Despre Productia Totala

Embed Size (px)

Citation preview

Analiza indicatorilor ce caracterizeaza activitatea de productie si comercializareActivitatea de productie si comercializare este evidentiata printr-un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri; productia marfa fabricata; productia vnduta si ncasata; productia exercitiului; valoarea adaugata; valoarea nou creata.Exprimarea acestor indicatori se poate face n unitati naturale, unitati conventionale si unitati monetare (valorice).Analiza activitatii unui agent economic pe baza indicatorilor mentionati va urmari nivelul acestor indicatori, va stabili factorii care au condus la modificarea valorii lor, facndu-se apel la mai multe modele deterministe, va analiza raportul dintre diversi indicatori valorici ce caracterizeaza activitatea de productie si comercializare.Cifra de afaceri(Qaf) este indicatorul valoric ce evidentiaza capacitatea unei unitati economice de a obtine venituri din operatiunile comerciale curente. Ea caracterizeaza volumul total al activitatii agentului economic prin suma totala a veniturilor din vnzarea produselor si marfurilor sau din receptionarea lucrarilor si serviciilor de catre clienti.Finalitatea activitatii de baza a unei societati comerciale este redata prin indicatorulproductia marfa vnduta si ncasata(Qvr), fiind indicatorul ce pune n evidenta capacitatea de plata a unei unitati economice. Diferentele mari ntre cifra de afaceri si productia marfa vnduta si ncasata demonstreaza ca exista riscul intrariiunitatii n incapacitate de plata si a declansarii procedurii de faliment.Productia marfa fabricata(Qm) reprezinta productia obtinuta destinata livrarii. Ea cuprinde:- valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate vnzarii(Qf);- valoarea lucrarilor executate catre terti(Le);- valoarea serviciilor prestate(Sp)Qm=Qf+Le+SpProductia exercitiului(Qex) este indicatorul ce dimensioneaza ntreaga activitate cu caracter util a unui agent economic. Este denumita si productie globala sau produs global si cuprinde valoarea productiei vndute(Qv), modificarea stocurilor de produse finite si semifabricate la sfrsit de perioada fata de nceputul perioadei analizate(Qm=Qmf-Qmi), modificarea stocului de productie neterminata la sfrsitul perioadei fata de nceputul perioadei(QN=QNf-QNi), valoarea imobilizarilor corporale si necorporale realizate n regie proprie (Li):sau

Valoarea adaugata bruta(Qad) este indicatorul valoric ce reflecta capacitatea agentului economic de a crea bogatie. Se calculeaza ca diferenta ntre productia exercitiului si consumurile intermediare (Cin), acestea din urma fiind date de costurile materiale n sens restrns, adica costurile cu munca trecuta din care se scade amortizarea anuala. Aceste costuri se refera la consumul valoric de materii prime si materiale de baza si auxiliare, combustibil, energie, apa, abur, valoarea lucrarilor si serviciilor prestate de terti etc.Qad=Qe-CinValoarea adaugata neta(Qand) este alt indicator ce oglindeste latura calitativa a activitatii de productie si comercializare, exprimnd valoarea nou creata ntr-o perioada determinata de timp. Cunoasterea marimii sale permite decizii cu privire la dimensionarea corecta a unor elemente ale valorii nou create , care sa mbine n mod optim interesele proprietarilor cu cele ale salariatilor.n analiza acestor indicatori se va urmari nu numai modificarea absoluta sau procentuala a lor fata de baza de comparatie, ci si corelatiile existente ntre indicatorii valorici mentionati sau ntre perechi de indicatori, dintre care amintim:- corelatia dintre cifra de afaceri si productia fabricata;- corelatia dintre productia fabricata si productia exercitiului;- corelatia dintre valoarea adaugata si productia exercitiului;- corelatia dintre valoarea nou creata (valoarea adaugata neta) si valoarea adaugata bruta.Corelatiile dintre toti indicatorii ca caracterizeaza activitatea de productie si comercializare se apreciaza pe baza indicilor de modificare ai indicatori mai sus mentionati. Situatia ideala ar fi daca:1001. n acest caz ritmul de crestere a valorii adaugate nu numai ca a fost superior ritmului de crestere a productiei exercitiului, dar situatie efectiva a fost mai buna dect cea programata.Analiza indicatorilor valorici ce caracterizeaza activitatea agentilor economici trebuie sa permita calcularea influentei anumitor factori asupra modificarii indicatorilor, n care scop se apeleaza la mai multe modele deterministe, unele din ele fiind specifice fiecarui indicator, altele general valabile pentru toti indicatorii.Analiza cifrei de afacerin aprecierea cifrei de afaceri, pe lnga modificarea absoluta si procentuala, se va urmari acest indicator si pe baza diagramei ABC. Aceasta diagrama va aborda doua aspecte:- aportul beneficiarilor (clientilor) sau pietelor de desfacere la realizarea cifrei de afaceri;- aportul sortimentelor de produse sau tipurilor de servicii la realizarea acestui indicator.n analiza cifrei de afaceri se pot utiliza urmatoarele modele deterministe:(1)(2)(3)(4).(5).(6)n care:Vpfreprezinta valoarea produselor finite si semifabricatelor livrate si receptionate;Vle- valoarea lucrarilor executate pentru terti si receptionate;Vs- venituri din prestari de servicii.Qsi- valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate pietei existente n unitate la nceputul perioadei;Qm- valoarea produselor finite si semifabricatelor obtinute n cursul perioadei;Qsf- valoarea produselor finite si semifabricatelor ramase n stoc la sfrsitul perioadei;q-productia vnduta pe sortimente de produse;p- pretul de valorificare pe unitatea de produs, denumit si pret de facturare fara TVA.Qm- productia marfa fabricata;g - ponderea productiei vndute n productia marfa fabricata;N- numarul mediu de personal;Waf- productivitatea anuala a muncii calculata pe baza cifrei de afaceri.Af-activele fixe;gp- ponderea activelor fixe productive n total active fixe;Efp- eficienta activelor fixe productive calculata prin raportarea productiei fabricate (Qm) la valoarea activelor fixe productive (Afp):

Primul model determinist pune n evidenta elementele structurale ale cifrei de afaceri, iar aportul acestora la cresterea sau reducerea absoluta a cifrei de afaceri este data de modificarea lor fata de baza de comparatie.Structura cifrei de afaceri pe elementele componente evidentiaza specializarea agentilor economici ntr-o anumita directie (productie, comerciala sau prestari de servicii). Daca se urmareste cresterea ponderii unei anumite activitati care furnizeaza cea mai mare parte din cifra de afaceri, agentul economic va nregistra o accentuare a specializarii. Daca deciziile tintesc diversificarea activitatilor, se reduce volumul activitatii de baza n favoarea celorlalte activitati.Model doi are n vedere ca n centrul atentiei echipelor manageriale trebuie sa stea valorificarea produselor existente n stoc la nceput de perioada, producerea n concordanta cu cerintele pietei si reducerea stocului de produse si semifabricate ce urmeaza sa fie valorificate n perioada imediat urmatoare.Al treilea model determinist este folosit n urmarirea cifrei de afaceri din activitatea de baza. Pot fi ntlnite doua situatii: activitati cu o productie omogena; activitati cu productie neomogena.n cazul activitatilor cu productie omogena, asupra cifrei de afaceri exercita actiune directa urmatorii factori:productia totala exprimata n unitati naturale(Qt):

structura pe sortimente de produse(g):

pretului de valorificare a produselor(p):

Productia totala este limitata de cererea pietei sau de capacitatea de productie. De asemenea structura pe sortimente de produse este stabilita de piata.Pentru cresterea cifrei de afaceri trebuie luate masuri de mbunatatire a calitatii produselor si serviciilor si de valorificare a lor pe cele mai avantajoase piete.n cazul activitatilor neomogene se poate stabili influenta directa a urmatorilor factori:productia fizica livrata pe sortimente de produse:

pretul de valorificare a produselor:

Modelul patru explica modificarea cifrei de afaceri prin actiunea directa a urmatorilor factori:productia marfa fabricata:

ponderea productiei vndute n productia fabrica:

Este reliefata necesitatea cresterii productiei fabricate n concordanta cu cerintele pietei si reducerea stocurilor de produse finite.Modelul cinci determinist explica actiunea directa a consumului de munca si a eficientei muncii asupra cifrei de afaceri:influenta numarului mediu de salariati (personal):

influenta productivitatii anuale stabilite pe baza cifrei de afaceri:

n conditiile n care un agent economic produce n concordanta cu cerintele pietei, comenzile suplimentare ale pietei vor determina angajari suplimentare de forta de munca si vor conduce la cresterea cifrei de afaceri.Paralel cu angajarea suplimentara de personal se impun masuri de ntarire a disciplinei n munca si de modernizare a proceselor de munca, laturi care se vor reflecta ntr-o productivitate a muncii sporita.Ultimul model utilizat n analiza cifrei de afaceri face legatura ntre activele fixe de care dispune un agent economic, compozitia tehnologica a acestora, eficienta utilizarii activelor fixe productive si ponderea productiei vnduta n productia fabricata, pe de o parte, si cifra de afaceri pe de alta parte.Conform acestui model determinist, schimbarile n cifra de afaceri se explica prin actiunea urmatorilor factori:valoarea activelor fixe:

compozitia tehnologica a activelor fixe:

eficienta activelor fixe productiveapreciata pe baza productiei fabricate la o unitate monetara active fixe productive

ponderea cifrei de afaceri n productia fabricata:

n unitatile economice se vor lua decizii care sa determine nu numai sporirea activelor fixe, ci si mbunatatirea compozitiei tehnologice a activelor fixe si cresterea eficientei activelor fixe productive printr-o mai buna utilizare extensiva si intensiva a mijloacelor fixe.n analiza cifrei de afaceri intereseaza si nivelul critic al acestui indicator, adica acel nivel care sa conduca la punctul de echilibru dintre venituri si cheltuieli. Cifra de afaceri pentru pragul de rentabilitate se calculeaza pe baza relatiei:

n care:Afcreprezinta cifra de afaceri minima ce asigura echilibru ntre veniturile si cheltuielile agentului economic;Chf- costurile relativ fixe(amortizarea activelor fixe si costurile indirecte de conducere si administratie);Cv/1000- costurile fixe la 1000 unitati monetare cifra de afaceri, dar care sunt variabile n raport de marimea cifrei de afaceri.Daca un agent economic 22222d314w produce si obtine o valoare a cifrei de afaceri situata sub pragul critic, el va ncheia exercitiul financiar cu pierderi, mentinerea acestei situatii mai multe exercitii financiare conducnd la falimentul firmei.n diagnosticarea activitatii agentilor economici prin intermediul cifrei de afaceri se pot utiliza modele agregat, asa cum este urmatorul:

Prin intermediul acestui model agregat se poate evidentia actiunea urmatorilor factori asupra cifrei de afaceri: numarul mediu de personal (N), nzestrarea tehnica a muncii(Af/N), structura tehnologica a activelor fixe (Afp/Af), productia marfa fabricata ce revine la o unitate monetara active fixe productive (Qm/Afp) si ponderea cifrei de afaceri n productia marfa fabricata exprimata valoric (Qaf/Qm).Analiza valorii adaugateUrmarirea atenta a indicatorului valoare adaugata, denumit si valoare adaugata bruta, este impusa de urmatoarele considerate:- arata eficienta consumurilor intermediare;- constituie baza de impozitare pentru agentii economici;- este indicator esential pentru constituirea indicatorilor sintetici la nivel macroeconomic (produsul intern brut, venitul national).Analiza valorii adaugate se poate efectua utiliznd urmatoarele modele deterministe:Qad=Qex-Chm(1)Qad=Qadn+A(2)Qad=Qadi(3)(4)Qad=Chs+Chps+It+Cfc+A+Pb+TVA(5)Qad=q(p-cm)=Q(p-cm)(6)(7)n relatiile de mai sus simbolurile prezinta urmatoarea semnificatie:Qadreprezinta valoarea adaugata;Qex- productia exercitiului;Chm- costurile intermediare;Qadn- valoarea nou creata;A- amortizarea anuala a activelor fixe;Qadi- valoarea adaugata obtinuta pe subunitati componente sau tipuri de activitati;gm- ponderea costurilor intermediare n productia exercitiului;Chs- costurile cu salariile;Chps- costurile cu protectia sociala(CAS plus fondul la somaj);It- impozit si taxe (altele dect T.V.A si impozitul pe profit);Cfc- costurile financiare;Pb- profitul brut;TVA- taxa pe valoarea adaugata;q- productia fizica pe sortimente;p- pretul de valorificare a produselor;cm- costurile intermediare pe unitatea de produs;Ut - unitatile totale de productie (suprafata, numar de sonde, numar de animale etc.) atrase n circuitul economic;gu- structura unitatilor de productie pe categorii.Primul model determinist pune n evidenta influenta productiei exercitiului si a consumurilor intermediare cunoscute sub numele de costuri cu materii prime si materiale de baza si auxiliare, combustibil, energie, apa, servicii prestate de terti etc. asupra valorii adaugate.Un agent economic poate nregistra o crestere a valorii adaugate ntr-una din urmatoarele situatii:cu acelasi volum de costuri materiale se obtine, printr-o valorificare superioara a resurselor de productie, mai multa productie marfa fabricata si implicit o valoare sporita a productiei exercitiului;crese consumul valoric de materii, materiale, combustibil etc., dar concomitent sporeste si productia exercitiului cu o suma mai mare;volumul programat al productiei exercitiului se realizeaza cu un volum mai mic de materii, materiale, combustibil, energie etc.;scad consumurile intermediare afectnd si volumul productiei, dar reducerea costurilor intermediare este mai accentuata fata de reducerea cifrei de afaceri.Modelul doi evidentiaza cele doua elemente componente ale valorii adaugate, anume valoarea nou creata, denumita si valoare adaugata neta sau productie neta (Qadn) si amortizarea anuala a activelor fixe (A). Acest model reliefeaza influenta sistemelor de amortizare asupra valorii adaugate. Cresterea valorii adaugate trebuie sa aiba loc n primul rnd pe seama valorii nou create.Cel de al treilea model permite localizarea actiunii factorilor,Qadireprezentnd valoarea adaugata obtinuta ntr-o anumita subunitate componenta a unui agent economic (sectie, fabrica, magazin ntr-o societate ce se ocupa cu desfacerea produselor, ferme n cadrul societatilor comerciale agricole, santiere n cazul unitatilor de constructii etc.)Aportul unei subunitati componente la modificarea procentuala a valorii adaugate la nivel de agent economic se stabileste pe baza uneia din relatiile:sauunde:reprezinta aportul subunitatii la cresterea sau reducerea procentuala a valorii adaugate la nivelul agentului economic;Qadi- modificarea valorii adaugate la nivelul unei subunitati componente;gi- ponderea n baza de comparatie pe care o detine o subunitate componenta n valoarea adaugata la nivelul agentului economic;IQadi- indicele modificarii valorii adaugate n subunitatea economica analizata.Analiza valorii adaugate va fi adncita prin utilizarea celorlalte modele deterministe, n primul rnd la subunitatile ce detin o pondere ridicata n valoarea adaugata nregistrata la nivelul agentului economic, sau n care s-a constatat cea mai mare reducere procentuala a valorii adaugate.Modelul patru pune n evidenta influenta productiei exercitiului si a eficientei consumurilor intermediare asupra valorii adaugate:influenta productiei exercitiului:

influenta eficientei consumurilor intermediare:

Acest model scoate n relief necesitatea valorificarii resurselor materiale de productie printr-o prelucrarea superioara, mai ales daca se tine seama de faptul ca ele prezinta un caracter mai mult sau mai putin limitat, fiind epuizabile ntr-o perioada mai apropiata sau mai ndepartata de timp.Modelul cinci este de tip structural, punnd n evidenta aportul elementelor componente ale valorii adaugate, precum si proportia dintre ele. Acest model trebuie avut n vedere ndeosebi la negocierea salariilor sau la adoptarea unui anumit sistem de amortizare a activelor fixe (uniform, accelerat sau ncetinit).Penultimul model explica modificarea valorii adaugate prin actiunea directa a urmatorilor factori:productia totala:

undeIQreprezinta indicele modificarii productiei totale stabilit pe baza relatiei:

structura pe sortimente de produse:

pretul de valorificare pe unitatea de produs:

costurile intermediare ce revin pe unitatea de produs:

Se desprinde faptul ca pentru sporirea valorii adaugate se va modifica structura n favoarea produselor cu cea mai ridicata valoare adaugata pe unitatea de produs, deci care se valorifica la preturi superioare si pentru producerea carora sunt antrenate mai putine consumuri intermediare, sau pentru fabricarea carora nu se apeleaza la materii prime si materiale scumpe. Acest lucru trebuie sa se faca totusi n concordanta cu cerintele pietei si fara sa fie afectata calitatea produselor sau serviciilor.Ultimul model determinist poate fi utilizat n cazul agentilor economici din agriculturi, silvicultura, extractia petrolului si gazelor naturale etc. si explica modificarea valorii adaugate prin actiunea directa a urmatorilor factori:numarul total de unitati de productie atras n circuitul economic:

undeIUtreprezinta indicele modificarii numarului total de unitati de productie atras n circuitul economic.structura unitatilor de productie pe categorii:

randamentul pe unitatea de productie:

pretul de valorificare a produselor obtinute:

costurile intermediare pe unitatea de produs:

n relatiile de mai susUireprezinta unitatile de productie pe categorii (suprafata pe culturi, numarul de animale pe specii si categorii, numarul de sonde pe tehnologii de exploatare a titeiului etc.).Modelul pune n evidenta necesitatea cultivarii ntregii suprafete agricole si a practicarii culturilor care aduc cea mai mare valoare adaugata la unitatea de suprafata.Analiza productiei fizice pe sortimenteSortimentul este un produs sau un grup de produse prevazut ca pozitie distincta n programul de activitate al unitatii, iar structura este ponderea pe care o detinsortimentele de produse n total productie.Aprecierea realizarii programului de activitate laproductia fizica pe sortimentese face pe baza urmatoarelor metode:compararea productiei fizice programate cu cea efectiva pe fiecare produs;stabilirea indicelui modificarii productiei pe produse;prin intermediul indicatorului "coeficientul de sortiment".Primele doua metode permit aprecieri generale cu privire la respectarea sau nerespectarea volumului productiei pe fiecare sortiment. Aparitia abaterilor negative fata de nivelul programat, cel putin la unul din produse, sau un indice mai mic de 100, atesta nerespectarea prevederilor la productia fizica pe sortimente.Prin intermediul acestor metode nu se pot face aprecieri cu privire la procentul de nerealizare a productiei fizice la nivelul agentului economic. De aceea se apeleaza la calcularea coeficientului de sortiment (Ks) pe baza relatiei:

sau

unde:qpreprezinta productia fizica programata pe sortimente;q1- productia fizica realizata pe sortimente;pp- pretul programat pe unitatea de produs.Prima relatie se foloseste n cazul agentilor economici cu o productie omogena, iar a doua relatie atunci cnd productia este neomogena.Coeficientul de sortiment ia valori cel mult egal cu unu (Ks