DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA V · DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA Vergilius, (70-19 \.d.H.) cel mai mare poet latin, l-a imortalizat pe Enea, ca erou

$Page 1: DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA V · DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA Vergilius, (70-19 \.d.H.) cel mai mare poet latin, l-a imortalizat pe Enea, ca erou$
DESPRE TRACUL ENEA,STR`LUCITORUL

[I ENEIDA

Vergilius, (70-19 \.d.H.) cel mai mare poet latin, l-a imortalizat pe Enea, ca erou al celebrului sù poem epicAeneida, care este marea epopee a poporului rom~n.

Faptele lui Enea din timpul r`zboiului greco-troian sunt amintitede Homer \n Iliada. Enea a fost un ne\nfricat lupt`tor \mpotrivagrecilor, fiind \ntrecut \n vitejie doar de Hector. Legenda spune c`,de fapt, r`zboiul troian a pornit \nt~mpl`tor chiar din cauza luiEnea, \n urm`toarele \mprejur`ri: c~nd flota greceasc` s-a oprit la]`rmul din fa]a cet`]ii pelasgice Troia, grecii st`teau cumin]i pevasele lor, ne\ndr`znind s` coboare pe ]`rm, pentru c` o profe]iespunea c` primul grec ce va cobor\ pe p`m~nt va fi [i primul careva muri \n acest r`zboi troian.

Grecii sosi]i \n urm` (1900-1400 \.d.H.) din estul M`riiCaspice \n patru valuri: ahei, ionieni, dorieni [i eolieni nu mai suntacum o hoard` barbar`, ci un popor de lupt`tori organiza]i, caredup` ce au absorbit no]iunile de civiliza]ie ale popoarelor din jur:pelasgi (traci, daci, carpato-danubieni), egipteni, [i-au construit ociviliza]ie ãproprieÓ pe care voiau s-o r`sp~ndeasc` prin for]`, avizide continu` cucerire [i jefuire a cet`]ilor bogate din jur, precumturcii [i ru[ii o vor face mai t~rziu.

Regele cet`]ii Philace, Protesilaos, care particip` la r`zboi, departea grecilor,cu 40 vase [i cu oameni de lupt`, a s`rit cu\ndr`zneal` pe ]`rm, fiind ucis de Enea. Prin] din familia domnitoare pelasgic` a Troiei, Enea era fiul lui Anchise [i alAfroditei, zei]a frumuse]ii; Afrodita i-a spus lui Anchise s` nudezv`luie nim`nui [i niciodat` originea divin` a lui Enea. Dar

207

Epopeea poporului carpato-danubian

Marius

MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA

Fig.83. Europa la anul 100 \.d.H., ni se ar`ta \nc` dominat` de daci; s` nuuit`m c` Burebista \[i ap`ra grani]ele pe malul lacului Constan]a (Elve]iade azi). La sud de Dun`re romanii ne ocupaser` Macedonia, f`r` s` neschimbe numele. Grecii erau cunoscu]i ca achei [i trìau lini[ti]i \n sudulPeninsulei Balcanice sub romani. Europa \ncepea s` fie b~ntuit` de triburibarbare germanice, [i vor mai trebui s` treac` secole p~n` c~nd acestea ne

vor \mpinge afar` din spa]iul de200 de ani p~n` c~nd, \n urma udin teritoriul Daciei; [i vor maisosi, [i o ramur` a lor ne va ocde azi etc.), separ~ndu-ne \n doarom~nii-macedoneni, megleno

208

209

iei, Austriei. Vor mai trece \ncàtricid, romanii vor ocupa 14%

500 de ani p~n` c~nd slavii vorDun`rii (bulgarii, s~rbii, croa]ii daco-rom~nii, la nord de ei [i

stro-rom~nii, dalmato-rom~nii,

la sud de ei. Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpiaPanonic`, pe care ne vor ocupa-o. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt`grupare slavic` [iÉ \nc` exist`m! §i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne pri-measc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici. Noi nu amvenit de nicìeri. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \.d.H.),noi eram aici; Herodot ne numea ãoamenii loculuiÒ, pelasgi.

Anchise, la un pahar de vin cu prietenii, s-a lùdat c` el s-a culcatcu Afrodita. Zei]a l-a pedepsit pe Anchise, betegindu-l de picioare,astfel c` Anchise a r`mas invalid. Totu[i lipsa de discre]ie a luiAnchise nu a avut repercusiuni [i pentru Enea. Afrodita a r`mas omam` iubitoare; el s-a bucurat de ajutorul mamei lui, oriunde [ioric~nd a avut nevoie.

C~nd, \n al zecelea an de r`zboi, grecii au reu[it s` cucereasc`Troia [i s`-i dea foc, nu tot poporul troian a fost nimicit prin foc [isabie, o parte dintre ei, \n special femeile, au fost luate \n sclaviede c`peteniile grecilor. Printre cei ce au reu[it s` scape nev`t`ma]ia fost Enea care, ajutat de mama lui, [i-a luat familia, pe tat`l sùAnchise \n c�rc` (unii spun c` pe umeri), pe micul IULIU(Ascaniu, cum grecii \l vor numi mai t~rziu), fiul sù, care alergaal`turi de Enea, ]in~ndu-l de m�n`, de mama sa Creusa, fiicaregelui Priam, [i o parte din rudele sale apropiate; numai c` \n\nv`lm`[eala creat` de cei care alergau \n toate p`r]ile [i mai alesdin cauza nop]ii, Creusa a disp`rut, astfel c` Enea a ajuns la corabie f`r` ea. Ajuta]i de \ntunericul nop]ii [i de Afrodita, Enea [ioamenii lui au reu[it s` se strecoare prin flota greceasc` [i s`porneasc` \n c`l`toria lor pe Marea Tracic` (Egee).

Aeneida lui Vergilius \l poart` pe tracul Enea \ntr-o c`l`torielung` p~n` \l aduce \n Italia, unde era destinul lui [i unde trebuias` porneasc` o na]iune nou` [i un imperiu, care urma s` dominelumea timp de aproape un mileniu, un imperiu ce-l va avea canucleu de origine pe tracul Enea [i pelasgii lui. Vergilius a trìt \ntimpul domniei \mp`ratului Octavian August. El era poetul preferat al \mp`ratului [i al lui Mecena, era perioada de aur a literaturii latine, Ovidius [i Horatius second~ndu-l cu cinste.

ënainte de Vergilius literatura latin` a avut [i al]i poe]i epici:pe Ennius (239-169 \.d.H.), grec prin na[tere, care a scris o epopee(Annale) \n care c~nta istoria Romei; pe Naevius (270-200 \.d.H.)care a scris tragedii [i comedii, \n care atac` aristocra]ia roman`;dup` Vergiliu, un poet epic remarcabil a fost [i Lucan (39-65 d.H.),nepotul filosofului Seneca; el a scris o epopee Pharsale desprelupta dintre Caesar [i Pompei. A[a c`, imperiul roman, care-[i trìaapogeul \n timpul lui August, de fapt, nu avea o epopee na]ional`.

210

Aceast` sarcin` a preluat-o Vergilius, poet foarte educat [i fin,iscusit versificator. El a compus epopeea na]ional`, \n 12 c~nturi,AENEIDA. De[i ca structur` opera sa imit` Iliada [i Odyssea luiHomer, geniul sù personal se vede clar \n perfec]iunea absolut` astilului sù [i armonia versific`rii. El nu [i-a \ncheiat opera, de[i alucrat la ea ultimii 10 ani (29-19 \.d.H.) din via]a sa.

Vergilius era foarte exigent cu propria sa oper`, pe care nu oconsidera vrednic` a fi comparat` cu opera lui Homer [iinten]ioneaz` chiar s` o distrug`. Numai moartea lui prematur` asalvat Aeneida de la pieire. Aeneida a fost conceput` cu inten]ia dea exalta imperiul [i poporul roman; se sim]ea necesitatea uneiepopei na]ionale [i a unui erou na]ional, cu r`d`cini \n istorie [iorigine divin`. Tracul Enea, cel care fugea din Troia \n fl`c`ri, eraOM. ën ultimul c~nt, Enea, \nving`torul lui Turnus [i \ntemeietoruldinastiei [i poporului roman, este un Supra-OM, un Semizeu - oria fi ãOMÓ - \n cultura vedic` - \nseamn` deja a fi semizeu. Dup` cea reu[it s` se desprind` de ]`rmul din fa]a Troiei, Enea [i pelasgiilui erau dornici s` g`seasc` c~t mai repede un loc unde s` se a[eze[i s` cl`deasc` un nou ora[. Dar, de[i au \ncercat de mai multe ori,ei au fost nevoi]i s` plece mai departe \mpin[i de evenimentenepl`cute. Enea a fost avertizat \n vis c` ]ara ce-i este destinat` esteundeva departe, \n vest, Italia, care \n zilele acelea era cunoscut`ca Hesperia, ]ara de la apus. ën acel moment, Enea [i troienii lui seaflau \n Creta [i de[i ]ara promis` era undeva foarte departe, totu[iei erau satisf`cu]i c`, cel pu]in, \ntr-o zi, vor avea un loc al lor undes` se stabileasc`. §i au pornit imediat la drum. La una din escaleau avut pl`cerea [i uimirea s` se \nt~lneasc` cu Andromaca, fostaso]ie a v`rului lui, Hector. C~nd dup` distrugerea Troiei c`peteniile grecilor au \mp`r]it \ntre ei femeile troiene capturate casclave, Andromaca fusese dat` lui Neoptolemus (numit uneoriPyrrhus) fiul lui Achilles cu Deidamia (acest Neoptolemus eraomul care \l ucisese pe regele Priam \n fa]a altarului unde se refugiase).

Neoptolemus a abandonat-o cur~nd pe Andromaca pentruHermiona, fiica Elenei. Dar el nu a supravie]uit prea mult acesteic`s`torii astfel c` dup` moartea lui, Andromaca se c`s`torise cu

211


profetul troian Helenus. Andromaca [i Helenus i-au primit cumult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui - \n fapt, Enea fusese cumnatul Andromacì prin so]ul ei Hector [i sora lui, Creusa,prima so]ie a lui Enea. Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte dedesp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cuc`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia - Hesperia; astfel el l-a sf`tuit s`nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]igreci; lui Enea, \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord,dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde suntst�ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drummai lung, dar mai sigur, ocolind Sicilia pe la vest. Dup` ce au atinscol]ul sud-estic al Italiei, Enea a continuat drumul spre sud sud-vest a[a cum le spusese Helenus, numai c` acesta, necunosc~ndexact care este situa]ia de fapt a Siciliei, nu le-a spus pelasgilor s`nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei, unde locuiau Cyclopii.Obi[nuit, c~nd se \nsera, ei tr`geau la mal unde \nnoptau iardiminea]a plecau mai departe.

A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. Probabil c` ei ar fi fost prin[i[i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus, dac` nu se trezeaudiminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om, \n zdren]e,care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inileCyclopilor; acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse, l`sat \n urm`,neinten]ionat, \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii luireu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-lorbeasc` pe Cyclop). De-abia se desprinseser` vasele tracului Eneade ]`rm, c~nd ap`ru Polyphemus, care se \ndrepta spre ap` s`-[ispele orbita goal`; auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa, [i-a datseama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap`dup` ei, dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal.

De-abia sc`pa]i de acest pericol, pelasgii au dat peste altul [imai grozav: Junona, care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cuParis, care o preferase pe Afrodita, [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat`de oameni cu s�nge tracic, troian [i c` dup` multe genera]ii acestora[ va distruge Carthagina, ora[ul ei cel mai drag, a \ncercat s`-iopreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. Cu ajutorul luiAeolus, regele v~nturilor, a iscat o furtun` \ngrozitoare, �n inten]ia

212

de a-l \neca pe Enea. Dar Neptun, c`ruia nu i-a convenit deloc casora sa Junona s` se amestece \n treburile lui, l-a admonestatserios pe Aeolus, care a lini[tit imediat apele, permi]~nd astfeltroienilor s` trag` la ]`rm; numai c` de ast` dat` ei erau pe coastaAfricii, nu departe de Carthagina.

Carthagina fusese fondat` de o femeie, Didona (sau Elissa),fiica regelui Tyr-ului, Mutto, sora lui Pygmalion (nu sculptorul cuaccela[i nume care s-a \ndr`gostit de Galathea, propria lui sculptur`). So]ul Didonei, Siche, fusese ucis de Pygmalion carecùta s-o omoare [i pe ea. Didona a reu[it s` fug` din Tyr cu om~n` de oameni [i a navigat pe Mediterana un drum lung p~n` aajuns \n col]ul unei peninsule africane unde a fondat Carthagina.Ea era \nc` regina ora[ului, era foarte frumoas` [i... v`duv`.

Junona, v`z~ndu-l pe Enea la un pas de Carthagina [i deDidona, a pl`nuit imediat cum s`-l opreasc` pe tracul Enea dindrumul sù spre Italia; solu]ia era s`-l \ncurce cu Didona.

Dar planul Junonei nu-i convenea deloc Afroditei, care doreaca fiul ei s` nu \ncerce sentimente deosebite pentru Didona, cirela]ia lui cu ea s` se limiteze la at�t c~t s`-i foloseasc` lui s` ob]in`de la ea numai ceea ce avea el nevoie. Dar, pentru c` Didona, lar�ndul ei, nu ceda u[or unor sentimente prea afectuoase fa]` deb`rba]i (refuzase deja nenumarate cereri \n c`s`torie ale regilor dinregiune) zei]a l-a trimis pe Cupidon s` pun` pe j`ratec inimaDidonei atunci c~nd se va \nt~lni cu Enea.

Diminea]a, \nso]it de credinciosul sù prieten Achate, Enea ap`r`sit corabia [i a plecat \n recunoa[tere, ca s` [tie pe ce t`r~murierau. Afrodita, deghizat`, i-a \nt~mpinat, le-a spus unde se aflau [i i-a sf`tuit s` mearg` direct la Carthagina unde regina Didona, maimult ca sigur, \i va ajuta. Ea i-a \nv`luit pe ce doi \ntr-un val decea]`. F`r` ca ei s` [tie c` au devenit invizibili, au intrat \n cetate[i au mers pe str`zile aglomerate, f`r` a fi v`zu]i. C~nd au ajuns \nfa]a unui templu monumental pe pere]ii c`ruia erau sculptate chiarscene din r`zboiul pelasgic troian, ei s-au oprit \n admira]ie.Tocmai atunci se apropia [i Didona �nso]it` de un grup de femei.Afrodita a ridicat v`lul ce ascundea pe Enea, ap`r~nd \n fa]aDidonei drept [i frumos. C~nd Enea i-a spus cine este, regina i-a

213


urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. Ea a dat unsplendid banchet \n cinstea troienilor. Enea i-a povestit \ntreagalor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina.Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se\ndr`gosteasc` de Enea; dar [i Cupidon era prezent ca s` facilitezelucrurile. Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului, i-a convins pe concet`]eniiei s`-l accepte ca pe un conduc`tor,s` dea serb`ri \n cinstea lor [is` organize v\n`tori pentru ei. Ea nu cerea \n schimb altcevadec~t... dragostea tracului Enea. Acesta era at~t de mul]umit deschimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n`definitiv la Carthagina. Dar Jupiter nu dormea. El promisese fiiceilui, Afrodita, c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia unpopor care, c~ndva, va supune [i conduce lumea. A[adar el l-atrimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea.Mercur l-a \nt~lnit pe Enea, singur, plimb~ndu-se pe malul m`rii,\mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate, toatedaruri ale Didonei.

ãC~t vei mai pierde timpul tù aici \n lux?Ó o voce sever` l-aoprit pe loc. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui.ãConduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[tiCarthagina [i s` cau]i regatul care este destinul tùÓ. Cu acestecuvinte zeul disp`ru, l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea, convins c` trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter, con[tient, \ns`, c~t dedificil` va fi desp`r]irea de Didona. Enea \[i chem` oamenii [i leordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare, dar s` fac` totul \n secret cas` nu se afle. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. La \nceputDidona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse eapentru el [i pentru oamenii lui. Enea \i r`spunse c` el nu este omulcare s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor, dar c` el nu s-ac`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te; [i c`Jupiter i-a ordonat s` plece [i... el trebuie s` se supun`. Didona afugit [i s-a ascuns \n palat, extrem de \ndurerat`. ën aceea[i sear`troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina. De pe mare, Enea[i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care trìse fericit [i av`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc, f`r` s` [tie c`

214

privea la rugul funerar al Didonei care, auzind de plecarea luiEnea, s-a urcat pe rug [i [i-a provocat singur` moartea cu un pumnal.

C`l`toria pe mare p~n` pe coasta de vest a Italiei a fost foartepl`cut` \n compara]ie cu furtunile prin care trecuser` \nainte.Profetul Helenus \i spusese lui Enea c` imediat ce ajunge �n Italia s-o caute pe profeteasa Sibyl la pe[tera ei de la Cumae, o femeiefoarte \n]eleapt`, care \i va prezice viitorul [i-i va da sfaturi \n ceeace are de f`cut. Enea a g`sit-o [i ea i-a spus c` el va trebui s` se\nt~lneasc` cu tat`l sù Anchise, care murise chiar \nainte demarea furtun`, [i de la care va afla tot ce vrea s` [tie. Sibyl l-a avertizat c` drumul \n lumea de jos nu va fi u[or, dar dac` el, Enea,este hot`r~t s` \ntreprind` aceast` c`l`torie dificil`, ea \l va \nso]i.Dar mai \nt~i el trebuie s` g`seasc` ãramura de aurÓ f`r` de carenu se poate intra \n Infern. Enea \nso]it de Achate a \nceput imediat s` caute ramura de aur dar toate cùt`rile lor, \n cele maidese p`duri, au dat gre[. Tocmai c~nd ajunseser` la disperare, av`zut dou` turturele, p`s`rile Afroditei, care zbur~nd lin s-aua[ezat pe ramurile unui arbore cu frunze galbene str`lucitoare, nudeparte de lacul Avernus unde era [i intrarea c`tre Infern. Enea aluat ramura de aur din arborele cu frunze galbene [i a dus-oSibylei. La c`derea nop]ii, dup` ce au sacrificat patru boi negri, \ncinstea zei]ei nop]ii, Hecate, Sibyl a intrat \n pe[ter`, urmat` deEnea. C`l`toria spre Infern a fost \ntr-adev`r \nspìm~nt`toare,\ns` cei doi au ajuns, \n final, la jonc]iunea celor dou` r~uri dinInfern, Cocytus [i Acheron, unde Charon, b`tr~nul barcagiu transporta sufletele de pe un mal pe cel`lalt. La \nceput, Charonnu a fost de acord s`-i transporte pe cei doi peste r~u, spun~nd cèl transporta cu barca numai mor]i nu [i vii, \ns` la vederea ramuriide aur, a acceptat s`-i treac` dincolo. Pe malul opus \i a[tepta \ns`c~inele cu trei capete, Cerberus, care p`zea cu str`[nicie trecerea[i nu l`sa pe nimeni s` treac` mai departe. Dar Sybil preg`tise pentru el o bucat` de pr`jitur` cu care trecerea a fost rezolvatù[or. C`l`toria a continuat sub semnul terorii pe care a \ncercat-oEnea la vederea torturilor la care erau supuse sufletele celor careaveau de isp`[it p`cate din via]a lor anterioar`. ën drum au trecut

215


[i pe l~ng` Valea Pl~ngerilor, unde erau neferici]ii \ndr`gosti]i carese sinuciseser`. Aici, Enea a v`zut-o pe Didona. Enea a \nceput s`pl~ng` c~nd s-a apropiat de ea. ãAm fost eu cauza mor]ii tale? Jurc` te-am p`r`sit \mpotriva voin]ei meleÓ. Ea nici nu i-a r`spuns [inici nu l-a privit r`m~n~nd rece ca o st~nc` de marmur`. Enea afost foarte emo]ionat de aceast` \nt~lnire [i [i-a [ters mult timplacrimile dup` ce a pierdut-o din vedere. ën fine au ajuns la o bifurcare de drumuri unde Enea a fost sf`tuit de Sibyl s` fixezeramura de aur pe zidul care delimita cele dou` drumuri: drumuldin st~nga ducea spre Infern, iar cel din dreapta spre C~mpiileElizee, unde Enea urma s`-[i \nt~lneasc` tat`l, Anchise. C~mpiileElizee erau un loc foarte pl`cut. Aici locuiau poe]ii, eroii [i to]icare \n via]a lor p`m~ntean` \[i ajutaser` semenii. Printre ei era [iAnchise, care l-a salutat pe fiul sù cu mult` bucurie. Am�ndoi [i-au [ters lacrimi de fericire pentru aceast` stranie \nt~lnire dintreun mort, Anchise, [i un viu, Enea, a c`rui dragoste pentru tat`l sùfusese at~t de profund` \nc~t s` vin` printre mor]i. Tat`l [i fiul auavut multe s`-[i spun`. Anchise l-a dus pe Enea la r~ul Lethe, r~uluit`rii depline, pe malul c`ruia a[teptau to]i cei care, b~nd din apar~ului, uitau totul despre via]a lor anterioar` [i urmau s` porneascò nou` via]` pe p`m~nt. Anchise i-a ar`tat fiului sù pe to]istr`mo[ii lor [i pe to]i urma[ii lor, p~n` mult departe \n timp,viitorii romani, st`p~nitorii lumii, numindu-i pe fiecare, unul c~teunul. ën final, i-a dat sfaturi cum s`-[i stabileasc` el re[edin]a, \nItalia, [i cum s` dep`[easc` toate necazurile care \l a[teptau. Apois-au desp`r]it, destul de calm, [tiind c` \n cur~nd se vor re\nt�lni,c~nd Enea va ajunge la cap`tul zilelor sale pe p`m~nt. Enea [iSibyl au reluat drumul lor \napoi pe p`m~nt unde s-au desp`r]it,Enea \ntorc~ndu-se la corabia lui. A doua zi diminea]a Enea a\nceput naviga]ia spre nord \n cùtarea p`m~ntului f`g`duit,undeva la v`rsarea Tibrului \n mare.

Dar pe Enea [i pe oamenii lui \i a[teptau [i alte \ncerc`ri teribile, cauza lor fiind tot Junona. Ea i-a incitat pe latini [i rutuli,popoarele cele mai puternice din regiune, s` se opun` la a[ezareapelasgilor pe teritoriul lor. Totu[i regele latinilor pe nume Latinus,era binevoitor fa]` de ace[ti strìni. Latinus fusese prevenit, \n vis,

216

de tat`l sù Faustus s` nu-[i m`rite singura fat`, Lavinia, cu nici unom din Italia, ci cu un strìn ce va sosi cur~nd; [i, c`, din aceastaunire, se va na[te o ras` care va domina lumea. A[a c` atunci c~ndEnea a trimis o delega]ie la regele Latinus, cer~nd o bucat` dep`m~nt de-a lungul m`rii, pe care ei s` se a[eze, regele a fost foartebinevoitor, convins fiind c` Enea este strìnul care va fi ginerelesù a[a cum \i prezisese tat`l sù Faustus. El promise tot sprijinul[i prietenia sa, iar lui Enea \i trimise vorb` c` el are o fat` oprit` deceruri s` se m`rite cu un localnic, ci doar cu un strìn, omul destinului fetei lui, [i care este Enea.

Dar Junona a intervenit din nou. Cu ajutorul uneia din Furii,Alecto, a incitat-o pe regina Amata, mama Laviniei, s` se opun`c`s`toriei ficei ei cu un strìn. Pe de alt` parte l-a incitat pe regelerutulilor, Turnus, care era cel mai serios pretendent la m~naLaviniei, s` porneasc` imediat un r`zboi \mpotriva latinilor, ca s`previn` orice \n]elegere \ntre latini [i troieni. Alecto a reu[it s`creeze [i o a treia situa]ie, [i mai dificl`, \n defavoarea pelasgilor.Un ]`ran localnic avea la curtea lui un cerb t~n`r, frumos [i bl~nd.Fata ]`ranului \mpodobea coarnele cerbului cu ghirlande, \lpiept`na, \l sp`la [i avea grija lui. ën timpul zilei cerbul se plimbaslobod pe paji[ti dar seara venea acas`; to]i ]`ranii de prin \mprejurimi \l iubeau [i-l protejau.

Fiul lui Enea, IULIU (Ascanius), \ndemnat de Alecto, fiind lav~n`toare, r`ni mortal cerbul, care reu[i totu[i s` ajung` acas` last`p~na lui, unde [i muri. Alecto avu grij` s` r`sp~ndeasc` imediatzvonul uciderii, fapt ce a generat o lupt` \ntre localnici, care voiaus`-l omoare pe Iuliu, [i tracii care \l ap`rau. Aceast` veste a ajuns laLatium imediat dup` sosirea regelui rutulilor, Turnus, cu armatalui, care s-a a[ezat \n fa]a por]ilor cet`]ii. Regele Latinus\nspìm~ntat de desf`[urarea evenimentelor, se \nchise \n palatl`s~nd lucrurile pe seama soartei. ën final armata rutulilor s-a unitcu cea a latinilor \mpotriva tracilor-troieni. Aceast` armat` unitèra condus` de Turnus care era un soldat \ncercat. Al`turi de el eraMezentius, fost rege al etruscilor, sc`pat de furia poporului sù [iad`postit de Turnus. Acest Mezentius era un soldat iscusit, dar deo cruzime nemai\nt~lnit`. Un alt aliat era Camilla, regina volsgilor,

217


un popor din sudul Latiului. Aceast` Camilla fusese crescut` [iantrenat` de tat`l ei s` alerge mai repede dec~t p`s`rile \n zbor [is` m~nuiasc` arcul [i s`ge]ile at~t de bine \nc~t dobora cea maiiute pas`re, din zbor. Ea era \nso]it` de o m~n` de r`zboinici,printre care erau [i multe femei. Ea \ns`[i dispre]uia c`s`toria;iubea v~n`toarea, r`zboiul [i libertatea ei. ën aceast` situa]ie periculoas` pentru troieni, Tat`l Tibru, zeul fluviului pe l~ng` careaveau troienii tab`ra lor, l-a vizitat pe Enea, \n vis, [i i-a spus s`plece imediat \n susul apei p~n` la un or`[el ne\nsemnat, unde erarege Evandru. Zeul Tibru i-a promis lui Enea c` va g`si acolo ajutorul de care are nevoie.

Diminea]a, Enea \mpreun` cu c~]iva \nso]itori a navigat peTibru, \n susul apei, p~n` la Evandru, de care au fost primi]i cumult` c`ldur`. Or`[elul era a[ezat pe c~teva coline \ntre care eraupaji[ti verzi unde p`[teau oi. Enea a \n]eles c` ceea ce el vedeaerau locurile pe care \ntr-un viitor \ndep`rtat urma s` se \nal]etemplele, Capitoliul, Forul Roman [i alte edificii. Evandru i-apovestit lui Enea c` \nainte cu mult timp ]ara era sub st`p~nireaunor oameni s`lbatici p~n` c~nd a venit zeul Saturn, gonit din cerde fiul sù Jupiter. Zeul Saturn a schimbat totul \n bine, a introdusordine \n ]ar` [i a domnit cu at~ta \n]elepciune, justi]ie [i pace\nc~t timpul sù a r`mas \n amintirea oamenilor ca Epoca de Aur.Dup` aceea, aici au domnit o serie de tirani, p~n` a venit el, unexilat din Grecia [i anume din Arcadia. Enea a petrecut noaptea\n umilul cort al lui Evandru pe un pat de frunze [i acoperit cu oblan` de urs. Diminea]a, Evandru \i d`du lui Enea sfatul pentrucare venise. El \i spuse c` Arcadia (el numise noua sa ]ar`, dup`numele celei p`r`site \n Grecia), era un stat slab ce nu-i putea oferidec~t un ajutor ne\nsemnat. Dar ceva mai \n susul Tibrului, pemalul opus, trìa un popor bogat [i puternic, etruscii, al c`ror regefugitiv era \n tab`ra lui Turnus. Acest fapt numai, era suficient caetruscii s`-i ofere ajutor lui Enea, pentru c` ei \l urau de moarte peMezentius, fostul lor rege. Evandru se oferi s`-i dea ca ajutor peunicul sù fiu, Pallas; de asemeni d`du fiec`ruia din oamenii care\nso]eau pe Enea, c~te un cal care s`-i duc` c~t mai repede la etrusci.

218

ëntre timp, lucrurile \n tab`ra pelasgilor mergeau rù.Fortificat` cu tran[ee [i cu un val de p`m~nt, tab`ra, lipsit` [i decei mai buni lupt`tori ai ei, pleca]i dup` ajutor, era �ntr-o situa]iedisperat`. Raportul de for]e \ntre armata condus` de Turnus [igrupul de troieni era dezastruos. Turnus a atacat cu furie dar traciiau respins cu succes toate atacurile lui. Potrivit ordinelor lasate deEnea \nainte de plecare, troienii nu au ie[it la atac; p`r`sireataberei ar fi fost fatal` pentru ei, pentru c` for]ele inamicului eraumult prea numeroase. Problema care se punea era cum s`-i dea deveste lui Enea despre situa]ia de fapt din tab`r`. Acest lucru eraceva de nerealizat, pentru c` armata lui Turnus \nconjurase tab`ra,din toate p`r]ile, astfel c` nu se \ntrevedea nici o solu]ie. Totu[i, \ntab`r` s-au g`sit doi tineri care, observ~nd c` \n tab`ra rutulilor nuse vedea nici o lumin` [i nu se auzea nici un zgomot, deci toat`lumea dormea ad~nc, au propus consiliului taberei s` fie l`sa]i eis` \ncerce s` str`pung` blocada inamic` [i s`-i dea de veste luiEnea. Unul era Nisus iar cel`lalt era cel mai bun prieten al lui,Euryales, un copilandru \nc`. Nisus care era un lupt`tor experimentat, a reu[it s`-[i croiasc` o c`rare printre solda]ii inamici omor~nd \n somn at~]i c~t a putut s` omoare, f`r` ca ceiuci[i s` scoat` un geam`t; Euryales era cu el. Dar aceast` ac]iunele-a luat prea mult timp [i la lumina slab` a dimine]ii care seanun]a, un grup de c`l`re]i care veneau spre tab`r`, au v`zut osc~nteiere pe casca lui Euryales, [i-au dat seama c` nu este unulde-al lor [i l-au prins, hot`r~nd s`-l omoare. Nisus, care se r`t`cisede prietenul sù, s-a \ntors s`-l caute [i a ajuns exact atunci c~ndinamicii se preg`teau s`-l omoare. Atunci el a ie[it dinascunz`toare de unde observa toat` scena [i alerg~nd la comandantul c`l`re]ilor a cerut s` fie el omor~t, pentru c` el esteautorul m`celului [i nu prietenul lui. Dar soldatul �mpl�ntase dejasuli]a \n pieptul lui Euryales. Nisus l-a omor~t pe loc pe uciga[ulprietenului sù, dar a c`zut [i el al`turi de Euryales str`puns denenum`rate l`nci. Prietenia lor dus` p~n` la sacrificiu a r`mas simbol al adev`ratei prietenii.

Enea a sosit cu o armat` puternic` de etrusci [i b`t`lia dintrecele dou` armate a fost aproape o exterminare. Pu]ini au


219

supravie]uit, mul]i, foarte mul]i au c`zut: Mezentius, dup` ce [i-av`zut propriul bìat omor~t, a c`zut [i el ca [i t~n`rul Pallas, fiullui Evandru; \n final inamicii tracilor-troieni sunt omor~]i \n mas`.La sf~r[it Turnus [i Enea s-au \nt~lnit, lupta aceasta era \ns` inegal`. Pentru Turnus lupta cu Enea era f`r` nici un sens, ca [ic~nd avea s` se lupte cu un semizeu. Epopeea lui Vergilius se termin` cu uciderea lui Turnus. Suntem l`sa]i s` credem c` Eneas-a c`s`torit cu Lavinia d~nd na[tere unei rase noi, rasa roman`,pun~ndu-i astfel bazele.

De aici legenda originii divine [i troiene (tracice) a poporuluiroman.

Note:a. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii.b. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia.c. Ilus, rege legendar al Troiei; morm�ntul lui se afl` �n afara zidului cet`]ii.d. Laomedon, rege al Troiei, tat`l lui Priam.e. Assaracus, fratele lui Ilus.f. IULIUS (Ascanius), fiul lui Enea [i al Creusei, a domnit ca rege al Latiului, dup`

tat`l sù, [i a fondat ora[ul Alba Longa. El este str`mo[ul familiei Julia, din carepretindea Caesar c` se trage.

220

CUCERIREA PENINSULEI ITALICEDE C`TRE CARPATO-DUN`RENI

Dac` accept`m teoria cromozomal` a migra]iei [ir`sp~ndirii rapide a popoarelor dup` Michael D. LeMonick (Time Magazine, 13 februarie 1995) (Fig. 84),

odat` cu formarea [i apari]ia spe]ei umane, aproximativ 200.000\.d.H. �n sud-estul Africii, omul primitiv sose[te �n Europa �n jurulanului 40 000 \.d.H., ocup~nd o suprafa]` cuprins` �ntre Cehia deast`zi, ca limit` nordic`, [i continu~ndu-se prin spa]iul Carpato-Dun`rean p~n` �n Balcani, [i de acolo pe f~[ia de p`m~nt ce uneaPeninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care se va scufunda �n MareaMediteran` �n jurul anului 4000 \.d.H., l`s~nd �n locul ei o nou`mare, Tracic` (Egee) [i o mul]ime de insule. Peninsula Italic` a fostocupat` mult mai t~rziu de c`tre noi, �n patru etape:

1. simpla migrare sud-vestic` a carpato-dun`renilor;2. sosirea �n spa]iul italic a aryenilor-carpato-dun`reni

(aproximativ 3.000 \.d.H.), sub numele de etrusci;3. recucerirea peninsulei de c`tre ramanii carpato-dun`reni

av~nd conduc`tor pe ãstr`lucitulÒ Enea;4. recucerirea pa[nic` a imperiului roman cu mutarea

capitalei la Salonic sub conduc`torii daci Galer cel B`tr~n [i Galercel T~n`r, iar mai t~rziu sub dacul Constantin cel Mare care vamuta din nou capitala la Constantinopol.

Odat` cu topirea calotei glaciare ce acoperise toat` Europaexcept~nd spa]iul Carpato-Pontic [i sudul Mun]ilor Pirinei, popula]ia local`, paleo-european`, din spa]iul Carpato-Dun`rean�[i �ncepe explorarea [i ocuparea teritoriilor din jur propice vie]ii.De la noi a �nceput Europa s` existe. Nu de pe Rin, din Germania,nici din bazinul Senei (din Fran]a) [i nici de pe Tamisa (dinAnglia). Noi am dat na[tere la ceea ce se cheam` ast`zi Europa!Astfel c`, prima cucerire a Peninsulei Italice a avut la �nceput

221


Fig.

84.C

ea m

ai d

evre

me

mig

ra]i

e a

spec

iei u

man

e, c

are

a \n

cep

ut

\n u

rm`

cu 2

00 0

00 d

e an

i din

Afr

ica,

va

atin

ge E

uro

pa

\n u

rm`

cu 4

0000

de

ani,

\n B

alca

ni,

p`[

ind

pe

f~[i

a d

e p

`m~n

t ce

lega

c~n

dva

Pen

insu

la B

alca

nic

` d

e A

sia

Mic

` (c

are

seva

scu

fun

da

\n M

area

Med

iter

an`,

400

0 \.d

.H.,

l`s~

nd

\n

loc

ul

ei o

nou

` m

are:

Tra

cic`

Ð E

gee

[i o

mu

l]im

e d

e in

suli

]e).

Du

p`

Tim

e, ã

Sec

rets

of

ston

e ag

eÒ, p

.64,

vol

.145

, No.

6, f

eb.1

3, 1

995.

Tim

e m

ap b

y Jo

e L

erto

la a

nd

Pau

l J.

Pu

glie

se

222

aspectul unei simple migra]ii pa[nice, fire[ti. Mult mai t~rziu, prinjurul anului 3.000 \.d.H., aryenii-carpato-dun`reni, organiza]ipolitic [i religios, ãcivilizatoriÓ, vor recuceri aceea[i PeninsulÌtalic` de la fra]ii lor. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori �i fac [i ast`zi peistorici, arheologi, lingvi[ti, istorici ai artei etc. s` aib` re]ineri fa]`de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut �n PeninsulaItalic` �n apropierea anului 3.000 \.d.H. pentru a dispare subcucerirea roman`. At~t lumii antice c~t [i celei moderne, etruscii,aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu, cu o civiliza]ie avansat`, ce nu aveau nimic �n comun cu popula]iilevecineÓ (Raymond Block, Etruscii ).

Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \.d.H.) �i consideraurma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). Vergilius, Ovidius [iHoratius, sunt cu to]ii de aceea[i p`rere, �n timp ce Nicolas Frere(secolul al XVIII-lea d.H.) �i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t �n peninsul` prin anul2.000 \.d.H. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine, exist~nd �n sensul acesta o mul]ime de ipoteze. Dar... �n anul 1885, doi tineride la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper` �nInsula Lemnos din Marea Egee, �n apropiere de satul Kamina, ostel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. 85). Pe stelafunerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?)�narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul �n jurul capului, altulpe una dintre fe]ele laterale ale stelei. Acest monument, produs alartei arhaice locale, dateaz` din secolul al VII-lea \.d.H., deci cucirca dou` sute de ani �nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (�njur de 500 \.d.H., sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i �n Iliada).

Literele sunt ãEtrusceÓ, iar modul de scriere este bustrofedon(de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta). Iar dac` �n 1963Raymond Bloch �n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un�n]eles, nu acela[i lucru ne spune A. Bunescu �n Dacia Secret`. ëntraducerea acestuia, unul dintre texte aminte[te de faptul c`Zalmoxis a trìt 42 de ani, iar duhul acestuia a fost re�nviat [iap`rat de 10 nobili vrednici. Dup` cum am mai spus de multe ori,�nconjurat` de mistere, �nv`luit` �n legende, preistoria omenirii [i�n special a noastr`, este �nc` o mare enigm`. Fiecare nou`descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. C~nd vom

223


Fig.85. �n anul 1885, doi tineri de la [coala francez` din Atena, Cousin [i Durrback, descoper`\n insula Lemnos din Marea Egee, \n apropiere de satul Kamina, o stel` funerar`. Aceasta estedatat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \.d.H., deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei dec`tre greci Ð sub Temistocle, 500 \.d.H. Ð de la tracii Sinthioni. N. Densu[ianu consider` celedou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: ãIolaie b`tr~nul \n aceasta zace, bolnavniciodat`, s`n`tos fuse; a fost interinatÉÒ. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziuRaymond Bloch \n Ancient people and Places. A. Bunescu \n Dacia Secret`, ne ofer` o traducere mult mai sofisticat`, consider~nd literele etrusce, ca [i precedentul, iar modul de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta).Dup` Raymond Bloch, ãEtrusciiÒ, p.55, Ed. §tiin]ific`, Bucure[ti, 1966.

224

renun]a la opinia ãc`rturarilorÓ din Evul Mediu [i ne vomredescoperi pe noi?! Personal, sunt fascinat de misterele antichit`]ii rom~ne[ti [i sunt hot`r~t ca, de c~te ori pot, s` ridicvoalul nep`s`rii [i s` prezint trecutul a[a cum cred eu c` trebuieprezentat. §i �ntorc�ndu-ne la etrusci, aryeni-carpato-dun`reni, s`nu uit`m c` dinastia etrusc` a Tarquinilor a condus Roma din 616p�n` �n 509 \.d.H. c�nd, unindu-se cu cele ale cartaginezilor i-auoprit pe greci s` colonizeze sudul Italiei [i i-au �nvins �n b`t`lianaval` din 535 \.d.H., de la Alatia. Momentul poate fi consideratdrept apogeu al puterii etruscilor carpato-dun`reni, care de atunciau intrat �n declin fiind �nvin[i de greci la Cunae, �n Golful Naples,�n anul 474 \.d.H. Republica Roman` va distruge, �ntr-un r`zboi pecare eu �l numesc fratricid, pe Uei, �n 396 [i pe Volsini, �n 265 \.d.H.,�n acest fel, aceast` ramur` carpato-dun`rean`, etruscii, disp`r�nd.De-a lungul a aproape dou` milenii, ei au reprezentat un factor deciviliza]ie �n inima Peninsulei Italice [i au ridicat-o din �ntunericul[i barbaria primitiv`. Dar Roma, care s-a eliberat de tirania etruscilor carpato-danubieni a continuat s` existe sub influen]acultural` mo[tenit` de la ace[tia, prelu�nd-o [i la r�ndul ei, l`s�nd-omo[tenire Occidentului. ën afara multelor monumente funerare, aunui alfabet (surs` bun` de inspira]ie pentru cele grec [i latin) s`vedem ce altceva ne-au mai l`sat ace[ti aryeni carpato-dun`reni:

- numele feminin Rama (se [tie c` ãArborele TracicÓ num`rapeste 200 de triburi unde, al`turi de geto-daci erau [i ramanii) cuformele Ramatha, Rametha, Ramutha [i Ramtha;

- o expresie ãclasic`Ó a clasei conduc`toare de atunci sun` foartearogant [i din nefericire o mai �nt�lnim [i ast`zi: ãclasa celor cemuncesc nu are drepturi ci numai �ndatoririÓ;

- ei credeau �n magi [i ritualuri magice; la Piacenza s-a g`sit unficat din bronz (de origine etrusc`) �mp`r]it �n 45 de sectoare,fiecare dintre ele av�nd un nume de divinitate (Fig. 86);

Dar s` ne oprim aici cu etruscii-carpato-dun`reni [i s` vedemcine au fost... romanii? Am s` �ncep cu bine cunoscuta legend` agemenilor Romulus [i Remus, fii ai virginei Rhea Silva. Rhea Silva,fiica numitorului de Alba Longa (familia Alba Longa a fost �ntemeiat` de tracul raman, str`lucitorul Enea, prin c`s`toria cufiica unui rege local, Lavinia), fiind vestal` �n Templul lui Marte,r`m�ne a[a, dintr-o dat`, gravid` cu... zeul Marte. (De fapt, ne-am

225


Fig.86. Ficat etrusc de bronz, g`sit la Piacenza, \mp`r]it \n 45 de sectoare, fiecare din eleav~nd un nume de divinitate.

226

Fig.87. Cas` etrusc`, acoperit` de simboluri [i \nv`luit` de misticism.Fig. 86-87 sunt reproduse dup` Etruscanes: Italy Lovers of Life

227

obi[nuit cu minuni de felul acesta: este suficient s` ne amintim legenda geto-dacic` a lui Miriam, Mama Florilor de M`r, care ar`mas gravid`, tot ãdin seninÓ, cu o raz` de soare, n`sc�nd pe ceidoi Zalmoxis, frate [i sor`) etc.

Revenind la legenda noastr`, unchiul Silvei, Amulius, n-acrezut-o [i a aruncat-o �n temni]`, ordon�nd uciderea celor doiprunci gemeni. Un suflet milos �i va pune �ntr-un co[ [i �i va l`sa s`pluteasc` pe apa Tibrului, de unde, legenda spune, vor fi pescui]i[i ulterior hr`ni]i de o lupoaic`. Revenind la legenda geto-dac`, ceidoi gemeni Zalmoxis au fost adopta]i de nobilul Aisepos P`storul[i de so]ia lui Brito-Lagis (Divina Lupoaica).

Cronicari romani ai acelor timpuri au m`rturisit c` legendaroman` cu lupoaica a fost preluat` de la traci. Dar s` revenim laadev`rata origine a romanilor.

Oltina - Altina - Latina - Latium

Cu mii de ani �nainte de cucerirea a 14% din teritoriul Dacieide c`tre romani (sub conducerea ãstr`bunuluiÓ Traian) NOI,carpato-danubienii, tracii, cucerisem deja Peninsula Italic`.Vergilius o [tia, atunci, de mult, dar noi cei de azi, BA! Urmele lor,ale carpato-dun`renilor, au r`mas prin locurile pe unde ei au emigrat, din actuala Oltina, ]inut din zona Dobrogei de azi. (Altina�nseamn` ãm`re]ieÓ, ãfericireÓ �n limba geto-dacilor, a[a-zisaãlatin` vulgar`Ó).

Un grup de emigran]i traco-ge]i, av�ndu-l �n frunte peStr`lucitorul Enea Ð trac raman Ð au p`r`sit nucleul carpato-dun`rean ajung�nd p�n` �n centrul Peninsulei Italice, numindlocul Latina... Latium. Limba lor se va numi Latina (LimbaM`re]iei, Limba Fericirii). De-a lungul timpului, ãcercet`tori defrunteÓ s-au c`znit ([i �nc` o mai fac) s` g`seasc` o alt` originepentru ace[ti latini; dar dac` Vergilius recuno[tea originea trac` apoporului roman [i-[i folosea imagina]ia �n a-l pune pe Enea �nfruntea epopeii form`rii poporului latin, purt�ndu-[i eroul trac dela ruinele �n fl`c`ri ale Troiei p�n` pe Valea Tibrului, s` vedemcare este p`rerea altora despre aceast` c`l`torie. Gheorghe Musu,�n lucrarea ãDin mitologia tracilorÓ, Victor Kernbach, �n ãMiturileesen]ialeÓ, Manfred Oppermann, �n a sa ãTracii �ntre Arcul

228

Carpatic [i Marea EgeeÓ, Adrian Bucurescu, �n ãDacia Secret`Ó, M. Gimbutas, �n cartea ãOld EuropeÓ, cca. 7000-3500 \.d.H.: TheEarliest European Civilization before the Infiltration of the Indo-European People [i V. Gordon Childe (�n lucrarea ãThe History ofCivilization: The AryansÒ), �i considera pe traci drept nucleul civiliza]iei proto-europene.

Str`lucitorul Enea, �n fruntea emigran]ilor carpato-dun`reni-ramani din Oltina, Dobrogea, va ajunge p�n` �n Banat, va treceDun`rea [i se va opri pentru o scurt` perioad` de timp la sudul ei,la CURTU-ZURA (Curtea Str`lucitoare, Ora[ul Alb, Bel-grad-ulde azi) unde se pare c` a avut loc idila dintre Str`lucitorul Enea [iDIDO, Doamna, regina ]inuturilor respective. Au mai trecut c�teva sute de ani [i legenda tracului Enea, chiar dac` nu [i-a pierdut esen]a, s-a deplasat ca loc de ac]iune �ntr-o alt` zon`geografic`, personajele suferind [i ele modific`ri. Astfel, Curtuzurava deveni Cartagena, Didona �i va lua locul Doamnei Dido, iar �nlocul Oltinei avem Troia, ai c`rei locuitori traci erau tot din ramuraramanilor. Anii trec, istoria se schimb` [i iat` c` Messapii din estulPeninsulei Italice c�t [i Vene]ii de pe cursul inferior al Padului suntast`zi considera]i a fi de origine tracic` (dup` unii, traco-iliri).S`tucuri din Rom�nia poart` nume de Vene]ia de Sus, Vene]ia deJos, Roma. ënainte cu mult de na[terea legendarului Roma, numeleROMULA era frecvent la geto-daci. Nu de mult, scriam despreãCel mai mare Imperiu Dacic al erei noastreÓ, men]ion�nd numelea trei �mp`ra]i romani, geto-daci, ce au st`p�nit Roma [i �ntreagalume antic`. Primul dintre ei, Galer cel B`tr�n era copilul din florial Romulei, femeie dac` din cetatea Recidava, slujitoare a cultuluilui Zalmoxis. Galer cel B`tr�n desfiin]eaz` Imperiul Roman �nanul 305 d.H., schimb�ndu-i numele �n Dacia Mare. Galer, Lerëmp`rat (293-311) ca ginere al lui Diocle]ian a avut un nume rù�ntre cre[tini, execut�nd ordinele socrului sù, unul dintre cei maimari persecutori ai cre[tinismului. Se pare c` el a fost [i un generalde geniu, fiind asemuit cu Alexandru Macedon (alt trac) de c`treNiels Hannestad, �n special dup` victoriile ob]inute �n Asia Mic`.Statuia ce i s-a ridicat �l �nf`]i[a ]in�nd �n m�n` o sfer` mare dearam`, reprezent�nd Soarele (dup` Ioannes Lydas, secolul al VI-lea d.H., Fontes, II, 495). A[a c`, �n secolul al IV-lea d.H. s-a

229


re�nfiin]at Imperiul Dacia Mare, dacii devenind din nou st`p�niilumii. C�ntecele [i colindele populare �l mai omagiaz` [i azi peLer, \mp`ratul dacilor.

Scriitorul Eusebiu spune c` dup` ce Galerius a schimbatnumele Imperiului Roman �n Imperiul Dacic, a dat [i armatelorsale �nc` de la �nceput vechiul drapel al dacilor, §arpele Gnostic(lucrat din aram`, piele sau chiar stof`), prins �n pozi]ie orizontal`pe un baston de corn (dup` prof. Dumitru B`la[a, �n Istoria Daco-Rom�niei ). El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui deRoman (Fontes, II, 6-7) [i a mutat capitala la Tesalonic. Lactanius,un cronicar roman, nota �n 325 d.H. c` Galer cel B`tr�n este ãofiar` cu totul strìn` de s�ngele de RomanÓ (Fontes, II, 7).Realitatea era c` toat` armata avea ofi]eri, conduc`tori [i solda]idaci. Credin]a �n Zalmoxis [i �n nemurire �i f`cea aproape de ne�nvins. Dup` victoria �mpotriva per[ilor se ridic` ãArcul deTriumfÓ de la Salonic. Monumentul a fost realizat din marmuràlb` cu sculpturi �n basorelief despre care acela[i Niels Hannestadafirma c` este ãcel mai important dintre monumentele tetrarhicep`strateÓ consemn�nd pentru eternitate triumful dacilor �n �ntreaga lume antic`, oriental` [i occidental`.

ën anul 311, Ler Imp`rat �nainte s` moar` (din cauza uneiinfec]ii) va da decretul de LIBER� PRACTIC� A CULTULUICRE§TIN. ëi vor urma la tron cei doi nepo]i: Galer cel T�n`r, iarmai apoi Constantin cel Mare. Acesta din urm` va reconstruipodul de peste Dun`re f`cut ini]ial de str`bunul sù Burebista.

El mut` capitala la Constantinopole, iar prin Edictul de laMilano, din 313 d.H., cre[tinismul devine obligatoriu, acest faptbucur�nd-o mult pe Elena, mama noului �mp`rat. El ridic` un Arcde triumf la Roma pe care daco-ramanii sunt prezen]i prin opt statui de peste trei metri �n`l]ime, reprezent�nd comandan]i daci.

Cele dou` arcuri de triumf, precum [i cei trei �mp`ra]i dacimen]iona]i glorific` pentru eternitate victoriile dacilor. ãRomaniiau fost vechii Ramani, ce descindeau din vechea gint` dacic`, iarr`zboaiele dintre Daci [i Romani nu au fost nimic altceva dec�tr`zboaie fratricideÓ.

Preot Dumitru B`la[a

230

CUCERIREA ANATOLIEIDE C`TRE CARPATO-DUN`RENI

Anatolia (Fig. 88), zona central` a Turciei de ast`zi,m`rginit` la nord de Marea Neagr`, la sud de Mun]iiTaurus care coboar` lin p�n` �n Marea Mediteran` ce-i

desparte de insula Cipru, iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se�mpl�nt` �n nord �n masivul Mun]ilor Pontici. Fluviul Eufrat �[i areoriginea �n apropiere, iar ceva mai la est Tigrul Ð ele vor delimitaMesopotamia (Fig. 89).

ën anul 1834 un arheolog [i explorator francez, Charles FelixMarie Texier, a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei p�n` �n centrulAnatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numitTavium. Peste tot el �ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sauziduri de fortifica]ii. ëntr-un t�rziu, ajung�nd �ntr-un s`tule] numitast`zi Bozhazkale, cam la 90 de mile la est de Ankara, acolofrancezul Texier �nt�lne[te un s`tean doritor s`-i arate cevadeosebit.

Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite, ajungeca �ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri �l privea o proce-siune de 66 de figuri sculptate, unele c`r�nd s`bii curbe, (dacice Ð n.a.) al]ii purt�nd coroane conice, peste tot afl�ndu-setot felul de hieroglife. De fapt, localnicii �i spuneau ãYazilikayÓ sauãst�ncile cu inscrip]iiÓ. Francezul Texier descoperea atunci �n anul1834 de fapt, capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei,hitti]ii. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian,uitat de istorie, [i totodat` capitala acestuia, Hattusha. Ruinelene�ngropate sub nisipuri, p`m�nturi ori jungle (ca �n alte p`r]i alelumii) erau doar cr`pate [i ruinate de �nghe]uri, v�nturi [i ploi, care�n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` �n natur`nimic nu se pierde, nimic nu se c�[tig`, ci totul se transform`.

231


232

Fig.88-89. Anatolia, zona central` a Turciei de azi, un fost Imperiu Carpato-Danubian. �n vecin`tateestic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]isumerian` (de asemenea, carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`.

233

Mai trec [ase ani p�n` sose[te pe acelea[i meleaguri, c`lc�ndpe urmele pa[ilor lui Texier, Sir William Hamilton care contempl�nd minun`]iile ãromaneÓ, decide s` le deseneze. Darfiecare perioad` istoric` �[i are vis`torii [i ignoran]ii ei; Hamilton[i ai lui colaboratori [tiind c` ãp`rintele istorieiÓ Herodot sen`scuse tot �n Anatolia la Halicarnas, �[i �nchipuiau c` Anatolia afost numai p`m�ntul grecilor, regilor persani, macedonenilorcuceritori [i chiar al Bizan]ului (cum la fel ast`zi �n Rom�nia,ãistoriciiÓ, buni colegi ai lui Hamilton, continu` s` propov`duiascòriginea noastr` roman`, uit�nd c` noi, carpato-dun`renii, amcucerit de patru ori Peninsula Italic`, iar r`zboiul romano-dac nua fost nimic altceva dec�t un r`zboi fratricid). Descifrarea t`bli]elorde lut, a inscrip]iilor de pe st�nci ar face ca legendele [i enigmeles` nu ne mai domine trecutul, iar turbulentele rela]ii ale hitti]ilorcu egiptenii s` ne apar` �ntr-o alt` lumin`.

Sosirea grecilor (1900-1400 \.d.H.) �n patru hoarde: ionieni,dorieni, eolieni [i ahei, pe coasta vestic` a Anatoliei, a[a-numitaAsie Mic`, [i stabilirea coloniilor acestora pe malul M`rii Tracice(ast`zi cunoscut` ca Marea Egee) nu va influen]a centrulAnatoliei, unde dup` cum ne spune Dale Albrown �n ãAnatolia:cauldron of culturesÓ, la p. 12: ãA fost dominat` pentru c�teva sutede ani de o federa]ie tribal` originar` din Balcani, frigienii, al c`reirege Midas a r`mas �n legende pentru opulen]a capitalei acesteia,Gordion.Ó La numai c�]iva kilometri est de Anatolia, un altimperiu a �nflorit ca s` dispar`, regatul Urartu, r`m�n�nd [i el pierdut �n groapa uit`rii [i a istoriei.

Zb`t�ndu-se �ntre grecii de pe malurile M`rii Tracice (Egee) [ifrigieni, un alt regat tracic s-a n`scut, cel al lydienilor. Prin secolulVI \.d.H., Anatolia sufer` o alt` invazie, cea a cimmerienilor (tottraci la origine) [i care dup` un r`zboi fratricid �i sl`besc pe frigieni[i lydieni, �ntinz�ndu-[i puterea peste centrul Anatoliei p�n` laMarea Tracilor, domin�nd [i unele din coloniile grece[ti.

Dar Anatoliei norocul nu-i sur�de. ën 547 \.d.H. regele persanCyrus cel Mare sose[te �mp`r]ind Anatolia �n provincii numitesatrape. Succesorul lui, mai pu]in norocos, �l va �nt�lni pe traculmacedonean Alexandru, care �n anul 334 \.d.H. traverseaz` Europa

234

intr�nd �n Anatolia, liber�ndu-[i neamul l�ng` r�ul Granicus. ënnord-vestul Anatoliei el �nvinge armata lui Darius al III-lea, de treiori mai mare ca a sa. ën urma mor]ii lui Alexandru Macedon, unuldintre generalii lui, Seleucus, va controla Babilonul [i Anatolia,pentru mai mult de 250 de ani, prin intermediul dinastiei pe care o�ntemeiaz`.

Abia prin secolul II d.H. sosesc [i romanii prin Anatolia. Unuldintre str`mo[ii no[tri, dac la origine, Constantin cel Mare, n`scut�n satul Ni[, �i va urma la tronul Romei pe cei doi daci, cei doi LeriImp`ra]i (Galer cel B`tr�n, 311 d.H. care schimbase numeleImperiului Roman �n Imperiul Dacic [i mutase capitala acestuia laSalonic [i Galer cel T~n`r, 313 d.H.).

Traco-dacul Constantin cel Mare, nepotul lui Galer celB`tr~n, mut` capitala Imperiului Roman pe locul Istanbulului deazi, numind-o Constantinopol, pun�nd bazele Imperiului Romande R`s`rit. Anii trec [i norocul Anatoliei se schimb` [i el odat` cuapari]ia unor noi sosi]i care vor da na[tere la Imperiul Otoman.Lumea, istoria, arheologia, chiar [i legendele i-au uitat pe aceihitti]i carpato-dun`reni ... ca Texier s`-i redescopere. C�nd oarevom avea un alt Texier care s` ne spun`: ãDaco-rom~ni, nu s`pa]inumai la Sarmis-e-Getusa (�n latina vulgar`, Sarmis [i Getusa), cila Sarmi-Seget-Usa (�n sanskrit`), ãEu m` g�ndesc s` curgÓ! ...

Dac` V. Gordon Childe �n ãThe AryansÓ, p. 176-177, ne arat`harta r`sp�ndirii arienilor carpato-danubieni p�n` �n inimaAnatoliei [i de acolo prin Mesopotamia p�n` �n Persia, IosifConstantin Dr`gan �n ãNoi, traciiÓ, p. 158, parc` cunosc`tor alcelui de mai sus (cartea domnului Dr`gan ap`r�nd �ns` cu 16 ani�naintea lucr`rii lui V. Gordon Childe), descrie hitti]ii ca printrecele dint�i triburi carpato-danubiene, care ãp`r`sesc spa]iul sf�ntÓ,urmate la scurt` vreme de cel al Luwi]ilor. Spre deosebire de dardani-ramani care s-au oprit pe coastele Anatoliei, �n jurul M`riiTracice (Egee), ei, hitti]ii carpato-danubieni s-au �ndreptat spreinima Mesopotamiei �ntemeind un imperiu ce se �ntindea de laMarea Getic` (Marea Neagr`), p�n` �n Palestina. ëntemeietorulacestui imperiu, urmat de fiul sù Hatusilas, care �[i extindeimperiul, a trebuit s`-i �nfrunte pe Hatii localnici.

235


Fig.90. �n Anatolia ãse vedea dubluÒ, putem spune, [i asta se datora predilec]iei evidente,pe sculpturi [i basoreliefuri, pentru creaturi cu dou` capete.Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete, unul privind spre Apus, altul spreR`s`rit, idee ce va fi ã\mprumutat`Ò, mai t~rziu, de Bizan], Rusia, Polonia, ImperiulAustro-Ungar, Cehia, [i cine mai [tie de cine.

236

Civiliza]ia hitit` carpato-danubian` s-a dezvoltat paralel cuciviliza]ia sumerian` [i egiptean`. Limba hittit` apar]inea familieieuro-indiene, folosind dou` sisteme de scriere: cuneiform Ð pentrufaptele de toate zilele [i hieroglific Ð pentru inscrip]iile monumentale [i funerare. Zeul lor principal era Soarele, dar pel�ng` el mai aveau [i o mul]ime de zei mici ... de toate zilele. ënAnatolia ãse vedea dubluÓ, putem spune, [i asta se datorapredilec]iei lor eviden]iat` pe sculpturi [i basoreliefuri, pentrucreaturi cu dou` capete. Ori putem spune c` ... iubeau simetria,�nc` din perioada neolitic`. Ei, hitti]ii-carpato-danubieni creauforme duble ca Vulturul cu Dou` Capete (Fig. 90). Aceast` ideeeste ã�mprumutat`Ó de Bizan] [i �mi amintesc c�nd am vizitat casapatriarhului din Istanbul [i am v`zut basorelieful cu cei doi vulturigemeni, unul cu un cap la R`s`rit [i altul la Apus ca �nsemn al.....Bizan]ului. Dar ãho]iiÓ istoriei nu se opresc aici; hunii devenindImperiu Austro-Ungar (prin alian]a cu austriecii), [i-l adjudec`,]arul Rusiei [i el ... [i mai trebuie s` a[tept`m c�]iva zeci de anip�n` c�nd Imperiul Sovietic s` se destrame [i noua Rusie �n 1990s` [i-l proclame simbol na]ional: pajura cu dou` capete.

Este, de fapt, aceea[i poveste ca [i cu zvastica, simbol frumos,al vie]ii ve[nice la arienii carpato-danubieni (cea mai veche a fostg`sit` recent pe teritoriul dacic sud-dun`rean, �n Bulgaria, av�nd ovechime de 8000 de ani), preluat de ni[te iresponsabili [i transformat�ntr-un simbol al iresponsabilit`]ii, intoleran]ei, cruzimii [is`lb`ticiei, [i aceasta �ntr-o lume a[a-zis civilizat`! (Fig. 91)

Migra]ia tracilor carpato-danubieni �n Anatolia, p�n` �nad�ncul Asiei Mici, s-a petrecut �n plin` dezvoltare a epociibronzului, faza timpurie. A[a se explic` faptul de ce topoarele debronz din aceste zone se aseam`n`, de ce ceramica din p`r]iledun`rene prezint` caractere comune. Topoarele de lupt` poartàmprenta specific` a me[terului trac, fiind cunoscute ca ãtopoareletraciceÓ. Redescoperirea civiliza]iei hittite a ridicat multe semne de�ntrebare at�ta timp c�t scrierea lor nu a fost descifrat` [i care acontinuat s` fie ãmut`Ó, p�n` c�nd un ceh, Bedrich Hrozny,briliant profesor de Asirologie, a fost capabil s` o descifreze par]ialbazat pe ideea original` a unui norvegian, J. A. Knudtzon - 1902,


237

Fig.91. Crucea Pelasgic`, simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fostg`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean, \n Bulgaria de azi, av~nd o vechime de 8000 de ani) og`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [itransformat \ntr-un simbol al intoleran]ei, cruzimii [i s`lb`ticiei, [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`.Fig. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures, Lost civilizations, Editors of Time-Life Books,Alexandria, Virginia, 1995

238

[i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structuralèuropean`. Astfel, �n 24 noiembrie 1919, �n cadrul Societ`]iiãOrientul ApropiatÓ din Berlin, proclam` limba hitit` ca limbìndo-european`. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`, darvor mai trece 27 de ani p�n` Helmuth T. Bosseri, profesor laUniversitatea din Istanbul, va descoperi inscrip]iile gemene careflancau intrarea �n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]iiTurus, sudul Turciei, unde hieroglifele hitite aveau fa]` �n fa]`scrierea fenician` semitic`. Con]inutul fiind aproape identic, iartextul destul de lung, s-au putut pune bazele unei descifr`ricorecte. Dar descifrarea scrierii hitite a �ncurcat lucrurile [i maimult. Dac` ei, hiti]ii, vorbeau o limb` european` care nu apar]ineaindigenilor din platourile Anatoliei, atunci... de unde au venit ei?...

Cei mai mul]i �i consider` un popor european ce a trecutBosforul, al]i ãistoriciÓ �i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintreMarea Neagr` [i Marea Caspic`, trec�nd peste Mun]ii Caucaz [iateriz�nd �n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s`fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte alBulgariei, Ludmila Jivcov,Ó profesoara de istorieÓ, care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli �n ... traci,extinzindu-le istoria cu c�teva milenii), [i nu [i ru[ii, urma[i aivechilor hiti]i? ... A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun`pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`, avulturului cu dou` capete. Istorie, istorie, istorie, prad` a politicienilor avizi de putere [i de... istorie! S`racii hiti]i carpato-dun`reni, �n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei, trec�nd u[orBosforul, Dardanelele, au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` pesteMun]ii Caucaz, atunci, de mult, �nc�t �i putem numi ãcei mai marialpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð �n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. O lume�ntreag` �[i caut` r`d`cini �n trecut, vrea s`-[i dovedeasc` existen]amilenar` pe seama noastr`, a carpato-dun`renilor, dar s`-i vedemcum vor sta �n fa]a cercet`rilor cromozomale care �n mai pu]in de10-15 ani vor fi la �ndem�na oric`rui �ncep`tor �n ale arheologiei!§i dac` noi, rom�nii, nu o vom face, s` sper`m c` al]ii o vor facepentru noi... P�n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istoriciRom�ni(?)

239


Fig.92. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: ãtrei cu sapa, doi cu mapa [i unulcu roabaÒ dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`, sefolosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i. Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` sea[teapt` o astfel de tehnologie, poate nu.

240

GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI,CUCERITORI AI AFRICII DE NORD

C` tracii au fost daci - ne-a spus-o [i Dio Cassius - iar faptul c`dacii, ge]ii, ramanii, latinii, besinii (metalurgi[tii antichit`]ii)f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`, nu mai

reprezint` nici un secret pentru nimeni.Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora,

ãroireaÓ r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. Asia Micèra populat` de Ramani (cetatea Rama - \n care Irod a tìat 14.000de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit,pl~ngere [i t~nguire mult` - Matei, cap. II, 17), ori ramanii-troienietc. �n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`,\n jurul anului 1250 \.d.H., a unui popor al c`rui obiectiv a fostcucerirea Egiptului. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii, zonacare ast`zi este parte din de[ertul Sahara.

Un arheolog italian, Salvatore Aurigemma, face o descoperireciudat` \n anul 1914. S`p~nd la ruinele unei vile romane, \n s`tucullibian Zliten, la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ romanLeptis Magna, el descoper` un mozaic roman, pe care spre noroculnostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru, deoarece \n timpulprimului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus). Scena din mozaicreprezint` un t~nar alb, caucazian, sf~[iat \n buc`]i de un leopard.Dou` alte victime, legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta.Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie, p`r drept, lung, nasuri acviline[i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani, popor ce acondus Fezzan-ul, parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]iiHoggar. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marilemistere ale Saharei. Herodot, la mijlocul secolului al V-lea \.d.H. \inumea o mare na]iune, oameni care i-au \mpins pe negrii ãtroglodi]i, trìnd \n pe[teriÓ la o parte. �n Sahara (probabil maipu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastrest~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani.

241


Fig.

93.�

n a

nu

l 19

58 e

xplo

rato

rul

fran

cez

Hen

ri L

hot

e d

escr

ie o

ser

ie d

e st

~nci

, p

icta

te s

up

erb,

\n

...

Sah

ara.

Ast

fel

pu

tem

ved

ea v

~n`t

ori

[i p

`sto

ri,

albi

[i

neg

ri,

c~t

[i c

irez

i d

e va

ci c

u n

i[te

coa

rne

lun

gi p

`sc~

nd

pe

vìl

e fe

rtil

e [i

abu

nd

~nd

\n

veg

eta]

ie a

le S

ahar

ei.

242

Unii \i identific` pe ga-ramani cu ãOamenii M`riiÓ (cum \inumea Ramses al III-lea). Dar s` nu uit`m c` \n Etruscans: ItalyÕsLovers of Life, (din volumul Lost Civilizations, Time-Life BooksSeries) la pagina 32, Etruscii sunt considera]i urma[i ai acestorãOameni ai M`riiÓ, cùt~nd astfel o explica]ie pentru descoperirea\n insula Lemnos, la mai mult de 700 mile de Roma, a scrierii...etrusce. Dar lucrurile nu se opresc aici. �n anul 1840, un nobil dinCroa]ia pe nume Baric, a cump`rat o mumie (u[or de achizi]ionatla vremea respectiv`) de la un anticar din Alexandria. Acest Baric,angajat al cur]ii regale austro-ungare \[i duce ãcump`r`turaÓ laViena, unde cu m~ndrie o expune \mpreun` cu alte obiecte de art`cump`rate pe parcursul c`l`toriilor sale. Pentru un timp, mumia astat cuminte \ntr-o cutie, la vederea curio[ilor, p~n` c~nd, nepotulsù a vrut s` vad` ce era \n spatele ãbandajelorÓ. §i, surpriz`! Camt~rzie, de altfel. �n anul 1859 Baric moare, iar corpul mumiei esteidentificat ca fiind o femeie, \n jur de 30 de ani. Nimic special, ve]ispune. Urma[ii lui Baric prezint` mumia [i bandajele ei MuzeuluiNa]ional din Zagreb, Sec]ia Egiptologie, \n iulie 1862. ProfesorulHeinrich Karl Brugsch observ` imediat pe bandaje o inscrip]iedespre care el a crezut c` este egiptean`! Au mai trecut al]i 20 deani p~n` c~nd, \n 1891 ãbandajeleÓ au fost trimise la Universitateadin Viena unde exper]ii au identificat scrierea ca fiind... etrusc`!Textul era \ngrijit, pictat \n dou` culori (negru pentru cuvinte [iro[u pentru sublinieri [i pentru un num`r de linii verticale).�mbr`c`mintea mumiei din Zagreb este singura etrusc` descoperit` p~n` azi.

Cum de au ajuns egiptenii s` aib` la Alexandria o mumie\nf`[at` \n bandaje cu scriere etrusc`, reprezint` \n continuare unmister. Dac` armata lui Napoleon Bonaparte a descoperit \n 1799Egyptis Rosetta Stone av~nd \n paralel scriere egiptean` [i greceasc` Ð oferind astfel cheia descifr`rii hieroglifelor egiptene Ðnu acela[i noroc l-am avut cu scrierea etruscilor carpato-dun`reni.Cu toate acestea, \n 8 iulie 1964 s-au g`sit la Pyrgi (\n Italia) 3t`bli]e de aur: dou` \n limba etrusc`, una \n fenician`. Din p`cate,textele nu coincid.

Revenind la de[ertul Saharei - arid [i neprietenos azi - trebuiespus c`, atunci, de mult, era o gr`din` abund~nd de via]`, cu lacuri[i r~uri, gr`dini, ferme [i cirezi. �n 1958, un explorator francez,Henri Lothe, descoper` o serie de picturi superbe, gravate pe

243


st~ncile Saharei din Mun]ii Hoggar [i Ajjer, ar`t~nd v~n`torialerg~nd cu arcuri \n m~ini, ori fermieri cu cirezi de vaci, femei [icopii, oameni albi [i negri \mpreun` - o via]` exotic` african`, \n...Sahara! (vezi AfricaÕs Glorious Legacy, paginile 14-15, Time-LifeBooks, Alexandria, VA).

Nu lipsesc din desene nici elefan]ii, girafele, gazelele, leii [ichiar... hipopotamii (\n Sahara?!) - animale ce trìesc \n savane, \napropierea unor surse abundente de ap`. Unii consider` c` autoriipicturilor au fost prizonieri ai ga-ramanilor (carpato-dun`reni,n.a.) cuceritori. Oricare ar fi explica]ia, ei, ga-ramanii carpato-dun`reni au creat [i un sistem de iriga]ii descoperit \ntre Garama(capitala ga-ramanilor) [i oaza Ghat, Rhapsa de mai t~rziu.Garama, devenit` ulterior Germa, s-a scufundat \n nisip. Canalele(numite ãFoggarasÓ) se \ntind pe distan]e de 4,8 km. S-a descoperito re]ea de 300 de ãfoggarasÓ constituite \ntr-o re]ea de peste 1.600 kmde tunele. Modul \n care acest sistem de iriga]ie a func]ionat continu` s` fie un mister. Nu se [tie nici p~n` \n ziua de ast`zi dacàpa era adus` din rezervoare artificiale sau din surse subterane.

Arheologul francez Pierre Belair, cel care a descoperitcanalele \n 1933, nu a putut preciza dac` acest sistem de iriga]iiindica existen]a unei popula]ii numeroase. �n apropierea capitaleiGarama, s-au g`sit peste 100.000 de morminte, dintre care 40.000sunt mici, circulare. O parte dintre scheletele excavate de aici aucaracterisiticle rasei albe, celelalte apar]in~nd rasei negroide, subjugate. Peste tot prin de[ert se g`sesc ora[e \n ruin`, fortifica]ii[i scrieri nedescifrate, dar majoritatea sunt ãsigilateÓ sub nisipa[tept~ndu-[i dezlegarea. Nu am g`sit nici un studiu cromozomaltip ãPCRÓ, continu`m s` cunoa[tem prea pu]in despre ace[ti ga-ramani - carpato-dun`reni.

S` fi fost oare tot ei cavaleria ce l-a \nso]it pe Hannibal la trecerea Alpilor [i care, \n 202 \.d.H. a refuzat s` lupte \mpotrivafra]ilor romani cauz~nd \nfr~ngerea lui Hannibal? Probabil c` ga-ramanii au fost cuceri]i de trupele romane care dup` zdrobireaCartaginei au cucerit nordul Africii. Este mult mai probabil caace[tia s` fi devenit alia]i ai fra]ilor romani, dup` cum ne spune [iRupert Furneaux \n The Garamantes, Ancestors of ModernTuaregs?, la pagina 98. Ei au contribuit \n acest fel la controluldrumului caravanelor, aduc~nd la Roma boga]iile Africii: filde[,aur, pene de stru], sclavi [i animale s`lbatice pentru circuri.

244

Armatele romane au penetrat \n ad~ncime Sahara de trei ori:¥ \n 19 \.d.H., dup` cum ne spune Plinius cel B`tr~n, CorneliusBalbus a triumfat, ating~nd, se pare, [i capitala ga-ramanilor,Garama - ce se g`sea la circa 690 km de coast`. �n anul 70 d.H., \nurma unui atac al ga-ramanilor asupra localit`]ii Leptis Magna(atac ilustrat, probabil, \n mozaicul descris de Aurigemma)Septimus Flaccus a petrecut 3 luni \n de[ert ajung~nd p~n`-nMun]ii Tibest. El a fost urmat \n anul 86 d.H. de Julius Maternus.

P`trunderea romanilor \n Sahara l-a intrigat pe Henri Lhote,care vorbe[te despre traversarea Saharei de c`tre ga-ramani \n carede lupt` de la Fezzan la fluviul Niger. Cornelius Balbus, spunePlinius, a ajuns p~n` la ãDasi BariÓ (se pronun]` ãdaci bariÓ),ast`zi cunoscut drept r~ul Niger, pe care localnicii \l mai numesc[i Isa (nume foarte apropiat de Tisa, av~nd semnifica]ia de ãr~uÓ),c~nd imperiul roman ajunge \mp`r`]ia celor doi Leri: Galer celB`tr~n (311 d.H.) [i Galer cel T~n`r (313 d.H.), am~ndoi daci.Cre[tinismul nu a fost interzis [i \n acest fel ajunge [i la ga-ramani.Iar c~nd \n 325 d.H., dacul n`scut \n comuna Ni[ devine \mp`rat(urm~ndu-i pe cei doi Ler-i) El, Constantin cel Mare, instituiecre[tinismul ca religie oficial` a imperiului. Ga-ramanii o\mbr`]i[eaz` [i ei. Arabii \ns` nu-i vor ierta, conform relat`riloristoricului arab Ibn Khaldoun. El descrie \n History of theConquest of Egipt cum Okba conduc`torul armatei arabeajung~nd la Fezzan, \n fa]a capitalei acestuia, Garama (Germa),promite pace \ns` nu \[i ]ine promisiunea.

Ce s-a \nt~mplat cu ga-ramanii carpato-dun`reni, albii carec~ndva controlau Sahara, este greu de spus. Unii consider` c`tuaregii din Hoggar [i Air Mountains ar fi descenden]i ai lor.Aceast` teorie nu este complet acceptat`, dar nici respins` ([email protected]). P~n` la sf~r[itul secolului al XIX-lea ei aufost sub administra]ie francez`, tuaregii fiind numi]i ãst`p~ni aide[ertuluiÓ (Lords of the desert), conduc`tori absolu]i ai caravanelor de la Fezzan la Niger. Ei sunt complet diferi]i deceilal]i oameni ai de[ertului. La ei b`rba]ii trebuie s`-[i acoperefa]a [i nu femeile, fapt ce constituie un mister chiar [i pentru ei.Culoarea fe]ei lor este ar`mie, sunt \nal]i, \n timp ce berberii, arabiiau pielea \ntunecat` [i sunt de statur` mult mai mic`.

Tuaregii au [i alte particularit`]i: [i-au p`strat limba, Tamash-Eq (s` fie oare o aluzie la vechea zeitate vedic` carpato-dun`rean`

245


- Tamash vezi Tamash-Falù, de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprie-Tifinagh pe care au uitat s-o citeasc`.

Societatea tuaregilor era divizat`, p~n` nu de mult, \n 3 clase:1. cea a nobililor2. a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor3. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilorcarpato-dun`reni care au cucerit India?).

Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`, chiar idolatrizate(prin compara]ie cu cultul musulman). Exist` o poveste care parea sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni.Conform unei legende tuarege, unul dintre str`mo[ii lor, reginaTien-Hinane, a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ngÀbalessa, la sudul mun]ilor Hoggar. Un arheolog amator francez,pornind de la aceast` legend`, a descoperit \n anul 1926 un mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]ierau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile. S-au g`sitdou`sprezece schelete - dup` toate aparen]ele apar]in~nd unornobili - ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum.

La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer`central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat, asem`n`tor celor g`site\n ruinele Cartaginei. �ntr-un col] al camerei se afla un vas cuinsigna \mp`ratului Constantin cel Mare, iar scheletul din camer`,apar]in~nd unei femei, era \mpodobit cu un colier din aur masiv,av~nd ca pandantiv o column`, iar la \ncheieturile m~inilor cubr`]`ri de aur. Dr. Leblanc, de la Facultatea de Medicin` aUniversit`]ii din Alger, \n urma examin`rii atente a scheletului, adeclarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. Se credec` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d.H.Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei ãfemei albeÓ l-a inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (numeatribuit de Platon reginei Atlantidei). Aceast` poveste romantic` sebazeaz` pe relat`rile lui Herodot, care a descris un trib nord-african numit ATLATES, iar continentul pierdut era plasat \n...Sahara (dup` prof. Berlioux de la Universitatea din Lyon).

Personal, nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \nSahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida pestenoapte. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`, povesteascriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste, cel pu]in p~n` azi.

246

CUCERIREA JAPONIEIDE C`TRE POPORUL

CARPATO-DUN`REAN

C~nd �n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`riiTracice (Egee), �n principal fiind interesat de micu]a insul`Santorini, �i spuneam colegului [i prietenului meu,

Dr. §erban Cocioba, c` suntem pe urmele ãMarelui ImperiuPelasgicÓ.

Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani �nainteasosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \.d.H., �n patruvaluri: ahei, ionieni, dorieni [i eolieni).

Am reg`sit acolo, pe o amfor` mai �nalt` de un metru, spiraladacic` (pelasgic`), iar pe o fresc`, ãSoarele lui AlexandruMacedonÓ creat cu c�teva mii de ani �nainte de na[terea acestuia.ën treac`t fie spus, grecii �[i adjudec` acest simbol �n lupta politic`�mpotriva noii Republici Macedonia. Dup` cum am spus �ntotdeauna, istoria este ãciudat`Ó [i depinde de cine o scrie [i...pentru cine.

Vorbeam cu §erban �ntr-o noapte frumoas` despre istorianeamului. §i i-am spus de cartea lui V. Gordon Childe, TheHistory of Civilization Ð The Aryans, care la paginile 176-177 areo hart` (Fig. 48) a r`sp�ndirii poporului proto-european (aryan,carpato-danubian, pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zonaCarpa]i-Nistru-Balcani �n Mesopotamia, Persia, Sudul Chinei,India, Himalaya [i p�n` �n insulele Japoniei de azi. Dr. Cociobaa reac]ionat imediat cu r�sul lui de ãbon hommeÓ [i spontaneitatea care-l caracterizeaz`, replic�nd: ãHai mì, Miky,te-am �n]eles c�nd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei, ci ei

247


Fig.

94.

Su

b ce

nu

[a v

ulc

anic

`, \

n m

icu

]a i

nsu

l` T

era

(San

tori

ni)

, d

in M

area

Tra

cic`

(E

gee)

, g`

sim

an

fore

dec

orat

e cu

Sp

iral

a P

elas

gic`

, cu

ap

roap

e 10

00 d

e an

i \n

ain

te d

e so

sire

a gr

ecil

or \

n E

uro

pa.

248

Fig.95. Pe urmeleMarelui ImperiuPelasgic, \mpreun`cu doi prieteni, dr. §erban Cocioba Ðprimul din dreapta,av~ndu-l al`turi dedr. Sa[a Badlani(n`scut brahman, azispecialist \n boli depl`m~ni \n New York). I-am c`rat, c`lare pem`gari, p~n` \nv~rful vulcanului dinTera-Santorini. Totdrumul m` \ntrebau:ãDe ce ne-ai adusaiciÒ? Odat` ajun[ipe buza vulcanului, priveli[tea era a[a defascinant` \nc~tdurerea de [ezut, de la c`l`ritul pe m`gari, nici nu maiconta. Cu toateastea, §erban nu s-aputut ab]ine s` nu se\ntrebe cu voce tare:ã§i ne vom \ntoarcetot c`lare pe bestiilealea?Ò C`l`ritul pem`gari nu este a[ade romantic cum secrede. Ei caut` s` se\ntreac` unul pealtul [i nu le pas` dece st` pe spatele lor;ba pot spune cùr`sc c` trebuie s-o fac`, [i-[i dautoat` silin]a s-o

dovedeasc` tot drumul, f`c~ndu-te s` sim]i asta. Noi am sin]it-o din plin, c~teva zile dupàceast` aventur`, statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza niciodat` de acele animale patrupede denumite [iÉ m`gari.

249

Fig.96. Pe unuldin zidurileinterioare aleunei case,chiar aproapede u[`, a fostpictat` scenaluptei dintredoi tineri,locuitori aiTerei-Santorini.Reprezint` defapt cea maiveche imaginea doi boxeri.P`rul lor este sofisticat aranjat, dovedind rafinament.Mul]i \i consider` pevechii locuitoriai Terei cafiind aceiatlanzi, descri[i de

Platon, care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice. Ce este ciudat, nu s-au g`sit resturiomene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei, de exemplu), dovedind c` au putut p`r`silocurile \n timp. Unde s-au dus ei, r`sp~ndindu-[i cultura, r`m~ne de dedus.

250

Fig.97.ãDoamnaÒde pe unul

dintre pere]iipicta]i, a fost

g`sit` \n a[a-zisa

ãCasaDoamnelorÒ;

este dem`rime

natural`,av~nd un p`rnegru, foarte

sofisticatstr~ns sub

unacoper`m~nt

albastru,l`s~nd totu[is`-i cad` pe

frunte o[uvi]` rebel`,iar la spate o

ãcoad` de calÒ, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s`g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la ãatlanteÒ, acum mai bine de 4-5000 de ani. �mi pare

rù c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte ãfrumoaseÒ ale acelor vremuri. Kimonoul pecare-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.

Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992

251

sunt ai no[tri; te-am �n]eles [i te suport �n ideea c` noi suntemprimii oameni din Europa, proto-europenii, civiliza]ie presumerian`; c-am invadat Asia Ð Caucazul, China [i mai t�rziuIndia Ð, c-am cucerit Egiptul [i Mesopotamia; m-am obi[nuit [icu acestea, dar... c-am cucerit [i Japonia?!Ó Discu]iile au continuat p�n` seara t�rziu, pe terasa ãVulcanic Villa ViewÓ dinSantorini, unde Marea Tracic` (Egee) din azurie se transformase�n ro[ie, pentru o scurt` perioad` de timp, iar mai apoi, dup` cea �nghi]it soarele, s` devin` mai neagr` dec�t lava vulcanului dinapropiere, r`cit` de mii [i mii de ani, �n timp ce cerul se acopereacu mii [i milioane de felinare micu]e [i str`lucitoare galbeneverzui.

ën final, par]ial convins, prietenul §erban �mi spune: ãDac`vei scrie despre invazia Japoniei de c`tre noi vezi s` nu afle [iguvernul lor...Ó A[a c` v` rog [i pe dumneavoastr` s` p`stra]iãsecretulÓ. ën anul 1993 apare la Barnes & Noble cartea TheAryans [i nimic nu m-a [ocat mai mult dec�t acea hart` care situaspa]iul Carpato-Nistru-Pontic ca cel al originii europenilor [i alculturilor lumii. Faptul c` acei arieni carpato-dun`reni au format oputernic` dinastie �n Mesopotamia �n 1500 \.d.H., au cucerit apoiPersia, Anatolia, Asia, India Ñ r`sp�ndindu-[i limba, religia [i cultura p�n` �n Himalaya, nu-mi era necunoscut Ñ dar c` aucucerit Japonia?...

A[a c` am pornit s` cercetez... preistoria Japoniei [i v` las pedumneavoastr` s` judeca]i... C�nd yayoi-ii, str`bunii japonezilorde azi, au sosit �n Japonia, �n anul 300 d.H. (foarte t�rziu �n istorie,dup` cum vede]i) ei au g`sit o popula]ie b`[tina[` alb`, blond`,b`rboas`, pe care au numit-o ãemishiÓ, �nsemn�nd ãb`rbo[iÓ.Ace[tia �ns` se chemau ãainuÓ, cuv�nt cu semnifica]ia de ãomÓ, �npronun]ia lor sem`n�nd cu ãaomuÓ, fiind atunci simpli v�n`tori [ipescari. Ei se numeau ãoameniÓ, la fel ca [i carpato-dun`reniiaryeni care invadaser` India [i se �nchinau zeului vedic ãOMÓ.Ace[ti ãoameniÓ cum le place s` se numeasc`, sunt considera]i aziurma[ii caucazienilor Ð carpato-dun`reni-arieni, care au invadatinsulele a[a-zise japoneze acum 5000 de ani (3000 \.d.H.), imediat

252

dup` cucerirea Indiei, c~nd ei terminaser` deja cucerirea Chinei deazi. P�n` nu demult, chinezii se m�ndreau cu ãstr`mo[iiÓ lor Ðmumiile descoperite la Tarim Basin. Dar, se pare c` se m�ndreaucu str`mo[ii ãno[triÓ. Apari]ia ma[inilor de ãPCRÓ (PolymerizeChain Reaction), dispozitive capabile s` citeasc` [i s` interpretezer`m`[i]e cromozomiale, amprente l`sate �n ADN-ul mitocondrial,au produs surprize... ãistoriceÓ [i arheologice. Astfel, cercet�ndmumiile din vestul Chinei, de la Tarim Basin (revista Archaeology,Ð USA Ð March/April 1995) rezultatele au atestat originea lor...european` [i interrela]ia lor cu toch-aryenii. Surprize, surprize,surprize!

ën sf�r[it, s` ne �ntoarcem la carpato-dun`renii ainu, dinJaponia. Ei au fost for]a]i de c`tre n`v`litorii yayoi s` se retrag` dince �n ce mai spre nord, pe m`sur` ce ponderea demografic` a acestora a devenit cov�r[itoare.

Un memoriu prezentat �mp`ratului �n anul 805 d.H. se refer`la cheltuielile mari cauzate de lupta continu` cu ãainuÒ,men]ion�nd c` ãainu se str�ng �n grupuri mari, ca furnicile, pentruca apoi s` dispar` precum p`s`rileÓ. Popula]ia ainu, �mpins` spreinsulele friguroase Hokkaido [i Sakhalin, [i-a p`strat independen]a p�n` �n anul 1799 c�nd japonezii s-au hot`r�t s`-iocupe pentru ãa-i proteja de agresiunea ruseasc`Ó. P�n` nudemult, nu a interesat pe nimeni originea acestor b`rbo[i blonzi,ainu. Nu s-au f`cut cercet`ri cromozomale Ð PCR pentru c` nimeninu a fost interesat s` cheltuiasc` suma de 5-10.000 de dolari pentrua afla adev`rul, iar statul japonez de azi prefer` s`-i ignore chiar, [iasta spre binele istoriei lor.

Antropologul american Carleton Coon �i consider` pe caucazienii sosi]i �n urm` cu 5.000 de ani ca av�nd aceea[i originecu cei ce au ocupat insulele Kurile [i Aleutine (devenind nici maimult, nici mai pu]in dec�t primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur [i Manciuria. Al]ii �i consider` pe ace[tiainu (carpato-dun`reni, cum le spun eu) ca fiind cei care aumigrat peste toat` Asia, caucazienii care au sosit �n Mongolia deazi [i trec�nd peste str�mtoarea Behring se r`sp�ndesc pe

253


teritoriul celor dou` Americi, teorie sus]inut` de descoperirea �n1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asem`n`toarecu cele ainu.

De ce nu, carpato-dun`renii, arienii, pelasgii, ainu ori cumvre]i s`-i numi]i pe ace[ti str`mo[i ai no[tri, s` nu fie aceia[i sugera]i de ãLegenda Omului AlbÓ, ãB`rbosul blondÓ care a sosit�n Mexic [i Peru cam �n aceea[i perioad`, cu 5.000 de ani �n urm`...

Aparent [i carpato-dun`renii ainu, atunci c�nd au invadatJaponia, au �nt�lnit o popula]ie cunoscut` drept ãCultura JomonÓ,despre care m`rturiile sunt sporadice [i incomplete. Izgoni]i deyayoi-ii veni]i de prin Coreea �n jurul anului 300 d.H., ainu au fost�mpr`[tia]i, decima]i, sau mai corect spus, ãasimila]iÓ, japoneziiaduc�ndu-[i cu mare dificultate aminte despre ãacei oameni albiÓpe care i-au g`sit �n insulele ocupate acum de ei. Aproximativ14.000 de ainu mai trìesc [i �n ziua de azi �n mici s`tucuri de pecoastele insulei Hokkaido, dar ãinteresul [tiin]ificÓ �n ceea ceprive[te originea acestora nu exist` [i se pare c` nu pasioneaz` penimeni.

Azi se consider` c` insulele Japoniei au fost descoperite, din\nt~mplare, de trei marinari portughezi, care au atins coastainsulei Kyushu \n 1542. Ace[ti marinari r`t`ci]i nu sunt primiieuropeni care au ajuns \n Japonia, a[a cum ni se spune, eronat, \nc`r]ile de istorie. Cu multe mii de ani \naintea lor, noi, carpato-danubienii, am descoperit, invadat [i populat aceste insule.Sosirea \n 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta ocruce pe p`m~ntul ãnou descoperitÒ, nu va avea acela[i succes ca\n America de Sud; cre[tinismul nu a reu[it \n aceste insule, poate[i din cauza interesului practic minor pe care \l prezentau la acelmoment. Japonezii au fost [i au r`mas [i azi un popor foarte rasist,\nchista]i \n castele lor sociale. Prejudismul na]ional \mpotrivaoamenilor ainu devine total ridicul [i, ca s` v` dau un exemplu,unul dintre conduc`torii recen]i ai popula]iei ainu este Shi-GeruYo-Sano care s-a luptat aproape 20 de ani cu o companie de construc]ii japonez` care voia s` construiasc` un dig, distrug~ndastfel un r~u sacru al oamenilor ainu dintr-un s`tule], din insula

254

Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[it s` aduc` \n fa]a Cur]ii aceacompanie de construc]ii, care apar]inea guvernului, judec`torul[i Curtea au refuzat s` accepte c` ar exista aceast` popula]ie ainu(vezi p. 280 din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce apar]ine raseimongoloide. Ei \i numesc pe to]i care nu le apar]in ca ras` ãgaijinÒ. Aceasta s-ar traduce: gai Ð de afar` iar jin Ð persoan`. Eibine, ei niciodat` nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi, darpe ainu, da. Prigoana \mpotriva popula]iei ainu a atins maximul \nanul 1192 c~nd au fost \mpin[i cu s`lb`ticie \n nordul friguros [ineprimitor al Honshu-ului [i Hokkaido-lui. Azi ainu trìescizola]i \n s`tucurile lor, zb`t~ndu-se s`-[i p`streze identitatea,limba, dup` cum ne spune acela[i Patrick Smith. Soarta lor neaminte[te de aceea a nativilor americani, care se pierd treptat,ãnaturalÒ, prin rezerva]iile din Statele Unite. Japonezii obi[nui]i \iconsider` pe oamenii ainu nimic altceva dec~t un parc de atrac]ii.Ce-i uime[te cel mai mult pe ace[tia sunt caracteristicile fizicedeosebite de ei: figura distins` [i cizelat`, unii din ei av~nd chiarochii alba[tri.

ëncep�nd din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimenta]ia tradi]ional` japonez`. Limba lor nu a fost studiat`,fiind considerat` de ãcercet`toriiÓ japonezi ãde neclasificatÓ. S`sper`m c` �ntr-o bun` zi, un ãOMÓ, un urma[ al acestor carpato-danubieni va avea situa]ia material` [i dorin]a [tiin]ific` s` cheltuiasc` ni[te mii de dolari pentru a face acel test de arheologiemolecular` Ð PCR Ð de confirmare a amprentei genetice (ãgeneticblueprintÓ) a acestora.

Dac` ast`zi ma[ina de PCR cost` c�teva mii de dolari [i arem`rimea unui cuptor cu microunde, se preconizeaz` ca �n viitorulapropiat m`rimea unui asemenea aparat s` nu o dep`[easc` pe ceaa unui ãpalmtop computerÒ (computer ce poate fi ]inut �n palm`).Acest lucru ar permite transportarea sa la locurile de cercetare,informa]iile culese put�nd fi apoi analizate cu ajutorul computerelor specializate ce compar` datele introduse cu mii dealte amprente genetice mitocondriale specifice diferitelor rase [i

255


civiliza]ii. V` spun toate acestea pentru a v` �ntredeschide o u[`spre viitorul apropiat al arheologiei moderne.

A[a c`, Oamenilor ainu carpato-dun`reni, mai ave]i de a[tep-tat... dac` nu ve]i disp`rea, p�n` c�nd cineva va fi interesat de civ-iliza]ia voastr`É a noastr`!

256

Marius

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

Documents

DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA V · DESPRE TRACUL ENEA, STR‘LUCITORUL [I ENEIDA Vergilius, (70-19 \.d.H.) cel mai mare poet latin, l-a imortalizat pe Enea, ca erou