Fabian Lenk

Detectivji tirnpului

Volumul 14

Libertate pentruRichard Inimi de Leu

Cu ilustragii de Almud Kunert

Editura Ravensburger

wP

cupri ns

it

I t* 000 de mlrci de argint 9I

Tnrbadunrl 17

i e*r"r*toarea tllharilor 28

i Frryx 33

i O -i.ir.r. periculoasi 49

' Fdicul 59

1 O lumini in noapte 69

i farUarf cu masci 76

O binuiali 83

: fnima de argint 88

Kirn, Julian, leon fl KUa -Detectivii tirnpului

Agera Kim, istegul Julian, atletul Leon ;i enigmatica pisicugi

egipteani KUa sunt patru prieteni care lmplrtagesc un secret...

Ei degin cheia de la vechea biblioteci a minlstirii benedic-

rine Sfrntul Bartolomeu. it "..tt silag al cirgilor este ascunsi

uirnitoarea dimensiune spagio-temporali,,Tempus", prin care

se poate cilitori in trecut. Tempus pulseazi in ritmul timpu-

lui. Existi mii de ugi, in spatele clrora se deruleazi cite un an

din istoria omenirii. De exemplu, pitrunzind prin aceste u9i,

prietenii nogtri ajung slviziteze Roma antici sau Egiptul de

pe wemea faraonilor. Din timpul faraonilor provine ;i pisica

Kij", p. care cei trei prieteni au luat-o cu ei in prezent, din

prima lor aventuri.

De fiecare dati cind cei trei prieteni vor sI afle ceva in-

Ercs:rnt despre o anumiti epocl sau vor si investigheze un

f-" susPect petrecut in trecut, cilitoresc acolo cu ajutorul

dimensiunii Tempus.

Tot Tempus ii aduce pe cilitori inapoi in prezent. Tot ce

urbuie si faci Julian, Leon 9i Kim este si se intoarcl in locul

rnde au aterizatin trecut. De acolo ei pot reveni in epoca lor.

Chiar gi atunci cind cilitoria ln timp a celor patru prie-teni dureezi mai multe zile, ln prezont nu se scurge niciosecundl qi nimeni nu poar€ binui in ce cilitorie s€creti s-au

mai aventurat detectivii timpului...

100 000 de

rndrci de argirx

- BiieEi, si gtigi cI a fost super! strigi Kim. Picat ci n-agi

fost;i voi.

Era luni dimineagi, iar Julian, Kim gi Leon mergeau la

poali pe strldu,tele intortocheate din frumosul lor ora;,

Siebenthann. Erau, ca de obicei, in intirziere.

Leon mormii ceva in barbi. Nu era prea binedispus, ca in

mai toate zilele de luni. 'Weekendul fusese frri doar gi poate

prea scuft. Iar prima ori pe care o aveau era matematica. O

materie care nu ii ri&ca neapirat mordul lui Leon. Pe lingiasta, a doua zi trebuia si faci o temi foarte importanti. Leon

ar fi preferat o ori de sport. Sau de istorie.

- Si tot mergi la spectacole din astea! spuse Kim.

Cu o zi in urmi, fata se dusese cu piringii ei la un tirg cu

tematici medievali care o impresionase din cale-afari.

- A fost construit un mic ora; din corturi, Puteai si te uigi

cum igi ftceau treaba o groazi,de megtqugari. De exemplu, un

fierar care lucra la o cimEd. de zalz, Sau o femeie care impletea

co;uri. Printre corturi nu aveai loc si arunci un ac de togi ca-

valerii, dar cel mai tare a fost de departe trubadurul.

Leon se uiti la Kim.

- Truba-ce?

- Tru-ba-dur, rlspunse Kim, aplsind pe silabe. lga se nu-

meau cd.ntiretii in Evul Mediu.

Leon didu din mini plictisit.

-Aha, OK...

Kim se opri.

- Cum adic5.,,aha, OK"?

- Pii, nu pare cine gtie ce, spuse Leon. Un tip care lSliie

niste cAntece de iubire. Micar era pe acolo si vreun turnir cu

lupte incr6"ncenate?

Kim frcu o grimasi in timp ce-si continui drumul.

- Frate, in Evul Mediu nu au fost doar bitilii si turniruri.

- Asta stiu, dar, daci mI intrebi pe mine, cam asta era cel

mai interesant in vremurile alea, rispunse Leon cu o sclipire

in ochi. Chiar ag fi vrut gi eu si iau parte la un turnir din alea!

- imi dau seama, il tachini Kim. Leon, Cavalerul cel Haios.

Cel care cade mereu primul de pe cal.

Leon ii didu, in joac5", un ghiont in coaste.

- Oricum, as fi stat in sa mai mult decAt tine!

- Mi cam indoiesc, rispunse Kim rAzAnd. Deci, vorbeam

de trubadur. A fost fantastic, avea o voce...

- Nigte pimpllii, spuse Leon r... in Evul Mediu, cine era

prea la; si puni mAna pe sabie se apuca de cAntat. Poate cinta

aga de prost c5.-i punea pe fugi pe dugmani. Poate in felul ista

se ft.ceau gi cintiregii utili.

10

Fu rAndul lui Kim si-i dea un ghiont lui Leon.

- Chiar n-ai idee despre ce vorbesti!

- Terminagi, spuse Julian, care pAni atunci ascultase in

ticere. Leon, pun pariu ci nu togi cintiregii erau lagi.

- Da? $i de unde gtii tu asta? intrebi prietenul siu.

Prietenii nogtri ajunseri la gcoali. in curtea;colii venea, din

toate plrgile, un puhoi de elevi.

- Dintr-o legendi, le spuseJulian prietenilor sii. O legendi

despre trn uubadur foarteviteaz pe nume Blondel.

Kim il privi curioasi pe Julian.

- Blondel? N-am auzit de el. Cine a fost?

insi Julian clltini din cap.

- Am citit eu odati ceva despre el, dar nu mai gin minte

eract ce.

- Putem si ciutim in biblioteca noastrl, sugeri Kim. Chiar

in dupi-amiazaasta.

- Eu sunt de acord, spuse Julian.

- Mda, 9i eu, mormii kon.Din fericire, dupi ore, starea de spirit a lui Leon se imbu-

nitigi considerabil, nu in ultimul rind datoriti orei de istorie

d a profesorului siu preferat, Tebelmann.

kon intrl, impreuni cu prietenii sl.i, in mini.stirea bene-

didini Sfrntul Bartolomeu, o cli.dire sumbri, ridicati in anul

780 i. H. Cei trei prieteni erau insogigi de Kija, pisicuga cu

blani chihlimbarie.

Juli"t pl;i in biblioteca striveche, care, ca in fiecare zi de

tuni, era inchisi. insiJulian avea o cheie spre imperiul cirgilor.

l1

Citeva minute mai t6.rziu, Kim 9i Julian stiteau aplecagi

peste mlsutele de citit si se luptau cu mai multe cirgi grele de

istorie.

- Chiar credegi ci istoricii s-au gindit ci meriti si scrie

despre Blondel ista? intrebi Leon o jumitate de ori mai

ti.r,ziu.

Biiatul nu lua parte la munca de cercetare, ci prefera si joace

fotbal cu Kija. Drept minge, cei doi foloseau o bucati de

hirtie mototoliti.

- Desigur, spuse Kim, pierduti in ginduri. Uite aici, am

gisit.

Julian se duse spre ea.

- Arati-mi!

- Aici scrie ceva despre Blondel... 9i despre Richard Inimd

de Leu! exclami Kim surprinsi si ar5.t5. cu degetul spre un pa-

ragraf din mijlocul paginii.

- Faimosul rege englez Inimi de Leu? Regele cu sabia fer-

mecati Excalibur? Ce are el de-a face cu cintiretul ila? in-

trebi Leon.

Biiatului ii fusese trezit interesul la auzul numelui regelui.

- Deci, incepu Kim. Aici scrie ci Inimi de Leu este captu-

rat la 2l decembrie ll92 in Austria, la intoarcerea din a treia

cruciadl, care a durat din I 189 pini in 1 192.

- Capturat? Ca un infractor? Nu se poate! strigi Leon.

- Da, suni ciudat, dar se pare ci aga s-a intimplat, rlspunse

Kim ;i citi cu voce tare: ,,Inimi de Leu pornegte in cruciadi

impreunl cu arhiducele LeopoU d V-lea. Dupit asaltul cetifii

t2

Acra, se pare ci Inimi de Leu l-ar fi ingelat pe arhiduce la

lmpirgirea prizii de rizboi. Arhiducele se intoarce in Austria

furios. Mai tirziu, cind Inimi de Leu cilitorqte prin terito-

riul deginut de acesta, Leopold dI ordin ca regele sI fie cap-

turat. Insi, dat fiind faptul ci arhiducele Leopold nu avea voie

rI ;ini prizonier un rege, acesta i;i unegte forgele cu impiratul

Berman Henric al Vllea. impiratul il ascunde pe Inimi de

lru ln fortireaga Trifels, situati pe muntele Sonrtenberg, pen-

tru a obgine o sumi mare de bani drept riscumpirare".

- Incredibil! exclami Julian. Cum s-a putut una ca asta?

Kim se cufundi din nou in textul cirgii.

- ,,Fireste, arhiducele gi impiratul au inaintat alt motiv

pentru prizonieratul regelui. Acegtia susgin ci, in timpul cru-

r:iadei, Inimi de Leu se aliase cu inamicul, agadar ci le tridase

eeuza."

- Dar aici scrie cI impiratul Henric al Vl-lea ar mai fi avut

un motiv. implratul era furios pe unii domnitori rizvtititicere incheiaseri un pact cu Inimi de Leu. $i cit timp regele

cra ln miinile impiratului, acesta gtia ci-i putea controla pe

domnitori.

- Inimi de Leu ca garan-tie... spuse Leon incet.

Kim il privi, cufundatl in ginduri.

- Exact. Apoi siri peste citeva pxagrafe. Vai, gtigi ce ris-

cumplrare se pare ci s-ar fi plltit pentru Inimi de Leu?

- Nu, de unde si gtim?

- 100 000 de m,irci de argint! strigi Kim. Aici scrie ci plata

rrvca sI duci regatul lui Inimi de Leu la sapl de lemn!

t3

- Chiar ci-i o poveste nebuni, admise Leon. Dar.. r.*U-l

turi are preaviteazul vosrru trubadur Blondel cu asra? l

- Pii, scrie aici! exclami Kim entuziasmati. Blond.l .r"r'rrrlprieten foarte apropiat de-ai lui Inimi de Leu. Nimeni nr, grial

initial unde era ginur prizonier regele, a;a ci Blond.l por.,"gt.jla drum in ciutarea prietenului siu. Acesta cilitoregte dinlfortireagi in fortireagi si cXnt5. melodii stiure numai de e{

9i Inimi de Leu. Si astfel, intr-o buni. zi, potrivit legendeil

Blondel ajunge la castelul Trifels, lingi origelul Annueiler.lFortlreaga se afli in Pidurea Palatini. Acolo trubadurul cinrllo melodie si, brusc, aude pe alrcineva cintAnd cea de-a doualstrofl; acela era Inimi de Leu. Din acel moment, Blondelf

a stiut unde era ginut prizonier regele siu. Exisri scrieri din l

acea perioadi. in care se spune ci Blondel a asediat forti.reaga

impreuni cu c6.tiva aliagi si l-a eliberat pe Inimi de Leu.

Dar, potrivit altor surse, rrubadurul a condus negocierile de

eliberare.

Kim incepu si ridi.

- Vedegi? Blondel a fost un erou!

insi Leon inci. nu era convins.

- Oare aga si fie?

Kim mai s5.ri peste un paragraf 9i citi:* ,,in orice caz, Inimi" de Leu este eliberat pe 2 februarie

1194. A;adar, acesta fusese captiv vreme de mai bine de un+-an. In aceasre perioadi, Anglia este condusi de fratele si.u,

Ioan Fdrd de lard. Porecla nFiri de Jarb vine de la faptul

t4

ci atil siu, regele Henric al IIJea, ii lisase moqtenire foarte

pudn plmAnt."

- Mie nu-mi vine si cred toate astea, repeti Leon. Dar.xisti un mod de a afla ce s-a petrecut cu adevirat atunci. Pe

mine m-ar interesa in special ce rol a jucat Blondel. Biiatulii privi pe prietenii sii cu subinteles. Ce zicegi de o cali.torie

opidi in timp pAnI la sfArgitul lui ianuarie ll94,la castelul

Trifels?

Kim ardea de neribdare, insi Julian nu pirea la fel de

cnruziasmat.

- 100 000 de mirci de argint e enorm. Asta s-ar putea sipresupuni existenga multor tAlhari, ar putea s5. fie foarte peri-

.rrlos, le atrase el atenlia.

Kim nu frcu altceva decit si dea din umeri.

- Stai linistit, Julian, o si avem grijl., ca de obicei.

- Da, pAni acum n-am avut probleme, spuse Julian. $i,oricum, mereu am vrut si-l cunosc pe Inimi de Leu. Biiatulrinii. SI-i dlm bitaie!

Asdel, in scurt timp, cei trei copii gi pisica se apropiarS,

dc un raft inalt, montat pe o sin5.. Prietenii nostri impinseri

nrrul, care se didu la o parte, dezviluind poarta decorati. cu

*i*boluri fermecate ce ducea spre Tempus, camera timpu-h,ri- de existenga cireia gtiau numai tovarigii nogtri. Cei patru

inuara in camera stranie cu inimile bitinduJe puternic in

FrPrud.C-a de obicei, camera era cufundati intr-o lumini crepus-

orlui gi plrea infinit5.. Podeaua pulsa in ritmul timpului.

r5