88
METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢII ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV Indicativ NTE 401/03/00

Determ Sect Econ 1-110 Kv

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Normative

Citation preview

Page 1: Determ Sect Econ 1-110 Kv

METODOLOGIE PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII

ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IcircN INSTALAŢII

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1 - 110 kV

Indicativ NTE 4010300

Aprobat prin Decizia nr269 din 4062003 a Preşedintelui ANRE

Icircnlocuieşte PE 1351991

C U P R I N S

Pag

CapI Scop 3

CapII Domeniu de aplicare 3

CapIII Definiţii şi abrevieri 4

CapIV Acte normative conexe 7

CapV Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8

CapVI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9

CapVII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15

CapVIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente icircn exploatare 21

Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29

Anexa 2 Preţuri folosite 30

Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund icircn cazul unor linii noi

33

Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora

40

Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61

2

CAPITOLUL 1

SCOP

Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli

Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată

pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu

tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV

inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor

De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn

vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare

Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor

active şi anume la

a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite

(capVI)

b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)

Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii

1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş

3

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau

din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie

tensiune)

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)

CAPITOLUL III

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea

un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare

(icircn cazul LEC)

b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată

manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite

Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori

nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite

Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn

paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este

egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază

c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de

dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune

rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare

4

d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare

optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă

de funcţionare dată

e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de

funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice

(capVIIart19)

f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru

calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)

g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului

economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru

aceste conductoare

Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)

A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia

icircn eurokm

a - rata de actualizare icircn ani ndash1

Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro

CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm

Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule

cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro

cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km

cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW

5

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 2: Determ Sect Econ 1-110 Kv

C U P R I N S

Pag

CapI Scop 3

CapII Domeniu de aplicare 3

CapIII Definiţii şi abrevieri 4

CapIV Acte normative conexe 7

CapV Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor 8

CapVI Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi 9

CapVII Stabilirea sarcinii maxime de calcul 15

CapVIII Limitele economice de folosire intensiva a liniilor existente icircn exploatare 21

Anexa 1 Valorile parametrilor utilizaţi 29

Anexa 2 Preţuri folosite 30

Anexa 3 Domenii de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund icircn cazul unor linii noi

33

Anexa 4 Exemple de calcul privind determinarea soluţiilor economice pentru numărul conductoarelor unei faze şi secţiunile acestora

40

Anexa 5 Prescripţii energetice conexe 61

2

CAPITOLUL 1

SCOP

Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli

Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată

pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu

tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV

inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor

De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn

vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare

Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor

active şi anume la

a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite

(capVI)

b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)

Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii

1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş

3

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau

din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie

tensiune)

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)

CAPITOLUL III

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea

un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare

(icircn cazul LEC)

b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată

manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite

Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori

nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite

Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn

paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este

egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază

c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de

dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune

rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare

4

d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare

optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă

de funcţionare dată

e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de

funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice

(capVIIart19)

f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru

calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)

g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului

economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru

aceste conductoare

Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)

A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia

icircn eurokm

a - rata de actualizare icircn ani ndash1

Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro

CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm

Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule

cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro

cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km

cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW

5

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 3: Determ Sect Econ 1-110 Kv

CAPITOLUL 1

SCOP

Art 1 ndash Prezenta normă permite stabilirea prin calcul economic bazat pe criteriul Cheltuieli

Totale Actualizate minime a secţiunii liniilor electrice de distribuţie folosind o metodologie1 bazată

pe metoda cunoscută icircn literatură sub denumirea de ldquometoda densităţii economice de curentrdquo

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

Art 2 - Prevederile prezentei norme se aplică la proiectarea liniilor electrice aeriene (LEA) cu

tensiuni pacircnă la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie icircn cablu (LEC) cu tensiuni pacircnă la 20 kV

inclusiv pentru dezvoltarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor de racordare a utilizatorilor

De asemenea norma se aplică la elaborarea studiilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie icircn

vederea stabilirii lucrărilor de investiţii şi a priorităţilor de promovare

Art 3 - Norma se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor

active şi anume la

a) dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile electrice noi care urmează să fie construite

(capVI)

b) verificarea gradului de icircncărcare a secţiunilor liniilor existente icircn exploatare (capVIII)

Art 4 - Se exceptează de la prevederile prezentei norme următoarele categorii de instalaţii

1 Metodologia originală este rodul activităţii unui colectiv din Fac de Energetică a UPB condus de prof Pavel Buhuş

3

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau

din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie

tensiune)

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)

CAPITOLUL III

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea

un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare

(icircn cazul LEC)

b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată

manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite

Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori

nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite

Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn

paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este

egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază

c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de

dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune

rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare

4

d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare

optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă

de funcţionare dată

e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de

funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice

(capVIIart19)

f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru

calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)

g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului

economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru

aceste conductoare

Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)

A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia

icircn eurokm

a - rata de actualizare icircn ani ndash1

Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro

CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm

Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule

cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro

cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km

cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW

5

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 4: Determ Sect Econ 1-110 Kv

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau

din celule de medie tensiune (icircn general sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie

tensiune)

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistoare reostate de pornire etc

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani)

CAPITOLUL III

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

Art 5 - In sensul prezentei norme noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii

a) Linie electrică Este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice putacircnd avea

un circuit sau mai multe circuite pozate pe aceleaşi suport (icircn cazul LEA) sau icircn aceeaşi canalizare

(icircn cazul LEC)

b) Circuit electric Este partea componentă a unei linii electrice de distrbuţie care poate fi separată

manual şi (sau) automat prin aparate proprii de conectare de alte circuite

Nota 1 In cadrul normei pentru simplificare referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de cacircte ori

nu era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite

Nota 2 In cazul icircn care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate icircn

paralel trebuie făcută distincţie icircntre secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei care este

egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază

c) Secţiune tehnică (st) Este secţiunea liniei obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de

dimensionare (icircncălzire icircn regim de durată stabilitate termică la scurtcircuit cădere de tensiune

rezistenţă mecanică etc) prevăzute de prescripţiile tehnice icircn vigoare

4

d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare

optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă

de funcţionare dată

e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de

funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice

(capVIIart19)

f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru

calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)

g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului

economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru

aceste conductoare

Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)

A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia

icircn eurokm

a - rata de actualizare icircn ani ndash1

Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro

CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm

Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule

cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro

cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km

cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW

5

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 5: Determ Sect Econ 1-110 Kv

d) Secţiune economică (sec) Este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare

optim economic corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă icircntr-o perioadă

de funcţionare dată

e) Sarcina maximă de calcul (IM) Este un curent maxim de durată corespunzător regimului de

funcţionare normal care se stabileşte icircn vederea determinării secţiunii economice

(capVIIart19)

f) Sarcina maximă echivalentă de calcul (IMe) Este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru

calculul secţiunii economice constante icircn cazul liniilor cu derivaţii (capVII art20)

g) Densitatea economică de curent (jec) In conformitate cu metodologia pe care se bazează această

prescripţie jec reprezintă o mărime de calcul care se normează icircn scopul determinării numărului

economic de conductoare identice a fiecărei faze şi icircn continuare a secţiunii economice pentru

aceste conductoare

Art 6 - Semnificaţiile principalelor simboluri utilizate icircn instrucţiune (icircn ordine alfabetică)

A ndash componenta investiţiei specifice icircn linie care este independentă de secţiunea acesteia

icircn eurokm

a - rata de actualizare icircn ani ndash1

Ci - cheltuieli de investiţii icircn euro

CTA - cheltuieli totale actualizate corespunzătoare unităţii de lungime a liniei icircn eurokm

Ccel - costul pe care icircl implică prevederea unui icircntreruptor de joasă tensiune sau a unei celule

cu icircntreruptor de icircnaltă tensiune icircn euro

Cex - cheltuielile totale de exploatare pe durata de studiu icircn euro

cex - cheltuielile anuale de exploatare (icircntreţinere) icircn euroan şi km

cp - costul kW instalat icircn centrale etalon icircn eurokW

5

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 6: Determ Sect Econ 1-110 Kv

cw - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia icircn eurokWh

CPW ndash cheltuielile totale cu consumul propriu tehnologic pe durata de studiu icircn euro

cpw - costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzător unui an şi unui consum

tehnologic de un kW la sarcina maximă icircn euroan şi kW

IMSM- sarcina maximă de calcul a liniei icircn A sau kVA

jec - densitatea economică de curent normată icircn Amm2

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază icircn

eurokmmm2

Kjnc - coeficientul de creştere a jec folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare

sau de circuite

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul icircn cazul liniilor cu

derivaţii

KrKrs ndashcoeficientii pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul care ţin seama de

dinamica icircn timp a sarcinii

L - lungime de traseu a liniei icircn km

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale icircn an-1

s - secţiunea conductorului activ al unei faze icircn mm2

se - secţiunea unei linii existente icircn exploatare icircn mm2

sec - secţiunea economică pe fază a liniei icircn mm2

scec - secţiunea economică de calcul folosită pentru stabilirea secţiunii economice sec icircn mm2

sM - secţiune constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de liniei icircn mm2

6

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 7: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tt - mărime pentru calculul valorilor actualizate corespunzătoare duratei calendaristice t icircn ani

TIMTSM ndash durate de utilizare anuală a sarcinii maxime icircn orean

tstL - durata de studiu a liniei şi a circulaţiei de curenţi icircn ani

tSCE - durata de viata normată pentru centrala etalon icircn ani

ρ - rezistivitatea materialului conductor al liniei icircn Ωmm2km

- durata de calcul a consumurilor proprii anuale de energie icircn orean

Art 7 - Icircn prezenta normă tehnică energetică se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului

de obligativitate

- ldquotrebuie este necesar urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor icircn

cauză

- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată icircn majoritatea

cazurilor nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată icircn proiect

- se recomandă indică o rezolvare preferabilă care trebuie să fie avută icircn vedere la

soluţionarea problemei nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată icircn proiect

- se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată icircn soluţii particulare fiind

obligatorie justificarea ei icircn proiect

CAPITOLUL IV

ACTE NORMATIVE CONEXE

Art 8 - Pentru prezenta normă se enumeră următoarele acte normative conexe aflate icircn vigoare

(1) a) Codul tehnic al reţelelor de distribuţie Cod ANRE 1011113001060600

b) SR EN 50160 - Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţie

(2) Prescripţiile energetice din Anexa 5

7

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 8: Determ Sect Econ 1-110 Kv

CAPITOLUL V

CONDIŢII DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

Art 9 - Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la art 2 determinată

conform normativelor pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiiloe electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice icircn condiţii de scurtcircuit precum şi a normativelor pentru proiectarea şi

excuţia liniilor electrice aeriene şi a reţelelor de cabluri electrice trebuie verificată şi din punctul de

vedere al condiţiilor economice de funcţionare

Art 10 - Verificarea condiţiilor economice de funcţionare ale instalaţiilor de la art 2 se va face prin

determinarea secţiunii economice a conductoarelor icircn conformitate cu prevederile din capVI

Art 11 - Secţiunea s care se va adopta icircn final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate

pentru secţiunea tehnică şi economică

s = max( st sec)

Art 12 - Icircn cazurile icircn care icircn instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de

condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică se vor lua măsuri

pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului

CAPITOLUL VI

8

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 9: Determ Sect Econ 1-110 Kv

MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

Art 13 - Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de

distribuţie precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate

exprimate prin relaţia (61) Icircn această relaţie sunt icircnsumate valorile actualizate (la anul punerii icircn

funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex care nu depind

de consumurile proprii tehnologice de putere şi energie şi cheltuielile CPW generate de consumurile

proprii tehnologice de putere şi energie Raportacircnd toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei se

obţine următoarea expresie a totalului cheltuielilor actualizate specifice( pe unitatea de lungime)

(61)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate icircn capitolul III iar valorile de calcul ale

parametrilor respectivi sunt prezentate icircn anexele 1 şi 2

Art 14 - Expresia de calcul al densităţii economice de curent se obţine prin determinarea

minimului funcţiei CTA = f (Ns) din relaţia (61) şi anume

(62)

icircn care

cpw reprezintă costul actualizat al pierderilor de putere şi de energie corespunzătoare unui

consum propriu tehnologic de 1 kW timp de un an şi se determină cu relaţia

(63)

9

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 10: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Art 15 - Duratele care intervin icircn expresia cheltuielilor actualizate specifice (61) şi la determinarea

numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt

a) Durata normală de utilizare a centralei etalon care va compensa pierderile de energie pe

linia proiectată se consideră tSCE=20 ani

b) Durata normală de utilizare a liniei proiectate se consideră ani (LEC) respectiv

40 ani (LEA)

c) Durata t stL de studiu al structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va putea cuprinde cel

mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic Ift

admisibil icircn regim de durată)

Art 16 - Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia

(64)

icircn care

IM ndash sarcina maximă de calcul icircn regim normal de funcţionare determinată conform

indicaţiilor de la capVII

jec ndash valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă determinată

conform tabelului 1

Art 17 - Densitatea economică de curent jecN normată pentru determinarea numărului economic

de conductoare sau circuite este icircntotdeauna mai mare decacirct jec şi anume

(65)

Valoarea coeficientului Kjnc ndash de creştere a lui jec ndash se determină utilizacircnd următoarele relaţii

10

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 11: Determ Sect Econ 1-110 Kv

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare

suplimentare)

(66a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii

(66b)

icircn care

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit

al liniei proiectate

In tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai

frecvent icircntacirclnite icircn practică precum şi secţiunile maxime sM utilizate icircn prezent la diferitele tipuri

de linii Valorile parametrilor A şi K sunt prezentate in Anexa 2 tabelul A2

Art 18 - Numărul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi

secţiunea economică normalizată s a fiecăruia dintre aceste conductoare se determină icircn două etape

succesive prezentate icircn continuare

a) Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se

determină cu relaţia

(67)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de

circuite al liniei se determină prin rotunjirea la cel mai apropiat număr icircntreg a numărului de calcul

Nc cu excepţia următoarelor cazuri

11

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 12: Determ Sect Econ 1-110 Kv

a se alege N=1 dacă N 141

b se alege N=2 dacă 141ltN 25

NOTĂ

Avacircnd icircn vedere precizarea de la punctul a de mai sus precum şi relaţia (67) se poate alege

direct N =1 icircn toate cazurile cacircnd secţiunea economică de calcul scec determinată cu relaţia (64)

satisface condiţia

(68a)

şi cu atacirct mai mult dacă

(68b)

b) Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din N conductoare

identice de secţiune normalizată s astfel aleasă icircncacirct valoarea

(69)

să fie cacirct mai apropiată de valoarea scec determinată cu relaţia (64)

In marea majoritate a cazurilor icircn care numărul N este mai mare decacirct unitatea rezultă

c) Secţiunea economică a unei linii electrice noi mai poate fi determinată şi prin metoda

domeniilor de sarcini maxime anuale cărora le corespund secţiuni economice Aceste domenii sunt

prezentate icircn tabelele din Anexa 3 ( tabelele A31 ndash A37) şi au fost determinate pe baza densităţilor

economice din tabelul 1

Pentru o durată de utilizare a sarcinii maxime TSM dată se caută icircn tabelul corespunzător

tipului constructiv de linie domeniul de sarcini care include sarcina maximă de calcul IM sau SM Pe

orizontală icircn prima coloană se află secţiunea economică căutată

Tabelul 1

12

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 13: Determ Sect Econ 1-110 Kv

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREANUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori icircn Amm2 -

Tipul constructiv al linieiTSM icircn han

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

LEA

Al

jt conductoare neizolate 101 092 084 077 070 064 058 053

conductoare torsadate 099 090 082 075 068 062 057 052

20 kV

conduct Al-Ol neizol 125 116 108 099 092 085 078 072

conductAl-Ol izolate 139 130 120 111 103 095 087 080

110 kV conductoare Al-Ol 133 124 116 108 100 092 085 079

Cujt conductoare neizolate 129 118 108 098 089 081 074 068

20 kV conductoare neizolate 184 172 159 147 136 125 115 106

110 kV conductoare neizolate 171 161 150 139 129 119 110 102

LEC

Al

jt

izolaţie din polietilenă 108 098 090 082 074 068 062 057

izolaţie din PVC 106 096 088 080 073 066 061 055

6 kV

izolpolietilena reticul 114 107 099 091 084 078 072 066

izolatie din PVC 112 105 097 090 083 076 070 065

10 kV

izolpolietilena reticul 119 110 102 095 087 080 074 068

izolaţie din PVC 117 109 101 093 086 079 073 067

izolaţie hacircrtie 162 151 1 40 129 119 110 101 093

20 kVizolaţie polietilenă 125 116 108 099 092 085 078 072

izolaţie hacircrtie 197 183 170 157 145 134 123 113

Cu

jtizolatie din polietilenă 124 113 103 094 085 078 071 065

izolaţie din PVC 118 108 098 089 081 074 068 062

6 kV

izolpolietilenă reticul 144 135 125 115 106 098 090 083

izolaţie din PVC 143 133 123 114 105 097 089 082

10 kVizolpolietilenă reticul 162 151 140 129 119 110 101 093

izolatie din PVC 146 136 126 117 108 099 091 084

izolaţie hacircrtie 241 225 208 193 178 164 151 139

20 kVizol polietilenă reticul 165 154 142 132 121 112 103 095

izolaţie hacircrtie 251 234 217 200 185 170 157 145

Tabelul 2

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare

13

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 14: Determ Sect Econ 1-110 Kv

fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de circuite ale unei linii fiecare circuit fiind prevăzut cu n=1 celule (Kj1c) sau cu n=2 celule (Kj2c) cacircte una la fiecare capăt

TIPUL LINIEIsM

mm2

KjNrde celule al fiecărui circuit

K1j K2j

LEA

Al

jtcondneizolate 95 141 141(1+0024L)12 141(1+0048L)12

condizol torsadate 95 138 138(1+0026L)12 138(1+0053L)12

20 kVconductoare din OlAl 120 137 137(1+0414L)12 137(1+0829L)12

conductoare izolate 150 130 130(1+0294L)12 130(1+0588L)12

110 kV

conductoare din OlAl 300 132 132(1+1170L)12 128(1+2340L)12

Cu

jt condneizolate 70 161 161(1+0015L)12 161(1+0031L)12

20 kV condneizolate 70 129 129(1+0370L)12 129(1+0741L)12

110 kV

condneizolate 300 118 118(1+0880L)12 118(1+1760L)12

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 122 122(1+0011L)12 122(1+0022L)12

izolaţie din PVC 300 116 116(1+0010L)12 116(1+0021L)12

6 kV6 kV

izolpolietil reticulată 400 135 135(1+0091L)12 135(1+0182L)12

izolaţia PVC 240 140 140(1+0147L)12 140(1+0294L)12

10 kVizolpolietil reticulată 400 136 136(1+0083L)12 136(1+0167L)12

izolaţia PVC 240 143 143(1+0131L)12 143(1+0262L)12

20 kV izolpolietil reticulată 150 157 157(1+0254L)12 157(1+0508L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

185 127 127(1+0113L)12 127(1+0225L)12

20 kV 150 141 141(1+0125L)12 141(1+0250L)12

Cu

jtizolpolietilenă 185 18 138(1+0009L)12 138(1+0017L)12

izolatie din PVC 185 131 131(1+0010L)12 131(1+0021L)12

6 kVizolpolietilreticulată 185 154 154(1+0095L)12 154(1+0190L)12

izolaţia PVC 185 144 144(1+0111L)12 144(1+0223L)12

10 kVizolpolietilreticulata 150 151 151(1+0097L)12 151(1+0195L)12

izolaţia PVC 150 156 156(1+0113L)12 156(1+0225L)12

20 kV izolpolietilreticulată 150 152 152(1+0155L)12 152(1+0309L)12

10 kVizolaţie hacircrtie

150 121 121(1+0068L)12 121(1+0136L)12

20 kV 150 139 19(1+0080L)12 139(1+0160L)12

CAPITOLUL VII

STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

14

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 15: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Art 19 ndash Icircn cazul icircn care sarcina maximă anuală este variabilă icircn timp determinarea sarcinii

maxime de calcul (IM) se face icircn funcţie de sarcina maximă icircn regim normal de funcţionare estimată

pentru primul an de exploatare şi de evoluţia acesteia icircn următorii ani icircn una din ipotezele

prezentate icircn continuare

a) Ipoteza 1 Sarcina maximă nu variază icircn decursul perioadei de analiză faţă de sarcina

maximă din primul an

Sarcina maximă de calcul - IM ndash se va considera icircnsăşi valoarea sarcinii maxime din primul

an

b) Ipoteza 2 Sarcina maximă creşte cu o rată anuală r icircn perioada primilor ani după

primul an de exploatare valoarea plafon atinsă icircn final (IMf) presupunacircndu-se că se menţine icircn restul

duratei de serviciu a liniei

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(71)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Kr - coeficientul icircn funcţie de rata r de creştere a sarcinii determinat icircn baza tabelului 3

Nota 1 Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decacirct sarcina maximă atinsă icircn final

care se poate determina cu formula

(72)

Atunci cacircnd se cunoşte IMf şi rata r de creştere icircn cei tr ani din relaţia (72) se determină

valoarea lui IMi şi aceasta se introduce apoi icircn relaţia (71)

15

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 16: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Nota 2 In cazul liniilor cu derivaţii relaţia (71) poate fi aplicată cu suficientă exactitate

icircntacirci fiecărui consumator sau fiecărei derivaţii icircn parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul

tranzitate icircn lungul liniei

c) Ipoteza 3 Idem ipoteza 2 cu precizarea că icircn unul din cei 9 ani icircn care are loc creşterea

treptată a sarcinii cu rată r ndash şi anume icircn anul ts ndash mai are loc o creştere suplimentară icircn salt prin

suprapunerea unei sarcini planificate Ip1

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia

(73)

unde

IMi este sarcina maximă din primul an de exploatare

Krs - coeficientul icircn funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de

sarcină icircn anul ts icircn raport cu sarcina din primul an (Ip1IMi) determinat icircn tabelul 4

Art 20 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn

ipoteza că linia are secţiunea constantă se va face dupa cum urmează

a) In cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini icircn derivaţie (fig1) secţiunea

economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă al cărei tranzit icircn lungul liniei

conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală

(74)

16

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 17: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r

de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 106 106 107 107 107 107 107 107 108

2 107 108 109 11 111 112 112 113 113

3 108 11 112 114 115 116 118 119 12

4 109 112 115 117 119 121 123 125 127

5 11 114 117 121 124 127 129 132 134

6 111 116 12 124 128 132 136 139 143

7 112 118 123 128 133 138 143 147 151

8 113 119 126 132 138 144 15 156 161

9 114 121 129 136 144 151 158 165 171

10 115 123 132 14 149 157 166 174 182

11 116 125 135 145 155 165 174 184 194

12 117 127 138 149 161 172 184 195 207

13 117 129 141 154 167 18 193 207 221

14 118 131 145 159 173 188 203 22 236

15 119 133 148 163 18 196 214 233 252

16 12 136 152 168 186 205 226 247 27

17 121 138 155 174 193 215 238 262 288

18 122 14 159 179 201 225 25 278 308

19 123 142 162 184 208 235 264 295 329

20 124 144 166 19 216 245 277 313 352

17

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 18: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs

pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn funcţie de rata r de

creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată icircn salt Ip1

r

Ip1IM1Anul creşterii icircn salt ts ulterior primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 90000000

00051015202530

100145191237284330377

100140182225268312355

100136174214254294334

100132167203240277315

100128160193227261296

100125153183214246278

100122147174203232261

100119142166192218245

100117136158181206230

2222222

00051015202530

111156202248295341388

111151194237280323367

111147186225265306346

111144179215252289327

111140172205239274308

111137165196227258291

111134159187215244274

111131154178204231258

111128148170193217242

4444444

00051015202530

123169215261307354401

123164207250293336380

123161199239279319360

123157192229266303341

123153186219253288323

123150179210241273305

123147173201229258288

123144167192218245272

123141

162184207231256

6666666

00051015202530

138183229276322369415

138180222265308352395

138176215255295335376

138172208245282319357

138169202235269304339

138166195226257289321

138163189217246275304

138160183208234261288

138157178200223247272

8888888

00051015202530

155201146293339385432

155197240282326369413

155194233273313353394

155190226263300338375

155187220254288323357

155184214245276308340

155181208236264294323

155178202227253280307

155175196219242266290

10101010101010

00051015202530

176221266312358405451

176217260303346389432

176214253293333374414

176211247284321359396

176208241275309344379

176205235266298330362

176202229257286315345

176199223249275301328

176196217240263287312

18

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 19: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Figura 71

Icircn cazurile icircn care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil

diferite pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSMe de utilizare a

sarcinii maxime tranzitate prin linie

(75)

icircn care

WPi Wqi Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi

reţelei aval dacă aceasta există

b) Icircn cazul liniilor cu derivaţii secţiunea economică a acestora va fi corespunzătoare

sarcinilor maxime tranzitate prin ele Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a

liniei icircn care caz corespunzător fiecărei derivaţii relaţia (74) se completează astfel

- la numărător se adaugă produsul dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin

derivaţie şi lungimea acesteia

- la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective

c) In cazul liniilor radiale de joasă tensiune pentru care icircn momentul proiectării poate fi

estimată doar sarcina maximă totală (IM) precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1)

şi lungimea totală (Lt) a liniei sarcina maximă echivalentă se determină cu relaţia

(76)

19

Lt

L1 L2 Li Ln

1 2 i n

I1 I2 Ii In

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 20: Determ Sect Econ 1-110 Kv

icircn care se consideră

(77)

Art 21 - Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci cacircnd nu sunt alte

condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni Stabilirea sarcinii maxime de calcul

icircn cazul liniilor radiale cu sarcini icircn derivaţie icircn ipoteza că linia are secţiunea variabilă (cu

tronsoane de secţiuni diferite) se va face icircn funcţie de cacircte tronsoane vor avea aceeasi secţiune

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson icircn parte sau pe grupe de tronsoane

Icircn cazul reţelelor radiale se recomandă dimensionarea unei secţiuni economice distincte pentru

porţiunea iniţială a liniei icircn compunerea acesteia urmacircnd a fi luate icircn considerare primul sau

primele cacircteva tronsoane prin care sunt tranzitate icircn regim normal sarcinile cu valorile cele mai

ridicate

Art 22 - Stabilirea sarcinii maxime de calcul icircn cazul liniilor cu secţiune constantă alimentate de

la două capete se va face dupa cum urmează

Icircn prealabil se stabileşte circulaţia de curenţi pe tronsoane icircn regim normal de funcţionare

Pe această bază se determină IMe şi TSMe conform art20 lita făcacircndu-se abstracţie de sensul

fluxurilor de sarcină

Art 23 - Pentru evitarea supraestimării sarcinilor secţiunilor şi investiţiilor ineficiente icircn

proiectare estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unor temeinice justificări Trebuie

evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TSM) şi prin aceasta daunele pe care le-

ar implica investiţiile icircn linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari

CAPITOLUL VIII

20

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 21: Determ Sect Econ 1-110 Kv

LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE

Art 24 - Aceste limite prezentate icircn tabelele 5 hellip10 reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se

verifică oportunitatea economică a investiţiei icircntr-un circuit suplimentar Ele sunt astfel determinate

icircncacirct beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi de energie să depăşească investiţia

suplimentară

Art 25 - Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă sunt

a) noul circuit va fi echipat cu secţiunea sM maximă utilizată la tipul respectiv de linie

b) sarcinile prin cele două circuite ndash cel existent şi cel suplimentar ndash se consideră repartizate

proporţional cu secţiunile lor

c) noua investiţie include şi eforturile icircn celulele (sau icircntreruptoarele de joasă tensiune) de la

ambele capete ale liniei suplimentare

Art 26 - Curentul frontieră economică I fec - de la care se justifică adăugarea unui circuit

suplimentar cu secţiune sM ndash icircn ipotezele de mai sus se calculează cu relaţia

(81)

In relaţia (81) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la

proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1) iar se este secţiunea liniei existente

Art 27 - Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente icircn exploatare trebuie să fie

verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic Icircn acest sens icircn tabelele

510 sunt prezentate limitele admisibile din punctul de vedere al stabilităţii termice icircn regim de

durată

Art 28 - Datele prezentate icircn tabelele 510 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu

Pentru limitele corespunzătoare stabilităţii termice icircn regim de lungă durată al liniilor electrice icircn

cablu valorile din tabele trebuie folosite icircn corelaţie cu normativul privind proiectarea şi execuţia

reţelelor de cabluri electrice Pentru alte tipuri de linii existente icircn exploatare se va folosi relaţia

(81) şi datele din tabelele 1 2 şi A2

21

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 22: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 5

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 109 100 90 84 78 73 140TENSIUNE 50 133 125 116 104 98 86 175cu conddin Al 70 169 157 141 130 118 105 215

sM=95 mm2 95 212 194 180 162 150 132 260

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn kVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn kVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE JOASĂ 35 75 69 62 58 54 50 97TENSIUNE 50 92 87 80 72 68 59 122cu conddin Al 70 117 109 98 90 81 73 150

sM=95 mm2 95 147 135 124 112 104 91 180

22

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 23: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 6

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 132 123 109 99 88 82 140cu cond din 50 167 160 132 123 111 99 175Al - Ol 70 209 196 167 152 140 128 225

sM=120 mm2 95 263 245 207 187 175 158 270

120 310 288 260 248 225 210 310

LEA DE 110 kV 150 360 360 360 334 307 279 360cu cond din 185 420 420 420 382 349 321 420Al - Ol 240 495 495 495 466 426 384 495

sM=300 mm2 300 575 575 575 575 550 510 575

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft aer ambiant

mm2 cu tempmaximă

2000 3000 4000 5000 6000 7000 40 oCLEA DE 20 kV 35 46 43 38 34 30 28 49cu cond din 50 58 55 46 42 38 34 61Al - Ol 70 72 68 58 53 48 44 78

sM=120 mm2 95 91 85 72 65 61 55 94

120 107 100 90 83 78 73 107

LEA DE 110 kV 150 69 69 69 636 585 532 69cu cond din 185 80 80 80 729 665 612 80Al - Ol 240 94 94 94 888 812 732 94

sM=300 mm2 300 110 110 110 110 1048 971 110

23

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 24: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 7

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 120 120 111 100 94 83 120 100TENSIUNE 50 145 145 138 126 114 104 145 125cu izolaţie sintetică 70 175 175 164 153 135 125 175 155

şi cond din Al 95 215 215 203 186 168 153 215 190

sM=240 mm2 120 245 245 236 212 195 180 245 220

150 275 275 275 252 229 208 275 250 185 310 310 310 292 263 243 310 285 240 360 360 360 352 317 291 360 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE JOASĂ 35 83 83 77 69 65 58 83 70TENSIUNE 50 100 100 95 87 79 72 100 87cu izolaţie sintetică 70 121 121 114 106 93 86 121 107

şi cond din Al 95 149 149 141 129 117 106 149 132

sM=240 mm2 120 170 170 164 147 135 125 170 153

150 190 190 191 175 159 144 190 173 185 215 215 215 202 182 168 215 198 240 250 250 250 244 219 202 250 235

24

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 25: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 8

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 135 135 135 135 131 119 135 130cu izolaţie 70 170 170 170 170 161 143 170 160din PVC şi 95 200 200 200 200 190 178 200 195

cond din Al 120 230 230 230 230 226 202 230 220

sM=240 mm2 150 260 260 260 260 260 238 260 250

185 290 290 290 290 290 273 290 285 240 330 330 330 330 330 330 330 340

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2

2000 3000 4000 5000 6000 7000

sol la aer la

20 oC 30 oCLEC DE 6 kV 50 14 14 14 14 14 12 140 135cu izolaţie 70 177 177 177 177 17 15 177 167din PVC şi 95 208 208 208 208 20 19 208 203

cond din Al 120 239 239 239 239 23 21 239 229

sM=240 mm2 150 27 27 27 27 27 25 270 260

185 302 302 302 302 302 28 302 296 240 343 343 343 343 343 343 343 353

25

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 26: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 9

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 130 123 101 94 87 79 130 120cu izolaţie 70 160 151 127 117 106 98 160 150sintetică şi 95 190 187 157 143 129 121 190 185

cond din Al 120 215 215 183 169 155 144 215 210

sM=150 mm2 150 245 245 217 199 182 166 245 240

LEC DE 10 kV 50 140 140 140 140 140 133 140 135cu izolaţie 70 175 175 175 175 175 165 175 170din hartie şi 95 205 205 205 205 205 202 205 200

cond din Al 120 235 235 235 235 235 234 235 230

sM=185 mm2 150 265 265 265 265 265 265 265 250

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economica este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime icircn han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 10 kV 50 228 21 17 16 15 14 225 208cu izolaţie 70 277 26 22 20 18 17 277 260sintetică şi 95 329 32 27 25 22 21 329 320

cond din Al 120 372 372 32 29 27 25 372 364

sM=150 mm2 150 424 424 38 35 32 29 424 416

LEC DE 10 kV 50 242 242 242 242 242 23 242 234cu izolaţie 70 303 303 303 303 303 29 303 295din hartie şi 95 355 355 355 355 355 35 355 346

cond din Al 120 407 407 407 407 407 407 407 398

sM=185 mm2 150 460 460 62 460 460 460 460 433

26

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 27: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul 10

SARCINILE MAXIME PAcircNĂ LA CARE SE POATE IcircNCĂRCA ndash SUB ASPECT ECONOMIC

SAU TERMIC - O LINIE ELECTRICĂ CU SECŢIUNE se EXISTENTĂ IcircN EXPLOATARE

Ifec ndash curent frontieră economică ndashicircn A

Ift - curent frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn A

TIPUL LINIEI se Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Ift pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 180 180 167 150 141 127 180 185cu izolatie 70 215 215 209 192 171 157 215 220din polietilena si 95 245 245 245 234 214 193 245 255

cond din Al 120 275 275 275 275 251 229 275 295

sM=150 mm2 150 305 305 305 305 305 290 305 325

LEC DE 20 kV 50 150 150 150 150 150 150 150 150cu izolatie 70 190 190 190 190 190 190 190 190din hartie si 95 225 225 225 225 225 225 225 230

cond din Al 120 255 255 255 255 255 255 255 270

sM=150 mm2 150 290 290 290 290 290 290 290 310

Valorile cu asterisc sunt limitate la frontiera termică (limita economică este mai mare)

Sfec ndash putere frontieră economică ndashicircn MVA

Sft - putere frontieră termică (stabilitatea termică icircn regim de lungă durată) ndash icircn MVA

TIPUL LINIEI se Sfec pentru urmatoarele durate TM ale sarcinii maxime in han Sft pentru pozare icircn

mm2 sol la aer la

2000 3000 4000 5000 6000 7000 20 oC 30 oCLEC DE 20 kV 50 624 624 58 52 49 44 624 641cu izolatie 70 745 745 72 67 59 54 745 762din polietilena si 95 850 850 850 81 74 67 850 883

cond din Al 120 953 953 953 953 87 79 953 1022

sM=150 mm2 150 1057 1057 1057 1057 110 100 1057 1126

LEC DE 20 kV 50 52 52 52 52 52 52 520 520cu izolatie 70 658 658 658 658 658 658 658 658din hartie si 95 780 780 780 780 780 780 780 797

cond din Al 120 883 883 883 883 883 883 883 935

sM=150 mm2 150 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1005 1075

27

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 28: Determ Sect Econ 1-110 Kv

A N E X E

Anexa 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR

ECONOMICE DE CURENT

1 Rata de actualizare a cheltuielilor

28

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 29: Determ Sect Econ 1-110 Kv

an

2 Mărimea de calcul a valorilor actualizate corespunzătoare unei durate calendaristice t

(A11)

De exemplu pentru 10 ani calendaristici se obţine T10=565 ani iar pentru t=20 ani T20=747

ani

3 Durata de calcul al pierderilor de energie

(A12)

4 Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35oC

- aluminiu 320 Ωmm2km cupru 189 Ωmm2km

5 Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs

icircn care reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ip1 (planificat pentru anul ts

după primul an de exploatare) icircn raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare Valorile

calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate icircn tabelele 3 şi 4

Anexa 2

PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE

DE CURENT

21 PREMISELE

29

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 30: Determ Sect Econ 1-110 Kv

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare se compară

efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie

Costurile de investiţii necesare realizării unei linii electrice diferă destul de mult de la caz la

caz de la zonă la zonă Icircncă din 1980 pe baza unor studii aprofundate s-au analizat modurile icircn

care se stabilesc costurile de investiţii icircn liniile electrice ajungacircndu-se la concluzia că termenul cel

mai dispers este termenul constant A icircn timp ce panta K de creştere a investiţiei cu secţiunea este

sensibil mai puţin dispersă

Icircn acelaşi timp avacircnd icircn vedere că se compară cheltuieli de investiţii care au loc icircn prezent

cu cheltuieli viitoare cu pierderile de putere şi energie cheltuieli cu un oarecare grad de

incertidudine din dorinţa de a nu se ajunge la linii noi cu secţiune exagerat de mare doar pe baza

estimării unor pierderi viitoare costurile de investiţii ale liniilor au fost luate la limitele superioare

ale valorilor practicate icircn ţarăCostul specific al energiei pierdute este relativ ridicat deoarece această

energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal

Au fost folosite valori ale investiţiilor şi preţuri ale energiei pierdute astfel icircncacirct liniile de

distribuţie din Romacircnia să rezulte eficiente la nivelul preţurilor de pe piaţa mondială Ca urmare

densităţile de curent au fost stabilite pe baza preţurilor icircn euro rezultate din prognozele privind

perspectiva pieţei mondiale

- Costul mediu al unui kilowatt cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate icircn

centrala etalon euro kW

- Preţurile medii de energie cu care au fost asimilate costurile specifice ale energiei

pierdute la cele trei trepte de distribuţie

la IT (110 kV) 50 10-2 euro kWh

la MT (6-20 kV) 55 10-2 euro kWh

30

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 31: Determ Sect Econ 1-110 Kv

la JT ()4 kV) 75 10-2 euro kWh

22 INVESTIŢIILE

Ca bază s-au folosit cataloage de preţuri Pirelli Romacircnia Cabluri şi Sisteme devize-ofertă

icircntocmite de către societăţi ELCO din ţară şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru

licitaţii internaţionale Intenţionat pentru a nu supraestima secţiunile s-au luat icircn

considerare ofertele cele mai ridicate

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor icircn linii sunt

prezentate icircn tabelul A2 Pentru LEA jt cu conductoare torsadate aceşti parametri sunt stabiliţi cu

luarea icircn considerare a circuitului pentru iluminat

Mai trebuie reţinut că valorile pentru secţiunea maximă utilizată la fiecare tip de linie se pot

modifica icircn timp icircn instrucţiune existacircnd relaţiile necesare pentru a stabili datele şi icircn cazul altor

secţiuni maxime decacirct cele din tabelul A2

Tabelul A1

PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU

PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE

Un

kVPreţuri (Ccel)

eurojt1020110

500900020000120000

Tabelul A2PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE

Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

31

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 32: Determ Sect Econ 1-110 Kv

mm2 eurokm eurokmmm2

LEA

Al

jtconductoare neizolate 95 10200 110

conductoare torsadate 95 9000 105

20 kVconductoare Al-Ol neiz 120 17000 160

conductoare Al-Ol izol 150 21000 200

110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180

Cu

jt conductoare neizolate 70 20000 180

20 kV conductoare neizolate 70 16000 350

110 kV conductoare neizolate 300 35000 300

LEC

Al

jtizolaţie din polietilenă 240 15000 125

izolaţie din PVC 300 12500 120

6 kVizolpolietilenă reticulată 400 45000 135

izolaţie din PVC 240 30000 130

10 kV

izolaţie polietilreticulată 400 50000 145

izolaţie din PVC 240 35000 140

izolaţie hacircrtie 185 30000 270

20 kVizolaţie polietil reticulată 150 35000 160

izolaţie hacircrtie 150 60000 400

Cu

jtizolaţie din polietilenă 185 27500 165

izolaţie din PVC 185 20000 150

6 kVizolaţie polietil reticulată 185 55000 215

izolaţie din PVC 185 42000 210

10 kV izolaţie polietil reticulată 150 52000 270

izolaţie din PVC 150 47000 220

izolaţie hacircrtie 150 42000 600

20 kV izolaţie polietilreticulată 150 55000 280

izolaţie hacircrtie 150 90000 650

Surse Cataloage de preţuri Pirelli Romania devize-oferte pentru construcţia de linii electrice ale unor

societăţi ELCO devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Anexa 3

Tabelul A31

32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 33: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund

icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu

conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-19 0-17 0-16 0-14 0-13 0-11

2519-27 17-25 16-23 14-21 13-19 11-16

3527- 39 25- 35 23- 32 21- 29 19- 27 16- 24

5039 - 55 35 - 50 32 - 45 29 - 41 27 - 38 24 - 34

7055 - 75 50 - 69 45 - 62 41 - 57 38 - 52 34 - 47

9575 - 172 69 - 157 62 - 143 57 - 130 52 - 118 47 - 108

2x95172 - 305 157 -278 143 - 253 130 - 230 118 - 210 108 - 192

Kj =140Domeniile definite icircn kVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

160-13 0-12 0-11 0-10 0-9 0-8

25 13 - 19 12 - 17 11 - 16 10 - 15 9 - 13 8 - 11

3519 - 27 17 - 24 16 - 22 15 - 20 13 - 18 11 - 17

5027 - 38 24 - 35 22 - 31 20 - 29 18 - 26 17 - 24

7038 - 52 35 - 47 31 - 43 29 - 39 26 - 36 24 - 33

9552 - 119 47 - 108 43 - 99 39 - 90 36 - 82 33 - 75

2x95119 - 211 108 - 192 99 - 175 90 - 159 82 - 145 75 - 133

33

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 34: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul A32

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

20 kV cu conductoare neizolate din Ol-Al sM 120 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 49 0- 46 0- 42 0- 39 0- 36 0- 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 60 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 60 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 65

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 90 65 - 85

120125 - 280 116 - 277 106 - 254 100 - 235 90 - 218 85 - 200

2x120280 - 520 277 - 487 254 - 447 235 - 416 218 - 384 200 - 350

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cacircte una la fiecare capăt

K2j=151 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350- 17 0- 16 0- 15 0- 14 0- 13 0- 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 21 14 - 19 13 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 21 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 23

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 31 23 - 29

12043 - 97 40 - 96 37 ndash 88 35 ndash 81 31 ndash 75 29 ndash 69

2x12097 - 180 96 - 169 88 - 155 81 - 144 75 - 133 69 - 121

34

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 35: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tabelul A33

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de

110 kV cu conductoare din Ol-Al sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 208 0 - 194 0 - 180 0 - 168 0 - 154 0 - 148

185208 - 264 194 - 246 180 - 230 168 - 212 154 - 196 148 - 180

240264 - 336 246 - 313 230 - 292 212 - 270 196 - 248 180 ndash 230

300336 - 736 313 - 689 292 - 612 270 - 594 248 - 547 230 - 505

2x300736 - 1300 689 - 1200 612 - 1130 594 - 1050 547 - 960 505 - 900

Două circuite de cacircte 20 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

1500 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 32 0 - 29 0 - 27

18540 - 50 37 - 47 34 - 44 32 - 40 29 - 37 27 - 34

24050 - 64 47 - 60 44 - 55 40 - 52 37 - 47 34 - 44

30064 - 140 60 - 131 55 - 122 52 - 113 47 - 104 44 - 96

2x300140- 248 131- 228 122- 215 113 - 200 104 - 183 96 - 172

Tabelul A34

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

35

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 36: Determ Sect Econ 1-110 Kv

JOASA TENSIUNE cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia

din PVC sM 300 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 20 0 - 18 0 - 16 0 - 15 0 - 14 0 - 1325 20 - 29 18 - 26 16 - 24 15 - 22 14 - 20 13 - 1835 29 - 41 26 - 37 24 - 34 22 - 31 20 - 28 18 - 2650 41 - 58 37 - 53 34 - 48 32 - 44 28 - 40 26 - 3670 58 - 80 53 - 72 48 - 66 44 - 60 40 - 55 36 - 5095 80 - 104 72 - 94 66 - 86 60 - 78 55 - 71 50 - 65120 104- 130 94 - 119 86 - 108 78 - 98 71 - 90 65 - 82150 130 - 162 119 - 147 108 -134 98 - 122 90 - 111 82 - 102185 162 - 205 147 - 187 134 - 170 122 - 155 111 - 141 102 - 129240 205 - 260 187 - 238 170 - 216 155 - 197 141 - 178 129 - 165300 260 - 475 238 - 435 216 - 395 197 - 360 178 - 325 165 - 300

2x300 475 - 835 435 - 765 395 - 605 360 - 635 325 - 575 300 - 530Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate

printr-un icircntreruptor comun

Kj=116 (conform tab2)Domeniile definite icircn kVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

16 0 - 14 0 -12 0 - 11 0 - 10 0 - 10 0 - 925 14 - 20 12 - 18 11 - 17 10 - 15 10 - 14 9 - 1235 20 - 28 18 - 26 17 - 24 15 - 21 14 - 20 12 - 1850 28 - 40 26 - 36 24 - 33 21 ndash 30 20 - 28 18 - 2570 40 - 55 36 - 50 33 - 46 30 - 42 28 - 38 25 ndash 3595 55 - 72 50 - 65 46 - 60 42 - 54 38 - 50 35 - 45120 72 - 90 65 - 82 60 - 75 54 - 68 50 ndash 62 45 - 57150 90 - 112 82 - 102 75 - 93 68 - 84 62 - 77 57 ndash 70185 112 - 142 102 - 130 93 - 118 84 - 107 77 - 98 70 - 90240 142 ndash 180 130 ndash 165 118 ndash 150 107 ndash 135 98 ndash 125 90 ndash 115300 180 - 330 165 ndash 300 150 - 275 135 ndash 250 125 ndash 225 115 ndash 210

2x300 330 - 580 300 - 530 275 - 420 250 - 440 225 - 400 210 - 370

Tabelul A35

36

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 37: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

6 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din PVC

sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 44 0 - 41 0 - 38 0 - 35 0 - 32 0 - 3050 44 - 63 41 - 58 38 - 54 35 - 50 32 - 46 30 - 4270 63 - 86 58 - 80 54 - 74 50 - 68 46 - 63 42 - 5895 86 - 112 80 - 104 74 - 97 68 - 90 63 - 82 58 - 75120 112 - 141 104 - 131 97 ndash 122 90 - 112 82 - 103 75 - 95150 141 - 175 131 - 162 122 ndash 151 112 - 139 103 - 127 95 - 117185 175 - 222 162 - 206 151 - 191 139 - 176 127 - 162 117 - 149240 222 - 500 206 - 463 191 - 430 176 - 396 162 - 362 149 - 334

2x240 500 - 882 463 - 815 430 - 756 396 - 697 362 - 638 334 - 588Fazele celor două cabluri sunt legate cacircte două icircn paralel şi alimentate printr-un icircntreruptor

comun

Kj=140 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

smm2

TSM icircn han2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0 - 05 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 04 0 - 0350 05 - 07 04 - 06 04 - 06 04 - 06 04 - 05 03 - 0570 07 - 09 06 - 08 06 - 08 06 - 07 05 - 07 05 - 0695 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10 07 - 09 07 - 09 06 - 08120 12 - 15 11 - 14 10 - 13 09 - 12 09 - 11 08 ndash 10150 15 - 18 14 - 17 13 - 16 12 - 14 11 - 13 10 - 12185 18 - 23 17 - 21 16 ndash 20 14 - 18 13 - 17 12 - 15240 23 - 51 21 - 48 20 - 44 18 ndash 40 17 - 37 15 - 34

2x240 51 - 90 48 - 83 44 - 76 40 ndash 70 37 - 64 34 ndash 60

Tabelul A36

37

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 38: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de 10 kV cu conductoare din

ALUMINIU şi izolaţia din PVC sM 240 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 46 0 - 43 0 - 40 0 - 37 0 - 34 0 - 31

5046 - 65 43 - 60 40 - 56 37 - 52 34 - 47 31 - 44

7065 - 90 60 - 83 56 - 77 52 - 71 47 - 66 44 - 60

9590 - 117 83 - 108 77 - 100 71 - 92 66 - 85 60 - 78

120117 - 147 108 - 136 100 - 126 92 - 116 85 - 107 78 - 99

150147 - 183 136 - 170 126 - 156 116 - 144 107 - 132 99 - 123

185183 - 232 170 - 215 156 - 198 144 - 183 132 - 168 123 - 155

240232 - 576 215 - 534 198 - 491 183 - 454 168 - 417 155 - 386

2x240576 - 1015 534 - 940 491 - 865 454 - 800 417 - 735 386 - 680

Două circuite de 15 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

K2j=155 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 08 0 - 07 0 - 07 0 - 06 0 - 06 0 - 05

5008 - 11 07 - 10 07 ndash 10 06 - 09 06 - 08 05 - 08

7011 - 15 10 - 14 10 - 13 09 - 12 08 - 11 08 ndash 10

9515 - 20 14 - 19 13- 17 12 - 16 11 - 15 10 - 14

12020 - 25 19 - 24 17 - 22 16 ndash 20 15 - 19 14 - 17

15025 ndash 32 24 ndash 29 22 ndash 27 20 ndash 25 19 ndash 23 17 ndash 22

18532 ndash 40 29 ndash37 27 ndash 34 25 ndash 32 23 ndash 29 22 ndash 27

24040 ndash 100 37 ndash 92 34 ndash 85 32 ndash 79 29 ndash 72 27 ndash 67

2x240100 ndash 176 92 ndash 163 85 ndash 150 79 ndash 139 72 ndash127 67 ndash 118

Tabelul A37

38

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 39: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care

le corespund icircn cazul construirii unor LINII NOI icircn cablu de

20 kV cu conductoare din ALUMINIU şi izolaţia din

POLIETILENA sM 150 mm2

Domeniile definite icircn AMPERI

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 49 0 - 46 0 - 42 0 - 39 0 - 36 0 - 33

5049 - 70 46 - 65 42 - 59 39 - 55 36 - 51 33 - 47

7070 - 96 65 - 89 59 - 82 55 - 76 51 - 70 47 - 64

9596 - 125 89 - 116 82 - 106 76 - 100 70 - 91 64 - 84

120125 - 157 116 - 145 106 - 134 100 - 124 91 - 115 84 - 105

150157 - 413 145 - 384 134 - 352 124 - 327 115 - 303 105 - 278

2x150413 - 726 384 - 676 352 - 620 327 - 576 303 - 532 278 - 488

Două circuite de cacircte 4 km fiecare cu cacircte două celule cu icircntreruptor

Ki=167 (conform tab2)

Domeniile definite icircn MVA

s

mm2

TSM icircn han

2000 3000 4000 5000 6000 7000

350 - 17 0 ndash 17 0 - 15 0 - 14 0 - 12 0 - 11

5017 - 24 16 - 22 15 ndash 20 14 - 19 12 - 18 11 - 16

7024 - 33 22 - 31 20 - 28 19 - 26 18 - 24 16 - 22

9533 - 43 31 - 40 28 - 37 26 - 35 24 ndash 32 22 - 29

12043 - 54 40 - 50 37 - 46 35 ndash 43 32 ndash 40 29 - 36

15054 ndash 143 50 ndash 133 46 ndash 122 43 ndash 113 40 ndash 105 36 ndash 96

2x150143 ndash 251 133 ndash 234 122 ndash 215 113 ndash 200 105 ndash 184 96 ndash 169

39

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 40: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Anexa 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR

ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI

FAZE SAU AL CIRCUITELOR UNEI LINII PRECUM ŞI

PENTRU SECŢIUNILE ACESTORA

EXEMPLUL 1 LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU INCĂRCĂRI MAXIME ANUALE

CONSTANTE SAU IcircN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (smax=300 mm2)

Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare

(circa 200 kVA)

Dimensionarea se va face icircn următoarele două ipoteze

ipoteza 1 ndash sarcina maximă anuală poate fi considerată practic constantă icircn timp

ipoteza 2 ndash icircn următorii nouă ani după primul an de exploatare este de aşteptat o creştere

a sarcinilor maxime anuale cu circa 70 ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie

anuală

an

Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 4000 han

40

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 41: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1 Sarcina maximă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru

TSM=4000 han) şi respectiv din tabelul 2

Secţiunea economică de calcul se determină cu relaţia (64)

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze se determină cu relaţia (67)

Icircntrucacirct Nc este mai mic decacirct 141 numărul economic de cabluri rezultă N=1

Secţiunea economică care se adoptă icircn prima ipoteză (conform art18 litb)

mm2

Eficienţa economică care se poate obţine prin icircnlocuirea secţiunii admisibile termic st=150 mm2 cu

sec=300 mm2 este prezentată icircn exemplul 9

Ipoteza 2 Sarcina maximă de calcul

A

Valoarea coeficientului Kr=143 este determinată din tabelul 3 pentru r = 6an şi tr = 9 ani

41

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 42: Determ Sect Econ 1-110 Kv

OBSERVAŢIE Deoarece sarcinile maxime din primii zece ani se aşteaptă a fi icircn creştere

treptată secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (290143 = 415

A) mai mică cu 16 faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (29017 =

493 A)

Ca şi icircn ipoteza 1 şi conform tabelelor 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Icircntrucacirct numărul de calcul Nc este mai mare decacirct 141 pentru soluţia economică se adoptă

N=2

Secţiunea economică care trebuie adoptată icircn a doua ipoteză este

mm2

Notă Pentru dimensionare se poate folosi şi tabelul A34 din anexa 3 din care rezultă imediat

că pentru o sarcină de 290 A la o durată de utilizare a puterii maxime de 4000 han secţiunea

economică este de 1x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 300 mm2

fiind cuprins icircntre 216 A şi 395 A) Icircn schimb pentru o sarcină echivalentă de 415 A secţiunea

economică va fi 2x300 mm2 (domeniul de sarcini icircntre care este economică secţiunea de 2x300 mm2

fiind cuprins icircntre 395A şi 605 A)

42

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 43: Determ Sect Econ 1-110 Kv

EXEMPLUL 2 LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNE ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU

SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE ndash Fig 2

Date iniţiale

Tipul constructiv LEC jt cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 2 şi se apreciază că icircn timp valorile lor se vor

menţine constante

Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de

ordinul

han

Dimensionarea se va face icircn două ipoteze

ipoteza A ndash secţiune economică constantă

ipoteza B ndash secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi respectiv pentru tronsoanele

2 şi 3 conform recomandării de la art 21

43

I1=105 A I2=45 A I3=15A

Lt

L1=130m L2=50 m L3=50 m

60 A 30 A 15 A

Fig2

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 44: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Dimensionarea secţiunilor economiceIpoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi

respectiv 2 Prin interpolare liniară

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Conform relaţiei 39b la aceeaşi concluzie N=1 se ajunge observacircnd că scec=98 mm2 este

mai mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată icircn ipoteza A

mm2

Din tabelul A34 rezultă că domeniul de sarcini economice pentru secţiunea de 95 mm2 este

69ndash90 A pentru o durata de utilizare a sarcinii maxime de 3500 orean şi sarcina de calcul de 82 A

este cuprinsă icircn acest domeniu

Ipoteza B

Tronsonul 1 Sarcina maximă de calcul A

44

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 45: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze

Secţiunea economică adoptată

mm2

Tronsoanele 2 şi 3 Sarcina maximă echivalentă de calcul

A

Secţiunea economică de calcul

mm2

Numărul economic de conductoare al unei faze N=1 deoarece mm2 este mai mic

decacirct mm2

Secţiunea economică adoptată

mm2

NOTA In cazurile cacircnd se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane de obicei se pot

obţine economii atacirct la volumul de aluminiu cacirct şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi

de energie Astfel icircn ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii

- circa 11 la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare

45

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 46: Determ Sect Econ 1-110 Kv

- circa 8 la consumul propriu tehnologic de putere

EXEMPLUL 3 LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVAcircND FACTORII DE PUTERE

ŞI DURATELE TSM DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE ndash

Fig 3

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV cu conductoare din OlAl ( mm2)

Sarcinile sunt indicate icircn figura 3

Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină

Puterea maximă anuală

MVA

şi deci pentru primul tronson IM1=90 A

46

1 km 1 km

PM1=16 MW TPM1=5000 han

OM1=125 MVAr TOM1=4000 han

PM2=1 MW TPM2=3000 han

OM2=04 MVAr TOM2=5000 han

Fig3

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 47: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Durata de utilizare a sarcinii maxime

han

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1

Sarcina maximă echivalentă de calcul

respectiv

Secţiunea economică de calcul

In ipoteza că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu icircntreruptor (n=1) la capătul ei de

alimentare conform relaţiei 66b sau a tabelului 2

Numărul economic de calcul al circuitelor

Intrucacirct Nclt141 se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

47

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 48: Determ Sect Econ 1-110 Kv

EXEMPLUL 4 LEA DE 20 kV Al-Ol NEIZOLATE CU CELULE LA AMBELE CAPETE LA

CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE IcircN SALT A SARCINII TRANZITATE

Date iniţiale

Tipul constructiv LEA 20 kV avacircnd celule cu icircntreruptor la ambele capete lungimea L=2 km

şi conductoarele din OlAl (sM=120 mm2)

Pentru primul an de exploatare al liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM=1500

kVArespectiv IM=433 A şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 5500 han

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi icircn creştere icircn următoarele două moduri

- treptat cu o rată medie de 2 icircn primii nouă ani după primul an de exploatare

- icircn salt cu icircncă 3750 kVA datorită punerii planificate icircn funcţiune a unor noi capacităţi de

producţie această creştere pacircnă la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc icircn al treilea

an de exploatare al liniei (respectiv icircn anul ts=2 ulterior primului an de exploatare)

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă

Dimensionarea secţiunii economice Sarcina maximă de calcul

Din tabelul 4 pentru r=2an şi o creştere icircn salt de 25 ori (375 MVA15 MVA) icircn anul

ts=2 se deduce Krs=323

Densitatea economică de curent pentru TSM=5500 han se determină din tabelul 1 prin interpolare

48

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 49: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Coeficientul de creştere a lui jec icircn cazul unei linii de 20 kV cu L=2 km şi n=2 celule cu

icircntreruptor se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2

sau direct cu relaţia (66b)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei

Intrucacirct se adoptă N=1 circuit

Secţiunea economică adoptată

AlOl

NOTA Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă

ceea ce reprezintă o valoare de 14 ori mai mare faţă de jec=089

Amm2 densitatea de calcul folosită pentru dimensionarea liniei

EXEMPLUL 5 LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50 DIN PUTEREA

49

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 50: Determ Sect Econ 1-110 Kv

UNUI PT DE 250 kVA

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA de 400 V cu conductoare neizolate din Al (sM=95 mm2)

Sarcina medie icircn etapa finală

Rata medie de creştere a sarcinii icircn următorii tr=9 ani după primul an de exploatare

r=3an

Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei şi ca urmare se apreciază valoarea

raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1Lt=015

Durata de utilizare a puterii maxime

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă icircn primul an de funcţionare a liniei

Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (71) şi (76) ţinacircnd seama de

a) evoluţia sarcinii icircn timp (se aplică coeficientul Kr=12 din tabelul 3)

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul )

Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2

Secţiunea economică de calcul

50

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 51: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Numărul economic de conductoare pentru o fază

Intrucacirct se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Fig 4

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă reticulată şi conductoare din Al

(sM=150 mm2)

Sarcinile maxime anuale sunt indicate icircn figura 4 şi valorile lor se consideră constante icircn timp

Durata de utilizare anuală a puterii maxime

51

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

i1=18 A i2=36 A i3=18 A i4=60 A

Fig4

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 52: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Dimensionarea secţiunii economice

Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane icircn prealabil se determină cu metoda

momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei

unde ij este curentul absorbit de consumatorul racordat la nodul j

Pornindu-se de la această valoare se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată icircn

figura 5

Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante icircn lungul icircntregii linii

Densitatea economică de curent

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

deoarece

52

A B

05 km 05 km 05 km 05 km 1 km

18 A 36 A 18 A 60 A

IA=68 A 50 A 14 A 4 A 64 A

Fig5 Circulaţia de curenţi icircn regim normal de funcţionare

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 53: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Secţiunea economică rezultă

In ipoteza icircn care pentru următorii nouă ani după primul an de exploatare se apreciază o

creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r=5 conform tabelului 3 Kr=134 şi icircn aceste

condiţii

- secţiunea economică de calcul

- secţiunea economică

Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată de stabilitatea termică la curenţii de scurtcircuit

EXEMPLUL 7 SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE IcircN CONDIŢII ECONOMICE

PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 kV

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Lungimea liniei 25 km

Durata de utilizare a sarcinii maxime

Dimensionarea secţiunilor se va face icircn următoarele ipoteze

53

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 54: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Ipoteza ASarcina maximă anuală se consideră constantă icircn timp şi de ordinul a 40 MVA respectiv

210 A

Ipoteza BSarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că icircn

următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8an (dublare icircn 9 ani)

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza A

Sarcina maximă de calcul

Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2

(sau cu relaţia)

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite N=1 deoarece conform relaţiei 68a ndash scec=220 mm2 este mai

mic decacirct sM=300 mm2

Secţiunea economică adoptată

54

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 55: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Ipoteza B Sarcina maximă de calcul

Valoarea coeficientului Kr=161 s-a determinat din tabelul 3 pentru r=8an şi tr=9 ani

Densitatea economică şi coeficientul de creştere

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de circuite

Deci se adoptă N=1

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 8 LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE

PREVĂZUTĂ CU n=6 CELULE CU IcircNTRERUPTOR ndash Fig 6

Datele iniţiale

Tipul constructiv LEA cu conductoare din AlOl (sM=300 mm2)

Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate icircn figura 6

In următorii nouă ani după primul an de exploatare sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală

de ordinul r=3

55

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 56: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Fig6In această ipoteză conform tabelului 3 coeficientul Kr=12

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime 5500 orean

Costul unei celule de 110 kV 110 000 euro

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1

Secţiunea economică de calcul

56

390 A 260 A 130 A

25 km 25 km 25 km

130 A25 MVA

130 A25 MVA

130 A25 MVA

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 57: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite icircn cazul studiat icircn care

fiecare circuit se prevede cu cacircte 6 celule se determină cu relaţia (66b) şi datele din tabelele

anexei 2

Numărul economic de calcul al circuitelor conform (67)

Secţiunea economică adoptată

EXEMPLUL 9 ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA

SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice sec icircn locul unei secţiuni tehnice mai mici st

De exemplu uneori icircn practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune s t secţiunea necesară

pentru asigurarea stabilităţii termice icircn regim de durată a liniilor Mai poate fi icircnsă cazul unei

secţiuni tehnice impuse de curenţii de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune

Se va considera cazul cel mai simplu al unui singur conductor pe fază Estimările economice

se vor referi la unitatea de lungime a circuitului

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi

energie

57

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 58: Determ Sect Econ 1-110 Kv

(A41)

Investiţia suplimentară icircn cazul cacircte unui singur conductor pe fază

(A42)

Indicatorul durată calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare

(A43)

In cele ce urmează relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1

dimensionate icircn ipoteza 1 Din punct de vedere termic pentru I=290 A ar fi suficient un cablu cu

secţiunea st=185 mm2 In cele ce urmează vom estima eficienţa investiţiei suplimentare icircntr-un cablu

cu secţiunea economică sec=300 mm2 Se obţin următoarele rezultate

ani

Investiţia Ct trebuie privită ca un capital care ndash odată cu amortizarea sa ndash trebuie să aducă un

beneficiu In acest scop sunt icircnsă necesare

estimarea pe cacirct posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM TSM rs) cel puţin pentru

primii 5-10 ani de exploatare a liniei

aplicarea corectă a metodei pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a

conductoarelor

Rata anuală a beneficiului rb care se poate obţine icircn paralel cu recuperarea investiţiilor

suplimentare Ct icircn timpul a tSL ani de utilizare normală se estimează prin rezolvarea următoarei

ecuaţii

58

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 59: Determ Sect Econ 1-110 Kv

(A44)

Cu datele de mai sus şi icircn ipoteza unei durate de utilizare normală de 20 ani

Rezultă următorul beneficiu anual specific

euroan şi euro investit suplimentar

Prin urmare pe o durată de 20 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total

icircn valori neactualizate

eurom

icircn valori actualizate la trecut la anul de pozare al cablului

eurom

Aşadar icircn cazul particular studiat beneficiul ndash actualizat la anul efortului de investiţii Ct şi

raportat la acest efort ndash reprezintă

EXEMPLUL 10 SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE

CURENT jM PAcircNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ

CAcircTE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

Datele privind acest exemplu sunt sintetizate icircn tabelul următor

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat icircn considerare mărimi

uzuale iar valorile celorlalţi parametri (jec Kjnc şi sM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2

59

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 60: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Avacircnd icircn vedere relaţia (67) pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat

expresia

Din coloana ultima coloana a tabelului alăturat se observă că la sarcina maximă de calcul

pacircnă la care poate fi folosit un singur circuit sau respectiv un singur conductor pe fază se ajunge icircn

funcţionare la o densitate de curent jM de 17 pacircnă la 25 ori mai mare faţă de jec ndash densitatea

economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare ale liniilor noi

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune sM pe fază ndashşi cu atacirct mai mult la un al doilea

circuit ndash presupune şi dublarea componentei constante de investiţii A O astfel de creştere icircn salt a

investiţiei se justifică numai la densităţi jM foarte mari atunci cacircnd reducerea la jumătate a costului

pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar icircn acest sens Totodată mai

trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător icircntregii investiţii suplimentare A+KsM

Anexa 5

PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE

a) PE 022-387 Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

b) PE 10392 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la

solicitări mecanice şi termice icircn condiţiile curenţilor de scurtcircuit

c) PE 10493 Normativ pentru construirea liniilor aeriene de energie electrică peste 1000 V

d) PE 10695 Normativ pentru construirea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

e) PE 10795 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice

f) PE 12495 Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi

similari

g) PE 13495 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit icircn reţelele

electrice

SARCINILE MAXIME DE CALCUL I M sau SM SI DENSITATILE MAXIME DE CURENT jM PANA LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE

FAZĂ CATE UN SINGUR CONDUCTOR AVAcircND SECŢIUNEA sM

60

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE
Page 61: Determ Sect Econ 1-110 Kv

Tipul constructiv al linieiTSM jec Kj K2j sM IM

orean Amm2 _ _ mm2 A kVA

LEA

Al

jtconductoare neizolate 3000 084 141 95 160conductoare torsadate 3000 082 138 95 153

20 kVconductoare Al-Ol 4000 099 137 165 120 280condizolOCA2X 4000 111 130 165 150 391

110 kV conductoare Al-Ol 6000 092 132 138 300 542

Cujt conductoare neizolate 3000 108 161 70 172

20 kV conductoare neizolate 4500 141 129 140 70 197110 kV conductoare neizolate 6000 119 118 176 300 892

LEC

Al

izolatie din polietilena 3000 090 122 240 374jt izolatie din PVC 3000 088 116 300 434

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 084 135 400 648izolatie din PVC 5000 083 140 240 395

10 kV

izolpolietilena reticulata 5000 087 136 400 677izolatie din PVC 5000 086 143 240 418izolhacircrtie 5000 119 127 185 396

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 088 157 176 150 330izolhacircrtie 5500 139 141 150 150 445

Cu

jtizolatie din polietilena 3000 103 138 185 373izolatie din PVC 3000 098 131 185 338

6 kVizolpolietilena reticulata 5000 106 154 185 431izolatie din PVC 5000 105 144 185 398

10 kVizolpolietilena reticulata 5000 119 151 150 384izolatie din PVC 5000 108 156 150 357izolhacircrtie 5000 178 121 150 458

20 kVizolpolietilena reticulata 5500 117 152 163 150 405izolhacircrtie 5500 178 139 144 150 545

61

  • Indicativ NTE 4010300
  • C U P R I N S
    • CapI
    • Scop
    • Domeniu de aplicare
    • Acte normative conexe
    • Condiţii de determinare a secţiunii conductoarelor
    • Modul de determinare a secţiunii economice pentru linii noi
    • Stabilirea sarcinii maxime de calcul
    • Valorile parametrilor utilizaţi
    • Preţuri folosite
    • CAPITOLUL 1
    • SCOP
      • CAPITOLUL II
      • DOMENIU DE APLICARE
        • MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI
          • Tabelul 2
          • STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL
              • Tabelul 3
              • Tabelul 4
                • Figura 71
                • LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE AFLATE IcircN EXPLOATARE
                • Tabelul 5
                • Tabelul 6
                • Tabelul 7
                • Tabelul 8
                • Tabelul 9
                • Tabelul 10
                  • A N E X E
                    • Anexa 1
                    • VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                      • Anexa 2
                        • PREŢURI FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT
                          • PREŢURILE PENTRU UN IcircNTRERUPTOR DE JOASĂ TENSIUNE SAU
                          • PENTRU CELULE DE MEDIE TENSIUNE
                          • PARAMETRII INVESTIŢIILOR IcircN LINII ELECTRICE
                              • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund
                              • icircn cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de JOASA TENSIUNE cu
                              • conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate torsadate sM=95 mm2
                                • Domeniile definite icircn AMPERI
                                • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn kVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care
                                  • Domeniile definite icircn AMPERI
                                  • Domeniile definite icircn MVA
                                  • Anexa 4
                                    • ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI
                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                      • Ipoteza 1
                                      • Ipoteza 2
                                          • Dimensionarea secţiunilor economice
                                            • Ipoteza A
                                              • Tronsonul 1
                                              • Tronsoanele 2 şi 3
                                                • Determinarea secţiunii economice
                                                  • Dimensionarea secţiunii economice
                                                    • Dimensionarea secţiunii economice
                                                      • Ipoteza A
                                                      • Ipoteza B
                                                        • Dimensionarea secţiunii economice
                                                          • Ipoteza A
                                                          • Ipoteza B
                                                              • Fig6
                                                                • Dimensionarea secţiunii economice
                                                                  • Anexa 5
                                                                    • PRESCRIPŢII ENERGETICE CONEXE