Embed Size (px)
DESCRIPTION
BZ și BR
Citation preview
Academia de Studii Economice BucurestiEconomia Agroalimentara si a Mediului
Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala
Determinarea decalajului dintre judetul BUZAU si judetul BRAILA
Masterand:Calin Marius Grupa 2
1
PLANUL LUCRARII: DETERMINAREA DECALAJULUI REGIONAL dintre jud. BUZAU si jud. BRAILA
I.CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR
I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU
I.1.1 POZITIA GEOGRAFICAI.1.2 VECINII.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIAI.1.4. RELIEFUL I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICAI.1.6. CLIMAI.1.7. RESURSELE NATURALEI.1.8. GRADUL DE URBANIZAREI.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BRAILA
I.1.2 VECINII.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIAI.1.4. RELIEFUL I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICAI.1.6. CLIMAI.1.7. RESURSELE NATURALEI.1.8. GRADUL DE URBANIZAREI.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BRAILA
II. STRUCUTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELOR
II.1 Judetul Buzau
-INDUSTRIA-AGRICULTURA-SECTORUL SERVICIILOR-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU-INFRASTRUCTURA-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
II.2 Judetul Braila
-INDUSTRIA-AGRICULTURA
2
-SECTORUL SERVICIILOR-RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BRAILA-INFRASTRUCTURA-CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
III. SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
III.1 JUDETUL BUZAU
III.2 JUDETUL BRAILA
IV. ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
IV.1 CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI BRAILA
IV.2 REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL BRAILA
V. OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
– Domeniul financiar-fiscal, - Domeniul vamal– Domeniul educatiei– Domeniul tineretului– Domeniul protectiei sociale, se refera la:- Agricultura si dezvoltare rurala- Silvicultura– Protectia mediului înconjurator– Domeniul protectiei consumatorilor- Combaterea criminalitatii si asigurarea ordinii publice – Cultura- Obiectivele din domeniul sportului - Se refera la respectarea disciplinei în domeniul calitatii constructiilor
VI. CONCLUZII SI PROPUNERI
VII. BIBLIOGRAFIE
3
CAPITOLUL 1CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETELOR
I.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BUZAU
I.1.1 POZITIA GEOGRAFICA
Judetul Buzau face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila si este situat in partea de sud-est a tarii, intre paralelele 44º50' si 45º40' si meridianele 26º15' si 27º15'. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campii la sud, intre acestea aflandu-se zona coliniara subcarpatica.
Din punct de vedere petrografic, muntii judetului sunt constituiti in cea mai mare parte din gresii, marne, argile, sisturi, conglomerate, cunoscute sub genericul de “flis”. In zona coliniara predomina marnele , argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc, din lut (loess) spre suprafata.
I.1.2 VECINI
Se învecinează la nord-vest cu judeţele Braşov şi Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomiţa, la est cu Brăila, şi la nord-est cu Vrancea.
Legaturile judetului cu celelalte zone din tara:• Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau,
Focsani;• DN 1B spre Ploiesti;• DN 10 spre Brasov (itinerar pe Valea Buzaului);• DN 2B spre Braila;• Magistrala feroviara - linia 500 - de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-Buzau-
Focsani-Bacau-Suceava).
I.1.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
Suprafata judetului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafata tarii). Judetul Buzau se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste câmpia, apartinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale.
4
I.1.4. RELIEFUL Relieful este variat si dispus în trei trepte, care coboara de la nord-vest spre sud-est.
Astfel, în nord domina înaltimile Muntilor Vrancei si Buzaului (cu vârful Penteleu de 1.772 m, si vârful Lacauti, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si în sud zona de ses a Câmpiei Române, cu caracter piemontan si Câmpia Buzaului (cu 80 m, cu înclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Gherghitei, Râmnicului.
Zona de munte este formata din muntii Buzaului si Vrancei, componenti ai Carpatilor de Curbura.
Zona de deal este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni; altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituite din formatiuni mai tinere, cum ar fi marnele, argila, nisipurile, gresiile, iar in parte –conglomeratele si calcarele. Cutarile largi, care le urmeaza ca orientare pe cele ale muntilor (de la sud-vest la nord-est), asa cum este cazul dealurilor din sud si est (Istrita, Ciolanu, Blajani si Buda).
Zona de campie cuprinde terenul dintre 40 si 100m altitudine. Trecerea de la zona deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau. Pe un fundament dur, ce se gaseste mai ales in zonele inalte, s-au depus, de-a lungul timpului, sedimente aduse de ape: bolovanis, pietris, argile, marne, nisip, precum si loessul transportat de vant sau cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si aminalelor in amestec cu loessul.
I.1.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
Relieful, conditiile climatice, structura geologica si, din ce in ce mai mult in ultimul timp, omul, influenteaza regimul hidrografic atat de suprafata, cat si cel subteran.
1. Apele freatice subteraneApele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de relief.Zona montana , constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei.
Ca urmare , izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. De mentionat aici izvoarele minerale, care contin H2S, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici.
Zona subcarpatica se imaprte in doua sectoare. Cel situate la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida, dar la adancime, si o mineralizare accentuate a izvoarelor, ca urmare a prezentei sari si a gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice , cum ar fi cele de la Mledic, Gavanele si din Valea Muratoarei.
In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica adancime, pe vai, cat si la mare adancime, pe interfluvii. Mineralizarea izvoarelor este minima.
Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane, in panze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii, acestea se incadreaza in tipul hidrochimid bicarbonate, cu o mineralizare totala de 0,650gr/kg.
2. Apele curgatoare
5
Principala apa curgatoare este raul Buzau. Suprafata bazinului sau este de 5505 km2, lungimea de 325 km, cu un debit mediu de 25,2mc/sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a Muntilr Ciucas. In sectorul montan primeste de pe partea stanga urmatorii afluenti principali: Zabratau, Hartagu, Casoca, Basca Roziliei (formata, la randul sau, din Basca Mare si Basca Mica), iar pe partea dreapta, Valea Neagra, Siriu, Nehoiu. In sectorul subcarpatic viteza apei scade , valea se largeste si forta de transport se diminueaza treptat, in special in depresiunile Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca. Principalii afluenti din zona sunt Basca Chiojului si Niscovul, pe dreapta, iar pe partea stanga Sibiciul, Balaneasa, Saratelulu, Muratoarea, Paclele si Slanicul.
In sectorul de campie raul Buzau, care se varsa in Siret, incepe sa-si fixeze cursul pe o singura albie, viteza de curgere scade, transportul se diminueaza, formand meander. In acesta zona are afluenti putini si cu un debit neinsemnat. Principalul afluent este Calnaul. Se remarca, asa cum aratam mai sus, prezenta limanelor fluviatile si a buzoienelor.
De-a lungul vremii , raul Buzau , care a avut mai multe albii , inclusive cea actuala a Calmatuiului , a pricinuit mari pagube materiale , caracterul sau torrential provocand inundatii catastrofale. In cadrul programului national de hidroamelioratii , pe raul Buzau se construieste barajul de la Siriu , primul din seria amenajarilor de acest fel prevazute pana in anul 2000. infaptuirea acestui important volum de lucrari va conduce , prin corectarea caracterului torrential al Buzaului si afluentilor sai la dezvoltarea economica a intregii zone , la imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale localnicilor, asigurandu-se , totodata , apa necesara irigarii a peste 50000 de hectare de teren.
3.LacurileLacurile sunt multe si variate. Dupa geneza, aspect analizat in detaliu in studiul lui Gr.
Posea si M. Ielenicz, “Judetul Buzau”, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971, situatia lor se prezinta astfel:
Lacuri preglaciare, intre care cel ami reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu. Multi specialisti sunt de parere ca lacul s-a format ca urmare a deplasarilor de teren in conditii preglaciare.
Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecari a terenului: grupul de lacuri de la Joseni , Policiori , de pe Valea grabicina.
Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare , prin alunecari de teren: Lacul Talharilor , de pe Valea Hansaru , Lacul Casoca si altele.
Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele cu sare. Exemple: grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odaile, situat la izvoarele Muratoarei etc. In afara celor maturale, exista numeroase lacuri artificiale , formate ca urmare a unor baraje de retinere sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sint cele de la Luciu , Boldu, Amaru, Costeiu si Glodeanu Sarat.
Limanele fluviale se afla pe malul stang al buzaului, cunoscute fiind Balta Alba si Amara. Primul are apa salmastra si mal cu o valoare terapeutica. La Balta Alba a inceput
6
amenajarea unei statiuni balneare de odihna si tratament. Amara are apa ulce , fiind alimentat de un parau si de un canal din Buzau.
I.1.6. CLIMAClima este temperat continentala la fel ca în toata tara, diferentiata în functie de relief
(predominând crivatul, în tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducând uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenteaza clima judetului). Temperaturile medii variaza între 12ºC si 14ºC. Temperaturile maxime se înregistreaza în iulie, pâna la 37ºC, în timp ce temperaturile minine se înregistreaza în februarie - 26ºC. Media anuala a precipitatiilor este între 400 mm si 500 mm.
I.1.7. RESURSELE NATURALE
Principala bogatie montana o constituie lemnul. Subsolul este bogat în depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrisuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuartoase si diatomita, importante izvoare minerale, soluri fertile, paduri, pajisti, fond cinegetic, potential hidroenergetic si eolian.
Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai însemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere închegate se extind din vârful Lacaut si pâna în culmea Siriului.
Nu este de neglijat nici potentialul hidrografic, reprezentat de râul Buzau, pe cursul caruia exista doua amenajari hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Cândesti, cu amenajarea hidroenergetica Cândesti-Vernesti-Simileasca (care alimenteaza cu apa Sistemul de irigatii Câmpia Buzaului Est si respectiv Vest). Pe lânga acestea mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica putere, amplasate pe râurile Bâsca fara Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca si Slanic.
Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogatie a judetului. Alaturi de petrol, în sud-estul judetului sunt cantonate însemnate zacaminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani. Singurul depozit de petrol la suprafata din Europa se afla in zonele Berca si Monteoru.
Carbunele existent este de slaba putere calorica, în cantitati mici, ceea ce îl face neexploatabil. Prezenta în subcarpati (Istrita Magura) a calcarelor a permis de mult luarea lor în exploatare. Exista numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta si Viperesti.
În zona localitatii Patârlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita.La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si în sud-vestul
municipiului Râmnicu Sarat se exploateaza argila, de calitate superioara, larg folosita în industria materialelor de constructie. În albia Buzaului, a Râmnicului si a altor râuri se gasesc
7
rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, în multe locuri existând balastiere de mare productivitate.
Prospectiunile geologice si lucrarile de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol, au evidentiat prezenta zacamintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti, care pot fi exploatate în viitor. Alaturi de acestea, în subsolul judetului sunt semnalate gipsuri si chihlimbar.
Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se afla la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari. Izvoarele de la Siriu-Bai, cu o temperatura medie de 30 0 C si un debit de aproape 4000 l/h ofera posibilitati de tratament în boli reumatismale. Namolul de la Balta Alba, cu un procent redus de substante organice, cu o concentratie în saruri de 12471,9 mg/kg (în care predomina ionii de clor, sodiu, magneziu), desi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutica, este în mai mica masura folosit.
Printre bogatiile naturale ale judetului se mai numara potentialul hidroenergetic si eolian, solurile fertile, pajistile si fondul cinegetic.
I.1.8. GRADUL DE URBANIZARE
In partea de est a ţării (Regiunea Nord-Est) ca şi în toată partea de sud (Regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia) predomină încă populaţia rurală, acestea fiind zone cu întinse suprafeţe de câmpie, unde activităţile agricole sunt preponderente.
Judetul Buzau are o ocupare local-mixtă, iar gradul de urbanizare este de 55,5%. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor din judet este de 2,1%.
POPULATIA SI STRUCTURA ACESTEIAPotrivit datelor statistice de la data de 1 ianuarie 2005, populatia stabila din judetul
Buzau se cifreaza la 495.325 de locuitori (242.264 persoane de sex masculin, respectiv 253.061 persoane de sex feminin), dintre care 41,43% au domiciliul în municipii si orase si 58,57% în mediul rural.
La aceeasi data, populatia activa a judetului era de 195.000 persoane iar populatia ocupata se cifra la 182.000 persoane. Pe domenii de activitate, structura populatiei ocupate se prezinta astfel:
• agricultura, vânatoare si silvicultura - 80.400 persoane, din care 5.400 salariati• industrie - 41.300 persoane, din care 36.300 salariati• constructii - 7.700 persoane, din care 7.200 salariati• comert si prestari servicii - 19.100 persoane, din care 12.800 salariati• hoteluri si restaurante - 1.200 persoane, din care 800 salariati• transport, depozitare si comunicatii - 4.800 persoane, din care 3.200 salariati• activitati financiare, bancare si de asigurari - 1.100 persoane, din care 1.000 salariati• tranzactii imobiliare, închirieri si servicii prestate întreprinderilor - 4.500 persoane, din
care 2.100 salariati• administratie publica - 3.700 salariati
8
• învatamânt - 8.000 persoane, din care 7.900 salariati• sanatate si asistenta sociala - 6.000 persoane, din care 5.700 salariati• alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 4.200 persoane, din care
1.900 salariatiStructura etnica a populatiei judetului în functie de libera declaratie a persoanelor
recenzate, la ultimul recensamânt, se prezinta astfel: 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rusi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tatari, 3 sloveni, 3 chinezi si 135 de alte etnii.
Structura religioasa a populatiei judetului Buzau consemna la 18 martie 2002: 490.830 ortodocsi, 2.948 adventisti de ziua a saptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 crestini dupa evanghelie, 243 de religie evanghelica, 139 baptisti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformati, 22 de religie mozaica, 135 de alte religii, 70 fara religie, 41 atei si 65 de religie nedeclarata.
Populatia în pregatire profesionala si alte categorii de populatie în vârsta de munca, la data de 01.01.2005 era de 106.700 persoane.
I.1.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BUZAU
Structura tarii pe regiuni de dezvoltare ofera o imagine mult mai omogena, în ceea ce priveste nivelul de dezvoltare, decât structura pe judete. Acest lucru e posibil deoarece nivelul mediu ascunde existenta unor decalaje între judetele aflate în pozitii extreme. În acest context se distinge existenta, în interiorul regiunilor, a unor judete cu probleme de restructurare industriala, iar în multe judete acestea se combina cu probleme de subdezvoltare rurala, ambele fiind generatoare de mari inegalitati economice.
Ca urmare, în fiecare regiune se manifesta probleme generate de industriile în declin, dar si probleme specifice teritoriilor cu întârzieri accentuate în dezvoltarea economica.
Judetul Buzau suporta din plin urmarile negative ale procesului de restructurare, deoarece sunt prezente ramuri industriale aflate într-un profund declin: industria metalurgica, siderurgica.
Problemele nu sunt legate numai de restructurarea industriala, ci si de dezvoltarea rurala, deoarece Buzaul se situeazã printre judetele cu cele mai mari ponderi ale populatiei rurale din tara.
Principalele probleme grave de restructurare industriala ale judetului Buzau sunt: dezechilibre sociale masive, calificări insuficiente şi mono-direcţionate ale forţei de muncă. Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.
9
I.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI BRAILA
I.2.1. POZITIA GEOGRAFICA
Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.
Această poziționare geografică este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adapostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.
I.2.2. VECINI
Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.
Judetul Braila este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.Cele 3 orase sunt Braila capitala judetului si port fluvio-maritim la Dunare situate in partea de nord-est la distant de 30 km de municipiul Galati iar celelalte Inca ,Faurei si Insuratei, Municipiul Braila are o populatie de 211 884 locuitori in anul 2009.
I.2.3. SUPRAFATA SI STRUCTURA ACESTEIA
Agricultura. Suprafaţa agricolă ocupa o suprafata totala de 428.600 ha. Suprafata arabila este de 252.650 ha, adica 58,94% din suprafata judetului si 0,86% din suprafata totala a tarii.
Suprafaţa arabilă (288151 ha) din care suprafaţă cultivată tot atata. Ponderea suprafeţei cultivate de societăţile comerciale şi societăţile agricole private şi de gospodăriile populaţiei în suprafaţa cultivată, la principalele culturi, se prezintă astfel: 87,0% la cereale pentru
10
boabe; 63‚0% la floarea soarelui; 50,5% la sfeclă de zahăr; 99,9% la cartofi de toamnă; 96‚1% la legume; 58‚9% la viile pe rod; 91‚7% la numărul de pomi fructiferi. De asemenea, legumicultura este prezentă în zona de sud a judeţului prin cultura de câmp, cultura de solarii şi sere de tip industrial.
Pasunile ocupa 25.743 ha. iar Fânetele naturale ocupa 4.504 ha. Există peste Padurile ocupa 10.936 ha. şi peste Vita de vie ocupa 1.494 ha.
Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale Dunării. Ea începe de la bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfașoarâ până la confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest teritoriu foarte jos a fost candva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, indiguit și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.
Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lătime de până la 20 de km. După desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu apeleDunării. Astfel, au fost înalțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este marcată de chinuri și nedreptăți.
În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.
Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se între cursul principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de Braila, la confluența brațului Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care este foarte asemănător cu Delta Dunării și este protejat, arealul fiind declarat parc natural.
Sectorul zootehnic are un potenţial material valoros – 63.800 bovine, 110.000 porcine, 136.000 ovine şi caprine, 3.000.000 păsări - efectivele de animale înregistrând creşteri faţă de anul anterior. Cea mai mare parte din efectivele de animale sunt crescute în gospodăriile populaţiei.
I.2.4. RELIEFUL
IIn ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici
11
movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.
Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.
Arii protejate Insula Mare a Brailei
Insula MIca a Brailei
I.2.5. RETEAUA HIDROGRAFICAI.2.5. RETEAUA HIDROGRAFICA
Singurele ape mari sunt marginase ( Calmatui, Buzau, Siret, Dunare ). În restul judetului curg numai pâraie si aceasta doar primavara, iar în depresiunile câmpului s-au adunat ape sarate (lacurile Ianca, Coada Iencii, Balta Seaca, Lacul Sarat de lânga Braila).
I.2.6. CLIMAI.2.6. CLIMA
Clima este de tip pontic, deci calda si cu contraste ( media lunii celei mai calde este între 22° si 23 °, iar a celei mai reci, între –3° si –4°) secetoasa (între 400 –500 mm anual) si în bataia nestânjenita a Crivatului iarna si vara. Zapezile cad din abundenta, acoperind semanaturile si drumurile. Este de remarcat totusi ca cea mai mare parte a judetului Braila primeste relativ mai multa ploaie decât regiunile de lânga mare.
I.2.7. RESURSELE NATURALE
a ) RESURSE NATURALE REGENERABILE
Resursele de apă reprezintă elementul indispensabil al vieţii. Apa este materia de construcţie a organismelor vii (om, plante, animale), mijlocul de transport şi reglator de temperatură, fără de care nu există viaţă; sub forma de precipitaţii poate fi cauza secetelor, inundaţiilor. Apa poate propaga boli şi epidemii. Resursa de apă este una din bogăţiile vitale pentru dezvoltarea economică şi socială. În privinţa apei, a dominat concepţia că rezervele de
12
apă nu reprezintă un factor de limită a dezvoltării, presupunând că se dispune din belşug de apa curată şi ieftină. În concepţia actuală însă apa dulce este privită ca o resursă naturală vulnerabilă, cu disponibilitate limitată şi care are valoare economică, exprimată în Declaraţia de la Dublin privind principiile de bază ale “politicii apei în viitor . În sensul principiului gospodăririi durabile cu resursele de apă, datorită apariţiei în spaţiu şi timp, a condiţiilor ei cantitative şi calitative, apa este o resursă naturală limitată cu consecinţa necesităţii coordonării cerinţelor cu rezervele utilizabile (ţinând cont şi de posibilităţile regenerării a rezervei). Reţeaua hidrografică este dominată de bazinul râului Dunare, care deţine 3/4 din teritoriul judeţului, cu principalele râuri: Calmatui, Buzau, Dunare si lacurile sarate.
b) RESURSE NATURALE NEREGENERABILE
Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei judeţului. Valorificarea acestei resurse prin exploatarea materiilor prime şi prelucrarea lor în produse, cunoaşterea limitelor utilizabile ale acestui capital, determină în mare măsură posibilităţile dezvoltării teritoriale economice şi sociale şi a stării mediului. Evaluarea posibilităţilor utilizabile existente în mediul natural reprezintă în primul rând interes economic, dar datorită efectelor de poluare, rezultate în urma activităţii economice, necesitatea cunoaşterii poluare, rezultate în urma activităţii economice, necesitatea cunoaşterii stării (calităţii) mediului, a capacităţii de reproducere a potenţialului natural, aparţine sferei de interes a protecţiei mediului. Abordarea generală a problemei resurselor naturale, a potenţialului natural utilizabil, cuprinde enumerarea (şi evaluarea) posibilităţilor oferite de mediu prin sistemul complex de condiţii litologice (geomorfologice, climatice), hidrologice, de sol, de floră şi faună (cantitatea de biomasă) în regiunea respectivă. Prin "resurse naturale" se întelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurator ce pot fi folosite în activitatea umana:
1. resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili; 2. resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica.
I.2.8. GRADUL DE URBANIZARE Structura populatiei ocupate pe grupe de vârsta si nivel de instruire
în totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai însemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de învatamânt liceal (32 %), fiind urmate de absolventii de învatamânt profesional sau de ucenici (23,7%)., situatie similara cu cea înregistrata la nivel nationa
Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (145.000 persoane) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase înca în viata activa (113.000) si mai mic decât al persoanelor cu vârsta de 50-60 ani. Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este îngrijorator de limitat.
Veniturile medii înregistrate în principalele categorii de gospodarii, în anul 2002 în Braila sunt înca foarte scazute :
13
Venitul mediu
Din care pe tipuri de gospodarii
SalariAgricultori Şomeri
Pensionari
2.073.062
2.586.8391.573.6
811.294.35
1.974.747
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002.
În 1992 populația Brăilei era de 234 110 de locuitori, dintre care:229.328 români (98%) 2.575 țigani (1,1%) 1.405 ruși lipoveni (0,6%) 117 maghiari (0,05%) 23 evrei (0,01%) 702 alții (greci, bulgari, turci, tătari, etc.)
1.1 Populaţia
I.2.9. PROBLEME GRAVE DE RESTRUCTURARE INDUSTRIALA IN BRAILA
Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată, dar în descreştere, a populaţiei ocupate în agricultură (39,7%) şi o pondere relative scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţul Braila se caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei ocupate în industrie şi servicii.
Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale,În cea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii,
14
În 2004, Regiunea de est înregistra o valoare a PIB de 2125 euro/locuitor, situată sub media pe ţară (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeţean, cele mai mari valori înregistrându-se în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696,9 euro/locuitor
Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economic- 2005- INDICATORI
INDICATORI Regiune BR RomâniaI, Populaţie, ocupare, şomaj2I,1 Populaţie totală (cifreabsolute 219932 Populaţia urbana (%)
70% Populaţia rurala (%) 90$Sold migratory -
137 I, 2 Ocupare :Populaţia ocupată în total populaţie (%)
35,2 Populaţia ocupată pe sectoare economice:Agricultura %)
24,5 Industrie (%)
30,8 Servicii (%)
44,7 I,3 ŞomajulRata şomajului la 31 decembrie 2005(%)
6,3 Rata şomajului feminin la 31 decembrie 2005 (%)
5,9 Ponderea şomerilor neindemnizaţi în total şomeri înregistraţi la 31 decembrie2005 (% )
44,9 II, Dezvoltare economicaII, 1, PIB / locuitor (2004) – euro 3
2.696,9 III. InfrastructuraIII. 1 Transport
15
Densitatea drumurilor publice (km/100 kmp) 46,4 Drumuri publicemodernizate în totaluldrumurilor publice (%)
23,8 Romanian Business Digest 2005I.2.10. PROGRAME DE CARE A BENEFICIAT JUDETUL BRAILA
Portofoliu de proiecte
Camera de Comert si Industrie Braila are o experienta de 10 ani in scrierea si derularea de proiecte cu finantare externa, fiind organizatie eligibila in majoritatea programelor finantate din fondurile structurale si nu numai. In acest sens, suntem deschisi pentru orice parteneriat propus de alte institutii publice, societati comerciale, ONG-uri, autoritati locale, etc., in care vom aduce aportul nostru in expertiza tehnica, financiara si de management al proiectului. Prezentam mai jos, portofoliul de proiecte realizate in ultimii ani:
1. PROGRAM PHARE PROGRESSProiect: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE – COMPONENTA ACTIVA A
MANAGEMENTULUI SCHIMBARIIDurata proiectului: 01.12.1999 – 30.06.2000Bugetul Proiectului: 22.030 ECU
2. PROGRAM PHARE 1998 – Coeziune Economica si SocialaProiect: CENTRUL JUDETEAN DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE
PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCIIDurata proiectului: 07.09.2001 – 30.10.2001Bugetul proiectului: 28.150 EURO
3. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA – BANCA MONDIALA
Proiect: SERVICII DE OCUPARE SI MUTAREDurata proiectului: 01.05.2001 – 30.09.2001Bugetul proiectului: 279.362.283 lei (aprox. 10.500 EURO)
4. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA – BANCA MONDIALA
Proiect: ASISTARE PENTRU I.M.M.-URIDurata proiectului: 01.08.2002 – 31.12.2002Bugetul proiectului: 290.000.000 lei
5. PROGRAM PENTRU REDISTRIBUIREA FORTEI DE MUNCA – BANCA MONDIALA
Proiect: ASISTENTA PENTRU M.A.p.N.Durata proiectului: 01.11.2002 – 31.12.2002 Bugetul proiectului: 74.789.916 lei
6. PROGRAM PHARE 2000 – Coeziune Economica si SocialaProiect: DEZVOLTAREA SPIRITULUI ANTREPRENORIAL SI PROMOVAREA
16
FEMEILOR PE PIATA ACTIVA A MUNCII – PROACTIV FAMDurata Proiectului: 01.11.2002 – 30.11.2003Bugetul Proiectului: 52.550 EURO
7. PROGRAM PHARE 2000 – Coeziune Economica si SocialaProiect: INSTRUMENT INTEGRAT DE PROIECTARE SI IMPLEMENTARE A
UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL DEZVOLTARII RESURSELOR UMANE IN CONTEXTUL RESTRUCTURARII INDUSTRIALEDurata proiectului: 01.04.2003 – 20.03.2004Bugetul proiectului: 64.360 EURO
8. LEGEA 84/2001 – MInisterul Activitatilor Productive, ITALIA (UNIONCAMERE VENETO)
Proiect: "CENTRO" – Centru de Informatii Italia – RomaniaDurata proiectului: 15.01.2004 – 31.12.2006Bugetul proiectului: 14.220 EURO
9. PROGRAM LEONARDO DA VINCIProiect: "ELECT" – Retea transnationala pentru parteneriate in dezvoltarea e-
learningului utilizat la infiintarea de societati comercialeDurata proiectului: 01.10.2003 – 30.09.2005Bugetul proiectului: 8.279 EURO
10. PROGRAMUL DE REDISTRIBUIRE A FORTEI DE MUNCA - finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei
Proiect: SERVICII DE ASISTENTA PENTRU IMM-uriDurata proiectului: 01.06.2004 – 31.08.2004Bugetul proiectului: 294.000.000 lei
17
CAPITOLUL 2STRUCUTURA ECONOMICA
IN PROFIL SECTORIAL A JUDETELOR
A.Judetul Buzau
Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii.
In prezent detine o pondere de 2,7% in suprafata totala agricola a tarii, de 2,3% in populatia totala si in populatia ocupata, si de aproximativ 2% in productia industriala si agricola a tarii.
Evolutia numarului de IMM-uri a cunoscut o crestere constanta din 1993. La nivel regional, IMM-urile au cunoscut un nivel ridicat de dezvoltare;Regiunea De Sud-Est se afla pe locul trei dupa Bucuresti si Regiunea de Nord-Vest in ce priveste distributia unitatilor active pe clase de marime.
Din punct de vedere al repartitiei unitatilor active pe clase de marime, cea mai mare pondere o detinea in 1997 clasa de marime 0-9 (90,83%) care au o durata de viata mai scurta decat al celorlalte clase de marime. De asemenea, cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din regiune era detinuta de intreprinderile active din comert cu 73,43%. Aproape toate intreprinderile active din regiune sunt private, respectiv 96,36%.
Desi numarul intreprinderilor mici si mijlocii a crescut destul de mult, densitatea acestora la 1000 de locuitori, 14,09 in anul 1997, este inca foarte redusa.
In economia judetului, predominanta este industria, urmata de agricultura si de prestarile de servicii.
INDUSTRIA
Pentru câteva produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din România. Este vorba de:
- aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice - VAE APCAROM SA;
- garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule - FERMIT SA Rm. Sărat;
- cord metalic pentru armarea cauciucurilor - CORD SA;- pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea
unor piese mecanice sau pentru recondiţionarea de piese uzate - HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA;
- filtre şi sisteme complexe de purificare a apei, precum şi a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care înglobează cartuşe filtrante sau filtrant-absorbante în combinaţie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) - GRUP ROMET SA.
Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naţională:- electrozi de sudură - DUCTIL S.A.;
18
- sârmă trasă cu conţinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase împletite - DUCTIL STEEL SA;
- parbrize pentru autovehicule - GEROM SA;- filtre de aer şi de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA;- organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe,
piuliţe, nituri, prezoane etc.)- ELARS SA Rm. Sărat;- produse ale industriei de maşini şi aparataje electrice şi electrotehnice -
CONTACTOARE SA., ELMAFLUX SRL, EXIMPROD SRL, SISTEM EUROTEH SRL, BECOMOTORS SRL, RECOMPLAST SRL, ROMPLAST SA, STIP PRODEXPO SRL, MENTENANTA AMC SRL ş.a.
Se mai produc, de asemenea:- geamuri de diverse tipuri - GEROM SA;- produse din mase plastice : granule, ţevi şi tuburi, folii termocontractibile, conductori
electrici şi cordoane cu izolaţie din policlorură de viniL. saci, sacoşe, pungi, folii şi confecţii din polietilenă, produse injectate şi sinterizate din polietilenă; produse termoformate din polistiren, saci multistrat cu valvă, saci şi containere din ţesătură din polipropilenă, filtre pentru ulei, aer şi combustibil pentru toate autovehiculele, cărbune activ (granulat şi pulbere), bidoane din plastic, ambalaje farmaceutice, repere injectate - ROMCARBON SA, LIVING PLASTIC INDUSTRY SRL, LIVINGJUMBO INDUSTRY SRL, RAFICON TRADE SRL, DINAMIC SRL, SUPERFIT SRL, SORD DESIGN SRL, GELUVAL STOR SRL, AQUATOR SRL, WINPWACK INDUSTRY SRL;
- produse din mase plastice pentru construcţii, panouri termoizolante, tâmplărie PVC, tâmplărie din oţel şi aluminiu, confecţii metalice - METAPLAST SA, PICO DO PRODCOM SRL, EXIMPROD SRL, PRODINVEST GRUP 99 SRL, CLEŞTAR SRL, TERMO PROD NV SRL, RENASA SRL;
- stingătoare şi alte produse specifice PSI - INSTAL SOMET SA, GRUP ROMET SA, STINGAL SA;
- produse chimice - adezivi pentru încălţăminte, adezivi pentru instalaţii sanitare - ALFA MECHIM SRL, ALFA CHIM SRL;
- cazane de abur, cazane de apă fierbinte - COMTERM SA;- coturi şi teuri din oţel carbon - SARA SRL;- compensatori metalici de dilataţie, orice dimensiuni - METINOX SA;- construcţii civile şi industriale, drumuri şi poduri - CONCAS SA, CONFERIC SRL,
CONCIFOR SA, CONFORT CONSTRUCT SRL, CONPRIF SA, DRUMURI ŞI PODURI SA, INTEGRAL SA, NATIONAL INSTAL CONSTRUCT SRL, LICIU CON SRL, NIŢĂ CONSTRUCT MOLDOVA SRL, EDIL ENGINEERING SRL, INEL SA, SIGMA MONTAJ SRL, SOLO PROD SRL, TREI IZOLAŢII SRL, ELMIS SRL, MULTIPROD ENERGO SRL, VOINEA CONSTRUCT SRL, D B D PARTENER SRL, BAVCO SRL;
- utilaj tehnologic pentru economia naţională (metalurgie, siderurgie, energetică, industria alimentară, chimie, minerit, agricultură), piese de schimb, piese forjate liber şi în matriţă, cazane de abur, boilere pentru apă menajeră, electrofiltre, capace ansi şi coturi ansi, instalaţii mobile de distribuţie, produse petroliere, reductoare şi carcase metalice, diverse piese şi componente industriale - BETA SA, EXIMPROD SRL, METAL SOMET SA, RECOMPLAST SRL, ROTEC SA, TURNĂTORIA DE NEFEROASE SOMET SA ş.a.;
- piese mecanice sinterizate din carburi metalice - METAL SOMET SA;
19
- produse din sticlă pentru uz casnic şi decorativ - EURO DESIGN GLASS 2001 SRL, STILART SRL, STILGLASS COMPANY SRL, EURO DESIGN SRL, CALLA DESIGN SRL, COMAN DESIGN 2000 SRL, GLASSROM SA Berca, GEODAN SRL;
- cherestea, mobilă şi alte produse din lemn - LEMNKING INDUSTRY COM SRL, METAL SOMET SA , NATURAL EST SA, NIKMOB SA, OSIRIS DESIGN SRL, UNIROM SA., SOMET SRL, ABIES SRL, SOFROM EXIM SRL, MOLDA COM SRL;
- fire acrilice 100% sau în amestec cu lână, poliamidă, vâscoză, bumbac sau in, fire simple sau răsucite, fire cu napeuri sau fantezi - FILATURA SA;
- confecţii textile - există o gamă largă de firme mari, cooperative sau firme mici care produc confecţii textile şi tricotaje: AVROM SRL, BEBAROM SRL, , HERA PROD SRL, LONDON FASHION SRL, MALEO ŞI MĂNICĂ SRL, RING TEXTILE PRODUCTION RTP SRL, TREI BRAZI SRL, VALCONF 92 SRL, DAHL CONFECTION SRL, CONFEX SOCOM SC, ATCOM SC, PLAIMIST SRL, ROMKOTRADING SRL, ALISON HAYES (RO) SA ş.a.;
- încălţăminte - MODERN SHOES SA;-produse ceramice şi panouri din beton pentru construcţii - CONFERIC SRL,
KRONINVEST SA, SOCERAM SA, SOMACO SA;- imprimate, etichete, pliante, broşuri, reviste, cărţi: ALPHA MDN SA, BAVOST SRL,
EUROGRAPHIC DESIGN SRL, MAD LINOTYPE SRL, MAD OFFSET SRL, VEGA PROD 94 SRL;
- produse de morărit, panificaţie şi patiserie: , BOROMIR PROD SA ,ADY COMP SRL, GINAR PRODEXPO SRL, PANICARMA ABC SRL, POPAS SRL, VÂLCU & VÂLCU SRL ş.a.;
- zahăr - AGRANA ROMANIA SA;- ulei alimentar - AGRICOVER SA;- vinuri de calitate, băuturi alcoolice distilate, preparate alcoolice - BACHUS SA, CASA
DE VINURI VERNEŞTI 2000 SA, CASA DE VINURI PIETROASA SA, ROVINSAH SA ;- bere - URSUS BREWERIES SA CLUJ - NAPOCA, sucursala Buzău;- carne şi produse din carne - AMAG SRL, AVICOLA SA.
AGRICULTURA
Agricultura ramane una din cele mai importante activitati din Regiunea de Sud-Est deoarece terenul este favorabil pentru agricultura, regiunea avand si un relief diversificat: campii pentru cultura de cereale, dealuri pentru livezi si podgorii. Cele mai importante centre de producere a vinului din judetul Buzau sunt podgoriile de la Pietroasele. In 1997 Regiunea de Sud-Est s-a situat pe primul loc la suprafata cultivata cu vii pe rod cu o valoare situata deasupra mediei nationale, toate judetele din regiune avand procentaje peste media nationala.
Agricultura este a doua ramura de baza a economiei judetului, suprafata agricola fiind de 402.233 hectare, din care 255.282 hectare teren arabil. Sectorul privat detine 80,2 % din suprafata agricola a judetului.
Agricultura judeţului constituie un parametru important al activităţii economice a judeţului; trebuie subliniată calitatea deosebită a stratului fertil. În zona de câmpie se cultivă: grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă furajeră şi sfeclă de zahăr, legume.
În zonele de deal există plantaţii importante de pomi fructiferi.
20
Pe colinele însorite se află podgorii renumite, unde se cultivă soiuri de calitate. Vinurile noastre sunt renumite prin premiile şi medaliile câştigate la concursuri internaţionale de anvergură.
În judeţ îşi desfăşoară activitatea diverse societăţi comerciale cu profil agricol: AGRICOVER SA, AGROCOTORCA VEGETAS SRL, AVIS LIPIA SA, VIS AGRI SRL, AVIROM SRL, AGROMEC PUIEŞTI SA, UNIVERSAL GROUP IMPEX SRL, AGROTEHNICA SRL, AGRIZO STAR SRL ş.a.;
Judeţul Buzău are un potenţial important privitor la cercetarea ştiinţifică în agricultură, în cadrul judeţului desfăşurându-şi activitatea următoarele staţiuni de cercetare şi producţie:
• Staţiunea de cercetare şi producţie viti - vinicolă Pietroasa; • Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cândeşti; • Staţiunea de cercetare şi producţie legumicolă Buzău; • Staţiunea de cercetare şi creştere a ovinelor Ruşeţu; • Staţiunea de cercetare şi creştere a vacilor Dulbanu.
SECTORUL SERVICIILOR
În judeţ există mai multe firme specializate în prestarea unei game largi de servicii, cum ar fi:
- servicii de informatică - ARCA INF SRL, BUZĂU SOFT SRL, COM SERVICE SRL, HARD SERVICE SRL INFONET SRL, INTERSOFT SRL, SOFT SERVICE SRL, TOTAL SERVICE SRL, TRIDENT SERVICE SRL, NETWAVE SRL;
- edituri şi tipografii: AEL PUBLISHING SRL, ALPHA MDN SA, EUROGRAPHIC DESIGN SRL, GRAFIN TIP SRL, GRUPUL DE PRESĂ EVENIMENTUL ROMÂNESC EDITURA SA, MAD OFFSET SRL, OPINIA SA, VEGA PROD 94 SRL;
- transporturi - GEOTRANS SRL, SOMEX CONSTRUCT SRL, RO AGRO ITAL SRL, STAC SA, TRANSIMPEX SRL, EDIL TRANSPORT SRL ş.a.;
- servicii publice - ACTIV SERVICE SRL, CROMATIC SERV SRL, PROIECT BUZĂU SA, RER ECOLOGIC SERVICE SA, URBIS SERV SRL;
- turism - MONTEORU SA, PIETROASA SA, VACANŢA TUR SRL.
RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BUZAU
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău şi-a stabilit strategia pe termen scurt şi mediu privind formarea profesională, strategie care are în vedere ca, pe tot parcursul anului 2008, atat în centrele de formare profesională, subordonate instituţiei, cat şi în centrele regionale de formare profesională a adulţilor, să se organizeze cel puţin 100 de cursuri de formare profesională pentru persoanele care beneficiază de serviciile gratuite de calificare.
Plan de integrare socială a persoanelor defavorizate. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău şi-a întocmit planul de activităţi aferent anului viitor. În planul de formare profesională creionat de responsabilii Agenţiei sunt vizate anumite obiective care ţin în special de facilitarea integrării sociale a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia şi nevoile pieţei muncii, precum şi pregătirea persoanelor pentru a face faţă cererilor de pe piaţa forţei de muncă. Un alt punct important de pe agenda de
21
lucru a instutuţiei îl reprezintă facilitarea accesului în campul muncii a persoanelor defavorizate, în special tinerii, şomerii de lungă durată, femeile, rromii şi persoanele postinstituţionalizate.
Cursuri de calificare pentru 3.645 de absolvenţi. Conform unei statistici realizate de A.J.O.F.M. Buzău, anul viitor vor exista aproximativ 3.645 de absolvenţi de licee şi şcoli profesionale, din care 1.520 cu profile tehnice.
Atat pentru elevi, cat şi pentru categoriile de persoane care vor beneficia de calificare profesională pe baza carnetului de şomaj, A.J.O.F.M a pregătit 100 de cursuri de formare profesională. 26 de centre de formare profesională vor pregăti persoanele interesate în domenii precum operator introducere - validare - prelucrare date, referent resurse umane, administrator pensiune turistică, asistent maternal, zidar, lăcătuş, barman, lucrător în comerţ, instalator sau lucrător în creşterea plantelor şi animalelor. Directorul executiv al A.J.O.F.M. Buzău, Iulian Pruteanu, susţine că la baza Planului de Formare Profesională aferent anului 2008 stau analizele care au privit în mod direct posibilele disponibilizări colective, interesul pentru anumite meserii şi numărul absolvenţilor anului 2008.
Se estimeaza ca dinamica cererii de forta de munca se va reduce in: industria extractiva, industria prelucratoare, constructii, transport, depozitare, comunicatii.
Numărul mediu al salariaţilor judetului Buzau, pe activităţi ale economiei naţionale:
22
Sursa: http://www.buzau.insse.ro
Şomerii înregistraţi şi rata şomajului la nivelul judetului Buzau se prezinta astfel:
Sursa: http://www.buzau.insse.ro
23
INFRASTRUCTURA
Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane cu capitala ţării, între care se remarcă marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581).
Din cei 10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizaţi, regiunea înregistrând cea mai mică pondere pe ţară. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explică prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din suprafaţa acestui judeţ.
Tot în această situaţie s-a evidenţiat şi starea precară a podurilor rutiere.La nivelul judetului Buzau, infrastructura se prezinta astfel:• Numarul de locuinte: 189.765• Lungimea cailor ferate: 232 km• Lungimea drumurilor: DN-322 km;DJ-920,5; km;DC- 1.395 km• Lungimea strazilor orasenesti: 439 km din care modernizate: 326 km• Kilometri de retea apa: 1.258,5 km (145 localitati)• Kilometri retea canal: 203,3 km (10 localitati)• Kilometri conducte gaze: 374,9 km (22 localitati)Principalele problemele ale reţelei de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor,
sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală, iar situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaţiile din anul 2005 au arătat nu numai insuficienţa reţelei rutiere dar şi lipsa unei strategii privind măsuri de protecţie activă a acestora.
S-a dovedit că nu există posibilităţi reale dar şi economice pentru trasee de rezervă, existând pericolul izolării unor areale cât şi întreruperii legăturilor dintre marile regiuni ale României.
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Calitatea aerului.
Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particulele in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr.2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr.2002/3/CE privind poluarea cu ozon).
Obiective: - Evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele
UE; - Obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca
aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului; - Mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde este corespunzatoare
standardelor sau imbunatatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare.Masuri generale necesare:
24
- evaluarea preliminara a calitatii aerului in regiuni si proiectarea retelelor locale si regionale pentru monitorizarea calitatii aerului
- crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului prin dotarea autoritatilor locale si regionale pentru protectia mediului cu echipamente de monitorizare a calitatii aerului si cu echipamente de laborator
- monitorizarea calitatii aerului si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor de informare si alerta prevazute in legislatia in vigoare
- colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei
- identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor si programelor de gestionarea a calitatii aerului.
Masuri specifice: - proiectarea retelei locale pentru monitorizarea calitatii aerului - achizitionarea echipamentelor de monitorizare a calitatii aerului si a echipamentelor
de laborator- instalarea panourilor exterioare pentru informarea publicului cu privire la calitatea
aerului.
Managementul deseurilor si substantelor chimiceDirectiva privind depozitarea deseurilorObiective specifice implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor municipale:
- pana la 16.07.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta)
- realizarea statiilor de transfer- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii
deseurilor municipale)- extinderea colectarii selective- inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la
16.07.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer
- campanii de informare si constientizare / educare.
Calitatea apei
Directiva privind calitatea apei destinate consumului umanPrincipalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse in Planul de actiune pentru
protectia apelor impotriva poluarii din surse agricole sunt urmatoarele: - reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;- prevenirea poluarii apelor cu nitrati;- rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice.Planul de actiune accentueaza importanta supravegherii concentratiilor azotatilor in
toate categoriile de ape, stabilind si un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezinta o stare de eutrofizare. Romania a identificat apele afectate de acest tip de poluare si a
25
identificat zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.
Planul de actiune contine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se constituie intr-o suma de cerinte pentru metodele de management agricol care pot preveni incarcarea excesiva cu substante poluante provenite din agricultura, a apelor de suprafata si subterane si a terenurilor agricole, in special fertilizanti. Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protectie al apelor de suprafata si subterane impotriva poluarii. Prevederile codului vor fi adoptate si aplicate de catre fermieri pe baze voluntare si fara compensari financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu sprijinul autoritatilor locale si altor organisme implicate. Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi promovat prin programe de informare si pregatire a fermierilor. Aceasta cerinta se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola.
Controlul poluarii industrial
Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si
controlul poluarii provenita de la activitatile specificate in Anexa I a Directivei 96/61/CE.Principala responsabilitate a APM este de a-si stabili un calendar clar de emitere a
autorizatiilor integrate de mediu pentru activitatile desfasurate in instalatiile IPPC (indiferent daca acestea sunt instalatii "existente" sau "noi"), care au fost inventariate in judetul respectiv, astfel incat procesul sa fie finalizat pana la 31 decembrie 2006. In acest proces este obligatorie implicarea reprezentantilor administratiei publice locale si a agentilor economici respectivi, astfel incat termenele asumate in procesul de negociere sa fie respectate cu strictete.
Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie pe baza recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de minimizare a procedurii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei (art. 3, la Directivei 96/61/CE).
Autoritatile competente de mediu au responsabilitatea de a corela, in luarea deciziilor, prevederile Directivei 96/61/CE cu prevederile celorlalte Directive prevazute in Anexa II a acesteia.
Realizarea unui sistem adecvat de informare a publicului atat la nivel national cat si in conditii transfrontariere si asigurarea accesului publicului la luarea deciziilor in domeniul mediului (art. 15 al Directivei 96/61/CE) este de asemenea, responsabilitatea autoritatii competente de mediu.
B. Judetul Braila
Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Braila are 3 oraşe, si 1 oras şi 40 comune, urbanizarea judeţului fiind de 52,4%, iar populaţia activă prezintă următoarea structură: 54,3% industrie, 26,1% agricultură, 7,1% construcţii şi 12,5% servicii.
Producţia industrială a judeţului braila reprezintă 7,2 % din totalul producţiei industrial în România.
26
INDUSTRIA
Asezat în câmpia Dunarii pe un pamânt fertil, judetul Braiala practica intens agricultura si cresterea animalelor. În baltile Dunarii pescuitul este deosebit de activ.Dezvoltarea economica a judetului Braila se datoreste prezentei pe teritoriul sau a portului Braila, unul din cele doua mari porturi dunarene ale României. Bogatia de cereale a judetului, marele sau comert interior si exterior, precum si caile de comunicatie ce-l leaga de marile centre economice din tara si strainatate, au facut sa se dezvolte aici o industrie foarte activa, din care se remarca îndeosebi industria alimentara, industria metalurgica si industria constructiilor navale.
mecanică, industria extractivă (sare, nisip), industria materialelor de construcţie, cauciuc, prelucrarea lemnului, hârtiei şi sticlei.
Industrii principale:• Ind. Chimică ◊ Detergenţi: UNILEVER România ◊ Vopsele, Aditivi• Ind. Extractivă ◊ sare: • Ind. Cauciucului:• Ind. Lemnului• Ind. HârtieiReşedinţa judeţului este Municipiul Braila, situat la 30 km sud de Galati, ce ocupă o
suprafaţă de 4.286 km²şi are o populaţie de aproximativ 211 884 locuitori. Municipiul Ploieşti a fost atestat documentar din anul 1368.
Din cele mai vechi timpuri Braila s-a dezvoltat datorită poziţiei geografice şi bogăţiei judeţului, mai cu seamă în agricultura.
Principalele ramuri industriale reprezentate în municipiul Braila sunt:
Industria producătoare de materiale de construcţie: - S.C. LUVICOST PRODCOM S.R.L. - Braila | jud. Braila Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului: - S.C. LUVICOST PRODCOM S.R.L. - Braila | jud. Braila
Industria chimică: - detergenţi: UNILEVER ROMANIA;- îngrăşăminte chimice- materiale plastice- alte produse-industria textilă:
27
2001 2002 2003 2004 2005
Producţia industrială (mil. lei) in preţuri actualizate 2000
35.233.301 31.740.102 24.108.885 26.426.797 32.128.659
Productivitatea orară a muncii (lei/oră-om) in preţuri actualizate 2000
196.151 224.377 178.221 229.162 311.933
Gradul de utilizare a timpului maxim disponibil în industrie (%)
91,8 82,0 80,8 77,3 85,0
AGRICULTURA
Agricultura este al doilea sector ca importanţă în economia judeţului. Terenul agricol, cea mai importantă rezervă naturală a teritoriului judeţean, reprezintă 428.600 h. Structura pe folosinţe agricole pune în evidenţă predominanţa terenurilor arabile 252.650 ha (51,6% din suprafaţa agricolă).
Guvernul României şi autorităţile locale promovează procesul de transformare a gospodăriilor individuale ţărăneşti în ferme agricole cu caracter comercial apte să fie consolidate economic şi atractive pentru parteneri investiţionali străini.
Atât structura suprafeţei agricole cât şi condiţiile pedoclimatice permit dezvoltarea unei structuri complexe a producţiei agricole, toate tipurile de activitate specifică producţiei vegetale şi animale întrunind condiţii favorabile de dezvoltare.
Bazine agricole:Suprafeţele cultivate cu principalele culturi (ha)
ANUL 2000 2001 2002 2003 2004
1.1.1.1.1 Cereale pentru boabe
203.879 207.664 201.852 197.158 203.592
Floarea soarelui 8.791 7.616 9.705 10.792 10.450
Sfecla de zahăr 1.560 1.087 1.105 55 50
Cartofi de toamnă 4.187 3.898 3.875 3.916 3.855
28
Legume (total) 5.031 4.711 5.479 6.023 5.389
Vii 1.494 1.600 1.200 1.589 1.157
Număr pomi fructiferi (mii bucăţi)
4.281 4.353 4.393 4.196 4.155
Chart Title
Ponderea suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în total suprafaţă cultivată
- comparaţie 2000-2004-
2000 % 2004 %
Cereale pentru boabe
203.879 78.13 203.592 78,09
Floarea soarelui 8791 6.61 10450 7,88
Sfecla de zahăr 1560 1.17 50 0,04
Cartofi de toamnă 4187 3.15 3855 2,91
Legume 5031 3.78 5389 4,06
Vii 1.494 7.16 1.157 7,02
29
Total 132965 100 132650 100
Cereale pentru boabe78.13%
Floarea soarelui6.61%
Sfecla de zahăr1.17%
Cartofi de toamnă3.15%
Legume3.78%
Vii7.16%
1996
Efectivele de animale din agricultură (capete)
Anul 2000 2001 2002 2003 2004
Bovine 75.061 71.297 69.563 70.703 62.100
Porcine 162.412 157.838 134.107 120.084 82.657
Ovine şi caprine
225.992 200.471 181.833 165.463 130.343
Păsări 1.739.855 1.555.826 1.262.045 2.031.800 1.912.400
Oportunităţi: Spaţii disponibile în complexele zootehnice- Insula Mare a Brailei
SECTORUL SERVICIILOR
ComertDatorita avantejelor de care beneficiaza judetul Braila si, in special, municipiul Braila,
comertul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Astfel, in Braila, pe langa o retea dezvoltata de magazine en-detail, si-au deschis supermarket-uri principalele lanturi comerciale internationale
30
care activeaza in Romania: BILLA, INTERMARCHE, METRO, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, INTERHOME.
Obiective turistice:
Casa memorială Panait Istrati ce se află în incinta Grădinii Publice Biserica Greacă Biserica Sfinții Arhangheli actual este pictată, fiind una din puținele biserici în care se
încearcă respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei Biserica Sfântul Nicolae Piața Traian și zona veche a orașului Piața Independentei Faleza Dunării Esplanada Dunării Insula Mică a Brăilei Centrul Civic cu fântâna arteziană în trepte Parcul Monument Grădina Publică Grădina zoologica Muzeul Brăilei Centrul Cultural Nicăpetre Secția de Artă a Muzeului Brăilei Secția de Științe ale Naturii a Muzeului Brăilei Galeriile de Artă Emilia Dumitrescu Casa memorială Perpessicius Stațiunea Lacu Sărat Teatrul "Maria Filotti" Brăila
Mass-media
Obiectiv - Vocea Brăilei Brăileanul Monitorul De Brăila Adevărul de seară - ediția de Brăila Arcașu Bursa Mesagerul Actualitatea România Liberă RomPRESS
31
RESURSELE UMANE SI PIATA FORTEI DE MUNCA IN JUDETUL BRAILA
La data de 31 august 2008 in baza de date a Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila erau inregistrati un numar de 8497 de someri, reprezentand o rata de 6,3%.
Dupa nivelul de instruire se constata ca cei mai multi dintre someri sunt absolventi de invatamant gimnazial si profesional ( 7231 de someri)
Repartizarea somerilor pe grupe de varsta ne arata ca cei mai multi someri sunt persoane cu varsta cuprinsa intre 40 -49 de ani ( 2664 de persoane), urmati de cei cu varsta intre 30 - 39 de ani ( 2420 de persoane).Cei mai putini someri sunt cei cu varsta intre 25 - 29 de ani ( 683 de persoane).
Indicatorii forţei de muncă
32
INFRASTRUCTURA
Transporturi şi telecomunicaţii
Brăila este un important nod feroviar, legând București de Focșani și Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați. Gara se remarcă datorită transporturilor de mărfuri. De aici pleacă trenuri încărcate cu cereale, cărbuni, lemn și produse textile în toată țara. Gara din Brăila este în curs de modernizare, actualmente numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri.
La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național express) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si Constanța de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu localitațile județului.
Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din Județul Constanța, aflându-se la o distanță de 130 km. În viitor se dorește construirea unui aeroport internațional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-proprietate cu orașul Galați. În Brăila circulă 9 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale , de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie, care operează în oraș și în localitățile apropiate. În oraș există 13 linii regulate de maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private sau al primăriei. În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897.
Lungimea cailor ferate din judetul Braila insumeaza 168 km, cu o densitate de aproape 36 km la circa 1000 km 2 . Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1189 km drumuri, astfel: 266,189 km drumuri nationale; 596,025 km drumuri judetene si 326,685 km drumuri comunale.
Reteaua de alimentare cu apa potabila la nivelul judetului Braila insumeaza 2500 km din care: 1730 km in mediul rural si 770 km in mediul urban. Reteaua de alimentare cu gaz metan, pe total judet, este de 500km din care: 350 km in mediul urban si 150 k in mediul rural..
CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
Calitatea aerului.
Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.
Sursele de poluare ale mediului ambiant se împart în doua mari categori: surse de impurificare cu particule solide; surse de impurificare cu gaze si vapori.
33
Acestea pot fi surse naturale si surse artificiale. Sursele artificiale sunt, în special, întreprinderile industriale, centralele termoelectrice si termice, mijloacele de transport, instalatiile de încalzit pentru locuinte, incineratoarele de reziduri, etc.
Calitatea aerului in municipiul Braila este monitorizata din punct de vedere fizico – chimic printr-o retea de supraveghere (10 statii de monitiorizare) stabilita în functie de potentialul impact al marilor agenti economici asupra mediului inconjurator.
La amplasarea statiilor de monitorizare s-a tinut cont de o serie de factori: potentiala sursa de poluare, zona poluata, natura poluantilor, scopul urmarit prin determinare (nivelul de poluare din zona, aria de raspândire a poluantilor, concentratiile de scurta durata, concentratiile medii zilnice, etc.) A.P.M. Braila monitorizeaza calitatea aerului ambiental.
Calitatea apei
Monitorizarea calitatii apelor reprezinta activitatea de observatii si masuratori standardizate si continue pe termen lung pentru cunoasterea si evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în vederea gospodaririi apelor si a definirii starii si tendintei de evolutie a acesteia. Importanta deosebita a activitatii de monitoring al calitatii resurselor de apa rezida din faptul ca acesta pune în eviden.a permanent starea resurselor de apa.
Monitoringul integrat se bazeaza pe perceptia apei ca pe o resursa naturala, parte integranta a ecosistemelor si, deasemeni, un bun cu valoare economica si sociala.
Acest monitoring integrat furnizeaza date atât cantitative cât si calitative ale apei, fiind caracterizat prin interdependen.a dintre aspectele fizice, chimice, biologice cât si bacteriologice.
In anul 2007 activitatea de monitorizare a calitatii apelor la nivelului bazinului hidrografic Dunare-a facut conform Ordinului 31/2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) în conformitate cu cerin.ele Directivelor Europene.
La nivelul bazinului Dunare, având în vedere specificul resurselor de apa, sistemul de monitoring include urmatoarele subsisteme: râuri, lacuri naturale si de acumulare, ape subterane si ape uzate.
Reteaua de monitorizare pentru subsistemul râuri este astfel structurata încât sa ofere o privire de ansamblu coerenta si completa asupra starii ecologice si chimice a tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competenta, permitând clasificarea maselor de apa în cinci clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasificare calitatii apelor de suprafa.a în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.
34
CAPITOLUL 3
SPATIUL RURAL AL JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
1) JUDETUL BUZAU
Unele judete muntene sunt amintite în documente în secolul al XV-lea. Din 1529 judetele sunt conduse de mari vatafi, din 1631 de capitani mari, dupa 1740 de ispravnici, între 1831 si 1854 de ocârmuitori, în perioada 1855-1859 de catre administratori si apoi de prefecti.
Pâna la Regulamentul organic (1831), Tara Româneasca era împartita în 18 judete, printre care si Buzau si Râmnicu-Sarat, fiecare condus de câte doi ispravnici, care exercitau atât functii administrative, cât si judecatoresti si fiscale.
Potrivit primelor marturii documentare, Tara Româneasca era împartita în judete, acestea aparând în documente din secolele XIV-XVI cu denumirea derivând din slavonescul sudstvo, a judeca. Judetele, ca subîmpartiri administrative, sunt contemporane cu constituirea statului medieval si s-au format, în general, de-a lungul râurilor care le-au dat si numele. Este si cazul judetelor Buzau si Râmnicu Sarat (Slam Râmnic).
În Muntenia, pâna la reforma administrativa a lui Constantin Mavrocordat (1743), în fruntea judetelor erau capitanii mari (vel capitanii), mai însemnati fiind cel de la Râmnicu Sarat, cu resedinta la Focsanii Munteni (pâna la 1862) si cel de Mehedinti. Din 1831 functiona ca institutie administrativa a judetului Buzau ocârmuirea. La 1 ianuarie 1845 este desfiintat judetul Sacuieni (Saac), o parte trecând la judetul Buzau. Judetele erau împartite în plasi (regiunea de câmp) si plaiuri (zona de munte), conduse de zapcii si vatafi.
În 1845, judetul Buzau avea trei plasi si doua plaiuri. Din 1859, judetele - denumite districte - sunt conduse de administratori, iar din 31 martie 1864, în conformitate cu Legea de înfiintare a consiliilor judetene si Legea comunala, de prefecti, care erau comisari ai guvernului pe lânga Consiliul judetean. Plasile si plaiurile erau conduse de subcârmuitori si apoi, din 1864, de subprefecti, iar satele de pârcalabi si vornicei, apoi de primari si consilii comunale. Prin Legea de organizare a comunelor rurale si administratia plasilor, din 29 aprilie 1908 judetul Buzau este împartit în 12 plasi, iar judetul Râmnicu Sarat în 11 plasi. În 1941 judetul Buzau cuprindea 8 plasi, cu 126 comune si 359343 locuitori.
De la 1 aprilie 1949 judetul Buzau este condus de un comitet provizoriu, iar din decembrie 1950, conform Decretului nr. 259/1950, a luat fiinta sfatul popular al regiunii Buzau, pâna în 1952, când devine sfat popular al raionului Buzau.
În februarie 1968 redevine, conform noii împartiri administrativ-teritoriale, Consiliul Popular al judetului Buzau.
Dupa 1990 se revine (aproximativ) la vechile structuri de conducere administrativ-teritoriala - prefectura, consiliul judetean, consiliile locale.
Populatia judetului este de peste 515.000 locuitori (2,3 % din populatia tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural.
Listă de comune din judeţul Buzău: Amaru, Balta Albă, Bălăceanu, Beceni, Berca, Bisoca, Blăjani, Boldu, Bozioru, Brădeanu, Brăeşti, Breaza, Buda, C.A. Rosetti, Calvini, Căneşti, Cătina, Cernăteşti, Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Cislău, Cochirleanca, Colţi, Costeşti, Cozieni, Florica, Gălbinaşi, Gherăseni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat, Glodeanu-Siliştea, Grebănu, Gura
35
Teghii, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Mărăcineni, Mărgăriteşti, Mânzăleşti, Merei, Mihăileşti, Movila Banului, Murgeşti, Năeni, Odăile, Padina, Pardoşi, Pănătău, Pârscov, Pietroasele, Podgoria, Poşta Câlnău, Puieşti, Racoviţeni, Râmnicelu, Robeasca, Ruşeţu, Săgeata, Săhăteni, Săpoca, Săruleşti, Scorţoasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stâlpu, Tisău, Topliceni, Ţinteşti, Ulmeni, Unguriu, Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Valea Salciei, Vâlcelele, Verneşti, Vintilă Vodă, Vipereşti, Zărneşti, Ziduri.
JudetuI Buzau cuprinde 87 unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, trei orase – Nehoiu, Patarlagele si Pogoanele si 82 de comune cu 481 de sate.
Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Buzău, la 31 decembrie 2006:
Sursa: http://www.buzau.insse.ro
36
2) JUDETUL Braila
Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Este meționat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor bra ș oveni . Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, fiind (raia saukaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii. Privilegiul comercial pentru brașoveni, dat de Vladislav Vlaicu la 20 ianuarie 1368, atestă Brăila ca așezare importantă a Ț ării Române ș ti . În 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "orașul dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării"
Din punct de vedere al organizarii administrative, judetul Braila are 1 municipiu 3 orase si 40 de comune.
Lista comunelor din judetul Braila este urmatoarea: Bărăganul Berteștii de Jos Bordei Verde Cazasu Chiscani Ciocile Cireșu Dudești Frecăței Galbenu Gemenele Grădiștea Gropeni Jirlău Mărașu Măxineni Mircea Vodă Movila Miresii Racovița Râmnicelu Romanu Roșiori Salcia Tudor Scorțaru Nou Siliștea Stăncuța Surdila-Găiseanca Surdila-Greci Șuțești Tichilești Traian Tudor Vladimirescu Tufești Ulmu Unirea Vădeni Victoria Vișani Viziru Zăvoaia
37
CAPITOLUL 4ANALIZA SWOT A JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
Fundamentarea dezvoltării pe termen mediu şi lung a judetelor nu poate fi concepută în afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potenţialul şi resursele existente şi ţinând cont de oportunităţile, dar şi de ameninţările care se prefigurează.
Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei celor doua judeţe este concepută ca o suită de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influenţează dezvoltarea acestor teritorii în vederea atingerii unor importante obiective strategice ale următorilor patru ani.
Prezentată distinct pe categorii de activităţi economice, acest tip de analiză ilustrează stările interne distinctive de forţă sau slăbiciune în raport cu unele oportunităţi sau ameninţări externe.
Se poate preciza faptul că elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvată, se transformă în oportunităţi, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin ameninţări.
Conţinutul respectă obiectivele caracteristice unei astfel de abordări, fiind detaliate astfel:• nivelul, structura şi dinamica activităţilor şi pieţelor;• sectoare şi activităţi semnificative în evoluţia prezentă şi viitoare a judeţului;• influenţa principalilor factori;• impactul oportunităţilor şi al ameninţărilor externe;• evaluarea atuurilor şi deficienţelor;• unele explicaţii ale succeselor sau insucceselor în plan economic.Implicaţii sociale atât ale punctelor forte, cât şi ale punctelor slabe ce determină
semnificativ dezvoltarea economică ulterioară a judeţului.În urma analizelor generale şi sectoriale, pentru perioade semnificative din evoluţia
economico-socială a judeţului Buzău şi Regiunii de Dezvoltare 2 Sud-Est se pot sistematiza următoarele elemente ale analizei SWOT.
CONCLUZIILE ANALIZEI SWOT A CELOR DOUA JUDETE BUZAU SI BRAILA
Puncte forte: Ponderea mare a populaţiei tinere şi buna pregătire profesională constituie un
suport real al dezvoltării socio-economice. Forţa de muncă din judeţe este receptivă şi disponibilă la acţiunile de instruire
şi reconversie profesională. Disponibilitatea autorităţilor administraţiilor publice locale de a facilita crearea
de noi societăţi comerciale, atât pentru investitorii autohtoni cât şi străini prin punerea la dispoziţia acestora a terenurilor şi a infrastructurii fizice existente
Diversitatea reliefului, echilibrul şi clima, prin calităţile lor deosebite favorizează desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor socio-economice în cea mai mare parte a zonelor judeţelor
Ponderea ridicată a suprafeţei arabile în total suprafaţă agricolă şi existenţa unei forţe de muncă bine calificate constituie baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile să obţină produse ecologice.
38
Zone atractivă din punct de vedere al investiţiilor; zone cu potenţial industrial ridicat; reţea hidrografică bine proporţionată pe teritoriul judeţelor industrie caracterizată printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu
specializări de importanţă naţională; numeroase unităţi educaţionale răspândite din punct de vedere teritorial; reţea de unităţi sanitare în general bine răspândită teritorial; elementele naturale ce favorizează dezvoltarea turismului; prezenţa unui cadru instituţional favorabil dezvoltării tuturor sectoarelor; infrastructura de transport şi telecomunicaţii relativ dezvoltată, îndeosebi în
mediul urban; sectorul de IMM mai bine dezvoltat în comparaţie cu alte judete; factori favorizanţi ai dezvoltării industriei uşoare (în special industria textilă); varietatea formelor de relief care permit practicarea multiplelor forme de turism.
Puncte slabe: Scăderea populaţiei active ocupate influenţează negativ dezvoltarea socio-
economică a judeţului. Creşterea numărului şomerilor generează probleme sociale. Tendinţa de scădere a interesului populaţiei faţă de actul educaţional şi de
cultură. Starea tehnică a drumurilor publice judeţene şi comunale necorespunzătoare: utilizarea neperformantă a unora dintre capacităţile industriei prelucrătoare; dezvoltarea redusă a IMM-urilor şi forţa lor economică scăzută; slaba diversificare a activităţilor economice din mediul rural; nivel relativ ridicat şi nestimulativ al impozitelor ce frânează dezvoltarea
firmelor; dobânzi bancare slab diferenţiate pe piaţa creditelor; rata ridicată a falimentelor societăţilor comerciale în raport cu rata scăzută a
înfiinţărilor; tehnologii depăşite utilizate în multe întreprinderi; promovarea insuficientă pe plan regional şi naţional a produselor şi a
activităţilor industriei locale; practicarea în multe societăţi comerciale a unui management neperformant; circulaţia lentă a fluxurilor informaţionale între nivelul central şi local; infrastructura de transport inadecvată (drumuri nemodernizate, lipsa
aeroportului);
39
Oportunităţi:
adaptarea mai rapidă a întreprinderilor din judeţe la cerinţele şi exigenţele pieţei naţionale şi internaţionale;
sprijinirea iniţiativelor şi crearea de abilităţi în absorbirea disponibilităţilor băneşti existente pe plan naţional;
posibilitatea utilizării unor fonduri ale U.E. disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării zonale;
stimularea înfiinţării de IMM-uri cu activităţi de producţie şi servicii; existenţa unor condiţii propice obţinerii unor alimente ecologice bine valorificate la
export; amplificarea activităţii de consultanţă în vederea sprijinirii, iniţierii şi dezvoltării
afacerilor; optimizarea structurilor culturilor agricole în mai bună concordanţă cu potenţialul
natural; disponibilitatea autorităţilor locale pentru atragerea investitorilor străini; dezvoltarea unor servicii care să asigure o creştere a calităţii activităţilor din turism; accesarea de fonduri interne şi externe pentru reabiltarea monumentelor şi
ansamblurilor istorice şi de arhitectură din judeţ, precum şi pentru creşterea capacităţii de cazare şi diversificarea serviciilor;
dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor; dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, sporturi montane etc; lărgirea bazelor de agrement; dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului
spre zonele turistice; extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare turistică astfel încât să răspundă
nevoilor turiştilor. Înfiinţarea unor centre de pregătire profesională şi implementarea unor programe de
calificare, perfecţionare şi orientare profesională ar contribui la formarea unei forţe de muncă pregătite la cerinţele pieţei
Modernizarea tehnico-edilitară, îmbunătăţirea serviciilor sociale şi dezvoltarea sectorului de servicii ar contribui la reabilitarea vieţii socio-economice a spaţiului rural.
Cooperarea, asocierea internă şi internaţională ar favoriza dezvoltarea spaţiului rural sub multiple aspecte.
Dezvoltarea unor activităţi productive care să valorifice potenţialul local de resurse materiale (lemn, fructe, struguri, legume, pietriş, etc) şi umane din mediul rural.
Iniţierea şi desfăşurarea unor activităţi de promovare turistică internă şi internaţională ar contribui la atragerea unui număr sporit de turişti.
Aducerea la standardele europene a zonelor destinate practicării sporturilor de iarnă, fapt ce ar putea permite organizarea de competiţii internaţionale de anvergură şi ar revitaliza turismul local.
Protecţia şi asigurarea valorii ecologice a mediului natural ar constitui o componentă de bază în susţinerea activităţilor socio-economice.
40
Ameninţări:
concurenţa exercitată de produsele străine superioare calitativ şi competitive ca preţ; eroziunea şi degradarea calităţii solurilor, în absenţa măsurilor ameliorative, fapt ce
poate conduce la scăderea randamentelor; existenţa pieţei forţei de muncă insuficient dezvoltată şi cu o ofertă structural
inadecvată cererii; riscul deprofesionalizării categoriilor de populaţie cu calificări superioare din cauza
lipsei locurilor de muncă; un flux de export cu produse ce încorporează valoare nou-adăugată în cuantum
redus; concurenţa exercitată de întreprinderi din judeţele limitrofe; creşterea continuă a preţurilor produselor energetice; ponderea ridicată a economiei subterane judeţene; creşterea ratei de abandon şcolar în paralel cu sporirea delicvenţei juvenile; insuficienta dezvoltare a pieţei creditelor; derularea dificilă a investiţiilor majore şi pe termen lung din cauza deprecierii continue
a monedei naţionale; conjunctura internaţională relativ instabilă; supraaglomerarea zonelor turistice prin construcţii fără autorizaţii sau care nu
respectă mediul înconjurător; promovarea unor servicii de turism neadecvate şi slabe din punct de vedere calitativ; lipsa intervenţiei urgente poate duce la degradarea iremediabilă a unor monumente
istorice; risc mare de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, erodarea
zonei costiere, gripă aviară).
Dacă nu s-ar susţine prin măsuri concrete dezvoltarea sectorului privat atunci există pericolul ca anumite localităţi din judeţ să rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării.
Lipsa unor intervenţii prompte pentru stoparea deprecierii stării de sănătate şi a condiţiilor de trai a populaţiei determină, atât scăderea duratei medii de viaţă, cât şi imposibilitatea asigurării în viitor a unei forţe de muncă sănătoase.
Neaprecierea unor programe educaţionale de instruire şi reconversie profesională a populaţiei ar determina în viitor creşterea ponderii forţei de muncă necalificate.
Întârzierea unor intervenţii concrete în spaţiul rural ar conduce la: imposibilitatea asigurării unui standard de viaţă corespunzător, depopularea mediului rural şi pierderea specificităţii rurale.
Lipsa unor decizii pentru ameliorarea infrastructurii turismului ar determina competitivitatea redusă a acestuia şi implicit scăderea numărului de turişti.
Dacă nu s-ar interveni cu măsuri concrete există riscul unei degradării continue a mediului ce ar influenţa buna desfăşurare a activităţilor socio-economice din judeţ.
41
REPREZENTAREA DECALAJELOR DINTRE JUDETUL BUZAU SI JUDETUL BRAILA
Judetul Buzau Judetul BrailaPuncte forte suprafeţe agricole mari şi
soluri fertile cu condiţii favorabile pentru o agricultură ecologică; potenţial agro-alimentar ridicat;
Ponderea ridicată a suprafeţei arabile în total suprafaţă agricolă şi existenţa unei forţe de muncă bine calificate constituie baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile să obţină produse ecologice.
tendinţa de creştere a numărului IMM-urilor
Existenţa în cadrul judeţului a unor reţele de drumuri
naţionale şi europene cât şi căi ferate modernizate, determină fluenţa traficului auto şi feroviar
unitate de invatamant superior (Colegiul ASE);
În multe zone din judeţ există condiţii favorabile dezvoltării
agroturismului potenţial agricol ridicat atât în ceea ce priveşte zootehnia, cât şi producţia vegetală;
Existenţa cadrului natural, a unor obiective turistice
atractive şi a patrimoniului cultural-istoric, constituie baza
de dezvoltare a turismului un grad înalt al şcolii absolvite, experienţa şi grad ridicat de calificare al forţei de muncă în diverse domenii
Pătrunderea sectorului privat în sfera turismului a condus la diversificarea formelor de turism (agroturism, turism urban şi de weekend) şi la crearea de noi locuri de muncă.
sector de turism relativ bine dezvoltat: statiuni balneo-climaterice (Sarata Monteoru), manastirile din Muntii Buzaului
În judeţ şi în special în zona municipiului Braila există posibilitatea reabilitării şi modernizării unor baze de agrement şi petrecere a timpului liber,lacurile sarate
industrie diversificată, cu valoare adăugată ridicată a producţiei (constructoare de maşini);
Existenţa unui număr mare de baze sportive, ce pot
atrage în activităţi de educaţie şi cultură fizică precum şi sport de performanţă un mare număr de
copii şi tineri
42
Puncte slabe desfiinţarea marilor unităţi performante din agricultură (cu peste 1.000 ha), inclusiv degradarea infrastructurii acestora;
Dependenţa anumitor localităţi din judeţ de existenţa unuia sau mai multor sectoare industriale a căror activitate este în declin
insuficienţa volumului investiţiilor, inclusiv a celor străine;
Dimensionarea redusă a sectorului privat cu activităţi în
sfera serviciilor, determină prestări sub nivelul cerinţelor
populaţiei infrastructura din mediul
rural slab dezvoltată Spaţiul rural se confruntă cu probleme legate de exploatarea necorespunzătoare a resurselor locale
slaba diversificare a activităţilor economice din mediul rural
- slaba diversificare a activităţilor economice din mediul rural
CAPITOLUL 5OBIECTIVE STRATEGICE IN VEDEREA
43
DEZVOLTARII JUDETELOR BUZAU SI BRAILA
Potenţial de dezvoltare al judetelor Buzau si BrailaCele doua judete dispun de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător,
pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Programul principalelor actiuni ce se vor desfasura în cele doua judete vizeaza realizarea
la nivel de judet a obiectivelor strategice si optiunilor fundamentale asumate de Guvernul României prin Programul de Guvernare pe perioada 2007-2010, aprobat de Parlamentul României.
Obiectivele strategice stabilite in vederea dezvoltarii judetelor sunt structurate pe
urmatoarele domenii:
I. – Domeniul financiar-fiscal, se refera la masuri propuse pentru a asigura realizarea în profil teritorial a sectorului specific din Programul de Guvernare 2007-2010.
Principalele obiective urmarite în acest domeniu sunt: îmbunatatirea colectarii impozitelor, taxelor si altor venituri ale bugetului de stat,
precum si a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului National Unic de asigurari sociale de sanatate;
cresterea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat; dezvoltarea controlului si a investigatiei fiscale în compartimente eficiente; intensificarea introducerii cererilor de deschidere a procedurilor de reorganizare
judiciara si faliment pentru societatile comerciale de catre organele fiscale în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, în vederea recuperarii obligatiilor fiscale înscrise la masa credala si pentru atragerea raspunderii administratorilor sau a persoanelor responsabile pentru situatia de insolventa creata;
promovarea si utilizarea de metode si mijloace moderne în masura sa conduca la realizarea unei relatii de parteneriat între administratia fiscala si contribuabili;
prevenirea, descoperirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale prin desfasurarea de actiuni de control specifice.
II. - Domeniul vamal, cuprinde actiuni menite sa asigure realizarea obiectivului principal si anume, realizarea de activitati concrete privind colaborarea cu institutiile statului implicate in activitati de coordonare si control a activitatilor de import/export.
III. – Domeniul educatieiObiectivele majore care stau la baza actiunilor ce urmeaza a se desfasura, sunt:o asigurarea egalitatii de sanse si sporirea accesului la educatie;o ridicarea calitatii educatiei si pregatirea societatii bazate pe cunoastere;o stimularea educatiei permanente;o reconstructia învatamântului în mediul rural;o asigurarea bazei materiale a învatamântului preuniversitar;o cresterea cooperarilor internationale în domeniul educatiei;o implementarea programelor internationale de colaborare.
44
IV. – Domeniul tineretuluiÎn stabilirea actiunilor, s-au avut în vedere urmatoarele obiective prioritare:- cresterea participarii tinerilor la viata societatii, sub toate formele de manifestare ale
acesteia, economica, civica si politica, culturala si participare la educatitie, mobilitate; - dezvoltarea de activitati de/pentru tineret.- crearea de facilităţi pentru atragerea tineretului din mediul rural, prin implicarea în
activităţi agricole şi neagricole
V. – Domeniul protectiei sociale, se refera la:1. Sistemul public de pensii, ce are ca obiective prioritare:
Revizuirea pensiilor pe baza documentelor în completare depuse de pensionari, ulterior procesului de recalculare a pensiilor;
întarirea capacitatii institutionale, prin dezvoltarea sistemului IT si perfectionarea profesionala.
2. Ocuparea fortei de munca si somaj, cu masuri subordonate urmatoarelor obiective: încadrarea unui numar cât mai mare de persoane aflate în cautarea unui loc de
munca; implementarea masurilor active si preventive pentru someri, pentru persoane inactive,
precum si pentru persoane supuse riscului pierderii locului de munca; diminuarea somajului de lunga durata; prelungirea vietii active a persoanelor peste 50 ani; sprijinirea (motivarea) angajatorilor pentru a încadra persoane din rândul somerilor; combaterea disparitatilor regionale privind ocuparea; sprijinirea ocuparii persoanelor din zona marginala a pietei muncii; stimularea formarii profesionale, prin stabilirea unei rate minime de participare a
somerilor la cursuri de formare profesionala - intensificarea formării profesionale a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca, din mediul rural; îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite de agentiile locale pentru ocuparea fortei de
munca; cresterea gradului de descentralizare si competenta pentru agentiile locale.
3. Raporturi de munca, asigurarea securitatii si sanatatii în munca, cuprinde masuri si actiuni stabilite în baza urmatoarelor obiective:
respectarea legislatiei în domeniul relatilor de munca; reducerea continua a muncii fara forme legale; eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului; asigurarea egalitatii de sanse între femei si barbati pe piata muncii; eficientizarea si modernizarea activitatii de control în concordanta cu principiile
europene de inspectie; implementarea prevederilor noii legislatii în domeniul securitatii si sanatatii în munca; asigurarea unui mediu de munca sigur si sanatos la locurile de munca.
4. Asistenta sociala, prin masurile propuse, urmareste realizarea urmatoarelor obiective: verificarea respectarii prevederilor legale privind venitul minim garantat; redimensionarea masurilor de protectie sociala pasive;
45
integrarea familiei în viata comunitara/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenta în familie);
implementarea programului de acreditare a furnizorilor de servicii sociale în domeniul asistentei sociale la nivel de judet;
asigurarea conditiilor pentru transpunerea în practica a strategiilor guvernamentale privind egalitatea de sanse.
ameliorarea, conform standardelor, a condiţiilor igienico-sanitare ale locuinţelor şi creşterea gradului de confort a acestora;
5. Protectia persoanelor cu handicap, cuprinde actiuni stabilite în concordanta cu obiectivele:
Programul guvernamental de îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei porneşte de la faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetăţenilor, indiferent de capacitatea lor de a plăti, pe fondul asigurării unui acces liber şi echilibrat la serviciile din domeniu.
dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenţă primară de specialitate în ambulator, spital şi de urgenţă) în scopul creşterii calităţii îngrijirilor;
crearea unui sistem pluralist de finanţare a activităţii medicale, compus din resurse publice şi private:
bugetul de stat va finanţa programele medicale naţionale şi investiţiile în spitale, construcţii şi echipamente de înaltă performanţă;
fondurile de asigurări de sănătate vor finanţa programele de sănătate(primară, ambulatorie, spitalicească, de urgenţă, stomatologică);
atragerea personalului medical superior şi mediu în zone izolate sau defavorizate prin oferirea de facilităţi (salarii substanţial majorate, sedii pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatură, echipamente şi materiale sanitare şi cu mijloace de transport adecvate zonei, locuinţă şi teren agricol în folosinţă) atât din partea autorităţii centrale (Ministerul Sănătăţii şi Familiei), cât şi din partea autorităţilor locale (Consiliul Judeţean, consiliile locale)
renovarea, modernizarea şi dotarea cu aparatură de înaltă performanţă a spitalelor reprezentative din judeţ:
adaptarea cladirilor in care functioneaza autoritatile si institutiile publice, pentru a asigura accesul neîngradit al persoanelor cu handicap;
implementarea si respectarea standardelor minime de calitate specifice centrelor de tip rezidential si nerezidential pentru persoanele cu handicap, de catre furnizorii de servicii sociale;
respectarea drepturilor persoanelor cu handicap; utilizarea cu maxima eficienta a fondurilor alocate pentru finantarea proiectelor
derulate de ONG-uri in domeniul protectiei si promovarii drepturilor persoanelor cu handicap. realizarea urmatoarelor obiective: Furnizarea de servicii medicale de calitate si asigurarea accesului cetatenilor la îngrijiri
medicale de baza; acoperirea proportionala cu servicii medicale; supravegherea si controlul bolilor transmisibile; supravegherea si controlul infectiei HIV/SIDA; supravegherea si controlul tuberculozei; protejarea sanatatii si prevenirea îmbolnavirilor asociate factorilor de risc (alimentari,
din mediul ambiant si habitatul uman); prevenirea si controlul bolilor netransmisibile; îmbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical pentru femei si copii;
46
îmbunatatirea indicatorilor de sanatate si demografici.
VI. - Agricultura si dezvoltare rurala, se refera la:1. Obiective în sectorul vegetal
Pregatirea cu responsabilitate a tuturor campaniilor agricole specifice fiecarei perioade;
Cresterea suprafetelor de terenuri irigate; Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole, prin valorificarea potentialului
agricol al judetului si prin promovarea unor sisteme de agricultura ecologica; Consolidarea si dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor programe de
investitii specifice, eficiente si avantajoase pentru producatorii agricoli; Stimularea procesului de consolidare a fermelor printr-o piata funciara functionala,
sprijinirea transformarii fermelor de semi-subzistenta, cu potential real de productie, în exploatatii viabile din punct de vedere comercial si sprijinirea formarii de asocieri între fermieri în scopul valorificarii produselor;
Sprijinirea valorificarii productiei agricole, prin dezvoltarea unor piete concurentiale reale si stabile, care sa asigure venituri corespunzatoare producatorilor agricoli.
2. Obiective în sectorul zootehnic Cresterea efectivelor de animale la toate speciile; Asigurarea continuitatii procesului de ameliorare genetica a raselor de animale; Extinderea biotehnologiei însamântarilor artificiale la bovine, porcine si ovine; Stabilirea unei balante furajere pe sortimente de furaje si surse de aprovizionare, în
functie de zona si efectivele de animale; Acordarea asistentei tehnice necesare crescatorilor, care manifesta interes si
initiativa, în directia concentrarii efectivelor, preponderent prin înfiintarea de noi ferme agricole comerciale, specializate în cresterea animalelor, de dimensiuni viabile sii eficiente, cu atragerea fondurilor prevazute în Programul Fermierul si SAPARD;
Implicarea specialistilor agricoli în popularizarea programelor Guvernului si orientarea producatorilor agricoli de la productia de consum la o productie de piata;
Constituirea cadrului favorabil aplicarii programelor pentru îmbunatatirea starii de sanatate a animalelor;
Verificarea masurilor de prevenire a patrunderii în judet a unor boli majore, inclusiv a celor transmisibile la om.
3. Sprijinirea producatorilor agricoli, prin gestionarea fondurilor provenite de la bugetul de stat si comunitar, se refera la implementarea masurilor de finantare prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, dar si alocarea eficienta a resurselor bugetare, in vederea sustinerii de catre stat a producatorilor agricoli, îndrumarea tehnica si logistica necesara obtinerii de subventii, prime si alocatii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
4. În industria alimentara se urmareste: Dezvoltarea si structurarea industriei alimentare; Sustinerea retehnologizarii si restructurarii capacitatilor de productie, prin
modernizarea echipamentelor si utilajelor actuale, precum si obiective de investitii noi; Imbunatatirea calitatii procesarii, controlului si calitatii produselor alimentare, prin
respectarea regulilor minime de siguranta a alimentelor.5. În continuarea procesului de dezvoltare rurala, se au în vedere urmatoarele obiective:
Implementarea tehnica si financiara a Programul National de Dezvoltare Rurala.
47
Finalizarea Programului SAPARD, prin verificarea cererilor de plata ale beneficiarilor pe masurile 3.1, 3.4;
Monitorizarea proiectelor SAPARD pe masura 2.1 (Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale).
6. Concesionarea si arendarea terenurilor Consilierea activitatii de arendare sau concesionare a terenurilor agricole si neagricole
din administrarea ADS, dar si urmarirea contractelor de concesionare a terenurilor agricole prin recuperarea restantelor la plata a redeventei pentru societatile contractante.
7. Reforma funciara, la nivelul judetului se circumscrie obiectivului major din acest domeniu, si anume, finalizarea reformei proprietatii funciare si îsi propune accelerarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole si silvice.
VII. - Silvicultura- Intensificarea actiunilor de aparare a integritatii fondului forestier national, gestionarea
durabila a acestuia precum si a vegetatiei din afara fondului forestier;- Extinderea suprafetei padurilor si a altor forme de vegetatie forestiera;- Gestionarea durabila a resurselor cinegetice si piscicole;- Dezvoltarea ofertei de servicii si produse ale padurii, promovarea silvoturismuluisi a
turismului cinegetic.
VIII. – Protectia mediului înconjurator, cuprinde masurile stabilite, în concordanta cu obiectivele generale din domeniu si vizeaza întarirea structurilor administrative, ca element de baza pentru construirea unui sistem solid de management de mediu, care sa conduca la reducerea decalajelor fata de statele membre ale UE în ceea ce priveste dezvoltarea durabila si protectia mediului.
Obiectivele care au stat la baza actiunilor ce urmeaza a se desfasura, sunt:1. Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile;2. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu în zonele urbane si rurale, avându-se în vedere: managementul resurselor de apa, în conformitate cu regimul impus de acordurile,
protocoalele si conventiile la care România este parte si cu rezultatele negocierilor cu Comisia Europeana;
punerea în aplicare a Strategiei si a Planului de actiune pentru protectia atmosferei si sistemelor de monitorizare în sectorul calitatii aerului;
îmbunatatirea si implementarea programului national de management al deseurilor; controlul poluarii industriale; managementul substantelor chimice; influenta schimbarilor climatice.3. Protectia si îmbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin extinderea retelei
de arii protejate si rezervatii naturale;4. Implementarea politicii de mediu la nivel local; 5. Reducerea riscului la dezastre naturale, prin elaborarea si implementarea strategiilor de
protejare a cetatenilor împotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii în zone cu risc ecologic.
6. Amenajarea bazinelor hidrografice, în scopul diminuarii inundatiilor.
48
IX. – Domeniul protectiei consumatorilor, cuprinde masuri menite sa conduca la realizarea urmatoarelor obiective:
- cresterea gradului de aparare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor;- realizarea unui nivel înalt de protectie a consumatorilor;- educarea, informarea si consultanta pentru consumatori si agenti economici.
X. - Combaterea criminalitatii si asigurarea ordinii publice are în vedere urmatoarele obiective:
- Perfectionarea activitatii de combatere a criminalitatii organizate;- Eficientizarea activitatii de investigare a criminalitatii;- Realizarea sistemului integrat de mentinere a ordinii publice;- Asigurarea pazei obiectivelor, a transporturilor de valori si speciale;- Reducerea evenimentelor rutiere grave si a consecintelor acestora;- Sporirea eficientei activitatii de pregatire continua a personalului;- Consolidarea si diversificarea formelor de cooperare si comunicare cu societatea civila si
apropierea de cetatean.
XI. – Cultura, prezinta principalele actiuni culturale ce se vor desfasura în judetul Buzau, subordonate obiectivelor majore din acest domeniu:
- Asigurarea accesului liber si egal al publicului la informatie, prin organizarea unor manifestari culturale cu un inalt nivel calitativ;
- Cunoastera, valorificarea, conservarea si protejarea valorilor patrimoniului cultural, material si spiritual;
- Conturarea cerintelor societatii romanesti, a oportunitatilor oferite de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si punerea acestora in centrul manifestarilor culturale organizate.
XII. - Obiectivele din domeniul sportului vizeaza actiuni de aplicare a Programului „Sportul pentru toti”, precum si pentru sportul de performanta, promovarea valorilor etice si morale ale educatiei fizice si sportului, cooperarea sportiva internationala.
XIII. - Se refera la respectarea disciplinei în domeniul calitatii constructiilor, prin programarea de actiuni de control la constructii hidrotehnice, la locuinte, obiective social-culturale si industriale, la lucrari tehnico-edilitare si lucrari de drumuri, poduri si cai ferate.
CAPITOLUL 6
49
CONCLUZII SI PROPUNERI
.Având în vedere structura productiei agricole, precum si asezarea geografica a judetelor
Braila si Buzau principalele prioritati ar trebui sa se axeze pe urmatoarele obiective : Diversificarea activitatilor economice în vederea cresterii gradului de ocupare a
fortei demunca, si a veniturilor populatiei din zona celor doua judete crearea si dezvoltarea de microîntreprinderi în spatiul rural, orientate în special
spre acele activitati din amontele si avalul agriculturii, precum si a altor activitati care sa conduca la îmbunatatirea calitatii vietii în mediul rural.
Crearea de microîntreprinderi va determina cresterea ratei de ocupare a populatiei rsi în special a tinerilor si a femeilor, precum si cresterea valorii adaugate locale;
stimularea dezvoltarii turismului rural (agroturismul), prin acordarea de servicii turistice de catre ferma sau gospodaria agricola
Formarea grupurilor de producatori, pentru a actiona pentru o mai buna orientare spre piata
Buzău (peste 6%), judeţ care dă circa 12 procente din valoarea adăugată brută industrială a acestei regiuni şi care se menţine pe un trend crescător.
Pentru anul 2006, pentru cele doua regiuni , nivelul valorii adăugate brute din industrie, estimat la 3%, este susţinut de creşterea producţiei industriale în judeţul dezvoltare dintre zonele puternic industrializate şi zonele care valorifică în special resursele locale , precum şi decalajele de dezvoltare dintre mediul urban si mediul rural.
Pentru următorii doi ani este prognozată o creştere economică de 6,3%. Serviciile cu creşteri anuale de 6,5% şi construcţiile cu evoluţii de peste 11% vor reprezenta motorul principal al creşterii economice a regiunii. Agricultura cu creşteri de 2,9%, respectiv 3,3% în condiţii climaterice normale, dar şi industria cu 4,1%, respectiv 5,3%, vor fi la rândul lor activităţi care vor contribui la realizarea creşterii economice a regiunii
BIBLIOGRAFIE
50
- http://www.adrse.ro
- http://www.apmbuzau.ro
- http://www.ardc.ro
- http://www.buzau.com
- http://www.buzau.insse.ro
- http://www.cjbuzau.ro
- http://www.inforegio.ro
- http://www.mie.ro
- http://www.prefecturabuzau.ro
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Judeţul_Buzău
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Judeţul_Braila
- http://www.apmbraila.ro
- http://www.braila.insse.ro
- http://www.cjbraila.ro
- http://www.braila.com
- http://www.cjbr.ro/
51
