l)i. l'All. DF.l SSKNfilosofia upaniadelor( ()K\1 1 Sll RI \N1 1)111 R\ 11 HMt \ Itl ( l Kl Sll. IW4('opvriRht IW4. l-tliiiii;i IdiiiiL-.iI'l;l(;l I'H-SL-I l.llK-IC. !.3 hiiciiic^i. KOMANI \ Ci>d 7>)73SDIE rilll.OSOI'llll: DER IPAMSHAD'S \n I)r. PAl I. 1)1:1 SSI:N 5. Al 1 l.\(;l;LKIIV.H; t.A. IR(H'KHAI S/1992565178

Rcd.icloi: koniiiii ( hirila 1 chii('i'L\ltH-tor: V'. E. l iis;iiiT.iini (dpcil.i: Siiiion.i Diiniilrcscul i.liuirc coinpiilcriAil;i: Miiriii.i (ii'.nirIkin i.lc lipiii" 25..\l.llt'4: Coli npnn>dare. pe df o parte la traditiile nio-tenite, pe de alta parie la propriul inod empinc de a vedea. inerent t'irii noa.sire a tuturor. a evoluat trcptat spre ceea ce noi. in lcgaiur cu reprezeiitrile occidentalL'. chiar daca nu peste tot cxaci n sen.sul aces'-ora, am denuniit pantcism. co.smogoni.sin. teism. ateism (Samkyam) 'yi deism (Yoga). Ca prima orientare in privin(a acestor raporturi ar putea servi capitolul IX care. deja prin titlul sau paradoxal, airage aten(ia y provoaca prin caracterul contradicloriu: "Irealitatca lumii" (pag.1^5 - 173). precuin }i retrospecliva care se uase^te la iiK'hciertfa lucrrii (pag.2X() ^\ urm.).Ceea ce esie curios y la prima vedere derutant la aceast ntreag dezvoltare con.sl n aceea ca acel idcalisni Di-iginar nu a tost inlatural prin evoluiile panteistice '?i teisticc care se trag din el. ci dinuie ca etap nedepait 'yi stralumineaz pretutin-deni. ici inai inult, colo inai pii(in clar pna cand 111 sfarit a to.st total ahandonat dc sistemul Smkliya. in schiinh. a tost proclamal de sistenuil Vedanta ca singurul care poate fi socotit cu loata scriozitatea ca "!)tiin( superioara" (puni viily}. fa( de care loate acele evoluii realiste inclusiv cosinogonia !?i transmigratia sutletelor apar ca"?liiiit;i intenoar" {d/him r/i/vc/) m se explica pnriir-o acomodare a revelaiei scripturale la slhiciunea capaulapi dc i-unoasicrL' oiiiL-nesti. Aceasta leone a acomodarii rcprezentata de leolngii ulterion ai \ ci.lanici 1111 eMc cu (otul tara temci si trchuic L'orcciata nuinai 111 accea ca acca .idaptarc; la t-'apacilatca dc cunoa'?li.;ri.;(('neiuaia s[-irc ri-'lalii spatialc. lemporalc y cau/.alc) cmpirica nu a lost iina iniciilii)nat si coiTtienia. i-'i uiia incon'ytienta. in aceasta tonna. ideea aconiodarii devine o cheic c/Mre esic poti"i\ ita pentru a dcscliide pe diiiauniru acccsul la deslu:?ii"ea nu iiuinai a de/voltarii inva(aturii Upanisaddor. ci si a inultor toi'me analoage ale t'ilosofiei apusene. Caci o iin'esinintare a intuiiiilor metat'i/ice in t'orinc ale ciinoa.'ylerii cinpirice a tosl cxcrsata dintotdeauna nu numai in India. ci $i n l;nropa. pastrandii-si popularitatea cliiar si dup ce Kani a descoperit iicndreptiirea iitreguliii pniccdeu, dyd cnm ndajduim sa dovediin mai indeaproape in parile ulterioare ale lucrarii noastre.Kiel. in aprilic ISWI1 DCUVANT INAINTE LA EDIIA A DOUAi la aceasla parie ;i i.loua. cca de a (.lona edi(ie. dcvenit rapid nece.sar iiiipoiriv.i asicpiarilor. csic in loaie cclc eseiilialc c relipnre nfinoJificata a priintf.ia. cci. Jc la apari(ia accslcia. nu a icsil niinic n rcliet. ce ar ti piidit nuKlifiea inifrprelare;i Jaia de inine -JursLilui Je/\oll,"irii pre/fnt in l!panis..i(.le.Dupa r\eninn.-niiil iracluceni eiirle/esii a accsiei parti aparutc Je curantJ (TlK' l'liilosdphy nt llie l'panisliad. translaleil h\ Rc\ A.S. (ict.lcn. M.A. litJinhuruh lyOh) .-a aclaui2a( si iinii ci.lini rcnnane 1111 iiidcx .iiiianuniil a cariii intoaiiirf ca si rtfviziilkiel. in i-lfcciiihic I^K-i.P.l)13l.ifln iiifiihrin'i'i 1 'fniiii.\

DENTALE

^ l;i

^ ilu

7J;i

^ Jlu

q 11.1

^ la

" s;>

LABIALE

q pa

T- plia

?h.,

*1 l-iKl

q 111.1

^ V;l

: tl

Cerebralele sunt speciflce limhii 'anskri;.--; citiiorul roman le va prununta ca pe echivalentele lor dentale tara punct di-'Llesul''; Sibilantelc sa i xi sc vor pronunta ca a. Palatalele ca, cha. ja .-?i jha se vor pr.'.iiinia cain ca in liir, >a englez dar i ca n romnete, astt'el: c ca n "ceap" dar lara c; / c;; ;ii "geainan' dar fara e.Accentul se orienteaza. ca in latiiia. i.iup.'i cantitatea penultiinei silabe; daca aceast este lung. accencul cade pe c.i. j.ij.i e.ste scui-t. acceniul se pune pe antepenultima silab (e $i o sunt ntotiicauna luiii-'i)Dup modul de scriere folosii aici. toatc cuviiuele terminate n a sunt masculine, toaie cele in a sunt feininme \.i it'vite in am neutre. Astfcl. Vednta este masculin, MTmamsa e.ste feminin iar Sainkliyain neutru.16Continuarea i ncheierea celei de a doua perioade a filosofiei indiene sau a epocii BrhmanamFILOSOFIA UPANISADELOR (Pn la cca.500 .Cr.)A. Introducere n filosofia Upaniadelor I. Poziia Upaniadelor n literatura Vedei1. Vt'da i prile saleAa cuin ne aniintim din cxpunerile noastre anterioare. literatura vedic se clasit'ica in patru pari principale corespunztoare celor patru sacerdoi principali care> oficiaz la sacrit'iciul Somei, R^vedii, Siinuivedd, Ytijurveda yi Athurvuveda. din care liecare conine o Samhid. un Bruhmamm y un Si'ifram. Brhmanam (n sensul larg al cuvntului) a tbst apoi la randul su descompus de teologii vedantini n trei pri cel mai adesea legate intre ele i contopite dup coninut: Vitlhi, Arthavda i-Vediinta sau Upanisad. Sclieina urmtoare poate fi util pentru a fixa n memorie aceast mprire principal a Vedei:I. RgveduII. SumuveduIII. YujurvedaIV. AtliarvuveduA. Sainliitd ,B. Braliinuiiam a. Vidhib. Arthuvda c. Veddiua (Upamad}C. SutramEste de remarcat nc de la nceput c t'iecare din cele dousprezece pri al^ Vedei numite mai sus de regul nu s-a transinis pn la noi n tbnn sinipl. ci n raai multe variante. parial chiar tbarte multe. n msura n care fiecare Veda a fbst studiat17n (literite Snk/hix (textual: Rann.in ale copaciili-ii vedic) adica 'ycoli cart;, in tratarca materialului generai, sc ahal inirf cle ;ital de mult incat. cu limpul. din acesla ;in rezultat Incrari dcoschilc cn continin paralcl Asil'el. l'ieccirc din cclc irci Vede mai vechi con(iiic aniiinc iui 1111 ISi'dliiiKiikiin. ci mai inullL' lar corcspiin/.atoi' cu accasla. n fiecarc Vcda cxista nu unul. ci inai inulle Upunisdde. Despre acea.sia. in contiiiuare. inai jos.2. Bruhmui.iiun, Ai.inyakaiii. LpaniadAnexarea Upamsadci la iin Rrahmanain l'oarlc Jilrrit (jc accasta ca spirii nu este tle rcgula neniijlocila. ci se lace printr-un Ai'uif\ukaiii .sau "carte a padurii" carc se prL'lunge'>te in lipanisad sau o contine incorporat. numil ai?a. tie deoarc'ce (ii.sa cum adinile UldenhurL; in Proleromeiia. [iag.291). datorit caracterului su lainic. nu era transmis di.scipolului in sal i^m/nc). L'i n at'ara acestuia UiraiKe. in pdure) (comp. povestirea din Brh. 3. 2. 13. Up. pay.43? si numele ruhns\uni. itpcini.wul). t'ic deoarece era de fdul sau "nn Brahmanain anume pentru legmalul vie(ii in padure" {(iruiiv-dkti-vi'ulu-i'iipuin hi'iilinuuiuni, Sa\'ana. Inti". la Ait. r.. p. 111. in Hp. niea. pag.7). Con(inulul lcxteloi Arauyaka ta\'iri7-ea/a vdil mai mult ultima iiiterprelare. in insura m care ele constau inai ales din tot lelul de tlindn ale ritualului !)i dc con.sidera(ii alegonce asupra acesiuia. inlocuind in viata de pdure actele sacriticiale care. n cea inai mare parte. nu mai t'rau etecliv realizahile. .si tunneaza o irecere nalurala spre idcile i.ipamsadicc inl(andu-se cu totul liher deasupra cnltului. Acea.sta irecere nu lips;i cum Hi'd/iintiiu'le reprezinta texide rituale. 101 asa (/piiiii.uK/eii' ancxate la ele nu sunt niinir altccva im|ial decal textele dogmatice ale Sakhelor vedice. ceea ce explic de ce in loate Upainsadele ideea tiindamentala estc aceea*}!. care s-a dczvoltat din ile in \'aria(iunilt; cele niai tt'lurite. cand inai concise cnd mai ^e.stuuraie. Priina apari(ie a !?colilor vedice sau Sakhe. pe care se hazeaz aceast Uitercniere a tradi(iei rituale !i. o dat cu aceasta. a celei filosofice. va ti de cutat jptr-un timp in care coii(inutul Sainhitelor era deja stahilit in cele esen(iale y era transinis elevilor de invttor prin invarc pe dinatara cuvnt cu cuvant (comp. Chand. 6. 7. 2 Up. pag. 163). in vreine ce acesta coinunica elevilor si prin viu grai explicatiile rituale. alegorice ?i dogmatice necesare (din care a provenit mai apoi cea mai veche proz indian). In acela;i tiinp. in functie de individualitatea dascalului. niatena de predare generala ^.i stahila dcja in trsaturile ei fundamentale a suterit unele inoditicri. nu numai n ce prive^te efectuarea '?i semnit'icaia ini.stica a ceremoniilor individuale a i in masura in care unul acdrda o valoare mai mare inv(turii lilurgice. allul celei dogiTiatice (de aceea suiit aa de deosehite ca volinn Upanisadele !?colilor parliculare). in dccursul secolelor. instruirea care iniial se tacea prin viu grai s-a tixat in lexte in proz hine stahilite. invaate de elevi pe dinatar cuvnt cu cuvant: totodata. ditereii(cle intre scolile particulare luau proportii inereu inai iiiai'i. Dc aceca. c.ste cu totnl credihil cand indieiiii .stiu sa nuineasca un inarc ,numr de Skhe in care se sludia tiecare Veda. 1 Ot a!;a de lesne de in(eles este, in.s. c, ti ale lul tinan:Maliu. NurdMinu. Atiiiuhodlur.Niviinluipi'm atpniii'yu. Nrsiinliortui'titnptiiiiM.i:Kiiiii(i/)rirYtii(i/)(ini\(i. Raiiioltaruiupuni'\(i.5. Dcspre semnifcaia cuvntului upaniadDupa Sankara. Upani.yadde trehuif denumite asttel deoarece ele "distrug" iL'norana innascuta (ad Brli. pag. 2. 4; ad Kath. pay. 73. 11) sau nc deoarece ele "condii " la Brahinan (ad Taiti. p. 9, 5; ad Mund. p. 2M. 10). Ahstrac(ie tacnd de acestc ntcrpretari ncjuslificate nici lin^vi.stic nici ohiectiv. cuvantul iipanistid ei^ explica de indieni de reyul prin mlui.fVtiin ("taina". acel .vulea ti vorha nir-un pasaj ca acesta. :, Dac sc parcuri' cu privirea pasaJdor adunate de noi in indexul la Upani.sade .suh cuvintul Upanisud, se ohserva clar ca cle rcvin n tdtalitate la seiini(ica(iilc: "deviz secreta. nume sccret. cuvanl sccrct. tormnl secreta. nv(tur ,secret". ca luturor inelesurilor lc este incrent caracieristica tainicului, ilin care este de concliis ca explica(ia dai de indieni a cuvntului nfMniscu/ ca l'ti/itis\wn. .sccrct, va ti tiind cca corecia.ilil1'f*;is;ijc c;! Brh. 2.4.? "pr Aiiii;in. inir .n.li.'v.'ir. irL'l'iinc s.'i-l \L'/i. s.'i-l ,iu/i' si .HKlihil" /,cu^lll;i -- tirur.i ilc slil c.in.' (.'onsl.i ilin ilru.i s.iu 111.11 inulti.' niinplcl.'iri -iiiiil.irc s.iuSCHlilllllC Cll L'UV.II.IUl 1.11 H.'lL'l.lilL- Slllll ilK.'Hlllp.lllllllL- 1:11 1.-1. iN 1 1II. Cte ceva despre istoria Upaniadelor1. Cea dinti origine te cu ;}tiin(. l'u credin(. cu Upanisad a cunoaterii scnsului secret al Udgtha ei ca Oin. aceasta este inai eticace".Se punc intreharea. care dintrc aceste trei sensuri este cel originar. Ne-aHl putea gndi ca acesta este cel de al ireilca ^\ s presupuneni c docirina Upanisad s-a dezvoltal din ntual prin iiiterpretarea alegorica a aiestuia. Dup toale aparenele iili>a iiu acesta cste cazul si spune inult in ace.st sens c. a'?a cum s-a men(ional deja l^ai su.s. gandirca upanisadic. desi dc origine hrahnianic, nu a tb.sl cultivat in ccrcurile hraliinanilor adfi-eiui la rilual. ci n atara castei hrahmane printre ksatriyai.llpaiiisadele. ca toatc textele cdor trei Vedc mai vechi. nc-au tost trail.sinist;prin liralimaiii. Cu atat inai izhitDr este ca ace.ste texie iiisei explic adeseori unele din ccle inai importante mvturi upaiiixidice prin regi. a!?adar prin katriyai. Asttel. in Chand. 5.11 24 se istorise?ie cuin cinci brahinani crturari l ryag pt? Uddalaka runi sa-i iiistruiasc in legtura cu liiiiin VuisMinui'a. Uddalaka se teme ca nu le poaie explica totul. la care to(i '?ase se dnc la regele Asvapati Kaikeya '?i.27dup ce irisuficicnta ^tiinei lor icse la ivcal. ei primesc de l;i acesta inva(acuni coreftti. in Brh. 2.1 (;?i paralel in Kau.s. 4). renuiiiitul invaat n Vede Gargy;i Biiiki se olera sa-i cxplicc ce este Brahman regdui Ajatasatru din Kasi. prezinta dousprezece (n Kaus. '?aisprezece) explicatii gi't"?ite la care regde i arat lui. hralnnanului. ca unuia carc cloarme adanc. ca Brahman estc Atinan. dup ce i-a cxplicut mai inainte: "este totiii impotnva inersului tiresc ca un hrahman s se duc la un ksairiya ca elev pentru a i se explica ce este Brahmari: ei hine. acuin. te voi instrui". in aceasta poveslire. care ne este transmisa ile inca cloua coli vedice ttiterite. se cxprim nciiKloielriic taptul c piinctul pniK'ipal al iiitregii doctrine Vcdnta, cuimaiyterea lui Brahman ca tinan, ii era cunoscut regelui !?i. diinpotriva. hruhmanului cel "renumit invat n Vede" (Kaus.) ii era necuno.scut. in Chand. I.K 9. doi hrahmani sunt iiistruiji de regele Pravahana .laivali c kasa cstc K-inciul ulluu al lucrurilor. ceea ce lor le era necunoscut; iar cand tot in Chand. l.y.3 sc spune ca inai inainiL: AlKlli;invaii i-a imparla'-.it aceasta inv(alura lui Udarasrtdilya. deja innncle ne lac sa baiiiiiiii ca '>! atunci un ksatrya l-a instruit pe nn hrahinan. Aseinanator. Cliand. 7 o'npne instruirea tacut hraliinaniilui Narada de zeul 1'zboiului Sanalkuinara. in care ciiprinzato.irea stiint vedica a hraliinanului este considerata neiiKlcstultoare cu cuvintde (Cliand. 7.1.?): "tot ce ai studiat tu acolo este doar nuini;'. n starsit. este expus niarcle text principal al doctrinci transmigra-(iei sufltftelor. care se prezinta n irei iradiii ditcrite. Chand. 5.3 10. Brh. 6.2 i (fOirte ahatuta) Kaus. 1. in lorma unei inMruiri a lui i-uni tcutc de regele Pravahana Jaivali (n Kaus. a lni Ariini tacute de C'itra Gfingvavana). in care regele i spune hrahmanului. in Chand. 5.3.7: "caci. precuin ini-ai spus tu inie, o Gautania. mai liaiiile '?i pana la tinc aceasta in'atura nu a t'o.st n circulaie la hralimani: de aceea chiar. n toate linnilri. stapnirea a ramas a razhoinicilor" (n Bih. fi.2.K: "pe cat de adevarai cste t-a cu doresc ta tu. ascincnea sti"anio'>ilor tai. sa ne ramai hine inten-icnat. pc atat dc adc\arat t'stf ca pana a.sla/i accast slinia nn a tosl poscdata inca niciodala de un brahman").Daca ik' gandim c in pasajcle indicate sc irateaza despre cuiioasicrea Im Brahinan ca Almaii (Brli. 2.1. Kau.s. 4). despre cunoasicrea acestui Annan ca atotnsiineitorul (Cliand. 5.11 si urni.) si despre soana sunetului dupa nioarlc (CliSnd. 5.3 'si unn.. Bih. 6.2). asadar tocinai despre i-ele mai iportante puncte ale doctrinei upanixidelor. ca in ele nu numai ca rcgele apare ca ccl ^tiutor. dar si. a^ezat expres alaturi de el. hralinianul ca ccl ne^tiutor sau t'als tiuror i ca aceste povestiri ne suiit Iran.smise dc Sakliele vedicc a!;adar de hrahmanii in.isi. trebuie sa tragein concluzia. daca nu cu dcplina ccnitudinc;. ccl |')ii(in cn marc prohahililaie. ca ntr-adevar doarina dcspre tinan atat de calcgdi'ic contrara inircgului rilualisin vedic. chiai' dac [iriinii aLitori ai fi putiil t'i hrahinaiii. iiiitial nu ci tosl receplata si cullivala totusi 111 cerciirilc brahinanilor. ci in cdc ale ks;itny;isilnr si ca a losl preluaia de hrahinani mai tarzin. Faptul ins. expriinat mai ales n ulliiiielc pa.sajc la care ne-ain reterit. ca hrahinanii inult M'enic nu au ajuns in posesia acestor invataturi. de care2Ssc arata totusi dornici. se explica ccl mai .siinplu presupunrid c aceste nvlturi Jespre imun le-au fost linuilc inadins, ca ucestea s-au propagat in cercuri inguste printre ksatriyasi si cu excluderea hrahmanilor. adic in Upumxiuk'. Interpreiarea alegorica a rilLialulni n scnsul docrrinei dcspre tman. desi se poate ca asa ceva s l'i tosl rixersaia deja si in cercunle ksatriva^ilor (comp. Chand. 1.9.2). putea fl practicat totu'si pe scara inlinsa ahia dup preluarea noii doctrine prin intennediul hral'nnanilor; dc aceea. cea di' a treia din semniticaiile propuse mai sus ale cuvantului ii/xini.'MU/ ca "sens secrel" (al vreunei notiuni niuale) este doar una secundar. Dac intrehm ins mai departe. care din cele dou seinniHcaii rniase. /) de cuvrtt sccret. 2) de text secret. este cea originar. trecerea de la cea de a doua la prima ar irehui s fie tot aa de greu de neles pe cat de naiural ^\ de intdigihil este cea de la prima la a doua.Putem aadar presupune c doctrina despre tman ca principiu al lumii. a crei tbrmare treptat ain urmrit-o prin imnurile din Rgveda i Atharvaveda. n opoziie cu ritualismul hrahmanic. a tbsi cultivat !?i dezvultat de ksatrivai la care apoi noua cunoatere era exprimata n cuvinte sau tbrmule tbarte scurte, n(elese dOaf de ini(ia(i ca uul\'(iiiciiii, [(li/dldii. .u//ay/.s-vy/ .vay//, sumyiulvanm, vdintinf, hhnianf ^\md.'. o asemenea tormul s-a cliemat apoi. de la coinunicarea $i explicarea ei cu cxcluderea puhlicitii. o (Jptiiii.wd. Nalural. acestea erau nso(ile de explicaii orale, pstrate la t'el de secrete, din carr incet incet au aprut primde texte numite Upaniad. Ca exemple de asemenea cuvinte secrete altun dc explicaia secreta puate servi t'elul n care sunt dezbtute n Brh. 5.4 tcul \'(ii tud sau n Brl"l. 5,12 vi-rain.' ^n felul acesta '?i asemntor s-au tbnnat invturile secrete, atlic Vufy, d^ care este att de mult vorha n Upani.sade. Autorii lor sau posesorii unici erav renumiti n (ar; la ei sc tacea pelerinaj. elevii ii slujeau ani ndetungai (Chnd. 4.10.2). li se aduceau daruri hogate (Chand. 4.2.1) pentru a obine n schimb mprt!$irea Vidyei. La inulte din aceste Vidya, numele invental"rului s-a pstrat; ha nc, unele dintre acestea suni nsopte de o genealogie tbrmala care enumer primtit autor .')i posesorii urmtori i se ncheie de ohicei cli avertisincntul de a mprti nva(tura nuinai propriului fiu sau unui elev de ncredere.ns aceste nv(turi au gsit corpul apt pentru dezvoltarea lor prielnic abia cnd au trecut din cercurile ksatriyailor, in care erau initial secrete, n t'elul cu care am tacut cuno'jtint mai sus in cteva exemple. la hrahmanii posesori ai unui sistem1 in expliciirc.i .iceslor cuvinte ile taina 1111 ;i cxislat intiilUcauiia acorU. Asttcl. dct'ini(iu lui Brahman l'.i pin'iuini (ipi'(i\'(n'ti esie apri)haia in Cliaiul. 6.12.7 i mai lihera de nclhiaii sectare decat Svet.. apare insa in mai inulte raiuluri ca dependenta de Ktitlliiku (comp. inai ales Isa S cu Kalh. 5.13). Nu incape indoiala ca Svet. cste mai tflrzie decat Kath.. ha chiar este toarte prohahil. dup pasajele reunite de noi in Up. pag.2S9. ca Kath. a tbst utilizata direct la compunerea lui Svet.Deosehirea intre aceast perioad ;?i cea precedeiil este toarte inare. Rclaia cu diverse Sakha pare in parte inddielnic. n parte tacut in mod artificial i in toate circumstanele nu este decat una slaha: alcgoriile n stilul aranyaka lip.sesc; L'andirea upanis.idica nu inai cste in(eleas n dezvoltare. ci apare pretutindeni ca una inostenita in toriiia tinala; anumite versnri si e.xpresii in care se relieteaza aceasta rcvin preiuiindeni: s-a format deja o trazeoloyic; limba este aproape intotdeauna metric.III. Upaniadele n proz mai recente:Pi'tixna.Miutr(i\(iin\n.Mun(lTtky(i.n aceast a treia peridad. producia de Upanisade se ntoarce la proz. dar o proz care se deosebete vizihil de limba arhaic a vechilor LJpanisade. chiar dac. tndeosebi n Maitryana. tinde la o aparen arhaistic. Stilnl amintete deja de cel al'proz^i sanskrite ulterioare; el e.ste complicat. sinuos. reflexiv; dependena ideilor dd'cele ale Upaniadelor anterioare, n proza ca si metrice. se arat prin numeroase citate i mprumuturi. C Prasna este niai recenta dect Miiivlaka rczult din aceea fc o citeaz pe aceasta (Prasna 3,5); c e.ste mai vcche dect Muitra\(ini\ii din aceea c este citat de aceasta (Maitr. 6.5. Up. pag.333). Poziia lui Minluk\u este, datorit conciziunii sale. greu de determinat; lotu.'i. teoria despre Om apare inai dezvoltat n Mnd.S 3, Up. pag.5SI dect in Maitr. 6.4, Up. pag.332. Majoritatea Upanisadelor enumerate pn aici i-au gsit inc un loc n cele trei Vede mai vechi. n parte cu o justificare tbai-te indoielnic; numai trei dintre ace.stea, Mundaka. Pra.sna i Mildukya, par sa ti inut de Atharvaveda nc de la nceput $i anume Mundaka i Prasna ca Upanisadele originare, legitime ale acestui al patrulea Veda. Ambele se reter la Saunaka i la Pippalada, ntemeietorii Skhelor Atharvavedei; culegerile ulterioare de Atharva-Upanisade ncep de regul cu Mundaka si Prasna iar numai acestea dou sunt recunoscute i utilizate n mod demonstrabil de Bdaryana i de Sankara.IV. Atharva-Upaniadele ulterioarei producia teologic ulterioara a meninut tornia de Upanisade ca pe o modalitate de compoziie literar comod i la niare cinsie in domeniul sacrului. n vreme ce cugetarea n parte se ocupa cu continuarea temelor mai vechi sau nu se abtea totui esenial de la liniile tradiionale (Gcirbfui. Prngmhotra, Pindci, Sarvopaniscitsura. Gruda). n parte se dedica elogierii Yogi (Brahmavidy, Ksurik, ClHik, Ndahmdu. Brahmabindu. Amrtabindu. Dhynahindit. Tejobindu, Yogasikh.32Yo^atattva. Hainsa) i a Samnyasei {Brahma, Sanmysu, runeya, Kautfiasruti, Puramahamsa , Jbla. srama). Deosebirea ntre cele dou curente se recunoa^te si prin aceea c aproape tar excepie Yoga-Upaniadele sunt compuse n versuri iar Samnysa-Upanisadele.n proz cu versuri inserate. 0 alt clas de Upaniade estt consacrat cultului lui Siva (Atharvasiras, Atharvasikh, Nflarudra, Klgnirudra, Kaivalya} sau cultului lui Vinu (Mal. Nrdyana, tmabodha, Nrsimhatpanfya, Rmutpamya}. pentru a le interpreta n sensul doctrinei Vednta. Ele sunt compuse n majoritate n proz, sporadic i n versuri. Toate aceste Upaniade au fost prinute n Atharvaveda dar nu au fost recunoscute de teologii vedntini importani.3. Upaniadele la Bdaryana i la SankaraPrimele urme ale unei rezumri a diverselor Upanisade le ntlnim deja chiar n acestea. Astfel, cnd sunt inenionate n Svet. 5,6 "Upaniadele care formeaz partea secret a Vedei" (veda-guhya-upaniadah); iar pasajul din Svet. 6,22, "pe v'remuri n Vednta a fost dat n vileag suprema tain", pare s priveasc retr@s-pectiv la Upaniadele mai vechi ca la un ntreg omogen i deja de la o anuiTUt deprtare. Tot aa versul care apare de trei ori n Mund. 3,2,6 (Mahnr. 10,22, Kaiv. 3), cnd vorbete despre ascei (yati). "care au priceput sensul doctrinei Vednta". nc i mai clar apar Upaniadele ca un ntreg omogen, atunci cnd tl Maitr. 2,3. Up. pag.318. doctrina despre Brahman este desemnat ca "doctrina tuturclr Upanisadelor" (sarva-upanisad-vidy}. Pe lng aceasta, nu mai are importan c Upaniadele sunt presupuse ca un ntreg n lucrri aa de trzii precum Sarva-upanisad-sra sau Muktik-Upaniad.Cel care a ntreprins o recenzare n stil mare a doctrinelor upaniadice, pe baza unor lucrri preliminare mai vechi este Bdaryana, n Brahmasutre, lucrarca fundamental a Vedntei ultei^are. "Din concordana" textelor Upaniad, ^el dovedete c Brahman este temelia lumii, sainanvayt (1,1,4) i proclam propozitia fundamental "c toate textele Vedntei merit crezare" {sarva-vednta-pratyayam, 3,3.1). Care Upaniade ns sunt recunoscute de Bdaryana drept canonice nu se poate desprinde, datorit conciziunii sutrelor, din acestea nsei, ci doar din cornentariul lui Sunkara, aadar rmne n multe cazuri ndoielnic, deoarece noi nu ;,tim in ce msur Sarikara urma o tradiie sigur. Cu inai mare siguran se pot determina textele Upanisad avute n vedere de Bdaryana doar din primul Adhyy^, unde el ritreprinde s ntemeieze doctrina despre Brahman n 28 adhikarane (secliitfl) pe tot attea pasaje din Upaniade. Numrul patru, ca n ntreaga lucrare, joac i aict un rol decisiv pentru dispunerea materialului prin aceea c, din cele 28 de pasaje de baz, dousprezece sunt deprinse din Chndogya, patru din Bihadranyaka, patru dip Kathaka, patru din Taittinya i KauTtaki (cte dou din fiecare) i patru din Atliarva-Upaniade, anume trei din Muiidaka i unul din Prasna. Schema urmtoare33(pe care o relum din "Sistemul Vedantei", p.130) arat c succesiunea pasajelor n care se afl ele n interiorul .fiecrei Upaniad utilizate a fost meninut exact, n yreme ce. n rest pasajele apar ntre(esute ntr-un mod al crei temei credem a l yecunoate numai ici i colo n omogenitatea continutului.1) 2)-t5)-6)-7) 8). 9)-10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28)1.1,12-19 - , 20-21 - , 22 - , 23 - . 24-27 - , 28-31 1,2.1-8 - , 9-10 - , 11-12 - , 13-17 - , 18-20 - , 21-23 - , 24-32 1,3,1-7 - , 8-9 - , 10-12 - , 13 . , 14-18 , 19-21 , 22-23 , 24-25 - . 39Chnd. Chnd. Chnd. Chnd.Chand. Chnd.Chnd. Chnd............................ Taitt.2,5 1,6,6 1,9,1 1,11,5 3,13,7 . .................... Kaus. 3,23,14.1 ................ Kth. 2,25 ............... Kth. 3.1 4,15,1 ...... Bih. 3,7,3 ............................. Mund. 1,1,6 5,11-24 ............................. Mund. 2,2,5 7,23 ...... Brh. 3,8,8Chnd. Chnd.............................. Prasna 5,58,1,18,12,3 ............................. Muixl. 2,2,10 ................ Kh. 4,12 ............... Kth. 6,1 , 40 , 41 - , 42-43 1,4,14-15 - , 16-18 - , 19-22Chnd. Chnd.8,12,3 8,14 ...... Brh. 4,3,7 ............... Taitt. 2,6 ............... Kau. 4,19 ...... Brh. 4,5,6Preferinta izbitoare fat de Chndogya d de bnuit c a servit de model o lucrare preliminar provenit din coala acestei Upaniad n care apoi Bdaryana sau deja un precursor a introdus aisprezece pasaje principale ale altor Skhe, meninnd principhil siiccesinnii originare a pas.ijelnr n nfara Up.inisadelor numite. se poate demonstra cu oarecare siguran c Bdaryana a mai utilizat doar Svetsvatara (Sutram 1,4,8-10), Aitareya (Sutram 3,3,16-17) i, poate, Jbla (Sutram 1,2,32). h ce privete ns formula magic menionat n Sutram 3,3,25 care, dup Sankara, trebuie s se afle "n introducerea unei Upaniad a tharvanikailor" i care nu vrea34s se lase gsit nicieri, a presupune acum (deoarece Bdaryana i Sankara nu utilizeaz n toat lucrarea- din Atharva-Upaniade dect Mundaka i Prasna, aadar nu le recunosc dect pe acestea i deoarece ei par s recunoasc drept autorizat acea Upaniad care urmeaz dup formula magic) c formula se gsea pe atunci |a nceputul uneia din cele dou, poate al Mundaka-Upaniadei, cumva n felul formulelor Snti care n unele manuscrise preced Upaniadele i din altele lipsesc.Dup Brahmasutrele lui Bdaryana urmeaz marele comentariu al lui Sankara (presupus n 800 d.C.) asupra acestora, creia n afar de acesta i sunt atribuite, printre alte lucrri, comentariile editate n Bibl. Ind. (vol. II, III, VII, VIII) la Brhadranyaka, Chndogya, Taittinya, Aitareya, Svetsvatara, Is, Kena, Kattw, Prasna, Mundaka i Mndukya. Lipsesc aadar comentarii ale lui Sankara la Kauitaki, care a fost comentat abia de Sankarnanda (dup Hall, n Index p.98. 123 nvtor al lui Mdhava, care tria d.C.) i la Maitryniya, care a fost comentat de Rmatlrtha. Dar i comentariile la cele unsprezece Upaniade numite proviB parial nu de la Sankara nsui, ci doar de la coala sa, deoarece explicaiile comenta-riilor la Upaniade de mai multe ori nu concord cu cele date n comentariul la Sutra (comp. Up. pag.478.570.). Comentariul la Mndukya transmis sub numele lui Sankara o trateaz pe aceasta ca o unitate cu Krik lui Gaudapda i nu pare deloc sa priveasc nc ntregul ca Upanisad (p.350: vednta-artha-sra-samgraha-bhutcw idam prakarana-catusayam' om iti etad akaram' ity-di rabhyate), la care s-ar potrivi aceea c Mndukya nu este citat nici n Brahmasutre nici n comentariul lui Sankara asupra acestora, n vreme ce dou versuri din Krik lui Gaudapda (3,15-5( 1,16) sunt redate de Sankara cu cuvintele atra uktam vednta-artha-sampradSyavidbhir cryaih p.375,3. 433,1. n comentariul la Brahmasutre sunt citate de Sankara n inod demonstrabil (comp. cu Sistemul Vedntei, p.32 i urm.) numai urmtoarele paispre-zece Upaniade, cifrele adugate desemnnd numrul citatelor: Chndofjya SIQ, Brhadraayaka 567, Taittinya 142, Mundaka 129, Kthaka 103, Kauftaki 88, Svetsvatara 53, Prasna 38, Aitareya 22, Jbla 13, MahanrSyana 9, S 8. Paingi 6, Kena 5.Dei Sankara consider' aceste texte Vednta recunoscute de el ca pe un canon unitar, necontradictoriu al cunoaterii adevrului, nu pare totui s fi avut nc naittfe1 S se compare cu explicaia sa la Sutram 3,3,1, p.843 (pag.550 tlin traducerea noastr): "Cumpoatt aprea aadar, n acest caz, ntrebarea, dac nvlturile despre Brahman sunt diferite, sau nu sunt diftritt Cci nu se poate totui afirma c ar fi intentia Vedntei, dup cum exist o multitudine de lucrari, de a propovdui o pluralitate a lui Brahman; deoarece Brahman este unul i monomorf. Si nici nu se cuvinc ca despre Brahman cel monomorf s circule doctrine heteromorfe; cci, ca unul s fie lucrul i altcev cunoaterea lucrului, este n mod necesar o eroare. i admind cazul c n diversele texte ale VediBtei ar fi comunicaie despre Brahman cel unitar doctrine pluraliste, numai una dintre acestea ar putca ft core61| iar celelalte, dimpdtriv, false iar urmarea ar fi pierderea ncrederii n Vednta! [Avcasta, ins, n ochii lui Sahkara. este o airtrywy) elt; t'o aSvvaroi']. Aadar, este de necrezui ca n textele paniculare ale Vedntei s se gseasc o diversitate de nvturi despre Brahman."35.'\>'icgcrt: Je l'panisadt1. cau pc in;i|oritatea acestora le are in t'aa ochilor ca pe capitolul cuncluziv al Brhmanelor de care aparin i la care are grij s se ret'ere n introducerea comentariului la Upanisad. Asttel. n introducerea comentariului la Kena '(6ibl. Ittd. p.28). dup citarea nceputului sau. el spune c acesta ar t'i "nceputul celui de al noulea Adhyya [n recenzia editat de Ortel ea aparine celui de al patrulea Adhyya, comp. cu Up. pag.A2. 203]; naintea acestuia. lucrrile tu.seser tratate complet; erau predate i omagiile lui Prna servind de haz tuturor lucrarilor, precum i cde care se refer la Saman tormnd un memhru al lucrrilor. IJrma. apoi. oonslderarea lui Gyatra-sman i se ncheia cu lista nvatorilor; toate cele nuinite aparin nc lucrrilor" amd. La Chiulo^\u. p.2: "Este parcurs ntregul ritual. precum i cunoaterea lui Prna-Agni amd. ca zeitate". La T(iittin\a. p.2: "n partea premergtoare a crii (purvasnun ^ranthe} sunt examinate faptele statornice Care servesc la a nimici delictele svarite. precum y t'aptele animate de o dorin pentru aceia care cer o anumit rsplat". La BrbadraiJynka, p.4: "Legatura acestei (Upanisad) cu prile lucrrii este urmtoarea" ^amd. La su. p.l:"Mantrele fs vdsyam amd. nu-i afl intrehuinare [a'a cum ne-am a'fteptat] la lucrt'i, ci relev natura lui tman care nu apartine lucrrilor". La Aitareva. p.143: "Lucrrile mpreun cu cunoaterea int'erioar referitoare la Brahman sunt absolvite" amd.Ca s conchidem dup ohservaiile comunicate. toate aceste Upanixtde par sa fi stat n faa lui Sahkara ca pri de ncheiere ale Brhinanelor respective. Dimpotriv, n comentariile la Khaka i la Svetsvatara, lipsete o referire de acest fel la o parte de lucrare premergtoare. Tot a$a la Mundaka f,i Prasna. care ambele sunt tratate de Sarikara ca un fel de unitate; in introducerea la Prasna. p.160.2, el remarc: "pentru a explica mai desluit lucrul nvat n Mantrele [Mundaka-Upaniadei, aa cum corect completeaz glosatorul]. s-a ntreprins acest Brhmanam tPrasna-Upaniadl". Deoarece. n rest, Murriaka i Prasna nu arat nici un semn de nrudire, cci ele se ret'er la Skhe dit'erite ale Atharvavedei (cea a lui Saunaka i cea a lui Pippalda), unitatea n care le consider Sankara se explic astt'el nuinai prin Bceea c, pe vremea sa. ele erau adunate ca un prim nceput '51 tbnd al unei culegeri de Atharva-Upanisade. Prohabil. pe atunci. culegerea consta numai din acestea dou, cci altfel celelalte n-ar fi putut fi ignorate att de deplin de Sankara, aa cum etectiv s-a ntmplat. De fapt. glosatorul nanda/rind remarc n introducere la comentariul lui Sankara la Mundaka (p.258): "ncepnd cu Brahma-Upaniad [el vrea s spuna Brahmavidy-Up.1 i cu Garbha-Upanisad. mai exist nc multe alte Upaniade ale Athatvavedei; deoarece, ns, n SrTrakam (Brahmasutrele lui Bdaryana). nu sunt Utilizate, el (Sankara) pe acestea nu le va explica". Acest temei nu este sut'icient; cci care Upaniade apar n Srirakain i care nu, se putea stabili numai prin tradiie sau prin Sankara nsui. Trebuie s fi tbst aadar tradiia sau Sankara nsui cei care au exclus din canon alte Upaniade: fie c acestea nu erau cunoscute inc. fie c nu erau nc recurtoscute ca Upaniacle, ca atunci cnd Sankara desemneaz Mndukya. pe care36el nsui a comentat-o alturi de Karika a lui Gaudapda, nu ca Upanisad, ci ca un vednta-artha-sra-samgraha-bhutamprakaraneam "o compozitie literar care se ocup cu conpnutul principal al Vedntei".4. Cele mai importante culegeri de UpaniadeIstoria mai pe larg a tradiiei Upaniadelor este n prezent nc nvluit n ntuneric i numai pe baz de presupuneri putem ncerca s tragem cteva concluzu din culegerile disponibile de Upaniade cu privire la geneza acestora. Aceste colecii sau liste se mpart din capul locului n dou clase, dup cum contin sau Upaniade complete sau se limiteaz (cel puin dup intenia originar) numai la Atharva-Upaniade. De priinul fel este canonul Muktik sau Oupnek'hat, de cel din urm cel al lui Colebrooke yi al lui Nryana.Deoarece Upanisadele celor trei Vede mai vechi supraveuiesc n tradifia Skhelor, ct vrerne acestea dinuiau. nici transmiterea sigur a Upaniadelor corespunztoare nu era priinejduit. Altfel stau lucrurile n Atharvaveda, care nu ii afla nici o ntrebuinare la sacriticiu (mai sus I. 1, pag.50) i ca urmare nu a fost vehiculat de o tradiie colar aa de solid, ca textele celor trei Vede mai vechi, ceea ce indic nu numai trecventa neglijare a bucilor sale Samhit, ci i liberalitatea cu care el sttea deschis in continuare noilor preductiuni, ceea ce nu era posibil cta vreme tradi(ia se afla n minile colilor vedice bine ornduite, continundu-se de la generaie la generaie n maniera breslelor. Prin aceste mprejurri se explic intrarea n mas a Upanisadelor nou create n Atharvaveda. Deja la Sankara am ntlnit (mai sus, pag.28) o interpretare a lui Mundaka i Prasna luate mpreun iar la acestea ca stoc de baz pare s se fi niruit ncetul cu ncetul o culegere de Atharvavedak Upanisade care n cele din urm a ajuns la cifra 34, de la Mundaka pn la Nrsimhat-panfya i cuprindea de asemenea buci care, mai nainte, nu erau deloc socotite Upanisade, aa cum la Sahkara nici Krik lui Gaudapda la Mndukya-Upaniad, nici chiar aceasta nsi (mai sus pag.27.29) nu au aspectul unei Upaniad. Aceste prime 34 de Upaniade din lista lui Colebrooke (Up. pag.537) se extind mai apoi la 52 cd li s-au adugat nu numai unele noi parvenite ci i, n mod curios, nc apte texte cunoscute de demult ale Vedelor mai vechi, anume 35.-36. Kthaka, 37. Kena. 39.-40. Brhannryana (=Taitt.Ar. X), 44. nandavalli (= Taitt.Up.2) i 45. Bhrguvalli(=T'aiU.Vp.3). Aa s-a nscut culegerea celor 52 de Upaniade publicate mai nti de Colebrooke i a crei compunere bizar am ncercat s-o explicm (Up;pag.537) prin ipoteza c la timpul i n ara constituirii lor definitive, cele trei Vcde inai vechi inai erau cultivate doar n Skhe ale Aitareyin-ilor, Tndin-ilor (crora le apartine Chndogya-Upaniad. Sistemul Vedntei, pag.9) i Vjasaneyin-\\o', astfel nct Upanisadele celorlalte Skhe (cu excepia pierdutelor deja far urm sau a3"nerecunoscutelor Kautaki, Svetsvatara, Maitryamya), pentru a fi salvate de la disparitie, au fost adugate la culegerea existent a Atharva-Upaniadelor'Cu culegerea lui Colebrooke concord exact (aa cum am artat n Up. pag.538 i urm.) culegerea lui Nryana, abstracie facnd de cteva abateri n succesiunea ultimelor numere, numai c ea comprim cele 52 de Upaniade ale lui Colebrooke la 45 iar ca nr.46-52 adaug apte texte sectare (dou Goplatpaniya, Krna, Vsudeva cu Gopicandana, Svetsvatara i dou Varadatpanyd). Acest raport am ncercat s-1 explicm n Up. pag.541 prin aceea c numrul 52 ajunsese deja la un fel de prestigiu canonic, cnd a intervenit dorina de a intercala alte apte texte, de curnd create sau ajunse la a fi apreciate. Acest lucru s-a obinut prin aceea c cele 52 de numere de pn atunci au fost reduse la 45 prin rezumarea componentelor originare iar prin aceasta s-a ctigat spaiu nct cele apte texte noi s fie adugate, ca incluse n cele 52 i s se faciliteze astfel recunoterea lor canonic.Unei cu totul altei regiuni (probabil sudului Indiei) i unei epoci considerabil ulterioare pare s aparin culegerea celor 108 de Upanisade care sunt enumerate cu Muktik pe ultimul loc. Aceasta cuprinde toate Upaniadele culegerii lui Colebrooke (cu excepia lui Nilarudra, Pinda, MahnrSyana, sramd) i a lui Nryana (cu excepia lui Varadatpanrya), adesea sub alte nume i uneori extinse prin adugiri ulterioare pn la de treizeci sau patruzeci de ori volumul lor, n afar de aceasta toate cele unsprezece Upaniade ale celor trei Vede mai vechi (cu exceptia lui Mahnr-yana) i n contrast cu ele aptezeci de texte mai noi, care nu apar nicieri altundeva. Deja mprejurarea c n aceast culegere apar i Upaniadele celor trei Vede mai vechi, ba chiar la nceputul acesteia, indic o epoc i o regiune n care nu mai domina o tradipe vie i permanent a Skhelor; nc i mai mult cutezana ca din oele 108 Upaniade s atribuie fr nici un certificat 10 lui Rgveda, 19 lui Yajurveda alb, 32 celui negru, 16 lui Smaveda i 31 lui Atharvaveda o metod mpotriva creia totui vechile coli vedice ar fi protestat vehement. n rest, aceast culegere este de mare interes pentru istoria ulterioar a Vedntei (poate mai ales sau exclusiv printre brahmanii Telugu) i merit un studiu mai aproftmdat dup ce, n 1896, a fost facut accesibil i o imprimare n devangar (mai nainte exista doar o ediie n caractere Telugu). Este demn de remarcat c modurile de citire ale lui Sankarnanda concord adesea cu cele ale celor 108 Upaniade n contrast cu acelea ale celor 52 de Upaniade i ale lui Nryana.0 poziie izolat att fa de cele 52 ct i fa de cele 108 de Upaniade ocup acea culegere de cincizeci de Upaniade care, la dispozifia sultanului Mohammed Dara akoh, a fost transpus n anul 1656 sub numele de Oupnek'hat din sinskrit n persan din care n 1801-1802 Anquetil-Duperron a tradus-o n latinete.1 0 list aparent mai veche, care enumer numai 28 de Atharva-Upanisade, fSr includerea textelor Vedelor mai vechi iar n rest (cu o excepie i abstractie facnd de ultimii membri) concord pe deplin cu lista lui Colebrooke i Nryana, este continut n Atharva-paris'ita 2,13 (Berliner Handschriften, 2,88).38Ca i culegerea Muktika, Oupnek'hat vrea s fie o culegere general de Upaniade;el se ocup n dousprezece numere cu Upaniadele celor trei Vede mai vechi, la care se adaug douzeci i ase de Atharva-Upaniade cunoscute i de altundeva; n afar de aceasta, el cuprinde opt buci proprii din care patru nu au fost redate i n alt parte astfel nct n-au putut fi reproduse de noi dect din persano-latina lui Anquetil n Up. pag.838 i urm. n sfrit, Oupnek'hat conine patru buci din Vj. Samh. 16.31.32.34, din care prima apare n form prescurtat ca Nilarudra-Upaniad. pe cnd celelalte trei n-au gsit acceptare nicieri altundeva. Pe acestea le-am tradus i comentat mai sus, 1,1, pag.156 i urm., 290 i urm. i urm., 335, ca aparinnd preistoriei Upaniadelor. Acceptarea acestor bucti Samhit n corpul (Jpaniadelor. ca i cum ar fi fost n pericol s fie date uitrii, las s se conchid asupra unei epoci relativ trzii pentru realizarea culegerii Oupnek'hat, cu toate c, n 1656, traductorii persani nu au alctuit ei cei dinti aceast culegere ci au motenit-o deja gata, cci, n pasajul citat n Up. pag.535, o consider ca avndu-i originea ntr-o vreme demult revolut. Prin fidelitatea exagerat cu care Anquetil-Duperron a tradus din persan n latin aceste 50 de Upaniade, cuvnt cu cuvnt i pstrnd sintaxa persan o. fidelitate n contrast ciudat cu libertatea cu care au tratat textul sanskrit traductorij persani Oupnek'hat a devenit o carte greu de citit i a trebuit un spirit att de ptrunztor ca a lui Schopenhauer ca s descopere n acest nveli necomestibil un miez de nepreuite intuiii filosofice i s-1 fac util pentru sistemul su. Prerea acestuia despre Oupnek'hat am redat-o n Up. pag.VI.0 prelucrare a materialului oferit de Oupnek'hat a ntreprins cel dinti A. Weber, n Indische Studien I.II.IX, pe baza textelor sanskrite avute la ndemn. Intre timp, fuseser publicate textele originale, n parte cu comentarii cuprinztoare, n Biblioteca Indica i nu demult n nandsrama Series; cele mai vechi dousprezece Upaniade au fost traduse de M. Miiller n "Sacred Books of the East" vol. I.XV, amndou cele mai mari i una mai mic au aprut n traducere german d^. 0. Bothlingk. Traducerea noastr a celor aizeci de Upaniade (Leipzig 1897, Ed 2-a 1905) cuprinde texte complete de acest fel care, prin virtutea apari{iei lor regulate n culegerile i listele indiene de Upaniade, pot revendica o canonicitate cert, Introducerile anexate alturi de observaii trateaz detaliat despre coninutul i, compozitia buctilor individuale; de aceea, aici ne vom distana de o intrare mai adnc n aceste chestiuni literare.39III. Ideea fundamental a Upaniadelor i semnificaia saI. Ideea fundamental a UpaniadelorToate ideile Upanisadelor se mic n jurul a dou noiuni fundamentale: ele Sunt: 1) Brahman i tnidn. De regul. ambele sunt ntrehuinate ca perfect sinonime:unde ns se t'ace simit o deosehire. acolo Brahman apare ca expresia mai veche i recunoscut, fnifin ca cea mai nou i semnificant. Brahman ca cel necunoscut i care urmeaz explicat. Aninin ca acel cunoscut, prin care poate fi explicat acel necunoscut. Brahman ca principiul neles n Univers. tmun, n interiorul omului. Ca exemplu, se poate considera pasajul din Satap. Br. 10,6.3. Chnd. 3.14 tradus deja iiai sus 1.1. pag. 264.336. a crui idee fundamental mai simpl const n aceea c Universul este Brahman {sarvam klialu idam hrahma). Brahman ns este tman din rtoi {ea nw' tm antar hrda\e ;?amd.)'. IJn alt exemplu l furnizeaz povestirea despre Grgya (Brh. 2.1. Kau. 4). care se strduiete zadarnic s defineasc pe Brahman pn cnd n sfrit este ndrumat de rege s-1 explice pe acesta prin Atman. Deosebirea ntre Brahman i tman reiese cel mai clar acolo unde amndoi apar n sttltinte tbarte scurte unul lng altul. Ca exemplu, poate servi pasajul (Brh. 4.4.5):sa v' crvam tm hrahma. "cu adevrat. acest tman este Brahman".Dac ne stabilim pentru scopul prezent la aceast deosebire a lui Brahman, ca principiul cosmic. de Atman. ca principiu psihic, atunci ideea fundainental a rttregii filosofii upaniadice se poate exprima prin siinpla ecuaie:Brahman = tnian. adic: Brahman. fbra, care st n faa noastr ntrupat n toate tapturile. care zmislete. poart, susine i retrage din nou n sine toate lumile, aceast for venic, nesfrit, divin este identic cu tman. cu acela pe care. dup degajarea a tot ce este exterior, l gsim in noi ca esena noastr luntric i adevrat. ca Sinele nostru propriu-zis. ca suflet. Aceast identitate a lui Brahman i a lui tman, a lui Duinnezeu i a sufletului, este ideea tundainental a ntregii doctrine upaniadice; cu toat conciziunea. ea se exprim prin "marile cuvinte": rar tvam usiBohtliniik sus(ine (Berichte