Dezvoltarea Durabila a judetului Bacau

3 | P a g e

CUPRINS I. Analiza contextului socio-economic al judeţului Bacău ................................................................................................................ 7

Introducere...................................................................................................................................................................................................................................................................... 8

I.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI BACĂU .................................................................................................................................................................................................... 11

Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 12 Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 14 Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 15 Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 15

I.2. DEMOGRAFIE ŞI RESURSE UMANE ......................................................................................................................................................................................................................... 17

Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 18 Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 23 Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 25 Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 26

I.3. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TEHNICO-DILITARĂ ......................................................................................................................................................................................... 27

Situaţie actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 28 Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 35 Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 38 Direcţii posibile de acţiune ......................................................................................................................................................................................................................................... 40

I.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU .............................................................................................................................................................................................. 41

Situaţia actuală ........................................................................................................................................................................................................................................................... 42 Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 53 Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 57 Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 59

I.5. MEDIUL DE AFACERI ŞI COMPETITIVITATE ECONOMICĂ .....................................................................................................................................................................................63

Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 64 Analiza SWOT .............................................................................................................................................................................................................................................................. 76 Probleme majore ........................................................................................................................................................................................................................................................ 79 Direcţii posibile de acţiune .......................................................................................................................................................................................................................................... 81

I.6. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ. SERVICII PUBLICE ........................................................................................................................................................................................ 85

Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 86 Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 102 Probleme majore ...................................................................................................................................................................................................................................................... 107 Direcţii posibile de acţiune ......................................................................................................................................................................................................................................... 110

I.7. REABILITAREA URBANĂ ......................................................................................................................................................................................................................................... 113

Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 114 Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................. 117 Probleme majore ale reabilitării urbane .................................................................................................................................................................................................................... 119 Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 120

I.8. DEZVOLTAREA RURALĂ ........................................................................................................................................................................................................................................ 123

Situaţia actuală ......................................................................................................................................................................................................................................................... 124 Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 126 Probleme majore ale dezvoltării rurale .................................................................................................................................................................................................................... 128 Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 129

I.9. PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................................................................................................................................................................ 131

Situaţia actuală .......................................................................................................................................................................................................................................................... 132 Analiza SWOT ............................................................................................................................................................................................................................................................ 134 Probleme majore ale protecţiei mediului ................................................................................................................................................................................................................. 137 Direcţii posibile de acţiune ........................................................................................................................................................................................................................................ 138

I.10. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI A FACTORILOR INTERESAŢI ............................................................................................................................................................................. 141

Analiza PESTEL a judeţului Bacău .............................................................................................................................................................................................................................. 142 Analiza factorilor interesaţi ...................................................................................................................................................................................................................................... 146 Tendinţe la nivel macroeconomic ............................................................................................................................................................................................................................. 149 Scenarii de dezvoltare economică ............................................................................................................................................................................................................................ 150

5 | P a g e

II. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030 .......................................................................... 155

II.1. INTRODUCERE ŞI VIZIUNEA DEZVOLTĂRII ECONOMICE .................................................................................................................................................................................... 157

II.2. OBIECTIVE ŞI MĂSURI ............................................................................................................................................................................................................................................ 161

Obiectivele strategiei de dezvoltare economică ....................................................................................................................................................................................................... 162 Plan de măsuri ........................................................................................................................................................................................................................................................... 170

II.3. VECTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE .................................................................................................................................................................................................................. 175

Capitalul uman .......................................................................................................................................................................................................................................................... 176 Agricultura ................................................................................................................................................................................................................................................................ 176 Capitalul inovativ ...................................................................................................................................................................................................................................................... 176 Industria ..................................................................................................................................................................................................................................................................... 177 Capital natural............................................................................................................................................................................................................................................................ 177

II.4. ŢINTE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG...................................................................................................................................................................................................................... 179

II.5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII ........................................................................................................................................................................................... 189

II.6. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ .......................................................................................................................................................................................................... 193

Prezentarea modelului de planificare strategică ...................................................................................................................................................................................................... 194 Derularea procesului de elaborare a Strategiei ........................................................................................................................................................................................................ 195

II.7. RESURSE NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI ........................................................................................................................................................................................... 201

Politici de reducere a impactului crizei ..................................................................................................................................................................................................................... 202 Politici locale privind atragerea investiţiilor ............................................................................................................................................................................................................. 204 Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare ........................................................................................................................................................................................................ 206

II.8. LEGĂTURI CROSS-SECTORIALE ............................................................................................................................................................................................................................. 211

II.9. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ................................................................................................................................................................................................................................ 215

II.10. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI COMUNITARE ................................................................................................................................................................................. 255

ANEXE .......................................................................................................................................................................................................................................................................... 269

Lista documentelor consultate. Surse de date ......................................................................................................................................................................................................... 270 Glosar de termeni ....................................................................................................................................................................................................................................................... 271 Indicatori de evaluare a contextului socio economic ............................................................................................................................................................................................... 274 Indicatori monitorizare şi evaluare ........................................................................................................................................................................................................................... 283 Grafic al desfăşurării în timp a proiectelor ................................................................................................................................................................................................................ 285

Partea 1

I. Analiza contextului socio-economic al judeţului Bacău

Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

8 | P a g e

Introducere Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 reprezintă

cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care

creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului se completează şi se

sprijină reciproc.

Dezvoltarea durabilă nu înseamnă doar un mediu mai curat, ci, de asemenea, şi o

economie stabilă şi sănătoasă. Dezvoltarea durabilă a societăţii umane poate fi

asigurată prin modul de gestionare, actuală şi viitoare, a resurselor sale naturale,

energetice, materiale şi informaţionale.

Totodată dezvoltarea durabilă a societăţii, prin intermediul pilonului său

economic, înseamnă şi creşterea investiţiilor, promovarea stabilităţii şi a

concurenţei, dezvoltarea şi recompensarea abilităţilor de muncă.

Judeţul Bacău se bucură de o serie de avantaje ce pot contribui semnificativ la

dezvoltarea acestuia, dar, în acelaşi timp se confruntă cu probleme ce constituie

adevărate obstacole în calea evoluţiei economice, în condiţiile accentuării

acestora.

Poziţionat strategic din punct de vedere al relieful, dar şi al căilor de acces, judeţul

Bacău beneficiază de o tradiţie dar şi de un potenţial economic deosebit.

Pentru regiunea Moldovei, judeţul Bacău reprezintă centrul industrial, aici fiind

localizate, în prezent, combinatul de îngrășăminte chimice Amurco, fabrica de

aeronave şi nave spaţiale Aerostar, fabrica de hârtie şi carton Letea, fabrica de

prelucrare şi conservare a cărnii de pasăre Agricola, fabrica de morărit Pambac, şi

multe alte companii cu tradiţie în fabricarea uneltelor şi utilajelor, prelucrarea

lemnului, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţămintei, etc.

Un principal avantaj al judeţului Bacău îl constituie traversarea acestuia de către

una dintre principale rute de transport, coridorul pan european IX, care asigură,

prin intermediul componentei rutiere şi feroviare, legătura României cu Grecia,

Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova, pe direcţia Sud - Nord, unind oraşele

Giurgiu – Bucureşti - Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Iaşi.

Căile de transport terestre, împreună cu Aeroportul Internaţional Bacău, care

asigură legături aeriene cu oraşe din Italia, Anglia şi alte oraşe din România, oferă

judeţului Bacău o accesibilitate facilă ce pot susţine un schimb economic intens.

Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în

exploatarea resurselor subsolului dar şi de energie alternativă: biomasă,

microhidro şi energie eoliană.

Judeţul se bucură şi de avantajul unui centru universitar ce oferă forţă de muncă

specializată. Atragerea tinerilor într-un mediu de învăţământ aflat la standarde

europene se pliază pe transformările continue de la nivel economic.

De-a lungul timpului, judeţul Bacău s-a confruntat şi se confruntă cu probleme

induse de marile schimbări de la nivel naţional, apărute după regimul comunist:

restructurarea economiei, lipsa unor politici de susţinere a sporului demografic,

lipsa interesului faţă de centrele balneare cu renume etc.

Transformările economice de la nivel naţional au influenţat puternic sectorul

industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde industria petrolieră,

industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică,

etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat de dezinteresul

faţă de acest domeniu de după perioada comunistă.

Implicit, schimbările de la nivel economic din judeţul Bacău au avut impact asupra

altor domenii, precum: învăţământul, sănătatea, turismul, etc.

Introducere

9 | P a g e

În prezent, judeţul se bazează, din punct de vedere economic, pe activităţile de

comerţ şi industrie. În ipoteza scăderii activităţii industriale, dezvoltarea

economică a judeţului ar putea avea ca suport sectorul serviciilor prestate

populaţiei şi întreprinderilor. Însă un asemenea scenariu are la baza creşterea

puterii de cumpărare a cetăţenilor judeţului. Chiar şi pentru o asemenea direcţie

economică a judeţului este necesară sprijinirea industriei, prin retehnologizarea

vechilor fabrici, modernizarea procesului de producţie industrială, diversificarea

produselor industriale, pătrunderea pe noi pieţe de desfacere, dezvoltarea

activităţii de cercetare în domeniu, etc.

Judeţul Bacău beneficiază de diversitate industrială, păstrată de-a lungul timpului,

furnizând astăzi aproximativ 34% din locurile de muncă din economia judeţului.

Acest sector necesită o atenţie deosebită, din partea autorităţilor centrale şi

locale, prin stabilirea unor direcţii clare de dezvoltare.

Strategia de naţională de dezvoltare îşi propune creşterea productivităţii

economice şi obţinerea unor randamente mai bune în sectorul agricol prin

automatizarea industriei, mecanizarea agriculturii, optimizarea unităţilor de

producţie, retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor, asimilarea

tehnologiilor informaţiei şi utilizarea unor tehnici moderne de management al

afacerilor.

Judeţul Bacău se confruntă cu fenomene demografice negative, precum tendinţa

de îmbătrânire a populaţiei, sporul natural negativ, migraţia populaţiei. Redresarea

structurii populaţiei judeţului este o problematică cu soluţii la nivel naţional, însă

prin oferirea unor condiţii de viaţă ridicate la nivel local judeţul Bacău poate atrage

forţă de muncă tânără, dinamică şi specializată.

Investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen

lung creşterii productivităţii. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de

educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în

schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie dinamică şi competitivă.

Există totodată lacune semnificative şi în ceea ce priveşte dezvoltarea echilibrată a

economiei, în profil teritorial şi sectorial, în judeţul Bacău.

Din punct de vedere al dezvoltării economico-sociale, dar şi din punct de vedere al

localizării pe forme de relief, judeţul Bacău se împarte în trei părţi: partea de vest –

amplasată pe componenta muntoasă, partea centrală – ce cuprinde Subcarpaţii şi

lunca Siretului, şi partea estică – aşezată pe unitatea de relief Podişul Bârladului.

Ascensiunea economică a părţii centrale a judeţului este susţinută de traversarea

acesteia de coridorul de transport IX. Dezvoltarea economică a acestei părţi se

poate axa pe dezvoltarea de spaţii logistice, plasarea centrelor de procesare în

proximitatea acestor zone, pentru un acces/o distribuţie facilă. Dezvoltarea

acestei zone a judeţului este dependentă de starea drumurilor, şi anume gradul de

modernizare.

Partea vestică dispune de un potenţial ridicat de dezvoltare din punct de vedere

turistic, putând fi exploatate tradiţiile şi meşteşugurile, turismul balneoclimateric,

turismul montan. Utilizarea industrială a resurselor terestre şi subsolului a condus

la degradarea mediului în defavoarea componentei turistice, stadiul actual fiind

influenţat şi de dezinteresul manifestat la nivel naţional faţă de vechile staţiuni

balneoclimaterice.

Partea estică reprezintă zona cea mai slab dezvoltată a judeţului. Deşi beneficiază

de o suprafaţă extinsă a terenurilor agricole de o calitatea superioară, zona de est

nu dispune de o infrastructură de bază în conformitate cu nevoile de dezvoltare.

Zonă agricolă, potenţialul zonei de est a judeţului poate fi valorificat prin

practicarea unei agriculturi moderne şi de calitate, crearea de depozite de legume-

fructe, cereale, susţinerea înfiinţării de asociaţii agricole, eventual şi centre de

prelucrare a produselor agricole.

Aşadar, ascensiunea economică a judeţului Bacău este în strânsă legătură cu

dezvoltarea şi susţinerea industriei prelucrătoare, a agriculturii, a zootehniei şi a

turismului.

I.1.PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI BACĂU


12 | P a g e

Situaţie actuală De-a lungul existenţei sale, judeţul Bacău a cunoscut o dezvoltare economică deosebită, fiind implicat activ în evenimente importante din istoria României: Marea Unire, Primul şi Al Doilea Război Mondial, etc. Activitatea industrială a luat amploare în judeţul Bacău, în secolul al XIX, aici funcţionând fabrici de gaz, ulei, rachiu, cărămidă, bere, săpun, zahăr, lumânări, pâine, mezeluri, hârtie şi postav. Satul Valea Arinilor reprezenta în 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. În perioada industrializării forţate, din timpul regimului comunist, în judeţul Bacău s-au construit întregi platforme industriale şi s-au dezvoltat şi modernizat capacităţile vechi. Între acestea se situează chimia şi petrochimia, industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică etc. Între 1950-1975 s-au pus în funcţiune termocentralele de la Comănești şi Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistriţa aval. Cea mai mare realizare industrială a judeţului între 1960-1968 a fost platforma Borzești unul din cei mai importanţi piloni ai industriei chimice românești. În mod implicit şi obiectiv, transformările în baza economică au atras după sine şi mutaţii importante în domeniile învăţământului, culturii, sănătăţii, turismului şi sportului, care în această perioadă au cunoscut creşteri calitative şi cantitative cerute de imperativul modernizării întregii societăţi româneşti. Aşezarea geografică a judeţului permite o accesibilitate facilă atât prin intermediul reţelei rutiere dar şi feroviare şi aeriene. Coridorul pan european IX asigură, prin intermediul componentei rutiere şi feroviare, legătura României cu Grecia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova, pe direcţia Sud-Nord, unind oraşele Giurgiu – Bucureşti - Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Iaşi. Aeroportul Internaţional Bacău asigură legături aeriene cu oraşe din Italia, Anglia şi alte oraşe din România.

Judeţul Bacău se întinde pe o suprafaţă de 6.621 km2 şi are 716.176 locuitori, la nivelul anului 2009. Raportat la regiunea de dezvoltare Nord – Est, Judeţul Bacău se întinde pe o suprafaţă ce reprezintă aproximativ 18% şi concentrează 19,3% din populaţia regiunii, fiind al doilea judeţ din cadrul regiunii, după judeţul Iaşi, ca număr de locuitori. Poziţionat pe unităţi de relief diferite, grupa central - estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi depresiunea Tazlău – Caşin, lunca Siretului şi podişul Bârladului, judeţul Bacău dispune de resurse variate, a căror exploatare a condus la ascensiunea economică. Varietatea resurselor naturale ale judeţului a impulsionat dezvoltarea unor anumite sectoare economice. Calitatea solurilor a stimulat dezvoltarea agriculturii, în zonele de deal şi de munte s-a dezvoltat exploatarea şi prelucrarea lemnului, existenţa izvoarelor minerale cu proprietăţi curative a susţinut dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Slănic Moldova, reţeaua hidrografică şi acumulările de apă au condus la dezvoltarea sectorului piscicol.

Prezentarea generală a judeţului Bacău

13 | P a g e

Industria extractivă şi cea metalurgică au progresat pe baza resurselor subsolului: zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, zăcămintele de cărbune brun, sarea gemă, săruri de potasiu, gipsuri, gresii, argile comune, nisipuri şi pietrişuri. Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în exploatarea resurselor de energie alternativă: biomasă, microhidro şi energie eoliană. Aşadar, judeţul Bacău dispune de o varietate de resurse care au susţinut activitatea economică intensă a judeţului. Luând în considerare numărul de întreprinderi active din punct de vedere economic şi cifra de afaceri a acestora la nivelul anului 2008, judeţul Bacău se clasează al doilea în cadrul regiunii de dezvoltare Nord Est, după judeţul Iaşi. Municipiul Bacău reprezintă un centru foarte important pentru dezvoltarea economică a judeţului, aici fiind realizată cea mai mare parte din cifra de afaceri judeţene (67,6%). Un alt centru economic de referinţă pentru judeţ este reprezentat de municipiul Oneşti. În cele două municipii ale judeţului se realizează aproximativ trei sferturi din cifra de afaceri de la nivelul judeţului. În cadrul regiunii Nord Est, judeţul Bacău se remarcă prin producţia şi furnizarea energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cifra de afaceri realizată în judeţul Bacău în acest sector fiind de peste 80% în total regiune. În cadrul judeţului, activitatea economică se bazează în principal pe activitatea de comerţ şi industria prelucrătoare, ambele sectoare realizând 61,2% din cifra de afaceri a judeţului, în anul 2008. Al treilea sector productiv al economiei judeţului este reprezentat de producţia şi furnizarea energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Deşi indicatorii economici ai judeţului au cunoscut evoluţii crescătoare în perioada 2004-2008, criza economică şi-a pus amprenta asupra cursului ascendent aducând o rată a şomajului de 8,1% în iunie 2010 faţă de 5% în iunie 2008 şi 5,3% în decembrie 2008, precum şi o scădere a numărului agenţilor economici activi din punct de vedere juridic cu 6,7% în primul semestru al anului 2010, faţă de finalul anului 2009.

Structura administrativă a judeţului cuprinde 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna, Slănic-Moldova) şi un număr de 85 de comune (491 de sate). Distribuţia teritorială a oraşelor şi municipiilor în partea centrală şi de vest contribuie la o subdezvoltare economică, şi implicit şi a celorlalţi indicatori sociali, a comunelor din partea estică a judeţului.


14 | P a g e

Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Resursele naturale bogate şi diversificate ale zonei montane: păduri, fond cinegetic, reţea hidrografică, izvoare de ape minerale şi terapeutice, peisaje;

Fond funciar agricol de calitate în zona de deal şi podiş;

Resurse subterane valoroase: hidrocarburi, combustibili solizi, sare gemă, materiale de construcţii;

Relief variat, poziţionare geografică favorabilă, teritoriul judeţului cuprinzând trei unităţi distincte: zona munţilor Carpaţi, zona dealurilor subcarpatice şi o zonă de podiş (platforma moldovenească), fiecare ocupând câte 33% din suprafaţa judeţului;

Accesibilitate ridicată judeţul fiind străbătut de drumurile europene E85 şi E574 şi magistrala feroviară 500;

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru o serie de situri din judeţul Bacău, ce au fost încadrate în categoriile de management corespunzătoare;

Defrişări ale unor suprafeţe importante de păduri din cauza exploatării neraţionale a resurselor forestiere;

Presiune crescută asupra mediului natural fiind afectate specii din flora şi fauna pădurilor;

Investiţii insuficiente în lucrări de conservare a exploatărilor abandonate sau sistate;

Distribuţia teritorială a centrelor urbane de la nivelul judeţului;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Valorificarea mai eficientă a resurselor naturale de care dispune judeţul pentru dezvoltarea turismului, agriculturii, zootehniei şi industriei prelucrătoare;

Zone naturale păstrate într-o stare relativ bună;

Zone etnografice cu mare potenţial de valorificare;

Existenţa unor zone mari de risc de inundaţii şi alunecări;

Sărăcia zonelor rurale adiacente poate produce presiuni suplimentare asupra mediului (în special asupra fondului forestier);

Dificultatea gestionării zonelor protejate din cauza lipsei pregătirii acestei acţiuni cu proiecte pentru delimitarea şi protejarea lor;

Prezentarea generală a judeţului Bacău

15 | P a g e

Probleme majore Pentru identificarea principalelor probleme ale judeţului Bacău s-a recurs la realizarea unui studiu privind percepţiile actorilor locali (APL, întreprinderi, ONG, instituţii publice) interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică. În urma acestui studiu au fost identificate o serie de probleme generale de cu privire la situaţia generală actuală a judeţului Bacău, care sunt prezentate în continuare. Diferenţe zonale de dezvoltare economico-socială. Distribuţia teritorială a centrelor urbane de la nivelul judeţului, respectiv concentrarea acestora în zona centrală şi vestică, reprezintă o problemă majoră în dezvoltarea economică echilibrată a judeţului. Astfel, zona estică a judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare socio-economică mai redusă şi se află într-o relativă izolare, nefiind străbătută de artere de transport feroviar şi nici de artere rutiere naţionale. O altă serie de probleme, puncte slabe au vizat aspecte din domeniul economic. Astfel, declinul industrial din ultimii ani este principalul punct sensibil din domeniul economic al judeţului, un alt aspect sesizat de către actorii locali interesaţi vizând faptul că se practică o agricultură de subzistenţă. Cel de-al treilea punct slab al judeţului Bacău este reprezentat de infrastructura rutieră şi edilitară, în special în mediul rural. Lista principalelor puncte slabe ale judeţului este completată de fenomenele demografice negative şi fenomenele din mediul natural ce pun în pericol condiţiile de trai ale populaţiei (alunecări, inundaţii, defrişări, etc.). În cadrul studiului în rândul actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică, a mai specificată printre problemele majore cu care se confruntă judeţul lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung care să conţină măsuri concrete de sprijin pentru mediul economic şi măsuri eficiente de valorificare eficientă a resurselor existente. Alte puncte slabe au vizat calitatea slabă a serviciilor publice de sănătate şi educaţie.

Direcţii posibile de acţiune Cu ajutorul chestionarului utilizat în cadrul Studiului privind percepţiile actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică s-au identificat principalele puncte tari şi resursele existente ale judeţului, care ar putea şi ar trebui să stea la baza unei dezvoltări economice armonioase şi durabile. Diversitatea formelor de relief şi prezenţa resurselor naturale constituie principalul punct tare al judeţului în opinia actorilor locali ce au participat la studiu. Pe locul al doilea în opinia acestora, dar cu importanţă apropiată se află forţa de muncă, prin volum, calificare şi cost. Amplasarea geografică constituie un punct tare pentru judeţul Bacău, fiind străbătut de importante căi de transport asigurând legătura cu alte centre economice din ţară şi străinătate. Lista punctelor tari menţionate de către actorii locali interesaţi continuă cu: potenţialul turistic, mediul economic ca nivel şi potenţial de dezvoltare, infrastructura de comunicaţii relativ bine dezvoltată, potenţialul agricol prin existenţa resurselor ce pot susţine dezvoltarea acestui sector, sectorul industrial prin gradul de dezvoltare şi prin infrastructura specifică existentă. Pentru stabilirea unor direcţii de acţiune realiste trebuie avute în vedere resursele existente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a judeţului Bacău şi valorificarea corespunzătoare a acestora. În opinia actorilor locali principalele resurse care pot sta la baza dezvoltării judeţului sunt reprezentate de: potenţialul agricol, resursele umane, resursele turistice şi naturale diversificate, resursele energetice, infrastructura creată în sectorul industrial, etc. Principalele direcţii de acţiune vizează valorificarea eficientă a acestor resurse pentru dezvoltarea industriei prelucrătoare, agriculturii, zootehniei şi turismului.

I.2. DEMOGRAFIE ŞI RESURSE UMANE


18 | P a g e

Situaţie actuală

Populaţie şi fenomene demografice

Populaţia totală a judeţului Bacău, la 1 iulie 2009, era de 716.176 persoane, ceea ce reprezintă 3,3% din populaţia stabilă a României şi 19,3% din populaţia stabilă de la aceeaşi dată a regiunii Nord Est. Volumul populaţiei stabile din judeţul Bacău la 1 iulie 2009 reprezintă aproximativ 98,8% din volumul populaţiei înregistrate în anul 2003. În perioada 2003-2009 evoluţia populaţiei judeţului se înscrie într-un trend descendent, pe fondul creşterii sporului migrator şi a sporului natural cu valori negative. Densitatea populaţiei era de 108,2 locuitori/kmp, superioară atât celei înregistrate la nivel naţional (90,1 locuitori/kmp) cât şi celei de la nivel regional (100,8 locuitori/kmp). În profil teritorial o densitate mai scăzută a populaţiei (sub 70 loc./kmp) se înregistrează în zona estică a judeţului şi în partea vestică, datorită unui nivel de dezvoltare mai redus şi, respectiv, datorită suprafeţelor întinse de păduri. Localităţile din partea centrală a judeţului înregistrează, în general, o densitatea a populaţiei de peste 70 locuitori / kmp. Structura pe sexe a populaţiei judeţului este una echilibrată, în timp ce structura pe medii indică un grad ridicat de ruralizare. Ponderea populaţiei din mediul rural s-a ridicat la 54,7% în anul 2009, faţă de 53,7% în 2003. Acest lucru coroborat cu valorile pozitive ale soldului schimbărilor de domiciliu în mediul rural, indică fluxurile de mobilitate în cadrul judeţului: de la urban la rural.

Sursa: DJS Bacău

Sursa: DJS Bacău

Municipiul Bacău

24,6%

Municipiul Oneşti

6,9%

Municipiul Moineşti3,3%

Oraş Comăneşti3,3%

Alte oraşe7,2%

RURAL54,7%

Distribuţia pe medii a populaţiei stabile a judeţului Bacău, 1 iulie 2009

tineri0-14 ani

16,9%

adulţi15-59 ani

64,5%

vârstnici60 ani şi peste

18,6%

Distribuţie pe grupe mari de vârste a populaţieijudeţului Bacău la 1 iulie 2009

Demografie şi resurse umane

19 | P a g e

Sursa: DJS Bacău

Populaţia judeţului Bacău este îmbătrânită demografic - gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei judeţului Bacău este de 1.095,5‰, ceea ce semnifică faptul că la 1.000 de tineri revin 1.095,5 persoane vârstnice. Populaţia vârstnică, de 60 de ani şi peste, reprezintă 18,6% în totalul populaţiei judeţului Bacău, populaţia tânără (0-14 ani) reprezentă aproximativ 16,9%, iar populaţia adultă (15-59 ani), reprezenta 64,5% din totalul populaţiei judeţului la 1 iulie 2009.

În perioada 2003-2009, în judeţul Bacău, ponderea populaţiei tinere a scăzut de la 19,0% la 16,9%, în favoarea populaţiei adulte care a crescut de la 63,1% la 64,5% şi a populaţiei vârstnice care a ajuns de la 17,9% la 18,6%. Pe medii de rezidenţă, se remarcă faptul că în mediul rural populaţia tânără şi populaţia vârstnică deţin procente mai ridicate, comparativ cu mediul urban, în detrimentul populaţiei adulte. În mediul rural, ponderea populaţiei tinere este de 19,2% şi cea a populaţiei vârstnice de 20,9% din totalul populaţiei din mediul rural, în

timp ce în mediul urban populaţia tânără deţinea un procent de 14,2% şi populaţia vârstnică 15,8% din totalul populaţiei de la nivel urban. Potenţialul de activitate al populaţiei judeţului, măsurat prin intermediul ratei de dependenţă demografică, reliefează faptul că la 10 persoane adulte corespund aproximativ 5,5 persoane tinere şi vârstnice, la nivel judeţean. În mediul rural gradul de dependenţă este mai ridicat, la 10 persoane adulte (15-59 ani) corespunzând 6,7 persoane tinere (0-14 ani) şi vârstnice (60 de ani şi peste), faţă de gradul de dependenţă demografică de la nivelul mediului urban, unde la 10 persoane adulte corespund doar 2,2 persoane tinere şi vârstnice. Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul judeţului Bacău are o valoare de 788,5‰, ceea ce înseamnă că peste 15 ani, 5 persoane adulte vor fi înlocuite cu aproximativ 4 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă de aproximativ 21% (la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 212 persoane). Mediul urban se află într-o situaţie nefavorabilă din perspectiva acestui indicator, peste 15 ani, fiind un deficit de resurse de muncă de aproximativ 40% în municipiile şi oraşele judeţului. Mediul rural este mai avantajat din această perspectivă, peste 15 ani deficitul resurselor de muncă va fi de numai 0,4%. În 2009, durata medie a vieţi este de 72,43 ani la nivelul judeţului Bacău, valoare sub durata medie a vieţii la nivelul regiunii Nord Est (73,38 ani) şi sub durata medie a vieţii la nivel naţional (73,33 ani). Durata medie a vieţii este mai crescută în cazul persoanelor din mediul urban, 73,58 (+1,15 ani), faţă de persoanele din mediul rural a căror durată medie a vieţii este de 71,38 ani (-1,35 ani). Durata medie a vieţii este în continuă creştere din anul 2003, când durata medie a vieţii era de 70,33 ani. Aşadar, în perioada 2003-2009, durata medie a vieţii locuitorilor din judeţul Bacău s-a majorat cu 2,1 ani.

9.000 7.000 5.000 3.000 1.000 1.000 3.000 5.000 7.000 9.000

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85 ani +

Ani

Structura populaţiei pe vârste şi sexe în judeţul Bacău 1 iulie 2009

Feminin Masculin


20 | P a g e

Forţa de muncă. Şomajul

Persoanele în vârstă de muncă, apte de muncă, precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezintă resursele de muncă. Aşadar, la nivelul judeţului Bacău, resursele de muncă erau reprezentate de 464,2 mii persoane, reprezentând 19,9% din totalul resurselor de muncă de la nivelul regiunii Nord Est (2.332,8 mii persoane) şi 3,4% din totalul naţional, la sfârşitul anului 2008.

Oferta potenţială de forţă de muncă (populaţia activă civilă) din judeţul Bacău este reprezentată de 236,1 mii persoane (51% din resursele de muncă1) la sfârşitul anului 2008 şi cuprinde populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi. Procentual, oferta de forţă de muncă de la nivel judeţean se situează sub nivelul regional (67%) şi naţional (57%). În perioada 2003-2008, volumul populaţiei active civile de la nivelul judeţului Bacău a scăzut (-6,4%), deşi resursele de muncă au crescut din punct de vedere numeric (+2,4%.).

Populaţia ocupată civilă din judeţul Bacău era de 223,7 mii persoane la sfârşitul anului 2008, reprezentând 17,9% din totalul regional şi 2,6% din totalul naţional. Raportat la populaţia activă civilă, populaţia ocupată reprezintă 94,7%. La nivelul judeţului Bacău şi a regiunii Nord Est, în perioada 2003-2008, s-a înregistrat o tendinţă descendentă a populaţiei ocupate civile, în opoziţie cu evoluţia înregistrată la nivel naţional. În judeţul Bacău, volumul populaţiei ocupate s-a diminuat cu aproximativ 11 mii de persoane, de la sfârşitul anul 2003 până la sfârşitul anului 2008. La sfârşitul anului 2008, doar 48,2% persoane erau ocupate din totalul resurselor de muncă a judeţului Bacău, 2 sub nivelul regional (53,6%) şi naţional (63,6%).

Rata de ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bacău s-a înscris într-un ritm descendent în perioada 2003-2008, asemenea volumului populaţiei ocupate civile, ajungând la 48,2%, în 2008, de la 51,7% în 2003.

1 Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă 2 Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă

Peste jumătate din populaţia ocupată a judeţului Bacău activează în agricultură, industrie şi comerţ.

Datorată restructurării economiei naţionale, în anul 2008, comparativ cu anul 2003, s-au înregistrat reduceri semnificative ale volumului populaţiei ocupate în industrie (-27,4%), agricultură, vânătoare şi silvicultură (-15,4%) şi hoteluri şi restaurante (-14,8%). În aceeaşi perioadă, cele mai importante creşteri s-au înregistrat în construcţii (+52,6%), administraţie publică şi apărare (+59,4%), intermedieri financiare (+50,0%), tranzacţii imobiliare şi alte servicii (+43,5%), sănătate şi asistenţă socială (+32,9%), transporturi, depozitare şi comunicaţii (+20,3%).

Agricultură,

silvicultură şi pescuit

29,5%

Industrie

22,5%

Comerţ cu ridicata şi

cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi

motocicletelor

12,9%

Construcţii

10,6%

Învăţământ5,8%

Sănătate şi asistenţă

socială

5,1%

Transport şi

depozitare

3,8%

Administraţie publică şi apărare ...

2,2%

Altele activtăţi7,5%

Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale(CAEN Rev. 2) Bacău, 2008


21 | P a g e

5,0

4,9 5,0 4,9 4,9

5,0

5,3 5,2 5,1 5,2 5,2

5,3

6,3 6,77,5 7,9 8,1

8,6

8,2 8,4 8,2 8,3 8,7

8,9

8,9 9,18,6 8,2 8,3

8,1

0

2

4

6

8

10

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.

2008 2009 2010

Evoluţia ratei şomajului în judeţul Bacău

La nivel judeţean, numărul şomerilor a înregistrat o scădere continuă în perioada 2004-2007. Ulterior, în 2008, a avut loc o uşoară creştere a numărului şomerilor. Noile probleme economice, de la finalul anului 2008 până în prezent, datorate crizei financiare mondiale au condus la majorarea accelerată a ratei şomajului, care a atins pragul de 9,1% în luna februarie a anului 2010. În iunie 2010, rata şomajului era de 8,1% în judeţul Bacău, peste cea de la nivel naţional de 7,4%. Numărul mediu de salariaţi din judeţul Bacău a fost, în 2008, de 121.996, reprezentând aproximativ 20,6% din numărul mediu de salariaţi de la nivel regional şi 2,4% din cel de la nivel naţional. În perioada 2004-2008, numărul mediu al salariaţilor nu a înregistrat modificări semnificative. Pe activităţi ale economiei naţionale, cele mai importante reduceri s-au înregistrat în industrie, -34,2% (regiune, -29,6%; naţional, -15,1%), agricultură, vânătoare, -16,0% (regiune, -3,1%; naţional, -24,6%), hoteluri şi restaurante, -15,1% (regiune, +55,3%; naţional, +44,5%).

6,3%5,9%

5,2%

4,0%4,4%

7,8%

7,8%

6,8%

6,2%

5,1% 5,3%

8,6%

7,0%

6,3%5,8%

4,4%5,3%

8,9%

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia ratei şomajului, la sfârşitul anului

România Nord Est Bacău


22 | P a g e

Principalele activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiuni CAEN Rev. 2 din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi din anul 2008 sunt reprezentate de către industrie cu 41.353 salariaţi (34,0% din total), comerţ cu 21.288 salariaţi (17,4%), construcţii cu 12.007 salariaţi (9,8%), învăţământ cu 11.934 salariaţi (9,8%) şi sănătate şi asistenţă socială cu un număr de 9.736 salariaţi (8,0%).

Pentru evoluţiile de la nivelul anilor 2009 şi 2010 datele disponibile se referă la efectivul salariaţilor la sfârşitul perioadei. La finalul lunii iunie 2010 efectivul salariaţilor din judeţul Bacău era de 110.866 persoane, în scădere cu 9.464 salariaţi faţă de anul luna iunie 2009 (- 7,9%) şi cu 16.263 salariaţi faţă de luna iunie 2008 (-12,8%). Aceste evoluţii sunt similare cu cele înregistrate la nivel naţional, numărul salariaţilor de la nivelul economiei naţionale, la sfârşitul lunii iunie 2010, fiind cu 7,7% mai mic decât cel de la finalul lunii iunie 2009 şi cu 11,7% mai mic decât cel de la finalul lunii iunie 2008.

La nivelul anului 2008, câştigul salarial nominal mediu net lunar a fost în judeţul Bacău de 1.254 lei RON. Raportat la câştigul salarial de la nivel regional reprezenta 108,6% din acesta iar prin raportare la cel înregistrat la nivel naţional reprezenta 95,8%. Se remarcă o reducere a decalajului faţă de nivelul regional şi o accentuare a celui faţă de nivelul naţional. În judeţul Bacău, în anul 2008, s-a înregistrat un număr total de 108 accidentaţi în muncă, reprezentând aproximativ 24,1% din numărul total al accidentaţilor în muncă de la nivel regional. Atât la nivelul anului 2007 cât şi al anului 2008, numărul accidentaţilor în muncă s-a redus, reprezentând 60,8% şi, respectiv, 70,6% din numărul accidentaţilor înregistrat la nivelul anului 2003. Din cele 108 accidente de muncă produse în judeţul Bacău în anul 2008, 98 s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă iar în 10 cazuri s-a înregistrat decesul accidentaţilor. Numărul mediu anual al accidentaţilor în muncă la nivelul judeţului Bacău a fost în perioada 2003-2008 de aproximativ 131, din care, în medie, 14 mortale.

Industrie; 34,0%

Construcţii; 9,8%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul ...;

17,4%Învăţământ; 9,8%

Sănătate şi asistenţă socială;

8,0%

Transport şi

depozitare; 4,3%

Administraţie publică şi apărare

...; 3,9%

Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport; 2,9%

Agricultură, ...; 2,3%

Celelalte activităţi; 7,5%

Structura numărului mediu de salariaţi pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev. 2) Bacău, 2008

124.973127.129

125.575

120.330

114.326

110.866

100.000

105.000

110.000

115.000

120.000

125.000

130.000

ian

.

feb

.

ma

r.

ap

r.

ma

i

iun

.

iul.

au

g.

sep

.

oct

.

no

v.

de

c.

ian

.

feb

.

ma

r.

ap

r.

ma

i

iun

.

iul.

au

g.

sep

.

oct

.

no

v.

de

c.

ian

.

feb

.

ma

r.

ap

r.

ma

i

iun

.

2008 2009 2010

Evoluţia efectivului salariaţilor la sfârşitul perioadei în judeţul Bacău


23 | P a g e

Analiza SWOT


Demografie şi populaţie

Densitate ridicată a populaţiei (108,2 locuitori/kmp), peste media naţională şi regională;

Gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei judeţului Bacău este de 1.095,5‰, semnificativ mai redus faţă de cel de la nivel naţional;

Rată de dependenţă demografică (550,8‰) uşor mai redusă decât la nivel regional şi naţional şi în scădere faţă de anul 2003;

Spor natural pozitiv pentru mediul urban;

Forţă de muncă. Şomaj

Existenţa unor resurse de forţă de muncă importante, reprezentând 19,9% din totalul resurselor de muncă de la nivelul regiunii Nord Est

Creşterea resursele de muncă existente (2008) faţă de anul 2003 cu 2,4%;

Scăderea populaţiei ocupate în agricultură şi creşterea celei ocupate în construcţii (+52,6%), servicii şi comerţ, în intervalul 2003-2008;

Condiţii de muncă relativ bune, evaluate prin prisma numărului redus al accidentelor colective de muncă şi printr-o rată a accidentelor de muncă mai redusă decât cea de la nivel naţional;

Demografie şi populaţie

Reducerea populaţiei stabile a judeţului Bacău;

Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural, peste cea înregistrată la nivel naţional;

Existenţa unui proces de re-ruralizare a populaţiei judeţului;

Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică în perioada 2003-2009;

Rata de înlocuire a forţei de muncă este scăzută (788,5‰) şi înregistrează o scădere relativ importantă faţă de anul 2003 (905,1‰);

Spor natural negativ înregistrat în perioada 2003-2009;

Rata sporului natural pentru mediul rural este puternic negativă şi înregistrează o tendinţă accentuată de adâncire;

Durata medie a vieţii (72,43 ani) este inferioară celei de la nivel naţional şi regional;

Sold migrator negativ cu tendinţă de accentuare;

Forţă de muncă. Şomaj

Rată de activitate a resurselor de muncă (50,9%) sub valoarea înregistrată la nivel regional (56,6%) şi cea de la nivel naţional (66,6%);

Scăderea ratei de activitate (de la 55,7% în 2003) contrar tendinţei ascendente înregistrate la nivel naţional;

Rată de ocupare a resurselor de muncă (48,2%) redusă, sub valoarea înregistrată la nivel regional (53,6%) şi cea înregistrată la nivel naţional (63,6%);

Scăderea ratei de ocupare a resurselor de muncă (de la 51,7% în 2003 la 48,2%) contrar tendinţei ascendente înregistrate la nivel naţional;

Scăderea populaţiei ocupate în industrie, cu 27,4% în perioada 2003-2008;

Creşterea accelerată a numărului de şomeri pe parcursul anului 2009;

Rată ridicată a şomajului la sfârşitul anului 2009 (8,9%), superioară celei de la


24 | P a g e


nivel regional (8,6%) şi naţional (7,8%);

Reducerea numărului de salariaţi din economia judeţeană, în 2008 se înregistrau 92,6% din numărul salariaţilor din 2003, contrar evoluţiei de la nivel naţional (109,9%);

Scăderea, în perioada 2003-2008, a numărului salariaţilor din industrie, mai accentuată decât la nivel naţional şi regional;

Scăderea accelerată, în perioada iunie 2008 – iunie 2010, a numărului salariaţilor, de la 127.129 la 110.866;

Accentuarea decalajului dintre câştigul salarial mediu net lunar din judeţul Bacău faţă de nivelul naţional, de la 99,2%, în 2003, la 95,8%, în 2008;


Posibilitatea accesării fondurilor structurale pentru activităţi de formare continuă, în vederea calificării/recalificării forţei de muncă;

Existenţa serviciilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru calificare/recalificare;

Existenţa politicilor de stimulare a angajărilor din rândul grupurilor vulnerabile (femei, şomeri peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, persoane cu handicap, absolvenţi);

Continuarea şi accentuarea tendinţei de re-ruralizare a judeţului;

Continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei;

Continuarea procesului de reducere a populaţiei;

Menţinerea soldului migrator negativ şi a tendinţei de accentuare;

Criza economică poate avea ca efect repatrierea forţei de muncă ce poate avea ca rezultat creşterea numărului populaţiei active neocupate;

Înăsprirea condiţiilor de creditare în rândul populaţiei şi agenţilor economici poate conduce la un grad mai mare de sărăcie şi o rată a şomajului în creştere;

Salarizarea nemotivantă a persoanelor cu studii superiore şi de specialitate poate conduce la migrarea populaţiei calificate spre alte centre urbane din alte judeţe;


25 | P a g e

Probleme majore În cadrul Studiului privind percepţiile actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică ale judeţului Bacău, resursele umane reprezintă atât o problemă majoră dar şi un factor important în dezvoltarea economică a judeţului.

36,0% din actorii locali interesaţi care au participat la studiu consideră că fenomenele demografice negative de la nivel judeţean constituie unul din principalele puncte slabe ale judeţului Bacău.

Problemele de ordin demografic ale judeţului Bacău se datorează fenomenelor specifice: scăderea efectivului populaţiei, prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică, migraţia populaţiei, sporul natural negativ acestea având un impact direct asupra forţei de muncă şi implicit a dezvoltării economice viitoare ale judeţului. Pe fondul scăderii sporului natural, creşterea migraţiei populaţiei către alte judeţe şi alte ţări, efectivul populaţiei judeţului Bacău este în continuă scădere. Structura pe vârste a populaţiei judeţului relevă existenţa fenomenului de îmbătrânire a populaţiei. Acest lucru afectează, atât în prezent, cât şi în viitor, resursele de muncă. Conform datelor statistice, peste 15 ani, judeţul Bacău va suferi de un deficit de resurse de muncă de aproximativ 21%. Mediul urban va fi cel mai puternic afectat de această evoluţie (deficit de resurse de muncă de 40%). Gradul de urbanizare în judeţul Bacău este în continuă scădere în ultimii ani pe fondul soldului pozitiv al mişcării naturale de la nivelul zonei rurale şi al fluxurilor migratorii ale populaţiei din mediul urban spre mediul rural. Tendinţa generală, din sectorul imobiliar, de localizarea a noilor cartiere rezidenţiale în localităţi rurale din proximitatea centrelor urbane însoţită de schimbarea domiciliului persoanelor cu o vârstă apropiată/peste cea de pensionare conduc, de asemenea, la concentrarea populaţiei în astfel de medii. Deşi populaţia judeţului Bacău este majoritar localizată în mediul rural, aceasta este afectată de prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică, la un nivel mult mai ridicat decât în mediul urban (20,9% populaţie vârstnică în mediul rural faţă de 15,8% în mediul urban). Localităţile rurale ale judeţului sunt afectate şi de o

pondere scăzută a populaţiei adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani, conducând la un raport de dependenţă demografică ridicat (3,3 tineri şi vârstnici la 5 adulţi în mediul rural, faţă de 2,1 tineri şi vârstnici la 5 adulţi în mediul urban). În schimb, mediul rural beneficiază de o pondere mai ridicată a tinerilor (19,2% tineri), comparativ cu mediul urban (14,2% tineri) al judeţului, acest lucru având consecinţe directe asupra resurselor de muncă disponibile peste o perioadă de 15 ani. Restructurarea economiei şi privatizarea au determinat reducerea continuă a efectivului populaţiei ocupate civile în ultimii ani, precum şi o migraţie a populaţiei urbane disponibilizate către zonele rurale. În ultimii ani, principalele sectoare economice care deţineau peste 50% din populaţia ocupată a judeţului, au întâmpinat dificultăţi de dezvoltare, efectivul populaţiei ocupate civile din agricultură diminuându-se cu 15,4%, iar cea din industrie cu 27,4%, în perioada 2003-2008. Acest lucru se datorează în principal politicilor de la nivel naţional care au susţinut privatizarea sectorului industrial. Prin aceste modificări au avut de suferit localităţile în care erau concentrate mari companii industriale sau care se bazau efectiv pe agricultură. Specificul pronunţat agricol al zonei estice a judeţului, fiind zona cu cea mai extinsă suprafaţă agricolă, implică o pondere ridicată a populaţii ocupate în agricultură şi cele mai scăzute rate de angajare3 din judeţ (sub 10%). Această situaţie este influenţată şi de faptul că în partea estică a judeţului nu se află nici un centru urban care să absoarbă forţa de muncă existentă. Forţa de muncă a judeţului Bacău este puternic influenţată de criza economică mondială, care a început să producă efecte vizibile începând cu sfârşitul anului 2008. Rata şomajului ridicată (8,1% în iunie 2010) reprezintă o problemă importantă la nivelul întregului judeţ. La finalul anului 2008, în partea estică a judeţului se înregistrau rate ale şomajului mai ridicate decât în zonele centrale şi de vest ale judeţului. Accentuarea acestor probleme vor conduce în timp la o piaţă a forţei de muncă deficitară, punând piedici în dezvoltarea armonioasă a economiei judeţului.

3 Rata de angajare reprezintă raportul dintre salariaţi şi populaţia în vârstă de muncă.


26 | P a g e

42,0%

Direcţii posibile de acţiune În urma studiului privind percepţiile actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică ale judeţului Bacău s-au identificat principalele resurse pe care ar trebui să se sprijine viitoarea dezvoltare a judeţului. În opinia actorilor locali interesaţi, resursele şi forţa de muncă reprezintă a doua componentă importantă pe care ar trebui să se bazeze dezvoltarea economică a judeţului, după terenurile agricole.

42,0% din actorii locali interesaţi care au participat la studiul întreprins pentru identificarea problemelor cheie care afectează mediul de afaceri şi a direcţiilor prioritare de dezvoltare economică ale judeţului Bacău sunt de părere că resursele umane reprezintă principalele resurse existente la nivelul judeţului pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică. Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

Direcţiile de acţiune în privinţa resurselor umane la nivel judeţean sunt dependente de politicele demografice adoptate la nivel naţional. La nivelul României, politicile demografice vizează creşterea natalităţii prin:

acordarea concediului de sarcină şi a indemnizaţiei de maternitate în cuantum de 85% din baza de calcul, conform cu OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;

acordarea concediului pentru creşterea copilului de cel puţin 2 ani şi a stimulentelor financiare pentru creşterea copilului conform OUG 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creșterii copilului;

acordarea trusoului pentru nou – născuţi conform Legii 482/2006. Politicile demografice împreună cu cele întreprinse la nivel social, educativ, cultural, economic conduc la o dezvoltare demografică adecvată, de a cărui evoluţie depinde forţa de muncă disponibilă viitoare.

Prin legislaţia în vigoare, în România, se susţine şi stimulează angajarea şomerilor, absolvenţilor, elevilor şi studenţilor, prin acordarea unor facilităţi firmelor angajatoare, conform Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi Legii 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor. Dezvoltarea forţei de muncă existente şi viitoare se poate realiza prin:

calificarea forţei de muncă nespecializate;

dezvoltarea abilităţilor, educaţiei forţei de muncă;

susţinerea grupurilor vulnerabile în vederea angajării;

formarea continuă a forţei de muncă. Desfășurarea de programe pentru realizarea acestora, precum şi dezvoltarea unor sectoare economice (servicii) pot atrage forţă de muncă şi din exteriorul judeţului. Acest lucru este în strânsă legătură cu nivelul condiţiilor de trai oferite de localităţile din judeţul Bacău. Accesarea fondurilor europene pentru activităţile de formare continuă a forţei de muncă reprezintă o bună modalitate de a susţine forţa de muncă a judeţului.

I.3. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TEHNICO-DILITARĂ


28 | P a g e

Situaţie actuală

Drumuri publice

Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Bacău, la sfârşitul anului 2009, era de 2.440 km, din care 449 km (18,4%) reprezintă drumuri naţionale şi 1.991 km (81,6%) sunt drumuri judeţene şi comunale. Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău era, la 31 decembrie 2009, de 36,9 km drum la 100 kmp teritoriu, similară cu cea de la nivel regional (36,7 km/kmp) şi superioară celei înregistrată la nivel naţional (34,3 km/kmp). În profil teritorial se remarcă faptul că partea estică a judeţului nu este străbătută de drumuri naţionale, aflându-se, şi datorită gradului redus de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale, într-o relativă situaţie de izolare. Principalul centru urban al judeţului, municipiul Bacău, este conectat de exterior prin intermediul marilor reţele de transport. Municipiul Bacău se înscrie în proiectele de infrastructură TEN-T viitoare, programate după 2013, care vor asigura legătura între Siret - Suceava – Bacău – Mărăşeşti – Tişiţa. De asemenea, Municipiul este traversat şi de coridorul IX (Giurgiu – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Bacău – Roman – Iaşi - Sculeni), componentă a Programului TRACECA, care realizează legătura Nord – Sud, preluând traficul din cea mai mare parte a regiunii Moldova. Coridorul asigură cale directă de ieşire spre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Gradul de modernizare a drumurilor publice din judeţul Bacău este de 23,5%, la 31 decembrie 2009. În perioada 2004-2009, ponderea drumurilor publice modernizate de pe teritoriul judeţului Bacău, nu a avut modificări remarcabile, variind în intervalul 23,7% (în anul 2004) şi 26,5% (în anul 2007).

Comparativ cu celelalte judeţe din regiunea Nord Est, judeţul Bacău se situează pe locul al patrulea, în ceea ce priveşte gradul de modernizare al drumurilor publice, fiind devansat de judeţele Suceava, Vaslui şi Neamţ. O componentă importantă a drumurilor publice este reprezentată de variantele de ocolire a marilor oraşe, care au rolul de:

descongestionarea traficului;

sporirea considerabilă a capacităţii de circulaţie;

reducerea degradării şi a uzurii arterelor existente, datorită suprasolicitărilor cauzate de traficul greu;

reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor si zgomotului;

realizarea legăturilor între reţelele de transport care atrag fluxuri de mărfuri. Un important punct rutier de transport, Municipiul Bacău dispune de o variantă de ocolire prin comuna limitrofă Letea Veche.

Modernizate23,5%

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere

27,0%

Pietruite37,1%

De pământ12,4%

Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor, din judeţul Bacău, la 31 decembrie 2009

Infrastructura şi echiparea tehnico-edilitară

29 | P a g e

Căi ferate

Lungimea liniilor de cale ferată de pe teritoriul judeţului Bacău este de 221 km, reprezentând 13,7% din totalul liniilor de la nivel regional. La nivelul judeţului Bacău, liniile de cale ferată electrificată reprezintă aproximativ 85,5%, pondere mult mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (41,0%) şi naţional (37,1%). Pe teritoriul judeţului funcţionează:

calea ferată dublă şi electrificată: - Adjud – Bacău – Roman care face parte din magistrala 500 Bucureşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Vişani, cotată ca magistrală trans-europeană;

calea ferată dublă şi electrificată – pe direcţia Oneşti – Adjud;

calea ferată simplă electrificată – pe traseul Oneşti – Comăneşti – Ciceu;

trasee cu cale ferată simplă neelectrificată sunt pe direcţiile: Comăneşti – Moineşti şi Bacău – Bicaz.

Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată era de 33,4 km/ 1.000 kmp. Aceasta era inferioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9, şi a celei de la nivel naţional – 45,2 km/ 1.000 kmp. Judeţul Bacău se află pe ruta feroviară a coridorului paneuropean IX, care urmează traseul Ungheni - Iași - Pașcani - Bacău - Adjud - Mărăşeşti - Buzău - Ploiești - București - Giurgiu/Ruse.

Infrastructura de transport aerian

Din anul 1946 traficul aerian public de călători şi marfă este deservit de Aeroportul Bacău. Acesta dispune de o pistă de 2.500 m lungime şi 80 m lăţime şi o suprafaţă totală de peste 200 ha. Datorită dezvoltării traficului aerian intern şi internaţional, la data de 30.12.1975, Aeroportul Bacău, a fost declarat prin Decret prezidenţial, aeroport internaţional. În 2002, printr-o Hotărâre de Guvern, acest statut a fost reconfirmat.

Din ianuarie 2010, Aeroportul Internaţional "George Enescu" Bacău a fost preluat în administrare privată de către S.C. Blueaero S.R.L., pentru a deveni un motor al dezvoltării economico-sociale în zona centrală a Moldovei. Procesul de modernizare şi extindere prevăd modernizarea căilor de rulare, consolidarea reţelei de drumuri interne, amenajarea parcării şi construirea un nou terminal cu o capacitate minimă de 450 de pasageri pe oră. Cursele aeriene ce pleacă/sosesc din/pe Aeroportul George Enescu din Bacău sunt deservite, în prezent, de trei companii aeriene, asigurând legătura cu alte aeroporturi din România, Italia, Germania, Austria, Anglia, Spania, Portugalia, Franţa, Grecia, Bulgaria. Aeroportul Bacău deservește o zonă vastă care include în principal orașele Bacău, Piatra-Neamţ, Vaslui, Galaţi, Brăila, Vrancea şi Buzău, dar şi Iaşi, pentru cursele internaţionale pe care Aeroportul Iaşi nu realizează curse.

Infrastructura de telecomunicaţii

Activitatea de poştă. În perioada 2004-2009, numărul unităţilor poştale din judeţul Bacău nu s-a modificat semnificativ, în anul 2009 existând un număr total de 183 unităţi. Activitatea de poştă desfăşurată în anul 2009 în judeţul Bacău a cuprins un număr de 13.760 mii expedieri corespondenţă şi imprimate, 35 mii colete poştale, 7 mii trimiteri cu valoare declarată şi 1.425 mii trimiteri recomandate. Comparativ cu anul 2005, volumul activităţii de poştă în anul 2009 se menţine la un nivel relativ constant, în ciuda faptului că în acest domeniu operatorii privaţi deţin o cotă importantă din piaţă. Activitatea de telefonie. La nivelul judeţului Bacău în anul 2009 existau un număr de 142.897 abonamente telefonice în reţeaua telefonică fixă, reprezentând 22,8% din totalul existent la nivelul Regiunii Nord Est. Faţă de anul 2007, numărul abonamentelor existente în judeţul Bacău a crescut cu 23,6%, evoluţie similară cu cele înregistrate la nivel regional şi naţional (+24,0% şi, respectiv, +24,3%).


30 | P a g e

În ceea ce priveşte evoluţia convorbirilor telefonice în trafic naţional sau internaţional, se remarcă o creştere semnificativă a celui din urmă în anul 2009 faţă de 2005, şi o scădere a volumului convorbirilor naţionale. Staţii de televiziune şi de radiofuziune. În anul 2007, la nivelul judeţului Bacău existau, conform datelor INS, un număr de 35 staţii de televiziune (dintr-un total de 657 staţii existente la nivel naţional) şi un număr de 25 staţii de radiodifuziune televiziune (dintr-un total de 751 staţii existente la nivel naţional).

Infrastructura de sprijinire a afacerilor

Cu scopul de a sprijini activitatea economică a judeţului s-au înfiinţat şi funcţionează următoarele structuri:

Parcuri industriale o Parcul Industrial HIT Hemeiuş Bacău. Prin construirea acestui campus ITC

s-a urmărit stimularea pe plan local şi regional a afacerilor în domeniu, a unor activităţi industriale conexe, susţinerea şi încurajarea spiritului antreprenorial în rândul specialiștilor, atragerea investitorilor strategici ce pot dezvolta proiecte specifice, dezvoltarea învăţământului de specialitate la toate nivelurile. Sector ţintă: Industria Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor.

o Zona Industrială Buhuşi furnizează societăţilor comerciale din industria uşoară şi alte profile de activitate servicii de bază şi suport şi locaţii pentru companii din industria uşoară, textile, mecanică, IT. Sector ţintă: Sector: Industrie uşoară; Textile; Mecanică; Tehnologia informaţiei.

Structuri de sprijinire a afacerilor o Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est desfăşoară activităţi în

domeniul sprijinirii afacerilor şi stimulării spiritului antreprenorial din regiune.

o Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bacău. Scopul Camerei este de a contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil comercianţilor, de a sprijini membrii în raporturile cu autorităţile publice locale şi centrale şi cu organismele specializate.

o Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Bacău promovează politicile şi strategiile de dezvoltare a sectorului IMM, a celui cooperatist şi a comerţului interior elaborate de MIMMCMA şi

colaborează cu celelalte instituţii publice locale şi centrale pentru realizarea politicilor de coeziune economică şi socială şi de reducere a disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare din România, pe de o parte şi între acestea şi cele din Uniunea Europeană, pe de altă parte, politici elaborate de Comisia Europeană şi pe care România şi le-a însuşit odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Echiparea edilitară

Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite .

Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău era, la finalul anului 2008, de 1.501,9 km, reprezentând aproximativ 23,1% din totalul lungimii reţelei de la nivel regional. La nivelul judeţului Bacău, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile a înregistrat, în perioada 2003-2008, o creştere importantă, astfel încât la nivelul anului 2008 a ajuns la 187,5% din cea existentă în 2003. Această creştere este superioară celei înregistrate pe total Regiune Nord Est, unde lungimea reţelei la nivelul anului 2008 era de 136,4% din cea din 2003. Din totalul reţelei de distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău, reţeaua din mediul rural totaliza 745,9 km reprezentând 49,7%, iar cea din mediul urban totaliza o lungime de 756 km (50,3%). Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din municipiul Bacău era de 324,5 km (21,6% din totalul judeţean), cea din municipiul Oneşti, de 110,0 km (7,3%), cea din oraşul Dărmăneşti, de 84,0 km (5,6%), cea din Comăneşti, 71,4 km (4,8%), cea din Buhuşi, 47,5 km (3,2%), cea din Târgu Ocna, 46,8 km (3,1%), cea din Moineşti, 44,4 km (3,0%) iar cea din Slănic Moldova - 27,4 km (1,8%). Atât la nivelul regiunii Nord Est cât şi a judeţului Bacău a avut loc o creştere a lungimii reţelelor de distribuţie a apei potabile din mediul rural, astfel încât, la nivelul anului 2008, ponderea deţinută de reţelele din mediul rural (46,1% şi, respectiv, 49,7%) s-a apropiat de cea înregistrată la nivel naţional, de 53,5%.


31 | P a g e

În ceea ce priveşte gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor urbane acesta este de 100% pentru judeţul Bacău iar, la nivel naţional şi regional este de 99,1% şi, respectiv, 95,7%. În ceea ce priveşte localităţile din mediul rural din judeţul Bacău, în anul 2008, în 80% dintre ele existau reţele de distribuţie a apei potabile (conform INS), pondere semnificativ mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (56,5%) şi naţional (63,1%). Cu toate acestea există localităţi în care nu există reţea de apă sau aceasta are o lungime redusă, fiind vorba, în special, de localităţile din zona montană şi de deal, datorită reliefului şi densităţii populaţiei, precum şi o serie de localităţi din zona estică datorită şi nivelului mai redus de dezvoltare din punct de vedere economic. Faţă de situaţia înregistrată la nivelul anului 2004, se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor din mediul rural cu 11,2 puncte procentuale, de la 68,8% până la 80,0%. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile din judeţul Bacău era în 2008 de 113.091 mii mc/zi, reprezentând 86,9% din capacitatea instalaţiilor din anul 2003. Raportat la capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile de la nivelul Regiunii Nord Est (1.244.148 mii mc/zi), judeţul Bacău deţine o pondere de 9,1%. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din judeţul Bacău a fost de 21.168 mii mc, reprezentând aproximativ 19,0% din cantitatea totală distribuită la nivelul Regiunii Nord Est. La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat o reducere continuă a cantităţilor de apă potabilă distribuită consumatorilor, la nivelul anului 2008 distribuindu-se, doar, aproximativ, 62,4% din volumul distribuit în anul 2003. Această tendinţă descendentă, însă mai puţin accentuată, s-a înregistrat şi la nivel naţional şi regional, volumul apei potabile distribuit în 2008 reducându-se la 88,2% şi, respectiv, 68,8% din cel din anul 2003. Din cantitatea totală distribuită, 13.697 mii mc, reprezentând 64,7%, au fost distribuiţi consumatorilor casnici. Ponderea cantităţii de apă potabilă distribuită consumatorilor casnici este similară cu cea înregistrată la nivel regional (62,4%) şi naţional (63,4%).

Faţă de situaţia, pe tipuri de consumatori, a cantităţii de apă distribuită în anul 2003, se remarcă o creştere cu 7,7 puncte procentuale a ponderii deţinute de către apa potabilă distribuită consumatorilor casnici, de la 57,0% la 64,7%. O evoluţie similară a ponderii deţinute de către cantităţile de apă distribuite consumatorilor casnici în total s-a înregistrat şi la nivel naţional (de la 58,6%, în 2003, până la 63,4%, în 2008) şi regional (de la 56,0%, în 2003, până la 62,4%, în 2008). Din cantitatea totală de apă potabilă distribuită în judeţul Bacău, în 2008, aproape jumătate (48,8%), respectiv 10.330 mii mic, a fost distribuită consumatorilor din municipiul Bacău. De asemenea, 17,9% (3.795 mii mc) din cantitatea distribuită la nivel judeţean a fost distribuită consumatorilor din municipiul Oneşti. În mediul rural a fost distribuită o cantitate de 3.184 mii mc, reprezentând doar 15,0% din total cantitate distribuită la nivel judeţean.

Energie termică

La nivelul anului 2000 se distribuia energie termică în toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău. Numărul localităţilor în care se distribuie energie termică locuitorilor s-a redus continuu. Astfel, în 2002 se distribuia energie termică în 6 dintre localităţile urbane, în 2005 în 4 (Moineşti, Comăneşti, Oneşti şi Bacău) iar, din 2007, se distribuie energie termică în sistem centralizat doar în Oneşti şi Bacău. La nivelul anului 2008, în judeţul Bacău s-au distribuit 326.738 gigacalorii, reprezentând 26,6% din totalul de energie termică distribuit la nivel regional. Cantitatea de energie termică distribuită pentru uz casnic a fost de 259.367 gigacalorii, respectiv 79,4% din total. Faţă de anul 2003 când s-au distribuit pentru uz casnic 533.860 gigacalorii, cantitatea distribuită în 2008 reprezenta doar 48,6%, ponderea în totalul distribuit la nivel judeţean reducându-se cu 7,4 puncte procentuale (de la 86,8% la 79,4%).


32 | P a g e

Reţeaua de canalizare

Lungimea reţelei de canalizare din judeţul Bacău a ajuns, la finalul anului 2008, la 718,9 km, în creştere cu 225,7 km faţă de cea existentă la finalul anului 2003. În termeni procentuali este vorba de o creştere cu 45,8% a lungimii reţelei de canalizare din judeţul Bacău, creştere superioară celor de la nivel regional (+21,4%) şi naţional (+18,5%). La nivelul mediului urban există reţele de canalizare în toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău şi se înregistrează un grad mai ridicat de acoperire cu reţele de canalizare a localităţilor urbane atât faţă de cel de la nivel naţional (96,6%) cât şi faţă de cel de la nivel regional (93,5%). La nivelul judeţului Bacău, în 2008, în 56,5% din localităţile rurale exista reţea de canalizare, situaţie net favorabilă faţă de cea de la nivel naţional şi regional unde reţele de canalizare în existau în 15,8% şi, respectiv, 20,0% din localităţile rurale. Faţă de anul 2004, când dispuneau de reţele de canalizare 51,3% din localităţile rurale din judeţul Bacău se înregistrează o creştere cu 5,2 puncte procentuale a gradului de acoperire cu reţele de canalizare a localităţilor rurale. În funcţie de lungimea reţelei de canalizare, principalele localităţi din judeţul Bacău sunt municipiul Oneşti cu o lungime a reţelei de 280 km (38,9% din total judeţean) şi municipiul Bacău cu o lungime a reţelei de 212,6 km (29,6%). Reţeaua de canalizare din mediul rural avea o lungime de 107,8 km, reprezentând 15,0% din total lungime reţea canalizare la nivel judeţean. Lungimea reţelelor de canalizare din localităţile rurale este redusă (o lungime medie per localitate de 2,2 km) şi nu acoperă decât parţial necesităţile. De altfel, există doar 8 comune care dispun de o reţea de canalizare de peste 5 km şi doar 3 care dispun de o reţea de canalizare de peste 10 km.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din judeţul Bacău era de 814,0 km, în 2008, reprezentând 28,0% din lungimea reţelei de la nivel regional (2.908,6).

La finalul anului 2008, lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale a crescut până la 119,5% din lungimea reţelei din anul 2003, creştere mai redusă decât cele înregistrate la nivel naţional (133,5%) şi la nivelul Regiunii Nord Est (137,4%).

În toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău existau reţele de distribuţie a gazelor natural.

Ponderea localităţilor din mediul rural, judeţul Bacău, care dispuneau de reţele de distribuţie a gazelor naturale era de 21,2%, situaţie similară cu cea de la nivel naţional (în 20,4% dintre localităţile rurale existau reţele de distribuţie a gazelor naturale) şi mai favorabilă decât cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est (în 11,1% dintre localităţile rurale exista reţea de gaz).

În funcţie de lungimea de distribuţie a gazelor naturale, municipiul Bacău ocupă prima poziţie cu o lungime de 243,7 km (29,9%), fiind urmat de municipiul Oneşti cu 126,1 km reţea (15,5%) şi municipiul Moineşti cu 75,6 km reţea (9,3%). Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale din mediul rural avea o lungime de 207,9 km, reprezentând aproximativ un sfert din total lungime judeţeană (25,5%). Localităţile rurale care dispun de reţea de distribuţie a gazelor naturale sunt cele aflate pe traseul E85 (Sascut, Orbeni, Răcăciuni Cleja), din proximitatea municipiului Bacău (Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Măgura, Mărgineni, Hemeiuş) şi câte trei localităţi din zona vestică (Solonţ, Zemeş şi Oituz) şi trei din zona estică (Motoşeni, Huruieşti şi Podu Turcului). Volumul gazelor naturale distribuite consumatorilor din judeţul Bacău a fost de 266.126 mii mc în anul 2008. În judeţul Bacău, la nivelul anului 2004 se înregistrează, faţă de anul 2003, o creştere importantă a volumului de gaze distribuite, până la163,7%. În perioada următoare tendinţa este una descendentă, volumul de gaze distribuit în 2008 reprezentând 53,9% din cel distribuit în 2003. Aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivel regional, evoluţia regională fiind puternic influenţată de cea din judeţul


33 | P a g e

Bacău, acesta deţinând o pondere de peste o treime în consumul regional de gaz în perioada 2003-2007. Volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a fost de 76.996 mii mc în anul 2008, reprezentând un sfert din volumul gazelor pentru uz casnic distribuite la nivel regional şi aproximativ 29% din volumul total de gaze distribuit în judeţul Bacău. Volumul gazelor naturale distribuite la nivelul judeţului Bacău pentru uz casnic nu a înregistrat modificări importante în perioada 2004-2008.

În municipiul Bacău volumul gazelor naturale distribuite în 2008 a fost de 126.027 mii mc (47,4% din total judeţean) şi în municipiul Oneşti s-au distribuit 96.665 mii mc gaze (36,3%). Volumul gazelor naturale distribuite în localităţi din mediul rural a fost de doar 18.283 mii mc, reprezentând 6,9% din totalul distribuit la nivel judeţean, în 2008. În ceea ce priveşte volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic, 52,7% din total a fost distribuit în municipiul Bacău şi doar 15,3% a fost distribuit consumatorilor din municipiul Oneşti. Gazele naturale pentru uz casnic distribuite în mediul rural reprezintă 12,6% din total. Se remarcă, ponderea redusă a volumului gazelor pentru uz casnic în total gaze distribuite la nivelul municipiului Oneşti, Bacău şi oraşului Târgu Ocna.

Spaţiul locativ

Locuinţe existente. La sfârşitul anului 2009 existau un număr de 265.122 locuinţe la nivelul judeţului Bacău, reprezentând 19,6% din totalul regional şi 3,2% din totalul existent la nivel naţional. Dintre acestea, în mediul urban erau 123.647 locuinţe (46,6% din total) iar în mediul rural 141.475 locuinţe (53,4% din total). Faţă de situaţia înregistrată la nivel naţional, unde 45,8% dintre locuinţe se află în mediul rural şi 54,2% în mediul urban, atât la nivelul regiunii Nord Est cât şi al judeţului Bacău se înregistrează o pondere mai ridicată a locuinţelor din mediul rural.

Faţă de sfârşitul anului 2004, fondul de locuinţe a crescut cu aproximativ 2%, creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +1,3% iar în mediul rural de +2,6%. La nivel naţional s-a înregistrat o creştere a fondului de locuinţe cu +2,5% iar la nivel regional o creştere cu 2,9%. La nivelul judeţului Bacău se înregistra un număr mediu de aproximativ 370 locuinţe per 1.000 locuitori, sub valoarea de la nivel naţional unde se înregistrau un număr de 390 locuinţe la 1.000 locuitori. Numărul locuinţelor care revin la 1.000 locuitori din mediul urban era de 381 (cu aproximativ 10 locuinţe mai mult) în timp ce în mediul rural existau 361 locuinţe la 1.000 locuitori (cu 9 locuinţe mai puţin). Se remarcă numărul redus de locuinţe per 1.000 locuitori din mediul rural, atât la nivel judeţean cât şi regional, comparativ cu cel înregistrat la nivelul României, de 398. Camere de locuit. Numărul camerelor de locuit din judeţul Bacău, la sfârşitul anului 2009, era de 676.489, reprezentând 19,7% din totalul regional şi 3,1% din totalul existent la nivel naţional. Dintre acestea, în mediul urban erau 300.145 camere (44,4% din total; 41,4% nivel regional şi 51,4% nivel naţional) iar în mediul rural 376.344 camere (55,6% din total; 58,6% nivel regional şi 48,6% nivel naţional). Faţă de sfârşitul anului 2004, numărul camerelor de locuit a crescut cu aproximativ 3,2% (4,7% nivel regional şi 3,7% nivel naţional), creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +2,0% (nivel naţional 3,3% şi nivel regional 3,4%) iar în mediul rural de +4,2% (nivel naţional 4,2% şi nivel regional 5,6%). Numărul mediu de camere de locuit per locuinţă este de 2,6, în mediu urban fiind mai mic, 2,4 camere/locuinţă, şi mai mare în mediul rural – 2,7 camere/locuinţă. Suprafaţa locuibilă. Suprafaţa locuibilă totală la nivelul judeţului Bacău, la sfârşitul anului 2009, era de 9.876.342 mp, reprezentând 19,7% din totalul regional şi 3,0% din totalul existent la nivel naţional.


34 | P a g e

Dintre acestea, în mediul urban erau 4.543.528 mp (46,0% din total; 42,3% la nivel regional şi 54,2% nivel naţional) iar în mediul rural 5.332.814 mp (54,0% din total; 56,8% nivel regional şi 45,8% nivel naţional). Faţă de sfârşitul anului 2004, suprafaţa locuibilă a crescut cu aproximativ 4,2% (6,2% nivel regional şi 5,3% nivel naţional), creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +2,7% (nivel naţional 4,7% şi nivel regional 4,6%) iar în mediul rural de +5,5% (nivel naţional 6,1% şi nivel regional 7,4%). În profil teritorial se remarcă zona de est a judeţului unde suprafaţa medie locuibilă este mai redusă: în general sub 35 mp locuibili per locuinţă şi chiar sub 30 mp (Vultureni şi Motoşeni). Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă din judeţul Bacău era, la sfârşitul anului 2009, de 37,3 mp, similară cu suprafaţa medie a unei locuinţe din regiunea Nord Est (37,1 mp) şi cu 1,6 mp mai mică decât suprafaţa locuibilă medie la nivel naţional a unei locuinţe (38,9 mp). Raportat la numărul de locuitori, în judeţul Bacău, reveneau 13,8 mp locuibili per persoană. Această suprafaţă, era uşor superioară celei medii de la nivelul Regiunii Nord Est, 13,5 mp locuibili per persoană şi, cu aproximativ, 1,4 mp mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional (15,2 mp). Numărul locuinţelor terminate. În 2009, au fost finalizate în judeţul Bacău un număr de 1.264 locuinţe, în scădere faţă de anul anterior cu 370 locuinţe (-22,6%). Raportat la cele 11.739 locuinţe finalizate la nivel regional, judeţul Bacău deţinea o pondere de 10,8%, în perioada 2004-2008 deţinând ponderi cuprinse între 13,8% şi 16,6%. Din numărul total de locuinţe finalizate în 2009, 339 locuinţe au fost finalizate în mediul urban (26,8% din total) iar 925 în mediul rural (73,2% din total). Faţă de anul 2004, numărul de locuinţe finalizate a crescut cu aproximativ 24,4%, creştere inferioară celei înregistrate la nivel regional (+78,8%) şi naţional (+107,5%). În mediul urban numărul locuinţelor finalizate în 2009 reprezenta doar 94,6% din cel al locuinţelor finalizate în 2004, în timp ce în mediul rural era de 141,0% raportat la nivelul din 2004.

Dacă la nivelul anului 2009, 73,2% din locuinţele terminate în judeţul Bacău se aflau în mediul rural, la nivelul regiunii Nord Est 58,1% dintre locuinţele terminate se aflau în mediul rural, iar la nivel naţional ponderea locuinţelor terminate în mediul rural era de 49,7%. Suprafaţa locuibilă a locuinţelor terminate. Suprafaţa locuibilă, din cadrul locuinţelor terminate în 2009, la nivelul judeţului Bacău a fost de 97.700 mp, reprezentând 12,0% din totalul regional şi 2,2% din cel naţional. Judeţul Bacău, din punct de vedere al suprafeţei locuibile a locuinţelor terminate a deţinut în perioada 2004-2008 ponderi cuprinse între 13,4% şi 15,2%. Faţă de anul 2004, suprafaţa locuibilă din cadrul locuinţelor terminate în 2009 a crescut cu aproximativ 72,7% (112,4% nivel regional şi 112,9% nivel naţional), creşterea înregistrată în mediul urban fiind de +62,9% (nivel naţional 93,6% şi nivel regional 131,8%) iar în mediul rural de +76,3% (nivel naţional 134,7% şi nivel regional 101,7%). Din totalul suprafeţei locuibile, aproximativ 24.970 mp erau în cadrul locuinţelor terminate în mediul urban (25,6% din total; 38,7% la nivel regional şi 48,1% nivel naţional) iar 72.730 mp în cadrul locuinţelor terminate în mediul rural (74,4% din total; 61,3% nivel regional şi 51,9% nivel naţional). Suprafaţa medie locuibilă, din cadrul locuinţelor terminate în 2009 la nivelul judeţului Bacău este de 77,3 mp, locuinţele din mediul rural având o suprafaţă medie locuibilă de 78,6 mp iar cele din mediul urban o suprafaţă medie locuibilă de 73,7 mp. Se remarcă că suprafeţele medii locuibile ale locuinţelor terminate în perioada 2007-2009 (mai mari de 70 mp locuibili) sunt aproape duble faţă de suprafeţele medii locuibile în cadrul locuinţelor existente (aproximativ 37 mp locuibili). De asemenea, se remarcă o creştere a suprafeţelor medii locuibile pentru locuinţele terminate, de la o medie 55,7 mp locuibili, în 2004, la o suprafaţă locuibilă medie de 77,3 mp, în 2009 (+21,6 mp; +38,8%).


35 | P a g e

Analiza SWOT


Infrastructură şi echipare edilitară

Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău (36,9 km/100 kmp) este superioară nivelului naţional (34,3 km/kmp), caracterizându-se totodată printr-o bună dispersie a acestora în profil teritorial;

Existenţa Aeroportul Internaţional „George Enescu” şi poziţionarea deosebit de avantajoasă a acestuia în context regional;

Ponderea liniilor de cale ferată electrificată este de 85,5% din total linii cale ferată existente la nivel judeţean, pondere mult mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (41,0%) şi naţional (37,1%);

Ponderea liniilor de cale ferată cu 2 căi este de aproximativ 50,7% din totalul liniilor normale, pondere superioară celei de la nivel regional (34,0%) şi celei de la nivel naţional (27,3%);

Infrastructură de comunicaţii (reţele fibră optică, unităţi poştale staţii televiziune şi radiodifuziune, acoperirea cu reţele de telefonie mobilă) bine dezvoltată;

Existenţa Parcului Industrial HIT Hemeiuş Bacău;

Evoluţia pozitivă a lungimii reţelelor de furnizare a apei potabile (187% în 2008 faţă de anul 2003, respectiv de la 801,2 km existenţi în 2003 la 1.501,9 km în 2008);

Creşterea ponderii reţelei de furnizare a apei potabile în mediul rural de la aproximativ 27% în 2003 în total reţea judeţeană, la aproximativ 50% în 2008;

Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor urbane este de 100%;

Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor rurale este de 80% în 2008, nivel superior celui regional (56,5%) şi naţional (63,1%).

Creşterea semnificativă a lungimii reţelei de canalizare din judeţul Bacău, la finalul anului 2008 aceasta ajungând la 718,9 km, în creştere cu 225,7 km faţă de cea existentă la finalul anului 2003;


Ponderea drumurilor publice modernizate de la nivelul judeţului Bacău este de 23,5%, inferior nivelului regional (26,6%) sau naţional (29,2%);

Ponderea drumurilor judeţene şi comunale modernizate este de doar 7,3% din totalul drumurilor judeţene şi comunale, inferior ponderii de 10,7% grad de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale de la nivel regional sau 13,4% grad de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale de la nivel naţional;

Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată (33,4 km/ 1.000 kmp) este inferioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9 km/ 1.000 kmp, şi a celei de la nivel naţional – 45,2 km/ 1.000 kmp. Zona de est a judeţului Bacău ce reprezintă 1/3 din totalul suprafeţei judeţului nu dispune de nici un traseu de cale ferată;

Slaba dezvoltarea a Zonei Industriale Buhuşi;

Inexistenţa/slaba dezvoltare a infrastructurii de sprijinire a producătorilor agricoli (centre de colectare, silozuri etc.);

Ponderea deţinută de lungimea reţelelor de furnizare a apei potabile din mediul rural în total reţea (urban +rural), de 49,7% în 2008, se situează sub cea înregistrată la nivel naţional (53,5%), pe fondul puterii de cumpărare reduse a populaţiei care afectează dezvoltarea reţelei;

Gradul redus de dezvoltare a reţelelor de furnizare a gazelor naturale în mediul rural pe fondul fezabilităţii reduse a reţelelor de nivel comunal; ponderea localităţilor din mediul rural, judeţul Bacău, care dispuneau de reţele de distribuţie a gazelor naturale în 2008 era de 21,2%;

Volumul gazelor naturale distribuite în mediul rural în 2008 a fost de doar 6,9% din volumul total al gazelor naturale distribuite;

Existenţa a numeroase zone neamenajate împotriva riscurilor de inundaţie;


36 | P a g e


Existenţa în toate cele 8 localităţi urbane din judeţul Bacău a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale;

Spaţiul locativ

Evoluţie pozitivă a fondului locativ (număr de locuinţe) şi a numărului de camere;

Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă din judeţul Bacău similară celei înregistrate la nivel regional;

Suprafaţa locuibilă medie per persoană din judeţul Bacău superioară celei înregistrate la nivel regional;

Evoluţia pozitivă a suprafeţelor medii locuibile pentru locuinţele terminate, de la o medie 55,7 mp locuibili (în 2004), la o suprafaţă locuibilă medie de 77,3 mp (în 2009; +21,6 mp; +38,8%);

Existenţa agenţilor economici ce activează în domeniul construcţiilor şi oferă construcţii de case la cheie şi la roşu;

Spaţiul locativ

Numărul mediu de locuinţe la 1.000 locuitori înregistrează valori inferioare mediei naţionale;

Existenţa disparităţii între cele 2 medii: indicatorul numărul locuinţelor la 1.000 locuitori în mediul rural este inferior decât cel înregistrat la nivelul mediului urban (în condiţiile în care 53% din fondul locativ băcăuan este înregistrat în mediul rural);

Evoluţie a fondului de locuinţe inferioară mediei naţionale şi regionale;

Valoarea indicatorului numărului de locuinţe la 1.000 locuitori în mediul rural băcăuan înregistrează o valoare inferioară mediei naţionale în mediul rural;

Evoluţia suprafeţei locuibile la nivel judeţean inferioară mediei regionale sau naţionale;

Evoluţie negativă a fondului de locuinţe terminate;

Existenţa imobilelor ce prezintă un grad ridicat de risc seismic;

Insuficienta echipare a unor zone cu dotări complementare (unităţi educaţionale, spaţii verzi, spaţii de joacă, etc.);

Nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor;


37 | P a g e



Dezvoltarea Aeroportul Internaţional „George Enescu” ca principal aeroport regional;

Trecerea de la proiecte de investiţii de nivel local/comunal la proiecte de nivel zonal (la nivelul GAL-urilor) va conduce la creşterea fezabilităţii comerciale a proiectelor de infrastructură în domenii precum: apă, canal, gaze naturale, îmbunătăţiri funciare, infrastructură de sprijinire a producătorilor agricoli;

Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice;

Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi infrastructurii piscicole;

Disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

Existenţa programului naţional de electrificare prin care sunt alocate fonduri pentru introducerea reţelei electrice în zonele neacoperite cu această utilitate;

Potenţial ridicat de dezvoltare a surselor alternative de energie (hidroenergie);

Spaţiul locativ

Existenţa programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;

Existenţa Programului „Renaşterea satului românesc" ce vizează construirea a maximum 10 locuinţe pentru specialişti în fiecare comună din România;

Existenţa programul de consolidare a clădirilor publice - proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă (componenta B: reducerea riscului seismic);

Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020 ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de locuit;

Existenţa programul de construcţii de locuinţe prin credit ipotecar;

Existenţa programului „Prima Casă”;


Lipsa resurselor financiare necesare finalizării proiectelor în domeniul alimentării cu apă ce poate conduce la degradarea prematură a acestora şi chiar la nefinalizarea unora dintre ele;

Un procent semnificativ al drumurilor comunale riscă să rămână nemodernizate din cauza posibilităţilor financiare reduse ale localităţilor respective, cu efecte negative asupra atractivităţii zonei şi a uzurii premature a autovehiculelor populaţiei;

Priorităţile în ceea ce priveşte echiparea edilitară sunt staţiile de tratare, staţiile de epurare şi extinderi, iar pentru reabilitarea reţelei de apă canal nu mai există fonduri la nivel local;

Fondurile disponibile pentru modernizarea drumurilor publice sunt limitate (insuficiente comparativ cu necesităţile existente la nivel judeţean);

Fonduri insuficiente alocate la nivel naţional pentru dezvoltarea drumurilor judeţene;

Spaţiul locativ

Existenţa zonelor din judeţul Bacău unde seismele cu epicentrul în zona Buzăului (chiar dacă sunt de intensitate joasă) sunt resimţite;

Scăderea veniturilor populaţiei în urma aplicării măsurilor de austeritate cu efect negativ asupra puterii de cumpărare a unei locuinţe;

Condiţiile de creditare pentru imobiliare greu de îndeplinit în contextul macroeconomic actual;

Creşterea continuă a ratei şomajului;

Existenţa în Strategia de Dezvoltare Durabilă Naţională a obiectivului legislativ, de limitare a expansiunii spaţiului intravilan al localităţilor urbane pentru o perioada de 10 ani în favoarea restructurării (reciclării) terenurilor intravilane existente pentru noile investiţii;


38 | P a g e

Probleme majore


Studiul asupra percepţiilor actorilor locali interesaţi în legătură cu problemele cheie care afectează mediul de afaceri şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică ale judeţului Bacău în rândul actorilor locali, relevă faptul că infrastructura, atât rutieră cât şi tehnico-edilitară, reprezintă a treia problemă a judeţului.

56,0% din actorii locali intervievaţi au nominalizat infrastructura rutieră şi cea tehnico-edilitară în rândul principalelor puncte slabe ale judeţului Bacău.

Sursa: Sondaj de opinie realizat de compania Addvances

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, principalele probleme ale judeţului Bacău se referă la stadiul scăzut de modernizare a drumurilor publice (23,5% din totalul drumurilor publice judeţene), deşi centrul judeţului este străbătut de importante rute de transport (coridor IX). Deşi municipiul Bacău reprezintă un punct rutier important în transportul de mărfuri şi persoane între nordul şi sudul României, şi tendinţele de dezvoltare a traficului sunt de creştere progresivă, în prezent, nu este construită o şosea de centură corespunzătoare fluxului de trafic, în special a traficului greu. Există o variantă de ocolire prin comuna Letea Veche, însă drumul cu o singură bandă pe sens, nu vine în sprijinul decongestionării traficului. Proiectul variantei ocolitoare a municipiului Bacău a fost definitivat în anul 2004. Conform CNADNR, proiectul construcţiei variantei ocolitoare a municipiului Bacău se află în etapa de pregătire, urmând ca lucrările să înceapă în trimestrul I al anului 2011. Proiectul prevede construirea a 30,81 km de drum ce vor include 15 poduri şi pasaje. Conform Planului de amenajare a teritoriului judeţului Bacău, traficul pe calea ferată este inadaptat la cerinţele traficului European, necesitând amenajări la

parametrii de trafic internaţional. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60-80 km/h. Aeroportul Bacău beneficiază de un proiect de modernizare, ce prevede reabilitarea dotărilor prezente ale aeroportului dar şi extinderea sa prin construirea unui noi terminal. Prelungirea începerii lucrărilor de modernizare ale aeroportului nu vor impulsiona dezvoltarea/frecvenţa curselor aeriene, dimpotrivă, condiţiile nesatisfăcătoare oferite coroborate cu preţuri ridicate vor conduce la anularea unor zboruri internaţionale. Există o anumită concentrare a companiilor aeriene în capitală şi vestul ţării, în detrimentul aeroporturilor internaţionale de la Iaşi şi Bacău. Potenţialul pieţei româneşti în domeniul transporturilor low-cost este ridicat, dar insuficient exploatat, aeroporturile percepând costuri de operare destul de ridicate. Există localităţi în care nu există reţea de apă sau aceasta are o lungime redusă, fiind vorba, în special, de localităţile din zona montană şi de deal, datorită reliefului şi densităţii populaţiei, precum şi o serie de localităţi din zona estică, datorită şi nivelului mai redus de dezvoltare din punct de vedere economic. Reducerea continuă a localităţilor în care se distribuie energie termică s-a produs ca urmare a scumpirii gigacaloriei şi renunţarea unui număr mare de consumatori de energie termică la serviciile sistemelor centralizate. În perioada 2003-2008, cantitatea de energie termică s-a redus de aproximativ două ori. În mediul urban, în anul 2007, se distribuia energie termică doar în Oneşti şi Bacău. Sistemul de termoficare centralizat din aceste oraşe este ameninţat de un declin imediat, consecinţă a stării economice a populaţiei, creşterii preţurilor şi a montării de sisteme individuale de încălzire. Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică din România, intră în competiţie directă cu alte variante de încălzire prezente pe piaţa de energie termică. Mediul rural se confruntă cu o echipare tehnico-edilitară deficitară. Puţin peste jumătate din localităţile rurale ale judeţului (56,5% localităţi rurale) beneficiază de o reţea de canalizare. Cu toate acestea, doar 8 comune dispun de o reţea de canalizare de peste 5 km şi 3 comune care dispun de o reţea de canalizare de peste


39 | P a g e

10 km. La reţeaua de gaz, erau conectate doar 21,2% din localităţile rurale, la sfârşitul anului 2008. Se remarcă faptul că, partea estică a judeţului deţine o infrastructură de transport şi tehnico-edilitară deficitară, fiind izolat de principalele centre urbane şi rute de transport. Acest lucru se observă din densitatea redusă a drumurilor publice şi căilor ferate, precum şi lipsa sau gradul redus de acoperire al reţelelor tehnico-edilitare. Pentru dezvoltarea mediului economic judeţean, dezvoltarea infrastructurii constituie un element important. Conform Studiului pentru identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice a judeţului Bacău, realizat în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri, infrastructura de transport, comunicaţii şi de furnizare a energiei sunt nominalizate printre obstacolele ce intervin în calea dezvoltării afacerilor.

20,0% din agenţii economici intervievaţi susţin că infrastructura rutieră reprezintă un obstacol major şi foarte grav în calea dezvoltării afacerilor. 11,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri consideră că infrastructura de comunicaţii reprezintă un obstacol major şi foarte grav în calea dezvoltării afacerilor. 10,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri sunt de părere că infrastructura de furnizare a energiei reprezintă un obstacol major şi foarte grav pentru dezvoltarea afacerilor.


Autorităţile/instituţiile publice deţin un rol important în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii propice dezvoltării afacerilor. În cadrul Studiului pentru identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice a judeţului Bacău, realizat în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri, este apreciată negativ (eficienţă minimă sau nulă), în special, în ceea ce priveşte infrastructura rutieră

52,9% dintre respondenţi consideră că eficienţa autorităţilor/instituţiilor publice privind infrastructura rutieră este minimă sau nulă. 39,8% dintre respondenţi evaluează eficienţa autorităţilor/instituţiilor publice în ceea ce priveşte echiparea cu reţele edilitare ca fiind minimă sau nulă.


Locuinţe

Problemele majore sunt în concordanţă cu cele de la nivel naţional în domeniul imobiliar. Schimbările economice generale au condus la scăderea preţurilor locuinţelor, amânarea unor proiecte rezidenţiale, precum şi un grad de achiziţionare a locuinţelor scăzut. În profil teritorial se remarcă zona de est a judeţului unde suprafaţa medie locuibilă este mai redusă: în general sub 35 mp locuibili per locuinţă şi chiar sub 30 mp (Vultureni şi Motoşeni).


40 | P a g e

Direcţii posibile de acţiune Dezvoltarea căilor de rutiere şi de acces în mediul rural. Drumurile judeţene şi comunale au un grad de modernizare scăzut (7,3%) fiind necesare reabilitări în acest sens. De asemenea, în cazul localităţilor rurale, în special a celor aflate în partea estică a judeţului, se remarcă o accesibilitate slabă, principalele rute rutiere aflându-se în partea centrală a judeţului, făcând legătura pe direcţia nord-sud, prin municipiul Bacău. Susţinerea proiectelor locale de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Proiectul de construire a variantei de ocolire a municipiului Bacău a întâmpinat suficiente impedimente, în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, încât se află şi în prezent în etapa de pregătire, deşi proiectul a fost finalizat în anul 2004. Conform CNADNR, lucrările de construcţie vor debuta în primul trimestru a anului 2011. Această situaţie serveşte ca exemplu, pentru susţinerea şi realizarea de noi rute rutiere ce facilitează şi fluidizează traficul în interiorul judeţului Bacău. Acest lucru este benefic, mai ales, în condiţiile în care judeţul Bacău este străbătut de importante rute internaţionale. Facilitarea procesului de modernizare a Aeroportului. Deşi Aeroportul Internaţional Bacău a fost preluat de către o companie privată cu scopul de a fi modernizat şi extins, unele probleme / obstacole de ordin financiar ar putea întârzia începerea lucrărilor. Aeroportul de la Bacău prezintă potenţial în a deveni un aeroport regional, declasând Aeroportul Iaşi, prin serviciile şi dotările corespunzătoare. Conectarea la utilităţi a localităţilor din mediul rural. Majoritatea localităţilor din mediul rural, şi în special cele situate în partea estică a judeţului, nu dispun de dotările corespunzătoare în ceea ce priveşte echiparea tehnico-edilitară. Conectarea la reţeaua de apă potabilă, de gaz şi canalizare conduce la dezvoltarea condiţiilor de trai a populaţiei din mediul rural. O atenţie deosebită trebuie acordată localităţilor din partea estică a judeţului care sunt relativ izolate de restul judeţului, nefiind localizate nici un centru urban sau cale rutieră importantă. De asemenea, în localităţile rurale localizate în zona montană, gradul de acoperire cu reţele tehnico-utilitare nu este suficient. Principala cauză este reprezentată de relieful înalt şi densitatea scăzută a populaţiei, dar şi de lipsa fondurilor.

Accesarea fondurilor europene. Atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de transport, dar şi pentru înfiinţarea şi extinderea reţelelor de utilităţi, pot fi accesate fondurile europene prin intermediul programelor: POS Transport şi PNDR.

I.4. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU


42 | P a g e

Situaţia actuală Dispunând de resurse naturale bogate şi diversificate şi beneficiind de poziţionarea geografică favorabilă, teritoriul judeţului Bacău a cunoscut o dezvoltare economică timpurie, încă din secolul XV Bacăul fiind un târg însemnat, de negustori şi meșteșugari, unde se făceau operaţii de vamă, exista o autoritate judiciară şi organe de execuţie. În perioada anilor `50-`80, marcată de strategia dezvoltării industriale rapide s-au construit întregi platforme industriale şi s-au dezvoltat şi modernizat capacităţile vechi. Între acestea se situează chimia şi petrochimia, industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică etc. Între 1950-1975 s-au pus în funcţiune termocentralele de la Comănești şi Borzești apoi hidrocentralele de pe Bistriţa aval. Cea mai mare realizare industrială a judeţului între 1960-1968 a fost platforma Borzești unul din cei mai importanţi piloni ai industriei chimice românești. După 1990, economia românească s-a confruntat cu probleme majore legate de trecerea de la un sistem centralizat la 0 economie de piaţă, având loc o prăbuşire a industriei româneşti. În aceste condiţii, unele dintre marile unităţi din industria băcăuană şi-au redus în mod semnificativ şi chiar şi-au sistat activitatea. În alte cazuri unităţile din sectorul industrial au reuşit să se reorganizeze în societăţi comerciale, cu noi structuri funcţionale, cu mobilitate sporită, adaptate noilor cerinţe ale economiei de piaţă, şi care activează cu succes pe piaţă. La nivelul anului 2008 (conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză), creşterea reală a PIB la nivelul judeţului Bacău a fost de 8,0%, surclasând pentru prima dată în perioada 2005-2008 creşterea reală înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est (7,2%), valoare care plasa judeţul pe prima poziţiei la nivel regional. Valoare Produsului Intern Brut pe locuitor, în 2008, a fost de aproximativ 4.630 euro în cazul judeţului Bacău, cu aproximativ 15% mai mare decât valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel regional. În perioada 2005-2008 PIB/locuitor în judeţul Bacău a fost superior celui de la nivel regional.

Resurse existente Teritoriul judeţului Bacău se remarcă prin resursele naturale bogate şi diversificate: terenuri agricole favorabile practicării agriculturii, fond forestier important, reţea hidrografică bogată (lungime totală de peste 2.100 km) care se remarcă prin amenajările cu folosinţă complexă, izvoare de ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (zăcăminte de ţiţei, gaze naturale, cărbune brun, sare gemă, săruri de potasiu) şi roci utile şi materiale de construcţii. De asemenea, judeţul Bacău dispune şi de alte resurse, precum infrastructura în domeniul industrial, staţiuni de importanţă naţională (Slănic Moldova şi Tg. Ocna) şi existenţa unor tradiţii, obiceiuri şi meşteşuguri populare bine conservate. Conform studiului realizat în rândul actorilor locali interesaţi (APL, instituţii publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele resurse existente în judeţul Bacău, pe care se poate baza dezvoltarea economică a judeţului, sunt reprezentate de terenuri agricole favorabile dezvoltării agriculturii şi zootehniei (56,0% dintre participanţi la studiu) şi resursele umane de care dispune judeţul (42,0%).

56,0%

42,0%

32,0%

32,0%

32,0%

24,0%

20,0%

18,0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

terenurile agricole

resursele umane

resursele turistice - cadru natural, izvoare de ape minerale etc.

resursele energetice - petrol, gaze, cărbune

resursele hidrografice

resursele naturale diversificate (fond forestier, agricol, resurse minerale etc.)

infrastructura în domeniu industrial

fondul forestier

Principalele resurse existente , pe care se poate baza dezvoltarea economică a judeţului Bacău

Dezvoltarea economică a judeţului Bacău

43 | P a g e

De asemenea, mai mult de 30% dintre participanţii la studiu au indicat resursele turistice (ape minerale, cadru natural, staţiuni), resursele energetice (ţiţei, gaz, cărbune) şi resursele hidrografice importante de care dispune judeţul. Alte resurse pe care se poate baza dezvoltarea economică a judeţului Bacău, conform părerilor actorilor locali interesaţi, sunt diversitatea resurselor naturale (24,0%), infrastructura industrială existentă (20,0%) şi fondul forestier existent (18,0%).

Întreprinderi active. Activitatea întreprinderilor

Numărul întreprinderilor

La sfârşitul anului 2008, erau 12.341 întreprinderi active din punct de vedere economic (persoane juridice) la nivelul judeţului Bacău, acesta ocupând poziţia a doua la nivelul Regiunii Nord Est cu o pondere de 20,2% din totalul întreprinderilor active. Dintre acestea, 11.109 (90,0%) erau microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 971 (7,9%) întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 226 (1,8%) întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) şi 35 (0,3%) întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste). Raportat la populaţia judeţului, densitatea întreprinderilor este de 17,2 întreprinderi/1.000 locuitori, superioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est (16,4), însă semnificativ mai redusă decât cea înregistrată la nivel naţional (25,8 întreprinderi la 1.000 locuitori). Distribuţia pe sectoare de activitate. Sectorul comerţului cuprinde 45,4% din totalul întreprinderilor active la nivel judeţean în 2008, fiind urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează în cadrul respectivului sector, de: sectorul serviciilor (30,6%), industrie (11,6%), construcţii (10,1%) şi agricultură (2,3% din totalul firmelor active la sfârşitul anului 2008). Faţă de structura înregistrată la nivel regional şi naţional se remarcă o concentrare mai ridicată în cazul sectorului comerţului, 45,4% faţă de 42,8% şi, respectiv, 38,6%, iar ponderea întreprinderilor din cadrul sectorului serviciilor (30,6%) este mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional (31,5%) şi la nivel naţional (37,2%).

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri realizată în 2008 de către întreprinderile active din judeţul Bacău a totalizat 16.538,53 milioane RON (preţuri curente), reprezentând 26,1% din totalul regional În perioada 2004-2008 a avut loc o reducere a ponderii cifrei de afaceri realizate de către întreprinderile din judeţul Bacău în totalul regional cu 10 puncte procentuale (de la 36,1% în 2004, la 26,1% în 2008). Pe clase de mărime, la nivelul anului 2008, întreprinderile mari contribuiau cu 39,1% la formarea cifrei de afaceri judeţene, întreprinderile medii cu 20,3%, cele mici cu 22,5% şi microîntreprinderile cu doar 18,0%. Structura cifrei de afaceri judeţene pe activităţi ale economiei naţionale. Principalele activităţi economice (secţiuni CAEN Rev. 2) în funcţie de volumul cifrei de afaceri realizate în anul 2008 sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (secţiunea G) – 38,0%, industria prelucrătoare (secţiunea C) – 23,2%, construcţii (secţiunea F) – 16,1% şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (secţiunea D) – 13,2% din total cifră de afaceri judeţeană.

comerţ ...

45,4%

industria prelucrătoare

10,9%

construcţii

10,1%

activităţi

profesionale, ştiinţifice şi tehnice

7,5%

transport şi depozitare

5,7%

hoteluri şi

restaurante3,8%

alte activităţi ale economiei

naţionale16,6%

Distribuţia întreprinderilor din judeţul Bacău pe activităţi ale economiei naţionale (secţiuni CAEN Rev. 2)


44 | P a g e

Faţă de structura pe sectoare economice la nivel regional şi naţional a cifrei de afaceri se remarcă contribuţia mai ridicată a firmelor din sectorul industrial (37,7% faţă de 31,3% şi 29,7%) şi din sectorul construcţiilor (16,1% faţă de 13,5% şi 8,6%). De asemenea, cifra de afaceri realizată de firmele din sectorul serviciilor totalizează doar 7,2% la nivelul judeţului Bacău, faţă de o contribuţie de 10,2% la nivelul Regiunii Nord Est şi de 24,3% la nivel naţional.

Numărul salariaţilor

La nivelul anului 2008, numărul mediu al salariaţilor din cadrul întreprinderilor active din judeţul Bacău a fost de 88.019 persoane, reprezentând 20,6% din numărul mediu de salariaţi la nivel regional. Faţă de numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active la nivelul anului 2004 (97.709 persoane) s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 9,9%; la nivel regional numărul mediu de salariaţi din 2008 era cu aproximativ 1,2% mai mic decât cel din 2004. La nivelul anului 2008, se înregistra un număr mediu de 7,1 salariaţi per întreprindere la nivelul judeţului Bacău.

Structura pe clase de mărime a numărului mediu de salariaţi la nivelul judeţului Bacău în 2008 este destul de echilibrată, aproximativ 24,0% fiind salariaţi ai microîntreprinderilor, 23,0% ai întreprinderilor mici, 27,0% ai întreprinderilor medii şi 26,1% ai întreprinderilor mari. Cea mai importantă reducere a numărului de salariaţi s-a înregistrat în cazul întreprinderilor mari. Structura numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale. Principalele activităţi ale economiei naţionale, în funcţie de ponderea în numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active din judeţul Bacău în anul 2008, sunt industria prelucrătoare (secţiune C) – 36,1%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (secţiunea G) – 26,1%, construcţii (secţiune F) – 14,8%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (secţiune D) – 3,8%, şi transport şi depozitare (secţiune H) – 3,4%. Împreună, primele trei activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev. 2 totalizează peste trei sferturi (77,0%) din numărul total al salariaţilor. La nivelul judeţului Bacău, faţă de structura salariaţilor pe sectoare economice înregistrată la nivel regional şi naţional, se remarcă ponderea mai ridicată deţinută de către sectorul industrial (+3,5 şi, respectiv, +7,3 puncte procentuale) şi mai scăzută în cazul sectorului serviciilor (-3,5 şi, respectiv, -13,3 puncte procentuale). Repartiţia numărului mediu al salariaţilor în profil teritorial. Din numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active din judeţul Bacău, la nivelul anului 2008, aproximativ 85,6% erau salariaţi în cadrul întreprinderilor din mediul urban şi doar 14,4% în cadrul celor din mediul rural. Mai mult, numărul mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor de la nivelul municipiului Bacău reprezenta 57,9% din totalul judeţean iar cei din cadrul întreprinderilor din municipiului Oneşti 14,6%, împreună, întreprinderile din cele două municipii totalizând 72,5% din numărul mediu de salariaţi de la nivel judeţean în 2008. Primele trei localităţi (Bacău, Oneşti şi Comăneşti) după numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 concentrau peste trei sferturi din totalul judeţean.

0,9

%

37,7

%

16

,1%

38,0

%

7,2%

2,7%

31,3

%

13,5

%

41,7

%

10

,8%

1,6%

29

,7%

8,6

%

35,9

%

24,3

%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Agricultură Industrie Construcţii Comerţ Servicii

Structura cifrei de afaceri (2008) pe sectoare economice, situaţie comparativă judeţul Bacău, regiunea Nord Est şi România

Bacău Nord Est România


45 | P a g e

Industrie La nivelul judeţului Bacău, în perioada 2003-2008, s-a înregistrat o reducere a activităţii industriale, indicii de volum ai producţiei industriale fiind subunitari. Creşteri ale volumului producţiei industriale, faţă de anul precedent, s-au înregistrat doar la nivelul anului 2005 (116,0%) şi 2008 (103,1%) în restul perioadei înregistrându-se reduceri de până la 89,5%, în 2007. Creşterea relativ redusă de la nivelul anului 2008 se datorează în special schimbării modului de raportare a datelor de către SC Petrom SA. Industria extractivă a avut evoluţii mai favorabile, înregistrând creşteri ale volumului producţiei industriale în 2004 (130,4%) şi 2007 (122,7%) şi scăderi în 2003 (97,0%), 2005 (83,5%) şi 2006 (91,3%). Evoluţia din 2008 se datorează schimbării modului de raportare a datelor de către SC Petrom SA.

Activitatea firmelor din industrie

La nivelul industriei activau un număr de 1.477 unităţi locale active, reprezentând aproximativ 11,8% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean. Unităţile locale active 2008 în sectorul industrial, deţineau aproximativ 39,6% (40.080 salariaţi) din numărul mediu al salariaţilor de la nivel judeţean şi realizau 31,1% (5.324 milioane lei) din cifra de afaceri totală de la nivel judeţean. Cele mai atractive activităţi industriale (la nivel de diviziune CAEN Rev. 2), din punct de vedere al numărului unităţilor locale active care funcţionau, sunt „16 – prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobile” – 267 (18,1% din total ULA industrie), „10 - industria alimentară” – 214 (14,5%), „14 – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” – 147 (10,0%), „25 – industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal ...” – 136 (9,2%) şi „31 – fabricarea de mobilă” – 111 (7,5%).

96,393,5

116,0

90,3 89,5

103,1

80,0

85,0

90,0

95,0

100,0

105,0

110,0

115,0

120,0

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicii de volum ai producţiei industriale - an precedent = 100% -

Total industrie

Prelucrarea

lemnului (16)18,1%

Industria alimentară (10)

14,5%Fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte (14)

10,0%

Industria

construcţiilor metalice (25)

9,2%

Fabricarea de mobilă (31)

7,5%

Alte activităţi industriale

40,8%

Numărul unităţilor locale active din sectorul industrial pe diviziuni CAEN Rev. 2, judeţul Bacău, 2008


46 | P a g e

Cele cinci activităţi industriale concentrau, la nivelul anului 2008, peste 59% din numărul unităţilor locale active la nivel industriei. Unităţile din domeniile (diviziunile CAEN) „14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” (6.273 salariaţi; 15,7%), „10 - Industria alimentară” (4.837 salariaţi; 12,1%), „10 - Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale” (3.804; 9,5%), „16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută cu excepţia mobilei” (3.416; 8,5%), „20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice” (2.197; 5,5%) şi „33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor” (2.009; 5,0%) concentrează 56,2% din numărul mediu de salariaţi de la nivelul unităţilor locale active din industrie. Din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în anul 2008 la nivel de activitate industrială principalele activităţi sunt reprezentate de: „10 – industria alimentară” (833,8 milioane lei; 15,7% din cifra de afaceri la nivel de industrie), „35 - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat” (770,2 mil. lei; 14,5), „19 - Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului” (679,9 mil. lei; 12,8%) şi „20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice” (559,5 mil. lei; 10,5%).

Agricultura

Conturi economice

Valoarea producţiei ramurii agricole. Valoarea totală a producţiei ramurii agricole din judeţul Bacău a fost de 1.714.186 mii lei Ron la nivelul anului 2008, reprezentând 14,7% din totalul valorii producţiei agricole la nivel regional şi 2,6% din valoarea producţiei agricole de la nivel naţional. Valoarea producţiei agricole vegetale a fost de 1.059.539 mii lei RON, reprezentând 61,8% valoarea totală a producţiei agricole, valoare producţiei agricole animală a fost de 651.482 mii lei RON (38,0%) iar valoare producţiei agricole din sectorul serviciilor s-a ridicat la 3.165 mii lei RON (0,2%). Indicii producţiei ramurii agricole. Indicii producţiei ramurii agriculturii, la nivelul judeţului Bacău au înregistrat o evoluţie similară cu cei de la nivelul Regiunii Nord Est. Astfel, în 2004 şi 2005 se înregistrează creşteri ale valorii producţiei din ramura

agricultură iar anul 2006 marchează o reducere a valorii producţiei agricole la nivelul judeţului Bacău la aproximativ 97,9% faţă de anul anterior, evoluţie continuată şi în anul 2007, când valoarea producţiei agricole s-a redus până la aproximativ două treimi faţă de anul anterior. La nivelul anului 2008 se înregistrează o revenire a valorii producţiei agricole, aceasta înregistrând, în cazul judeţului Bacău o valoare de 125,7% faţă de anul 2007.

Resurse şi baza tehnico -materială

Fond funciar. Suprafaţa terenurilor agricole din judeţul Bacău era, la finalul anului 2008, de 320.382 ha, reprezentând aproximativ 48,41% din suprafaţa totală a judeţului. Din total suprafaţă agricolă, suprafaţa arabilă a judeţului Bacău era de 186.058 ha (58,1% din total agricol), păşunile ocupau o suprafaţă de 86.396 ha (27,0%), fâneţele - 39.384 ha (12,3%), viile aveau o suprafaţă de 6.096 ha (1,9%) iar livezile o suprafaţă de 2.448 ha (0,8%). Baza tehnico materială. Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Bacău a cunoscut o evoluţie ascendentă, la nivelul anului 2009 cuprinzând un număr de 2.700 tractoare fizice (+14,5% faţă de anul 2003), 2.213 pluguri pentru tractoare (+13,0% faţă de anul 2003), 1.170 semănători mecanice (+19,1%) şi 297 combine autopropulsate pentru recoltat cereale (-12,4% faţă de anul 2003). Raportat la suprafaţa arabilă se înregistrează un număr de 14,3 tractoare/1.000 ha (13,8 la nivel regional şi 18,5 la nivel naţional), 11,8 pluguri pentru tractor / 1.000 ha (11,5 la nivel regional şi 15,0 la nivel naţional), 6,3 semănători / 1.000 ha teren arabil (5,4 la nivel regional şi 7,3 la nivel naţional) şi un număr de 1,6 combine de recoltat cereale la 1.000 ha teren arabil (1,8 la nivel regional şi 2,6 la nivel naţional).

Îmbunătăţiri funciare

La nivelul judeţului Bacău suprafaţa arabilă amenajată cu lucrări de irigaţii este de 20.252 ha, reprezentând aproape 11% din total suprafaţă arabilă. Suprafaţa efectiv irigată cu cel puţin o udare a fost de doar 652 ha, în 2009 (3,2% din suprafaţă amenajată).


47 | P a g e

La nivelul anului 2009, suprafaţa totală a terenurilor amenajate cu lucrări de desecare din judeţul Bacău era de 3.623 ha. Pe categorii de folosinţă, suprafaţa agricolă amenajată era de 3.217 ha din care 2.462 ha arabil şi 755 ha păşuni naturale. La nivelul anului 2009, în judeţul Bacău s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe o suprafaţă de 51.878 ha teren agricol, reprezentând doar aproximativ 46,2% din suprafaţa din anul 2003 (la nivel regional suprafaţa a crescut cu 109,2%, iar la nivel naţional până la 146,0%). Suprafeţele de teren pe care s-au aplicat pesticide la nivelul judeţului Bacău au crescut în perioada 2003-2009, însă într-un ritm mai puţin accentuat decât evoluţiile de la nivel regional şi naţional: suprafaţa de teren pe care s-au aplicat insecticide, 10.903 ha, reprezentând 114,8% din cea din 2003 (peste 150% la nivel naţional şi regional) iar cea pe care s-au aplicat ierbicide, 23.601 ha, reprezentând 123,7% din suprafeţele erbicidate în 2003 (136,3% la nivel naţional şi 158,0% la nivel regional.

Zootehnia

Efectivele de animale. Efectivele de animale din judeţul Bacău, la finalul anului 2009, era format din 84.403 capete bovine (13,0% din total regional), 210.954 capete ovine (13,3% din efectivul de la nivel regional), 106.677 capete porcine (15,4% din totalul efectivului existent la nivel regional) şi 2.897.939 păsări (21,2% din total regional). Numărul familiilor de albine din judeţul Bacău, la 1 decembrie 2009, era de 26.116 familii, reprezentând 22,1% din numărul familiilor de albine de la nivel regional. Raportat la suprafaţa agricolă, la nivelul judeţului Bacău, la 100 ha teren agricol reveneau, în 2009: un număr de 27,7 bovine (33,8 la nivel regional şi 19,1 capete la nivel naţional); 67,3 capete porcine (55,8% la nivel regional şi 65,9 la nivel naţional); 85,0 capete ovine şi caprine (76,4 la nivel regional şi 89,1 capete la nivel naţional). În anul 2009, în judeţul Bacău, greutatea animalelor destinate sacrificării pentru consum a fost de 52.812 tone (greutate în viu), reprezentând 88% din cea înregistrată la nivelul anului 2003. Pe categorii de animale, greutatea animalelor destinate sacrificării pentru consum înregistrată în 2009, faţă de anul 2003, a scăzut pentru bovine la 74,1% (la nivel regional - 67,8% şi naţional - 69,8%) şi pentru

porcine la 59,6% (la nivel regional - 71,4% şi naţional - 82,4%), a rămas relativ aceeaşi în cazul ovinelor şi caprinelor (la nivel regional – 77,8% şi naţional – 77,2%) şi a crescut până la 108,0% în cazul păsărilor (la nivel regional – 108,2 şi naţional – 113,7). Producţia totală de lapte din anul 2009 a fost de 1.680 mii hectolitri situându-se la acelaşi nivel cu producţia obţinută în 2003, înregistrând însă o tendinţă descendentă de la un maxim de 2.195 mii hectolitrii, în 2006. Producţia de lână, după o evoluţie descendentă în perioada 2003-2006, înregistrează un trend ascendent, ajungând în 2009 la 560,0 tone (145,3% din producţia anului 2003; 15,3% din producţia totală la nivelul regiunii Nord Est). Producţia de ouă, după ce în perioada 2003-2006 creşte, înregistrează începând cu 2007 o tendinţă descendentă, la nivelul anului 2009 reprezentând doar aproximativ 78,2% din producţia obţinută în 2003 (180,0 milioane bucăţi). Aceste evoluţii sunt similare celor înregistrate la nivel naţional şi regional.

Producţia agricolă vegetală

Suprafaţa cultivată în judeţul Bacău în anul 2009 a fost de 144.574 ha, reprezentând aproximativ 12,5% din totalul suprafeţei cultivate la nivelul Regiunii Nord Est. Din punct de vedere al suprafeţei cultivate în 2009, principalele culturi sunt reprezentate de către porumb – 79.671 ha (55,1%), grâu şi secară – 13.343 ha (9,2%), plante uleioase (rapiţă, floarea soarelui, in) – 6.946 ha (4,8%), legume – 6.180 ha (4,3%) şi cartofi – 5.214 ha (3,6%). De asemenea, o suprafaţă importantă era cultivată cu furaje verzi pe teren arabil – 29.352 ha (20,3%). La nivelul judeţului Bacău, productivitatea medie multianuală la grâu (2.385 kg/ha) şi porumb (3.149 kg/ha) în perioada 2003-2009, sunt inferioare celor obţinute la nivel naţional şi similare celor obţinute la nivel regional. În cazul culturilor de cartofi se înregistrează o productivitate medie multianuală (2003-2009) de 15.206 kg/ha, superioară celor de la nivel naţional şi regional. La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat, în perioada 2003-2009, o reducere a suprafeţelor viilor pe rod cu aproximativ 40%, până la 4.472 ha (la nivel regional şi naţional reducerea a fost de doar 20%). În cazul pomilor fructiferi, numărul


48 | P a g e

acestora s-a redus cu aproximativ 43¤% (20% la nivel naţional şi 34% la nivel regional). Producţia medie multianuală de struguri, 2003 – 2009, a fost de 5.117 kg/ha în judeţul Bacău, superioară celor de la nivel naţional (4.751 kg-ha) şi regional (4.942 kg/ha). Principalele specii de pomi fructiferi sun merii (41,8%), prunii (33,8%) şi cireşii şi vişinii (11,7%). Productivitatea medie multianuală (2003-2009), kg fructe/pom, înregistrată în judeţul Bacău (20 kg/pom) este superioară celei de la nivel regional (18 kg) şi naţional (15 kg). Diferenţele cele mai accentuate se înregistrează în cazul merilor, productivitatea medie multianuală la nivelul judeţului Bacău fiind de 28 kg/pom, faţă de 22 kg la nivel regional şi 18 kg la nivel naţional.

Silvicultura

Suprafaţa fondului forestier, la finalul anului 2008, în judeţul Bacău era de 268,8 mii ha, reprezentând 22,8% din suprafaţa fondului forestier regional şi 4,2% din suprafaţa fondului forestier naţional. În judeţul Bacău 62,4% din suprafaţa pădurilor, în anul 2008, era formată din foioase şi restul de 37,6% din răşinoase. La nivel naţional ponderea foioaselor era de 69,3% iar a răşinoaselor de 30,7%. Volumul de lemn recoltat în anul 2009 din pădurile existente la nivelul judeţului Bacău totalizează 822,9 mii mc, din care 44,1% fag, 36,9% răşinoase, 10,0% diverse specii tari, 5,2% diverse specii moi şi 3,7% stejar. Volumul de lemn recoltat la nivelul judeţului a crescut, în anul 2009 recoltându-se cu 1,6% mai mult lemn faţă de anul precedent şi cu 9,3% mai mult comparativ cu anul 2003. În perioada 2003-2009 volumul de lemn recoltat la nivel regional a scăzut cu 11,0% iar la nivel naţional cu 1,0%.

Turismul

La 31 iulie 2009, la nivelul judeţului Bacău funcţionau un număr de 34 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, reprezentând doar 6,2% din totalul de 548 structuri în funcţiune la nivel regional. Contrar evoluţiilor de la nivel naţional şi regional unde, în ultimi ani, s-a înregistrat o creştere a numărului de structuri de cazare, la nivelul judeţului Bacău a avut loc o reducere cu aproximativ 15% (de la 40, în 2004). La nivelul judeţului Bacău, în perioada 2004-2009, s-a înregistrat o reducere a capacităţii de cazare existente cu aproximativ 17,5% (2.736 locuri, la 31 iulie 2009) şi a capacităţii de cazare în funcţiune cu aproximativ 10% (847,8 mii locuri zile în 2009). Aceste evoluţii sunt contrare celor înregistrate la nivel regional, unde capacitate de cazare existentă a crescut cu aproape 23% iar capacitatea de cazare în funcţiune a crescut cu 22%. Se înregistrează o concentrare a capacităţii de cazare existente la nivelul municipiilor Bacău şi Oneşti (aproape 40%) şi a staţiunilor Slănic Moldova şi Tg. Ocna (aproximativ 35%). În ceea ce priveşte capacitatea de cazare în funcţiune aproximativ 42% este concentrată în municipiile Bacău şi Oneşti şi 40% în staţiunile Slănic Moldova şi Tg. Ocna. În 2009 s-au înregistrat un număr de 85.145 sosiri ale turiştilor în structurile de cazare turistică din judeţul Bacău, din care 7.725 turişti străini şi 77.420 sosiri turişti români. Faţă de anul 2004, la nivelul judeţului Bacău, s-a înregistrat o reducere a numărului de soiri cu aproximativ 25%, tendinţă descendentă înregistrată începând cu anul 2006 (la nivel regional numărul sosirilor a crescut până în 2008, o reducere având loc la nivelul anului 2009). În anul 2009 s-au înregistrat un număr total de 274.621 înnoptări ale turiştilor în structurile de cazare din judeţul Bacău, reprezentând 18,2% din totalul înnoptărilor înregistrate la nivel regional. Faţă de anul 2004, numărul înnoptărilor în structurile de cazare din judeţul Bacău s-a redus cu aproximativ 25%, la nivel regional având loc uşoară creştere (+1,3%).


49 | P a g e

Concentrarea capacităţii de cazare turistică în municipiile Bacău ş Oneşti şi în staţiunile Slănic Moldova şi Tg. Ocna este explicată prin faptul că cele două municipii însumează 49% din numărul total al sosirilor iar cele două staţiuni, aproximativ 43,0%. În ceea ce priveşte numărul înnoptărilor, Slănic Moldova deţine o pondere de aproape 50% din total şi, împreună cu Tg. Ocna, însumează aproape două treimi din numărul înnoptărilor. Cele două municipii, Bacău şi Oneşti, deţin o pondere de aproximativ 28% din numărul înnoptărilor turiştilor în structuri de cazare din judeţ. Durata medie de şedere la nivelul structurilor de cazare din judeţul Bacău este de 3,2 zile, superioară celei de la nivel regional (2,3 zile) şi naţional (2,8 zile), situaţie explicată prin ponderea ridicată deţinută de turismul balnear şi de odihnă. Durata medie de şedere în staţiunile Slănic Moldova şi Tg. Ocna a fost de 4,9 zile, iar în municipiile Bacău şi Oneşti de 1,8 zile/sejur. Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune din judeţul Bacău a fost de 32,4% în 2009, superior atât indicelui de ocupare de la nivel naţional (28,4%) cât şi celui de la nivel regional (24,5%), însă în scădere faţă de anul 2004 (-6,8 puncte procentuale). La nivelul staţiunilor Slănic Moldova şi Tg. Ocna indicele de utilizare a fost de 54,6% şi, respectiv, 49,2%, faţă de 24,4% (municipiul Bacău) şi 15,2% (municipiul Oneşti).

Investiţii şi construcţii

Societăţi comerciale cu participare străină la capital

La data de 31.12.2009, la nivelul judeţului Bacău erau înmatriculate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului un număr de 1.433 societăţi comerciale cu participare străină la capital, reprezentând aproximativ 20% din numărul total de la nivel regional. Faţă de numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capital, înregistrat la finalul anului 2006, la nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat o creştere cu aproape 39%, în timp ce la nivel regional a avut loc o creştere cu 35,5% a numărului societăţilor comerciale cu participare străină la capital. În 2007 s-a înregistrat o creştere a numărului societăţilor comerciale cu participare străină la capital din judeţul Bacău cu 63 (+6,1%), în 2008 cu 85 societăţi (+7,8%) iar în 2009, cu 253 societăţi (+21,4%, faţă de anul anterior). De altfel, judeţul Bacău este singurul din cadrul Regiunii Nord Est în care se înregistrează o creştere a numărului de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capital, atât la nivelul anului 2008 (85, faţă de 63 în 2007) cât şi la nivelul anului 2009 (253, faţă de 85, anul anterior).

Iaşi; 2.413; 33,1%

Bacău; 1.433; 19,7%

Suceava; 1.393; 19,1%

Neamţ; 1.235; 17,0%

Botoşani; 479; 6,6%

Vaslui; 328; 4,5%

Numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capital pe judeţe la nivelul Regiunii Nord Est, la 31.12.2009


50 | P a g e

Capitalul social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital din judeţul Bacău era, la finalul anului 2009, de 567.068,3 mii Euro. Faţă de anul anterior s-a înregistrat o scădere a capitalului social subscris cu aproape 11%, la nivel regional modificările înregistrate fiind nesemnificative. Capitalul social subscris de către societăţile cu participare străină la capital înmatriculate în judeţul Bacău reprezenta, la 31.12.2009, aproximativ 46% din totalul capitalului social subscris la nivel regional de către aceste companii. Pe poziţia a doua se află judeţul Suceava care deţine o pondere de 24,3% iar pe a treia judeţul Iaşi cu o pondere de 18,2%. Ponderea deţinută de judeţul Bacău în total regional s-a redus, la nivelul anului 2006 deţinând o pondere de aproximativ 51% iar la nivelul anului 2008, de aproximativ 52%.

Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău

Datele pentru judeţul Bacău sunt rezultate din observarea lunară, de către DJS Bacău, a unui eşantion de agenţi economici. Deoarece aceste date nu au fost extinse la nivel de judeţ ele au un caracter orientativ.

Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău sunt superiori celor înregistraţi la nivel naţional în 2004 (117,3% faţă de 103,29%) şi 2005 (119,7% faţă de 103,4) şi ating un maxim în 2006 (128,0%). În 2007 se înregistrează o reducere a investiţiilor în judeţul Bacău până la 98,7% din cele din anul anterior iar în 2008 se înregistrează un progres până la 109,8% faţă de anul anterior.

Pe elemente de structură, indicii investiţiilor în lucrări de construcţii înregistrează în 2008 o valoare de 118,0, indicii investiţiilor în utilaje înregistrează o valoare de 114,3, în timp ce investiţiile în mijloace de transport au înregistrat un indice de 85,4.

Bacău45,8%

Suceava24,3%

Iaşi18,2%

Neamţ7,0%

Vaslui2,8%

Botoşani1,9%

Capitalul social subscris de către societăţilor comerciale cu participare străină la capital din RegiuneaNord Est, pe judeţe,

la 31.12.2009

78,2

% 11

7,3

%

119,

7%

128,

0%

98

,7%

10

9,8

%

11

7,5

%

92,3

%

149,

3%

125,

6%

94,4

%

11

8,0

%

68,1

0%

12

3,7

0%

141,

40%

122,

60%

83

,20% 11

4,30

%

92,3

%

30

0,0

%

51,5

%

131,

0%

240,

0%

85,5

%

0%

50%

100%

150%

200%

250%

300%

350%

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău

(an precedent = 100%)

Investiţii - total Lucrări de construcţii Utilaje cu şi fără montaj Mijloace de transport


51 | P a g e

La nivelul judeţului Bacău, în 2008, aproximativ 49,4% din investiţiile realizate au fost în lucrări de construcţii, 31,3% s-au realizat pentru utilaje, 15,6% pentru mijloace de transport şi 2,8% au fost reprezentate de lucrări geologice şi alte cheltuieli de investiţii. Faţă de anul anterior s-a înregistrat o creştere a ponderii investiţiilor în lucrări de construcţii în special, în defavoarea investiţiilor pentru mijloace de transport.

Construcţii

Datele pentru judeţul Bacău sunt rezultate din observarea lunară, de către DJS Bacău, a unui eşantion de agenţi economici. Deoarece aceste date nu au fost extinse la nivel de judeţ ele au un caracter orientativ. Indicii valorii lucrărilor de construcţii din judeţul Bacău sunt superiori celor înregistraţi la nivel naţional, scăderi ale valorii lucrărilor de construcţiilor înregistrându-se doar în anul 2005 (74,5% faţă de anul 2004). La nivelul anului 2008 indicele lucrărilor de construcţii a fost de 200%.

Valoarea lucrărilor de construcţii pentru lucrări de reparaţii capitale a înregistrat creşteri importante în 2005 şi 2006 (indici de 260,0 şi, respectiv, 220,0) la nivelul anului 2007 şi 2008 înregistrându-se scăderi la 32,3% şi, respectiv, 84,1%. Lucrările de construcţii noi au înregistrat creşteri ale valorilor în anul 2006 (159,5%), 2007 (132,7%) şi 2008 (118,9%). În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se înregistrează o creştere mai accentuată decât în cazul celorlalte tipuri de lucrări. Astfel, faţă de anul precedent, în 2006 se înregistrează o creştere de 147,1%, în 2007 de 172,7% iar în 2008 de 280,0%.

43,5

%

35,7

%

46,3

%

46,3

%

44,5

% 49,4

%

33,5

%

34,2

% 39,2

%

37,3

%

30,9

%

31,3

%

8,6

%

21

,5%

8,9%

9,3

%

21

,8%

16,5

%

14,4

%

8,6

%

5,6

%

7,1%

2,8%

2,8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Structura investiţiilor din judeţul Bacău pe elemente de structură

Lucrări de construcţii

Utilaje cu şi fără montaj

Mijloace de transport

Lucrări geologice şi alte cheltuieli de investiţii

109,2%

98,1%

130,6% 133,5%123,4%117,4%

74,5%

169,8%

111,5%

200,0%

50%

70%

90%

110%

130%

150%

170%

190%

210%

2004 2005 2006 2007 2008

Indicii lucrărilor de construcţii în judeţul Bacău* şi la nivel naţional- an precedent = 100% -

România Bacău


52 | P a g e

La nivelul anului 2008, 74,3% din valoarea lucrărilor din construcţii este reprezentată de către lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 21,4% este reprezentată de lucrări de construcţii noi şi doar 4,3% este reprezentată de lucrări de reparaţii capitale. Aceeaşi ordine este înregistrată şi în 2007, însă diferenţele sunt mai reduse: 54,0% lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 35,8% lucrări de construcţii noi şi 10,2% lucrări de reparaţii capitale. La nivelul anului 2006, cele trei tipuri de lucrări de construcţii deţin ponderi aproximativ egale în totalul valorii lucrărilor de construcţii: 35,1% lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, 35,0% lucrări de construcţii noi şi 29,9% lucrări de reparaţii capitale.

10

4,9

%

117,

4%

74

,5%

169,

8%

111,

5%

200,

0%

107,

0%

81,6

%

67,3

%

159,

5%

13

2,7

%

118,

9%

74,9

%

90

,3%

260,

0%

220,

0%

32

,3%

84

,1%11

4,6%

17

3,9

%

52,9

%

147,

1%

172,

7%

280,

0%

0%

50%

100%

150%

200%

250%

300%

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicii lucrărilor de construcţii în judeţul Bacău (an precedent = 100%)

Construcţii total Construcţii noi Lucrări de reparaţii capitale Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente

51,4

%

36,0

%

31,7

%

29,9

% 35,8

%

21,4

%

10,5

%

8,0

%

27,8

% 35,0

%

10,2

%

4,3%

38

,1%

56,0

%

40

,5%

35

,1%

54

,0%

74

,3%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Structura lucrărilor de construcţii din judeţul Bacău pe tipuri de lucrări

Construcţii noi Lucrări de reparaţii capitale Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente


53 | P a g e

Analiza SWOT


Volumul şi structura economiei judeţene

Judeţul Bacău ocupă poziţia a doua la nivelul regiunii Nord Est din punct de vedere al întreprinderilor active din punct de vedere economic la sfârşitul anului 2008 (12.341 întreprinderi; 20,2% din total regional) şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri realizată (16.538,53 milioane RON; 26,1% din cea regională);

Întreprinderile care activează în domeniul industriei prelucrătoare şi construcţiilor deţin ponderi importante în totalul întreprinderilor (10,9% şi, respectiv, 10,1%) şi au o contribuţie importantă la formarea cifrei de afaceri judeţene (23,2% şi, respectiv, 16,1%);

întreprinderile din sectorul industrial deţin o pondere de 42,6% în numărul salariaţilor de la nivelul întreprinderilor active (39,1% la nivel regional şi 35,3% la nivel naţional);

În judeţul Bacău, la finalul anului 2008 erau activi un număr de 8.164 întreprinzători privaţi, judeţul ocupând poziţia secundă la nivel regional (18,6%);

Industrie

Existenţa unei infrastructuri în domeniul industriei – zone, parcuri industriale;

Existenţa unor resurse naturale importante pentru dezvoltarea industriei;

Nivel relativ ridicat de dezvoltare a industriei; cele 1.477 unităţi locale active (11,8% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean) deţineau aproximativ 39,6% (40.080 salariaţi) din numărul mediu al salariaţilor de la nivel judeţean şi realizau 31,1% (5.324 milioane lei) din cifra de afaceri totală de la nivel judeţean;


În perioada 2004-2008, indicii investiţiilor realizate în judeţul Bacău sunt, în general, supraunitari şi superiori celor de la nivel naţional, marcând o tendinţă ascendentă a investiţiilor realizate;

Se înregistrează o creştere a valorii lucrărilor de construcţii realizate la nivel

Volumul şi structura economiei judeţene

Reprezentare/dezvoltare mai redusă a sectorului serviciilor, 30,6% dintre întreprinderile active desfăşurând activităţi în acest sector, faţă de situaţia de la nivel regional (31,5%) şi naţional (37,2%);

Contribuţia mult mai redusă la formarea cifrei de afaceri judeţene a firmelor din sectorul serviciilor, faţă de situaţia de la nivel regional şi naţional (7,2%, faţă de 10,8% şi, respectiv, 24,3%);

firmele din sectorul serviciilor deţin o pondere de 15,0% din totalul salariaţilor din cadrul întreprinderilor active la nivel judeţean, mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional (18,5%) şi naţional (28,3%);

Ponderea cifrei de afaceri judeţene în totalul regional s-a redus cu aproximativ 10 puncte procentuale, de la 36,1%, în 2004, la aproximativ 26,1%;

Reducerea numărului mediu al salariaţilor din întreprinderile active economic în 2008 înregistrându-se 90,1% din numărul salariaţilor din 2004 (98,8%, la nivel regional şi 105,6% , la nivel naţional);

Industrie

În perioada 2003-2008, indicii de volum ai producţiei industriale din judeţul Bacău sunt în general subunitari, marcând reduceri ale volumului producţiei industriale;

Sistarea/restrângerea activităţii în cazul marilor unităţi industriale de la nivelul judeţului Bacău;


Reducerea ponderii în totalul regional al capitalului social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital înmatriculate în judeţul Bacău cu aproximativ 6 puncte procentuale, în 2009, faţă de 2008 (de la aproximativ 52%, la aproximativ 46%);

Faţă de finalul anului 2006, la nivelul judeţului Bacău, valoarea capitalului social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital a înregistrat o creştere inferioară celei medii la nivel regional (+76%, faţă de +97%);


54 | P a g e


judeţean, în perioada 2004-2008, indicii valorii lucrărilor de construcţii fiind, în general, superiori celor înregistraţi la nivel naţional;

Cu 1.433 societăţi comerciale cu participare străină la capital, reprezentând 20% din totalul de la nivel regional, judeţul Bacău ocupa poziţia a doua între judeţele din regiune, după Iaşi (33% din total regional);

La nivelul judeţului Bacău s-a înregistrat cea mai importantă creştere a numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capital, de +39% faţă de 31.12.2006 (la nivel regional cu +35,5%);

capitalul social subscris de către societăţile comerciale cu participare străină la capital din judeţul Bacău era, la finalul anului 2009, de 567.068,3 mii Euro, reprezentând aproape 46% din totalul de la nivel regional;

Agricultură şi silvicultură

Ponderea suprafeţelor agricole ocupate cu păşuni (27,0%) şi fâneţe (12,3%) este mai ridicată decât cea de la nivel regional (23,3% şi, respectiv, 9,4%), potenţial pentru dezvoltarea zootehniei;

Calitatea solurilor poate fi apreciată ca fiind bună, 20% dintre terenurile arabile încadrându-se în clasele I şi II de calitate şi 40% în clasa III;

Numărul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură a crescut în perioada 2003-2009;

Evoluţie ascendentă 2003-2009 a efectivelor de animale, superioară celei de la nivel regional, în cazul: porcine, 108,4% (101,3% nivel regional), ovine, 123,2% (113,7%), familii albine, 121,7% (100,7%);

Numărul animalelor ce revin la 100 ha teren, este superior faţă de cel înregistrat la nivel naţional şi apropiat de cel de la nivel regional: porcine, 67,3 (65,9 la nivel naţional şi 55,8 la nivel regional), ovine şi caprine, 85,0 (76,4 şi, respectiv, 89,1), bovine, 27,7 (19,1 şi, respectiv, 33,8);

Fond forestier important, pondere de 40,6% din totalul suprafeţei judeţului Bacău, mai ridicată decât la nivel naţional (27,1%) şi chiar regional (32,1%).

Turism

Existenţa zonelor etnografice – tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri etc.

Cadrul natural, peisaje;

Accesibilitate relativ bună;

Agricultură şi silvicultură

Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole care revin la 1.000 ha teren agricol, înregistrează valori similare cu cel de la nivel regional, însă este inferior celui de la nivel naţional;

Suprafaţa arabilă amenajată cu lucrări de irigaţii reprezintă 10,9% din total arabil, pondere inferioară celei de la nivel naţional (30,8%); suprafeţele efectiv irigate sunt foarte mici:

Reducerea suprafeţele agricole pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, în 2009, reprezentând 46,2% din cele din anul 2003 (la nivel regional 128,1% şi, respectiv, 109,2%);

Faţă de anul 2003, suprafeţele de teren pe care s-au aplicat pesticide au crescut într-un ritm mai puţin accelerat faţă de evoluţiile înregistrate la nivel naţional şi regional;

S-au înregistrat reduceri ale producţiei ramurii zootehniei (greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum, producţia de lapte, producţia de ouă), mai accentuate decât cele de la nivel naţional şi regionale;

Tendinţa de scădere a suprafeţelor totale cultivate, înregistrată începând cu anul 2006;

Scăderea suprafeţelor viilor pe rod şi a numărului pomilor fructiferi;

Grad scăzut de asociere a terenurilor în exploataţii mari;

Suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat lucrări de împădurire în 2008, reprezintă doar 0,10% din fondul forestier al judeţului Bacău;

Volumul de lemn recoltat la nivel judeţean a crescut continuu începând cu 2006, astfel încât, volumul recoltat în 2009 reprezenta 109,3% din cel recoltat în 2003, evoluţie mai accentuată decât cea de la nivel regional (89,0%) şi naţional (99,0%);

Turism

Reducerea, în 2009 faţă de 2004, a numărului de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (la aproximativ 85%), a capacităţii de cazare turistică existente (la aproximativ 82,5%) şi a celei aflate în funcţiune (la 90.1%), contrar evoluţiilor regionale şi naţionale, unde s-au înregistrat creşteri;


55 | P a g e


Obiective turistice atractive – staţiunea Slănic Moldova, Sanatoriu Salina Tg. Ocna etc.;

Posibilitatea practicării unor forme variate de turism – balnear&spa, agroturism, cultural-religios, activ, de aventură, sportiv;

Durata medie de ședere este de 3,2 zile la nivelul structurilor de cazare din judeţul Bacău, mai mare decât cea de la nivel regional (2,3 zile) şi decât cea de la nivel naţional (2,8 zile);

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de la nivelul judeţului Bacău a fost superior celui de la nivel regional şi chiar naţional în perioada 2004-2009; în 2009 a fost de 32,4%, cu 7,4 puncte procentuale peste cel de la nivel regional (24,5%) şi cu 4 puncte procentuale peste cel de la nivel naţional (28,4%);

Concentrarea puternică a infrastructurii de cazare (structuri şi capacitate de cazare existentă şi în funcţiune) la nivelul staţiunii Slănic Moldova şi a municipiilor Bacău şi Oneşti (50% din numărul structurilor, 65,5% din capacitatea existentă şi 71,2% din cea în funcţiune în 2009) şi inexistenţa sau oferta scăzută la nivelul altor oraşe şi în mediul rural;

Sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o scădere continuă începând în 2006, la nivelul anului 2009 înregistrându-se doar 74,8% din numărul sosirilor din 2004 (mai accelerată decât la nivel regional/naţional);

Pondere redusă a sosirilor turiştilor străini în total sosiri (9,1%) faţă de situaţia înregistrată la nivel regional (11,1%) şi naţional (20,8%);

Concentrarea puternică a sosirilor la nivelul a două dintre localităţile din judeţ: municipiul Bacău – 41,9% şi Slănic Moldova – 36,7%; sosirile înregistrate în structurile din mediul rural reprezintă doar 6,3% din totalul judeţean în 2009;

Scăderea numărului înnoptărilor în structurile de primire turistică din judeţ începând cu 2007, în 2009 înregistrându-se doar 74,5% din numărul de înnoptări înregistrat în 2004 (mai accelerată decât la nivel regional/naţional);

Ponderea mai redusă deţinută de turiştii străini în totalul înnoptărilor (7,0%), faţă de situaţia de la nivel regional (9,9%) şi naţional (15,4%);

Concentrarea puternică a numărului de înnoptări (87%) în trei dintre localităţi: Slănic Moldova – 49,5%, municipiul Bacău – 21,3%, Târgu Ocna – 16,0%; la nivelul mediului rural se înregistrează doar 4,7% din numărul total de înnoptări din 2009;

Durata medie de şedere în municipiul Bacău este de 1,6 zile, specifică turismului de tranzit şi de afaceri;

În perioada 2004-2009 indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune s-a redus cu 6,8 puncte procentuale, de la 39,2%, la 32,4%;

În municipiul Bacău se înregistrează un indice de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 24,4%, inferior celui de la nivel naţional 2008, pentru oraşele reşedinţă de judeţ (32,6%);


56 | P a g e


Atragerea investitorilor care să valorifice forţa de muncă ieftină şi calificată;

Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor publice-private;

Atragerea investitorilor care să valorifice terenurile şi imobile disponibile investiţiilor;

Realizarea unor strategii la nivel judeţean / local care să identifice principalele resurse existente şi căile pentru valorificarea corespunzătoare a acestora;

Măsuri legislative şi administrative care susţin relansarea economică şi investiţiile;

Disponibilitatea fondurilor structurale pentru valorificarea zonelor turistice;

Existenţa fondurilor europene direcţionate spre semnalizarea şi promovarea obiectivelor turistice;

Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale;

Revitalizarea zonelor industriale;

Existenţa la nivel naţional a programelor de dezvoltare a turismului;

Reducerea capacităţii mediului de afaceri local de a susţine investiţii pentru dezvoltare;

Menţinerea/creşterea nivelului fiscalităţii;

Reducerea cererii din cauza creşterii ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului vor conduce implicit la scăderea puterii de cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul populaţiei;

Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi chiar a celor mici şi medii;

Menţinerea blocării creditării din cauza crizei economice şi a blocajelor financiare;

Lipsa facilităţilor pentru investiţii;

Lipsa şi circulaţia redusă a informaţiilor în domeniul agricol;

Lipsa unui cadru legal coerent pentru protejarea producţiei agricole interne;

Concurenţa puternică a importului de produse agroalimentare de pe piaţa externă;

Concurenţa puternică în domeniul turistic din partea judeţelor Suceava şi Neamţ constituie o ameninţare puternică pentru dezvoltarea turistică a judeţului Bacău;

Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, în special în mediul rural;


57 | P a g e

Probleme majore Slaba dezvoltare a sectorului serviciilor faţă de situaţia înregistrată la nivel regional şi naţional reprezintă una dintre problemele majore în dezvoltarea economică a judeţului Bacău (ponderea întreprinderilor din cadrul sectorului serviciilor - 30,6%, este mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional - 31,5%, şi la nivel naţional - 37,2%). Mai mult, cifra de afaceri realizată de firmele din sectorul serviciilor deţine doar 7,2% din total cifră de afaceri judeţeană, faţă de o contribuţie de 10,2% la nivelul Regiunii Nord Est şi de 24,3% la nivel naţional. Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât, la nivelul mediului rural, se înregistrează o dezvoltare şi mai redusă a sectorului serviciilor, populaţia de aici fiind lipsită, uneori, de servicii de strictă necesitate. Dezvoltarea economică neechilibrată, în profil teritorial, a judeţului Bacău. Astfel, zona estică a judeţului se remarcă printr-un nivel mai redus de dezvoltare economică. Comunele de aici înregistrează o intensitate antreprenorială foarte redusă, în majoritatea cazurilor, la finalul anului 2008, numărul IMM-urilor active la 1.000 locuitori fiind mai mic de 5. În plus, IMM-urile din zona estică a judeţului sunt mai mici, numărul mediu de salariaţi per IMM în cazul unităţilor teritorial administrative din această zonă, fiind în general mai mic de 3. De asemenea, partea estică a judeţului se remarcă prin valori scăzute ale cifrei de afaceri medii per IMM, excepţie făcând localitatea Podu Turcului. În cele mai multe localităţi din această zonă cifra de afaceri medie per IMM este mai mică de 35.000 euro sau este cuprinsă între 35-70.000 mii euro. Declinul industriei. Reducerea activităţii şi chiar închiderea unora dintre marile unităţi industriale din judeţ creează mari probleme sociale la nivel local şi chiar judeţean. Municipiul Oneşti reprezintă principalul exemplu, declinul unităţilor industriale din această localitate afectând atât populaţia municipiului cât şi pe cea a localităţilor limitrofe. Ponderea în total judeţean, a cifrei de afaceri realizată de către firmele

active din municipiul Oneşti s-a redus de la 39,0%, în 2004, la doar 11,3%, la nivelul anului 2008. Scăderea numărului mediu de salariaţi din cadrul întreprinderilor active la nivelul judeţului Bacău în perioada 2004-2008, la nivelul anului 2008 înregistrându-se un număr de 88.019 salariaţi. Faţă de numărul mediu al salariaţilor din anul 2004, s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 10%, mai accentuată decât cea de la nivel regional (-1,2%), în timp ce la nivel naţional s-a înregistrat o creştere cu 5,6% a numărului salariaţilor. În profil teritorial există o serie de localităţi afectate în mai mare măsură de reducerea numărului salariaţilor întreprinderilor active: oraş Dărmăneşti (-36,7%), oraş Slănic Moldova (-35,0%), oraş Comăneşti (-30,3%), municipiul Oneşti (-26,7%). Practicarea, în general, a unei agriculturi de subzistenţă, gradul de asociere pentru exploatarea terenurilor în exploataţii agricole mari fiind redus. Agricultura judeţului Bacău înregistrează o serie de fenomene negative:

reducere a ponderii deţinute de către valoarea producţiei ramurii agricole din judeţul Bacău în totalul regional (-2,0 puncte procentuale) şi naţional (-0,4 puncte procentuale).

număr de tractoare şi maşini agricole care revin la terenul arabil mai redus decât situaţia de la nivel naţional;

reduceri ale suprafeţelor terenurilor pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice;

suprafeţele terenurilor pe care s-au aplicat pesticide înregistrează evoluţii mai puţin favorabile decât la nivel regional şi naţional;

evoluţii descendente a suprafeţelor agricole cultivate, a suprafeţelor viilor pe rod şi a numărului de pomi fructiferi;

reduceri ale producţiei ramurii zootehniei (greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum, producţia de lapte, producţia de ouă), mai accentuate decât cele de la nivel naţional şi regionale;

În domeniul silviculturii se înregistrează o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte volumul de lemn recoltat care, dacă ţinem seama şi de suprafeţele reduse pe care s-au efectuat lucrări de împădurire, este de natură să afecteze resursele de material lemnos disponibile în viitor.


58 | P a g e

O altă problemă legată de dezvoltarea economică a judeţului Bacău este legată de valorificarea potenţialului turistic şi evoluţiile înregistrate în ceea ce priveşte infrastructura şi activitatea turistică. În ceea ce priveşte infrastructura turistică, contrar evoluţiilor de la nivel regional şi naţional, s-a înregistrat, în perioada 2004-2009, o reducere a capacităţii de cazare existente (-17,5) şi a capacităţii de cazare în funcţiune (-10%). De asemenea, se înregistrează o tendinţă generală de reducere (la nivel naţional şi regional au avut loc creşteri) a activităţii turistice, numărul sosirilor şi înnoptărilor turiştilor reducându-se cu aproximativ 25%, în 2009 faţă de anul 2004. Conform opiniilor reprezentanţilor mediului de afaceri din judeţul Bacău4 principalele probleme legate de dezvoltarea economică sunt reprezentate de practicarea unei agriculturi ineficiente (10,6% dintre participanţi), declinul industriei (8,6%) şi slaba dezvoltare a sectorului construcţiilor (6,0%).

4 Studiu privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice, realizat de Addvances pe un eşantion reprezentativ de 350 agenţi economici din judeţul Bacău;

Peste jumătate (55%) dintre reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău sunt de părere că nivelul de dezvoltare economică a judeţului Bacău este redus (destul de slab dezvoltat) şi foarte redus (foarte slab dezvoltat). Aproximativ un sfert, apreciază că nivelul de dezvoltare este unul mediu şi doar, aproximativ 19% dintre reprezentanţii mediului de afaceri consideră că judeţul Bacău este destul de dezvoltat din punct de vedere economic.

Se remarcă concordanţa între principalele probleme identificate, nominalizate, de către reprezentanţii mediului de afaceri şi cele care au fost identificate în urma analizei datelor statistice.

10,6%

8,6%

6,0%

4,6%

4,6%

3,7%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

practicare agricultură ineficientă

declinul industriei

slaba dezvoltare a sectorului construcţiilor

nivelul redus al investiţiilor

slaba dezvoltare economică

turismul slab dezvoltat

Principalele probleme ale judeţului Bacău, din punct de vedere economic

Foarte dezvoltat

0,3%

Destul de dezvoltat

18,7%

Nici, nici25,7%

Destul de slab

dezvoltat43,0%

Foarte slab dezvoltat

12,4%

Evaluarea nivelului de dezvoltare economică a judeţului Bacău


59 | P a g e

Direcţii posibile de acţiune Conform opiniilor exprimate (răspunsuri libere) de actorii locali interesaţi5 (APL, instituţii publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele direcţii de dezvoltare economică (pondere în total direcţii nominalizate) ale judeţului Bacău sunt reprezentate de către agricultură (21,5% din total direcţii nominalizate), industrie (20,0%) şi turism şi agroturism (17,7%). Alte posibile direcţii de dezvoltare nominalizate au fost serviciile (6,2%), construcţiile, sprijinirea mici întreprinzători şi procesarea produselor agricole şi zootehnice (cu o cotă de câte 3,8% din totalul nominalizărilor) şi susţinerea activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare şi IT, comerţul şi energia verde (eoliană şi hidro) – fiecare deţinând o pondere de aproximativ 3,1% în totalul nominalizărilor.

5 Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău; Addvances.

Pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri6 consideră că sectorul economic cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului Bacău este reprezentat de către sectorul serviciilor (31,1% dintre participanţii la studiu), iar industria ocupă doar poziţia cincea, doar 8,3% dintre respondenţii apreciind că este sectorul cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare. Agricultura a fost nominalizată ca sectorul cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare de către 19,1% dintre respondenţi, construcţiile de către 15,8% şi turismul de către 9,6%. Aproximativ 10,0% dintre reprezentanţii mediului de afaceri nu au putut aprecia care este sectorul cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare.

6 Studiu privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice,

realizat de Addvances pe un eşantion reprezentativ de 350 agenţi economici din judeţul Bacău;

agricultura; 21,5%

industria; 20,0%

turism şi agroturism; 17,7%

serviciile; 6,2%

construcţiile; 3,8%

sprijinirea micilor întreprinzători; 3,8%

procesarea produselor agricole

şi zootehnice; 3,8%

CDI şi IT; 3,1%

comerţ; 3,1%

energie verde; 3,1%

altele; 13,8%

Principalele direcţii de dezvoltare economică a judeţului Bacău- opinia actorilor locali interesaţi -

(ponderea fiecărei direcţii în total nominalizări)

Servicii

31,1%

Agricultura19,1%

Construcţii

15,8%

Turism9,6%

Industrie

8,3%

Comerţ3,9%

Nici unul2,9%

Nu pot aprecia9,3%

Sectorul economic cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului Bacău


60 | P a g e

Activităţile economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare (al căror potenţial de dezvoltare a fost apreciat ca fiind foarte ridicat sau ridicat de către cei mai mulţi dintre reprezentanţii firmelor) sunt:

serviciile prestate întreprinderilor – 29,7% dintre respondenţi;

serviciile prestate populaţiei – 29,3%;

construcţiile – 28,9%;

turismul – 24,2%;

industria confecţiilor şi pielăriei – 21,8%;

industria - procesarea produselor agricole şi zootehnice – 20,3%.

Ţinând cont de aceste rezultate, autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivel judeţean şi local le revine sarcina de asigura condiţiile necesare dezvoltării acestor domenii, sectoare de activitate prin măsuri şi acţiuni specifice. Identificarea resurselor locale insuficient valorificate, comunicarea şi consultarea cu mediul de afaceri local cu privire la modalităţile concrete de valorificare a acestor resurse şi iniţierea unor parteneriate public privat în domeniile de maxim interes reprezintă măsuri prin care se poate susţine dezvoltarea economică locală. Astfel, în domeniul agriculturii şi zootehniei se pot lua măsuri de susţinere a dezvoltării infrastructurii şi reţelelor de colectare şi valorificare a produselor agricole şi zootehnice, susţinerea înfiinţării asociaţiilor de producători etc., inclusiv prin realizarea de parteneriat public privat. În vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate, în condiţiile existenţei unor zone unde sectorul serviciilor este slab dezvoltat, autorităţile publice locale pot oferi facilităţi (fiscale, spaţii, terenuri etc.) pentru susţinerea dezvoltării serviciilor prestate populaţiei în aceste zone. Turismul şi agroturismul este o activitate care are un real potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului Bacău. Pe lângă măsuri de susţinere a întreprinzătorilor din acest domeniu autorităţile publice locale pot să realizeze, în colaborare cu mediul de afaceri, activităţi de promovare a localităţii şi principalelor atracţii turistice existente în zonă prin realizarea unor evenimente cultural artistice care să crească nivelul de notorietate şi să atragă turişti/vizitatori.

23,7%

25,3%

21,5%

24,2%

21,9%

17,5%

21,6%

16,2%

12,7%

11,2%

9,2%

15,7%

9,2%

17,9%

22,2%

14,5%

13,3%

16,3%

18,1%

15,1%

12,7%

15,3%

9,5%

9,4%

10,8%

11,6%

10,7%

13,7%

13,9%

14,0%

21,2%

22,3%

21,0%

19,8%

23,2%

24,1%

19,8%

18,9%

25,7%

20,8%

20,4%

26,5%

30,5%

26,3%

60% 40% 20% 0% 20% 40% 60%

Agricultura - cultivarea cerealelor

Agricultura - apicultura

Cultura

Industria - maşini-unelte

Agricultura - cresterea animalelor

Industria - procesarea produselor agricole şi zootehnice

Industria - confecţii şi pielărie

Turismul

Construcţiile

Serviciile - prestate populaţiei

Serviciile - prestate întreprinderilor

Apreciere potenţial de dezvoltare al activităţilor economice la nivelul judeţului Bacău

foarte scazut scazut relativ scazut foarte ridicat ridicat relativ ridicat


61 | P a g e

Judeţul Bacău este apreciat ca fiind foarte atractiv pentru potenţialii investitori doar de către 7,3% dintre reprezentanţii mediului de afaceri. Totuşi, peste jumătate dintre respondenţi (53,8%) apreciază că judeţul Bacău este atractiv pentru potenţialii investitori, 17,3% că are o atractivitate medie (nici, nici) iar, cei care apreciază că este neatractiv şi deloc atractiv, reprezintă 16,3% din totalul reprezentanţilor mediului de afaceri. Principalele oportunităţile de investiţii în judeţul Bacău, nominalizate de reprezentanţii mediului de afaceri, sunt: turismul şi agrementul (24,9% dintre respondenţi), industria (prelucrarea lemnului, uşoară şi chimică) – 23,7%, agricultura (apicultura, silvicultura etc.) – 20,6%, construcţiile/investiţiile în infrastructură – 20,3%, şi domeniul serviciilor (în special educaţie şi învăţământ) – nominalizat de către 15,7% dintre respondenţi. Alte oportunităţi amintite au fost în activităţile de transport-logistică şi comunicaţii precum şi în comerţ.

Conform opiniilor exprimate (răspunsuri libere) de actorii locali interesaţi7 (APL, instituţii publice, mediul de afaceri şi ONG) principalele, cele mai importante acţiuni pe care le pot întreprinde instituţiile publice / administraţia locală sunt oferirea de facilităţi/sprijin investitorilor (50,0% dintre participanţi),

7 Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău; Addvances.

atragerea/accesarea fondurilor europene (40,0%) şi reorganizarea şi eficientizarea administraţiei locale / instituţiilor publice (34,0%). De asemenea, au mai fost nominalizate şi o serie de alte acţiuni, cum ar fi: dezvoltarea parteneriatelor public-privat, susţinerea dezvoltării turismului şi agroturismului, măsuri de informare a mediului de afaceri şi a populaţiei cu informaţii de interes, reducerea fiscalităţii, realizarea de investiţii pentru dezvoltarea / modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi îmbunătăţirea infrastructurii din domeniul cultural şi educaţional.

Identificarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel local şi/sau judeţean şi stabilirea unui set de măsuri, facilităţi care pot fi oferite potenţialilor investitori urmate de acţiuni de promovare şi informare pot contribui la atragerea investitorilor care să valorifice resursele locale.

24,90%

23,70%

20,60%

20,30%

15,70%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

turism şi agrement

industria (prelucrarea lemnului, uşoară, chimică)

agricultura (apicultura, silvicultura etc.)

infrastructura / construcţiile

serviciile (servicii educaţie-învăţământ)

Principalele oportunităţi de a investii în judeţul Bacău

50,0%

40,0%

34,0%

18,0%

16,0%

16,0%

14,0%

12,0%

12,0%

8,0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Facilităţi / sprijin pentru investitori

Atragerea de fonduri europene / nerambursabile

Reorganizarea administraţiei publice locale / instituţiilor publice

Dezvoltarea parteneriatelor public-private

Dezvoltarea turismului / agro-turismului

Informarea mediului de afaceri / populaţiei

Reducerea fiscalităţii

Investiţii în infrastructura tehnico-edilitară

Îmbunătăţirea infrastruturii cultural-educaţionale

Reorganizarea / dezvoltarea sistemului de protecţie socială

Cele mai importante acţiuni pe care le pot întreprinde instituţiile publice / administraţia locală pentru susţinerea mediulu de afaceri

I.5. MEDIUL DE AFACERI ŞI COMPETITIVITATE

ECONOMICĂ


64 | P a g e

Situaţia actuală La nivelul economiei judeţului Bacău, funcţionează o serie de întreprinderi care au reuşit să se adapteze cu succes la condiţiile economiei de piaţă şi care, la nivelul anului 2009, au reuşit obţinerea unor rezultate deosebite. Pot fi enumerate firme care au realizat cifre de afaceri de peste 25 mil. EURO: Dedeman SRL, Tehnostrade SRL, Simba Invest SRL, Agricola Internaţional SA, PA&CO International SRL, Amurco SRL, Pambac SA, Aerostar SA, Licurici Impex SRL, Rustrans SRL, A&R SRL şi Comfert SRL. Pe lângă acestea există firme care au un număr de peste 500 salariaţi cum ar fi: Sonoma SRL, Chimcomplex SA, , Uton SA şi C.E.T. SA. De asemenea, trebuie amintite firme reprezentative pentru judeţul Bacău cum ar fi Letea SA şi Interagroaliment SRL etc.

Mediul de afaceri

Numărul agenţilor economici

La nivelul anului judeţului Bacău, la finalul anului 2008, îşi desfăşurau activitatea un număr de 12.341 întreprinderi active din punct de vedere economic şi un număr 8.146 întreprinzători privaţi (persoane fizice). Judeţul Bacău, deţinând o pondere de 20,2% din totalul întreprinderilor active şi de 18,6% din numărul întreprinzătorilor privaţi de la nivelul Regiunii Nord Est, ocupa locul secund în cadrul Regiunii. Raportat la populaţia judeţului, densitatea întreprinderilor este de 17,2 întreprinderi/1.000 locuitori (16,4 la nivelul Regiunii Nord Est), însă densitatea întreprinzătorilor privaţi este de doar 11,4 întreprinzători/1.000 locuitori (11,8 la nivelul Regiunii Nord Est). Dintre cei 8.146 întreprinzători privaţi (unităţi active, adică cele care au depus declaraţii de venit nenule) 3.234 (aproximativ 40%) erau organizaţi ca asociaţii familiale, iar 4.930 (aproximativ 60%) îşi desfăşurau activitatea ca persoane independente.

Faţă de anul 2004 s-a înregistrat o creştere a numărului întreprinderilor active din punct de vedere economic cu aproximativ 30,0%, aceasta fiind inferioară creşterii de la nivel regional (32,7%) şi naţional (35,2%). În ceea ce priveşte întreprinzătorii privaţi, faţă de anul 2004, s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 39% a numărului celor activi (34% la nivel regional şi 25% la nivel naţional). Pe categorii de întreprinzători particulari, numărul persoanelor independente s-a redus cu 47% (doar cu 6% la nivel naţional şi în creştere cu 6% la nivel naţional) iar numărul asociaţilor familiale s-a redus cu 22%(la nivel regional reducerea a fost cu 62%, iar la nivel naţional cu 71%). Pe clase de mărime după numărul salariaţilor, microîntreprinderile reprezentau 90,0% din numărul întreprinderilor active, întreprinderile mici, 7,9%, întreprinderile mijlocii, 1,8%, şi întreprinderile mari, 0,3% din totalul întreprinderilor active. Distribuţia în profil teritorial. Se înregistrează o puternică concentrare a întreprinderilor într-un număr redus de unităţi administrative. Astfel, peste jumătate (51,1%) dintre întreprinderile active din judeţul Bacău sunt localizate la nivelul municipiului Bacău, următoarele localităţi, după numărul întreprinderilor active fiind municipiul Oneşti (13,7% din total întreprinderi active), oraşul Comăneşti şi municipiul Moineşti (câte aproximativ 3,9% din numărul total al întreprinderilor), oraşul Buhuşi (2,0%) şi oraşul Tg. Ocna (1,8%). De asemenea, se remarcă zona estică a judeţului unde, în majoritatea comunelor, se înregistrează o densitate a IMM-urilor de sub 5 IMM / 1.000 locuitori.

Cifra de afaceri

La nivelul anului 2008, cifra de afaceri medie per întreprindere în judeţul Bacău a fost de 1.340.129 RON, peste valoarea medie a cifrei de afaceri medie per întreprindere înregistrată la nivel regional, de 1.039.406 RON (+29,0%). Din punct de vedere al cifrei de afaceri medii, microîntreprinderile şi întreprinderile medii din judeţul Bacău înregistrează o dezvoltare similară cu cele de la nivelul regiunii Nord Est, valorile înregistrate la nivelul judeţului reprezentând 99,0% şi, respectiv, 101,6% din cele de la nivel regional. Întreprinderile mici şi cele mari din judeţul Bacău sunt mai puternice, cifra de afaceri medie realizată de aceste categorii, reprezentând 123,1% şi, respectiv, 201,8% din cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est.

Mediul de afaceri şi competitivitatea economică

65 | P a g e

La nivelul judeţului Bacău, se înregistrează o puternică concentrarea la nivel teritorial a cifrei de afaceri, întreprinderile din municipiul Bacău totalizând mai mult de două treimi (67,6%) din total, iar împreună cu Oneşti, totalizează mai mult de trei sferturi (78,9%) din totalul cifrei de afaceri judeţene, în 2008. Ponderea deţinută în totalul cifrei de afaceri judeţene de către firmele din municipiul Bacău a crescut în perioada 2004-2008 cu 23,4 puncte procentuale (de la 44,2%, în 2004, la 67,6%, în 2008) iar în cazul celor din municipiului Oneşti s-a înregistrat o reducere cu 27,7 puncte procentuale (de la 39,0%, în 2004, la 11,3%, în 2008). Valori ridicate ale cifrei de afaceri medii a unei IMM se înregistrează în centrele urbane şi în localităţile imediat apropiate, în timp ce, partea estică a judeţului se remarcă prin valori scăzute ale acestui indicator, excepţie făcând localitatea Podu Turcului. În cele mai multe localităţi din această zonă cifra de afaceri medie per IMM este mai mică de 35.000 euro sau este cuprinsă între 35-70.000 mii euro.

Numărul mediu al salariaţilor

La nivelul anului 2008, se înregistra un număr mediu de 7,1 salariaţi per întreprindere la nivelul judeţului Bacău. Acesta era similar cu cel înregistrat la nivel regional (7 salariaţi) şi se situa sub valoarea înregistrată la nivel naţional, de 8,4 salariaţi per întreprindere. Numărul mediu de salariaţi per întreprindere era, în 2008, în judeţul Bacău, de 1,9 salariaţi în cazul microîntreprinderilor, 20,8 salariaţi în cazul întreprinderilor mici, 105,1 salariaţi în cazul întreprinderilor mijlocii şi 656 salariaţi în cazul întreprinderilor mari. Faţă de valorile înregistrate la nivel regional, numărul mediu de salariaţi per întreprindere este mai scăzut în cazul microîntreprinderilor (88,8%) şi mai ridicat în cazul celorlalte clase de mărime: întreprinderi mici (103,6%), întreprinderi mijlocii (105,9%) şi întreprinderi mari (120,8%). La nivel naţional numărul mediu de salariaţi per întreprindere a fost în 2008 de 2,1 salariaţi în cazul microîntreprinderilor, 20,2 salariaţi în cazul întreprinderilor mici, 101,7 salariaţi în cazul întreprinderilor medii şi de 852,0 salariaţi în cazul întreprinderilor mari (numărul mediu de salariaţi per total întreprinderi active este de 8,4 la nivel naţional).

Productivitatea muncii (cifră de afaceri per salariat)

Productivitatea muncii (cifră de afaceri realizată per angajat) era, în judeţul Bacău, de 187.897 lei/salariat în 2008. Această valoare era superioară celei înregistrate la nivel regional, 148.524 lei/salariat (+26,5%), şi inferioară celei de la nivel naţional, 232.176 lei /salariat (-19,1%). În perioada 2004-2008 s-a înregistrat o reducere a decalajelor înregistrate de către judeţul Bacău în ceea ce priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de la 159,8%, în 2004, la 126,5%, în 2008. Productivitate muncii pe clase de mărime. În 2008, productivitate muncii (cifră de afaceri per salariat) a fost în cazul întreprinderilor din judeţul Bacău de 187.897 lei/salariat. Pe clase de mărime, cea mai ridicată productivitate s-a înregistrat în cazul întreprinderilor mari (281.985 lei/salariat), urmate, în ordine descendentă, de întreprinderile mici (183.994 lei/salariat), microîntreprinderi (141.509 lei/salariat) şi întreprinderile mijlocii (141.443 lei/salariat).

18

7.8

97

141.

509

18

3.9

94

141.

443

281.

985

148.

524

126.

947

154.

858

147.

452

168.

776

232.

176

172.

050

208.

966

22

5.2

19 28

7.97

6

0%

5000000%

10000000%

15000000%

20000000%

25000000%

30000000%

35000000%

Total Micro Mici Medii Mari

Productivitatea muncii (CA/salariat), 2008- situaţie comparativă Bacău, Nord Est şi România -

Bacău Nord Est România


66 | P a g e

Productivitatea muncii înregistrată la nivelul judeţului Bacău este superioară celei de la nivel regional în cazul microîntreprinderilor (141.509 faţă de 126.947), întreprinderilor mici (183.994 faţă de 154.858) şi întreprinderilor mari (281.985 faţă de 168.776) şi inferioară în cazul întreprinderilor mijlocii (141.443 faţă de 147.452). În toate cazurile, productivitatea muncii atât la nivel judeţean cât şi regional este inferioară celei înregistrate la nivel naţional. Productivitate muncii pe în profil teritorial. La nivelul anului 2008, productivitatea muncii (CA/salariat) era de 195.335 RON în cazul întreprinderilor din mediul urban şi de doar 143.731 RON, în cazul întreprinderilor din mediul rural. Faţă de valoarea medie la nivel judeţean, în cazul întreprinderilor din mediul urban productivitatea muncii reprezintă 104,0%, în timp ce productivitatea muncii în cazul întreprinderilor din mediul rural reprezintă doar 76,5%. Productivitate muncii pe activităţi economice. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (secţiune D) este activitatea economică unde se înregistra cea mai ridicată productivitate a muncii, respectiv 649.887 lei/salariat. Următoarele activităţi economice la nivelul judeţului Bacău, în funcţie de productivitatea muncii înregistrate în 2008 sunt: G - comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (272.800 lei) şi F- construcţii (205.374). Activităţile economice în care se înregistrează o productivitate a muncii redusă sunt reprezentate de: alte activităţi de servicii (secţiune S) – 45.728 lei/salariat, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (secţiune N) - 47.454 lei/salariat şi hoteluri şi restaurante (secţiune I). Productivitatea muncii la nivelul întreprinderilor din judeţul Bacău este superioară celei de la nivel regional şi naţional, în cazul următoarelor activităţi (secţiuni CAEN Rev. 2): D – „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă …”, F – „construcţii”, H – „transport şi depozitare”, P – „învăţământ” şi Q – „sănătate şi asistenţă socială”.

Demografia întreprinderilor

Atractivitatea mediului economic şi evoluţiile care se înregistrează în acest domeniu pot fi evaluate şi prin prisma numărului de înmatriculări ale comercianţilor. La nivelul judeţului Bacău se înregistrează în perioada 2004-2008 un număr mediu anual de 2.190 înmatriculări agenţi economici persoane juridice. La nivelul anului 2009 se înregistrează un număr de 1.222 înmatriculări persoane juridice, reprezentând doar aproximativ 56% din cel înregistrat pe parcursul anului anterior. De altfel, ritmul mediu anual de creştere a numărului de înmatriculări a fost de +6,9% în perioada 2004-2008, iar în perioada 2004-2009 a fost de -1,5%. În cazul întreprinzătorilor particulari, la nivelul anului 2009, au fost înregistrate un număr de 1.594 înmatriculări, reprezentând o creştere cu aproximativ 21% faţă de numărul înmatriculărilor din 2008 şi cu 74% faţă de anul 2007.

1.696

2.3862.248

1.895

2.245 2.177

1.2221.001 1.045

1.718

1.072914

1.315

1.594

2.697

3.431

3.966

2.9673.159

3.492

2.816

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului de înmatriculări la nivelul judeţului Bacău, pe tipuri comercianţi

Persoane juridice Persoane fizice Total


67 | P a g e

Înmatriculările de persoane juridice la nivelul judeţului Bacău au înregistrat o reducere semnificativă în 2009 (-43,9%) faţă de anul anterior. Această tendinţă s-a menţinut şi în anul 2010, numărul înmatriculărilor de persoane juridice la nivelul trimestrului întâi fiind cu aproximativ 32,7% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009, iar cel înregistrat în primul semestru fiind cu 21,3% mai scăzut. În cazul întreprinzătorilor particulari (persoane fizice), numărul înmatriculărilor se menţine pe acelaşi trend ascendent, înregistrat pe parcursul anului 2009, şi în 2010, în primul semestru înregistrându-se o creştere, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cu 21,3%.

Impactul crizei

Agenţi economici activi din punct de vedere juridic

Numărul întreprinzătorilor particulari activi din punct de vedere juridic (persoane fizice) a crescut pe parcursul anului 2009 cu 8,8% faţă de 2008, evoluţie care a continuat şi în primul trimestru din anul 2010, numărul întreprinzătorilor la finalul lunii martie 2010 fiind cu 1,7% mai mare faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2009. Numărul agenţilor economici, persoane juridice, activi din punct de vedere juridic a atins un maxim de 17.898 unităţi la finalul anului 2008. La finalul anului 2009 mai erau activi juridic un număr de 14.835 agenţi economici, înregistrându-se o scădere cu 17,1% faţă de finalul anului 2008. Tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi în prima jumătate a anului 2010, numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic înregistrat la finalul lunii iunie fiind de 13.597, în scădere cu -6,7% faţă de finalul anului 2009.

21,2

%

-43,

9%

-19

,4%

1,0%

-32,

7%

-15

,7%

21,3

%

-21,

3%

2,2%

-50%

-40%

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

Persoane fizice Persoane juridice Total

Evoluţia numărului de înmatriculări agenţi economici 2009 şi 2010 - faţă de perioada anterioară -

2009/2008 T1 2010/2009 S1 2010/2009

10.173 10.64311.413

12.420 12.635

7.056

15.914

17.768 17.898

14.835 14.57013.597

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

20.000

2006 2007 2008 2009 Trim. I 2010 Sem. I 2010

Evoluţia numărului de agenţi economici activi din punct de vedere juridic la nivelul judeţului Bacău

Persoane fizice (întreprinzători particulari) Persoane juridice


68 | P a g e

Faţă de finalul trimestrului întâi din 2010, la sfârşitul trimestrului doi, numărul întreprinzătorilor particulari s-a redus cu 44,2%, de la 12.635 întreprinzători la 31 martie 2010, până la 7.056 întreprinzători la finalul lunii iunie. Această scădere a numărului de întreprinzători particulari a avut loc datorită OUG 44/2008 care sancţiona cu radierea din Registrul Comerţului neexercitarea dreptului de opţiune în una dintre formele prevăzute de acest act normativ (la nivel naţional au avut loc 98.735 radieri). Astfel, faţă de situaţia înregistrată la finalul anului 2008 în ceea ce priveşte numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic, la 31 iunie 2010 numărul întreprinzătorilor particulari reprezenta doar 61,8% iar numărul agenţilor economici persoane juridice era de 76,0%.

Evoluţia operaţiunilor la Registrul Comerţului

În urma crizei financiare şi economice dar şi a modificărilor legislative s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de dizolvări voluntare din Registrul Comerţului. Astfel, la nivel naţional numărul dizolvărilor voluntare a crescut cu 398,8% în 2009 faţă de anul 2008 iar la nivel regional numărul dizolvărilor voluntare a crescut cu 451,4%. Faţă de această evoluţie înregistrată la nivel naţional şi regional, în judeţul Bacău numărul dizolvărilor voluntare a crescut cu doar 48,9%. La nivelul trimestrului unu din 2010 dinamica dizolvărilor voluntare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior a fost mai redusă: +111,1% la nivel naţional, + 265,7% la nivel regional şi doar +7,7% la nivelul judeţului Bacău. Numărul dizolvărilor voluntare înregistrate în primul semestru din 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009 s-a redus cu aproximativ 48,6% la nivelul judeţului Bacău (-38,6% la nivel regional şi -54,4% la nivel naţional). Dacă la nivelul judeţului Bacău dinamica dizolvărilor voluntare a fost una mai puţin accentuată decât cea înregistrată la nivel naţional şi regional, situaţii este cu totul alta în ceea ce priveşte suspendările de activitate. Astfel, numărul suspendărilor de activitate înregistrate pe parcursul anului 2009 în judeţul Bacău a fost de 4.087 faţă de doar 87 înregistrate în 2008 (+4.597,7%). Această creştere este superioară celei de la nivel regional, +1.414,3%, şi celei de la nivel naţional, +1.009,6%.

Şi la nivelul primului trimestru din 2010, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2009, numărul suspendărilor de activitate a crescut cu 995,5% la nivelul judeţului Bacău, cu +669,8% la nivelul regiunii Nord şi cu +356,3% la nivel naţional. La nivelul primului semestru al anului 2010 numărul suspendărilor de activitate s-a redus comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior: judeţul Bacău, - 58,0%; Regiunea Nord Est, -45,8% şi România, -47,4%. Radierile voluntare8 la nivelul judeţului Bacău au crescut cu 205,0% în 2009 (faţă de 2008), cu 34,0% în primul trimestru 2010 (faţă de trimestru I 2009) şi cu 1.646,0% pe parcursul semestrului I 2010 (faţă de semestru I 2010). Astfel, în 2008 s-au înregistrat 332 radieri voluntare, în 2009, 1.011 radieri voluntare şi în semestrul I din 2010 un număr de 6.565. Dinamica radierilor voluntare a fost superioară celei înregistrate la nivel regional: +139,5% 2009/2008, +7,0% trimestrul I 2010 faţă de 2009 şi + 837,4% semestrul I 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Principalele probleme cu care s-au confruntat firmele în perioada 2009-2010 (conform rezultatelor studiului în rândul mediului de afaceri) sunt reprezentate de către lipsa comenzilor/contractelor, scăderea vânzărilor – 41,7% dintre firme, dificultăţi/întârzieri în încasarea contravalorii produselor livrate/serviciilor prestate – 15,4%, lipsa lichidităţilor – 13,7% şi fiscalitatea ridicată – 11,8%. Alte probleme indicate sunt: criza economică, incorectitudine şi abuzuri instituţii publice, accesul la finanţare, birocraţia, creşterea costurilor (materii prime, chirie, salarii), concurenţa neloială.

8 au fost cuprinse radierile pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una

din formele prevăzute de OUG44/2008 (sancţionată cu radierea din Registrul Comerţului)


69 | P a g e

Factori ai creşterii competitivităţii economice

Analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice

Echiparea edilitară – reţele de utilităţi

Reţeaua de distribuţiei a apei potabile. La nivelul anului 2008, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile din judeţul Bacău era de 1.501,9 km, din care, în mediul rural, 745,9 km (49,7%) iar cea din mediul urban, 756 km (50,3%). Toate cele 8 localităţi urbane dispuneau de reţea de distribuţie a apei potabile: municipiul Bacău - 324,5 km (21,6% din totalul judeţean), Oneşti, 110,0 km (7,3%), oraşul Dărmăneşti, 84,0 km (5,6%), Comăneşti, 71,4 km (4,8%), Buhuşi, 47,5 km (3,2%), Târgu Ocna, 46,8 km (3,1%), Moineşti, 44,4 km (3,0%) şi Slănic Moldova - 27,4 km (1,8%). În mediul rural, conform datelor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2008, numărul localităţilor care dispuneau de reţea de distribuţie a apei potabile era de 68, reprezentând 80% din totalul de 85 localităţi. Puncte slabe:

Starea tehnică a infrastructurii de furnizare a apei potabile din localităţile urbane din judeţ;

Lipsa reţelei de distribuţie a apei potabile în aproximativ 20% dintre localităţile din mediul rural;

lungimea reţelelor de distribuţie a apei potabile este redusă şi insuficientă în multe dintre localităţile rurale; astfel, reţeaua de distribuţie apei potabile este mai mică de 5 km în 31 dintre localităţile rurale unde exista reţea de distribuţie a apei în 2008 (aproximativ 46% dintre aceste localităţi);

în 2008 a fost distribuită apă potabilă în 49 (aproximativ 72%) dintre cele 68 localităţi din mediul rural, unde exista reţea de distribuţie a apei potabile (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică);

cantitatea de apă potabilă distribuită în mediul rural reprezintă doar aproximativ 15% din totalul la nivel judeţean (3.184 mii mc, dintr-un total de 21.168 mii mc);

Reţeaua de canalizare. Reţeaua de canalizare din judeţul Bacău avea, la sfârşitul anului 2008, o lungime de 718,9 km, din care, în mediul urban, 611,1 km (85%). La nivelul mediului urban exista reţea de canalizare în toate cele 8 localităţi: municipiul Bacău – 212,6 km (29,6% din totalul judeţean), Oneşti, 280 km (38,9%), oraşul Dărmăneşti, 2,1 km (0,3%), Comăneşti, 30 km (4,2%), Buhuşi, 26,0 km (3,6%), Târgu Ocna, 17,3 km (2,4%), Moineşti, 29,7 km (4,1%) şi Slănic Moldova – 13,4 km (1,9%). La nivelul mediului rural, conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, un număr de 48 localităţi (56,5% din total) dispuneau de reţea de canalizare. În majoritatea cazurilor (40 dintre aceste localităţi), lungimea reţelei de canalizare era redusă, aceasta fiind de sub 5 km. Puncte slabe:

starea tehnică a reţelei de canalizare din unele dintre localităţile urbane / din anumite cartiere, zone ale localităţilor urbane;

acoperirea insuficientă a teritoriului cu reţele de canalizare în cazul unora dintre localităţile urbane (Dărmăneşti dispune de o reţea de canalizare cu o lungime de doar 2,1 km, reprezentând 2,5% din lungimea reţelei de distribuţie apă; Târgu Ocna, lungimea reţelei de canalizare este de 17,3 km faţă de o lungime de 46,8 km, lungime reţea distribuţie apă);

grad scăzut de acoperire cu reţele de canalizare în cazul localităţilor din mediul rural, lungimea totală a reţelelor de canalizare fiind de doar 107,8 km, reprezentând 14,5% din lungimea reţelelor de distribuţie a apei potabile;

în mediul rural, în cazul a 29 dintre cele 48 localităţi care dispun de reţea de canalizare, lungimea acesteia este de maxim un km;

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite. Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din judeţul Bacău era, la sfârşitul anului 2008, de 814,0 km. La nivelul mediului urban exista reţea de distribuţie a gazelor naturale în toate cele 8 localităţi: municipiul Bacău – 243,76 km (29,9% din totalul judeţean), Oneşti, 126,1 km (15,5%%), oraşul Dărmăneşti, 34,5 km (4,2%%), Comăneşti, 31,4 km (3,9%), Buhuşi, 27,4 km (3,4%), Târgu Ocna, 40,2 km (4,9%), Moineşti, 75,6 km (9,3%) şi Slănic Moldova – 27,2 km (3,3%).


70 | P a g e

La nivelul anului 2008 exista un număr de 15 localităţi (17,6% din total) din mediul rural în care se distribuiau gaze naturale, lungimea totală a reţelei fiind de 207,9 km (aproximativ un sfert din lungimea judeţeană a reţelei). Cantitatea de gaze naturale distribuite la nivelul judeţului Bacău, în anul 2008, a fost de 266.126 mii mc, din care 247.843 mii mc în mediul urban (93,1% din total) şi 18.283 mii mc în mediul rural (6,9%). Puncte slabe:

Numărul redus al localităţilor rurale unde se distribuie gaze naturale;

Volumul relativ scăzut de gaze naturale distribuite consumatorilor din mediul rural (aproximativ 6,9% din total volum distribuit la nivel judeţean);

Infrastructura de transport

Accesul rutier în judeţ este facilitat de E 85 şi E574 care asigură legătura cu precădere dinspre judeţele Neamţ, Vrancea şi Covasna:

DN2(E85) București – Bacău – Suceava;

DN11 (E574) Bacău - Brașov;

DN2F Bacău – Vaslui;

DN12A Miercurea Ciuc (HR) - Onești;

DN11A Onești – Adjud - Podu Turcului – Bârlad. Acces feroviar. Judeţul Bacău este străbătut de magistrala 500 a căilor Ferate Române: Ploieşti – Bacău – Suceava. Acces aerian. În municipiul Bacău se află Aeroportul Internaţional Bacău. Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Bacău, la sfârşitul anului 2009, era de 2.440 km, din care 449 km (18,4%) reprezintă drumuri naţionale şi 1.991 km (81,6%) sunt drumuri judeţene şi comunale. Densitatea drumurilor publice la nivelul judeţului Bacău era, la 31 decembrie 2009, de 36,9 km/100 kmp, similară cu cea de la nivel regional (36,7 km/kmp) şi superioară celei înregistrată la nivel naţional – 34,3 km/kmp.

Drumurile naţionale sunt modernizate în proporţie de 95,5%. În cazul drumurilor judeţene şi comunale, doar 7,3% sunt modernizate, 32,1% sunt cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare şi peste 60% sunt pietruite şi de pământ. Lungimea liniilor de cale ferată de pe teritoriul judeţului Bacău este de 221 km, liniile de cale ferată electrificate reprezentând 85,5% din total. Densitatea teritorială a liniilor de cale ferată era de 33,4 km/ 1.000 kmp, inferioară celei înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, 43,9, şi a celei de la nivel naţional – 45,2 km/ 1.000 kmp. Puncte slabe:

zona de est a judeţului Bacău ce reprezintă 1/3 din totalul suprafeţei judeţului nu dispune de nici un traseu de cale ferată;

Accesibilitatea redusă a zonelor rurale ale judeţului datorită stării precare a infrastructurii rutiere – drumuri judeţene şi comunale;

Izolarea relativă a zonei de est a judeţului, aceasta nefiind străbătută de nici un drum naţional;

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

În perioada 2004-2009, numărul unităţilor poştale din judeţul Bacău nu s-a modificat semnificativ, în anul 2009 existând un număr total de 183 unităţi. Activitatea de poştă desfăşurată în anul 2009 în judeţul Bacău a cuprins un număr de 13.760 mii expedieri corespondenţă şi imprimate, 35 mii colete poştale, 7 mii trimiteri cu valoare declarată şi 1.425 mii trimiteri recomandate. La nivelul judeţului Bacău în anul 2009 existau un număr de 142.897 abonamente telefonice în reţeaua telefonică fixă, reprezentând 22,8% din totalul existent la nivelul Regiunii Nord Est. Infrastructura de telecomunicaţii din judeţul Bacău s-a modernizat continuu în ultimii ani, obţinându-se o îmbunătăţire substanţială a serviciilor de telefonie atât în mediul urban cât şi rural. Au fost realizate extinderi ale reţelei de fibră optică (Bacău–Moineşti – Tg. Ocna – Oneşti şi Bacău – Buhuşi), automatizarea centralelor din toate localităţile, extinderea capacităţilor centralelor telefonice din mediul urban.


71 | P a g e

În plus, pe piaţă au apărut noi operatori de telefonie fixă care au realizat investiţii în infrastructură modernă de telefonie şi internet. În majoritatea localităţilor din judeţul Bacău există servicii de telefonie fixă şi/sau telefonie mobilă. Totuşi mai există sate în zonele de munte şi în zona de est a judeţului care populaţia încă nu beneficiază de servicii de telefonie fixă. Serviciile de telefonie mobilă acoperă aproape în întregime teritoriul judeţului, excepţii existând în cazul unor sate din zona montană. La nivelul judeţului Bacău principalii operatori de telefonie fixă sunt Romtelecom, RDS şi UPC. În plus, aceşti furnizori au intrat şi pe piaţa telefoniei mobile. Aceştia oferă, de asemenea, servicii de televiziune prin cablu şi/sau satelit. Principalii furnizori de servicii de internet sunt reprezentaţi de Romtelecom, RDS şi UPC. În ceea ce priveşte serviciile de telefonie mobilă, principalii operatori sunt reprezentaţi de Orange, Vodafone şi Cosmote. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Prioritară 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public, are drept obiective: a) Îmbunătăţirea infrastructurii TIC, în special în zonele de eșec al pieţei; b) Promovarea introducerii unui sistem inovativ de producţie în administraţie şi sectorul public; c) Dezvoltarea pieţei pentru o nouă generaţie de produse şi servicii de conectare, sprijin pentru înfiinţarea de portaluri, construirea sistemelor integrate de informaţii pentru dezvoltarea GIS bazate pe interoperabilitate şi dezvoltarea serviciilor e-Business.

Infrastructura de sprijinire a afacerilor

La nivelul judeţului Bacău funcţionează următoarele structuri de sprijinire a afacerilor:

Parcul Industrial HIT Hemeiuş Bacău - sector ţintă, Industria Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor;

Zona Industrială Buhuşi - sector ţintă, sector Industrie uşoară, textile, mecanică şi tehnologia informaţiei;

Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău – situat în municipiul Bacău şi cuprinde incubator de afaceri pentru întreprinzători, centrul de afaceri şi marketing şi două pavilioane expoziţionale;

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bacău;

Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare

Numărul salariaţilor din activitate de cercetare-dezvoltare – echivalent normă întreagă, la nivelul judeţului Bacău, în 2008, era de 126, reprezentând aproximativ 4,9% din totalul regional. Faţă de anul 2003, numărul salariaţilor (echivalent normă întreagă s-a redus la aproximativ 38,2% în cazul judeţului Bacău şi la 91,9% la nivel naţional, în cazul regiunii Nord Est crescând la 102,0%.

La nivelul judeţului Bacău, numărul salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare per mie persoane ocupate civile s-a redus de la 26,2 la finalul anului 2004, până la 15,2 la finalul anului 2008. În termeni procentuali este vorba de o reducere cu aproape 42%, la nivel regional şi naţional înregistrându-se creşteri cu +47% şi, respectiv, +0,6%.

118,8%113,3%

102,7%

40,0% 38,2%

111,9%89,3% 90,1% 89,5%

102,0%

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

140,0%

2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia numărului de salariaţi - echivalent normă întreagă, din activitatea de cercetare-dezvoltare - 2003 = 100%

Bacău Regiunea NORD-EST România


72 | P a g e

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul Bacău au fost de 7.983 mii lei RON în anul 2008, reprezentând doar aproximativ 3,7% din totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est. De asemenea, se remarcă o scădere a ponderii judeţului Bacău în cadrul Regiunii Nord Est din punct de vedere al cheltuielilor de cercetare dezvoltare cu aproximativ 16 puncte procentuale, de la 19,6%, în 2003, până la 3,7%, în 2008. Activitatea de inovare. În anul 2008 s-au înregistrat un număr de 13 cereri de înregistrare a desenelor şi modelelor din partea solicitanţilor români din judeţul Bacău. În întreaga perioadă 2003-2008, s-au înregistrat un număr de 95 cereri de înregistrare a desenelor şi modelelor din partea solicitanţilor românii în judeţul Bacău, reprezentând aproximativ 23,2% din numărul total al cererilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est (410). În perioada 2003-2008, numărul mediu anual al cererilor de înregistrare marcă în judeţul Bacău a fost de aproximativ 149 cereri. Numărul total al cererilor din judeţul Bacău, în perioada 2003-2008, a fost de 891, reprezentând 19,4% din totalul cererilor înregistrate în această perioadă la nivel regional.

În anul 2008 au fost înregistrate în judeţul Bacău un număr de 21 cereri de înregistrare brevete de invenţie, reprezentând aproximativ 8,9% din numărul cererilor de înregistrare brevete de invenţie la nivel regional. În întreaga perioadă 2003-2008 au fost înregistrate în judeţul Bacău un număr total de 150 cereri de înregistrare brevete de invenţie, reprezentând 13,3% din numărul total al cererilor de la nivel regional în această perioadă (1.127 cereri).

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

Există fonduri europene care susţin investiţiile în acest domeniu, premisă pentru dezvoltarea proiectelor agenţilor economici de îmbunătăţire a eficienţei energetice în condiţiile unei dezvoltări durabile. Operatori economici din sectorul energetic pot accesa fondurile disponibile prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa 4 - Creșterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, care are drept obiective: a) Creșterea eficienţei energetice; b) Creșterea utilizării resurselor energetice regenerabile; c) Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

Educaţie şi training şi c reşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a

întreprinderilor

La nivelul judeţului Bacău există două instituţii de învăţământ superior (una proprietate privată), în cadrul cărora, în 2009, au funcţionat un număr de 9 facultăţi, 6 proprietate publică şi 3 proprietate privată. De asemenea, în judeţul Bacău, în anul 2009, au funcţionat un număr de 21 instituţii de învăţământ profesional. La nivelul anului 2008, numărul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior a fost de 2.327 iar cei ai instituţiilor de învăţământ profesional a fost de 3.168 absolvenţi. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău, prin Centrele de Formare Profesională Bacău şi Oneşti, oferă servicii de servicii de calificare/ recalificare, iniţiere şi perfecţionare. De asemenea, AJOFM Bacău asigură angajatorilor care organizează, în baza planului anual de formare profesională,

22,626,2

23,5 22,5

15,6 15,2

22,725,3

29,331,9 32,9 33,4

48,1 49,4 48,9 49,9 48,7 49,7

0

10

20

30

40

50

60

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile

Bacău Regiunea NORD-EST România


73 | P a g e

programe pentru proprii angajaţi, derulate de furnizorii de servicii de pregătire profesională, autorizaţi în condiţiile legii, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat. La nivelul judeţului Bacău, în special în municipiile Bacău şi Oneşti, funcţionează un număr mare de furnizori autorizaţi de formare profesională a adulţilor (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor). Aceştia derulează programe de iniţiere, calificare, calificare-recalificare, perfecţionare şi specializare într-un număr mare de ocupaţii şi calificări.

Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice

locale

Dezvoltarea capacităţii administrative reprezintă indirect cheia dezvoltării oricărei comunităţi. De capacitatea administrativă depinde întreg cadrul de politici publice ce se implementează la nivel local şi/sau judeţean, motiv pentru care ea este o prioritate. Pe de o parte se pune problema managementului procesului de elaborare a politicilor publice, fiind necesară creşterea responsabilizării autorităţilor pentru dezvoltarea localităţii şi judeţului, dar şi eficientizarea organizaţională a instituţiilor. Pe de altă parte, de capacitatea administrativă depinde calitatea tuturor serviciilor publice, de la educaţie, la cultură, sănătate, salubrizare, spaţii verzi, siguranţă şi ordine publică, etc. Eficientizarea politicilor publice gândite de autorităţi este constrânsă şi de colaborarea dintre acestea şi societatea civilă. Inter-relaţionarea dintre autorităţile publice şi populaţie are efecte nu numai în câştigarea încrederii cetăţenilor sau în identificarea problemelor întâmpinate de aceştia, ci şi în creşterea gradului de transparenţă a instituţiilor publice. Prin organizarea unor consultări publice lunare, autorităţile publice locale pot oferi un feed-back la nevoile populaţiei, pot furniza informaţii acestora privind activităţile desfăşurate, dar pot afla şi perspectiva cetăţenilor cu privire la dezvoltarea economico-socială a comunităţii.

Prin dezvoltarea parteneriatele PP şi atragerea investiţiilor (inclusiv cele

finanţate prin fondurile structurale) autorităţile publice locale pot contribui în

mod efectiv la susţinerea dezvoltării economice la nivel local şi judeţean.

Competitivitatea întreprinderilor - rezultatele studiului mediului de afaceri

Piaţa geografică a firmei. Majoritatea firmelor îşi desfăşoară activitatea doar la nivel local, acestea reprezentând 43,6% din total. De asemenea, 19,6% dintre firme îşi distribuie/vând produsele/serviciile doar la nivelul judeţului Bacău. Firmele care îşi vând/distribuie produsele/serviciile la nivel naţional reprezintă 23,4% din total, iar 13,3% dintre firme îşi vând/distribuie produsele şi serviciile şi pe pieţe externe.

Situaţia implementări sistemelor de management al calităţii. Conform reprezentanţilor mediului de afaceri, un sistem de management al calităţii este implementat în cazul a 38,6% dintre firme. Ponderea firmelor care au implementat un sistem de management al calităţii este de 47,6% în cazul firmelor din municipiul Bacău, faţă de doar 33,0% în cazul mediului urban-exclusiv municipiul Bacău şi de 24,1% în cazul firmelor din mediul rural.

numai pe piaţa locală

43,6%

numai pe piaţa judeţeană

19,6%

pe piaţa naţională

23,4%

şi pe pieţe externe13,3%

Piaţa geografică a firmei


74 | P a g e

Dintre firmele care nu au implementat un sistem de management al calităţii, 29,9% intenţionează implementarea unuia pe parcursul anului 2010. În 9,1% dintre cazuri reprezentanţii firmelor au declarat că nu ştiu dacă va fi implementat în 2010 un astfel de sistem iar, în 61,0% dintre cazuri, că în mod sigur nu se va implementa.

Estimarea capacităţii la care a funcţionat firma în 2009 şi previzionarea capacităţii la care va funcţiona firma la nivelul anului 2010. Reprezentanţii firmelor estimează că, în 2009, firma a funcţionat la aproximativ 67,5% din capacitate. Pentru anul 2010, capacitatea previzionată la care va funcţiona firma este de 58,2% din total capacitate. Se observă o reducere a utilizării capacităţii de producţie cu aproximativ 9,3 puncte procentuale. Factori care presează companiile să reducă preţurile / să dezvolte noi produse. Clienţii reprezintă principalul factor care forţează companiile să reducă preţurile fiind nominalizat de către 42,1% dintre respondenţi. 38,4% dintre respondenţi au nominalizat concurenţii interni ca principal factor de presiune pentru reducerea preţurilor, 8,7% au nominalizat alţi factori (contextul economic actual şi guvernul şi reglementările autorităţilor) iar 4,1% au nominalizat concurenţii externi. Aproximativ 6,6% din totalul respondenţilor au declarat că nu sunt factori care presează firma să reducă preţurile.

Dezvoltarea de noi produse sau îmbunătăţirea celor actuale este determinată, în special, de către clienţi (52,5% dintre respondenţi) şi concurenţii interni (26,8%).

Au implementat SMC

38,6%Intenţionează

implementare în

201018,3%

Nu intenţionează implementare în

201037,4%

Nu ştiu5,7%

Nu au implementat SMC

61,4%

Situaţie privind implementare sistem de management al calităţii şi intenţie implementare în 2010

clienţii42,1%

concurenţii interni

38,4%

altcineva

8,7%

concurenţii externi4,1%

Nici una / Nu este cazul6,6%

Factori care forţează firma să reducă preţurile

clienţii52,5%

concurenţii interni26,8%

altcineva

6,1%

concurenţii externi

4,5%

Nici una / Nu este

cazul10,1%

Factori care forţează firma să dezvolte noi produse/servicii, să le îmbunătăţească pe cele actuale


75 | P a g e

Situaţia investiţiilor realizate în perioada 2008-2009. În perioada 2008-2009, principalele categorii de investiţii (ponderea firmelor care au realizat respectivul tip de investiţie) realizate de către firme au fost achiziţionarea de noi maşini şi echipamente – 51,4%, investiţii pentru spaţii de producţie/servire/desfacere – 39,1%, investiţii pentru siguranţa şi securitatea muncii – 39,1%, investiţii pentru spaţii administrative – 32,3%. De asemenea, 26,3% din totalul firmelor au realizat investiţii pentru dezvoltarea de noi produse/servicii, 18,6% - investiţii pentru dezvoltarea/perfecţionarea resurselor umane şi doar 8,9% au realizat investiţii pentru dezvoltarea geografică a pieţei. Aproximativ 13,1% dintre reprezentanţii firmelor au declarat că nu s-au realizat investiţii în nici unul din domeniile prezentate. 26,6% dintre firme au realizat investiţii într-unul dintre domenii, 21,4% au realizat investiţii în două dintre domeniile de mai sus, 23,1% în trei dintre aceste domenii şi 15,7% în cel puţin patru dintre aceste domenii.

Activitatea inovativă. Activităţile de inovare realizate de către firme în perioada 2008-2009 au vizat în special dezvoltarea de noi produse/servici sau îmbunătăţirea celor actuale – 39,5% dintre firme, modernizarea sistemului informatic în cazul a 31,4%, utilizarea de noi tehnologii sau îmbunătăţirea celor actuale, în cazul a 29,8%.

De asemenea, 26,6% dintre reprezentanţii firmelor au declarat că activităţile de inovare, îmbunătăţire au vizat siguranţa şi securitatea muncii, 22,2% - noi abordări manageriale sau de marketing şi 18,9% pregătirea resurselor umane. Din totalul respondenţilor, 39,8% au declarat că firma nu a realizat activităţi inovative în nici unul dintre domeniile specificate, restul de 60,2% realizând activităţi de inovare în cel puţin într-unul dintre domenii.

Respondenţii ale căror firme nu au realizat activităţi de inovare în nici unul dintre domenii au motivat acest lucru prin: lipsa resurselor financiare (45,3%), nu a fost necesar (35,3%), domeniul de activitate nu a impus acest lucru (12,2%) şi nivelul redus de dezvoltare al companiei care nu a permis (7,2%). Modalităţi utilizate pentru atragere / realizarea de inovaţii . În cazul firmelor care au realizat activităţi de inovare (60,2% din total), principalele modalităţi de realizare/atragere/asimilare a inovaţiilor au fost achiziţionarea de noi maşini şi utilaje performante (50,1%), angajarea de personal înalt calificat (34,5%), apelarea la consultanţi (27,5%), participarea la târguri naţionale sau internaţionale de profil (23,1%) şi dezvoltarea de tehnologie în colaborare cu parteneri/clienţi (19,4%).

51,4%

39,1%

39,1%

32,3%

26,3%

18,6%

8,9%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

achiziţionarea de noi maşini şi echipamente

spaţii de producţie/servire/desfacere

siguranţa şi securitatea muncii

spaţii administrative

dezvoltarea de noi produse/servicii

dezvoltarea resurselor umane

dezvoltarea geografică a pieţei

Categorii de investiţii realizate de firme în perioada 2008-2009- pondere firme care au realizat investiţii -

39,5%

31,4%

29,8%

26,6%

22,2%

18,9%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

Dezvoltarea de noi produse/servicii sau îmbunătăţirea celor actuale

Modernizarea sistemului informatic

Utilizarea de noi tehnologii sau

îmbunătăţirea celor actuale

Siguranţa şi securitatea muncii

Noi abordări manageriale sau de marketing

Pregătirea resurselor umane

Domenii în care firmele au realizat activităţi inovativeîn perioada 2008-2009

- pondere firme care au realizat activităţi inovative -


76 | P a g e

Analiza SWOT


Mediul de afaceri este atractiv, densitatea întreprinderilor la 1.000 de locuitori, 17,2, fiind superioară celei înregistrate la nivel regional (16,4 întreprinderi/1.000 locuitori);

Întreprinderile din judeţ înregistrează un nivel de dezvoltare superior celor de la nivelul Regiunii Nord Est; cifra de afaceri medie per întreprindere în judeţul Bacău a fost de 1.340.129 RON, cu 29,0% mai mare faţă de cea înregistrată la nivel regional, de 1.039.406 RON;

Întreprinderile mici şi cele mari din judeţul Bacău sunt mai puternice, cifra de afaceri medie realizată de aceste categorii, reprezentând 123,1% şi, respectiv, 201,8% din cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est;

Numărul mediu de salariaţi per întreprindere superior celui înregistrat la nivel regional în cazul întreprinderilor mici 20,8 salariaţi; 103,6%), a celor mijlocii (105,1 salariaţi; 105,9%) şi a celor mari (656 salariaţi, 120,8%);

Productivitatea muncii (cifră de afaceri realizată per angajat) în judeţul Bacău (187.897 lei/salariat în 2008), superioară celei înregistrate la nivel regional, 148.524 lei/salariat (+26,5%);

Productivitatea muncii la nivelul întreprinderilor din judeţul Bacău este superioară celei de la nivel regional şi naţional, în cazul următoarelor activităţi (secţiuni CAEN Rev. 2): D – „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă …”, F – „construcţii”, H – „transport şi depozitare”, P – „învăţământ” şi Q – „sănătate şi asistenţă socială”;

Numărul înmatriculărilor de agenţi economici înregistrează, în perioada 2004-2009 un ritm mediu anual de creştere de – 1,5%, faţă de -2,7% la nivel regional şi -1,7% la nivel naţional;

Ponderea ridicată deţinută de judeţul Bacău în numărul total de înmatriculări persoane juridice la nivelul Regiunii Nord Est (peste 20%, în perioada 2003-2009);

Dinamică a dizolvărilor voluntare pe parcursul anului 2009 şi în primele 6 luni din 2010, mai puţin accentuată decât cea înregistrată la nivel regional şi naţional;

Implementarea sistemului de management al calităţii în aproximativ 39% dintre firme (conform reprezentanţilor mediului de afaceri);

Evoluţia 2004-2008 a numărului întreprinderilor active economic la nivelul judeţului Bacău (+30%), este inferioară celei de la nivel regional (+32,7%);

Reducerea numărului de întreprinzătorii privaţi, mai accentuată faţă de cea de la nivel regional şi naţional; faţă de anul 2004, s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 39% a numărului celor activi (34% la nivel regional şi 25% la nivel naţional).

Reducere a decalajelor înregistrate de către judeţul Bacău în ceea ce priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de la 159,8%, în 2004, la 126,5%, în 2008;

Productivitatea muncii în mediul rural era de 143.731 RON, reprezentând doar 76,5% din productivitatea medie judeţeană;

Slaba dezvoltare a mediului de afaceri în zona de est a judeţului: densitate de sub 5 IMM/1.000 locuitori; valori reduse ale cifrei de afaceri medii (în general sub 35.000 EURO/IMM) şi un număr mediu de salariaţi per IMM mai mic de 3 salariaţi;

Concentrare puternică a mediului de afaceri judeţean în municipiile Bacău şi Oneşti; aici sunt înregistrate 65% din numărul întreprinderilor active economic la finalul anului 2008, care realizează 79% din cifra de afaceri judeţeană şi deţin 73% din numărul mediu al salariaţilor din 2009;

Reducerea puternică a numărului de înmatriculări persoane juridice la nivelul anului 2009, la aproximativ 56% din numărul înmatriculărilor din anul 2008, continuată şi la nivelul primului semestru al anului 2010 (-21,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010;

Reducerea mai accentuată a numărului întreprinzătorilor individuali activi din punct de vedere juridic, în perioada 31 decembrie 2009 - 30 iunie 2010, la nivelul judeţului Bacău (-43,2%) faţă de situaţia înregistrată la nivel naţional şi regional (-23,3% şi -28,4%);

Numărul suspendărilor de activitate a crescut pe parcursul anului 2009 şi în primul semestru al anului 2010 (+4.597,7% şi 995,5% ) într-un ritm mai accelerat decât cele de la nivel naţional şi regional;

Radierile voluntare, la nivelul judeţului Bacău, au crescut cu 205,0% în 2009 (faţă de 2008) şi cu 1.646,0% pe parcursul semestrului I 2010 (faţă de


77 | P a g e


Se înregistrează o situaţie investiţională pozitivă, conform reprezentanţilor firmelor din judeţ, în perioada 2008-2009, investiţii pentru achiziţionarea de noi maşini şi echipamente fiind realizate de către 51,4% dintre firme, investiţii pentru spaţii de producţie/servire/desfacere ce către 39,1%, investiţii pentru siguranţa şi securitatea muncii de către 39,1%, investiţii pentru spaţii administrative în 32,3% dintre cazuri şi investiţii pentru dezvoltarea de noi produse/servicii de către 26,3% din totalul firmelor participante la studiu;

În 60% dintre cazuri reprezentanţii firmelor participante la studiu au declarat că la nivelul firmelor lor s-au desfăşurat activităţi inovative în perioada 2008-2009;

semestru I 2010), evoluţii mult mai accentuate decât cele de la nivel regional şi naţional;

Reducerea personalului din activitatea de cercetare dezvoltare la nivelul judeţului Bacău, numărul salariaţilor la 10.000 persoane ocupate civile s-a redus de la 26,2 persoane, în 2004, la 15,2 persoane, în 2008; numărul salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare care revin la 10.000 persoane ocupate este de 33,4 persoane la nivel regional şi de 49,7 persoane la nivel naţional;

Cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul Bacău au fost de 7.983 mii lei RON în anul 2008, reprezentând doar aproximativ 3,7% din totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, în scădere faţă de anul 2003 când judeţul Bacău deţinea o pondere de 19,6%, în totalul cheltuielilor de la nivel regional;

În peste 60% dintre cazuri, reprezentanţii firmelor din judeţul Bacău (studiu Addvances) au declarat că firma pe care o reprezintă îşi desfăşoară activitatea la nivel local (44%) sau judeţean (20%);

Reprezentanţii firmelor estimează o utilizare a capacităţii de producţie de 67,5% la nivelul anului 2009 şi estimează o reducere la doar 58,2% pentru anul 2010;


78 | P a g e


Existenţa fondurilor europene care sprijină dezvoltarea mediului antreprenorial;

Dezvoltarea mediului de susţinere şi sprijinire a economiei judeţene;

Finalizarea construcţiei şi operaţionalizarea Centrului de Afaceri şi Expoziţii Bacău;

Accesarea programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM-urilor;

Valorificarea din punct de vedere economic a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale;

Existenţa programele de dezvoltare a antreprenoriatului;

Existenţa programele cercetare dezvoltare inovare (CDI);

Existenţa fondurilor disponibile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a micilor antreprenori;

Creşterea nivelului fiscalităţii şi birocraţiei;

Capacitatea redusă a structurilor şi instituţiilor de sprijin a afacerilor de a veni în întâmpinarea problemelor reale cu care se confruntă mici antreprenori;

Reducerea activităţilor de CD&I în contextul reducerii/stopării finanţării guvernamentale pentru astfel de activităţi;

Menţinerea blocării creditării din cauza crizei economice şi a blocajelor financiare cu efecte negative asupra posibilităţii dezvoltării de noi microîntreprinderi şi creşterea competitivităţii celor existente;

Reducerea fondurilor guvernamentale disponibile prin programe de susţinere a antreprenoriatului în condiţiile actualei crize;

Capacitatea redusă a autorităţilor de implementare la nivel judeţean şi local a unor strategii coerente şi eficiente de susţinere a antreprenoriatului;

Frecventele schimbări legislative, nivel redus de predictibilitate în acest domeniu;

Adoptarea unor măsuri legislative care să frâneze dezvoltarea micilor antreprenori şi iniţierea unor noi afaceri;


79 | P a g e

Probleme majore Ritmul de dezvoltare a mediului de afaceri de la nivel judeţean, în perioada 2004-2008, a fost mai lent decât cel înregistrat pe total Regiune Nord Est, având loc o reducere a decalajelor dintre cele 2 nivele. Astfel, în perioada 2004-2008, numărul întreprinderilor active a crescut cu 30% la nivelul judeţului Bacău iar, la nivel regional, a crescut cu aproape 33%. De asemenea, dacă la nivelul anului 2004 cifra de afaceri medie realizată de către o întreprindere din judeţul Bacău era cu aproximativ 75% mai mare faţă de cea înregistrată la nivel regional, în 2008, diferenţa s-a redus la doar 29%. În perioada 2004-2008 numărul mediu de salariaţi per întreprindere s-a redus la nivelul judeţului Bacău de la 10,3 salariaţi la 7,1 salariaţi, această tendinţă descendentă fiind înregistrată şi la nivelul regiunii Nord Est unde numărul mediu de salariaţi per întreprindere s-a redus de la 9,4 la 7,0 salariaţi. Tendinţa descendentă a fost mai accentuată la nivelul judeţului Bacău, decalajul faţă de nivelul mediu regional reducându-se de la 109,4%, în 2004, la 101,9%, în 2008. În perioada 2004-2008 s-a înregistrat o reducere a decalajelor înregistrate de către judeţul Bacău în ceea ce priveşte productivitatea muncii faţă de nivelul regional, de la 159,8%, în 2004, la 126,5%, în 2008. O altă problemă o reprezintă slaba dezvoltare a mediului de afaceri în zona de est a judeţului, aici înregistrându-se 0 densitate de sub 5 IMM/1.000 locuitori, valori reduse ale cifrei de afaceri medii (în general sub 35.000 EURO/IMM) şi un număr mediu de salariaţi per IMM mai mic de 3 salariaţi. Concomitent, se observă o concentrare puternică a mediului de afaceri judeţean în municipiile Bacău şi Oneşti, aici fiind înregistrate 65% din numărul întreprinderilor active economic la finalul anului 2008, care realizează 79% din cifra de afaceri judeţeană şi deţin 73% din numărul mediu al salariaţilor din 2009; Impactul major al crizei financiare şi economice asupra mediului de afaceri din judeţul Bacău reprezintă o problemă majoră.

Astfel, numărul înmatriculărilor de agenţi economici persoane juridice s-a redus la nivelul anului 2009, la aproximativ 56% din cel înregistrat în 2008. Această evoluţie continuă şi în primele 6 luni ale anului 2010, numărul înmatriculărilor reducându-se cu aproximativ 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. S-a înregistrat şi o reducere a numărului de agenţi economici activi din punct de vedere juridic. Astfel, la finalul anului 2009 se înregistrau un număr de 14.835 agenţi economici activi din punct de vedere juridic, în scădere cu 17,1% faţă de finalul anului 2008. Tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi în prima jumătate a anului 2010, numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic înregistrat la finalul lunii iunie fiind de 13.597, în scădere cu -6,7% faţă de finalul anului 2009. Suspendările de activitate şi dizolvările voluntare au cunoscut o dinamică mai accentuată al nivelul judeţului Bacău, faţă de cele de la nivel regional şi naţional. Numărul suspendărilor de activitate a crescut pe parcursul anului 2009 şi în primul semestru al anului 2010 cu+4.597,7% şi, respectiv, 995,5%. Radierile voluntare, la nivelul judeţului Bacău, au crescut cu 205,0% în 2009 (faţă de 2008) şi cu 1.646,0% pe parcursul semestrului I 2010 (faţă de semestru I 2010). Activitatea de cercetare şi dezvoltare a înregistrat o evoluţie negativă la nivelul judeţului Bacău. Astfel, numărul salariaţilor din activitatea de cercetare dezvoltare care revin la 10.000 persoane ocupate a scăzut de la 26,2, în 2004, la 15,2 persoane, în 2008 (aproximativ jumătate din valoarea de la nivel regional şi o treime din cea de la nivel naţional). De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare dezvoltare din judeţul Bacău, în anul 2008, reprezentau doar aproximativ 3,7% din totalul cheltuielilor înregistrate la nivelul Regiunii Nord Est, în scădere faţă de anul 2003 (19,6%, în totalul cheltuielilor de la nivel regional).


80 | P a g e

Opiniile reprezentanţilor mediului de afaceri

În urma realizării studiului în rândul mediului de afaceri din judeţul Bacău, principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţul Bacău, în funcţie de ponderea respondenţilor care le-au nominalizat liber printre cele mai importante trei obstacole sunt:

fiscalitatea, nivelul impozitelor şi taxelor – 22,9%;

resurse financiare reduse; accesul la finanţare – 19,7%;

birocraţia – 16,0%;

guvernarea / autorităţile - lipsa de susţinere – 15,1%;

factori politici – 10,9%;

criza economică – 10,0%; Alte obstacole nominalizate de reprezentanţii firmelor au fost: legislaţia (schimbările frecvente) – 8,0%; corupţie / abuzuri instituţii – 7,1%; cerere scăzută – 6,9%; concurenţa/concurenţa neloială – 6,9%; nivelul scăzut de informare – 4,0%; investiţiile reduse – 3,4%; forţa de muncă (disponibilitate, pregătire) – 2,0%; Se observă că este vorba de obstacole care îşi manifestă efectele asupra întregii economii naţionale şi nu sunt specifice doar la nivelul judeţului Bacău. Evaluare nivel de gravitate al obstacolelor în calea dezvoltării afacerii. Şi atunci când au fost rugaţi să ierarhizeze o serie de obstacole în funcţie de gravitatea lor pentru dezvoltarea afacerilor, reprezentanţii mediului de afaceri au indicat, în primul rând (obstacolele care au fost evaluate ca fiind foarte grave sau majore de către majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri) obstacole care se manifestă la nivel naţional:

politica economică a României (57,0% foarte grav şi 23,6% obstacol major);

birocraţia (54,9% foarte grav şi 24,9% obstacol major);

legislaţia naţională (45,5% obstacol foarte grav şi 28,4% major);

fiscalitatea (38,2% obstacol foarte grav şi 31,7% major);

taxele locale (30,1% obstacol foarte grav şi 23,6% obstacol major). Alte obstacole, evaluate ca fiind foarte grave sau majore, de către o mare parte a respondenţilor sunt accesul la finanţare (28,0% foarte grav şi 19,2% major) şi serviciile instituţiilor publice (15,1% foarte grav şi 32,0% obstacol major).

Factorii cu influenţă semnificativă asupra evoluţiei pe termen scurt a afacerii, în funcţie de ponderea respondenţilor care apreciază influenţa factorilor ca fiind mare şi foarte mare sunt:

accesul la finanţare/creditare (40% dintre respondenţi);

accesul la noi tehnologii / utilaje (27,10%),

accesul la forţă de muncă (24,4%),

accesul la cunoștinţe de specialitate (22,3%),

accesul la materii prime şi materiale (22,10%)

accesul la servicii de consultanţă în afaceri (20,90%). Referitor la situaţia existentă pe piaţa forţei de muncă, în special calitatea sistemului de învăţământ, reprezentanţii firmelor apreciază că: „în general, tinerii absolvenţi nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor din firme” (52,0% acord total şi 24,9% acord parţial), „între specializările unităţilor de învăţământ şi nevoile firmelor nu există o corespondenţă” (43,5% acord total şi 23,3% acord parţial), „există un deficit pentru anumite specializări” (34,0% acord total şi 32,0% acord parţial), „există suficiente unităţi emiţătoare de specialişti (49,7% acord total şi 25,3% acord parţial). De asemenea, se înregistrează ponderi ridicate ale celor ce nu sunt de acord cu afirmaţiile conform cărora: „Nivelul de pregătire profesională al forţei de muncă este corespunzător” (15,1% dezacord total şi 15,0% dezacord parţial); „existenţa unui interes ridicat al forţei de muncă pentru perfecţionare şi recalificare profesională” (27,8%; 12,2% dezacord total şi 15,6 dezacord parţial). 35% dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că au întâmpinat dificultăţi în asigurarea necesarului de personal calificat. Nevoi de inovare şi de dezvoltare produse şi/sau tehnologii. În cazul a 66,0% dintre companii, reprezentanţii acestora au declarat că au existat sau există nevoi de dezvoltare de noi produse/servicii şi/sau îmbunătăţirea tehnologiei. Principalele dificultăţi întâmpinate de către firme în satisfacerea nevoilor de inovare şi dezvoltare (66,0% dintre firme) au fost legate de:

lipsa surselor de finanţare (75,2%);

costul ridicat presupus de activităţile de acest fel (61,3%);

lipsa de reacţie a clienţilor la noi produse/servicii (29,9%);

lipsa personalului calificat (21,1%).


81 | P a g e

Direcţii posibile de acţiune Principalele modalităţi pentru reducerea obstacolelor care frânează dezvoltarea firmelor din judeţul Bacău, indicate liber de către reprezentanţii mediului de afaceri, sunt:

implicarea autorităţilor în susţinerea mediului de afaceri (16,0%);

reducerea/eliminarea influenţei factorilor politici (14,0%);

reducerea fiscalităţii (13,7%).

îmbunătăţirea sistemului legislativ (9,4%);

corectitudine şi profesionalismului funcţionarilor publici (7,1%);

facilitarea accesului la finanţare (9,7%). La nivelul a aproximativ două treimi dintre firme se manifestă nevoi de dezvoltare de noi produse/servicii şi/sau îmbunătăţirea tehnologiei. Cu toate aceste, chestionaţi cu privire la posibilităţile existente la nivelul judeţului Bacău de a beneficia de servicii de consultanţă tehnică şi tehnologică, 45,2% dintre reprezentanţii firmelor interesate de realizarea de activităţi de dezvoltare-îmbunătăţire a produselor/serviciilor şi tehnologiei au declarat că nu ştiu dacă există organizaţii care să ofere acest gen de servicii. Aproximativ un sfert dintre reprezentanţii acestor firme (24,8%) au spus că nu există organizaţii care oferă acest gen de servicii şi 30 % au declarat că există astfel de organizaţii la nivelul judeţului Bacău. Ca şi organizaţii/instituţii din judeţul Bacău care oferă/pot oferii servicii de consultanţă tehnică şi tehnologică au fost nominalizate firme specializate din diverse domenii, Camera de Comerţ şi Industrie Bacău, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi mediul academic – universităţile.

Principalele instituţii care sunt considerate ca responsabile pentru sprijinirea companiilor interesate în implementarea unor soluţii de inovare în activitate, în funcţie de ponderea reprezentanţilor mediului de afaceri care le-au nominalizat, sunt reprezentate de: incubatoarele de afaceri - 41,6%; institutele de cercetare - 36,0%; universităţile - 31,3%; laboratoarele publice - 19,3%; parcurile tehnologice şi ştiinţifice - 15,5%;

Principalele modalităţile prin care autorităţile/instituţiile ar trebui să sprijine companiile în implementarea de soluţii de inovare în activitate sunt: oferirea de facilităţi şi/sau finanţări – modalitate indicată de către 25,4% dintre reprezentanţii firmelor, furnizarea de informaţii şi consultanţă - 10,6%, derularea de programe de cercetare ştiinţifică şi diseminarea rezultatelor - 9,4% şi iniţierea de parteneriate – 7,4%.

Instituţiile publice care ar trebui să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri judeţean şi local, conform aprecierilor reprezentanţilor mediului de afaceri sunt: administraţia/autorităţile publice locale - 49,1%; Camera de Comerţ şi Industrie Bacău – 19,4%; Consiliul Judeţean Bacău – 13,7%; Guvernul – 11,4%; Ministerul Economiei – 9,4%.

Instituţiile a căror contribuţie potenţială la dezvoltarea mediului de afaceri şi climatului investiţional din judeţ este apreciată ca fiind foarte ridicată, de cea mai mare parte a respondenţilor, sunt Consiliile Locale (30,2% dintre respondenţi), Consiliul Judeţean Bacău (29,6% dintre respondenţi) şi Camera de Comerţ şi Industrie Bacău (27,3%).

oferirea de facilităţi şi finanţări

25,4%

furnizarea de

informaţii şi consultanţă

10,6%

programe de cercetare tehnică

9,4%iniţierea de

parteneriate7,4%

nu stiu47,1%

Modul în care autorităţile / instituţiile ar trebui să sprijine activitatea de inovare


82 | P a g e

Modalităţi prin care autorităţile/instituţiile publice pot contribui la dezvoltarea economică (rezultate obţinute prin clasificare şi agregarea răspunsurilor libere/deschise ale reprezentanţilor firmelor). Reprezentanţii mediului de afaceri judeţean apreciază că principalele modalităţi prin care autorităţile/instituţiile publice pot contribui la dezvoltarea mediului de afaceri judeţean sunt:

realizarea de investiţii şi atragerea de investitori – 19,5% dintre respondenţi,

realizarea de parteneriate/colaborări cu firmele locale – 14,6%,

oferirea de facilităţi fiscale – 13,2%,

reducerea birocraţiei şi asigurarea unor tratamente corecte – 11,9%

sprijinirea accesului la finanţare a firmelor – 10,4%. Aproximativ 33% dintre reprezentanţii firmelor chestionaţi au declarat că nu ştiu sau nu doresc să răspundă.

Măsuri concrete pe care administraţia/instituţiile publice ar trebui să le întreprindă. Cele mai importante trei măsuri, selectate de către reprezentanţii mediului de afaceri, pe care administraţia/instituţiile publice ar trebui să le întreprindă pentru stimularea mediului de afaceri judeţean sunt: sprijinirea accesului la finanţare – 73,3% dintre respondenţi; oferirea de facilităţi fiscale investitorilor – 45,8%; promovarea localităţilor şi afacerilor locale – 45,3%; sprijin pentru construirea de zone industriale – 33,0%; iniţierea de investiţii comune (parteneriate public-privat) – 25,5% şi politici şi reglementări locale favorabile afacerilor – 22,5%.

19,50%

14,60%

13,20%

11,90%

10,40%

7,90%

6,00%

4,80%

3,80%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

realizarea de investiții / atragere investitori

colaborare/parteneriat

facilități fiscale

reducere birocrației / corectitudine

sprijin acces finanțare

consultanţă

oferirea de informații

facilități - terenuri, spaţii

cadru legislativ

Principalele modalităţi prin care autorităţile/instituţiile publice pot contribuii la dezvoltarea economică a judeţului Bacău

73,3%

45,8%

45,3%

33,0%

25,5%

22,5%

16,1%

13,2%

12,9%

0% 20% 40% 60% 80%

Sprijin pentru acces la finanţare

Oferirea de facilităţi fiscale

Promovarea localităţilor şi afacerilor

Sprijin pentru constituire zone industriale

Iniţierea de investiţii comune (parteneriate

public-privat)

Politici şi reglementări locale favorabile

Susţinerea de cursuri de instruire şi instruire

Oferirea de informaţii despre planul de dezvoltare

Susţinerea activităţilor de CD&I

Principalele (trei) măsuri prin care administraţia / instituţiile pot contribui la dezvoltarea mediului de afaceri judeţean


83 | P a g e

De asemenea, iniţiativa de realizare a unor parteneriate public-privat este apreciată ca fiind foarte bună de către 23,2% dintre reprezentanţii mediului de afaceri iar 59,1% dintre aceştia, apreciază că este o iniţiativă bună. Mai mult, interesul pentru participarea într-un parteneriat public privat este ridicat, 10,5% dintre reprezentanţii mediului de afaceri declarându-se foarte interesaţi iar 40,3% interesaţi.

Foarte bună

23,2%

Bună59,1%

Aşa şi aşa13,2%

Proastă

1,5%

Foarte proastă

1,3%

Nu ştiu1,7%

Evaluarea iniţiativei de realizare a unor parteneriate public-privat

I.6. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ. SERVICII PUBLICE


86 | P a g e

Situaţia actuală

Educaţie şi cultură

Unităţi şcolare

În anul 2009, la nivelul judeţului Bacău au funcţionat un număr total de 270 unităţi şcolare (reprezintă unitatea administrativă de învăţământ cu personalitate juridică în care funcţionează unul sau mai multe niveluri educaţionale, având o conducere unică). Faţă de anul 2006 (308 unităţi), numărul unităţilor şcolare s-a redus cu 38, reprezentând o reducere cu aproximativ 12,3%. Pe categorii de unităţi, în anul 2009 au funcţionat 167 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial, 42 grădiniţe de copii, 38 licee, 21 şcoli din învăţământul profesional şi 2 instituţii de învăţământ superior. Numărul unităţilor şcolare proprietate privată care funcţionau în anul 2009 la nivelul judeţului Bacău era de 13, fiind vorba în special de grădiniţe (9 unităţi), 1 unitate din învăţământul primar şi gimnazial, 2 licee şi o instituţie de învăţământ superior.

Populaţia şcolară

Numărul total al elevilor şi copiilor din sistemul de învăţământ din judeţul Bacău a fost în anul 2009 de 124.286, reprezentând aproximativ 85,0% din numărul elevilor şi copiilor înscrişi în anul 2003, în perioada 2003-2009 înregistrându-se o reducere continuă a numărului elevilor şi copiilor. Faţă de populaţia şcolară din anul 2003, cele mai importante reduceri s-au înregistrat în cazul învăţământului gimnazial (- 10.177 elevi; - 24,2%) şi învăţământului primar (- 7.824 elevi; -20,4%). În cazul învăţământului preşcolar s-a înregistrat o reducere a numărului de copii cu doar 3,5% (-853 copii).

La nivelul învăţământului liceal s-a înregistrat o creştere a numărului de elevi cu 16,3% (+3.639 elevi) în 2009 faţă de anul 2003, tendinţa ascendentă observându-se pe întreaga perioadă analizată. Numărul elevilor din cadrul învăţământului profesional s-a redus cu - 6.940 elevi (-65,2%) datorită întreruperii activităţii Școlilor de Arte şi Meserii din mediul rural.

Tendinţa generală de reducere a populaţiei şcolare (elevi şi copii) înregistrată la nivelul judeţului Bacău este în concordanţă cu evoluţiile de la nivelul regiunii Nord Est şi naţional. Totuşi, reducerea populaţiei şcolare înregistrate în perioada 2003-2009 în judeţul Bacău (-15%) este una mai accentuată faţă de cea regională (-9,8%) sau cea naţională (-6,7%).

93,2%

88,6%85,5%

82,0%79,3%

77,6%

102,9%103,4% 104,6%

107,7%

108,7% 116,3%

102,9%

106,9%

111,9%115,0%

102,0% 101,4%

96,8%

94,1%91,8%

89,3%86,3% 85,0%

70,0%

75,0%

80,0%

85,0%

90,0%

95,0%

100,0%

105,0%

110,0%

115,0%

120,0%

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Evoluţia populaţiei şcolare din judeţul Bacău pe niveluri de educaţie - 2003=100% -

Învăţământ preşcolar Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ liceal Învăţământ superior

Total

Administraţia publică. Serviciile publice

87 | P a g e

Personalul didactic

În 2009, personalul didactic din judeţul Bacău a fost de 8.010 cadre didactice, din care 1.284 în învăţământul preşcolar, 1.684 în învăţământul primar, 2.498 în învăţământul gimnazial şi 1.921 în învăţământul liceal. De asemenea, erau angajate în cadrul învăţământului profesional un număr de 362 cadre didactice şi 297 cadre didactice în învăţământul superior. În perioada analizată personalul didactic s-a redus, la nivelul anului 2009 numărul cadrelor didactice reprezentând 94,4% din cel al cadrelor didactice angajate în 2003. Cele mai importante reduceri s-au înregistrat în cazul învăţământului gimnazial şi primar, numărul cadrelor didactice angajate în 2009 reprezentând 82,0% şi, respectiv, 82,5% din cel al cadrelor didactice angajate în 2003. În cazul învăţământului liceal s-au înregistrat creşteri ale numărului personalului didactic, astfel încât numărul cadrelor didactice angajate în 2009 reprezenta 111,4% din cel înregistrat în 2003.

Comparativ cu evoluţiile înregistrate la nivel regional şi naţional judeţul Bacău a avut loc o reducere mai accentuată a personalului didactic din învăţământul primar (83,1% faţă de 2003; 87,0% - Nord Est şi 90,9% - naţional) şi gimnazial (82,0% - judeţ Bacău; 85,0% - Nord Est şi 89,2% - naţional). Un indicator care asigură o mai bună comparativitate a datelor este reprezentat de către numărul cadrelor didactice care revin la 1.000 elevi/copii. Astfel, per total sistem de învăţământ nu se înregistrează diferenţe semnificative între valorile acestui indicator la nivelul judeţului Bacău (64 cadre didactice la 1.000 elevi) şi cele de la nivel regional (63) şi naţional (64).

Numărul cadrelor didactice la 1.000 elevi înregistrat în judeţul Bacău în învăţământul primar – 54, este inferior celui de la nivel regional şi naţional (58 şi, respectiv, 62). Situaţia este similară şi în cazul învăţământului gimnazial, numărul cadrelor didactice la 1.000 elevi în judeţul Bacău (78) fiind cu 3 mai redus faţă de nivelul regional (81) şi cu 17 faţă de nivelul naţional (95).

90,0%87,4%

82,4% 82,6% 82,5%87,8%

82,8%

78,4% 78,9%82,0%

104,6%

114,0%110,8%

107,6%105,9%

111,4%

100,8% 99,1% 99,3%96,2% 96,3%

94,4%

70,0%

75,0%

80,0%

85,0%

90,0%

95,0%

100,0%

105,0%

110,0%

115,0%

120,0%


Evoluţia cadrelor didactice din judeţul Bacău pe niveluri de educaţie - 2003=100% -

Învăţământ preşcolar Învăţământ primar Învăţământ gimnazial

Învăţământ liceal Învăţământ superior Total

55

54

78

74

98

40

64

61

51

80

72

17

40

62

50

56

77

104

68

0 20 40 60 80 100 120

Învăţământ preşcolar

Învăţământ primar

Învăţământ gimnazial

Învăţământ liceal

Învăţământ profesional

Învăţământ superior

Total

Situaţie comparativă privind numărul cadrelor didactice la 1.000 elevi/copii, pe niveluri de educaţie şi medii, în judeţul Bacău - 2009

Rural

Urban

Total


88 | P a g e

Infrastructura din domeniul educaţiei

Numărul sălilor de clasă şi al cabinetelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţul Bacău era în anul 2009 de 4.013, reprezentând aproximativ 93,4% din numărul sălilor de clasă existente în 2003. Numărul sălilor de clasă din cadrul unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial a înregistrat o scădere continuă în perioada 2003-2009, la nivelul anului 2009 existând aproximativ 77,5% din numărul sălilor de clasă înregistrate în 2003. În cazul învăţământului liceal şi profesional numărul sălilor de clasă a crescut, astfel încât, în 2008 numărul acestora reprezenta 140,0% din cel din 2003 iar în 2009 se înregistra un număr de săli de clasă reprezentând 133,7% din cel din 2003. Numărul elevilor care revin la o sală de clasă, este uşor mai scăzut la nivelul judeţului Bacău (31) faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional (32) şi naţional (34 elevi la o clasă). În cazul unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial, la o sală de clasă revin în medie 26 elevi la nivelul judeţului Bacău, număr superior faţă de situaţia de la nivelul Regiunii Nord Est (24 elevi per clasă) sau cea de la nivel naţional (23). Numărul calculatoarelor personale. În 2009, în cadrul sistemului de învăţământ din judeţul Bacău exista un PC la fiecare 14 elevi. Situaţia era similară cu cea de la nivel regional (14 elevi per PC), în timp ce situaţia la nivel naţional era uşor mai favorabilă, 12 elevi per PC. Faţă de anul 2003, când în cadrul sistemului de învăţământ din judeţul Bacău exista un PC la fiecare 46 elevi s-a produs o reducere a numărului elevilor per PC cu 32 elevi, respectiv la aproximativ 30,4% din numărul elevilor per PC din 2003. Evoluţia descendentă a numărului de elevi per PC a fost mai accentuată la nivelul judeţului Bacău comparativ cu cea de la nivel regional şi naţional. Astfel, dacă în 2003 numărul elevilor care reveneau la un PC în judeţul Bacău reprezenta 112,0% din cel de la nivel regional şi 139,4% din cel de la nivel naţional, la nivelul anului 2009 se constată o reducere a decalajelor, numărul elevilor/PC la nivelul judeţului Bacău fiind egal cu cel de la nivel regional şi reprezentând doar 116,7% din cel naţional.

Absolvenţi ai s istemului de învăţământ

În anul 2008, numărul absolvenţilor sistemului de învăţământ din judeţul Bacău a fost de 19.199, reprezentând aproximativ 92,0% din numărul absolvenţilor din 2003. Spre deosebire, la nivel regional numărul absolvenţilor din anul 2008 reprezenta aproximativ 100,8% din cel din 2003, iar la nivel naţional, numărul absolvenţilor a crescut până la 108,7%. Cele mai importante reduceri în ceea ce priveşte absolvenţii sistemului de învăţământ s-au înregistrat în cazul învăţământului primar şi gimnazial. Astfel, în 2008, numărul absolvenţilor învăţământului primar şi gimnazial din judeţul Bacău a fost de 7.412, reprezentând 68,9% din numărul absolvenţilor din anul 2003; în valori absolute este vorba de o reducere cu -3.352 de absolvenţi. În cazul absolvenţilor învăţământului profesional, s-a înregistrat o creştere puternică în 2004, până la 172,7% faţă de anul 2003, urmată de o scădere continuă, astfel încât, în 2008, numărul absolvenţilor era aproximativ egal cu cel din 2003 (100,9%).

104,6%

99,8%

95,5% 95,5% 92,0%90,8%

80,5%75,2%

69,6% 68,9%

101,9%

106,5% 108,5%

120,9% 120,2%

172,7%166,2%

150,4%

116,4% 100,9%

84,5%

95,4%

99,7%

173,7%

156,6%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

140,0%

160,0%

180,0%

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Evoluţia numărului de absolvenţi ai sistemului de învăţămând din judeţul Bacău pe niveluri de instruire - 2003=100%

Total Învăţământ primar şi gimnazial

Învăţământ liceal Învăţământ profesional

Învăţământ universitar


89 | P a g e

Cultură şi activitate culturală

La nivelul anului 2008, în judeţul Bacău funcţionau un număr de 419 biblioteci, reprezentând 18,6% din numărul bibliotecilor de la nivelul Regiunii Nord Est. Faţă de numărul bibliotecilor care funcţionau la sfârşitul anului 2003, s-a înregistrat o scădere până la 91,1%, la finalul anului 2008. Numărul volumelor existente, la nivelul anului 2008, în bibliotecile din judeţul Bacău, a fost de 4.571,5 mii volume, reprezentând 16,8% din numărul volumelor existente în bibliotecile din regiunea Nord Est (27.203,2 mii volume). Evoluţia înregistrată în perioada 2003-2008, în ceea ce priveşte numărul volumelor existente în bibliotecile de la nivelul judeţului Bacău, a fost uşor ascendentă, numărul înregistrat la finalul anului fiind cu 1,7% mai mare faţă din cel din anul 2003, evoluţie este similară cu cea înregistrată la nivel regional (+0,6) şi naţional (2,7%). Numărul cititorilor/utilizatorilor din judeţul Bacău s-a redus, la nivelul anului 2008 înregistrându-se aproximativ 135,9 mii cititori, reprezentând 79,8% din numărul înregistrat în 2003. Această scădere este uşor mai accentuată decât cea de la nivel regional (reducere la 82,5%) şi mai redusă decât cea înregistrată la nivel naţional unde, numărul cititorilor din 2008 reprezenta doar 72,9% din cel înregistrat în 2003. Numărul volumelor împrumutate cititorilor, în 2008, de către bibliotecile din Bacău a fost de 1.824,9 mii volume, reprezentând aproximativ 13,4% din numărul volumelor eliberate la nivel regional (13.598,9 mii volume). Faţă de anul 2003, numărul volumelor eliberate de bibliotecile din Bacău s-a redus la 89,5%, tendinţa descendentă fiind similară cu cea înregistrată la nivel regional (în 2008 au fost eliberate 89,2% din numărul volumele eliberate în 2003) şi naţional (87,3%). Pe categorii de biblioteci, cele şcolare reprezintă 72,8% din numărul total, deţin 51,4% din numărul volumelor, înregistrează 55,3% din numărul total de utilizatori de la nivel judeţean şi au eliberat 48,6% din numărul total al volumelor. Bibliotecile publice reprezintă 20,0% din totalul bibliotecilor şi deţin aproximativ o treime din numărul volumelor existente. De asemenea, acestea au înregistrat 35,3% din numărul utilizatorilor şi au eliberat 42,8% din numărul volumelor eliberate. Dintre acestea se remarcă biblioteca judeţeană care deţine o pondere de aproape 10% din volumele existente şi 15% din totalul celor eliberate. Aceasta înregistrează doar 3,4% din numărul cititorilor de la nivel judeţean, în scădere cu 53,7% faţă de numărul înregistrat în 2003.

Un număr de 2 cinematografe au funcţionat în judeţul Bacău, în 2008, acestea având un număr de 1.107 locuri (55,2% din cel din 2003), reducere similară cu cea de la nivel regional (58,2%) şi naţional (53,8%). Numărul spectacolelor de cinematograf care au avut loc în 2008 a fost de 1.611, reprezentând doar 53,5% din numărul spectacolelor care au avut loc în 2003, reducere mai accentuată decât cea înregistrată la nivel naţional (numărul spectacolelor din 2008 a fost de 81,9% din cel din 2003), în timp ce la nivel regional s-a înregistrat o creştere a numărului spectacolelor, în 2008, până la 105,1% din cel din anul 2003. Numărul spectatorilor s-a redus dramatic, în 2008 înregistrându-se doar 7,5% din numărul celor din 2003 (59,1% la nivel regional şi 83,7% la nivel naţional). În judeţul Bacău au funcţionat un număr de 3 instituţii de spectacole în 2008 (21,4% din totalul de 14 instituţii de spectacole care au funcţionat la nivel regional). Aceste instituţii au susţinut un număr de 374 spectacole (19,1% din totalul spectacolelor de la nivel regional – 1.954) la care au participat 49,1 mii spectatori, reprezentând 110,4% din numărul spectatorilor înregistraţi în 2003. Numărul muzeelor din judeţul Bacău a ajuns la 20, în 2008, cu aproximativ 33,3% mai multe decât în 2003, dar în scădere cu 2, faţă de anul anterior (2007). Numărul vizitatorilor muzeelor din judeţul Bacău, a ajuns la 54,7 mii, în creştere cu 10% faţă de anul 2003. Raportat la numărul total de vizitatori ai muzeelor de la nivel regional, judeţul Bacău deţinea o pondere de doar 3,5%. În 2008, funcţionau în judeţul Bacău un număr de 133 secţii sportive, reprezentând 122,0% din numărul celor din 2003 şi 158% din cel din anul anterior. În cadrul acestor secţiilor sportive erau legitimaţi un număr de 5.655 sportivi, reprezentând 18,7% din numărul total al sportivilor legitimaţi la nivel regional.


90 | P a g e

Sănătate şi servicii medicale

Număr unităţi

Reţeaua unităţilor sanitare din judeţul Bacău cuprinde, în anul 2008: 12 spitale, 2 policlinici, 5 dispensare medicale, 37 cabinete medicale (inclusiv stomatologice) şcolare şi studenţeşti, 331 cabinete stomatologice, 60 laboratoare medicale, 8 creşe, 143 farmacii, 34 puncte farmaceutice, 100 laboratoare de tehnică dentară, 13 depozite farmaceutice, 1 sanatoriu balnear, 541 cabinete medicale (de medicină generală, de familie şi de specialitate), 8 ambulatorii de spital (inclusiv de specialitate), 1 centru de transfuzie sanguină şi 16 alte tipuri de cabinete medicale. Aşadar, în anul 2008, reţeaua de unităţi sanitare cuprinde 1.303 unităţi, din care 584 unităţi sanitare sunt în proprietate publică iar 719 unităţi sanitare se află în proprietate privată. Comparativ cu anul 2003, numărul total al unităţilor sanitare a crescut cu 42,9% (+391 unităţi), numărul unităţilor sanitare în proprietate privată s-a majorat cu 74,5% (+307 unităţi), iar numărul celor din proprietate publică a crescut cu numai 16,8% (+84 unităţi). La nivelul judeţului Bacău funcţionau, în 2008, 4 spitale proprietate privată din cele 5 de la nivel regional.

Numărul paturilor din spitale

În 2008, numărul paturilor în spitalele din Bacău a fost de 3.398, reprezentând aproximativ 16% din totalul paturilor de spital de la nivel regional şi 2,5% de la nivel naţional. Din totalul paturilor din spitale aproximativ 5,4% erau paturi în spitale proprietate privată şi restul, de 94,6%, erau paturi în spitalele proprietate publică. Faţă de situaţia la nivel naţional şi regional se remarcă o pondere mai mare a paturilor din spitalele proprietate privată, 5,4% faţă de 0,8% şi, respectiv, 1,1%. La nivelul judeţului Bacău, numărul paturilor din spitale a crescut, astfel încât, numărul paturilor, la nivelul anului 2008, era cu aproximativ 7,4% mai mare faţă de

cel înregistrat în 2003 (la nivel regional era aproximativ egal, iar la nivel naţional s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 2,9%). În ceea ce priveşte paturile din spitalele proprietate privată, în judeţul Bacău, în 2008, numărul acestora a fost de 184 paturi, reprezentând aproape 80% din totalul regional şi peste 16% din numărul înregistrat la nivel naţional. Numărul mediu de paturi de spital la 10.000 de locuitori a fost de 47,3 la nivelul anului 2008, reprezentând aproximativ 74,4% din valoarea înregistrată la nivel naţional şi 82,6% din cea înregistrată la nivel regional. Faţă de anul 2003, numărul mediu de paturi spital la 10.000 locuitori a crescut cu aproximativ 3,6 paturi spital. În aceeaşi perioadă, la nivel naţional s-a înregistrat o uşoară reducere a valorii acestui indicator (-1,2 paturi), valoarea de înregistrată la nivelul regiunii Nord Est înregistrând variaţii nesemnificative.

64,8 65,0 65,5 65,1 63,4 63,6

57,0 57,3 57,9 58,0 57,2 57,3

43,7 44,9 45,2 46,6 47,0 47,3

0,6

10,6

20,6

30,6

40,6

50,6

60,6

70,6


Evoluţia numărului de paturi de spital la 10.000 locuitori

România Regiunea Nord Est Bacău


91 | P a g e

Personal sanitar

Personalul medico-sanitar din judeţul Bacău, în 2008, era format din 1.017 medici (exclusiv stomatologi), din care 316 medici de familie, din 294 medici stomatologi şi un număr de 264 farmacişti. Personal sanitar mediu cuprindea un număr de 3.717 persoane. În judeţul Bacău exista un număr de 14,2 medici la 10.000 locuitori, număr mult mai scăzut faţă de numărul medicilor/10.000 locuitori de la nivel naţional (24,3) şi chiar de la nivel regional (18,3). Faţă de numărul medicilor /10.000 locuitori de la nivel naţional, la nivelul judeţului Bacău acest indicator înregistrează o valoare reprezentând doar 60,7%. Faţă de numărul personalului medico-sanitar din anul 2003 s-au înregistrat creşteri pentru toate categoriile: numărul medicilor a crescut până la 113,5% din cel din 2003, creştere superioară celei de la nivel naţional (107,1%) şi regional (108,9%), numărul stomatologilor a crescut la 114,0% (126,0% la nivel naţional şi 109,9% la nivel regional), numărul farmaciştilor s-a majorat până l a136,1% (150,2% la nivel naţional şi 145,1% la nivel regional) iar numărul personalului sanitar mediu s-a majorat la 117,9% (109,7% la nivel naţional şi 115,1% la nivel regional). Şi în ceea ce priveşte celelalte categorii de personal medical se înregistrează un număr mai scăzut în cazul judeţului Bacău faţă de situaţia de la nivel naţional şi regional. Astfel, numărul medicilor de familie la nivelul judeţului Bacău este de 4,4/10.000 locuitori, inferior numărului înregistrat la nivel naţional (5,4) şi regional (5,2), în cazul medicilor stomatologi se înregistrează aproximativ 4,1 medici faţă de 5,5, la nivel naţional, şi, 4,5, la nivel regional, iar numărul farmaciştilor este în judeţul Bacău de doar 3,7 farmacişti / 10.000 locuitori, în timp ce la nivel naţional şi regional sunt 5,4 şi, respectiv, 5,0 farmacişti la 10.000 locuitori. La nivelul anului 2008, se înregistrau aproximativ 51,8 persoane – personal sanitar mediu la 10.000 locuitori în cazul judeţului Bacău, în timp ce la nivelul Regiunii Nord existau 57,6 şi la nivel naţional 61,6.

Asistenţă medico -socială

Numărul persoanelor internate în cadrul unităţilor spitaliceşti proprietate publică din judeţul Bacău a fost de 137.398 persoane, reprezentând aproximativ 17,1% din numărul internaţilor de la nivelul Regiunii Nord Est. Numărul persoanelor internate în 2008 a înregistrat o creştere cu 10,8% faţă de numărul internărilor înregistrate în 2006. (124.012) Numărul internaţilor în unităţile spitaliceşti proprietate privată a fost, în 2008, de 9.203, reprezentând 79,1% din numărul internaţilor de la nivel regional şi 22,7% din cel de la nivel naţional în unităţi spitaliceşti proprietate privată. În 2008, s-au înregistrat, în judeţul Bacău un număr de 967.705 om zile spitalizare în unităţile proprietate publică (15,5% din total regional) şi 55.048 om zile spitalizare în unităţile proprietate privată (87,5% din totalul de la nivel regional). Faţă de anul 2006 creşterea numărului de om zile spitalizare (unităţi proprietate publică) a fost de + 6,2% în judeţul Bacău, în timp ce la nivel regional s-a înregistrat o creştere cu doar 0,7% iar la nivel naţional chiar o reducere cu 0,6%. Reţeaua de ocrotire medico-socială din judeţul Bacău cuprindea în 2008 un număr de 10 unităţi, care deţineau 918 paturi şi era deservită de 13 medici, un medic stomatolog, 336 persoane cu pregătire medicală medie precum şi un personal auxiliar format din 361 persoane. Aceste unităţi au înregistrat un număr de 894 internaţi pe parcursul anului 2008, reprezentând un total de 309.399 om zile

spitalizare.


92 | P a g e

Securitate şi asistenţă socială

Protecţia socială a şomerilor

Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost, în judeţul Bacău, de 88.015.133 lei RON, în 2009. Aceste cheltuieli reprezentau aproximativ 21,8% din totalul acestor cheltuieli la nivel regional şi 3,2% din totalul înregistrat la nivel naţional. Cele mai importante categorii de cheltuieli au fost reprezentate de „Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă)” - 55.664.500 lei RON (61,3%), “Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă)” - 3.111.290 lei RON (3,5%), “Plăţi pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoria defavorizaţi” - 2.693.014 lei RON (3,1%) şi alte cheltuieli, în sumă de 2.693.014 lei RON (26,3%).

Asigurări sociale

În anul 2009, numărul mediu anual al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost, în judeţul Bacău, 142.822 persoane, reprezentând 20,4% din numărul total al pensionarilor de la nivel regional şi 3,0% din numărul pensionarilor de la nivel naţional. Faţă de numărul mediu anual al pensionarilor din anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu +4,0%, la nivelul judeţului Bacău, cu 4,9% la nivelul Regiunii Nord Est şi cu +2,6% la nivel naţional. Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost, în 2009, de 703 lei la nivelul judeţului Bacău, aceasta reprezentând aproximativ 98,9% din pensia medie lunară la nivel naţional şi 106,5% din cea de la nivel regional.

Asistenţă socială

Persoane vârstnice. În judeţul Bacău au funcţionat în anul 2009 un număr de 3 cămine pentru persoane vârstnice, 2 fiind în subordinea consiliilor locale şi unul al organizaţiilor nonguvernamentale. Cele 2 cămine pentru persoane vârstnice au o capacitate de 244 locuri. Acestea au avut un număr mediu lunar de 225 beneficiari iar numărul cererilor în aşteptare a

fost de 16, în 2009. Capacitatea căminului aflat în proprietatea organizaţiilor nonguvernamentale a fost, în 2009, de 60 locuri. Acesta a avut un număr mediul lunar de beneficiari de 59 persoane şi înregistrează un număr de 10 cereri în aşteptare. Sumele cheltuite la nivelul anului 2009 au fost de 3.771.321 lei RON, în cazul căminelor în subordinea consiliilor locale, şi de 605.120 lei RON în cazul căminului proprietate ONG. În judeţul Bacău au funcţionat, în 2009, un număr de 2 cantine de ajutor social, cu o capacitate de 210 locuri. Numărul mediu lunar de beneficiari la nivelul anului 2009 a fost de 210. Faţă de anul 2004, capacitatea cantinelor de ajutor social s-a redus cu aproximativ 43,2%. Venitul minim garantat. La finalul anului 2009 erau în plată în judeţul Bacău un număr de 12.461 ajutoare social pentru asigurarea venitului minim garantat, reprezentând 20,0% din totalul ajutoarelor aflate în plată la nivel regional şi 4,2% din cele de la nivel naţional. Numărul ajutoarelor sociale pentru asigurarea VMG a crescut cu 3,4% faţă de cel înregistrat la finalul anului 2008 şi cu 10,0% faţă de cel înregistrat la finalul anului 2007. În 2009 au fost înregistrate un număr de 1.919 cereri de ajutor social pentru asigurarea VMG, reprezentând 13,2% din numărul cererilor înregistrate la nivel regional şi 2,2% din cel al cererilor înregistrate la nivel naţional.

Protecţia drepturilor copiilor

Numărul total al copiilor din judeţul Bacău, beneficiari ai sistemului de protecţie specială, era, la 31 decembrie 2009, de 1.945 copii. Pe tipuri de servicii de protecţie, la asistenţi maternali profesionişti se aflau 669 copii (34,4%), la rude până la gradul IV se aflau 469 copii (24,1%), la alte familii/persoane, 67 copii (3,4%). Copii aflaţi în servicii rezidenţiale reprezentau 38% din numărul total al copiilor beneficiari ai sistemului de protecţie specială. Astfel, 495 copii (25,4%) se aflau în servicii rezidenţiale publice iar 245 copii (12,6%) în servicii rezidenţiale private.


93 | P a g e

Ponderea copiilor aflaţi în servicii de tip rezidenţial s-a redus de la aproximativ 43,4%, în 2007, la 40,5%, în 2008, şi la 38,0%, în 2009.

Protecţia persoanelor cu handicap

La finalul anului 2009, existau în judeţul Bacău un număr de 16.971 persoane cu handicap, reprezentând 16,3% din numărul persoanelor cu handicap de la nivel regional şi 2,5% de la nivel naţional. Dintre cele 16.971 persoane cu handicap din judeţul Bacău, 1.972 erau copii (11,6%) şi 14.999 erau adulţi (88,4%). Faţă de finalul anului 2006, se înregistrează o creştere cu 33,2% a numărului persoanelor cu handicap la nivelul judeţului Bacău, creştere sub cea înregistrată la nivel naţional (+39,6%) şi regional (+39,1%). Rata persoanelor cu handicap a crescut de la 1,65, în 2005, la 2,36 persoane cu handicap la 100 de locuitori, în 2009. La nivelul anului 2009, rata persoanelor cu

handicap la nivelul judeţului Bacău (2,36) era inferioară celei înregistrate al nivelul Regiunii Nord Est (2,8) şi la nivel naţional (3,17).

Pe grade de handicap, numărul persoanelor cu handicap grav era de 6.436 persoane (37,9%), numărul celor cu handicap accentuat era de 8.935 persoane (52,6%), a celor cu handicap mediu era de 1.599 persoane, reprezentând 9,4% din total.

la asistenţi maternali

profesionişti; 669; 34,4%

la rude până la

gradul IV; 469; 24,1%

la alte familii/persoane;

67; 3,4%

servicii rezidenţiale publice; 495; 25,4%

servicii rezidenţiale private; 245; 12,6%

Structura, pe tipuri servicii de protecţie, a numărului copiilor beneficiari ai sistemului de protecţie specială - cazuri active la 31

decembrie 2009, judeţul Bacău

2,112,25

2,4

2,93

3,17

1,651,76 1,84

2,182,36

0,6

1,1

1,6

2,1

2,6

3,1

3,6

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia ratei persoanelor cu handicap



94 | P a g e

Alte servicii publice

Siguranţă şi ordine publică

Instituţiile responsabile cu asigurarea serviciilor de siguranţă publică în judeţul Bacău sunt Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin Ene” al judeţului Bacău, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bacău şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău. Conform Legii nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi Ordinului M.A.I. nr. I / 0534 din 08.04.2005, începând cu data de 01.05.2005 Comandamentul de Jandarmi Judeţean Bacău s-a transformat în Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău. În structura organizatorică a Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin Ene” al judeţului Bacău sunt cuprinse:

Detaşamentul de Pompieri Bacău compus din: - Garda de intervenţie; - Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare; - Formaţiunea de protecţie civilă;

Detaşamentul de Pompieri Oneşti compus din: - Garda nr.1 de intervenţie Oneşti; - Garda nr.2 de intervenţie Podu Turcului; - Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare;

Secţia de Pompieri Moineşti compusă din: - Garda nr.1 de intervenţie Moineşti; - Garda nr.2 de intervenţie Comăneşti; - Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare.

Numărul infracţiunilor cercetate de poliţie, în anul 2008, în judeţul Bacău se cifra la 10.427 reprezentând 22,8% din infracţiunile cercetate la nivelul Regiunii Nord Est. Rata infracţionalităţii, exprimată prin numărul de infracţiuni la 100.000 locuitori, a fost de 1.452 în judeţul Bacău fiind superioară cele regionale – 1.231 infracţiuni la 100.000 locuitori (+18,0%) şi celei naţionale – 1.345 infracţiuni la 100.000 locuitori (+8,0%).

Rata infracţionalităţii în judeţul Bacău a crescut faţă de anul precedent cu 11,4% şi a scăzut cu 12,1% faţă de anul de referinţă 2003.

Numărul persoanelor condamnate definitiv în judeţul Bacău în anul 2008 este de 1.524. Comparativ cu anul precedent numărul persoanelor condamnate definitiv din judeţul Bacău a scăzut cu 28,9% şi cu 56,3% comparativ cu anul 2003. Ponderea numărului persoanelor condamnate definitiv în judeţul Bacău din total persoane condamnate definitiv în Regiunea Nord Est este de 20,7% dacă se ia în calcul anul 2008 şi de 23,2% dacă anul de referinţă este 2003. Rata criminalităţii a fost în anul 2008 de 212 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în judeţul Bacău, de 198 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în Regiunea Nord Est şi de 171 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori la nivel naţional. Se remarcă faptul că rata criminalităţii în judeţul Bacău este superioară celei regionale şi naţionale cu 7,1%, respectiv 24,0%.

1.274

1.069 963

1.0781.307

1.3451.312

1.192 1.062

1.057

1.2461.231

1.652

1.265

901 896

1.3031.452

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800


Evoluţia ratei infracţionalităţii - România, Regiunea Nord Est şi judeţul Bacău

- infracţiuni la 100.000 locuitori -



95 | P a g e

Serviciile de transport public

Transportul rutier de persoane pe teritoriul judeţului Bacău este organizat de către Consiliul Judeţean pe rute stabilite conform „Programului de transport public judeţean prin servicii regulate pentru perioada 1 Iulie 2008 – 30 Iunie 2011”. Acesta cuprinde un număr de 152 trasee (actualizare 31.05.2010) şi sunt repartizate, prin licitaţie, societăţilor comerciale de profil. Traseele interjudeţene, stabilite şi atribuite de Autoritatea Rutieră Română, interconectează localităţile urbane şi rurale de celelalte localităţi din regiunea Nord-Est prin curse regulate zilnice. Transportul public local de pasageri este realizat în judeţul Bacău cu autobuze şi microbuze, neexistând linii de tramvai şi/sau de troleibuz. Numărul autobuzelor şi microbuzelor s-a redus continuu, astfel încât, la sfârşitul anului 2009 unităţile care realizau transport public local de pasageri aveau în inventar un număr de 63 autobuze şi microbuze (aproximativ 39% din numărul

existent la finalul anului 2004). Raportat la numărul total al autobuzelor şi microbuzelor aflate în inventarul unităţilor publice de transport public călători de la nivelul regiunii Nord Es,t cele 63 autovehicule înregistrate la nivelul judeţului Bacău reprezentau aproximativ 9,6%. În judeţul Bacău, numărul pasagerilor transportaţi în mediul urban cu autobuze şi microbuze a fost, în 2009, de 13.665 mii, reprezentând aproximativ 40,5% din numărul celor transportaţi în 2004 şi aproximativ 54,3% din numărul pasagerilor transportaţi în anul anterior (2008). Evoluţia numărului pasagerilor transportaţi în transportul public local înregistrată la nivelul Regiunii Nord Est, este una ascendentă, numărul pasagerilor transportaţi în 2009 reprezentând 133,3% din cel din 2004 şi 101,4% faţă de cel din anul 2008.

353

320 304263

214171

401

382366

325

266

198

481436

362321

298

212

0

100

200

300

400

500

600


Evoluţia ratei criminalităţii - România, Regiunea Nord Est şi judeţul Bacău

- persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori -

România Nord Est Bacău 122,7%

109,0%

124,3%131,5% 133,3%

101,6%

61,5%

99,0%

74,6%

40,5%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

140,0%

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Evoluţia numărului pasagerilor transportaţi în transportul public local - 2004=100%

Nord Est Bacău


96 | P a g e

Administraţie publică locală

Administraţia publică locală

Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, cu respectarea principiilor descentralizării, autonomiei locale, desconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. La nivelul judeţului Bacău sunt 3 municipii, 5 oraşe şi 85 comune. În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de alta parte, nu există raporturi de subordonare. Principala autoritate a administraţiei publice este reprezentată de Consiliul Judeţean Bacău, al cărui aparat de specialitate cuprinde:

Direcţia Juridică şi Administraţie Publică Locală

Direcţia Buget – Finanţe

Direcţia Integrare Europeană

Direcţia Resurse Umane, Management, Informatizare

Direcţia Urbanism, Amenajarea Teritoriului şi Lucrări Publice

Serviciul Achiziţii Publice

Cabinetul Preşedintelui Consiliului Judeţean Bacău

Compartiment Audit Public Intern

Instituţii subordonate Consiliul Judeţean Bacău:

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Serviciul Public Judeţean de Drumuri

Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor

Şcoala Populară de Arte şi Meserii

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea"

Filarmonica "Mihail Jora"

Ansamblul Folcloric "Busuiocul"

Serviciul Public pentru Protecţia Plantelor

Revista de cultură "Ateneu"

S.C. Apa Serv S.A

Biblioteca Judeţeană "C. Sturdza"

Serviciul Public Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii de SALVAMONT

Regia Autonomă Aeroportul Internaţional "George Enescu" Bacău

Parc Industrial HIT Pe linia relaţiei cu alte organisme Cabinetul Președintelui Consiliului Judeţean asigură legătura acestuia cu autorităţile publice locale şi unităţile subordonate sau persoanele stabilite de acestea în vederea rezolvării problemelor specifice, în baza mandatului acordat; se transmit mesaje interne şi externe prin sistemul computerizat, si se urmăresc şi se controlează stadiul rezolvării lucrărilor şi răspunsurilor, în termenul legal, către petenţi, autorităţi, instituţii sau persoane juridice, referitoare la activitatea specifică.

Capacitatea administrativă

Pentru realizarea responsabilităţilor proprii, autorităţile publice au la îndemână o serie de resurse instituţionale, umane, financiare şi patrimoniale. Acestea, cumulate, determină capacitatea administrativă a fiecărei instituţii în parte. Modernizarea şi eficientizarea activităţilor desfăşurate, prin implementarea unor instrumente moderne de management şi prin luarea unor măsuri concrete în vederea îmbunătăţirii activităţilor şi implicit creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor, conduc la întărirea capacităţii administrative. Modalităţile de dezvoltare organizaţională sunt următoarele:

Perfecţionarea structurii organizatorice, pentru o funcţionare suplă şi eficientă;


97 | P a g e

Realizarea unui nucleu de conducere, care se va întruni în şedinţe de lucru

Orientarea conducătorilor compartimentelor către acţiuni concrete;

Orientarea fiecărui salariat către activităţile pe care le poate face cel mai bine, cu randament maxim şi efort minim;

Repartizarea optimă a atribuţiilor pe compartimente şi a sarcinilor pe fiecare angajat;

Asigurarea autonomiei operaţionale, încurajarea iniţiativelor şi novatorilor;

Implicarea mai susţinută a funcţionarilor publici în luarea deciziilor, care comportă mai multe etape: observarea, identificarea aspectelor întregii probleme şi a efectelor acesteia, fixarea obiectivelor, alegerea variantelor decizionale, adoptarea deciziei şi asumarea responsabilităţii, monitorizarea deciziei, evaluarea efectelor deciziei;

Instituirea unui sistem de stimulare a comunicării, a schimbului de informaţii şi a fluxului de documente între compartimentele interioare;

Achiziţionarea unui sistem integrat de gestiune electronică a circulaţiei documentelor;

Dezvoltarea activităţii pe bază de programe anuale;

Separarea deciziilor politice de cele administrative. Prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, s-au implementat la nivelul judeţului Bacău o serie de proiecte ce au ca scop principal îmbunătăţirea serviciilor publice oferite de autorităţile publice:

Îmbunătăţirea Calităţii Serviciilor în Administraţia Publică Locală din Judeţul Bacău – Consiliul Judeţean Bacău;

Introducerea de instrumente şi proceduri moderne de management în cadrul Consiliului Judeţean Bacău pentru gestionarea cheltuielilor sociale şi îmbunătăţirea calităţilor serviciilor – Consiliul Judeţean Bacău;

Politici publice de dezvoltare locală - planificare strategică pe termen mediu şi Lung – Primăria Municipiului Bacău;

Mecanisme integrate de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice în cadrul Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău;

Implementarea unui sistem modern de management al calităţii şi mediului - un pas spre o administraţie europeană – Consiliul Judeţean Bacău;

Proiect pilot privind realizarea unui sistem informatic modern pentru eficientizarea serviciilor livrate cetăţenilor de către administraţia publică locală din judeţul Bacău – Consiliul Judeţean Bacău;

Programare strategică - modalitate de optimizare a structurilor pentru noile servicii descentralizate/deconcentrate din sectorul prioritar sănătate - Consiliul Judeţean Bacău;

Autorităţi responsabile, comunităţi implicate! - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău;

De asemenea, la nivelul Consiliului Judeţean s-au realizat o serie de documente ce stau la baza activităţii administraţiilor publice locale:

Strategia şi Planul de acţiune privind menţinerea şi creşterea integrităţii la nivelul judeţului Bacău ce are ca scop creşterea integrităţii la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale în judeţul Bacău şi îmbunătăţirea relaţiei dintre cetăţeni si administraţia publică locală în judeţul Bacău prin creşterea transparenţei si a implicării cetăţenilor pentru eficientizarea serviciilor publice;

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Bacău, ce cuprinde: Elemente ce condiţionează dezvoltarea judeţului Bacău, Disfuncţionalităţi şi priorităţi – Diagnostice şi Strategia de dezvoltare a judeţului Bacău.

Tehnologia informaţiei

Pentru realizarea unei administraţii moderne unul din obiective este îmbunătăţirea informatizării administraţiei publice judeţene, ce se poate realiza prin următoarele acţiuni:

Consolidarea actualului sistem informatic prin achiziţionarea celor mai moderne aplicaţii, respectiv

o aplicaţii cu caracter economic; o aplicaţii privind impozitele şi taxele; o aplicaţii privind urbanismul, amenajarea teritoriului, protecţia

mediului, drumuri; o aplicaţii privind eliberarea certificatelor de urbanism şi a

autorizaţiilor de construire; o aplicaţii privind evidenţa populaţiei; aplicaţii privind

administrarea domeniului public şi privat; o aplicaţii privind domeniul integrării europene, dezvoltării

regionale, parteneriate;


98 | P a g e

o aplicaţii privind cultura, sport, învăţământ, sănătate, protecţie socială;

o aplicaţii privind evidenţa Hotărârilor Consiliului Judeţean pe domenii de activitate şi a evidenţei raportărilor Consiliilor locale (Primării) către Consiliul Judeţean;

o aplicaţie pentru secretariat şi informare diversă; o aplicaţie pentru arhivarea electronică a documentelor; o aplicaţii privind problemele manageriale; o aplicaţii de sinteză.

Realizarea tranziţiei de la sistemul de lucru actual la sistemul informatic realizat;

Extinderea utilizării echipamentelor şi tehnologiilor informatice. În cadrul Consiliului Judeţean Bacău sunt în curs de derulare o serie de proiecte ce vizează dezvoltarea tehnologică a serviciilor oferite:

Introducerea de instrumente şi proceduri moderne de management în cadrul Consiliului Judeţean Bacău pentru gestionarea cheltuielilor sociale şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor;

Conceperea şi utilizarea în cadrul Consiliului Judeţean Bacău şi a D.G.A.S.P.C. Bacău a unui instrument informatic de administrare a datelor referitoare la serviciile, prestaţiile şi finanţarea serviciilor publice sociale la nivel judeţean;

Proiect pilot privind realizarea unui sistem informatic modern pentru eficientizarea serviciilor livrate cetăţenilor de către administraţia publica locala din judeţul Bacău;

Sistem informatic integrat pentru eficientizarea comunicării cu cetăţenii şi a fluxurilor de activităţi din administraţia publică locală;

Sistem Informatic Geospaţial pentru Gestionarea Riscurilor şi a Intervenţiilor Medicale – SIGRIM.

Cooperarea dintre administraţiile publice locale

Potrivit prevederilor art.35, alin. (3), din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, „autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociaţii de dezvoltare comunitară, în limitele şi în condiţiile legii, pentru realizarea în comun a

unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional şi furnizarea în comun a unor servicii publice. Art. 35, alin. (4) din aceeaşi lege prevede că „asociaţiile de dezvoltare comunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau parteneriate public-private, în condiţiile legii. În ciuda fragmentării administrative accentuate din România şi a ponderii ridicate a cheltuielilor de funcţionare în majoritatea bugetelor locale ale comunelor, asocierea UAT în vederea furnizării în comun a unor servicii publice sau pentru implementarea de proiecte comune de investiţii nu este suficient de răspândită. Beneficiile principale ale asocierii ar fi furnizarea serviciilor publice la costuri mai mici, ca urmare a realizării economiilor de scară, şi, respectiv, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru programe de finanţare a proiectelor de dezvoltare9. Viabilitatea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în faza incipientă a existenţei lor, depinde de stimulentele acordate pentru înfiinţare. Avantajele principale ale asocierii:

creează premise favorabile pentru utilizarea acestui tip de asocieri ca vehicul pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, în special datorită faptului că oferă multiple opţiuni instituţionale de organizare şi gestionare a serviciilor respective;

concentrarea resurselor umane şi a know-how-ului atunci când scopul asocierii este dezvoltarea locală.

Grupuri de acţiune locală (GAL). Potrivit Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), grupurile de acţiune locală, cunoscute sub acronimul GAL-urile sunt entităţi care reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.

9 Asemenea criterii de eligibilitate se aplică mai ales pentru finanţările din programele operaţionale structurale (PO): PO Mediu, PO regional, PO Competitivitate economică, PO Dezvoltarea capacităţii administrative, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Vezi şi anexele 4-11.


99 | P a g e

GAL-urile beneficiază de Submăsura 431.1 din FEADR, care sprijină construcţia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi pregătirea planului de dezvoltare locală în vederea participării la selecţie a grupurilor de acţiune locală, dar şi de Submăsura 431.2 – Funcţionarea GAL, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului, după ce acestea au fost selecţionate. Astfel, actorii publici şi privaţi din teritoriile care doresc să participe la procedura de selecţie a GAL-urilor beneficiază de sprijin, până în momentul selecţiei, pentru construcţie de parteneriate, elaborare de strategii integrate şi finanţare de studii pentru pregătirea dosarelor de candidatură. La nivelul judeţului Bacău sunt înregistrate un număr de cinci grupuri de acţiune locală: GAL Valea Trotuşului, GAL Valea Muntelui, GAL Valea Bistriţei şi GAL Siret şi GAL „ASOCIAŢIA N-E BACĂU”. Din grupul de acţiune locală „Valea Trotuşului” fac parte 11 comune, este vorba de Bârsăneşti, Urecheşti, Coţofăneşti, Căiuţi, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Buciumi, Helegiu, Caşin, Mânăstirea Caşin, dar şi Târgu Trotuş. Comunele componente ale grupului de acţiune locală „Valea Muntelui” sunt: Palanca, Brusturoasa, Ghimeş-Făget, Asău, Poduri, Dofteana, Dărmăneşti şi Agăş. Grupul de Acţiune Locală „Valea Bistriţei” cuprinde localităţile Buhuşi, Racova, Blăgeşti, Gârleni, Hemeiuş, Mărgineni, Letea Veche, Bereşti-Bistriţa, Iteşti, Măgura şi Nicolae Bălcescu. Sediul grupului de acţiune locală Valea Bistriţei este în Primăria Hemeiuş. Grupul de acţiune locală Siret reuneşte primăriile comunelor Tamaşi, Gioseni, Horgeşti, Orbeni, Valea Seacă, Parava, Răcăciuni, Buhoci, Faraoani. Grupul de acţiune locală „ASOCIAŢIA N-E BACĂU” este înfiinţat în 2010 şi este format dintr-un număr de 20 comune situate în partea de est a Râului Siret. Asociaţii. Asociaţii de dezvoltare intercomunitară Asociaţia „Zona Metropolitană” Bacău Primele discuţii privitoare la constituirea Zonei Metropolitane Bacău au avut loc în anul 2002 când administraţia publică şi-a propus să extindă zona urbană către localităţile limitrofe municipiului. Pe 30 noiembrie 2006, Consiliul Local Bacău

adopta HCL nr. 322 prin care forul deliberativ desemnează 36 de persoane care să reprezinte interesele municipiului în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Zona Metropolitană”. În prima fază, „Zona” porneşte la drum cu doar 12 comune afiliate, numărul acestora crescând – în cele din urmă – la 17. Prin HCL nr. 105 din aprilie 2009, consilierii aprobă o nouă listă cu 36 de reprezentanţi ai municipiului. Hotărârea este în vigoare şi astăzi. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB) Asociaţia s-a constituit în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente unităţilor administrativ-teritoriale membre, pe baza strategiei de dezvoltare a acestora. Membrii ADIB sunt Consiliul Judeţean Bacău şi 78 de structuri administrativ-teritoriale, din care 7 din mediul urban şi 71 din mediul rural. Gradul de afiliere al structurilor administrativ-teritoriale din mediul urban este de 87,5%, iar al celor mediul rural de 83,5%. Din cadrul ADIB nu fac parte oraşul Comăneşti şi comunele: Asău, Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Cleja, Faraoani, Huruieşti, Nicolae Bălcescu, Pârjol, Răcăciuni, Roşiori, Sărata, Tamaşi şi Ungureni. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS) Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău a fost constituită în data de 11.01.2010, în Sala Mare de Şedinţe a Consiliului Judeţean Bacău în cadrul unei şedinţe specifice în faţa unui notar. La şedinţa de constituire au participat toate unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului, iar cei 93 de primari ai judeţului Bacău au semnat la Consiliul Judeţean actul constitutiv şi statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Salubrizare. Asociaţia are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau


100 | P a g e

regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. În jurul municipiului Bacău, comunele Săuceşti şi Letea Veche, respectiv Sărata-Nicolae Bălcescu s-au asociat de asemenea în cadrul unor asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Există în implementare proiecte privind susţinerea înfiinţării de ADI, un exemplu fiind Proiectul „Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară – instrument pentru furnizarea în comun, în condiţii de calitate şi eficacitate, a serviciilor publice locale” (cod SMIS 2983), este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative” 2007–2013. Scopul proiectului:

• creşterea gradului de conştientizare şi informare a autorităţilor administraţiei publice locale privind beneficiile conferite de asocierea unităţilor administrativ-teritoriale;

• stimularea asocierii unităţilor administrativ-teritoriale în asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice locale furnizate în comun şi/sau a realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare calitative şi viabile de interes zonal/regional;

• consolidarea capacităţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Obiectivul general al proiectului: dezvoltarea abilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale în vederea constituirii, organizării şi gestionării asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Grupul ţintă al proiectului:

• 240 de funcţionari publici şi personal contractual de la nivelul administraţiei publice locale şi al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară;

• unităţile administrativ-teritoriale din România interesate să se asocieze în asociaţii de dezvoltare intercomunitar;

• asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite.

Planificarea multianuală a investiţiilor

Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor municipiilor şi judeţelor, au obligaţia furnizării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi realizează planurile de implementare strategiilor de dezvoltare ale acestor servicii. În vederea asigurării continuităţii serviciilor şi funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice în condiţii de siguranţă şi la parametrii ceruţi prin normele şi prescripţiile tehnice, autorităţile administraţiei publice locale, respectiv asociaţiile de dezvoltare comunitară, au responsabilitatea planificării şi urmăririi execuţiei lucrărilor de investiţii, în acest scop întocmind programe directoare privind obiectivele de investiţii, bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor şi ţinând seama de etapele procesului bugetar, în conformitate cu reglementările legale. Sursele de finanţare pentru finanţarea proiectelor de investiţii pe care autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa le ia în considerare, fără a se limita la acestea sunt:

fonduri de la Uniunea Europeană;

resurse de la instituţiile financiare locale, şi/sau obţinute prin PPP; o împrumuturi de la băncile comerciale; o obligaţiuni municipale; o alte instrumente financiare; o forme contractuale în cadrul PPP;

resurse de la instituţii financiare internaţionale - constau în principal în împrumuturi;

bugetul de stat;

bugetul local; Autorităţile administraţiei publice judeţene pot decide, în conformitate cu legislaţia existentă privind parteneriatul public-privat, implicarea sectorului privat pentru a eficientiza operarea serviciilor. Autorităţile administraţiei publice locale vor decide dacă atingerea obiectivelor stabilite în strategia locală pot fi implementate mult mai eficient prin luarea în considerare a unei opţiuni de participare a sectorului privat. Înainte de orice implicare a sectorului privat, autorităţile administraţiei publice locale vor pregăti un studiu privind oportunitatea participării sectorului privat, luând în considerare principiile prezentate mai sus.


101 | P a g e

Analiza capacităţii de finanţare a proiectelor

Lipsa resurselor financiare afectează capacitatea administrativă a autorităţilor locale din mediul rural de a realiza şi implementa proiecte de investiţii din fonduri europene atât în mod indirect, prin efectele asupra resurselor şi dotărilor disponibile, cât şi în mod direct, prin prisma efectelor asupra capacităţii de finanţare/cofinanţare a acestor proiecte. Lipsa infrastructurii sau calitatea slabă a acesteia, lipsa serviciilor de utilităţi publice sau ineficienţa activităţii structurilor instituţionale din comune sunt, în mare măsură, cauzate de lipsa resurselor financiare. Astfel, faţă de unităţile administrativ teritoriale din mediul urban, comunele nu au contribuabili de la care să mobilizeze venituri din impozite şi taxe locale sau din impozitul pe venit, astfel încât să-şi asigure cheltuielile de funcţionare şi investiţii. Se cunoaşte faptul că un municipiu, care are dreptul la aceleaşi categorii de venituri ca şi o comună, colectează, în medie, de trei ori mai mult venituri proprii per capita . Aceste discrepanţe sunt rezultatul unui complex de factori obiectivi şi subiectivi. Din prima categorie amintim:

activitatea economică mult mai redusă din comune generează venituri mult mai mici pentru locuitorii acestora decât pentru cei din mediu urban;

comunele aflate la distanţă mare de centrele urbane importante au avantaje comparative minime în perspectiva atragerii de investitori privaţi;

numărul mare de rezidenţi din mediul rural care lucrează ca salariaţi în mediul urban virează cote defalcate din impozitul pe venit la bugetele oraşelor sau municipiilor respective, deşi consumă servicii în comuna de reşedinţă;

baza de impozitare este mult mai redusă valoric şi numeric decât în mediu urban, iar nivelul impozitelor pe proprietate, stabilit prin lege, mai mic.

Dintre factorii subiectivi, cei mai relevanţi sunt:

activitatea de stabilire, constatare, control, urmărire şi încasare a impozitelor şi taxelor locale, precum şi a oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, este adesea ineficientă, cu personal având un nivel de specializare scăzut, iar compartimentele de specialitate subdimensionate;

unele autorităţi locale preferă să solicite fonduri de la guvern decât să-şi asigure un grad sporit de colectare a veniturilor proprii, ceea ce ar conduce şi la aplicarea de măsuri specifice executării silite, cu impact major, din punct de vedere politic, în rândul electoratului;

capacitatea de a elabora proiecte şi a atrage fonduri nerambursabile, în completarea celor locale, este redusă, iar perfecţionarea personalului în această direcţie sporadică, pe fondul unei salarizări total nemotivante;

unele autorităţi locale nu fac eforturi suficiente pentru a atrage investiţii private pe teritoriul comunelor sau pentru a le promova specificul.

Discrepanţele de venituri între mediu rural şi urban explică, în mare măsură, insuccesul autorităţilor locale din comune de a asigura serviciile publice şi infrastructura de care se bucură locuitorii oraşelor. De asemenea, unităţile administrativ teritoriale din mediul rural se confruntă cu probleme mai acute în ceea ce priveşte capacitatea de finanţarea a proiectelor de investiţii (din fonduri proprii sau prin intermediul fondurilor nerambursabile) decât cele din mediul urban. Cu toate că la nivelul mediului rural se înregistrează o capacitate de finanţare a proiectelor mai redusă decât la nivelul oraşelor şi municipiilor, există dificultăţi majore şi la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din mediul urban. În condiţiile restricţiilor bugetare din ce mai accentuate pentru următorii ani se poate anticipa o scădere a capacităţii de finanţare a proiectelor în cazul tuturor unităţilor administrativ teritoriale. Conform unui studiu (Cartea Albă a Capacităţii Administrative) realizat la începutul anului 2009, în rândul unităţilor administrative mici şi mijlocii, a rezultat existenţa unei situaţii îngrijorătoare cu privire la capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la acest nivel. Astfel, acest studiu relevă o situaţie dezamăgitoare din perspectivă instituţională şi financiară:

79% dintre primării nu au capacitate de finanţare a proiectelor;

55% dintre primării nu au capacitate de cofinanţare a proiectelor.

39% dintre primării nu au implementat un proiect finanţat din fonduri europene.

75% din proiectele cu finanţare europeană implementate au avut bugete de până la un milion de euro şi 32% sub 500.00 euro.

în cazul a 27% dintre primării consultarea cu instituţiile de la nivel judeţean se realizează în mică măsură, iar în 33% această consultare este precară.

Aceste rezultate reliefează principalele puncte slabe ale capacităţii administrative a comunităţilor mici şi mijlocii, respectiv capacitatea redusă de finanţare a proiectelor şi slaba colaborare cu instituţiile judeţene.


102 | P a g e

Analiza SWOT


EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

Sistemul educaţional preşcolar privat în curs de dezvoltare (21,4% din grădiniţele băcăuane sunt private comparativ cu media naţională de 12,85%);

În mediul rural accesul populaţiei şcolare la studii medii este limitat (numărul liceelor din mediul rural este de 5, reprezentând doar 13,2% din numărul total al liceelor);

Evoluţia pozitivă a numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ liceal;

Dezvoltarea sistemului de învăţământ superior (evoluţie pozitivă a numărului de cadre didactice, a populaţiei şcolare şi a numărului de clase şi cabinete şcolare);

Numărul elevilor care revin la o sală de clasă este uşor mai scăzut la nivelul judeţului Bacău faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional şi naţional;

Reducerea continuă a numărului de elevi ce revin la PC;

Existenţa instituţiilor de învăţământ reabilitate şi modernizate din fonduri comunitare;

Evoluţia pozitivă a numărului de volume din biblioteci;

Reţeaua de biblioteci şcolare bine dezvoltată;

Evoluţia pozitivă a numărului de spectatori la reprezentaţiile artistice;

Evoluţia pozitivă a numărului de muzee şi a numărului de vizitatori (în anul 2008 comparativ cu anul 2003) (la nivel regional s-a înregistrat un regres);

Evoluţia pozitivă a secţiilor sportive şi a numărului de sportivi legitimaţi; SĂNĂTATE ŞI SERVICII MEDICALE

Dezvoltarea sistemului de unităţi sanitare de la nivelul judeţului atât proprietate publică, cât mai ales proprietate privată;

În judeţul Bacău funcţionau, în 2008, un număr de 4 spitale proprietate privată (din cele 5 de la nivel regional), reprezentând o treime din numărul spitalelor de la nivel judeţean;

Creşterea numărului de paturi din spitale în perioada 2003-2008 (la nivel regional s-a menţinut relativ constant, iar la nivel naţional a scăzut);

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

Evoluţie negativă a numărului de unităţi şcolare;

Sistemul privat slab dezvoltat (4,8% dintre unităţile şcolare sunt private);

Evoluţia negativă a efectivului populaţiei şcolare;

Evoluţie negativă a efectivului cadrelor didactice la nivelul judeţului Bacău fiind mai accentuată decât cea la nivel regional şi naţional;

Numărul de cadre didactice ce revin la 1.000 elevi din sistemul primar şi gimnazial inferior mediei naţionale;

Existenţa unui ecart semnificativ între numărul de cadre didactice din sistemul de învăţământ primar şi liceal la 1.000 elevi pe medii (cadrele din mediul urban sunt mai solicitate decât cele din mediul rural);

Existenţa unui ecart semnificativ între numărul de cadre didactice din sistemul de învăţământ preşcolar şi gimnazial la 1.000 elevi pe medii (cadrele din mediul rural sunt mai solicitate decât cele din mediul urban)

Evoluţia negativă a numărului total de săli de clasă şi al cabinetelor şcolare (în special la nivelul educaţional primar şi gimnazial);

Numărul elevilor care revin la o sală de clasă este mult mai ridicat la nivelul judeţului Bacău faţă de situaţiile înregistrate la nivel regional şi naţional;

Evoluţia negativă a numărului de absolvenţi din sistemul de învăţământ (cele mai importante reduceri în ceea ce priveşte absolvenţii sistemului de învăţământ s-au înregistrat în cazul învăţământului primar şi gimnazial);

Evoluţia negativă a numărului de biblioteci similară cu cea înregistrată la nivel regional;

Evoluţia negativă a numărului de utilizatori şi a volumelor eliberate de biblioteci utilizatorilor;

Evoluţia negativă a numărului de cinematografe, a numărului de locuri, a numărului de spectacole cinematografice, cât şi a spectatorilor la cinematografice;


103 | P a g e


Evoluţie ascendentă a numărului de medici care revin la 10.000 locuitori în perioada 2003-2008, precum şi pentru celelalte categorii de personal medico-sanitar;

Dezvoltarea reţelei de ocrotire medico-socială din judeţul Bacău de la 6 unităţi cu 879 paturi, în 2006, până la un număr de 10 unităţi, care deţineau 918 paturi, în 2008;

SERVICII DE SECURITATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat la nivelul anului 2009 superioară celei de la nivel regional (aproximativ 106,5% din cea de la nivel regional);

Infrastructura de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice relativ bine dezvoltată, cele trei cămine pentru bătrâni în funcţiune la nivelul anului 2009, deţinând un număr de 304 locuri (aproape 26% din totalul de la nivel regional);

Reducerea ponderii copiilor aflaţi în servicii de tip rezidenţial de la aproximativ 43,4%, în 2007, la 40,5%, în 2008, şi la 38,0%, în 2009 (la nivel regional şi naţional nu s-au înregistrat modificări importante);

Dezvoltarea sistemului de protecţie specială a copiilor;

Rata persoanelor cu handicap la nivelul anului 2009, de 2,36, este mai redusă decât cea înregistrată la nivel regional (2,8) şi naţional (3,17);

SIGURANŢĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Constantin Ene” are o structură organizatorică şi dotare tehnică corespunzătoare;

Evoluţia numărului de infracţiuni cercetate de poliţie în judeţul Bacău în 2008 a fost de -13,0% faţă de anul 2003 (la nivel regional - 6,8% şi la nivel naţional cu + 4,5%);

Comparativ cu anul 2003 rata criminalităţii a scăzut 55,9% la nivelul judeţului Bacău faţă de o scădere de doar 51,7% la nivel naţional şi cu 50,6% la nivel regional;

SĂNĂTATE ŞI SERVICII MEDICALE

Număr mediu de paturi de spital la 10.000 de locuitori mai redus decât la nivel naţional (74,4% din valoarea înregistrată la nivel naţional) şi regional (82,6% din cea înregistrată la nivel regional);

Numărul mediu de medici 10.000 locuitori mai redus decât la nivel naţional (aproximativ 60% din valoare înregistrată la nivel naţional) şi regional (aproximativ 78% din valoarea înregistrată la nivel regional);

Numărul personalului medico-sanitar la 10.000 locuitori mai redus decât la nivel regional şi naţional;

Numărul de persoane internate în spitalele proprietate publică în anul 2008 a fost cu 10,8% mai mare faţă de anul 2006, la nivel naţional înregistrându-se o creştere cu doar 2,4%, iar la nivel regional cu 1,2%;

Creşterea, faţă de anul 2006, a numărului de om zile spitalizare (unităţi proprietate publică) a fost de + 6,2% în judeţul Bacău, în timp ce la nivel regional s-a înregistrat o creştere cu doar 0,7%, iar la nivel naţional a fost înregistrată chiar o reducere cu 0,6%;

SERVICII DE SECURITATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Ponderea cheltuielilor anuale cu protecţia socială a şomerilor de la nivelul judeţului Bacău în totalul regional a sporit de la 20,4%, în 2004, până la 21,8%, în 2009;

Creşterea numărului mediu anual al pensionarilor, în anul 2009 înregistrându-se cu 4,0% mai mulţi pensionari faţă de anul 2004, la nivel naţional înregistrându-se o creştere cu doar +2,6%;

Numărul redus al cantinelor de ajutor social de la nivelul judeţului în 2009 funcţionau un număr de 2 cantine (10,5% din total regional) şi capacitatea redusă a acestora (5,1% din total capacitate cantine de ajutor social de la nivel regional);

Numărul de ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim garantat a crescut mai rapid decât evoluţia de la nivel regional şi naţional, la finalul anului 2009 fiind cu 10% mai mare decât numărul înregistrat la finalul anului 2007 (+0,6% la nivel regional şi +2,5% la nivel naţional);

Creşterea ratei persoanelor cu handicap, de la 1,65, în 2005, la 2,36, în 2009;


104 | P a g e


TRANSPORT PUBLIC

„Programul de transport public judeţean prin servicii regulate pentru perioada 1 Iulie 2008 – 30 Iunie 2011” cuprinde un număr de 152 trasee care asigură legăturile dintre localităţile de la nivelul judeţului;

Creşterea numărului de autobuze şi microbuze înscrise în circulaţie în perioada 2006-2009;

Evoluţie ascendentă a numărului de autoturisme înmatriculate per 1.000 locuitori;

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

Existenţa unui număr de patru Grupuri de Acţiune Locală (GAL) înregistrate la nivelul judeţului Bacău, cuprinzând majoritatea unităţilor administrativ teritoriale de la nivel judeţean;

Înfiinţarea şi funcţionarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bacău (ADIB), care reuneşte un număr de 78 unităţi administrativ teritoriale, în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

Înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS), care reuneşte toate UAT din judeţ şi are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare;

Buna colaborare dintre Consiliul Judeţean Bacău şi consiliile locale comunale, orășenești şi municipale;

Colaborarea cu structuri educaţionale pentru formare continuă a funcţionarilor publici;

La nivelul anului 2009, în judeţul Bacău, ponderea persoanelor cu handicap grav din total persoane cu handicap (37,9%), era mai ridicată decât cea înregistrată la nivel regional (36,1%) şi la nivel naţional (34,1%);

Acoperirea neuniformă a nevoilor de servicii sociale, mai ales în mediul rural; SIGURANŢĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ

Rata infracţionalităţii a fost, în 2008, de 1.452 infracţiuni la 100.000 locuitori în judeţul Bacău, superioară cele regionale (1.231) şi celei naţionale (1.345 infracţiuni la 100.000 locuitori);

TRANSPORT PUBLIC

Serviciile de transport public local de pasageri la nivelul anului 2009 erau disponibile doar pentru locuitorii din municipiul Bacău;

Reducerea continuă a numărului autobuzelor şi microbuzelor din inventarul unităţilor care realizau transport public local de pasageri;

Evoluţia descendentă a numărului de persoane ce utilizează serviciile de transport public local de pasageri ;

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ LOCALĂ

Insuficienţa, în special în mediul rural, a personalului cu expertiză în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile şi implementării proiectelor de investiţii;

Existenţa unor resurse financiare limitate, insuficiente pentru investiţii necesare creşterii calităţii serviciilor furnizate;

Necorelarea între obligaţiile autorităţilor locale şi resursele lor financiare, precum şi între competenţele transferate şi nivelul de descentralizare;

Apariţia cu întârziere a normelor şi metodologiilor de aplicare a unor legi, sau necorelarea acestora;

Posibilităţi reduse de motivare financiară şi de promovare a personalului existent şi de atragere a personalului cu pregătire corespunzătoare;

Resurse umane de specialitate insuficiente în cadrul administraţiei publice locale, în special în mediul rural;

Proiectele de informatizare din administraţia publică locală nu sunt coordonate/standardizate pentru integrarea lor într-o reţea naţională/judeţeană;


105 | P a g e


Existenţa Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare EDUCER ce are ca scop oprirea degradării educaţiei şi cercetării şi readucerea lor în poziţia de domenii prioritare ale activităţii forurilor de conducere ale ţării;

Legea învăţământului permite în prezent încadrarea copilului cu vârstă de până la 10 ani în sistemul educaţional prin înscrierea în clasa I;

Existenţa programelor guvernamentale pentru sprijinirea copiilor din mediul rural cu rezultate şcolare deosebite şi care provin din familii cu venituri reduse;

Existenţa schimburile internaţionale ce pot aduce un plus de valoare sistemului educaţional şi diseminarea experienţei educaţionale româneşti;

Existenţa posibilităţii de preluare şi adaptare a modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;

Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între autorităţile publice locale şi sectorul non-guvernamental în domeniul educativ şi cultural;

Posibilitatea accesării de fonduri prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POS DRU şi Programul Operaţional Regional – POR;

Existenţa programelor pentru educarea continuă pe tot parcursul vieţii, derulate atât de mediul public, cât şi de cel privat;

Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale;

Posibilitatea promovării unor obiective culturale prin includerea în oferta turistică a judeţului;

Existenţa Programului „Renaşterea satului românesc" ce vizează construirea a maximum 10 locuinţe pentru specialişti în fiecare comună din România;

Existenţa fondurilor structurale pentru modernizarea şi eficientizarea activităţii administraţiei publice;

Crearea de parteneriate ca posibilitate de transfer de know-how în domeniul serviciilor publice;

Programe, fonduri pentru specializarea persoanelor din cadrul instituţiilor furnizoare de servicii publice;

Extinderea descentralizării în diverse sectoare de activitate şi aplicarea standardelor de cost/calitate pentru aceste servicii;

Instabilitatea legislativă în domeniul educaţiei, schimbările frecvente;

Necorelarea specializărilor din sistemul educativ cu cerinţele de pe piaţa forţei de muncă;

Lipsa unor politici cultural-educaţionale corelate ce duc la un dezinteres pentru priorităţile culturale locale;

Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional, cu influenţe negative asupra calităţii actului educaţional;

Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe sociale etc.);

Lipsa unei programe şcolare axată pe aptitudinile şi talentul copiilor;

Neconcordanţa la nivel educaţional între programele aplicate pe cicluri de învăţământ;

Scăderea calităţii serviciilor medicale în condiţiile descentralizării sistemului de sănătate şi în condiţiile în care autorităţile publice locale nu dispun de suficiente resurse financiare;

Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de sănătate pentru tinerii medici;

Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea serviciilor de protecţie şi asistenţă socială;

Scăderea calităţii resurselor umane din instituţiile publice, pe fondul scăderii nivelului salarial;

Incapacitatea populaţiei de a susţine financiar tarifele pentru prestarea serviciilor publice;

Apariţia şi agravarea deficienţelor în dotarea furnizorilor de servicii publice;

Posibilitatea ca viitoarele programe de finanţare ale Uniunii Europene să nu susţină dezvoltarea serviciilor publice şi a capacităţii administrative;

Scăderea capacităţii de cofinanţare a proiectelor susţinute prin programe cu finanţare nerambursabilă;

Teama de risc, asumarea responsabilităţilor şi neimplicarea tuturor actorilor din cadrul administraţiei publice locale;

scăderea/lipsa de interes pentru perfecţionare a personalului din cadrul administraţiei publice locale;

Dimensionarea centralizată a efectivului de personal din cadrul administraţiei publice locale, în condiţiile suplimentării responsabilităţilor;


106 | P a g e


Externalizarea serviciilor publice;

Funcţionalizarea şi dezvoltarea cooperărilor dintre administraţii în cadrul GAL-urilor şi ADI-urilor;

Implicarea activă a societăţii civile şi a mediului de afaceri în rezolvarea problemelor locale şi judeţene;

Stabilirea/continuarea unor relaţii de colaborare cu unităţi administrativ teritoriale din alte ţări şi transferul de informaţii, cunoştinţe;

Implementarea unor proiecte cu finanţare externă care vor conduce la îmbunătăţirea activităţii din cadrul administraţiei publice locale;

posibilităţi de instruire a personalului din cadrul autorităţilor publice locale prin diferite programe de training finanţate de Uniunea Europeană;

Accentuarea procesului de descentralizare a administraţiei publice şi dezvoltarea autonomiei locale, neţinându-se seama de posibilităţile şi resursele locale;

schimbări legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient;

dificultatea realizării unor strategii şi a unor planuri de acţiune care să reziste schimbărilor politice – nu se implementează programele iniţiate de conducerile instituţiilor din mandatele anteriore;

tendinţa mass-mediei de a reflecta cu precădere aspectele negative ale anumitor activităţi din administraţie, de cele mai multe ori informaţiile fiind greşit interpretate sau neînţelese;


107 | P a g e

Probleme majore

Sistemul de educaţie

Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora, precum şi fiscalitatea ridicată, au sacrificat în mod constant stimularea programelor sociale. În mod special a fost afectată finanţarea învăţământului, consecinţa inevitabilă fiind deteriorarea capitalului uman şi reducerea potenţialului de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung. Prin urmare, situaţia instituţiilor de învăţământ din mediul preuniversitar s-a agravat, majoritatea având deficienţe atât în ceea ce priveşte gradul de siguranţa, gradul de uzura al utilităţilor de bază precum şi dotarea cu echipamente. Unităţile de învăţământ din mediul rural sunt mai afectate, urmare a accesului mai dificil. La nivel general, dar şi al judeţului Bacău, principalele probleme ale sistemului de învăţământ românesc sunt determinate de instabilitatea măsurilor adoptate, motivaţia financiară redusă a cadrelor didactice, dar şi de diferenţele majore dintre mediul rural şi cel urban cu privire la condiţiile materiale, nivelul de pregătire al personalului didactic sau la rata de cuprindere școlară. Alte probleme ale sistemului de învăţământ sunt reprezentate de caracterul neaplicat, caracterul formativ scăzut, lipsa de dotare a școlilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. Scăderea populaţiei şcolare înregistrată al nivelul judeţului Bacău este mai accentuată decât cea înregistrată la nivel regional şi naţional. Astfel, populaţia şcolară din judeţul Bacău, la nivelul anului 2009, a înregistrat o scădere cu aproximativ 15% faţă de anul 2003, în timp ce la nivel naţional s-a înregistrat o reducere cu 6,6%, iar la nivel regional cu 9,8%. În cazul învăţământului primar şi gimnazial, reducerea a fost şi mai accentuată, populaţia şcolară de la nivelul anului 2009 reducându-se cu 22,4% faţă de anul 2003. Numărul absolvenţilor din sistemul de învăţământ băcăuan a înregistrat o tendinţă descendentă, în perioada 2003-2008, ritmul mediu anual de creştere fiind de -1,6%, la nivel naţional ritmul mediu anual de creştere fiind de +2,0%, iar la nivel regional, de +0,4%.

La nivelul învăţământului primar şi gimnazial s-a înregistrat o reducere accentuată a numărului de absolvenţi la nivelul judeţului Bacău, ritmul mediu anual de creştere fiind de -7,1%. Această tendinţă descendentă a populaţiei şcolare este în concordanţă cu cea estimată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, populaţia şcolară fiind estimată să înregistreze o scădere drastică de aproximativ 20% în intervalul 2005 – 2013. Această tendinţă prognozată va ridica în viitor problema restructurării reţelei şcolare şi a revizuirii strategiilor de management al resurselor umane din educaţie şi formarea profesională iniţială. La nivelul judeţului Bacău, în intervalul 2006-2009, s-a înregistrat o reducere a numărului de unităţi şcolare cu 12,3%, de la 308, la 270. În ceea ce priveşte infrastructura şi baza materială din învăţământ, numărul sălilor de clasă şi al cabinetelor şcolare din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţul Bacău era în anul 2009 de 4.013, reprezentând aproximativ 93,4% din numărul sălilor de clasă existente în 2003. Numărul sălilor de clasă din cadrul unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial a înregistrat o scădere continuă în perioada 2003-2009, la nivelul anului 2009 existând aproximativ 77,5% din numărul sălilor de clasă înregistrate în 2003. În mediul rural, problemele de acces la educaţie sunt cauzate de posibilităţile reduse de acces fizic, condiţiile precare de învăţare, sărăcie, precum şi costurile relativ ridicate ale educaţiei (inclusiv în ceea ce priveşte educaţia de bază) pe care această comunitate nu şi le poate permite. Reducerea numărului de unităţi şcolare, în special din învăţământul primar şi gimnazial, contribuie la accentuarea problemelor privind accesul la educaţie în mediul rural. Ponderea relativ scăzută a personalului didactic calificat în mediul rural, comparativ cu mediul urban, încă reprezintă unul din factorii care influenţează în mod negativ accesul la educaţia de calitate în mediul rural.


108 | P a g e

Sănătate şi servicii medicale

Sistemul medical din judeţul Bacău se confruntă cu aceleaşi probleme care sunt valabile pentru întregul sistem sanitar românesc şi care sunt generate de o subfinanţare, de o lipsă a resurselor financiare care afectează sistemul sanitar românesc. Principalele probleme vizează în special următoarele aspecte:

Lipsa specialiştilor. Pe fondul unei politici salariale care nu este în concordanţă cu responsabilităţile, statutul şi necesităţile personalului medico-sanitar, se înregistrează un fenomen de migrare a specialiştilor către centrele medicale mai dezvoltate din ţară şi, mai ales, pentru cele din afara graniţelor ţării;

Infrastructura şi dotările specifice. Infrastructura depăşită fizic şi moral şi dotarea necorespunzătoare din punct de vedere tehnic este o problemă reală şi stringentă pentru unităţile medico-sanitare din judeţ.

Existenţa zonelor din mediul rural neacoperite cu servicii medicale. În mediul rural există zone în care populaţia nu beneficiază de servicii medicale permanente – dispensare, farmacii, cabinete stomatologice, iar în cazul localităţilor cu accesibilitate redusă este îngreunat accesul echipelor de intervenţie în caz de urgenţă.

La nivelul judeţului Bacău, numărul insuficient/lipsa specialiştilor la nivelul sistemului medical este o problemă de maximă gravitate, numărul de medici care revin la 10.000 de locuitori, 14,2, fiind semnificativ mai redus decât cel înregistrat la nivel naţional (23,4) şi regional (18,3). Şi în ceea ce priveşte numărul medicilor de familie, a medicilor stomatologi şi a farmaciştilor care revin la 10.000 locuitori, în cazul judeţului Bacău, se înregistrează valori inferioare celor de la nivel regional şi naţional. Numărul paturilor care revin la 10.000 locuitori este, în judeţul Bacău (47,3), inferior celui de la nivel naţional (63,6) şi regional (57,3). În profil teritorial, se remarcă discrepanţa dintre gradul de dezvoltare al serviciilor publice de sănătate din mediul urban şi cel din mediul rural. Astfel, în peste jumătate dintre comunele din judeţ funcţionează doar un singur cabinet medical de familie, înregistrându-se un număr mare de locuitor per cabinet, în medie de 2.838 locuitori/cabinet (în 14 cazuri numărul locuitorilor/cabinet medical de familie era mai mare de 4.000). De asemenea, într-

un număr de 37 comune (43%) nu există cabinete stomatologice iar în cazul a 44 de comune nu există farmacii şi puncte farmaceutice (52%).

Securitate şi asistenţă socială

Obiectivul central al României prevăzut în Programul Naţional de Reforme se referă la asigurarea unei funcţionări a pieţei muncii favorabile incluziunii active a grupurilor vulnerabile În realizarea acestui obiectiv accentul este pus pe:

asigurarea unei funcţionări a pieţei muncii favorabilă creării locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor şi lucrătorilor;

promovarea incluziunii sociale şi îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile;

promovarea competitivităţii pe piaţa muncii, în special prin mai buna corelare dintre sistemul educaţional şi de formare şi cerinţele pieţei muncii;

Sistemul de securitate şi asistenţă socială este direct influenţat de factori de ordin demografic, economic, situaţia ocupării forţei de muncă şi nivelul de sărăcie. Evoluţiile demografice ale ultimilor ani au condus la o reducere a populaţiei totale. Această evoluţie globală, este diferenţiată pe grupe de vârstă: se înregistrează o reducere a populaţiei tinere, în vârstă de 0 – 14 ani şi o creştere ponderii populaţiei vârstnice, în vârstă de 65 ani şi peste. De aici rezultă o serie de efecte negative, cum ar fi creştere a gradului de îmbătrânire demografică, creşterea raportului de dependenţă economică a persoanelor inactive etc. Aceste aspecte au consecinţe foarte importante în toate domeniile vieţii economice şi sociale, cum ar fi educaţie, ocuparea forţei de muncă, formarea profesională, servicii sociale şi de sănătate, etc. Situaţia economică a României s-a îmbunătăţit semnificativ până în 2008, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un ritm de creștere mediu anual de peste 6%, fiind printre cele mai ridicate în regiune. Cu toate aceste evoluţii pozitive în domeniul economic, rata sărăciei a crescut în România în perioada 2005-2008. În plus, Regiunea Nord Est se menţine printre cele mai sărace regiuni din Europa.


109 | P a g e

Rata sărăciei în mediul rural este mai ridicată, aproximativ 70% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie trăind în mediul rural, în 2007. În ciuda acestui lucru, România cheltuie destul de puţin cu protecţia socială, fiind unul dintre statele membre care alocă cea mai scăzută pondere din PIB acestui domeniu. Situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât ponderea cheltuielilor în acest domeniu a scăzut în ţara noastră în perioada 2005-2008. Criza economică şi financiară de la nivel mondial a afectat în mod dramatic şi România, PIB înregistrând o scădere de peste 7% în 2009, pentru anul 2010 fiind estimată o scădere cu aproape 2% a PIB, cu efecte grave asupra pieţei forţei de muncă şi a situaţiei sociale a populaţiei. De asemenea, suprapunerile de responsabilităţi între structurile de la nivel local, resursele financiare insuficiente pentru susţinerea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale, administrarea ineficientă a fondurilor existente sau inconsecvenţa şi lipsa de continuitate în furnizarea resurselor pe termen lung constituie alte minusuri pentru sistemul de protecţie socială. Evoluţia cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor. La nivelul judeţului Bacău, cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost, în 2009, de 88.015.133 lei RON, reprezentând aproximativ 21,8% din totalul acestor cheltuieli la nivel regional şi 3,2% din totalul înregistrat la nivel naţional. S-a înregistrat o creştere a ponderii judeţului la nivel regional de la 20,4%, în 2004, până la 21,8% în 2009. Numărul pensionarilor. În anul 2009, numărul mediu anual al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost, în judeţul Bacău, 142.822 persoane, reprezentând 20,4% din numărul total al pensionarilor de la nivel regional şi 3,0% din numărul pensionarilor de la nivel naţional. Faţă de numărul mediu anual al pensionarilor din anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu +4,0%, la nivelul judeţului Bacău, cu 4,9% la nivelul Regiunii Nord Est şi cu +2,6% la nivel naţional. Asistenţă socială pentru persoane vârstnice. În judeţul Bacău au funcţionat în a anul 2009 un număr de 3 cămine pentru persoane vârstnice cu o capacitate de 304 locuri şi 2 cantine de ajutor social, cu o capacitate de 210 locuri. Venitul minim garantat. La finalul anului 2009 erau în plată în judeţul Bacău un număr de 12.461 ajutoare social pentru asigurarea venitului minim garantat,

reprezentând 20,0% din totalul ajutoarelor aflate în plată la nivel regional şi 4,2% din cele de la nivel naţional. Numărul ajutoarelor sociale pentru asigurarea VMG a crescut cu 3,4% faţă de cel înregistrat la finalul anului 2008 şi cu 10,0% faţă de cel înregistrat la finalul anului 2007. Protecţia persoanelor cu handicap. La finalul anului 2009, existau în judeţul Bacău un număr de 16.971 persoane cu handicap, reprezentând 16,3% din numărul persoanelor cu handicap de la nivel regional şi 2,5% de la nivel naţional. Faţă de finalul anului 2006, se înregistrează o creştere cu 33,2% a numărului persoanelor cu handicap la nivelul judeţului Bacău, rata persoanelor cu handicap crescând de la 1,76, la 2,35. Principalele probleme sunt reprezentate de: insuficienţa resurselor financiare destinate furnizării serviciilor, insuficienţa resurselor umane (specialiști sau personal cu o calificare adecvată posturilor pe care le ocupă); insuficienţa implicare a comunităţilor locale în dezvoltarea de servicii alternative şi creşterea numărului persoanelor care necesită servicii de asistenţă socială.


Rata infracţionalităţii, în 2008, exprimată prin numărul de infracţiuni la 100.000 locuitori, a fost de 1.452 în judeţul Bacău fiind superioară celei regionale – 1.231 infracţiuni la 100.000 locuitori (+18,0%) şi celei naţionale – 1.345 infracţiuni la 100.000 locuitori (+8,0%). Rata infracţionalităţii, în judeţul Bacău, a crescut, faţă de anul precedent cu 149 infracţiuni la 100.000 locuitori şi cu 556 infracţiuni la 100.000 locuitori faţă de anul 2006.

Administraţie publică locală

Insuficienţa resurselor umane, atât sub aspect numeric cât şi, mai ales, din punctul de vedere al pregătirii profesionale. Gestionarea dificilă a resurselor umane la nivelul administraţiei publice locale. Se înregistrează un grad redus de motivare al personalului, datorită sistemului de salarizare, promovare şi recompensare. Această lipsă de motivare conduce la o rezistenţă la schimbare precum şi tendinţa de percepe rutina ca pe un mod de acţiune.


110 | P a g e

Formarea profesională limitată, datorită resurselor financiare insuficiente, este o altă problemă majoră la nivelul administraţiei publice locale. De asemenea, se înregistrează, şi din partea personalului, un interes scăzut pentru perfecţionare şi dezvoltare profesională, în condiţiile actului sistem de evaluare a performanţelor şi de promovare. Alocarea insuficientă de resurse pentru acţiuni de informatizare ale administraţiei publice locale şi pentru instruirea a personalului cu privire la utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor. Ca urmare a acestui stadiu limitat de cunoştinţe informatice, implementarea proiectelor ce vizează dezvoltarea infrastructurii informaţionale întâmpină greutăţi, în principal în mediul rural. În special la nivelul mediului rural se înregistrează o dotarea insuficientă cu tehnică IT la nivelul administraţiei locale datorită lipsei resurselor financiare. Nu există conexiuni la internet la nivelul tuturor autorităţilor publice locale, iar e-mailului nu este folosit ca mijloc de comunicare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale decât în mică măsură. Se înregistrează, de asemenea, probleme tehnice în funcţionarea la parametrii corespunzători la nivelul serviciilor de telefonie şi telecomunicaţii. Scăderea resurselor financiare disponibile la nivelul autorităţilor publice locale afectează capacitatea de cofinanţare a proiectelor susţinute prin programe cu finanţare nerambursabilă, precum şi capacitatea de finanţare a altor investiţii necesare la nivel local şi judeţean. În condiţiile economice actuale şi a creşterii constrângerilor bugetare, la nivel naţional a fost demarat un proces de restructurare a schemei de personal la nivelul autorităţilor publice locale, în multe cazuri având loc reduceri de personal. De asemenea, la nivelul autorităţilor publice locale şi ale instituţiilor publice au fost operate reduceri ale salariilor angajaţilor, cu efecte negative asupra gradului de motivare al acestora. Autorităţile publice locale şi instituţiile publice se confruntă cu o imagine negativă în rândul cetăţenilor şi a mediului de afaceri. Astfel, eficienţa acestora în furnizarea serviciilor publice şi gradul de implicare în rezolvarea problemelor comunităţilor este apreciată ca fiind reduse. De asemenea, este apreciată negativ corectitudinea funcţionarilor publici, transparenţa în activitate şi eficienţa activităţii personalului.

Direcţii posibile de acţiune

Învăţământ şi educaţie

Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de învăţământ, în special din mediul rural, unde, cu toate că în ultimi ani au fost realizate lucrări de reabilitare, reparaţii capitale şi modernizare, infrastructura din sistemul de învăţământ este încă insuficient dezvoltată iar condiţiile învăţare sunt precare în multe cazuri. În condiţiile restructurării reţelei şcolare se înregistrează o agravare a problemelor de acces la educaţie, populaţia din mediul rural confruntându-se cu posibilităţile reduse de acces fizic. În acest sens sunt necesare măsuri de asigurare a accesului elevilor la educaţie prin introducerea şi extinderea serviciilor de transport şcolar. Accesul la educaţia de calitate în mediul rural este încă influenţată de ponderea relativ scăzută a personalului didactic calificat în mediul rural, comparativ cu mediul urban. Programe precum cel privind construcţia de locuinţe pentru tinerii specialişti din mediu rural pot contribui la ameliorarea acestei situaţii, autorităţile publice locale trebuind să întreprindă, de asemenea, măsuri în acest sens (stimulente, facilităţi etc.). O altă direcţie de acţiune va trebui să vizeze sprijinirea dezvoltării de unităţi de învăţământ private, de profil vocaţional tehnic, şcoli de ucenici, fondate de asociaţii profesionale, fundaţii, agenţi economici, autorităţi publice, atât la nivel judeţean şi zonal, orășenesc şi chiar comunal. Aceste unităţi de învăţământ vor avea ca principal scop dezvoltarea atât intensivă cât şi extensivă a forţei de muncă conform unor programe corelate cu necesităţile economiei judeţene. O altă direcţie de acţiune va trebui să vizeze îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea deprinderilor şi a pregătirii profesionale la nevoile specifice ale pieţei muncii. Sunt necesare susţinerea programelor de calificare, recalificare şi specializare pentru a răspunde cerinţelor pieţei forţei de muncă, susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza pentru formarea continuă a adulţilor şi susţinerea firmelor pentru a se autoriza ca furnizori de formare a adulţilor în calificări care prezintă potenţial de piaţa muncii.


111 | P a g e

Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora, necesită accesarea fondurilor disponibile prin programele europene pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei învăţământului şi adaptarea acestuia la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă.

Sistem medical

Descentralizarea sistemului sanitar şi trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor publice locale va necesita măsuri de eficientizare a activităţilor acestor unităţi spitaliceşti. Sistemul sanitar judeţean prezintă o situaţie precară în mediul rural, datorită în mare parte existentei unei reţele de transport şi comunicaţii cu mediul urban slab dezvoltate sau prost întreţinute, lipsei echipamentelor sanitare, instabilităţii cadrelor sanitare şi unei educaţii igienico-sanitare necorespunzătoare. Se impune o creştere a accesibilităţii populaţiei la îngrijirile sanitare, în special în mediul rural, prin creşterea numărului de puncte farmaceutice, a numărului de medici dentişti şi a numărului de cabinete stomatologice, a numărului de medici de familie şi prin reabilitarea, modernizarea cabinetelor medicale din fostele dispensare rurale. În vederea realizării acestui obiectiv este necesară atragerea de noi resurse financiare în domeniul sanitar prin atragerea de noi resurse din bugetul local, venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte cu finanţare din fonduri structurale sau din alte fonduri europene accesibile. De asemenea, trebuie luate măsuri, la nivelul autorităţilor publice locale pentru atragerea furnizorilor de servicii medicale la nivel local (farmacii, medici stomatologi etc.), prin oferirea de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţii. Asistenţă şi servicii sociale În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul comunităţii locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi anumite ONG-uri, ce oferă coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistenţei sociale. Serviciile sociale vor fi furnizate în parteneriat de către toţi factorii implicaţi, atât publici cât şi privaţi şi se vor baza pe evaluarea nevoilor personale şi vor fi orientate către susţinerea individului şi integrarea acestuia în cadrul comunităţii.

Se impune o mai mare implicare a autorităţilor publice locale în identificarea problemelor sociale de la nivel local şi asumarea responsabilităţii pentru asigurarea serviciilor de asistenţă socială necesare categoriilor defavorizate. Vor trebui identificate şi atrase fondurile necesare pentru acoperirea nevoilor în creştere de asistenţă socială prin atragerea de noi resurse din bugetele locale, venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte cu finanţare din fonduri structurale sau din alte fonduri europene accesibile.

Administraţie publică

În perioada 2007-2013 este operaţional PODCA, finanţat din cadrul Fondului Social European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în România. Conform documentului cadru de implementare a PODCA, acest program cuprinde 2 axe:

Axa prioritară 1, vizează „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici Publice”;

Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”.

Axa prioritară 1, „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici Publice”. Obiectivul acestei axe prioritare este să contribuie la o îmbunătăţire durabilă a capacităţii administraţiei publice din România, prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice. Domeniul major de intervenţie 1.1 - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ. Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenţie este de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice, capacitatea de a realiza o mai bună reglementare şi planificare strategică, precum şi aceea de a dezvolta parteneriatele inter-instituţionale. Domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilizării administraţiei publice. Obiectivul specific este îmbunătăţirea capacităţii în ceea ce priveşte responsabilizarea administraţiei publice.


112 | P a g e

Domeniul major de intervenţie 1.3 - Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale. Obiectivul specific este acela de a sprijini îmbunătăţirile de structură şi proces care contribuie la eficacitatea organizaţională. Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”. Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor furnizate de către administraţia publică (centrală şi locală). Domeniul major de intervenţie 2.1 - Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor. Obiectivul specific este acela de a sprijini schimbările de structură şi proces care decurg din iniţiativele de descentralizare sectorială. Se va acorda finanţare pentru instruire şi asistenţă tehnică în sprijinul procesului de descentralizare, atât la nivelul elaborării de politici publice, cât şi la nivelul furnizării de servicii. Domeniul major de intervenţie 2.2 - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor. Acest domeniu major de intervenţie se concentrează pe calitatea furnizării serviciilor publice. Consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii, promptitudinea şi evaluarea serviciilor este considerată un element cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice. Pentru majoritatea operaţiunilor finanţate prin aceste domenii de intervenţie printre beneficiari se numără şi autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ONG-urile şi universităţile, în parteneriat cu puţin o autoritate a administraţiei publice (pentru asigurarea implementării proiectului). Oportunităţilor de finanţare disponibile prin Fondul Social European (FSE) - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, trebuie fructificate la maxim pentru a asigura accelerarea procesului de modernizare a administraţiei publice şi dezvoltarea capacităţii administrative. Astfel, una dintre direcţiile principalele care trebuie avute în vedere se referă la corelarea activităţii autorităţilor publice şi crearea unui sistem informaţional integrat al administraţiei publice centrale şi locale.

De asemenea, pregătirea continuă şi susţinută a personalului din administraţie în utilizarea programelor informatice va conduce la uşurarea activităţilor derulate în cadrul administraţiei publice iar oferirea de servicii on line de către administraţiile publice locale oferă o mai bună transparenţă a acesteia, şi totodată o mai bună eficientizare a colectării la bugetul local. O altă direcţie de acţiune este reprezentată de continuarea modificării de fond a raporturilor dintre administraţie şi cetăţean prin:

îmbunătăţirea serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile administraţiei publice locale

asigurarea şi promovarea transparenţei actelor administrative şi comunicarea operativă cu cetăţenii;

diminuarea până la eliminare a birocraţiei

certificarea calităţii serviciilor furnizate,

I.7. REABILITAREA URBANĂ


114 | P a g e

Situaţia actuală Judeţul Bacău are în componenţă opt localităţi urbane, dintre care trei municipii (Bacău, Moineşti, Oneşti) şi cinci oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic Moldova, Târgu Ocna). Cel mai mare centru urban al judeţului este municipiul-reşedinţă Bacău (ce cumulează 54,3% din efectivul demografic urban). La polul opus, oraşul Slănic Moldova are cel mai redus efectiv demografic (4.933 locuitori; 1,5% din efectivul demografic urban), dar care constituie principalul punct de atracţie turistică al judeţului.

Discrepanţa efectivului demografic în profil teritorial este rezultatul dezvoltării diferenţiate a fiecărui centru urban. Astfel, municipiul Bacău (reşedinţa de judeţ) este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circulaţie europene şi naţionale ce fac legătura cu municipiul Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania ceea ce a condus la dezvoltarea municipiului ca centru economic şi punct de tranzit (municipiul Bacău concentrează peste jumătate din populaţia urbană a judeţului). Zona economică Oneşti, reprezentată în principal de sectorul

industrial de prelucrare a produselor petro-chimice este de asemenea un punct de atracţie pentru populaţia ce vizează mediul urban băcăuan. Populaţia urbană a judeţului Bacău totaliza, la 1 ianuarie 2010, 324.017 locuitori, cu 4,8% mai puţin faţă de anul 2003. Scăderea demografică nu se observă şi în rural, unde efectivul populaţiei a crescut chiar cu 1,75%, în aceeaşi perioadă. Responsabil pentru această situaţie este fenomenul de migraţie internă (schimbarea domiciliului sau a reşedinţei în alte localităţi din judeţ sau în alte judeţe din ţară). Gradul de urbanizare a judeţului este de 45,2%, în scădere continuă după anul 2003. Comparativ cu media naţională (55,1%), această valoare este inferioară, dar superioară comparativ cu media regională (43,2%). Densitatea populaţiei urbane este de 477,4 loc./kmp, cu maxima în municipiul Bacău (4.071,9 loc./kmp) şi minima în oraşul Slănic Moldova (43,2 loc./kmp). Spre comparaţie, densitatea urbană a Regiunii Nord Est este de 451,2 loc./kmp, iar cea a judeţului Iaşi de 1.411,0 loc./kmp. În profil teritorial-regional densitatea urbană este de peste 4.000 loc./kmp la nivelul municipiului Bârlad (4.742,4 loc./kmp). În ceea ce priveşte analiza pe grupe de vârstă a populaţiei urbane (la jumătatea anului 2009), cele mai bine reprezentate sunt grupele de vârstă din segmentul activ (70,0% din populaţie are vârsta cuprinsă în intervalul 15-59 ani). Grupele de vârstă sub 15 ani sunt mai puţin reprezentată în tabloul demografic al tabloului vârstelor populaţiei urbane (14,2% din efectivul demografic are până la 14 ani), ca urmare a schimbărilor sociale din ultimele două decenii, dar tendinţa generală este una de descreştere (în anul 2003 ponderea populaţiei tinere în total efectiv demografic era de 16,3%). Populaţia vârstnică este mai numeroasă decât cea tânără, ponderea deţinută de această grupă în totalul demografic urban judeţean fiind de 15,8% şi evoluţia generală este una pozitivă (în anul 2003 ponderea populaţiei vârstnice în total efectiv demografic era de 13,9%). O dată cu scăderea ponderii populaţiei tinere a crescut ponderea populaţiei vârstnice în timp ce ponderea populaţiei adulte a rămas constantă. Astfel, gradul de îmbătrânire demografică a populaţiei urbane din judeţul Bacău este de 1.111,5‰ (1 iulie 2009), valoare inferioară celei înregistrată la nivel naţional (1.196,0‰), dar superioară celei înregistrate la nivel regional (1.007,3‰). Totuşi, dacă se păstrează condiţiile demografice actuale, în următorii 15-20 de ani îmbătrânirea demografică se va accentua în mediul urban, ceea ce poate conduce la probleme sociale importante.

rural54,8%

Bacău24,6%

Moineşti3,3%

Oneşti6,9%

Buhuşi2,7%

Comăneşti3,3%

Dărmăneşti2,0%

Slănic Moldova0,7%

Târgu Ocna1,8%

Distribuţia pe medii de rezidenţă şi localităţi urbane a populaţiei1 ianuarie 2010

urban45,2%

Reabilitare urbană

115 | P a g e

O situaţie demografică deosebită, cu implicaţii importante pe termen mediu şi lung, este dată de ponderea scăzută a populaţiei tinere (14,2%). Sporul natural în urban este pozitiv, dar acest fapt nu se datorează unui număr foarte mare de naşteri, ci doar incidenţei mai ridicate a naşterilor faţă de cea a deceselor. De aceea, sporul natural înregistrat în perioada actuală nu va avea o contribuţie semnificativă la creşterea demografică urbană. Drept urmare, peste aproximativ 15-20 de ani, se vor înregistra atât o accentuare a îmbătrânirii demografice, dar şi un deficit de forţă de muncă, deoarece rata de înlocuire a forţei de muncă are o valoare de 609‰ (1.000 de persoane ce vor părăsi câmpul muncii datorită vârstei vor fi înlocuite de aproximativ 609 de tineri). Ca urmare a ponderilor scăzute ale populaţiei tinere şi vârstnice, valoarea indicatorului dependenţă demografică (428,7‰) plasează mediul urban judeţean într-o situaţie avantajoasă comparativ cu mediul urban naţional (434,1‰). Astfel, presiunea socio-economică pe care o exercită populaţia din afara vârstei de muncă asupra persoanelor care trebuie să producă efecte economice (populaţia în vârstă de

muncă) este mai scăzută la nivel judeţean comparativ cu situaţia generală din mediul urban naţional. Scăderea populaţiei urbane este pe lângă efectul mişcării naturale a populaţiei şi efectul mişcării migratorii. La nivelul anului 2009, efectivul demografic urban băcăuan a scăzut cu 0,98% ca urmare a schimbărilor de domiciliu şi a schimbărilor de reşedinţă (populaţia urbană a judeţului s-a redus cu 3.203 locuitori ca efect al mişcării migratorii). Fondul locativ urban al judeţului totalizează 123.647 locuinţe (la finele anului 2009), din care 96.811 în cele trei municipii (78,3%) şi 26.836 locuinţe (21,7%) în cele cinci oraşe. Suprafaţă locuibilă totală a acestora este de 4.543.5218 mp. Comparativ cu anul 2003, numărul de locuinţe a crescut cu 1,5% (1.821 locuinţe), iar suprafaţa locuibilă a crescut cu 3,0%. Suprafaţa locuibilă ce revine unui locuitor din mediul urban băcăuan de 14,0 mp/loc, inferioară valorii naţionale (14,95 mp/loc) şi superioară celei regionale (13,51 mp). Mărimea medie a unei locuinţe urbane băcăuane este de 2,4 camere (valoare egală cu cea regională şi naţională), iar suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă este de 36,7 mp (cu 0,4 mp mai puţin faţă de media regională şi cu 2,2 mp mai puţin faţă de media naţională). Dezvoltarea zonelor rezidenţiale în judeţul Bacău este concentrată în zonele limitrofe (această tendinţă este valabilă atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional). În anul 2009 au fost finalizate în cele opt centre urbane ale judeţului Bacău un număr total de 339 locuinţe, ce au fost finanţate în proporţie de 100% din fonduri private. Comparativ cu de anul 2003, numărul locuinţelor terminate în anul 2008 este de 2,1 ori mai mic, iar în anul 2003 ponderea locuinţelor finalizate din fonduri private era de 38,1%. Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate ce revin unui locuitor din mediul urban băcăuan este de 16,5 mp, valoare inferioară mediei naţionale (17,8 mp), dar superioară celei regionale (15,9 mp).

0-14 ani14,2%

15-59 ani70,0%

60 ani şi peste15,8%

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei urbane1 iulie 2009


116 | P a g e

Conform normelor Uniunii Europene, până la sfârşitul anului 2010 fiecare localitate urbană trebuie să asigure fiecărui locuitor o medie de 20 mp spaţiu verde, iar până la sfârşitul anului 2013 o medie de 26 mp spaţii verzi.

Calculat pentru populaţia urbană actuală a judeţului Bacău, suprafaţa spaţiilor verzi ale judeţului va trebui să fie la 31 decembrie 2010 de 648 ha, adică de 1,2 ori mai mare faţă de cât este în prezent şi de 842,44 ha la finele anului 2013 (de 1,5 ori mai mare faţă de cât este în prezent).

Lungimea străzilor orăşeneşti din cele 8 centre urbane ale judeţului cumulează 741 km de carosabil din care, în statisticile oficiale de la nivelul anului 2009, peste jumătate figurau ca modernizate (457 km; 61,7%). O comparaţie cu valoarea regională (56,3%) şi naţională (62,2%) relevă o situaţie relativ bună a infrastructurii rutiere orăşeneşti băcăuane. Străzile orăşeneşti din municipiul Bacău reprezintă circa 28% din totalul de străzi orăşeneşti existente la nivel judeţean. Densităţile cele mai mari ale reţelei de drumuri orăşeneşti sunt înregistrate în oraşele Slănic Moldova (11,8 km/kmp de intravilan) şi Comăneşti (11,3 km/kmp de intravilan), iar în municipiul Oneşti există cea mai mică densitate a reţelei de drumuri (4,8 km/kmp

de intravilan). Media judeţeană a densităţii reţelei de drumuri este 7 km/kmp de intravilan. Din anul 2003, lungimea străzilor orăşeneşti a crescut cu 12 km, în timp ce lungimea străzilor orăşeneşti modernizate a crescut cu 63 km.

Serviciile de transport public urban în judeţul urban se realizează cu 63 de autobuze şi microbuze. La nivel judeţean, numărul pasagerilor transportaţi cu vehiculele din inventar, în anul 2009, cumulează 13.665 mii pasageri (ceea ce reprezintă doar 40,5% din numărul pasagerilor transportaţi în anul 2004). O comparaţie cu evoluţia numărului de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze în comun la nivel regional (+48,0%) şi la nivel naţional (+2,4%) evidenţiază situaţia critică în care se află serviciile de transport public urban din judeţul Bacău. Numărul mediu anul al pasagerilor transportaţi de un vehicul din categoria autobuz-microbuz la nivel judeţean este mult mai mare la nivel judeţean (216,9 mii pasageri) faţă de media regională (180,9 mii pasageri/vehicul) sau naţională (178,8 mii pasageri/vehicul).

8,6

18,1

30,026,4

20,7

17,3

52,2

32,5

0,0

15,0

30,0

45,0

60,0

Bacău Moineşti Oneşti Buhuşi Comăneşti Dărmăneşti Slănic Moldova

Târgu Ocna

Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în centrele urbane ale judeţului Bacău, în anul 2008

- spaţiu verde (mp) / cap locuitor -

Mediul urban - judeţul Bacău: 16,5 mp/locuitor

61,7%

77,9%

54,3%

86,9%

58,3%

37,9%

24,3%

87,0%

51,7%

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

90,0%

100,0%

Total judeţ Bacău Moineşti Oneşti Buhuşi Comăneşti Dărmăneşti Slănic Moldova

Târgu Ocna

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi orăşeneşti, în profil teritorial, în anul 2009

Reabilitare urbană

117 | P a g e

Analiza SWOT


Existenţa opt centre urbane, din care 3 municipii;

Populaţia urbană a judeţului Bacău reprezintă 20,23% din populaţia urbană a Regiunii Nord Est ocupând locul al doilea în regiune în funcţie de efectivul populaţiei urbane;

Concentrarea accentuată a populaţiei în mediul urban din judeţul Bacău comparativ cu media regională sau naţională: gradul de aglomerare al populaţiei/kmp la nivel judeţean (477,4 loc./kmp) superior celui regional şi naţional;

Gradul de îmbătrânire demografică a populaţiei urbane din judeţul Bacău a fost de 1.111,5‰, valoare inferioară celei înregistrată la nivel naţional;

Rata de înlocuire a forţei de muncă superioară celei naţionale, astfel pe termen mediu şi lung deficitul de forţă de muncă va fi inferior celui naţional;

Rata sportului natural este pozitivă;

Fiecare 1.000 persoane aflate în vârstă de muncă susţin din punct de vedere economic de 428,7 persoane aflate în afara vârstei de muncă valoare inferioară mediei naţionale;

Reducerea ratei mortalităţii infantile la nivel judeţean cu 54,3% în anul 2009 comparativ cu anul 2003, evoluţie pozitivă superioară celei regionale şi naţionale;

Evoluţie pozitivă a fondului locativ;

Numărul mediu de persoane pe locuinţă este de 2,62 la nivel judeţean, valoare inferioară mediei regionale;

Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor la nivel judeţean superioară celei înregistrate la nivel regional;

Evoluţie pozitivă a suprafeţei spaţiilor verzi/cap de locuitor;

La nivelul municipiului Oneşti şi a oraşelor: Buhuşi, Comăneşti, Slănic Moldova şi Târgu Ocna suprafaţa spaţiului verde pe cap de locuitor este superioară mediei judeţene şi corespunde cerinţelor legislative în domeniu, fiind mai mare de 20 mp/cap locuitor;

Evoluţie pozitivă a lungimii străzilor orăşeneşti modernizate;

Gradul de urbanizare al judeţului (45,2%) este inferior celui naţional şi a urmat un trend descendent din anul 2003 până în anul 2010;

Populaţia urbană a judeţului Bacău a scăzut din anul 2003 până în anul 2010 cu 4,8%, în timp ce populaţia urbană la nivel regional şi naţional a crescut;

Distribuţia neuniformă a populaţiei urbane pe centre urbane ce are ca rezultat o densitate populaţiei de 94,25 ori mai mare în reşedinţa de judeţ municipiul Bacău (4.071,9 loc./kmp) comparativ cu densitatea populaţiei din oraşul Slănic Moldova (43,2 loc./kmp);

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă reflectă o populaţie îmbătrânită a mediului urban băcăuan;

Ponderea populaţiei vârstnice a crescut în perioada 2003-2010, în timp ce ponderea populaţiei tinere a înregistrat un regres;

Rata de înlocuire a forţei de muncă din mediul urban băcăuan de 609,0‰ va conduce pe termen mediu şi lung la un deficit pe piaţa locală a forţei de muncă;

Valoarea judeţeană a ratei sporului natural inferioară valorii regionale;

Soldul schimbărilor de domiciliu şi de reşedinţă este negativ pe întreaga perioadă 2003-2009;

Distribuţia neuniformă a fondului locativ pe structuri administrativ-teritoriale: concentrarea în proporţie de 78,3% a fondului locativ în zona celor trei municipii;

Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe la nivel judeţean (36,7 mp/locuinţă) inferioară mediei regionale şi naţionale;

Locuitorilor din mediul urban băcăuan nu le este asigurată suprafaţa de spaţiu verde conform reglementărilor europene;

Evoluţie negativă puternic accentuată a numărului de vehicule în inventar pentru transportul public local urban;

Suprasolicitarea vehiculelor în inventar pentru transportul public local (în anul 2003 un vehicul transporta 197,3 mii pasageri, iar în anul 2009 numărul pasagerilor transportaţi de un vehicul a crescut la 216,9 mii pasageri fiind superior mediei regionale şi naţionale);


118 | P a g e


Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării Urbane Durabile (reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor urbane);

Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă;

Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce prevede constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spaţială, a sistemului policentric de arii funcţionale urbane (aglomerări urbane) şi de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de reţea);

Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonele rurale ale judeţului;

Stagnarea dezvoltării zonelor rezidenţiale pe fondul crizei economice şi a scăderii veniturilor populaţiei;

Existenţa obiectivului legislativ, în Strategia de Dezvoltare Durabilă Naţională, de limitare a expansiunii spaţiului intravilan al localităţilor urbane pentru o perioada de 10 ani în favoarea restructurării (reciclării) terenurilor intravilane existente pentru noile investiţii;

Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre alte centre urbane regionale pe fondului unei salarizări mai motivante;

Reabilitare urbană

119 | P a g e

Probleme majore ale reabilitării urbane Principala problemă a mediului urban băcăuan este depopularea acestor zone ca urmare a migrării populaţiei în afara graniţelor ţării sau în mediul rural pe fondul condiţiilor de trai scăzute conturate pe fondul lipsei locurilor de muncă şi implicit a ratei şomajului foarte accentuată (mai ales în perioada imediat următoare crizei economice mondiale). În timp ce la nivel global, gradul de urbanizare este într-un amplu proces de expansiune, la nivel naţional, regional şi implicit judeţean se remarcă o tendinţă generală de scădere continuă a gradului de urbanizare. Migrarea locuitorilor din zonele urbane în unele zone exterioare centrului urban are la bază motivaţia potrivit cărei zonele limitrofe oferă adesea un nivel de confort asemănător sau chiar superior celui din oraşe. O problemă stringentă a mediului urban din judeţul Bacău este lipsa locurilor de muncă, cauzată de o activitate economică slabă la nivelul oraşelor şi municipiilor, acest aspect fiind menţionat de 58% dintre actorii locali ce au participat la studiul întreprins în vederea identificării dezvoltării economice şi sociale a judeţului Bacău. Lipsa locurilor de muncă este considerată de actorii locali participanţi la studiu principala problemă a mediului urban băcăuan în condiţiile în care 85,6% dintre salariaţii (date oficiale INS – pentru anul 2008) înregistraţi la nivel judeţean au ca mediu de rezidenţă unul din cele opt centre urbane. Infrastructura tehnico-edilitară caracterizată ca fiind deficitară/precară este cea de-a doua problemă majoră cu care se confruntă mediul urban din judeţul Bacău. În privinţa echipării edilitare a localităţilor urbane, problemele actuale ale judeţului constau în starea tehnică generală precară a reţelelor de utilităţi (conducte vechi, subdimensionate, care cauzează pierderi şi furnizarea utilităţilor la parametri necorespunzători) şi în necesitatea de extindere a reţelelor existente.

Din punctul de vedere al disponibilităţii utilităţilor publice de bază (apă, canalizare, gaze), toate cele opt centre urbane dispun de aceste facilităţi. Direct legată de principala problemă a mediului urban este problema de pe poziţia trei aşa cum reiese din studiul întreprins în rândul actorilor locali şi anume „mediul economic” care cumulează atât problema ce gravitează în jurul lipsei investiţiilor şi a investitorilor şi în jurul lipsei de susţinere a mediul economic local din partea autorităţilor locale responsabile. Lipsa investiţiilor în zona mediului urban din judeţul Bacău corelată cu lipsa susţinerii mediului economic existent au ca rezultat scăderea economică, dispariţia agenţilor economici şi implicit lipsa locurilor de muncă. La nivelul urban băcăuan s-a format cerc al problemelor majore, ce cuprinde cei trei mari factori interdependenţi: lipsa investiţiilor are la bază infrastructura de comunicaţii şi tehnico-edilitare precară ceea ce conduce la o un

14,0%

26,0%

28,0%

30,0%

34,0%

34,0%

58,0%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Fond locativ

Serviciile publice

Mediu / Condiţiile de mediu

Infrastructura de comunicaţii / reţeaua stradală

Mediul economic

Infrastructura tehnico-edilitară deficitară / precară

Lipsa locurilor de muncă

Principalele probleme cu care se confruntă mediul urban din judeţul Bacău

opinia actorilor locali


120 | P a g e

nivel scăzut sau în descreştere a economiei locale a cărei efecte se propagă în oferta de muncă restrânsă (lipsa acută a locurilor de muncă pe plan local). Datele oficiale cuantifică că 61,7% din lungimea străzilor orăşeneşti sunt străzi orăşeneşti modernizate aceste fiind definite ca străzi cu îmbrăcăminţi din piatră fasonată, asfalt sau beton. Actorii locali consideră că infrastructura de comunicaţii se află într-o stare precară, dar această problemă menţionată şi susţinută nu trebuie privită doar din punct de vedere al gradului de modernizare, ci trebuie privită în ansamblu a cărei elemente componente sunt: lipsa locurilor de parcare, sistematizarea necorespunzătoare a infrastructurii ce conduce la aglomerare, lipsa facilităţilor pentru atât pentru persoanelor cu handicap, cât şi pentru biciclişti. Din punctul de vedere al mediului natural, situaţia poluării urbane ridică probleme prin prisma calităţii aerului, managementului deşeurilor şi insuficienţei spaţiilor verzi. condiţiile de mediu unde o problemă în opinia a 28% din actorii locali participanţi la studiu întreprins cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău. Serviciile publice sunt o altă dimensiune problematică a mediului urban băcăuan. Astfel, elementele precum cultura, învăţământul, sănătatea, siguranţa şi ordinea publică şi serviciile sociale conturează serviciile publice neadaptate la cerinţele şi necesităţile locuitorilor. Categoria serviciilor publice, ca problemă a mediului urban din judeţul Bacău a fost amintită de 26,0% dintre actorii publici locali participanţi la studiu. Fondul locativ este o problemă pentru mediul urban în măsura în care este considerat insuficient din punct de vedere numeric şi vechi din punct de vedere al perioadelor în care au fost construite locuinţele din cele trei municipii şi cinci oraşe ale judeţului Bacău.

Direcţii posibile de acţiune La nivel naţional, regional şi implicit local (adică la nivel judeţean) dezvoltarea durabilă a oraşelor şi municipiilor trebuie să aibă loc sub auspiciile devizei internaţionale „de a gândi global şi de a acţiona local”. Dezvoltare urbană trebuie să aplice măsurile strategice multisectoriale şi integrate. Dezvoltarea urbană integrată presupune investiţii în infrastructura locală, stimularea mediului de afaceri, valorificarea resurselor locale. Toate aceste măsuri sunt cuprinse, de altfel, în prima axă prioritară a Programului Operaţional Regional (POR) al cărui orizont de timp este anul 2013. Dezvoltarea durabilă urbană trebuie să aibă loc în acord cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, astfel principala posibilă direcţie de acţiune în vederea contracarării aspectelor mai puţin favorabile ale mediului urban băcăuan este atragerea fondurilor europene. Axa prioritară „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, poli urbani de creştere” care se regăseşte în Programul Operaţional Regional are drept obiectiv fundamental creşterea calităţii vieţii prin regenerarea, revitalizarea oraşelor cu potenţial de creştere economică. În cadrul domeniului major de intervenţie 1.1. al Programului Operaţional Regional sunt prevăzute trei sub-domenii: poli de creştere, poli de dezvoltare urbană şi centre urbane (oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori). Din cele opt centre urbane ale judeţului Bacău pot beneficia de fonduri în vederea dezvoltării durabile cele trei municipii (Bacău, Moineşti şi Oneşti) şi şapte oraşe (din cele opt oraşe – oraşul Slănic Moldova are mai puţin de 10.000 locuitori şi nu este eligibil). În vedere identificării priorităţilor dezvoltării urbane din judeţul Bacău a fost realizat un sondaj de opinie în rândul actorilor locali. Astfel, 94,0% dintre actorii locali consideră că „mediul economic” este principala prioritate pentru dezvoltarea urbană băcăuană. Mediul economic, în opinia actorilor locali, trebuie defalcat în trei direcţii de acţiune, şi anume: dezvoltarea / sprijinirea activităţilor economice (deja existente), dezvoltarea/sprijinirea activităţilor economice în vederea creării de noi locuri de muncă şi atragerea investiţiilor.

Reabilitare urbană

121 | P a g e

Dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii tehnico-edilitare este prioritatea cu numărul doi ce ar trebui implementată la nivelul mediului urban băcăuan în vederea dezvoltării durabile. Astfel, 30% dintre actorii locali consideră că reţelele de utilităţi precum apă, canalizare, gaz trebuie extinse şi modernizate. Una dintre probleme majore ale mediului urban din judeţul Bacău este reprezentată de situaţia serviciilor publice, indiferent că este vorba despre serviciile care vizează domeniul cultural, educaţional, sanitar, social sau cel al siguranţei şi ordinei publice. Astfel, una dintre direcţiile posibile de acţiune în ce vizează dezvoltarea durabilă urbană a judeţului este reprezentată de „îmbunătăţirea serviciilor publice” care a fost punctată la acelaşi nivel de importanţă cu direcţia de acţiune ce punctează „infrastructura de comunicaţii/ reţeaua stradală”. Cunoscută fiind starea necorespunzătoare a infrastructurii din oraşe şi municipii este necesară remedierea situaţiei de către autorităţile locale cu ajutorul fondurilor proprii şi europene ce se pot solicita, tocmai pentru stabilirea unor strategii de atragere a investiţiilor şi stimularea întreprinzătorilor. În opinia a 20,0% dintre actorii locali prioritatea dezvoltării urbane din judeţul Bacău ar trebuie să fie reprezentată de „implementarea unei politici adecvate de dezvoltare urbană”. Această prioritate face referire direct la necesitatea implementării la nivel local a măsurilor strategice multisectoriale şi integrate. Dezvoltare urbană cuprinde în ansamblu ei şi componenta locativă, astfel actorii locali au punctat printre priorităţile dezvoltării urbane şi extinderea fondului locativ (această direcţie de acţiune vizează aspectul problematic al insuficienţei fondului locativ). Spaţiile verzi urbane, respectiv micile grădini, îndeplinesc pe lângă funcţia de oază de recreere şi o funcţie ecologică şi socială. Astfel, dezvoltarea durabilă urbană a judeţului Bacău trebuie să aibă în vedere şi amenajarea urbană ce cuprinde în ansamblu ei pe lângă spaţii verzi şi locurile de parcare, dar şi trotuare (pietonale, pentru biciclişti, etc.). Abordarea problematicii de mediu este de asemenea necesară pentru dezvoltarea urbană durabilă a judeţului Bacău, mai ales în condiţiile în care 28,0% dintre actorii locali consideră că mediul şi condiţiile de mediu sunt aspecte nefavorabile ale mediului urban al judeţului.

Cele mai importante componente ale mediului ce necesită implementarea de direcţii de acţiune sunt: calitatea aerului (ceea ce implică ameliorarea parcului auto privat, încurajarea populaţiei în vederea utilizării transportului public în comun care este mai „prietenos” faţă de mediu, dar şi a utilizării bicicletelor ce implică amenajarea pistelor speciale), calitatea apelor (care este puternic afectată de reversările apelor uzate provenite din activităţile industriale) şi calitatea solului (afectată de activitatea depozitelor industriale periculoase).

16,0%

18,0%

20,0%

26,0%

26,0%

30,0%

20,0%

26,0%

48,0%

0% 15% 30% 45% 60%

Amenajare urbană (parcări, trotuare, spaţii verzi)

Extinderea fondului locativ

Implementarea unei politici adecvate de dezvoltare urbană

Infrastructura de comunicaţii / reţeaua stradală

Îmbunătăţirea serviciilor publice

Dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii tehnico-

edilitare

Atragerea investiţiilor

Dezvoltarea/sprijinirea activit. ec. - noi locuri de

muncă

Dezvoltarea/sprijinirea activităţilor economice

Priorităţile dezvoltării urbane din judeţul Bacăuopinia actorilor locali

Mediul economic 94,0%

I.8. DEZVOLTAREA RURALĂ


124 | P a g e

Situaţia actuală Judeţul Bacău are în componenţă 85 de comune care cuprind 491 de sate. Acestora li se mai adaugă încă 5 sate care aparţin de municipii şi oraşe, dar care nu sunt incluse în informaţiile oficiale referitoare la mediul rural. Cea mai mare comună, după numărul de locuitori, este comuna Dofteana, care are o populaţie de 11.293 locuitori, la polul opus aflându-se comuna Iteşti cu o populaţie 1.596 locuitori. Din punct de vedere al efectivului demografic, 25,9% din localităţi au mai puţin de 3.000 locuitori şi 18,8% au 6.001 locuitori şi peste.

Populaţia rurală a judeţului este de 392.243 locuitori, determinând un grad de ruralizare de 54,8%. (gradul naţional de ruralizare este de 44,9%, iar cel regional de 56,8%) având o tendinţă generală de creştere (în anul 2003 – gradul de ruralizare al judeţului era de 53,1%). Densitatea populaţiei rurale este de 66,0 locuitori/kmp. Spre comparaţie, densitatea rurală a Regiunii Nord Est este de 68,9 locuitori / kmp, iar cea a judeţului Suceava este de 90,2 locuitori/kmp. În profil regional judeţul cu

densitatea populaţiei rurale cea mai apropiată de cea a judeţului Bacău este judeţul Neamţ (62,9 loc./kmp). Gradul de dependenţă demografică în rural este de 669,0‰, valoare scăzută ţinând cont de media regională (715,9‰) şi naţională (690,8‰). Ponderea populaţiei tinere din mediul rural băcăuan în totalul efectivului demografic rural este de 19,2%, iar cea a populaţiei vârstnice de 20,9%; restul populaţiei este reprezentată de grupa de vârstă a adulţilor (59,9%). Populaţia este afectată de un proces accentuat de îmbătrânire (1.085,7‰), dar care este inferior celui regional şi naţional. Fenomenul de îmbătrânire are toate premisele de a lua amploare în perioada următoare, cu atât mai mult cu cât sporul natural în rural este negativ în ultimii şase ani. În mediul rural băcăuan mişcarea migratorie ,din anul 2009, definită prin soldul schimbărilor de domiciliu a avut un efect pozitiv asupra efectivului demografic (+788) de majorare a populaţiei cu 0,20%, în timp ce soldul schimbărilor de reşedinţă a avut un impact negativ de reducere a efectivului demografic cu 0,45% (-1.771 persoane). Fondul locativ la 1.000 locuitori era de 361,2 locuinţe, în anul 2009, iar suprafaţa locuibilă în rural este de 13,6 mp/loc., cu 0,4 mp mai scăzută faţă de cea din mediul urban, cu toate că suprafaţa medie a unei locuinţe rurale este de 37,7 mp/locuinţă (cu 1 mp mai mare faţă de o locuinţă din urban). Numărul de camere per locuinţă în mediul rural este de 2,7 fiind superioară celei din mediul urban (2,4 camere/locuinţă). În privinţa racordării la utilităţi – reţeaua de alimentare cu apă există în fiecare din cele 85 comune, fie că lungimea acesteia este de 0,5 km (cazul comunelor Filipeni şi Secuieni) sau de 110 km (cazul comunei Mărgineni). Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile (în anul 2009) este de 60% (51 de comune din totalul de 85). La reţeaua de canalizare sunt conectate doar 46 comune (54,1% grad de conectare), în timp ce de reţeaua de gaz beneficiază 23 comune (27,1% grad de conectare).

6.001 locuitori şi

peste18,8%

4.501-6.000 locuitori

30,6%

3.001 - 4.500 locuitori24,7%

sub 3.000 locuitori25,9%

Distribuţia localităţilor din judeţul Bacău în funcţie de efectivul populaţiei, la 1 ianuarie 2010

Dezvoltare rurală

125 | P a g e

Suprafaţa agricolă a judeţului Bacău totalizează 320.382 ha, 48,4% din suprafaţa fondului funciar. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole (58,1%) este formată din terenuri arabile, acestora adăugându-li-se suprafaţa reprezentată de păşuni şi fâneţe în proporţie de 39,3%. Viile şi pepinierele viticole reprezintă 1,9% din suprafaţa agricolă, iar procentul livezilor şi al pepinierelor pomicole este de 0,8%. Suprafaţa agricolă scoasă din circuitul agricol, în anul 2009, în vederea realizării de construcţii de interes public sau personal este de 83,05 ha fiind de 2,4 ori mai mare decât cea înregistrată cu şase ani în urmă. Suprafaţa cultivată în anul 2009 pe raza judeţului Bacău totalizează 144.574 ha adică nici jumătate din suprafaţa disponibilă (45,1%). În context regional, suprafaţa cultivată pe raza judeţului Bacău reprezintă 12,5%. Producţia medie la hectar a judeţului este superioară mediilor naţionale şi regionale doar în cazul culturilor de floare soarelui, pentru celelalte categorii de culturi valorile fiind mai scăzute (cazul culturilor de grâu şi secară; orz şi orzoaică, porumb boabe, sfeclă de zahăr şi cartofi). Conform hărţii de zonare a producţiei agricole din România, întocmită de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă în judeţul Bacău condiţiilor agropedoclimatice sunt favorabile pentru: zootehnie (carne, lapte), viticultură, legumicultură, cartofi, piscicultură. Efectivele de animale, raportate la suprafaţa agricolă, depăşesc media naţională, având chiar valori considerabil mai mari în cazul porcinelor, ovinelor şi caprinelor. Producţia agricolă animală a urmat o perioadă de involuţie în cazul producţiei totale de carne, a producţiei de lapte de vacă şi bivoliţă şi a producţiei de ouă. Activităţile ce au raportat o evoluţie în perioada cuprinsă dintre anul 2003 şi anul 2009 au fost avicultura şi apicultura.

Din cele 12 exploataţii agricole zootehnice din judeţul Bacău 75% sunt amplasate în mediul rural.

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Bacău a înregistrat o evoluţie generală numerică pozitivă în ultimii şase ani. Numărul maşinilor agricole disponibile în mediul rural, raportate la suprafaţa arabilă, este destul de scăzut. Astfel, la 100 ha teren arabil revin 1,43 tractoare, în timp ce media naţională este de 1,85 tractoare/100 ha teren agricol.

19,1

65,9

76,4

33,8

55,8

89,1

27,7

67,3

85,0

1,0

11,0

21,0

31,0

41,0

51,0

61,0

71,0

81,0

91,0

101,0

Bovine Porcine Ovine şi caprine

Animale la 100 ha teren agricol, în anul 2009



126 | P a g e

Analiza SWOT


Evoluţia pozitivă a numărului de structuri administrativ-teritoriale din mediul rural;

O treime dintre comunele judeţului Bacău sunt de mărime medie, având un efectiv al populaţiei cuprins între 4.501 şi 6.000 locuitori;

Evoluţia pozitivă a efectivului demografic din mediul rural al judeţului Bacău, în perioada 2003-2010;

Evoluţia pozitivă a gradului de ruralizare al judeţului în perioada 2003-2010;

Gradul de ruralizare al judeţului înregistrează o valoare de 54,8% fiind superior celui regional şi naţional;

Concentrarea accentuată a populaţiei în mediul rural din judeţul Bacău comparativ cu media regională sau naţională: gradul de aglomerare al populaţiei/kmp la nivel judeţean (66,0 loc./kmp) superior celui regional şi naţional;

Ponderea populaţiei tinere şi a populaţiei adulte în totalul efectivului demografic la nivel judeţean rural este superioară ponderii regionale, iar ponderea populaţiei vârstnice este inferioară la nivel judeţean comparativ cu nivelul regional;

Fiecare 1.000 persoane în vârstă de muncă susţin economic aproximativ 669 persoane tinere şi bătrâne, valoare inferioară mediei naţionale;

Rata sporului natural în mediul rural judeţean este superioară celei înregistrate la nivel naţional;

Reducerea ratei mortalităţii infantile în perioada 2003-2009 a fost de aproximativ de 51,0%, fiind superioară celei înregistrate în mediul rural la nivel naţional;

Soldul migrator al schimbărilor de domiciliu pozitiv;

Suprafaţa agricolă a judeţului Bacău reprezintă 15,0% din suprafaţa agricolă a regiunii Nord Est (valoare apropiată de ceea ce reprezintă a şasea parte din total);

Suprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 48,4% din suprafaţa totală a fondului funciar judeţean;

Mai mult de 50% din suprafaţa agricolă a judeţului este reprezentată de suprafaţa arabilă;

Sporul natural şi rata sporului natural a înregistrat valori negative pe întreaga perioadă cuprinsă între anul 2003 şi anul 2009;

Soldul migrator al schimbărilor de reşedinţă negativ;

Evoluţie negativă a suprafeţei agricole influenţată şi de evoluţia pozitivă a suprafeţei agricole scoase din circuitul agricol cu scopul realizării de construcţii de interes personal şi de interes public;

Evoluţia negativă atât a suprafeţei totale cultivate, cât şi a celei din sectorul privat;

Producţia medie de grâu şi secară şi sfeclă de zahăr la hectar în judeţul Bacău este inferioară celei înregistrate la nivel regional şi naţional;

Numărul de bovine ce revin la hectar de teren la nivel judeţean este inferior celui înregistrat în regiunea Nord-Est;

Numărul tractoarelor şi maşinilor agricole ce revine la 100 ha teren arabil la nivel judeţean înregistrează valori inferioare mediei naţionale;

Lipsa forţei de muncă calificate;

Slaba diversificare a activităţilor economice în mediul rural pe fondul lipsei infrastructurii necesare susţinerii mediului antreprenorial;

Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor specifice;

Utilizarea necorespunzătoare a solurilor de către populaţie conform recomandărilor oficiale şi specificului solurilor;

Procentul ridicat al persoanelor asistate social;

Dezvoltare rurală

127 | P a g e


Numărul de porcine ce revine unui hectar de teren la nivel judeţean este superior celui înregistrat în regiunea Nord-Est;

Evoluţia pozitivă a parcului de tractoare şi maşini agricole;

Existenţa meşteşugurilor, tradiţiilor şi obiceiurilor populare bine păstrate la nivelul multor localităţi rurale din judeţ;


Existenţa Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României ce prevede o determinare a viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor rurale pentru a mări gradul de accesibilitate a populaţiei rurale la servicii de calitate (sănătate, educaţie, servicii sociale);

Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul agriculturii ecologice, dezvoltării rurale, protecţiei mediului şi dezvoltării durabile;

Existenţa Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (cu orizontul de timp până în anul 2013);

Existenţa programului Fermierul ce susţine dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul agriculturii;

Fonduri de finanţare nerambursabile de la guvern pentru activităţi de meşteşugărit prin Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC);

Creşterea anuală cu 10% a subvenţiei de la Uniunea Europeană pentru domeniul agriculturii;

Dezvoltarea zonelor rezidenţiale poate conduce la scăderea suprafeţei agricole totale ca urmare a procesului de scoatere din circuit agricol a suprafeţelor în vederea construcţiei de locuinţe;

Cadrul legislativ instabil şi lipsa cunoaşterii acestuia în rândul populaţiei;

Cadrul legislativ naţional care încurajează dependenţa efectivului demografic de ajutoarele sociale;

Lipsa resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor de dezvoltare;


128 | P a g e

Probleme majore ale dezvoltării rurale Spaţiul rural românesc, definit de unitatea administrativ teritorială „sat”, este cel mai întins spaţiu la nivel naţional. Satul românesc conservă valorile tradiţionale româneşti. În mediul rural rata natalităţii este mai mare decât cea din mediul urban, dar în acelaşi timp rata mortalităţii este mai ridică din cauza procesului de îmbătrânire a populaţiei şi a ratei mortalităţii infantile superioară mediei urbane. Principalele probleme ale comunităţilor rurale româneşti sunt sărăcia, declinul demografic, inadaptarea forţei de muncă la cerinţele pieţei de muncă extra-agricole, calitatea învăţământului, gradul de cultură şi educaţie şi inadecvarea politicilor sociale în raport cu nevoile populaţiei rurale. De asemenea, o problemă foarte importantă a mediului rural este politica socială, ce încurajează dependenţa populaţiei faţă de ajutoarele sociale. Mediul rural băcăuan se confruntă în principal cu probleme legate de accesibilitatea redusă datorită stării tehnice a infrastructurii de transport, aceasta fiind opinia a peste 40% dintre actorii publici locali ce au participat la studiul întreprins în vederea identificării dezvoltării socio-economice a judeţului Bacău. Căile de acces comunale sunt în mare parte doar pietruite, procentul drumurilor locale asfaltate fiind foarte redus. În aceste condiţii, lipsa rigolelor este o problemă indusă de situaţia necorespunzătoare a infrastructurii de comunicaţii. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei reprezintă o a doua dimensiune nefavorabilă a mediului rural băcăuan. Îmbătrânirea populaţiei are loc pe fondul fenomenului de migraţie în rândul tinerilor (în special, migraţia externă) în vederea căutării unui loc de muncă. Agricultura şi activităţile conexe, în perioada dinainte de ’89 au fost colectivizate, iar forţa de muncă din mediul rural era concentrată în acest sector. Imediat după retrocedarea terenurilor agricole, fiecare proprietar de teren agricol a fost liber să îşi cultive terenul de care dispunea, prin propriile mijloacele tehnice. Astfel, infrastructura agricolă a intrat în epoca „distrugerii”. În aceste condiţii, în mediul rural băcăuan, agricultura (baza tehnico-materială şi lipsa investiţiilor) şi neexploatarea potenţialului agricol reprezintă o reală şi majoră problemă a comunităţii rurale contemporane.

Sectorul agricol este, de asemenea, afectat de fenomene naturale precum inundaţii şi secetă, perioade în care există riscuri foarte mari ca producţia agricolă să fie semnificativ afectată. Lipsa sau situaţia necorespunzătoare a infrastructurii de transport şi a infrastructurii tehnico-edilitară sunt principalele probleme nominalizate. Alte probleme identificate, situate pe alte nivelurile de importanţă, sunt: mediului economic slab dezvoltat, locuri de muncă foarte puţine (ceea ce are ca efect o rata de ocupare a populaţiei foarte scăzută comparativ cu mediul urban). Lipsa locurilor de muncă reprezintă şi explicaţia aspectului problematic „populaţie asistată social/grad ridicat de sărăcie” aşa cum lipsa sectorului productiv are ca efect direct o ofertă de muncă aproape inexistentă.

14,0%

16,0%

30,0%

32,0%

34,0%

34,0%

36,0%

38,0%

42,0%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%

Lipsa sectorului economic -

productiv

Populaţia asistată social şi

gradul ridicat de sărăcie

Lipsa fondurilor / investiţiilor

Serviciile publice slab dezvoltate

Infrastructura tehnico-edilitară

Lipsa locurilor de muncă

Agricultura de subzistenţă

Îmbătrânirea populaţiei şi

migrarea populaţiei tinere

Infrastructura rutieră

Principalele probleme cu care se confruntă mediul rural din judeţul Bacău - opinia actorilor locali

Dezvoltare rurală

129 | P a g e

Direcţii posibile de acţiune La nivel european există „Carta europeană a spaţiului rural”, document-cadru, politic şi juridic al dezvoltării şi amenajării rurale în acest spaţiu. La nivel naţional există „Programul Naţional de Dezvoltare Rurală” (cu orizontul de timp 2013) este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene. Numărul mediul al salariaţilor din sectorul „agricultură, silvicultură şi pescuit” la nivelul judeţului Bacău este de 1.287 persoane (în anul 2008), ceea ce reprezintă 2,3% din numărul total al numărului mediu de salariaţi din judeţ. Procentul salariaţilor din sectorul „agricultură, silvicultură şi pescuit” este foarte mic în condiţiile în care suprafaţa agricolă a judeţului reprezintă 48,4% din suprafaţa fondului funciar (din care 58,1% sunt terenuri arabile). Ţinând cont de potenţialului agricol al judeţului şi de situaţia actuală mai puţin favorabilă a acestui domeniu, principala direcţie de acţiune este reprezentată de „agricultură”, cu atât mai mult cu cât din punct de vedere strategic, dezvoltarea României obligă la o creştere a productivităţii muncii în agricultură. Principala componentă a sectorului agricol ce ar putea reprezenta o posibilă direcţie de acţiune la nivel judeţean din punct de vedere strategic este dată de cultura plantelor, respectiv a legumelor. Această direcţie de acţiune este susţinută şi de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (condiţiile agropedoclimatice judeţene sunt favorabile pentru legumicultură, cartofi, etc.) În sectorul agricol sunt necesare existenţa şi funcţionare asociaţiilor agricole. În toată lumea, asociaţiile agricole au un rol extraordinar de important. În asociaţiile agricole se face întreaga politică agrară a unei ţări. Micii proprietari de terenuri agricole trebuie să se asocieze. Astfel, exploatarea terenurilor va ajunge la standarde europene şi internaţionale, unde procedeul agricol este mecanizat şi nu oamenii şi animalele sunt pilonii principali.

Sectorul agricol nu trebuie limitat doar la cultivarea plantelor şi la înfiinţarea de asociaţii agricole, ci trebuie să continue cu „procesarea produselor agricole” (vegetale şi animale). În vederea realizării unei agriculturii standardizate este necesară şi asigurarea bazei tehnico-materiale, ceea ce reprezintă o altă dimensiune de acţiune la nivelul sectorului agricol în context judeţean.

Pentru dezvoltarea agriculturii se impune şi amenajarea de sisteme de irigaţii, dar şi implementarea unor măsuri împotriva inundaţiilor, precum: realizarea unor lucrări destinate reţinerii şi întârzierii scurgerii apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente; modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată; stabilirea luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicţie în care se interzice orice construcţie în zona canalului de inundaţie, etc.

6,0%

8,0%

10,0%

10,0%

12,0%

28,0%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0%

baza tehnico-materială

agroturismul

creşterea animalelor

procesarea produselor agricole

asociaţii agricole

cultura plantelor / legumelor

Agricultura - principala prioritate a dezvoltării mediului rural din judeţul Bacău - opinia actorilor locali


130 | P a g e

Un aspect important al cadrului de acţiune la nivel judeţean este dat de elementul „agroturism”. Agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare de venituri complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării potenţialului economic al acestora, prin activităţile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului, iar în ultimii ani a prins contur şi la nivel naţional.

44,0% dintre actorii publici locali consideră că „dezvoltarea sectorului economic” este direcţia secundă posibilă de acţiune fiind în strânsă legătură cu direcţia de acţiune de pe poziţia a treia – „infrastructura de transport” menţionată de 42,0% dintre participanţii la studiu ce a vizat identificarea dezvoltării economice şi sociale a judeţului Bacău.

În vederea creşterii atractivităţii mediului rural, crearea de locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai este necesară sprijinirea diversificării economice în spaţiul rural şi al revitalizării meșteșugurilor tradiţionale. Astfel, vor fi susţinute firmele din domeniul serviciilor (la nivel rural există multe localităţi în care populaţia nu beneficiază de servicii de bază), precum şi activităţile şi meşteşugurile tradiţionale de artizanat etc. Alte direcţii posibile de acţiune în sensul dezvoltării durabile a comunităţilor rurale din judeţ sunt reprezentate de:

atragerea specialiştilor (în vederea dezvoltării serviciilor publice precum: cultură-educaţie, sănătate, siguranţă şi ordine publică, etc.);

atragerea fondurilor / investiţiilor – nimic nu poate fi realizat fără suportul financiar corespunzător (astfel, resursele financiare locale şi aşa limitate trebuie să reprezintă parte din cofinanţarea acţiunilor majore);

dezvoltarea resurselor umane;

valorificarea resurselor locale;

managementul deşeurilor (cu atât mai mult cu cât în prezent în mediul rural la 16 iulie 2009 au fost închise toate cele 195 de depozite de deşeuri neconforme).

6,0%

10,0%

12,0%

20,0%

22,0%

36,0%

42,0%

44,0%

74,0%

0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%

Managementul deşeurilor

Valorificarea resurselor locale

Dezvoltarea resurselor umane

Atragerea de investiţii

Atragerea specialiştilor în mediul rural,

dezvoltarea serviciilor publice

Infrastructura tehnico-edilitară

Infrastructura rutieră

Dezvoltarea şi diversificarea economică

Agricultura

Priorităţile dezvoltării mediului rural din judeţul Bacăuopinia actorilor locali

I.9. PROTECŢIA MEDIULUI


132 | P a g e

Situaţia actuală Atmosfera. Calitatea atmosferei în judeţul Bacău este influenţată de emisiile de substanţe acidifiante şi eutorifizante ce provin în principal din surse staţionare, precum: arderea combustibililor fosili cu scopul producerii energiei electrice şi termice; arderea deşeurilor de lemn şi rumeguş în centralele termice; managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor şi producerea şi administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură. În anul 2009 a fost înregistrată o creştere a cantităţii emisiilor de dioxid de sulf comparativ cu anul 2008 (3.057,64 tone/an emisii de SO2 în anul 2009 cu 33,5% mai mult decât în anul precedent) şi o scădere a cantităţii de oxizi de azot cu aproximativ 20,4% (de la 2.316,492 tone NOx în anul 2008 la 1.842,81 tone NOx în anul 2009). În judeţul Bacău, arderile din industria energetică şi de transformare sunt sursa de proveninţă a 99% din emisiile de dioxid de sulf, a 62,1% dintre emisiile de plumb şi a 49,5% din emisiile de oxizi de azot. În anul 2009, la nivelul judeţului Bacău cantitatea de amoniac a scăzut 59,3% comparativ cu anul precedent (de la 4.427,06 tone în anul 2008 la 1.800,16 tone în anul 2009). Principalele surse de proveninţă a emisiilor de amoniac sunt domeniul agricol (39,3%) şi activităţile de tratare şi depozitare a deşeurilor (34,7%). Începând cu anul 2005, cantitatea de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) a scăzut până în anul 2009 de aproximativ 11,4 ori (de la 5.796,07 tone în anul 2005 la 508,15 tone în anul 2009). În anul 2009, un procent 29,22% din emisiile NMVOC provin din activitatea de extracţie şi distribuţie a combustibililor fosili şi 25,06% din utilizarea solvenţilor şi a altor produse. În 2009 emisiile de plumb au fost de 53,607 kg, fiind cu 50,2% mai mari decât cele înregistrate cu un an înainte. Calitatea aerului ambiental. La nivelul anului 2009, monitorizarea calităţii aerului în judeţului Bacău s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator, cât şi în cadrul sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului.

Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar se remarcă o serie de zone din municipiul Bacău unde se înregistrează încă episoade de poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici. Resurse de apă. Calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. În anul 2009, râul Siret prin „Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă” aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006 a fost clasificat ca făcând parte în proporţie de 100% din grupa II de calitate. Râurile Trotuş, Tazlău şi Bistriţa au fost clasificate în grupa II de calitate în proporţie de 77,4%; 40,6% şi respectiv 6,25%, clasa III de calitate (22,6% râul Trotuş, 59,4% râul Tazlău şi 89,58% râul Bistriţa) şi clasa V de calitate - 4% din lungimea râului Bistriţa (2 km). În cursul anului 2009, în Bazinul Hidrografic Siret - judeţul Bacău au fost investigate atât din punct de vedere fizico-chimic cât şi biologic lacurile de acumulare. În urma analizelor probelor prelevate, pe ansamblu, acumularea Răcăciuni s-a încadrat în clasa a II-a de calitate pe cele trei secţiuni: secţiunea mijloc lac – coadă lac, secţiunea mijloc lac şi secţiunea baraj. Calitatea acumulării Agrement corespunde per ansamblu clasei a II-a de calitate (probele prelevate din acest lac corespund secţiunii mijloc lac). Din punct de vedere fizico-chimic Acumularea Poiana Uzului în secţiunea baraj, secţiunea mijloc lac şi secţiunea Priza Cărăboaia s-au încadrat în clasa I de calitate la toate grupele de indicatori. În vederea stabilirii nivelului de calitate a apelor subterane de pe raza judeţului Bacău, pe parcursul anului 2009 laboratoarele din cadrul Direcţiei Bazinale de Apă Siret Bacău, au executat analize fizico-chimice pentru probele de apă recoltate din: foraje de exploatare (alimentări cu apă), foraje de supraveghere situate pe platformele industriale şi foraje de studiu. În urma recoltărilor de probe, analizele fizico-chimice ale alimentărilor cu apă potabilă corespunzătoare oraşelor Buhuşi şi Bacău, au evidenţiat sporadic depăşiri la fier total şi sulfaţi. Gama indicatorilor analizaţi prin intermediul forajelor de control situate pe platformele industriale a fost diferenţiată cuprinzând în principal indicatorii de poluare specifici rezultaţi din activitatea industrială a platformelor – ce indică o impurificare a pânzei freatice cu poluanţi precum poluat cu amoniu, azotiţi, cloruri, reziduu fix, calciu, CCOMn, mangan, sulfaţi şi produse petroliere. Numărul forajelor de studiu de pe teritoriul judeţului Bacău care fac parte din reţeaua naţională de foraje hidrogeologice a României se totalizează la 40 structuri. Pentru indicatorii

Protecţia mediului

133 | P a g e

urmăriţi (probe prelevate din râurile Siret, Bistriţa şi Trotuş) comparativ cu limitele maxime admise, s-au constatat depăşiri pentru: mangan, fier, azotaţi, amoniu, calciu, reziduu fix, fosfaţi şi sulfaţi. Calitatea solurilor. Deficitul de elemente nutritive, eroziunea solului şi compactarea, la nivelul judeţului Bacău, sunt factorii principali care afectează 54,3% din suprafaţa totală degradată în anul 2009. La nivelul anului 2009, comparativ cu perioada precedentă au fost identificaţi noi factori de degradare: pseudogleizarea, seceta periodică şi terenurile nisipoase. La nivelul judeţului Bacău au fost identificate un necesar de îmbunătăţiri funciare/agricole ce cumulează 163.000,4 ha teren, ce sunt încadrate în categoria zonelor critice din punct de vedere al degradării din care 86,2% vizează acţiuni de combatere a eroziunii solului şi restul de 13,8% acţiuni de desecare. La nivelul judeţului Bacău terenurile arabile se găsesc în clasele III şi IV de calitate în proporţie de 40,3%, respectiv 34,1%. Un impact negativ asupra stării solurilor o au inundaţiile. Astfel, în perioada 2004-2009 suprafaţa agricolă afectată de acest hazard natural a oscilat între 4.147 ha (în anul 2008) şi 15.947,5 ha (în anul 2005). În anul 2009 suprafaţa agricolă afectată de revărsarea apelor din albie a fost de 6.683 ha. Managementul deşeurilor. Aria deservită de serviciile de salubrizare acoperă, în mod obişnuit, doar „zonele metropolitane”, oraşele şi câteva comune din zona rurală. Aceste servicii sunt realizate nu numai de către operatori specializaţi, ci şi de către departamente cu sarcini specifice din cadrul structurilor administraţiilor publice locale. Serviciile de salubrizare în judeţul Bacău sunt prestate de 8 operatori de salubrizare (5 operatori cu capital privat şi 3 operatori cu capital de stat), din care 5 licenţiaţi ANRSCUP. Pe lângă cei 8 operatori de salubrizare, există localităţi care au înfiinţat în cadrul primăriilor departamente/direcţii/servicii de salubrizare: Departamentul Administrativ din cadrul Primăriei Tg. Ocna, Direcţia de Salubrizare şi Departamentul de Gestionare a Deşeurilor din cadrul Primăriei Slănic Moldova, Serviciul de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Dărmăneşti, Societatea Cooperativă de consum Oituz. Numărul de comune deservite de servicii de salubrizare a crescut din anul 2007 de la 16 comune la 30 de comune în anul 2009, ceea ce înseamnă că 55 de comune încă nu aveau servicii de salubrizare. Gradul de gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în anul 2009 în mediul rural a fost de circa 40% şi de 90% în mediul urban

potrivit documentului oficial „Master Plan. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău (mai 2010)”. În anul 2010, ca urmare a intrării în funcţiune a proiectelor PHARE CES şi ISPA este de aşteptat ca populaţia deservită cu servicii de salubrizare în mediul rural să crească până la circa 60%. În prezent, la nivelul judeţului Bacău există 1 depozit conform de deşeuri nepericuloase tip „b” (operaţional începând cu luna mai a anului 2010) şi 7 depozite neconforme tip „b” amplasate în localităţile Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Nicolae Bălcescu. Depozitul conform ocupă o suprafaţă de 25,3 ha, este alcătuit din 4 celule şi are o capacitate de 4.123 mc. Suprafaţa celor 7 depozite neconforme de tipul „b” este de 27,4 ha şi au o capacitate proiectată cumulată de 1.359 mii mc. În mediul rural au fost identificate, în urma inventarierii realizate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău şi Garda de Mediu, un număr de 195 spaţii de depozitare ce au fost închise şi reabilitate la sfârşitul anului 2009. Cantitatea de deşeuri municipale generate la nivelul judeţului, în anul 2007, a fost de 231.466 tone, din care 187.415tone (80,96%) sunt deşeuri municipale generate şi colectate, restul de 44.051 tone reprezentând deşeuri municipale necolectate (19,04%). Din cantitatea totală de deşeuri municipale generate şi colectate un procent de 67,9% sunt deşeuri menajere şi asimilabile, 22,2% sunt deşeuri din construcţii şi demolări şi în proporţie de 9,9% sunt deşeuri din servicii municipale. În anul 2007, în judeţul Bacău, 51,3% dintre deşeurile menajere generate sunt deşeuri biodegradabile (vegetale şi animale) şi 13,4% sunt deşeuri din plastic. La nivelul anului 2007, un locuitor din judeţul Bacău a generat 321 kg deşeuri (cu 58 kg mai mult faţă de anul 2003). La nivel judeţean (în 2009) existau 97 de colectori de deşeuri de ambalaje, 5 reciclatori şi 7 operatori economici autorizaţi pentru colectare/ dezmembrare vehicule scoase din uz. Procentul de valorificare al deşeurilor reciclabile de tipul hârtie/carton a fost de 97,7% şi de 110,6% în cazul PET-urilor (în anul 2009).


134 | P a g e

Analiza SWOT


Existenţa agenţilor economici ce implementează acţiuni ce vizează reducerea cantităţilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru perioada 2005-2011 conform Programul Naţional de Reducere Progresivă a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;

SC CET SA Bacău vizează înlocuirea progresivă a cantităţii de cărbune utilizată în arderea cu rumeguş în vederea reducerii emisiilor la coş;

Cantitatea de oxizi de azot şi compuşi organici volatili nemetanici în atmosferă a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2005;

Cantitatea de amoniac în atmosferă a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2007;

Monitorizarea calităţii aerului în judeţului Bacău se realizează prin prelevări manuale, analize ale probelor în laborator şi sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului;

Existenţa resurselor de apă reprezentate atât de apele de suprafaţă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale), cât şi de apele subterane;

Din resursa teoretică de apă subterană resursa de apă utilizabilă reprezintă 82,4%;

Râul Trotuş face parte conform „Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă” în proporţie de 100% din grupa II de calitate;

Acumularea Poiana Uzului în secţiunea baraj, secţiunea mijloc lac şi secţiunea Priza Cărăboaia din punct de vedere fizico-chimic s-a încadrat în clasa I de calitate la toate grupele de indicatori (regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, alţi indicatori chimici relevanţi:fenoli, detergenţi, poluanţi toxici de origine naturală);

Din punct de vedere al calităţii apelor acumulările Răcăciuni şi Lac Agrement Bacău sunt încadrate în clasa a II-a de calitate;

Existenţa unei reţele extinse de foraje de studiu incluse în reţeaua naţională de foraje hidrogeologice a României;

Existenţa serviciilor de salubrizare la nivelul judeţului Bacău;

Evoluţie pozitivă a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

Existenţa unui depozit în Bacău de deşeuri nepericuloase de tip „b” realizat

Evoluţia pozitivă a cantităţii emisiilor de SO2 (99% dintre emisiile de dioxizi de sulf au ca sursă de proveninţă arderile în energetică şi industria de transformare);

49,46% emisii de oxizi de azot în atmosferă provin din industria energetică şi de transformare;

39,3% din emisiile de amoniac au ca sursă de provenienţă domeniul agricol;

Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului cuprinde o staţie de tip urban şi două staţii de tip industrial fiind insuficiente pentru necesităţile în domeniu;

62,1% dintre emisiile de plumb înregistrate la nivelul judeţului Bacău provin din arderile în energetică şi industria de transformare

Evoluţia pozitivă a cantităţii emisiilor de plumb;

Existenţa zonelor din municipiul Bacău unde se înregistrează episoade de poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici;

În perioada rece, calitatea aerului ambiental este influenţată negativ de o poluare suplimentară preponderentă din sistemul centralizat şi/sau individual de încălzire;

Din resursa teoretică de apă de suprafaţă resursa de apă utilizabilă reprezintă doar 35,9%;

Existenţa lungimilor de râu încadrate în grupa III şi IV de calitate;

Analizele fizico-chimice ale alimentărilor cu apă potabilă corespunzătoare oraşelor Buhuşi şi Bacău au evidenţiat sporadic depăşiri la fier total şi sulfaţi;

Apele subterane monitorizate cu foraje de control situate pe platformele industriale prezintă impurificări ale pânzei freatice cu poluanţi specifici;

Analizele fizico chimice din Bazinul Hidrografic Siret semnalează depăşiri ale indicatorului mangan, limitei de fier şi indicatorului azotat;

Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc ridicat de poluare având drept consecinţă directă faptul că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia judeţului (în anumite zone);

Existenţa a două zone critice în ceea ce priveşte pericolul de poluare accidentală a apelor de suprafaţă (Platforma industrială Bacău Sud - pentru

Protecţia mediului

135 | P a g e


în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind depozitarea deşeurilor, fiind prevăzut cu sistem de impermeabilizare, sistem de colectare şi tratare a levigatului, sistem de colectare şi tratare a biogazului;

Depozitele neconforme de deşeuri nepericuloase tip „b” din judeţul Bacău şi-au sistat activitatea în anul 2009 (urmând ca până în anul 2011 să fie închise);

51,3% dintre deşeurile menajere generate sunt deşeuri biodegradabile (vegetale şi animale);

Cantitatea de deşeuri municipale generată de fiecare locuitor din judeţul Bacău este mai mică decât media naţională cu 22,11%;

Existenţa colectorilor de deşeuri de ambalaje şi a reciclatorilor de deşeuri de ambalaje;

Evoluţie pozitivă a cantităţii de PET-uri colectate;

Existenţa operatorilor economici autorizaţi pentru colectare/ dezmembrare vehicule scoase din uz;

Existenţa documentului strategic „Master Plan. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău” (2010) în care sunt prezentate evoluţii legate de situaţia deşeurilor şi a managementului acestora pe termen mediu la nivelul judeţului în concordanţă cu previziunile la nivel naţional şi regional;

râul Bistriţa şi Platforma industrială Borzeşti - Oneşti - pentru râul Trotuş);

Existenţa suprafeţelor de teren pe care sunt amenajate 14 depozite industriale cu efecte poluante asupra solurilor (45,2% din suprafaţa amenajată pentru depozitele industriale este reprezentată de teren pe care sunt amenajate depozite industriale periculoase);

74,4% din suprafaţa terenurilor arabile se găsesc în clasele III şi IV de calitate;

Existenţa suprafeţei de teren agricol afectată de inundaţii la nivelul judeţului Bacău;

Aria deservită de serviciile de salubrizare acoperă, în mod obişnuit, doar „zonele metropolitane”, oraşele şi câteva comune din zona rurală;

În judeţul Bacău nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere;

19,04% dintre deşeurile municipale generate reprezintă deşeuri municipale generate şi necolectate;

Inexistenţa valorificatorilor energetici de deşeuri de ambalaje la nivelul judeţului Bacău;

Lipsa de investiţii în ceea ce priveşte lucrările de conservare a exploatărilor abandonate sau sistate (câmpuri de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale, mine, halde de steril);

Inexistenţa în operare a staţiilor de transfer, sortare sau compostare;


136 | P a g e


Existenţa Convenţiei de la Stockholm ce vizează controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate poluanţi organici persistenţi din categoria pesticidelor, produselor industriale şi a subproduselor;

Existenţa măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului;

Existenţa Directivei 2008/50/CE ce reglementează încadrarea în valorile limită la indicatorul pulberi în suspensie;

Existenţa surselor de finanţare destinate special pentru reabilitarea staţiilor de epurare şi tratare a apelor uzate vechi şi realizarea de noi staţii de epurare;

Existenţa HG 349/2005 ce reglementează activitatea de depozitare a deşeurilor;

Creşterea interesului autorităţilor locale pentru promovarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului;

Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de Mediu pentru susţinerea şi realizarea cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul protecţiei mediului;

Organizarea unor proiecte naţionale precum „Let’s do it Romania! Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi!” care cresc nivelul de conştientizare al populaţiei cu privire la mediu şi necesitatea menţinerii acestuia;

Existenţa zonelor supuse riscului de producere a fenomenelor naturale de tipul inundaţiilor şi alunecărilor de teren;

Fonduri financiare insuficiente destinate împăduririi terenurilor degradate;

Nivelul scăzut de educare al populaţiei în privinţa colectării selective a deşeurilor;

Capacitatea financiară redusă a populaţiei şi a autorităţilor publice poate afecta introducerea serviciilor de salubritate, în special, în mediul rural, şi dezvoltarea infrastructurii serviciilor de salubritate;

Protecţia mediului

137 | P a g e

Probleme majore ale protecţiei mediului Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat o bună calitate a acestuia, dar există o serie de zone din municipiul Bacău unde se înregistrează episoade de poluare determinate de funcţionarea unor operatori economici. Episoadele de poluare înregistrate pe parcursul anului 2009 au fost favorizate şi de condiţiile meteorologice nefavorabile unei bune dispersii, ceea ce a permis acumularea poluanţilor în atmosferă. Municipiul Bacău şi comuna Letea Veche se încadrează în lista 1 la pulberi în suspensie (PM10) fapt constat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău în urma modelării matematice a datelor privind emisiile de pulberi. Analiza cauzelor şi surselor ce determină depăşirile pulberilor în suspensie a evidenţiat că, prin coroborarea informaţiilor din emisii cu cele din emisii arată că peste poluarea de fond provenită din multitudinea de surse fixe, mobile şi difuze, care se resimte pe întreaga perioada a anului, în perioada rece se adaugă o poluare suplimentară, preponderentă din sistemul centralizat şi/sau individual de încălzire. Monitorizarea calităţii apei. Pe raza judeţului Bacău există două zone critice în ceea ce priveşte pericolul de poluare accidentală a apelor de suprafaţă şi anume:

Platforma industrială Bacău Sud pentru râul Bistriţa unde Compania de Apă Bacău, S.C. Letea S.A. Bacău (fabricarea celulozei şi hârtiei) şi S.C. Amurco S.R.L. (fabricarea îngrăşămintelor chimice) deversează ape uzate cu specific menajer sau cu impurificatori specifici domeniului de activitate;

Platforma industrială Borzeşti-Oneşti pentru râul Trotuş: S.C. Energy Bio Chemicals S.A. Oneşti (fabricarea cauciucului şi derivaţi ale produselor petroliere), S.C. Rafo S.A. Oneşti (rafinare petrol), S.C. Chimcomplex S.A. Oneşti (fabricare pesticide), S.C. Apă Canal S.A. Oneşti - deversează ape uzate cu impurificatori specifici domeniului de activitate sau cu specific menajer.

Forajele de supraveghere situate pe platformele industriale din judeţul Bacău au analizat o gamă de indicatori de poluare specifici, rezultaţi din activitatea industrială a platformei respective. Calitatea pânzei freatice din forajele de control amplasate pe platforma SC Amurco SRL a suferit modificări datorită defecţiunilor la instalaţiile de uree, acid

fosforic şi datorită canalizării. Calitatea apei subterane din zona SC Energy Bio Chemicals SA - Sucursala Carom Oneşti este afectată de o serie de scurgeri şi infiltraţii de substanţe poluante provenite din secţiile de fabricaţie, din reţeaua de canalizare şi de la rampele de încărcare-descărcare. Poluanţii frecvenţi sunt: amoniu, azotiţi, reziduu fix, CCOMn şi mangan. Subteranul din zona SC Chimcomplex SA Borzeşti este poluat cu amoniu, azotiţi, cloruri, reziduu fix, calciu, CCOMn, mangan şi sulfaţi. Impurificatorii specifici zonei platformei industriale SC Rafo SA Oneşti sunt: amoniu, azotiţi, calciu, reziduu fix, fier, CCOMn, mangan şi fosfaţi; pe teritoriul rafinăriei subteranul este poluat cu produse petroliere (irizaţii sau miros caracteristic). O problemă majoră pentru nivelul de calitate al apei şi a evoluţiei acestui indicator în perioada următoare o reprezintă evacuările de ape menajere provenite din localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de epurare noi (retehnologizate). În mediul rural sunt sesizate poluări ale pânzei freatice din cauza lipsei sistemului de canalizare. În ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea apei potabile la nivelul judeţului Bacău s-au identificat următoarele probleme:

sursa de apă insuficientă pentru sistemul de alimentare cu apă în municipiul Bacău;

starea necorespunzătoare de funcţionare a serviciilor de apă în sistem centralizat în municipii şi oraşe;

lipsa sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi calitatea necorespunzătoare a apei potabile în localităţile rurale.

Monitorizarea calităţii solului. Fenomene naturale precum alunecări de teren, torente, inundaţii afectează solurile judeţului Bacău. Un impact negativ, asupra solurilor o are activitatea din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) cu efecte asupra a 18,7525 ha teren pe care sunt amplasate 7 depozite periculoase. Managementul deşeurilor. În judeţul Bacău, în prezent, nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere. În municipiul Bacău există un proiect pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracţii de deşeuri: hârtie şi carton, sticlă, plastic şi restul de deşeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt


138 | P a g e

amplasate 4 containere: unul pentru deşeuri de plastic, unul pentru deşeuri de sticlă, unul pentru deşeuri de hârtie şi carton şi unul pentru deşeuri reziduale. În prezent, în judeţul Bacău nu există în operare staţii de transfer, sortare sau compostare. Însă există investiţii în derulare pentru realizarea staţie de transfer şi sortare în Comănești, staţie de sortare în Moinești, proiectul Colectarea selectivă şi transportul deșeurilor în zona turistică Târgu Ocna” – investiţii realizate prin Phare CES 2004, la care se adăugă staţiile de compostare şi sortare de la Bacău şi depozitul ecologic Bacău (prima celulă) realizate din fonduri ISPA. Aceste investiţii sunt programate să fie funcţionale din 2011.

Direcţii posibile de acţiune În vederea controlării emisiilor de pulberi înregistrate în Municipiul Bacău şi comuna Letea Veche a fost elaborat un program de gestionare a calităţii aerului ce stabileşte o serie de măsuri cu responsabili, termene şi evaluări periodice. Prima raportare a stadiului realizărilor măsurilor va fi în decembrie 2010. În ceea ce privesc măsurile de îmbunătăţire a calitătii aerului, ele trebuie să asigure îndeplinirea cerinţelor art.22 alin (2) din Directiva 2008/50/CE, privind încadrarea în valorile limită la indicatorul PM 10 (pulberilor în suspensie) până la 11 iunie 2010 şi actualmente prorogat pentru 11 iunie 2011, după cum urmează:

media anuală la PM 10 trebuie să scadă de la 26,4 µg/mc, medie anuală înregistrată în 2009, până la 20 µg/mc;

numărul de depăşiri faţă de limita zilnică, pe întregul an să nu fie mai mare de 7 (faţă de cele 20 depăşiri înregistrate la nivel judeţean în 2009).

În prezent, prin implementarea prevederilor directivelor din domeniul calităţii aerului şi controlul integrat al poluării şi a investiţiilor realizate de operatorii economici, sunt în scădere emisiile provenite din surse fixe şi, în special, cele provenite de la instalaţiile mari de ardere, în timp ce, pentru reducerea impactului cauzat de emisiile provenite din trafic, pe lângă măsurile care reglementează calitatea carburanţilor introduşi pe piaţă, administraţia locală va trebui să iniţieze o serie de măsuri, cum ar fi de exemplu:

construirea unei artere ocolitoare care să preia traficul greu din municipiul Bacău;

înnoirea parcului auto destinat transportului în comun din judeţul Bacău;

realizarea unui sistem pentru monitorizarea şi fluidizarea traficului;

informarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la promovarea transportului durabil;

derularea planurilor de reducere şi de conformare. Acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii apelor. În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Bacău sunt cuprinse următoarele obiective privind apele de suprafaţă:

îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă prin diminuarea impactului asupra calităţii acestora, ca urmare a evacuării apelor menajere neepurate sau parţial epurate de la staţiile de epurare orăşeneşti;

diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat evacuării apelor menajere neepurate provenite din localităţile rurale;

reducerea impactului asupra apelor de suprafaţă prin diminuarea poluării datorat deversării apelor uzate (cu conţinut de substanţe periculoase ) de la operatorii economici;

diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă datorat evacuărilor de ape uzate provenite de la fermele de animale şi exfiltraţiilor din batalurile de dejecţii;

reducerea cu cel puţin 50% a poluărilor accidentale cu produse petroliere. Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate. În acest context, principala măsură de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea avansată a apelor uzate, retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun următoarele măsuri: reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră; reabilitarea staţiilor vechi de epurare; realizarea de staţii de epurare noi cu treaptă mecano-biologică şi treaptă terţiară; realizarea etapizată a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural şi tratarea corespunzătoare a nămolurilor provenite din apele uzate.

Protecţia mediului

139 | P a g e

Managementul deşeurilor. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, implică multiple planuri de acţiune, cum ar fi:

Reducerea cantităţilor de deşeuri generate

Creşterea procentului de valorificare a deşeurilor refolosibile

Intensificarea acţiunilor de control privind gestiunea deşeurilor

Crearea unui sistem integrat de eliminare a deşeurilor , ţinând seama de cele mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive.

Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, generatorii de deşeuri au întocmit planurile proprii de gestionare a deşeurilor , care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reciclarea deşeurilor şi eliminarea deşeurilor nevalorificabile. Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere în mediul urban poate contribui la reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate. Tot mai mulţi agenţi economici trebuie implicaţi în acţiuni care vizează reducerea impactului deşeurilor asupra mediului şi conştientizarea populaţiei privind necesitatea schimbării atitudinii faţă de problematica deşeurilor şi importanţa introducerii noilor practici. Conform „Master Plan. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău (mai 2010)” obiectivele principale care necesită o abordare atentă în raport cu obiectivele şi ţintele de atins în conformitate cu legislaţia în vigoare şi documentele de planificare în domeniu:

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare (în raport cu cantităţile generate în anul 1995) însemnând o reducere cu până la 75% a cantităţilor până în 2010, cu 50% până în 2013, şi cu 35% până în 2016 având în vedere că, până acum, în acest scop, nu a fost implementată nicio măsură la nivel judeţean;

Construirea unui nou depozit conform (a cărui durată de timp de execuţie va fi destul de îndelungată). Între timp, singura posibilitate de eliminare rămâne prima celula a singurului depozit conform de tip b de la Bacău. Acest fapt va conduce la reducerea perioadei de exploatare estimată pentru prima celulă, adică 4 ani;

Implementarea la toate nivelurile în judeţ a unui sistem corespunzător de colectare separată a deşeurilor.

În vederea rezolvării acestor probleme se are în vedere: închiderea a șase depozite neconforme, realizarea celei de-a doua celule pentru depozitul conform Bacău, creșterea capacităţii staţiei de compostare din Bacău, realizarea unei staţii de transfer, sortare şi compostare în Onești, realizarea staţiei de transfer deșeuri Găiceana, realizarea staţiei de transfer deșeuri Berești Tazlău. În această Alternativă sunt integrate: staţiile de transfer şi sortare existente în Comănești, staţia de sortare existentă în Moinești, proiectul ”Colectarea selectivă şi transportul deșeurilor în zona turistică Târgu Ocna” – investiţii realizate prin Phare CES 2004, la care se adaugă staţiile de compostare şi sortare de la Bacău şi depozitul ecologic Bacău (prima celula) realizate din fonduri ISPA. Această Alternativă ia în considerare faptul că depozitul de la Bacău va fi folosit ca depozit zonal, deservind întregul judeţul. Astfel, prima celula realizată prin proiectul ISPA urmează sa fie pusa la dispoziţia judeţului, în timp ce cea de a doua celulă (de cca 8. ha) a depozitului se va realiza prin Proiectul POS Mediu. Transferul şi depozitarea deșeurilor va avea următorul flux:

deşeurile generate în partea de vest se vor depozita temporar în Staţia de transfer din Comănești în vederea transportului pentru eliminarea finală în depozitul de la Bacău;

deşeurile generate în partea de nord - vest se vor depozita temporar în Staţia de transfer din Berești Tazlău, eliminarea finală fiind în depozitul de la Bacău;

deşeurile generate în partea de sud se vor depozita temporar în Staţia de transfer din Onești în vederea transportului pentru eliminarea finală în depozitul de la Bacău;

deşeurile generate în partea de sud - est se vor depozita temporar în Staţia de transfer din Găiceana, eliminarea finală fiind de asemenea la depozitul Bacău.

I.10. ANALIZA MEDIULUI EXTERN ŞI A FACTORILOR

INTERESAŢI


142 | P a g e

Analiza PESTEL a judeţului Bacău PESTEL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical, Environment şi Legislative. Acest tip de analiză are în vedere influenţele externe generate de aceşti factori. Cei şase stimulatori ai schimbării nu acţionează independent sau paralel ci ei se află în interacţiune şi pot genera schimbări imprevizibile asupra dezvoltării judeţului Bacău.

Factorul politic

Un prim factor de ordin politic care afectează/poate afecta dezvoltarea judeţului Bacău se referă la legătura dintre formaţiunile politice aflate la guvernare şi structurile politice care administrează unităţile teritoriale din cadrul judeţului. În Bacău partidul politic cel mai reprezentat este Partidul Social Democrat. 36 dintre cele 93 structuri administrative teritoriale sunt conduse de primari ce sunt afiliaţi Partidului Social Democrat (38,7%). 25 structuri administrativ teritoriale sunt conduse de primari afiliaţi Partidului Naţional Liberal (26,9%), iar 24 structuri administrativ teritoriale sunt conduse de primari afiliaţi partidului de guvernare – Partidul Democrat Liberal (25,8%). Alte partide reprezentate în profil judeţean sunt Partidul Conservator , Partidul Iniţiativa Naţională, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale. La nivelul unei structuri administrativ teritoriale primarul nu este afiliat niciunui partid politic, fiind candidat independent. Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea judeţului Bacău este reprezentat de criza politică care caracterizează România în ultima perioadă. Corelaţiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, cunoscându-se faptul că momentele de maximă tensiune de pe scena politică au dus, spre exemplu, la deprecierea monedei naţionale în faţa monedei europene şi americane şi nu numai. Alte probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă, diminuarea investiţiilor străine, favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul interesului public, blocarea programelor şi obiectivelor guvernamentale, etc. Programul de guvernare 2009-2012 este un alt factor politic major care trebui luat în considerare. Actualul program de guvernare prevede o serie de 25 obiective fundamentale asumate, care, odată îndeplinite vor avea multiple efecte asupra judeţului Bacău. Între acestea, amintim: revizuirea Constituţiei în vederea

modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009; revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia; sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii; continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului Naţional pentru Educaţie; reforma în domeniul sănătăţii, continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei.

Analiza mediului extern şi a factorilor interesaţi

143 | P a g e

Reforma administraţiei publice propusă de Guvernul României este un alt factor politic ce poate avea implicaţii asupra judeţului Bacău. Programul de guvernare 2009-2012 vizează şi restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă şi descentralizarea inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost. Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate şi responsabilităţi de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei publice locale din judeţul Bacău, ci şi transferul surselor de finanţare aferente în vederea asigurării bunei funcţionări a serviciilor respective. Nu în ultimul rând reforma salarizării bugetare are implicaţii şi la nivelul judeţului Bacău. Scăderea aparatului administraţiei publice locale, dar şi a salariilor bugetarilor cu 25% are implicaţii multiple şi la nivelul Bacău: scăderea puterii de cumpărare, creşterea numărului de şomeri, sporirea migraţiei forţei de muncă, etc. Alţi factori politici ce pot afecta dezvoltarea judeţului Bacău sunt: grupurile de presiune (lobby) naţionale şi internaţionale, conflictele militare, aderarea României la spaţiul Schengen, calitatea de membru a României în diverse alianţe sau organizaţii internaţionale, etc.

Factorul economic

Aderarea României la Uniunea Europeană este punctul din care la nivel naţional a fost înregistrată o creştere economică ce poate fi caracterizată ca fiind spectaculoasă. Creşterea economică a României a fost înregistrată din cel de-al doilea trimestru al anului 2007. Statistica europeană a poziţionat creşterea economică din România pe primul trimestru din anul 2008 pe locul al doilea în UE, după Slovacia (creşterea produsului intern brut din primul trimestru al anului 2008 fiind de 8,2%). Creşterea economică a României din perioada post-aderare la UE a fost o creştere economică bazată preponderent pe consum şi nu pe producţie, ceea ce în coordonate economice însemnă un impact major şi cu o durată prelungită a crizei mondiale comparativ la nivel naţional cu alte ţări. Efectele crizei economice mondiale are drept consecinţe: creşterea ratei inflaţiei, creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc. Astfel, putem afirma că un prim factor economic care influenţează dezvoltarea judeţului Bacău este contextul macroeconomic general, caracterizat şi în prezent de recesiune economică.

Un alt factor economic important este reprezentat de nivelul fiscalităţii din România, existând două categorii de obligaţii fiscale pe care întreprinderile trebuie să le respecte: obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi obligaţiile fiscale faţă de bugetul local. Principalele obligaţii fiscale faţă de bugetul de stat - impozitul pe profit (impozitul forfetar), impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele (accize armonizate, accize nearmonizate) – au o influenţă semnificativă asupra dezvoltării socio-economice a judeţului Bacău. Este de aşteptat ca o creştere a fiscalităţii să ducă la o diminuare a numărului întreprinderilor active din judeţ, la o scădere a cifrei de afaceri a acestora şi, în acelaşi timp, la o creştere a ratei şomajului. Nivelul salarizării este un alt factor economic de importanţă la nivelul judeţului Bacău. Din acest punct de vedere, se observă o uşoară creştere a salariului mediu în ultimul an, dar odată cu creşterea ratei inflaţiei se remarcă şi o scădere a puterii de cumpărare a populaţiei. Pe de altă parte, trebuie luată în considerare şi existenţa unui prag minim al salariului pe economie – în prezent de 600 RON – şi implicaţiile acestuia asupra mediului economic băcăuan. Per ansamblu, politica monetară a României reprezintă un factor major de influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău, prin acţiunile pe care autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. De asemenea, în programul de guvernare pentru perioada 2009-2012 unul dintre obiectivele fundamentale face referire la sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Acest obiectiv poate avea o mare influenţă majoră asupra mediului economic băcăuan.


144 | P a g e

Factorul socio-cultural

Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali care influenţează dezvoltarea judeţului Bacău este evoluţia demografică. Perioada de după 1989 a fost marcată de un puternic trend descendent, acutizat şi de lipsa unei politici demografice concrete. La nivel naţional există o serie de măsuri de stimulare a natalităţii, însă acestea sunt contrabalansate de dificultăţile economice întâmpinate de tineri. Un alt factor social cu efecte majore asupra evoluţiei demografice este reprezentat de fenomenul migraţiei externe. În prezent se prognozează că odată cu creşterea numărului de şomeri, cu diminuările salariale din mediul bugetar şi cu reducerile de personal, numărul specialiştilor care vor pleca în străinătate va creşte semnificativ. Aceasta va fi o problemă majoră şi pentru judeţul Bacău întrucât este posibil să se resimtă o lipsă a forţei de muncă specializate. Efectele migraţiei de ordin social sunt: creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea delicvenţei juvenile, creşterea ratei divorţialităţii, etc. Trebuie luat în considerare şi sistemul axiologic al românilor, ca factor socio-cultural cu influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău. Este din ce în ce mai des vehiculată schimbarea sistemului de valori a populaţiei din ultima perioadă , dar şi a modelelor de urmat, a atitudinilor şi comportamentului populaţiei. De asemenea, trebuie avută în vedere şi atitudinea populaţiei vis-a-vis de valorile/elementele culturale, dar şi interesul autorităţilor publice centrale (care se transferă şi la nivel local) pentru dezvoltare infrastructurii culturale şi modernizarea patrimoniului cultural. Nu în ultimul rând un factor social care afectează dezvoltarea judeţului Bacău este politica din domeniul asistenţei sociale. Impactul este cu atât mai mare cu cât, conform datelor publicate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în anul 2009 ponderea populaţiei băcăuane care a beneficiat de o formă de protecţie socială este de 32,4%, cu 0,5 procente mai mult decât la media naţională şi cu 3,4% mai puţin decât media regională. Din totalul beneficiarilor de ajutor social, 3,4% provin din judeţul Bacău.

Factorul tehnologic

Finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele electronice de comunicare rapide, sunt factori ce influenţează în mod fundamental dezvoltarea judeţului Bacău. În România, fondurile alocate domeniului cercetării-dezvoltării s-au diminuat odată cu începerea crizei economice mondiale. Lipsa de investiţii în acest domeniu are repercusiuni asupra tuturor domeniilor, determinând o ruptură majoră de trendurile mondiale în ştiinţă şi tehnologie. Astfel, un factor tehnologic important este reprezentat de finanţarea publică a cercetării-dezvoltării de la nivel naţional. Bineînţeles, este importantă şi distribuţia teritorială a institutelor şi firmelor cu activitate principală de cercetare – dezvoltare – inovare, actualmente majoritatea fiind amplasate în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov. Un alt factor de influenţă asupra dezvoltării judeţului Bacău este reprezentat de reglementările în vigoare privind tehnologia. Pentru un judeţ în care circa 30% din întreprinderile active reprezintă activităţi economice precum: industria prelucrătoare, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice orice modificare legislativă care să impună aplicarea unui anumit proces tehnologic va avea un impact semnificativ. Impunerea introducerii unor tehnologii avansate în diverse sectoare socio-economice vor îmbunătăţi competitivitatea economică şi consumul de energie de la nivel judeţean. Tehnologia reprezintă un motor pentru toate sectoarele economice, motiv pentru care este necesară aplicarea unor politici publice speciale pentru dezvoltarea TIC. La nivel naţional, potrivit Institutului Naţional de Statistică, ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă se cifrează la 42,2%, cu 20,6% mai mult decât în anul precedent. Ponderea gospodăriilor care au acces la internet este de 35,1%. Angrenarea sectorului TIC şi dezvoltarea societăţii informaţionale din România reprezintă, aşadar, un alt factor de influenţă asupra judeţului Bacău. Este important însă şi preţul tehnologiilor şi măsura în care populaţia, instituţiile publice şi mediul economic pot achiziţiona noile tehnologii. Este cunoscut faptul că introducerea inovaţiilor tehnologice implică costuri ridicate de achiziţie şi de familiarizare a populaţiei şi/sau forţei de muncă.


145 | P a g e

Factorul de mediu

Factorii de mediu pot afecta dezvoltarea judeţului Bacău, cu atât mai mult cu cât una dintre principalele activităţi la nivel judeţean este reprezentată industria prelucrătoare a produselor petro-chimice. Catastrofele naturale pot afecta obiectivele şi clădirile de patrimoniu, dar şi întregul fond locativ de la nivel judeţean. Catastrofele naturale – cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile – ridică probleme şi în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei, dar şi în ceea ce priveşte activitatea sectorului educaţional, de sănătate, cultură, etc. Efectele inundaţiilor au o influenţă majoră şi asupra sectorului agricol. La nivelul judeţului Bacău există 13 zone expuse pericolului de alunecări de teren, situate în partea centrală şi de nord. Trebuie avute în vedere şi politicile publice şi legislaţia din acest domeniu. Spre exemplu, unul dintre cele mai importante programe implementate în ultimele luni este Programul de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional („Rabla”) care vizează şi diminuarea poluării cauzate de autoturisme. Astfel de politici publice au impact şi asupra dezvoltării judeţului Bacău, nu doar din punct de vedere ecologic, dar şi social şi economic. Un factor de mediu important este reprezentat de cadrul legislativ, respectiv reglementările europene / mondiale privind protecţia mediului, norme ce trebuie respectate şi de ţara noastră.

Factorul legislativ

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legislaţia europeană în vigoare reprezintă o constrângere care trebuie luată în considerare şi de către ţara noastră. Este necesar a se avea în vedere toate tratatele, acordurile internaţionale, legislaţia în vigoare, dar şi actele pregătitoare în toate domeniile de interes. Între cele mai importante documente care trebuie avute în vedere, amintim: Constituţia Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam, etc.). Un alt factor juridic cu impact asupra judeţului Bacău este reprezentat de legislaţia naţională, cu modificările şi completările ce pot apărea. Spre exemplu, un element care ar avea un impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice a judeţului Bacău este adoptarea legii parteneriatelor de tip public-privat. Acestea sunt o

soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Mai mult decât atât, adoptarea unei legi a parteneriatelor de tip public-privat poate creşte numărul investitorilor din judeţul Bacău, şi implici consolida mediul de afaceri local, cu precădere în mediul rural unde este puţin reprezentat. Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală, implementat conform OUG Nr. 51/2006 reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea fondului locativ al judeţului Bacău insuficient în raport cu necesităţile populaţiei, întrucât scopul acestuia este dezvoltarea construcţiei de locuinţe, prin acordarea de subvenţii de la bugetul de stat şi crearea unui sistem de subvenţionare a costurilor de construcţie a locuinţelor. În plus, unul dintre obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 este atingerea unei valori medii pe ţară a indicelui suprafeţei locuibile de 15 mp pe locuitor (în timp ce la nivel judeţean acest indicator are valoarea 12,9). Un act normativ foarte important este reprezentat de OUG 13/2010 ce vizează îndeplinirea recomandărilor Uniunii Europene, Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi ale altor foruri internaţionale şi europene de a elabora şi aplica măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă prin sprijinirea creării de locuri de muncă şi de a menţine preocupările pentru diminuarea incidenţei şomajului, mai ales pentru evitarea şomajului de lungă durată. Una dintre cele mai importante acte legislative care vizează dezvoltarea economică este Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor. La nivel legislativ, din punct de vedere al protecţiei mediului prevederile Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor are un impact major asupra sistemul de evidenţă a gestiunii deşeurilor producătorilor atât de necesar în judeţul Bacău. Activitatea de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din aglomerări, precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale(industria agroalimentară) este reglementată prin actul normativ Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Până la sfârşitul anului 2015 nu mai puţin de 76,7% totalul populaţiei trebuie să beneficieze de staţii de epurare a apelor uzate urbane. În anul 2009, procentul populaţiei conectată la staţiile epurare orăşeneşti era de 53,5%.


146 | P a g e

Analiza factorilor interesaţi Stakeholderii (factori interesaţi) sunt indivizii sau grupurile care pot influenţa o anumită politică, ori care pot fi afectaţi de aceasta. Un factor interesat poate fi o persoană (un cetăţean), o instituţie (aici incluzând diferitele departamente ale administraţiei), grupuri specifice sau categorii de persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, bogaţi, săraci), un cartier sau chiar întreaga comunitate. Unul din principalii factori interesaţi ai Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 este mediul de afaceri care nu este doar condiţionat de implementarea strategiei, ci poate şi influenţa măsurile şi acţiunile din cadrul acesteia. Studiul realizat în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri a relevat o serie caracteristici ale mediului de afaceri judeţean. Nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri din judeţul Bacău este relativ redus, reprezentanţii mediului de afaceri judeţean indicând faptul că acest nivel de dezvoltare se datorează, în special: efectelor crizei economice/financiare, administraţiei locale/judeţene şi guvernării, lipsei investiţiilor şi investitorilor, resurselor financiare reduse ale firmelor / accesului la finanţare, influenţei factorilor politici, lipsa pieţelor de desfacere / scăderii cererii, fiscalităţii ridicate şi corupţiei / practicilor concurenţiale incorecte. Principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţul Bacău, conform aprecierilor respondenţilor, sunt fiscalitatea, resursele financiare reduse şi accesul dificil la finanţare, birocraţia, lipsa de susţinere din parte autorităţilor/instituţiilor, influenţa factorilor politici şi criza economică. Ca principalele modalităţi de reducere a acestor obstacole, reprezentanţii mediului de afaceri, au indicat: o mai ridicată implicare a autorităţilor în susţinerea mediului de afaceri, reducerea/eliminarea influenţei factorilor politici şi reducerea fiscalităţii. Alte modalităţi identificate sunt îmbunătăţirea sistemului legislativ, asigurarea corectitudinii şi profesionalismului funcţionarilor publici şi facilitarea accesului la finanţare. Principalele probleme concrete cu care s-au confruntat firmele în perioada 2009-2010 sunt reprezentate de către lipsa comenzilor/contractelor, scăderea vânzărilor, dificultăţi/întârzieri în încasarea contravalorii produselor livrate/serviciilor prestate, lipsa lichidităţilor şi fiscalitatea ridicată.

Reprezentanţii mediului de afaceri judeţean consideră că sectorule economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului sunt: serviciile, agricultura, construcţiile, turismul şi industria. Activităţile economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare (al căror potenţial de dezvoltare a fost apreciat ca fiind foarte ridicat sau ridicat de către cei mai mulţi dintre respondenţi) sunt: serviciile prestate întreprinderilor, serviciile prestate populaţiei, construcţiile, turismul, industria confecţiilor şi pielăriei şi Industria - procesarea produselor agricole si zootehnice . Iniţiativa de realizare a unor parteneriate public-privat este apreciată ca fiind bună şi foarte bună de către majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri, o parte dinte ei manifestându-şi interesul pentru participarea într-un astfel de parteneriat. Principalele domenii de interes pentru realizarea de parteneriate public privat privesc investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii (apă, canal etc.), investiţii pentru dezvoltarea de zone industriale şi pentru afaceri, investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport (drumuri, aeroport etc. ) dintre respondenţi. Mediul de afaceri poate avea şi un impact fundamental asupra bunei implementări a strategiei, fiind necesar un grad ridicat de acceptabilitate al acestuia vis-{-vis de priorităţile şi direcţiile propuse. Mai mult decât atât, implicarea mediului de afaceri este necesară în implementarea strategiei de către autorităţile publice la nivel local. Un alt factor interesat important în Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 este reprezentat de autorităţile publice ale judeţului Bacău acestea deţinând nu doar resursele materiale şi financiare, ci şi legitimitatea necesară demarării unor investiţii la nivel judeţean. În rândul autorităţilor locale publice s-a realizat o serie de consultări publice care au vizat identificarea necesităţilor şi problemelor existente la nivel judeţean şi a priorităţilor de intervenţie.

În urma consultărilor publice realizate la nivelul administraţiilor locale din judeţul Bacău, s-a realizat o baza de date cu principalele probleme:


147 | P a g e

- starea proastă a infrastructurii rutiere,accesibilitate slabă cu precădere în localităţile din mediul rural;

- inexistenţa sau insuficienţa reţelelor de utilităţi, cu precădere în mediul rural;

- dificultatea valorificării produselor agricole locale; - lipsa asociaţiilor agricole, centrelor de colectare (lapte, fructe, legume,

plante medicinale, etc.) şi a centrelor locale de prelucrare/procesare; - insuficienta valorificare a resurselor agricole (teren agricol, resurse pentru

irigaţii, etc.); - dificultăţi în găsirea pieţelor de desfacere pentru produsele locale; - lipsa unor servicii pentru populaţiei, în unele comune (creşe, farmacii,

frizerie, etc.); - stadiul avansat de degradare a unor instituţii sanitare şi de învăţământ; - infrastructura deficitară/degradată împotriva inundaţiilor; - migraţia forţei de muncă în străinătate sau către marile centre urbane; - forţă de muncă tânără, nespecializată în domeniul agricol sau a serviciilor

conexe; - dificultatea administraţiilor din mediul rural în accesarea fondurilor

europene; - restructurarea economiei a condus la desfiinţarea fabricilor; - gestiunea deficitară a colectării şi depozitării deşeurilor; - Lipsa măsurilor de susţinere a mediului de afaceri; - necesitatea de dezvoltare şi reabilitare a unor centre de asistentă socială; - exploatarea neresponsabilă/necontrolată a pădurilor; - ponderea ridicată a salariaţilor în administraţia publică; - gradul de sărăcie al populaţiei pe fondul unei dezvoltări economice slabe; - valorificarea insuficientă a resurselor turistice existente;

Per ansamblu, modul în care autorităţile publice pot interveni în implementarea strategiei rezidă chiar din natura atribuţiilor deţinute. Astfel, Consiliul Judeţean Bacău este unul dintre factorii interesaţi cei mai importanţi ai acestei strategii deoarece:

- Realizează activităţi de aplicare şi executare a prevederilor legale şi altor acte normative a hotărârilor Consiliului Judeţean şi dispoziţiilor preşedintelui acestuia;

- Întocmeşte studii, proiecte, prognoze, programe, rapoarte, sinteze, avize şi alte documente, în vederea fundamentării hotărârilor Consiliului Judeţean, dispoziţiilor preşedintelui şi asigură aplicarea acestora;

- Verifică legalitatea documentaţiilor depuse în vederea eliberării autorizaţiilor, certificatelor, acordurilor şi avizelor şi le prezintă spre aprobare conform prevederilor legale;

- Fundamentează proiectele de acte normative ce urmează a fi prezentate spre aprobare Guvernului şi altor autorităţi competente, potrivit legii;

- Participă la fundamentarea proiectului bugetului, strategiilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a judeţului, în vederea promovării lor de către preşedinte spre aprobarea Consiliului Judeţean;

- Întocmeşte documentaţiile de urbanism, amenajarea teritoriului şi lucrări publice prevăzute de lege şi acordă asistenţă de specialitate autorităţilor administraţiei publice locale în acest domeniu;

- Exercită atribuţii de sprijin, îndrumare şi control în domeniile pentru care prin legi şi alte normative se stabilesc asemenea atribuţii Consiliului Judeţean;

- Fundamentează şi implementează proiecte pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes judeţean şi acordă asistenţă de specialitate consiliilor locale în vederea dezvoltării serviciilor publice locale;

- Îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare, hotărârile Consiliului Judeţean şi dispoziţiile preşedintelui.

Cele 93 de Consilii Locale existente la nivelul judeţului Bacău reprezintă un alt factor important în implementarea acestei strategii, între atribuţiile acestor instituţii, intrând şi: - avizarea sau aprobarea de studii, prognoze şi programe de dezvoltare

economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră;

- aprobarea bugetului local, împrumuturilor, virărilor de credite şi modului de utilizare a rezervei bugetare; aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilirea de impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

- stabilirea măsurilor necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;

- aprobarea documentaţiilor tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigurarea condiţiile necesare în vederea realizării acestora;

- asigurarea condiţiilor materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,


148 | P a g e

apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

- acţionarea pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuirea la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

- contribuirea la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigurarea protecţiei drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobarea criteriilor pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţarea şi asigurarea funcţionării unor instituţii de binefacere de interes local;

- înfiinţarea şi organizarea de târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigurarea bunei funcţionări a acestora.

Şi Primarul are competenţe ce pot influenţa implementarea Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Conform legislaţiei în vigoare, Primarul are rolul de a întocmi proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi de a le supune spre aprobare consiliului local. Prefectura Judeţului Bacău este un alt factor interesat al acestei strategii. Ca reprezentant al Guvernului pe plan local, Prefectul poate influenţa implementarea strategiei în primul rând prin efectuarea de lobby la nivel central pentru realizarea de investiţii în judeţul Bacău. Modul în care Instituţia Prefectului poate influenţa dezvoltarea judeţului Bacău rezidă chiar din atribuţiile principale exercitate: - asigură realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a

legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

- acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;

- conduce, prin compartimente proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale;

- acţionează pentru asigurarea climatului de pace socială, şi comunicării permanente cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

- stabileşte, împreuna cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, priorităţile de dezvoltare teritorială;

- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi siguranţei cetăţenilor, prin organele legai abilitate;

- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrarea europeană şi intensitatea relaţiilor externe;

- dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană.

Instituţiile publice locale, Serviciile deconcentrate, Organizaţiile non-guvernamentale reprezintă alţi factori interesaţi ai Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Sondajul de opinie cu privire la dezvoltarea economică şi socială a judeţului Bacău în rândul acestor factori interesaţi a relevat principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din judeţ, principalele direcţii de dezvoltare, probleme şi priorităţile mediului urban şi rural. Conform acestora, principalele probleme ale mediului de afaceri băcăuan sunt reprezentate de: fiscalitate/impozite/taxe, lipsa unor politici coerente de susţinere a mediului economic şi atragere a investitorilor, cadrul legislativ instabil, incoerent şi neclar, lipsa resurselor financiare, creditare. Participanţii la sondajul economic au propus ca principale direcţii de dezvoltare a mediului de afaceri din judeţul Bacău: agricultura, industria, turism şi agroturism, serviciile şi construcţiile. Activităţile economice cu un potenţial de dezvoltare ridicat şi foarte ridicat sunt considerate a fi: construcţiile, serviciile prestate populaţiei, agricultura – cultivarea cerealelor, comerţul, agricultura – creşterea animalelor, serviciile prestate întreprinderilor şi apicultura.

Nu în ultimul rând, populaţia reprezintă unul din factorii interesaţi ai Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030. Aceasta are capacitatea de a influenţa buna implementare a strategiei, tocmai acest fapt aducându-i numeroase beneficii de ordin material, economic, social, cultural, etc. Populaţia, ca factor interesat, poate fi clasificată în două categorii: populaţia din mediul rural şi populaţia din mediul urban, resortul acestei divizări fiind tocmai natura diferită a interesului pe care îl poartă acestea. Datorită decalajului existent între mediul rural şi mediul urban din judeţul Bacă, putem afirma că interesele


149 | P a g e

locuitorilor diferă. Într-adevăr , ambele categorii speră la o creştere a calităţii vieţii, însă acest aspect ţine de variabile diferite. Spre exemplu, în timp ce în mediul urban locuitorii sunt interesaţi în primul de modernizarea infrastructurii rutiere, în mediul rural locuitorii sunt interesaţi în primul rând de racordarea la principalele utilităţi. Pe de altă parte, există şi interese generale ale întregii populaţii., precum: locuri de muncă diversificate şi bine remunerate, servicii publice de calitate, parcuri şi spaţii de joacă pentru copii bine amenajate, drumuri modernizate, etc.

Tendinţe la nivel macroeconomic

Tendinţe macroeconomice la nivel naţional

Contextul macroeconomic naţional este anticipat de Comisia Naţională de Prognoză, dar şi de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare (DG ECFIN) care realizează pentru Comisia Europeană previziuni economice, diferite ca acoperire şi orizont temporal. La nivel naţional şi internaţional, activitatea de prognozare a contextului macro-economic a devenit un procedeu dificil ţinând cont de incertitudinea ce caracterizează starea economică mondială, la care se adaugă instabilitatea politică şi legislativă. Orizonturile temporale ale prognozelor oficiale au fost, în general, reduse, iar actualizările aduc, de obicei, diferenţe semnificative faţă de variantele anterioare ale estimărilor. Cele mai recente prognoze economice naţionale, la momentul tehno-redactării prezentului document, sunt cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză, publicate în luna septembrie 2010 şi fac referire la perioada 2008-2014 şi cele ale Comisiei Europene (publicate în mai 2010) care nu depăşesc anul 2011.

Prognoze economice naţionale

indicator Emitent 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

creşterea anuală a PIB (%, faţă de anul anterior)

CE 7,3 -7,1 0,8 3,5 - - -

CNP 7,3 -7,1 -1,9 1,5 3,9 4,5 4,7

rata şomajului CE 5,8 6,9 8,5 7,9 - - -

CNP 4,4 7,8 8,5 8,0 7,6 7,1 6,5

salariul mediu net (lei) CNP 1.309 1.361 1.393 1.472 1.546 1.622 1.697

creşterea consumului privat (%, faţă de anul anterior)

CE 9,5 -10,5 0,7 4,2 - - -

CNP 6,4 -6,8 -2 1,2 2,4 2,5 2,5

creşterea preţurilor de consum (%, faţă de anul anterior)

CNP 6,30 4,74 7,9 3,2 3 2,8 2,5

Cursul de schimb leu/euro

CNP 3,68 4,23 4,24 4,21 4,18 4,16 4,13

Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (sept. 2010) şi ale Comisiei Europene (mai 2010) Datele oficiale ale Comisiei Naţionale de Prognoză şi ale Comisiei Europene care fac referire la principalii indicatori economici naţionale prezintă evoluţii asemănătoare, cu mici nuanţări diferenţiate ale valorilor numerice în cauză. Astfel, pentru anul 2010, Comisia Europeană prevedea la începutul anului o revenire economică, caracterizată de o creştere a PIB cu 0,8%. În septembrie, CNP estimează o scădere cu 1,9% a indicatorului, faţă de anul precedent. Ambele instituţii apreciază că tendinţa generală economică va fi una de creştere pentru anul 2011 (gradul de creştere economică publicat de CE este superior celui prognozat de CNP). CNP a publicat o proiecţie a creşterii PIB de 1,5%, în 2011, continuată de creşteri de aproximativ 4-5% în perioada imediat următoare. Rata şomajului se preconizează a fi de 8,5% pentru anul în curs, aşteptându-se scăderi cu până la 2 puncte procentuale până în 2014. Creşterea salarială previzionată de CNP pentru perioada 2010-2014 este importantă, cu atât mai mult cu cât rata anuală de creştere este, în medie, dublă faţă de creşterea preţurilor de consum, iar cursul leu/euro se aşteaptă să fie pe un trend uşor descrescător. Pe fondul acestor creşteri, CNP prevede o creştere uşoară a consumului privat începând cu anul 2011, care denotă o relansare a economiei, cu toate că procentele de creştere nu depăşesc 2,5%.


150 | P a g e

Tendinţe macroeconomice la nivel regional şi judeţean

La nivel judeţean, cele mai recente proiecţii ale Comisiei Naţionale de Prognoză cu privire la indicatorii economici pentru judeţul Bacău şi Regiunea Nord-Est datează din iunie 2009 şi se referă la perioada 2009-2012. Ţinând cont de măsurile recente de austeritate ce vizează contracararea deficitului bugetar prin disponibilizările din mediul public şi revizuirea nivelului de salarizare, o parte din prognozele punctate vor fi, cel mai probabil, modificate negativ. Prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză arată o creştere a PIB regional în 2011 şi 2012, după o scădere de 5,1% în 2009 şi menţinerea la aceeaşi valoare faţă de anul anterior în 2010. La nivel judeţean, pentru anul 2009 era previzionată o scădere a PIB cu -4,5%, începând cu anul 2010 fiind prognozate creşteri al valorii PIB cu 0,2%, în 2010, 2,3%, în 2011 şi 3,7%, în anul 2012. Rata şomajului estimată pentru anul 2012 este de 6,8% la nivel regional superioară celei judeţene cu 0,7%. Scăderea ratei şomajului la nivel regional şi judeţean are ca fundament o creştere uşoară a numărului mediu de salariaţi.

Prognoze economice judeţene

indicator zonă 2009 2010 2011 2012

modificarea valorii PIB regional

(% faţă de anul anterior)

Nord Est -5,1 0 2,5 3,6

Bacău -4,5 0,2 2,3 3,7

valoarea produsului intern brut

(mil. lei, preţuri curente)

Nord Est 57.500,6 61.477,1 66.225,7 71.913,6

Bacău 12.851,4 13.758,6 14.801,4 16.087,1

populaţia ocupată civilă la sf.

anului (mii persoane)

Nord Est 1213,7 1214,9 1217,3 1221,0

Bacău 216,3 216,5 216,8 217,3

număr mediu de salariaţi

(mii persoane)

Nord Est 567,4 566,8 568,0 574,2

Bacău 120,5 120,4 120,7 121,9

rata şomajului la sfârşitul anului (%) Nord Est 7,5 7,2 7,0 6,8

Bacău 7,8 7,7 7,0 6,1

câştigul salarial mediu net lunar

(lei/salariat)

Nord Est 1163 1199 1240 1304

Bacău 1306 1345 1383 1445

Sursa: Prognoze al Comisiei Naţionale de Prognoză (iunie 2009)

Referitor la nivelul salarial, se aşteaptă ca la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est acesta să înregistreze creşteri de 3,4%, respectiv 5,2%, în anii 2011 şi 2012. Câştigul salarial mediu net în judeţul Bacău va fi, conform previziunilor, de 1.383 lei/salariat în anul 2011 fiind cu 3,0 puncte procentuale mai mare faţă de cel din anul precedent şi cu 4,2% mai mic comparativ cu cel din anul următor. Cu toate că, la nivel judeţean rata de creştere a nivelului salarial mediu net este inferioară medie regionale, salariu mediu net lunar din judeţul Bacău se va menţine peste nivelul de 110,0% faţă de media regională, până în anul 2012.

Scenarii de dezvoltare economică Unul dintre scenariile care pot fi luate în considerare în dezvoltarea economică a judeţului Bacău este scenariul dezvoltării inerţiale. Acest scenariu presupune că economia judeţeană se va dezvolta fără a avea trasate nişte direcţii prioritare şi fără ca autorităţile administraţiei publice să susţină, prin politicile locale şi/sau judeţene, dezvoltarea sectoarelor, domeniilor considerate prioritare de către comunitate. Acest scenariu este cel mai puţin favorabil, deoarece, aşa cum s-a observat din evoluţiile din perioadele anterioare, a condus la un regres al economiei judeţene, în anumite domenii, sau o dezvoltare mai puţin accelerată decât cele înregistrate la nivel regional şi naţional. Astfel, exemplul cel mai elocvent este cel din sectorul turistic în care, în lipsa unor direcţii prioritare de dezvoltare şi a unor măsuri concrete de susţinere, s-au înregistrat reduceri ale capacităţii de cazare existente dar şi a activităţii turistice (număr sosiri şi număr înnoptări ale turiştilor), cu toate că judeţul Bacău deţine un potenţial turistic destul de ridicat. Efectul negativ al unui astfel de scenariu a fost sesizat de către reprezentanţi mediului de afaceri, care au nominalizat ca principale puncte slabe ale mediului economic judeţean: slaba implicare a autorităţilor, practicarea unei agriculturi ineficiente, de subzistenţă şi declinul industriei. La acestea se poate adăuga, aşa cum am precizat anterior, şi valorificarea necorespunzătoare a potenţialului turistic. Acest scenariu are o probabilitate redusă de a se produce, cu atât mai mult cu cât însăşi elaborarea unui document strategic judeţean de dezvoltare economico-socială exclude varianta unei dezvoltări economice inerţiale.


151 | P a g e

Rezultatele studiilor cantitative şi calitative pe care se bazează elaborarea strategiei afirmă un consens al comunităţii judeţene, al administraţiei publice şi al mediului de afaceri cu privire la resursele şi direcţiile de dezvoltare ale economiei judeţene. Astfel, elementele considerate a fi reprezentative pentru judeţul Bacău (studiu în rândul actorilor locali interesaţi) sunt reprezentate de către resursele naturale diversificate (petrol, gaze naturale, sare, lemn, terenuri agricole şi resurse hidrografice), industria prelucrării petrolului şi industria chimică şi resursele turistice. Aceeaşi idee se desprinde şi din studiul realizat în rândul mediului de afaceri judeţean, principalele oportunităţile de investiţii în judeţul Bacău, nominalizate de reprezentanţii mediului de afaceri, fiind în domeniul: turismului şi agroturismului, industriei (prelucrarea lemnului, uşoară, alimentară şi chimică), agriculturii (cultura plantelor, zootehnia, apicultura şi piscicultura) şi construcţiilor/investiţiilor în infrastructură. Se conturează astfel, un al doilea scenariu de dezvoltare economică care presupune valorificare eficientă a resurselor diverse existente la nivelul judeţului. Acest scenariu, al valorificării eficiente al resurselor existente, presupune stabilirea unor direcţii clare de acţiune şi colaborarea eficientă a tuturor actorilor locali interesaţi pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a judeţului. Principalele direcţii de dezvoltare economică ale judeţului Bacău sunt reprezentate de către agricultură, industrie şi turism/agroturism, conform studiului în rândul actorilor locali. De asemenea, rezultatele studiului în rândul mediului de afaceri judeţean a evidenţiat că, pe lângă sectorul serviciilor – care are un nivel de dezvoltare redus la nivel judeţean, următoarele sectoare economice din punct de vedere al potenţialului de dezvoltare sunt: agricultura, construcţiile, turism şi industrie. În ceea ce priveşte industria au fost specificate industria confecţiilor, pielăriei şi procesarea produselor agricole şi zootehnice (aceasta presupunând dezvoltarea agriculturii).

În varianta acestui scenariu, în funcţie de resursele existente la nivel local/zonal se va susţinea dezvoltarea sectorului economic care să valorifice în mod eficient respectivele resurse. Valorificarea superioară a potenţialului agricol reprezintă una dintre principalele direcţii de acţiune din cadrul acestui scenariu. La nivelul zonei estice a judeţului, unde există terenuri arabile favorabile agriculturii, acest scenariu va consta în susţinerea sectorului agricol (în special cultura plantelor) în contextul european şi mondial în care agricultura – fie pentru alimentaţie fie pentru producerea de energie - prezintă o importanţă din ce în ce mai ridicată. Este vizată practicarea unei agriculturi performante, care să utilizeze metode şi tehnologii noi, performante şi, în acelaşi timp, nepoluante pentru mediul înconjurător. În zona de deal a judeţului, unde se înregistrează o ponderea ridicată a păşunilor şi fâneţelor în total fond funciar, va fi susţinută zootehnia şi înfiinţarea de microferme zootehnice. Rolul administraţiei publice locale este de a susţine activităţile agricole prin intervenţii în infrastructura specifică (drumuri de acces spre exploataţiile agricole, drumuri secundare pentru utilaje agricole etc.), prin campanii de informare a fermierilor cu privire la oportunităţile pe care le pot valorifica, prin campanii de promovare a asocierii în domeniul agricol, prin promovarea oportunităţilor de investiţii în agricultură. Rezultatele aşteptate în urma acestor măsuri sunt: creşterea gradului de ocupare a populaţiei, creşterea nivelului de venituri ale acestora, sporirea bugetelor locale ale comunelor care înseamnă mai multe fonduri pentru investiţii etc. De asemenea, se va înregistra un efect de antrenare, dezvoltându-se serviciile, comerţul, transporturile etc. De asemenea, pentru valorificare superioară a produselor agricole şi zootehnice este necesară dezvoltarea unităţilor de prelucrare a acestor produse. Astfel, se impune promovarea şi susţinerea activităţilor de depozitare/procesare/valorificare a produselor agricole din judeţ în zone cu accesibilitate ridicată şi cu disponibilitate ridicată a forţei de muncă, mai precis în apropierea oraşelor.


152 | P a g e

La nivelul centrelor urbane afectate de reducerea activităţilor industriale (Oneşti, Buhuşi, Dărmăneşti etc.) se va urmării atragerea investitorilor care să valorifice infrastructura existentă în domeniul industrial şi resursele umane şi naturale existente. Rolul administraţiei publice locale este de a identifica principalele oportunităţi de investiţii, de a stabilii unui set de facilităţi, măsuri de sprijin pentru potenţialii investitori şi promovarea adecvată a acestora. Zona vestică a judeţului se remarcă printr-un potenţial turistic relativ ridicat. Pe lângă staţiunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna care prezintă un potenţial ridicat pentru practicarea turismului de tratament şi balnear, există potenţial pentru practicarea agroturismului şi turismului activ: zone etnografice cu tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri populare bine păstrate, cadrul natural, peisaje, accesibilitate relativ bună. Turismul şi agroturismul este o activitate care are un real potenţial de dezvoltare la nivelul judeţului Bacău. Pe lângă măsuri de susţinere informare, susţinere a înfiinţării de noi unităţi şi a întreprinzătorilor din acest domeniu autorităţile publice locale pot să realizeze, în colaborare cu mediul de afaceri, activităţi de promovare a localităţii şi principalelor atracţii turistice existente în zonă prin realizarea unor evenimente cultural artistice care să crească nivelul de notorietate şi să atragă turişti/vizitatori. Agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare de venituri complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării potenţialului economic al acestora, prin activităţile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale. Căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului, iar în ultimii ani a prins contur şi la nivel naţional.

Realizarea acestui scenariu este condiţionată de implicarea autorităţilor publice locale şi de o bună colaborarea între acestea. Un punct tare la nivelul judeţului Bacău îl reprezintă gradul ridicat de colaborare dintre autorităţile publice locale fiind constituite un număr de cinci Grupuri de Acţiune Locală (GAL Valea Trotuşului, GAL Valea Muntelui, GAL Valea Bistriţei şi GAL Siret şi GAL „ASOCIAŢIA N-E BACĂU”). Fiecare dintre acestea reunesc unităţi administrativ teritoriale asemănătoare din punct de vedere al resurselor, dificultăţilor şi al priorităţilor dezvoltare, asigurând premise unei bune colaborări în implementarea unei strategii bazată pe scenariul utilizării eficiente a resurselor locale/zonale

Partea 2

II. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010 – 2030

II.1. INTRODUCERE ŞI VIZIUNEA DEZVOLTĂRII

ECONOMICE


158 | P a g e

Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc. Dezvoltarea durabilă nu înseamnă aşadar doar un mediu mai curat ci, de asemenea, şi o economie stabilă şi sănătoasă. Dezvoltarea durabilă a societăţii umane poate fi asigurată prin modul de gestionare, actuală şi viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale şi informaţionale. Totodată dezvoltarea durabilă a societăţii, prin intermediul pilonului său economic, înseamnă şi creşterea investiţiilor, promovarea stabilităţii şi a concurenţei, dezvoltarea şi recompensarea abilităţilor de muncă. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău reprezintă un demers pe termen lung, un instrument care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel judeţean, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului Bacău, orizont 2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică viitoare a judeţului Bacău. Dezvoltarea economică a judeţului Bacău şi transformarea acestuia într-un spaţiu atractiv pentru cetăţeni necesită conjugarea eforturilor tuturor factorilor care constituie comunitatea judeţeană şi concentrarea acţiunilor pe care aceştia le vor întreprinde în aceleaşi direcţii. În ceea ce privește dezvoltarea macroeconomică, judeţul Bacău este situat în regiunea cea mai puţin dezvoltată a României, PIB/locuitor al regiunii Nord-Est (şi implicit al judeţului Bacău) situându-se în 2008 mult sub nivelul PIB/locuitor de la nivel naţional, relevând astfel existenţa unor discrepanţe semnificative în dezvoltarea diferitelor regiuni de dezvoltare. Al doilea judeţ ca mărime din cadrul Regiunii Nord Est după numărul de locuitori (după judeţul Iaşi), judeţul Bacăul are o importantă contribuţie la economia regională, aproximativ 22% din PIB regional fiind creat la nivelul Bacăului. De altfel,

nivelul de dezvoltare economică este reliefat şi de PIB pe locuitor care, în 2008, a fost de 16.809 RON în judeţul Bacău peste valoarea de la nivel regional de 14.773 RON per locuitor. Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Bacău sunt reprezentate de către disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban-şi cel rural şi dintre partea estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a centrelor urbane, respectiv concentrarea acestora în zona centrală şi vestică precum şi declinul sectorului industrial care a afectat în mod grav anumite zone. Pe de altă parte, judeţul Bacău dispune de resurse naturale şi antropice variate şi bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice, izvoare de ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi, zăcăminte nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii, fond forestier. Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.), susţinerea, dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-economice al centrelor urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei în domeniu. Susţinerea activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv din domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării va permite atragerea şi valorificarea resurselor umane înalt calificate şi afirmarea municipiului Bacău ca pol de competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică la nivel regional. Bineînţeles, factorii de susţinere ai dezvoltării economice - resursele umane, infrastructura de susţinere a afacerilor, de comunicaţii şi tehnico-edilitară – reprezintă aspecte cheie care condiţionează dezvoltarea judeţului Bacău. În acest sens, crearea infrastructurii şi serviciilor atât pentru susţinerea afacerilor cât şi celor necesare creşterii nivelului de trai al locuitorilor judeţului reprezintă priorităţi ale dezvoltării viitoare a judeţului Bacău. Toate aceste deziderate vor fi abordate cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, astfel încât să nu fie compromise posibilităţile generaţiilor viitoare de a-și satisface nevoile proprii..

Introducere şi viziunea dezvoltării economice

159 | P a g e

VIZIUNE

Economia judetului Bacău va fi una dezvoltată, echilibrată din punct de vedere sectorial şi teritorial, bazată pe valorificarea superioară a resurselor locale şi pe respectarea mediului înconjurător

1. Municipiul Bacău se va afirma ca centru de competitivitate la nivel regional şi naţional, principalul pol de dezvoltare economică la nivelul Regiunii Nord-Est;

2. Sectorul industrial va reprezenta principalul motor al dezvoltării socio-economice al judeţului, bazându-se pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei in domeniu;

3. Zonele urbane ale judeţului (Bacău-Buhuşi, Moineşti-Comăneşti-Dărmăneşti, Oneşti) îşi vor afirma rolul de catalizator al dezvoltării socio-economice la nivel zonal;

4. Zona estică a judeţului va cunoaşte o dezvoltare socio economică importantă, bazată pe dezvoltarea activităţilor agricole şi a industriei de prelucrare a produselor agricole;

5. Turismul (agroturismul) va constitui una dintre ramurile importante ale economiei judeţene, în special datorită valorificării superioare a resurselor turistice din zona de munte şi deal;

6. Judeţul Bacău va oferi locuitorilor condiţii de trai bune şi perspective de dezvoltare profesioanală

SCOP:

REVITALIZAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU

OBIECTIVE GENERALE:

A) Dezvoltare economică echilibrată

B) Îmbunătăţirea competitivităţii mediului economic

C) Crearea condiţiilor necesare dezvoltării economice durabile

D) Îmbunătăţirea nivelului de trai

OBIECTIVE SPECIFICE:

OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean

OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonei rurale

OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone

OS.4. Creşterea competitivităţii economice

OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

OS.6. Asigurarea premiselor necesare dezvoltării economice a judeţului

OS.7. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale

OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă

O.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul rural

OS.11. Protecţia mediului


160 | P a g e

REVITALIZAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI BACĂU

Economia judeţului Bacău va fi una dezvoltată, echilibrată din punct de vedere sectorial şi

teritorial, bazată pe valorificarea superioară a resurselor locale

şi pe respectarea mediului înconjurător


D) Îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor

judeţului

B) Îmbunătăţirea competitivităţii mediului

economic


OS.1. Consolidarea

mediului de afaceri

judeţean

OS.2. Dezvoltarea

agriculturii şi a zonelor

rurale

OS.3. Creşterea volumului

investiţiilor străine şi

autohtone

OS.4. Creşterea

competitivităţii

economice

OS.5. Susţinerea utilizării

tehnologiei informaţiei

OS.6. Asigurarea

premiselor necesare

dezvoltării economice

OS.7. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

OS.8. Dezvoltarea

capacităţii administrative

a autorităţilor publice

OS.9. Dezvoltarea urbană

durabilă

OS.10. Dezvoltare rurală

durabilă


VVIIZZIIUUNNEE

SSCCOOPP

OObbiieeccttiivvee

GGeenneerraallee

OObbiieeccttiivvee

ssppeecciiffiiccee

II.2. OBIECTIVE ŞI MĂSURI


162 | P a g e

Obiectivele strategiei de dezvoltare economică OBIECTIV STRATEGIC I: DEZVOLTARE ECONOMICĂ ECHILIBRATĂ Evoluţia economică a judeţului Bacău de-a lungul timpului impune o dezvoltare economică echilibrată, atât din punct de vedere sectorial cât şi teritorial, prin consolidarea mediului de afaceri judeţean, dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale şi prin creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone. Dezvoltarea economică echilibrată a judeţului se poate baza, în special, pe potenţialul terenurilor agricole, ce sunt favorabile dezvoltării agriculturii şi zootehniei şi pe resursele umane de care dispune judeţul.


În perioada dezvoltării industriale din România judeţul Bacău s-a evidenţiat prin activitatea industriei chimice şi petrochimice, industriei petroliere, industriei uşoare şi alimentare, metalurgice, constructoare de maşini, energetică, etc. Începând cu anii 1990 activitatea industrială a judeţului a cunoscut un adevărat declin, multe din platformele industriale restrângându-şi activitatea sau chiar închinzându-se. Situaţia de declin a industriei tradiţionale din zonă se menţine şi în prezent. De aceea se impune dezvoltarea economică a judeţului prin revitalizarea şi/sau reconversia vechilor zone industriale concomitent cu susţinerea altor sectoare de activitate. Intensitatea antreprenorială la nivelul judeţului Bacău este scăzută, densitate IMM-urilor per 1.000 locuitori fiind mai scăzută decât cea naţională. Un indicator important al dezvoltării economice a judeţului îl reprezintă rata de supravieţuire a întreprinderilor mici şi mijlocii, motiv pentru care se recomandă oferirea de consultanţă dar şi a unui cadru prielnic pentru iniţierea şi dezvoltarea noilor afaceri, oferind astfel suportul pentru dimensiunile dezvoltării economice, menţionate anterior.

Vechile zone industriale necesită o strategie de revitalizare şi reconversie pentru o utilizare eficientă a acestora. Turismul reprezintă un alt sector ce poate contribui la o dezvoltare economică echilibrată a judeţului, prin atracţiile şi tradiţiile recunoscute din Slănic Moldova, Oneşti şi Târgu Ocna. Deşi aceste zone turistice ale judeţului, în special straţiunile Slănic Moldova şi Târgu Ocna, au fost renumite pentru potenţialul balnear, în prezent necesită reabilitare şi promovare. Per ansambrul, sectorul turistic al judeţului impune crearea unui brand local, promovare şi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii specifice. Mediul rural se confruntă cu o slabă dezvoltare a mediului de afaceri şi o diversificare redusă a economiei. Pentru dezvoltarea economică echilibrată a judeţului Bacău este necesară o reducere a dependenţei mediului rural de activităţile agricole ineficiente prin diversificarea economiei locale şi servicii ce pot contribui la o dezvoltare economică echilibrată atât la nivel rural cât şi judeţean. M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor

M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale;

M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;

M1.4. Diversificarea economiei rurale;

OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale

Pentru o dezvoltare economică echilibrată, dezvoltarea agriculturii are un rol decisiv, fiind un sector ce asigură 14,7% din valoarea producţiei agricole de la nivel regional, în anul 2008. Agricultura şi zootehnia trebuie sprijinite prin susţinerea asocierilor producătorilor locali prin campanii de informare specifice. Deşi terenurile terenurile arabile deţin o pondere importantă din suprafaţa totală agricolă a judeţului (58,1%), starea de exploatare fragmentată conduce la o productivitate agricolă slabă. În acest sens se rocomandă asocierile agricole ce pot

Obiective şi Măsuri

163 | P a g e

asigura productivitate ridicată prin utilizarea metodelor moderne în domeniul agricol. Cu un real potenţial piscicol, în judeţul Bacău se poate baza pe acest sector pentru dezvoltarea zonelor rurale, printr-o utilizare eficientă a resuselor. Ramura zootehnică de la nivel judeţean necesită susţinere prin crearea unor centre zonale de preluare, prelucrare a produselor animale. M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol

M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole;

M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii;

OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone Investiţiile străine dar şi autohtone contribuie la dezvoltarea economică. În urma studiului în rândul reprentanţilor mediului de afaceri judeţean s-au identificat principalele oportunităţile de investiţii:

turismul şi agrementul,

industria (prelucrarea lemnului, uşoară şi chimică),

agricultura (apicultura, silvicultura etc.),

construcţiile/investiţiile în infrastructură,

serviciile (în special educaţie şi învăţământ). Identificarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel local şi/sau judeţean şi stabilirea unui set de măsuri, facilităţi care pot fi oferite potenţialilor investitori urmate de acţiuni de promovare şi informare pot contribui la atragerea investitorilor care să valorifice resursele locale. M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone la nivelul judeţului Bacău;

OBIECTIV STRATEGIC II: ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETITIVITĂŢII MEDIULUI ECONOMIC JUDEŢEAN Creşterea competitivităţii mediului economic judeţean nu reprezintă un proces de exploatare a avantajelor pe termen scurt (costul forţei de muncă, resurse naturale etc.), ci un proces de construire a unei structuri economice bazate pe investiţii de capital, pe cercetare, dezvoltare şi inovare şi pe utilizarea tehnologiei informaţiei. Analiza situaţiei actuale şi cea SWOT au reliefat o serie de probleme la nivelul judeţului Bacău: creştere inferioară a productivităţii muncii la nivelul judeţului Bacău celei regionale în perioada 2004-2008 (cu toate că este încă superioară), o scădere a activităţii de cercetare dezvoltare (număr salariaţi şi cheltuieli totale de cercetare dezvoltare) şi existenţa şi adâncirea decalajelor urban-rural şi la nivel zonal (est-vest). De asemenea, agricultura ineficientă, slaba orientare a agenţilor economici către activităţi economice cu valoare adăugată mare, capacitatea redusă de accesare a pieţelor externe reprezintă alte probleme care afectează dezvoltarea economică a judeţului Bacău.

OS.4. Creşterea competitivităţii economice Cercetarea şi transferul tehnologic sunt slab dezvoltate, insuficient orientate către cerere şi lipsite de infrastructuri adecvate care să permită ca rezultatele cercetării să se transforme în inovare aplicată. În acest context, susţinerea activităţilor de CDI, promovarea şi difuzarea rezultatelor reprezintă măsuri de maximă importanţă pentru creşterea competitivităţii economice prin facilitarea tranziţiei sectoarelor tradiţionale de la specializarea actuală, de producţie cu valoare adăugată scăzută, către produse cu valoare adăugată mare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să exploateze tradiţia şi potenţialul de dezvoltare al industriilor de înaltă tehnologie cum ar fi cea aeronautică şi cea constructoare de maşini unelte precum şi o diversificarea sectorială în domeniul activităţilor productive de înaltă tehnologie. Susţinerea sectoarelor tradiţionale (agricultura şi industria alimentară, industria prelucrare a lemnului etc.) necesită eforturi suplimentare pentru creşterea competitivităţii şi pentru a face faţă competiţiei globale. Creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău poate fi susţinută prin acordarea de sprijin IMM-urilor cu potenţial ridicat de creştere, astfel încât acestea


164 | P a g e

să exploateze posibilităţile reale de integrare pe noi segmente de piaţă oferite de o economie globalizată dinamică. În acest sens, susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală poate fi realizată prin promovarea şi sprijinirea implementării standardelor internaţionale în domeniul calităţii, mediului, certificării produselor şi sprijin pentru accesul la noi pieţe (târguri şi expoziţii, misiuni economice, servicii de consultanţă). Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea unor structuri pentru sprijinirea afacerilor de interes regional care, prin furnizarea de echipament avansat, utilităţi şi servicii de afaceri, să atragă întreprinderi inovative atât de pe piaţa naţională cât şi de pe pieţe internaţionale. Întărirea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor suport pentru afaceri va contribui la susţinerea activităţilor de dezvoltare a spiritului antreprenorial şi a activităţilor de C&D şi la promovarea societăţii informaţionale. M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI, promovarea şi difuzarea rezultatelor; M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală; M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale;

OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei Unul dintre factorii cu rol esenţial în realizarea obiectivelor de dezvoltare economică ale judeţului Bacău, şi în special în îmbunătăţirea competitivităţii mediului economic judeţean, este reprezentat de către utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor (TIC). Exploatarea la maxim a potenţialului social și economic al TIC, în special al internetului va stimula inovaţia și creșterea economică, ameliorând în același timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor și a întreprinderilor. Acest fapt se datorează nivelului înalt de dinamism și inovaţie inerent sectorului și rolului de motor al schimbării, pe care acest sector îl joacă în ceea ce privește modul de operare al celorlalte sectoare ale economiei. În același timp, impactul social al TIC a devenit semnificativ, majoritatea populaţiei dispunând de un telefon mobil și numărul utilizatorilor de internet devenind din ce în ce mai mare. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri va reprezenta o metodă de inovare

a mijloacelor şi tehnicilor tradiţionale de producere şi comercializare a bunurilor şi serviciilor, şi va asigura, de asemenea, îmbunătăţirea relaţiilor şi interconectării între companii. De asemenea, trebuie făcute progrese în dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor electronice publice. Valorificarea p0tenţialului TIC, în special cel al internetului, şi aplicarea acestuia în cadrul sectorului public şi privat este condiţionată de creşterea ariei de acoperire cu servicii de internet (broadband). În acest sens se impun măsuri de susţinere a dezvoltării infrastructurii de acces internet broadband judeţene, în special în zonele rurale şi mici urbane. M8.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri; M8.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile oraşe);

OBIECTIV STRATEGIC III: CREAREA CONDIŢIILOR NECESARE DEZVOLTĂRII ECONOMICE DURABILE Dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău sunt condiţionate de crearea condiţiilor necesare dezvoltării economice durabile, respectiv: asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice, creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei şi dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale.

OS6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului Existenţa unei infrastructuri corespunzătoare necesităţilor de dezvoltare economică şi care să asigure atingerea obiectivelor este una dintre condiţiile de bază pentru susţinerea dezvoltării socio-economice a judeţului. Aşezarea geografică a judeţului permite o accesibilitate ridicată atât prin intermediul reţelei rutiere dar şi feroviare şi aeriene. Coridorul pan european IX asigură, prin intermediul componentei rutiere şi feroviare, legătura pe direcţia Sud-Nord, iar legăturile pe direcţia Est – Vest sunt asigurate printr-o reţea de drumuri naţionale bine dezvoltată (DN11 -E574, DN2F, DN12A, DN11A).


165 | P a g e

Aeroportul Internaţional Bacău asigură legături aeriene cu oraşe din Italia, Anglia şi alte oraşe din România. Realizarea viziunii de dezvoltare şi atingere obiectivelor generale şi specifice presupune creşterea accesibilităţii judeţului Bacău, respectiv prin creşterea rolului Aeroportului Internaţional Bacău, dezvoltarea şi modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic, fluidizarea traficului în zonele de trafic intens şi creşterea accesibilităţii zonelor rurale. Important centru industrial, unde industria petrolieră şi chimică, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică, etc. au cunoscut o ascensiune puternică, sectorul industrial al judeţului Bacău a fost puternic afectat de transformările economice de la nivel. În acest context, asigurarea dezvoltării sectorului industrial la nivel judeţean şi valorificarea tradiţiei şi resurselor antropice existente în acest domeniu presupune asigurarea unui portofoliu de locaţii pentru investiţii, care să deţină infrastructura de utilităţi industriale corespunzătoare cerinţelor actuale şi activităţilor cu potenţial de dezvoltare. Judeţul Bacău dispune de resurse naturale bogate şi diversificate al căror potenţial economic este valorificat insuficient în acest moment şi care trebuie să constituie una dintre principalele premise ale dezvoltării viitoare a judeţului. Pentru dezvoltarea economică echilibrată a judeţului Bacău, pe lângă alte acţiuni şi măsuri, este nevoie să se acţioneze în direcţia dezvoltării infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor de la nivel judeţean. Una dintre oportunităţile care nu trebuie irosite este reprezentată de către potenţialul logistic al judeţului Bacău, acesta putând devenii unul dintre principalele centre regionale de depozitare şi distribuţie. De asemenea, se impune creşterea accesibilităţii exploataţiilor agricole şi forestiere, a obiectivelor turistice, crearea reţelelor de colectare a produselor agricole (şi nu numai), crearea facilităţilor necesare valorificării produselor locale etc. M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău; M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale; M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor de la nivel judeţean;

OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei

Nivelul de pregătire al forţei de muncă precum şi mobilitatea şi adaptabilitatea forţei de muncă reprezintă elemente esenţiale pentru dezvoltarea economică a judeţului Bacău. Asigurarea echilibrului dintre cererea şi oferta pe piaţa muncii judeţene este un element important atât pentru susţinerea dezvoltării sectoarelor cu potenţial ridicat de creştere cât şi pentru creşterea ratei de angajare a populaţiei. Învăţământul superior reprezintă un element cheie în dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere, universităţile fiind principalii furnizori de forţă de muncă înalt calificată şi de cunoaştere, judeţul Bacău dispunând de un sistem de învăţământ superior corespunzător. În acest context, trebuie întreprinse eforturi pentru dezvoltarea relaţiei universităţilor cu mediul de afaceri şi sectorul de cercetare-dezvoltare în vederea îmbunătăţirii capacităţii de răspuns a educaţiei universitare la schimbările care au loc la nivelul societăţii şi pentru stimularea şi susţinerea competitivităţii şi inovării. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă va contribui la creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii şi contribuie la acoperirea deficitului de forţă de muncă în domenii solicitate de pieţele locale prin creşterea vizibilităţii locurilor de muncă disponibile şi a facilităţilor promovate de angajatori, astfel încât lucrătorii să fie motivaţi în demersul de schimbare a locului de muncă. În vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa forţei de muncă se impune o creştere şi diversificare a ofertei de cursuri de recalificare şi de perfecţionare disponibile la nivel judeţean. De asemenea, în contextul diversificării pieţei muncii, trebuie susţinut procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate cu cerinţele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare şi apariţie de noi ocupaţii, astfel încât persoanele cu abilităţi să poată trece uşor de la o ocupaţie la alta, prin dobândirea de noi competenţe, iar persoanele afectate de procesele de restructurare să se poată reorienta către noi domenii cu potenţial ridicat de creştere.


166 | P a g e

În acest sens este necesară dezvoltarea de programe pentru facilitarea reconversiei forţei de muncă din sectoare care înregistrează schimbări semnificative către sectoare în dezvoltare – programe recalificare, şi creşterea nivelului de pregătire/calificare a forţei de muncă din zonele rurale. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training de calitate reprezintă o necesitate impusă de faptul că la nivelul judeţului Bacău, aproximativ 55% din populaţie trăieşte în mediul rural şi beneficiază în mică măsură de astfel de servicii. M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;

M72. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă;

M7.3. Creşterea accesibilităţii forţei de muncă la servicii de consiliere profesională şi training de calitate;

OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale Instituţiile publice şi autorităţile locale au o contribuţie importantă la programele de dezvoltare socio-economică prin: îmbunătăţirea proceselor de luare a deciziilor, inclusiv îmbunătăţirea calităţii investiţiilor importante (acumularea de cunoştinţe şi resurse umane) şi a selecţiei de proiecte (informaţii, reglementări şi mecanisme de feed-back); asigurarea unei implementări şi aplicări mai bune a legislaţiei; asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru activităţile economice (resurse umane, baze de date, aspecte legislative); îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică; asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice etc. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale are o contribuţie decisivă la valorificarea potenţialului de dezvoltarea al judeţului şi la atingerea obiectivelor de dezvoltare economică prin creşterea calităţii serviciilor publice de interes local, eficientizare şi scăderea timpului de prestare a serviciilor, îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi implementare a proiectelor de investiţii, creşterea capacităţii de atragere a potenţialilor investitori, îmbunătăţirea colaborării cu comunităţile locale şi de afaceri etc.

În contextul actual, al crizei economice pe care România o traversează, eficientizarea activităţilor, fie ele autorităţilor publice locale sau organizaţiilor private, reprezintă unul dintre obiectivele majore ale oricărei organizaţii. În mod particular, pe fondul infrastructurii şi resurselor financiare deţinute, este absolut necesară a optimizare a proceselor administraţiei publice locale care să conducă la furnizarea de servicii publice de calitate şi care să susţină atingerea obiectivelor de dezvoltare. Slaba capacitate de management a personalului din cadrul autorităţilor publice locale, slaba motivare a funcţionarilor publici, nivelul scăzut de instruire, capacitate de training insuficientă, precum şi slaba capacitate de a pune în practică noile metodologii sau de a respecta cadrul legislativ nou stabilit reprezintă câteva aspecte care afectează capacitatea administrativă a autorităţilor publice locale, mai ales în cazul comunităţilor mici. Astfel, dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL prin training şi formare profesională continuă reprezintă una dintre măsurile importante pentru creşterea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale. Creşterea capacităţii de APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi dezvoltarea armonioasă a comunităţilor. Pe lângă accesarea fondurilor europene şi guvernamentale, dezvoltarea parteneriatelor intercomunitare şi a celor de tip public privat reprezintă una dintre oportunităţile pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact crescut la nivel local şi zonal. Autorităţile publice locale se bucură de o încredere scăzută din partea comunităţilor locale datorită percepţiei opiniei publice cu privire la eficacitatea acestora şi receptivitatea la problemelor cetăţenilor. Îmbunătăţirea receptivităţii şi credibilităţii APL sunt atribute care conduc la crearea condiţiilor dezvoltării socio-economice şi trebuie să se reflecte într-un nivel crescut de încredere în administraţia publică. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale reprezintă în acest context un factor important pentru realizarea unui parteneriat real dintre APL şi comunităţile locale atât în stabilirea obiectivelor de dezvoltare cât şi în cea de implementare a măsurilor necesare pentru atingerea acestora.


167 | P a g e

M8.1. Eficientizarea activităţii APL;

M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare profesională continuă);

M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte; M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale;

OBIECTIV STRATEGIC IV: ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE TRAI Nu în ultimul rând, primele trei obiective strategice, care vizează dezvoltarea economică a judeţului Bacău, trebuie susţinute prin crearea şi menţinerea condiţiilor pentru o creştere durabilă. Dezvoltarea economică a judeţului Bacău depinde în mare măsură de capacitatea acestuia de a devenii un loc atractiv pentru a trăi, muncii, investii şi studia. Aceasta presupune investiţii în creşterea calităţii mediului natural, a serviciilor publice şi pentru dezvoltarea infrastructurii, valorificarea diversităţii şi creşterea incluziunii sociale în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii şi recunoscând implicaţiile sociale şi de mediu ale creşterii economice. Este esenţial pentru succesul judeţean să fie create comunităţi dezvoltarea economică este acompaniată de mediu natural şi construit de înaltă calitate, servicii locale de calitate, conexiuni bune de transport şi un activ, în condiţii de siguranţă şi societate incluzivă Pentru atingerea acestui deziderat este au fost stabilite trei obiective specifice: dezvoltarea urbană durabilă, dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi protecţia mediului.

OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă Orașele sunt jucători cheie într-o economie competitivă, în special când este vorba despre o creștere bazată pe cunoaștere şi crearea de prosperitate. Reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale va contribui la creşterea calităţii vieţii şi exercitarea funcţiilor polarizatoare pentru arealele înconjurătoare a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe.

M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane; M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism; M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice; M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;

OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul rural Dezideratul unei dezvoltări economice echilibrate trebuie să ţină seama de disparităţile de dezvoltare urban-rural şi de decalajele de dezvoltare ale zonei estice faţă de restul judeţului. Mediul rural al judeţului Bacău deţine resursele necesare pentru susţinerea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, recuperarea decalajelor de dezvoltare faţă de localităţile urbane presupunând o creştere a accesibilităţii zonelor rurale prin investiţii pentru îmbunătăţirea stării infrastructurii de transport. Astfel, se va îmbunătăţii mobilitatea forţei de muncă, accesibilitate populaţiei la servicii medicale şi de educaţie iar mediul rural va devenii mai atractiv pentru investitori. În condiţiile în care mare parte a populaţiei rurale nu are acces la utilităţi de bază (apă curentă şi canalizare), o altă direcţie de acţiune prioritară pentru dezvoltarea mediului rural este reprezentată de către creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază. Aceste două măsuri, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi creşterea accesului la utilităţi de bază, vor contribui semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi vor creşte atractivitatea investiţională a mediului rural. O altă condiţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi creşterea atractivităţii spaţiului rural este reprezentată de creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice medicale, sociale şi de educaţie. M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale; M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural; M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;


168 | P a g e

OS.11. Protecţia mediului Obiectivul general de îmbunătăţire a condiţiilor de trai din judeţ include şi se bazează, ca unul dintre principale obiective specifice, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului natural al judeţului. Diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural vor contribui în mod direct şi semnificativ la atingerea acestui obiectiv. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante şi regenerabile vor contribui atât la protecţia şi îmbunătăţirea mediului natural cât şi la creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere. Asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru locuitorii judeţului presupune reducerea şi prevenirea fenomenelor care pot afecta sănătatea şi viaţa cetăţenilor precum şi menţinerea calităţii mediului, conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică. Astfel, se impune luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemelor de management al deşeurilor, îmbunătăţirea managementului riscurilor naturale pentru prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale, măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale (rezervaţii şi situri naturale).

Degradarea mediului natural, respectiv intensificarea fenomenelor de eroziune şi degradare a terenurilor, riscurile ridicate de producere de inundaţii care caracterizează a anumite zone, degradarea fondului forestier etc., necesită realizarea de lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare. Lipsa cunoştinţelor ecologice şi/sau ignorarea practicilor de mediu la nivelul administraţiilor şi comunităţilor locale şi a agenţilor economici, precum şi nivelul redus de cunoştinţe privind legislaţia de mediu, drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice impun luarea de măsuri de promovare a unui comportament responsabil faţă de mediu. M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile; M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare; M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale; M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor; M11.5. Îmbunătăţirea managementul riscurilor naturale; M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;


169 | P a g e

PLAN DE MĂSURI ŞI PROIECTE ORIENTATIVE


B) Îmbunătăţirea competitivităţii mediului

economic


D) Îmbunătăţirea condiţiilor de trai






OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului




OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul rural


M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor

M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale;

M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;


M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol



M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone la nivelul judeţului Bacău;

M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor obţinute;

M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală;

M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale;

M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri;

M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile oraşe);

M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;

M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;

M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor;

M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;

M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă;

M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training;

M8.1. Eficientizarea activităţii APL;

M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare profesională continuă);

M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte;

M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale;

M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane;

M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism;

M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice;

M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;

M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;

M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural;

M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;

M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile;

M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare;

M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale;

M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor;

M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale;

M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;


170 | P a g e

Plan de măsuri



P1.1.1. Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău

P1.1.2. Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor

P1.1.3. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale

P1.2.1. Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic;

P1.3.1. Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău;

P1.3.2. Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură;

P1.3.3. Conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare şi promovarea turistică a acestora;

P1.3.4. Amenajarea traseelor turistice montane;

P1.3.5. Sistem de informare şi orientare turistică;

P1.3.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate;

P1.3.7. Susţinerea activităţilor turistice pentru elevi şi studenţi (tabere);

P1.3.8. Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice – Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova


P1.4.1. Campanie de informare cu privire la oportunităţile de dezvoltare a afacerilor la nivel local;

P1.4.2. Acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea activităţilor economice în mediul rural, altele decât cele agricole;


M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol

P2.1.1. Campanie de informare cu privire la beneficiile asocierii în domeniul agricol (exemple de bună practică);

P2.1.2. Consultanţă în vederea creării şi funcţionării asociaţilor de producători şi procesatori;

P2.1.3. Susţinerea parteneriatelor de tip public-privat pentru valorificarea resurselor locale (ferme piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.)

M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole

P2.2.1. Evaluarea potenţialului piscicol al luciurilor de apă;

P2.2.2. Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare;

P2.2.3. Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole


P2.3.1. Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne;

P2.3.2. Organizarea de târguri agro-alimentare periodice pentru producatorii ecologici locali;

P2.3.3. Susţinerea participării la târguri naţionale şi internaţionale a producătorilor de produse ecologice din judeţul Bacău;


M3.1. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone

P3.1.1. Investiţii pentru dezvoltare economică

P3.1.2. Promovarea oportunitatilor de investiţii prin parteneriate de tip public-privat;


171 | P a g e


M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor obţinute

P4.1.1. Crearea unui Centru Regional de Inovare în domeniul industrilor de vârf in municipiul Bacau;

P4.1.2. Sprijinirea activitatilor CDI cu caracter aplicativ, care au ca beneficiari companii din judetul Bacau;

P4.1.3. Susţinerea şi promovarea parteneriatelor între universităţi, institute de cercetare şi mediul economic;

P4.1.4. Susţinerea participării companiilor inovative la târguri naţionale şi internaţionale de profil;

P4.1.5. Susţinerea şi promovarea unor concursuri de soluţii inovative cu aplicabilitate în serviciile publice;

P4.1.6. Campanii de conştientizare a mediului de afaceri cu privire la beneficiile inovării (cultura inovativa);

M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală

P4.2.1. Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional;

P4.2.2. Susţinerea participării producătorilor locali din judeţ la târguri şi expoziţii de profil;

P4.2.3. Informarea producătorilor locali cu privire la oportunităţile de pe pietele externe;

P4.2.4. Oferirea de consultanţă de afaceri specializată pentru creşterea numărului de firme care exportă;

M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale

P4.3.1. Crearea unei structuri regionale de sprijin pentru activităţi economice nepoluante;


M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri

P5.1.1. Promovarea mijloacelor moderne TIC pentru eficientizarea activitatiilor economice

P5.1.2. Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa);

M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile oraşe)

P5.2.1. Extinderea şi redimensionarea infrastructurii de acces broadband judeţene;

OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice

M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău;

P6.1.1. Extinderea şi modernizarea Aeroportului Bacău;

P6.1.2. Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului;

P6.1.3. Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic;

P6.1.4. Realizarea soselei de centura a Municipiului Bacau; M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale;

P6.2.1. Crearea şi reabilitarea infrastructurii de utilităţi industriale (în locaţiile stabilite prin regulamentele judeţene de urbanism ca zone pentru dezvoltarea activităţilor industriale);

M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor;

P6.3.1. Reţea de colectare produse agricole vegetale si zootehnice

P6.3.2. Crearea, reabilitarea drumurilor de acces către exploataţiilor agricole şi forestiere;

P6.3.3. Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional;

P6.3.4. Piaţă de gross pentru produse agricole la Podu Turcului/Sascut;


172 | P a g e

OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii

M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă

P7.1.1. Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung;

P7.1.2. Facilitarea comunicării între mediul de afaceri judeţean şi instituţiile de învăţământ privind necesarul de specialişti;

P7.1.3. Stagii de practică (elevi şi studenţi) în cadrul companiilor judeţene; M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă

P7.2.1. Campanii de informare în şcoli şi licee privind managementul carierei;

P7.2.2. Campanii de promovare a învăţării continue, modele de succes, oportunităţi;

P7.2.3. Program privind deprinderea unor abilitati de utilizare a TIC de catre forta de munca a judetului;

P7.2.4. Programe de recalificare si perfectionare, a fortei de munca, în meserii cerute pe piaţa locală – parteneriate cu instituţii abilitate şi furnizori acreditaţi;

M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training

P7.3.1. Extinderea reţelei de consiliere şi formare profesională judeţeană;

P7.3.2. Platformă e-learning corelată cu evoluţia cererii pieţei locurilor de muncă;

OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice

M8.1. Eficientizarea activităţii APL

P8.1.1. Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale - e-Administraţie;

P8.1.2. Certificarea sistemelor de management al calităţii din cadrul administraţiilor publice locale;

P8.1.3. Introducerea sistemului de evaluare continuă a performanţelor administraţiilor publice locale;

P8.1.4. Dotarea administraţiilor publice locale cu mijloace IT&C moderne;

P8.1.5. Îmbunătăţirea comunicării şi colaborării între APL-uri;

P8.1.6. Identificarea şi adoptarea modelelor de bună practică în administraţie (schimb experienta);

M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare profesională continuă)

P8.2.1. Platformă e-learning pentru funcţionarii din cadrul administraţiilor publice locale;

P8.2.2. Cursuri de specializare pentru funcţionarii din cadrul administraţiilor publice locale;

M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte

P8.3.1. Servicii de asistenţă pentru funcţionarii administraţiilor publice locale pentru elaborarea documentaţiilor şi cererilor de finanţare;

P8.3.2. Sprijin pentru realizarea/reactualizarea strategiilor de dezvoltare locală;

P8.3.3. Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale

P8.4.1. Promovarea parteneriatelor public privat;

Informarea factorilor de decizie din cadrul adm publ locale privind posibilitatea dezvoltarii parteneriatelor de tip public-privat;"

P8.4.2. Susţinerea proiectelor în domeniul economic ale societăţii civile (linii de finantare pentru antreprenoriat social);

P8.4.3. Sprijin oferit structurilor asociative din judeţ (GAL-uri, ADI-uri);

P8.4.4. Campanii de responsabilizare a comunităţilor locale cu privire la implicarea şi susţinerea APL în atingerea obiectivelor de dezvoltare;


M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane

P9.1.1. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău;

P9.1.2. Extinderea şi reabilitarea reţelei de drumuri, trotuare, parcări;

P9.1.3. (Re)amenajarea spaţiilor publice (pieţe, parcuri, statii transport public);


173 | P a g e

M9.2. Stabilirea regulilor judeţene de urbanism

P9.2.1. Reactualizarea regulamentelor generale de urbanism;

P9.2.2. Realizarea cadastrului electronic;

P9.2.3. Realizarea unei baze de date cu infrastructura urbană; M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice

P9.3.1. Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social;

P9.3.2. Elaborarea planului sectorial de dezvoltare în domeniul educaţiei şi învăţământului;

M9.4. Creşterea rolului centrelor urbane ca poli de dezvoltare zonali;

P9.4.1. Configurarea zonelor urbane de dezvoltare: Bacău, Oneşti, Comăneşti-Moineşti-Dărmăneşti;

P9.4.2. Realizarea regulilor de urbanism (PUG, PUZ şi PUD) pentru zonele urbane: - Bacău, Oneşti, Comăneşti-Moineşti-Dărmăneşti;

P9.4.3. Susţinerea realizării strategiilor de dezvoltare la nivelul zonelor urbane constituite;

P9.4.4. Infiintarea unui centru urban în zona de est – sud est a judeţului (Podu Turcului/Sascut);


M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale;

P10.1.1. Reabilitarea drumurilor comunale;

P10.1.2. Extinderea şi redimensionarea infrastructurii de telecomunicaţii; M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural;

P10.2.1. Extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă (captare, tratare, distribuţie);

P10.2.2. Extinderea sistemului de evacuare a apelor uzate; M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;

P10.3.1. Sprijinirea instalării medicilor de familie în mediul rural;

P10.3.2. Imbunatatirea accesului populatiei din mediul rural la serviciile medicale de urgenţă (statii, puncte de ambulanta);

P10.3.3. Dotarea cu materiale didactice a unităţilor de învăţământ din mediul rural;

P10.3.4. Asigurarea unor facilitati pentru atragerea personalului didactic calificat si medical în mediul rural;


M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile

P11.1.1. Promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile, nepoluante;

P11.1.2. Utilizarea de surse de energie nepoluante, regenerabile în instituţiile publice;

M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare

P11.2.1. Lucrări de combatere a torentelor şi regularizare a cursurilor de apă;

P11.2.2. Lucrări combatere şi eliminare a efectelor alunecărilor de teren;

P11.2.3. Împădurirea terenurilor degradate;

P11.2.4. Lucrări de ameliorare a capacităţii productive a solurilor şi combaterea factorilor limitativi;

M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale

P11.3.1. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale (rezervaţii si situri naturale);

M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor

P11.4.1. Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a periculoase

P11.4.2. Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale

P11.5.1. Crearea, reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii împotriva calamităţilor naturale;

P11.5.2. Dotarea cu sisteme de alarmare şi intervenţii în cazul calamităţilor naturale;

M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu

P11.6.1. Programe de sensibilizare a elevilor privind mediul prin desfăşurarea de acţiuni de ecologizare a zonelor afectate de poluare prin deşeuri;

II.3. VECTORII DEZVOLTĂRII ECONOMICE


176 | P a g e

Judeţul Bacău se bucură de o serie de resurse care, prin intermediul unei bune gestionări, pot contribui la o dezvoltare economică echilibrată şi sustenabilă. Economia judeţului se bazează pe capitalul uman, agricultură, industrie, capitalul inovativ, resursele naturale.

Capitalul uman Judeţul Bacău dispune de cea mai importantă componentă a dezvoltării economice, şi anume resursa umană. Populaţia totală a judeţului Bacău, la 1

iulie 2009, era de 716.176 persoane, din care 64,5% persoane cu vârsta cuprinsă între 15-59 ani. La sfârşitul anului 2008, resursele de muncă ale judeţului erau reprezentate de 464,2 mii persoane, reprezentând 19,9% din totalul resurselor de muncă de la nivelul regiunii Nord Est şi 3,4% din totalul naţional. Resursele de muncă din judeţ beneficiază de un cadru propice dezvoltării profesionale oferit de existenţa universităţilor cu specializări în diferite domenii şi a altor unităţi de formare profesională. Deşi capitalul uman, este principalul factor ce stă la baza dezvoltării economice a judeţului, acesta se confruntă cu o serie de probleme, precum: scăderea continuă a afectivului populaţiei, existenţa fenomenului de îmbătrânire, gradul scăzut de ocupare a resurselor de muncă (48,2% persoane ocupate din totalul resurselor de muncă). Evoluţia economiei judeţene şi naţionale şi-a pus puternic amprenta asupra forţei de muncă judeţene. Dacă în anul 2003 în industrie erau 28,5% persoane ocupate, în anul 2008 erau doar 21,7% persoane. Aşadar, declinul industrial a condus la reorientarea profesională a forţei de muncă. În aceste condiţii se impune susţinerea forţei de muncă în vederea calificării, reconversiei profesionale, în conformitate cu cerinţele pieţei actuale şi cu tendinţele de dezvoltare economică a judeţului. Un alt aspect important al acestei dimensiuni este din perspectiva teritorială, forţa de muncă din zonele rurale, în special cele din est, este afectată de o rată a

şomajului mai ridicată decât în alte părţi ale judeţului. Aşadar, este necesară atragerea forţei de muncă din mediul rural în alte zone şi domenii econimice. Migraţia externă constituie o problemă majoră pentru disponibilitatea forţei de muncă, în eventualitatea amplificării acestui fenomen. Economia judeţului Bacău şi nivelul de trai trebuie să menţină capitalul uman specializat şi cu un înalt nivel de pregătire.

Agricultura

Un factor important ce contribuie la o dezvoltare economică armonioasă a judeţului este reprezentat de agricultură. Acest sector are un potenţial ridicat de dezvoltare în anumite zone ale judeţului: partea de est se remarcă prin terenuri arabile de o calitate superioară, în special în proximitatea Siretului, iar în partea de vest relieful permite dezvoltarea sectorului zootehnic. Condiţiile favorabile şi practicile agricole tradiţionale ale locuitorilor judeţului în creşterea animalelor, pomicultură, cultura cerealelor şi a altor culturi, pot sta la baza agriculturii ecologice, ce reprezintă un sector în ascensiune. Atât la nivel cât şi la nivel judeţean, agricultura suferă de o serie de probleme legate de reducerea terenurilor cultivate, parcul agricol şi infrastructura specifică deficitară, fragmentarea loturilor de teren agricol – practicarea agriculturii de subzistenţă, etc. Susţinerea adecvată a sectorului agricol de la nivel judeţean, poate contribui substanţial la relansarea economică a acestuia.

Capitalul inovativ Municipiul Bacău reprezintă al doilea pol de dezvoltare economică, după municipiul Iaşi, din regiunea Nord Est, găzduind activitatea unor firme de renume naţional şi internaţional. Componenta de cercetare, inovare a

Vectorii dezvoltării economice

177 | P a g e

acestor companii contribuie substanţial la afirmarea municipiul ca pol de competitivitate, dezvoltând astfel premisele necesare acesteia. La baza afirmării municipiului Bacău ca centru de competitivitate stă dezvoltarea şi formarea resurselor umane. Municipiul atrage forţa de muncă specializată şi oferă, prin intermediul instituţiilor de educare, formare şi cercetare, forţă de muncă tânără specializată în domenii precum: inginerie, ştiinţe (informatică, biologie). Parteneriatele dintre companiile judeţene şi centrele de cercetare cu scopul diseminării rezultatelor cercetării fructifică capitalul inovativ disponibil. Capitalul inovativ de care dispune municipiul Bacău contribuie substanţial atât la afirmarea municipiului ca pol de competitivitate în cadrul regiune, cât şi la relansarea sectorului industrial din cadrul judeţului ce va reprezenta principalul motor al dezvoltării socio-economice a judeţului.

Industria Pentru regiunea Moldovei, judeţul Bacău reprezintă centrul industrial, aici fiind

localizate, în prezent, combinatul de îngrășăminte chimice Amurco, fabrica de

aeronave şi nave spaţiale Aerostar, fabrica de hârtie şi carton Letea, fabrica de

prelucrare şi conservare a cărnii de pasăre Agricola, fabrica de morărit Pambac, şi

multe alte companii cu tradiţie în fabricarea uneltelor şi utilajelor, prelucrarea

lemnului, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţămintei, etc.

Transformările economice de la nivel naţional, din ultimii 22 de ani, au influenţat

puternic sectorul industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde

industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de

maşini, energetică, etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat

de dezinteresul faţă de acest domeniu de după perioada comunistă.

Platformele industriale care odinioară găzduiau importante centre industriale

necesită restructurare atât prin utilizarea acestora în alte sectoare economice dar

şi prin revitalizarea acestora bazată pe tradiţia industrială a judeţului. Zonele

Bacău, Dărmăneşti, Oneşti, Buhuşi, Moineşti, Comăneşti reprezintă un exemplu

concludent pentru situaţia prezentă a vechilor platformelor industriale ce impun

măsuri de revitalizare, restructurare.

Capital natural

Poziţionat pe unităţi de relief diferite, grupa central - estică a Carpaţilor Orientali, Subcarpaţii şi depresiunea Tazlău – Caşin, lunca Siretului şi podişul Bârladului, judeţul Bacău dispune de resurse variate, a căror exploatare a condus la ascensiunea economică. Varietatea resurselor naturale ale judeţului a impulsionat dezvoltarea unor anumite sectoare economice. Calitatea solurilor a stimulat dezvoltarea agriculturii, în zonele de deal şi de munte s-a dezvoltat exploatarea şi prelucrarea lemnului, existenţa izvoarelor minerale cu proprietăţi curative a susţinut dezvoltarea turismului balnear în staţiunilor Slănic Moldova şi Târgu Ocna, reţeaua hidrografică şi acumulările de apă au condus la dezvoltarea sectorului piscicol. Industria extractivă şi cea metalurgică au progresat pe baza resurselor subsolului: zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, zăcăminte de cărbune brun, sare gemă, săruri de potasiu, gipsuri, gresii, argile comune, nisipuri şi pietrişuri. Datorită poziţionării geografice, judeţul Bacău se înscrie în zonele cu potenţial în exploatarea resurselor de energie alternativă: biomasă, microhidro şi energie eoliană. Aşadar, capitalul natural de care dispune judeţul Bacău conduce la o dezvoltare economică intensă bazată pe activitatea industrială şi agricolă, totodată punând bazele sectorului turistic, prin existenţa cadrelor naturale de excepţie şi a izvoarelor cu proprietăţi curative.

II.4. ŢINTE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG


180 | P a g e

OBIECTIVE MĂSURI ŢINTE/REZULTATE AŞTEPTATE


M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor; M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale; M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic; M1.4. Diversificarea economiei rurale;

Indicator: Densitatea IMM-urilor (IMM/1.000 locuittori) Nivel 2008: 17,2 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 25

Indicator: Suprafaţa zone industriale revitalizate / redate în circuitul economic Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 200 ha Nivel 2030: 500 ha

Indicator: Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare Nivel 2009: 34 Ţintă 2020: 40 Ţintă 2030: 45

Indicator: Numărul sosirilor turiştilor în structurile de cazare din judeţ Nivel 2009: 85.145 Ţintă 2020: 100.000 Ţintă 2030: 150.000

Indicator: Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune Nivel 2009: 32,4 Ţintă 2020: 35 Ţintă 2030: 40

Indicator: Numărul întreprinderilor active din mediul rural Nivel 2008: 2.646 Ţintă 2020: 3.000 Ţintă 2030: 3.500

Indicator: Cifra de afaceri a întreprinderilor active din mediul rural Nivel 2008: 495 mil. euro Ţintă 2020: 600 mil euro Ţintă 2030: 750 mil euro

Indicator: Numărul salariaţilor din cadrul întreprinderilor active din mediul rural Nivel 2008: 12.686 Ţintă 2020: 15.000 Ţintă 2030: 20.000

Indicator: Indice de disparitate PIB pe locuitor faţă de nivel naţional Nivel 2008: 70,2% Ţintă 2020: 75% Ţintă 2030: 85%

Ţinte pe termen mediu şi lung

181 | P a g e



M2.1. Susţinerea/promovarea asocierii în domeniul agricol M2.2. Utilizarea eficientă a resurselor piscicole; M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii;

Indicator: Contribuţia agriculturii la formarea VAB judeţene Nivel 2008: - Ţintă 2020: 15% Ţintă 2030: 20%

Indicator: Valoarea producţiei ramurii agricultura (mii euro) Nivel 2008: 465.470 mii euro Ţintă 2020: 535.291 mii euro Ţintă 2030: 581.838 miii euro

Indicator: Suprafaţa agricolă a exploataţiilor cu 50 ha şi peste Nivel 2010: 22.424 ha Ţintă 2020: 40.000 ha Ţintă 2030: 60.000 ha

Indicator: Numărul exploataţiilor agricole zootehnice Nivel 2010: 12 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 30

Indicator: Suprafaţa exploataţii piscicole Nivel 2010: 173 ha Ţintă 2020: 200 ha Ţintă 2030: 300

Indicator: Numărul producătorilor ecologici atestaţi Nivel 2010: 117 Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 300



Indicator: Numărul societăţilor cu participare străină de capital (sold la 31.12) Nivel 2009: 1.433 Ţintă 2020: 1.500 Ţintă 2030: 1.600

Indicator: Valoarea capitalului social subscris de societăţile cu participare străină de capital Nivel 2009: 567.068,3 mii euro Ţintă 2020: 623.775,1 mii euro Ţintă 2030: 680482 mii euro

Indicator: Investiţii brute ce revin în medie la 1.000 lei cifră de afaceri; Nivel 2008: 122% lei Ţintă 2020: 125% Ţintă 2030: 130%


182 | P a g e



M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor obţinute; M4.2. Susţinerea producătorilor locali în vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa globală; M4.3. Susţinerea structurilor de sprijin a afacerilor regionale;

Indicator: Ponderea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB-ul judeţean Nivel 2008: 0,07% Ţintă 2020: 1% Ţintă 2030: 2%

Indicator: Personal angajat în activitatea de cercetare dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile Nivel 2008: 15,2 Ţintă 2020: 20 Ţintă 2030: 25

Indicator: Ponderea întreprinderilor inovative faţă de numărul total de întreprinderi – exclusiv micro(%) Nivel 2008: ld Ţintă 2020: 25% Ţintă 2030: 30%

Indicator: Valoarea exporturilor – mii euro Nivel 2008: 342.052 mii euro Ţintă 2020: 500.000 mii euro Ţintă 2030: 700.000

Indicator: Numărul firmelor care exportă Nivel 2010: 174 Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 250

Indicator: Număr structuri de sprijinire a afacerilor de interes regional Nivel 2008: 0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1 structură

Indicator: Productivitatea muncii IMM-urilor (Cifră afaceri per salariat), faţă de nivel mediu naţional Nivel 2008: 76,6% Ţintă 2020: 80% Ţintă 2030: 90%

Indicator: Cifră de afacere medie per IMM, faţă de nivel mediu naţional Nivel 2008: 74,3% Ţintă 2020: 80% Ţintă 2030: 85%


M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri; M5.2. Susţinerea dezvoltării infrastructurii IT&C judeţene (zone rurale, micile oraşe);

Indicator: Reţea electronică a producătorilor din judeţ – „e-Bursa”; Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Acces la internet printr-o conexiune de bandă largă ; Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 100% din populaţia urbană Ţintă 2030: 100% populaţia din mediul rural

Indicator: Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale - e-Administraţie Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 50% APL Ţintă 2030: 100% APL


183 | P a g e



M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău; M6.2. Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi industriale; M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor;

Indicator: Realizarea centurii municipiului Bacău Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1

Indicator: Modernizare aeroport Internaţional Bacău Nivel 2010: 0 Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Lungime drumuri judeţene şi comunale modernizate Nivel 2009: 145 km Ţintă 2020: 200 km Ţintă 2030: 300 km

Indicator: Lungime drumurilor de acces către exploataţiilor agricole şi forestiere create/reabilitate Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 50 km Ţintă 2030: 100 km

Indicator: Număr Zone cu funcţiuni industriale care dispun de infrastructură de utilităţi corespunzătoare Nivel 2010:--- Ţintă 2020: 2 Ţintă 2030: 4

Indicator: Piaţă de gross judeţeană pentru produse agricole Nivel 2010:--- Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Centru logistic Bacău Nivel 2010:0 Ţintă 2020: 0 Ţintă 2030: 1


M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă; M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă; M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training;

Indicator: Câştigul salarial nominal mediu net lunar- indice de disparitate faţă de nivel naţional; Nivel 2009: 96,9% Ţintă 2020: 100% Ţintă 2030: 110%

Indicator: Rata de ocupare a resurselor de muncă Nivel 2009: 45,6% Ţintă 2020: 60% Ţintă 2030: 65%

Indicator: Rata şomajului Nivel 2009: 9% Ţintă 2020: 6% Ţintă 2030: 4%


184 | P a g e



M8.1. Eficientizarea activităţii APL; M8.2. Dezvoltarea resurselor umane la nivelul APL (training şi formare profesională continuă); M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte; M8.4. Îmbunătăţirea colaborării dintre APL şi comunităţile locale;

Indicator: Număr APL care au implementat şi certificat sistemul de management al calităţii; Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 50% Ţintă 2030: 100%

Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judeţean Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 1 Ţintă 2030: 1

Indicator: Număr GAL-uri funcţionale Nivel 2010: 4 Ţintă 2020: 6 Ţintă 2030: 6

Indicator: Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor instrumente de finanţare Nivel 2010: --- Ţintă 2015: 93 Ţintă 2030: ---


185 | P a g e




Indicator: Lungime reţea de alimentare cu apă reabilitată Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 200 Ţintă 2030: 400

Indicator: Lungimea reţelei de canalizare modernizată Nivel 2010: --- Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 300

Indicator: Număr staţii de epurare a apelor uzate modernizate/retehnologizate Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 8

Indicator: Lungime străzi orăşeneşti modernizate Nivel 2009: 457 Ţintă 2020: 500 Ţintă 2030: 600

Indicator: Număr angajaţi în cadrul unităţilor economiei sociale Nivel 2010: ld Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 200

Indicator: Suprafeţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor în fiecare oraş/municipiu Nivel 2009: 17,3- Ţintă 2020: 26 Ţintă 2030: 35

Indicator: Număr zone de agrement amenajate/reamenajate Nivel 2010: ld- Ţintă 2020: 9 Ţintă 2030: 15

Indicator: Număr zone urbane de dezvoltare înfiinţate Nivel 2010: l1- Ţintă 2020: 3 Ţintă 2030: 3

Indicator: Strategii ale zonelor urbane de dezvoltare elaborate Nivel 2010: 1- Ţintă 2020: 3 Ţintă 2030: 3


186 | P a g e



M10.1. Creşterea accesibilităţii zonelor rurale; M10.2. Creşterea gradului de acoperire cu utilităţi de bază în mediul rural; M10.3. Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi medicale în mediul rural;

Indicator: Lungime drumuri comunale de pământ pietruite Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 50 Ţintă 2030: 150

Indicator: Lungime drumuri comunale pietruite asfaltate Nivel 2010: 0- Ţintă 2020: 100 Ţintă 2030: 250

Indicator: Lungime reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural Nivel 2009: 890- Ţintă 2020: 1.200 Ţintă 2030: 1.500 km

Indicator: Lungime reţelei de canalizare din mediul rural Nivel 2009: 133,5- Ţintă 2020: 250 km Ţintă 2030: 500 km

Indicator: Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural Nivel 2009: 10,5- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 6

Indicator: Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural Nivel 2009: 10,5- Ţintă 2020: 8 Ţintă 2030: 6

Indicator: Ponderea posturilor didactice din mediul rural ocupate de către suplinitori Nivel 2009: ---- Ţintă 2020: --- Ţintă 2030: ---

Indicator: Numărul de farmacii şi puncte farmaceutice din mediul rural Nivel 2009: -54 Ţintă 2020: 100 (cel puţin 1 unitate înfiecare UAT) Ţintă 2030: 150

Indicator: Numărul mediu de persoane per medic de familie în mediul rural Nivel 2009: - 2.880 Ţintă 2020: 2.371 Ţintă 2030: 2.000


187 | P a g e



M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile; M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare; M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale; M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor; M11.5. Îmbunătăţirea managementul riscurilor naturale; M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;

Indicator: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate a populaţiei Nivel 2010: 38,69% Ţintă 2020: 100% Ţintă 2030: 100%

Indicator: Reducerea cantităţii de deşeuri menajere generate Nivel 2007: 231.466 tone Ţintă 2020: 208.320 tone Ţintă 2030: 185.173 tone

Indicator: Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv Nivel 2009: 958 tone Ţintă 2020: 1.150 tone Ţintă 2030: 1.437 tone

Indicator: Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de alunecări de teren Nivel 2009: 510,4 ha Ţintă 2020: 1433,84 ha Ţintă 2030: 382,8 ha

Indicator: Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de exces de umiditate Nivel 2009: 21.979 ha Ţintă 2020: 19.781 ha Ţintă 2030: 17.583 ha

Indicator: Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel judeţean cu minim 10%, respectiv 20%; Nivel 2010: ld Ţintă 2020: ld Ţintă 2030: ld

Indicator: Creşterea suprafeţei fondului forestier Nivel 2010: 268,8 mii ha Ţintă 2020: 282,2 mii ha Ţintă 2030: 295,7 mi ha

Indicator: Ponderea apelor uzate evacutate corespunzător epurate Nivel 2009: 42,1% Ţintă 2020: 75% Ţintă 2030: 100%

II.5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII


190 | P a g e

Monitorizarea şi evaluarea implementării au drept scop aprecierea gradului de realizare al activităţilor Strategiei. De asemenea, acestea fundamentează eventualele revizuiri şi modificări ale direcţiilor de dezvoltare, obiectivelor, ţintelor, planurilor de măsuri şi acţiuni.

Monitorizarea

Monitorizarea presupune colectarea şi raportarea unui set de informaţii referitoare la desfăşurarea proiectelor şi compararea cu rezultatele estimate, în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi reorientării acţiunilor, atunci când este necesar. Fiind un instrument de management indispensabil al unei strategii, monitorizarea vizează caracterizarea acţiunilor în timpul desfăşurării: activităţile proiectelor, rezultatele parţiale, încadrarea în bugetele planificate, încadrarea în termenele intermediare, identificarea apariţiei unor noi riscuri etc. Succesul activităţii de monitorizare este influenţat de o serie de factori, cum ar fi: formularea adecvată a activităţilor, stabilirea unor indicatori de monitorizare pentru fiecare proiect, stabilirea unui calendar de implementare şi a bugetelor necesare.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale întocmite de către Direcţia Integrare Europeană. În raport se va preciza:

stadiul în care se află diversele acţiuni programate pentru perioada pe care se face raportarea;

indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor din plan;

revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul

timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor;

alte aspecte. În vederea realizării activităţilor de monitorizare este esenţială existenţa unui grafic al desfăşurării în timp a proiectelor precum şi a unui set de indicatori de monitorizare şi evaluare (anexate). Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic şi include elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de progres şi a raportului final de evaluare după ultima etapă de implementare. Informaţia din cadrul Rapoartele de monitorizare va fi structurată tabelar, astfel:

Nr. Crt. Activitate/

Măsură Rezultate aşteptate

Indicatori de performanţă

Termen de îndeplinire

Responsabil Stadiul acţiunii

Observaţii

Monitorizare şi evaluare a implementării strategiei

191 | P a g e

Evaluarea

Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia. Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor. Strategia va fi evaluată anual prin intermediul:

rapoartelor de monitorizare;

unui raport privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul de Acţiune;

organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai comunităţii, unde vor fi comunicate şi evaluate rezultatele implementării Planului de Acţiune.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a ţintelor propuse iniţial cu situaţia dezvoltării judeţului la diferite momente. Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizarea Strategiei, din cadrul Direcţia Integrare Europeană. Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În funcţie de aceste rapoarte, se vor lua decizile privind eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei. Este recomandat ca, la perioade mai mari de timp (5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze revizuiri ale strategiei. O primă revizuire a Strategiei este recomandat să fie realizată în anul 2013, în momentul în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire la disponibilitatea fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare. De asemenea, o a doua revizuire poate fi realizată în perioada 2015-2016, atunci când vor fi finalizate toate proiectele finanţate din fonduri europene din perioada actuală de programare.

Indicatorii de monitorizare şi evaluare

Indicatorii de monitorizare şi evaluare pot fi de două tipuri:

- Indicatori administrativi (prezintă activitatea din punct de vedere administrativ şi managerial şi redau capacitatea de planificare eficientă, capacitatea de a respecta termene limită, etc. - Indicatori de performanţă (pot fi economici, politici şi sociali, ecologici ai dezvoltării umane etc. şi sunt urmăriţi pentru a evalua impactul efectiv al politicilor publice).

În funcţie de obiectivele strategiei, indicatorii de performanţă se pot referi la:

Gradul de sărăcie

Calitatea aerului şi a apei

Rata criminalităţii

Creşterea şi diversificarea forţei de muncă urbane şi rurale

Creşterea veniturilor

Cuantumul şi structura investiţiilor în zonele urbane şi rurale

Cuantumul investiţiilor directe străine în zonele urbane şi rurale

Transparenţa administraţiei publice locale

Gradul de satisfacţie şi de încredere faţă de administraţia publică locală exprimată de locuitori şi alţi actori locali importanţi

Exemple de indicatori de monitorizare şi evaluare

Cuantumul veniturilor pe gospodărie

Rata de ocupare a forţei de muncă active

Rata şomajului

Drumuri modernizate (%)

Gradul de conectare la sistemul public de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Suprafaţa spaţiilor verzi intravilane pe cap de locuitor

Rata de creştere / descreştere a numărului de întreprinderi

Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică existentă

Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare

Etc.

II.6. PROCESUL DE PLANIFICARE STRATEGICĂ


194 | P a g e

Prezentarea modelului de planificare strategică Dezvoltarea economică se referă la politicile şi programele care permit comunităţii locale să se adapteze cu succes schimbărilor economice, consolidându-şi poziţia competitivă în raport cu factorii principali care influenţează producţia: resurse umane, informaţie şi tehnologie, capital şi infrastructură etc. De asemenea, dezvoltarea economică locală este un proces, în care partenerii din sectoarele public, privat şi al organizaţiilor neguvernamentale cooperează pentru maximizarea resurselor economice în zona respectivă, pentru a crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării economice, a numărului de locuri de muncă disponibile şi a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor. Planificarea strategică reprezintă o modalitate sistematică de a administra schimbarea şi de a construi un consens şi o viziune comună a întregii comunităţi pentru asigurarea unui viitor economic mai bun. E un proces creativ de identificare a problemelor critice şi de stabilire a scopurilor, obiectivelor şi măsurilor credibile care, odată implementate, duc la rezolvarea acestor probleme. Planificarea strategică este, de asemenea, o tehnică extrem de eficientă prin mediul de afaceri şi factorii de decizie de la nivelul administraţiilor publice locale se reunesc pentru a crea parteneriate public privat care să ducă la îmbunătăţirea mediului de afaceri din comunitate şi la întărirea rolului acestuia din punct de vedere competiţional. Planificarea strategică este o metodă complexă şi selectivă de influenţare a viitorului economic al unei comunităţi. Complexitatea sa este dată de analiza iniţială a condiţiilor economice la nivel local, de interacţiunile specifice în cadrul comunităţii şi a forţelor externe care afectează economia locală. Pe de altă parte, schimbările ce trebuie făcute trebuie să influenţeze întreaga economie locală prin acţiuni speciale, selective. Având în vedere faptul că resursele şi capacitatea unei comunităţi sunt întotdeauna limitate, procesul de planificare strategică trebui să selecteze în permanenţă problemele, obiectivele şi acţiunile care sunt cele mai necesare, sigure şi fezabile. Procesul de planificare strategică presupune parcurgerea a câtorva paşii analitici şi decizionali:

1. organizarea; 2. analiza contextului economico-social actual; 3. identificarea problemelor critice şi stabilirea viziunii strategice; 4. analize sectoriale detaliate a domeniilor strategice;

5. stabilirea direcţiilor strategice, obiectivelor şi măsurilor; 6. realizarea planului strategic de acţiune; 7. implementarea planului strategic de acţiune; 8. monitorizarea şi actualizarea planului strategic de acţiune/strategiei.

Organizarea reprezintă una dintre etapele critice ale procesului de planificare strategică, asigurând în mare măsură succesul întregului proces. În această etapă se realizează o planificarea detaliată a proiectului, se stabilesc listele cu actorii locali de interes vizaţi a fi implicaţi în consultările publice, sunt stabilite modalităţile şi calendarul de lucru cu reprezentanţii actorilor locali, sunt configurate grupurile de lucru etc. Analiza contextului economico-social actual. Planificarea strategică se bazează pe o evaluare obiectivă a caracteristicilor comunităţii locale şi a locului acesteia în economia regiunii şi cea naţională. Obţinerea acestei evaluări obiective se bazează pe două activităţi distincte:

utilizarea de date statistice relevante, din surse oficiale, pentru a identifica caracteristicile economice şi tendinţele actuale concretizată în Profilul economico-social al comunităţii;

studiu în rândul mediului de afaceri pentru identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice;

Identificarea problemelor critice şi stabilirea viziunii strategice. Pe baza informaţiilor obţinute în urma radiografierii mediului socio-economic sunt identificate problemele critice, acestea reprezentând în principal la zonele de interes prioritar (nu probleme specifice separate) pe care comunitatea trebuie să le abordeze pentru a asigura dezvoltarea viitoare. Selecţia problemelor critică este încurajează luarea deciziilor într-un mod selectiv, lucru care permite concentrarea pe cele mai importante aspecte care vor afecta viitorul comunităţii. Tot în această etapă, ulterior selecţiei problemelor critice este formulată viziune strategică şi obiective globale, acestea ghidând întregul proces de planificare strategică. Analize sectoriale detaliate a domeniilor strategice. Odată problemele critice identificate, este nevoie de analize suplimentare, pentru a obţine o imagine clară a poziţiei în care se află comunitatea în legătură cu fiecare problemă. Această metodă este mai concretă şi ancorată în special în analiza directă, care la rândul

Procesul de planificare strategică

195 | P a g e

său este strâns legată de problemele critice, şi va sta la baza elaborării a unui plan de acţiune prin care se va încerca reducerea numărului de puncte slabe şi folosirea la maxim a celor forte. Stabilirea direcţiilor strategice, obiectivelor şi măsurilor necesare. Finalizarea primelor patru etape marchează încheierea primei jumătăţi a procesului de planificare strategică au pregătit terenul pentru activitatea de stabilirea scopurilor, obiectivelor şi strategiilor pentru întocmirea planului de acţiune. Pentru fiecare problemă critică procesul se concentrează pe găsirea de soluţii. Consensul în această etapă este extreme de important, abordarea consultativ – participativă a tuturor actorilor locali interesaţi fiind esenţială. Planul strategic. În această etapă se stabileşte lista cu proiecte prioritare, care să conducă la soluţionarea problemelor identificate în etapa de analiză şi la atingerea obiectivelor stabilite. Prioritizarea se va face după impactul estimat, fezabilitate, crearea şi menţinerea de locuri de muncă, potenţialul de investiţii de capital, participarea sectorului privat şi compatibilitatea cu alte proiecte. Planificarea în timp, alocarea şi atragerea resurselor necesare reprezintă alte aspecte importante care vor trebui luate în calcul. Implementarea planului strategic de acţiune. Finalitatea planificării strategice este implementarea planului întocmit. Succesul acesteia depinde de identificarea corectă şi alocarea de resurse, de existenţa unui parteneriat real şi permanent între actorii locali, care se va concentra pe ducerea la îndeplinire a planului strategic. O importanţă deosebită în implementarea Strategiei o reprezintă organizarea, adoptarea unei unei metodologii de implementare a Strategiei, ca parte integrantă a planului, fiind absolut necesară. Monitorizarea, evaluarea şi actualizarea planului strategic de acţiune/strategiei. În vederea asigurării derulării tuturor activităţilor în orizontul de timp preconizat de strategie, precum şi în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectelor cu atingerea indicatorilor fixaţi monitorizarea şi evaluarea reprezintă activităţi absolut necesare. Monitorizarea şi evaluarea privesc atât mijloacele folosite în procesul de implementare, cât şi rezultatele ca atare. În această etapă se va măsura atât eficienţa (maximizarea rezultatelor – outputs în raport cu resursele investite –

inputs), cât şi eficacitatea politicii publice (raportul dintre obiectivul rezultatele obţinute şi obiectivul ce trebuia atins). Importanţa acestor activităţi impun necesitatea unei metodologii de evaluare şi monitorizare a Strategiei care să prevadă instrumente concrete: metodologia de monitorizare, lista indicatorilor de monitorizare, tablou de bord al implementării, calendarul monitorizării, rapoarte periodice etc.

Derularea procesului de elaborare a Strategiei Anterior implementării proiectului de realizarea a „Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău orizont 2010-2013” a fost realizat „Profilul economico-social al judeţului Bacău - radiografie a nivelului de dezvoltare economică şi socială” Metodologia de elaborare a „Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău” a presupus parcurgerea următoarelor faze/etape distincte:

Fundamentare o Definirea misiunii/mandatului o Stabilirea viziunii o Declararea/revizuirea valorilor

Analiză o Analiza factorilor interesaţi o Analiza externă (PESTLE şi SWOT) o Analiza internă (SWOT)

Decizie o Priorităţi şi direcţii strategice o Obiective strategice şi operaţionale o Plan de evaluare şi control

Fundamentare. Consiliul Judeţean Bacău este „autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean”. În această calitate, printre alte atribuţii, Consiliului Judeţean îndeplineşte „atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului”.


196 | P a g e

Datorită fluidităţii crescute şi a evoluţiilor rapide în domeniul economic şi social, în vederea îndeplinirilor atribuţiilor în acest domeniu, Consiliul Judeţean şi-a propus „revitalizarea economică a judeţului Bacău”, prin realizarea unei strategii de dezvoltare economică a judeţului. Această iniţiativă vine în contextul actual al politicilor comune europene, însuşirea şi punerea în practică a principiilor dezvoltării durabile devenind un factor esenţial în valorizarea potenţialului economic şi social al judeţului. Analiză. Această etapă a avut drept rezultat analiza contextului socio-economic actual al judeţului Bacău. Pe baza informaţiilor obţinute în etapa realizării Profilului socio-demografic al judeţului au fost derulate analize suplimentare (SWOT, PESTLE, analiza factorilor interesaţi) în vederea elaborării unui plan de acţiune. Decizie. Această etapă a presupus stabilirea priorităţilor şi direcţiilor strategice, a obiectivelor strategice şi operaţionale şi a planului de implementare, monitorizare şi evaluare, concretizându-se în elaborarea Strategiei de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău. Elaborarea strategiei de dezvoltare economică a avut o importantă dimensiune participativă, în toate etapele procedurale având loc activităţi de consultare publică a factorilor locali interesaţi. Având în vedere importanţa deosebită a procesului participativ-consultativ în elaborarea Strategiei de dezvoltare economică şi amploarea activităţilor desfăşurate, consultarea publică reprezintă cea de a treia etapă/activitate a procesului strategic. Pe parcursul elaborării documentului de planificare strategică au fost analizate, urmărite următoarea domenii de interes pentru dezvoltare economică a judeţului:

1. demografie şi resurse umane 2. infrastructură şi echipare tehnico-edilitară 3. dezvoltare economică 4. mediul de afaceri şi competitivitate economică 5. servicii publice şi administraţie publică locală 6. dezvoltare urbană 7. dezvoltare rurală şi agricultură 8. mediu

I. Elaborarea analizei contextului socio-economic actual al judeţului Bacău

Desfăşurarea primei etape s-a concretizat în realizarea primei părţi a documentului, respectiv „analiza contextului socio-economic actual al judeţului Bacău”. Această analiză reprezintă fundamentul pentru desfăşurarea următoarelor etape procedurale ale planificării strategice, avându-se în vederea identificarea principalelor probleme, a direcţiilor de dezvoltare economică şi a resurselor pe care se poate baza aceasta. Esenţa acestei etape procedurale a fost reprezentată de către abordarea pragmatică, orientarea preponderentă fiind către: • avantajele comparative şi modul de fructificare al acestora, • problemele majore comune şi soluţiile lor de rezolvare, • intercondiţionările procesului de dezvoltare spaţială, economică şi socială în cadrul judeţului. S-a realizat un salt calitativ, de la înşiruirea de date statistice, deseori nerelevante, la utilizarea unor indicatori care să descrie cu acurateţe dezvoltarea economică a judeţului. Trecrea de la „date” la „informaţii”, de la cantitate la calitate, s-a realizat prin intermediul unui proces participativ, în care specialiştii Autorităţii Contractante și ai altor instituţii au fost profund implicaţi. Fiind o etapă definitorie pentru calitatea şi, implicit, pentru utilitatea politicilor publice o importanţă deosebită a fost acordată identificării corecte a problemelor. S-a urmărit o cât mai corectă evaluare a situaţiei existente (base line), utilizând o seamă de indicatori dedicaţi, şi, de asemenea, o atenţie deosebită a fost acordată identificării şi analizei alternativelor de rezolvare a problemelor. Etapa de colectare a datelor a reprezentat una dintre activităţile cheie în procesul elaborării Strategiei. În ceea ce priveşte datele secundare s-a avut în vedere utilizarea de date statistice relevante, din surse oficiale, fiind colectate date de la: Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Consiliul Judeţean Bacău, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău etc.


197 | P a g e

De asemenea, au fost consultate documentele programatice de la nivel naţional, regional şi judeţean, utile în vederea relaţionării indicatorilor de la nivelul judeţului Bacău cu cei de la celelalte nivele: Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău, Master Plan Judeţul Bacău – Apă Uzată şi Apă, Master Planul - Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bacău etc. Deoarece nu întotdeauna a fost posibilă găsirea unor date statistice oficiale sau colectarea unor date relevante de la organizaţiile şi instituţiile de profil, s-au colectat date empirice. Datele primare utilizate au fost obţinute prin intermediul interviurilor şi sondajelor de opinie efectuate în rândul actorilor locali interesaţi. Grupurile ţintă ale studiilor derulate au fost reprezentate de către agenţii economici din judeţul Bacău, instituţiile publice deconcentrate din judeţul Bacău, administraţiile publice locale din judeţul Bacău, sectorul nonguvernamental şi structurile de sprijinire a afacerilor din judeţul Bacău.

Obiectivele studiilor derulate au vizat în special identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice, analiza percepţiei actorilor locali interesaţi cu privire la mediul economic şi a tendinţelor de evoluţie, identificarea punctelor tari şi slabe ale judeţului şi a resurselor locale care pot contribui la dezvoltarea soco-economică, identificarea şi analiza problemelor şi necesităţilor judeţului Bacău, identificarea domeniilor prioritare de intevenţie, identificarea direcţiilor generale de dezvoltare, identificarea măsurilor prin care autorităţile publice pot contribui la dezvoltarea mediului economic. Informaţiile obţinute în urma desfăşurării acestor studii au contribuit la completarea calitativă a informaţiilor obţinute în urma analizei statistice a datelor din surse secundare. Cele mai importante şi relevante rezultate ale acestor studii au fost prezentate în cadrul documentului ele reliefând şi nuanţând rezultatele analizei datelor statistice. Utilizarea acestora s-a realizat fie prin trimiteri în cadrul textului, fie prin utilizarea unor reprezentări grafice, fiind citată în mod clar sursa informaţiilor. Un rol important în analiza contextului actual al judeţului Bacău l-a reprezentat „Profilul economico-social al judeţului Bacău”, document al cărui scop principal a fost realizarea unei analize relevante a stării existente a comunităţii care să fie

valorificată ulterior în cadrul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare a judeţului: analiza indicatorilor socio – economici şi demografici de la nivelul judeţului Bacău, precum şi calcularea unor ponderi şi comparaţii la nivel regional şi naţional, identificarea şi prezentarea disparităţilor existente la nivelul judeţului Bacău sub forma unor reprezentări cartografice etc. Analiza contextului socio-economic actual al judeţului Bacău, cuprinde un capitol de prezentare generală a judeţului Bacău, analiza celor opt domenii de interes prezentate mai sus precum şi un capitol de analiză a mediului extern şi a factorilor interesaţi. Pentru fiecare dintre cele opt domenii de interes pentru dezvoltarea economică durabilă a judeţului, pe lângă prezentarea situaţiei actuale înregistrate la nivelul judeţului este realizată o analiză SWOT a domeniului, sunt identificate principalele probleme cu care se confruntă judeţul şi o serie de posibile direcţii de acţiune pentru remedierea problemelor semnalate şi pentru fructificarea oportunităţilor de dezvoltare.

II. Elaborarea Strategiei de dezvoltare economică a judeţului Bacău

Pe baza analizelor privind situaţia actuală şi a rezultatelor consultărilor grupurilor ţintă cu privire la domeniile prioritare de intervenţie şi a direcţiilor generale de dezvoltare a fost elaborată viziunea de dezvoltare a judeţului Bacău pentru perioada 2010-2030. Aceasta descrie ceea ce intenţionează să se realizeze în viitor, exprimă situaţia pe care judeţul Bacău intenţionează să o atingă. Obiectivul acesteia este de a impulsiona, coordona şi direcţiona eforturile actorilor locali şi resursele naturale spre acele sectoare de bază care vor permite îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare. Având în vedere Viziunea de Dezvoltare stabilită au fost fost identificate obiectivele generale, obiectivele specifice. Ulterior, pentru fiecare dintre obiectivele specifice a fost elaborat un plan de măsuri pentru atingerea acestora. Întregul proces, de la identificarea viziunii de dezvoltare până la stabilirea planului de măsuri, s-a bazat pe parteneriatul inter-instituţional cu toţi factorii interesaţi şi atragerea comunităţilor locale într-un dialog constructiv - plecând de la viziunea identificată în cadrul sondajului efectuat s-a realizat stabilirea viziunii în forma finală, a setului de obiective strategice precum şi a factorilor care vor sta la baza dezvoltării viitoare a mediului de afaceri judeţean.


198 | P a g e

În scopul elaborării unui set de proiecte, la nivelul membrilor grupului de lucru şi a grupurilor ţintă, a fost distribuită o fişă standard de proiect pentru colectarea informaţiilor privitoare la proiectele necesare a fi realizate la nivelul judeţului Bacău pentru susţinerea dezvoltării economice. În conformitate cu obiectivele specifice şi planul de măsuri a fost elaborat un set integrat de proiecte pe care Consiliul Judeţean Bacău îşi propune să le realizeze pe perioada de implementare a strategiei. Aceste proiecte vizează toate domeniile de interes pentru dezvoltarea economică a judeţului şi implementarea lor presupune o bună colaborare între sectorul public (administraţii locale şi instituţii publice), mediul de afaceri şi societatea civilă. Din acest set de proiecte, au fost selectate şi ierarhizate o listă cu proiecte prioritare care vor conduce la implementare strategiei de dezvoltare economică şi la soluţionarea problemelor identificate în etapa de analiză. Pentru a stabili nivelul de necesitate al fiecărui proiect pornind de la o bază reală pentru identificarea şi selecţia proiectelor prioritare s-a realizat un studiu pentru identificarea, pe de o parte, a proiectelor ce se doresc a fi finanţate la nivel local sau judeţean din fonduri publice/comunitare, iar pe de altă parte privind proiectele ce s-au finanţat sau sunt în curs de finanţare. Portofoliul de proiecte prioritare conţine proiecte din următoarele categorii: proiecte vizând sprijinirea mediului de afaceri; proiecte vizând creşterea competitivităţii economice; proiecte vizând atragerea investitiilor; proiecte de dezvoltare a capacitaţii administrative; proiecte de dezvoltare a resurselor umane; proiecte de dezvoltare rurală; proiecte de infrastructură; proiecte de reabilitare urbană; proiecte în domeniul învăţământului; proiecte în domeniul utilizării tehnologiei informaţiei. Fiecare proiect inclus în portofoliul de proiecte prioritare a fost detaliată prin intermediul unei fişe de proiect cuprinzând: titlul proiectului, scopul proiectului, obiectivele specifice, o scurtă descriere a problemelor abordate, activităţi principale, bugetul estimativ , surse de finanţare, parteneri, calendar estimativ. Implemtarea planului strategic de proiecte, monitorizarea şi evaluarea implementării reprezintă aspecte cheie. De aceea a fost elaborată metodologia de implementare a Strategiei, de monitorizare şi evaluare a implementării prin care au

fost stabilite: responsabilităţile, indicatori de performanţă, ţinte de atins, metode de monitorizare a implementării şi de evaluare a rezultatelor obţinute.

III. Desfăşurarea consultărilor publice

Având în vedere faptul că implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare economică a judeţului Bacău depinde de implicarea ridicată şi buna colaborare a tuturor actorilor de la nivel judeţean, în procesul de elaborare o importanţă deosebită a fost acordată asigurării caracterului consultativ-participativ al strategiei. Procesul de elaborare a strategiei a avut o puternică dimensiune participativă şi a respectat principiile dialogului, comunicării şi consultării. În toate etapele de realizare a strategiei s-a urmărit implicarea grupului/grupurilor de lucru, factorilor de decizie, oamenilor de afaceri din localităţile urbane/rurale, reprezentanţilor instituţiilor publice şi de la nivelul administraţiilor locale pentru stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul judeţului Bacău. Activităţile de asigurare a premiselor unei bune cooperări şi participări a tuturor actorilor locali interesaţi au fost orientate către realizarea cu succes a principalelor etape ale proiectului:

organizarea grupurilor de lucru şi asigurarea cadrului necesar participării factorilor cheie şi angajamentul acestora în dezvoltarea judeţului;

definirea cu exactitate a grupurilor ţintă: o mediul de afaceri; o instituţiile publice deconcentrate; o administraţiile publice locale; o sectorul nonguvernamental şi structurile de sprijin a afacerilor;

stabilirea modalităţii de lucru cu reprezentanţii actorilor locali, a metodologiei de consultare a acestora;

identificarea problemelor cheie cu care se confruntă mediul de afaceri din judeţul Bacău, a viziunilor actorilor locali cu privire la aspectele prioritare care trebuie abordate şi a beneficiilor care pot fi obţinute ca urmare a implementării strategiei de dezvoltare economică;

Dimensiunea consultativ-participativă a elaborării strategiei de dezvoltare economică a judeţului Bacău a fost asigurată prin utilizarea mai multor metode:


199 | P a g e

consultarea tuturor grupurilor ţintă prin intermediul sondajelor de opinie;

consultarea unităţilor administrativ teritoriale de la nivel judeţean;

dezbateri publice în diferitele etape de elaborare a strategiei;

ateliere de lucru;

consultarea continuă a tuturor părţilor interesate, prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare - platformă de comunicare on-line.

Consultările prin intermediul sondajelor de opinie au constat în:

1. studiu privind percepţiile actorilor locali interesaţi (autorităţi publice locale, instituţii publice, reprezentanţi mediului de afaceri etc.) cu privire la problemele cheie care afectează mediul de afaceri local şi direcţiile prioritare de dezvoltare economică;

Pe lângă acest studiu au fost folosite rezultatele studiului în rândul mediului de afaceri privind identificarea şi analiza factorilor de susţinere ai dezvoltării economice, realizat în cadrul proiectului de realizare a „Profilului economico-social al judeţului Bacău”. La nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Bacău au fost derulate studii/consultări cu privire la nivelul de echipare tehnico-edilitară, principalele probleme precum şi investiţiile necesare la nivel local. De asemenea, au fost colectate date privind lista proiectelor aflate în pregătire/în evaluare, menite să sprijine direct/indirect dezvoltarea economică. Atelierele de lucru au fost organizate în toate etapele elaborării strategiei. Obiectivele acestora au vizat finalizarea analizei contextului socio-economic judeţean şi a analizelor SWOT, validarea viziunii şi a obiectivelor de dezvoltare formulate, prioritizarea principalelor acţiuni şi crearea portofoliului de proiecte prioritare. Platforma de comunicare on-line, disponibilă pe toată perioada derulării proiectului, a permis accesul tuturor părţilor interesate la documentele elaborate în fiecare stadiu intermediar. Adresa platformei de comunicare, www.bids-see.ro, a fost comunicată tuturor grupurilor ţintă, acestea fiind invitate să consulte documentele intermediare postate aici şi să transmită feed-back-ul lor către echipa de proiect.

Situaţie privind activităţile de consultare publică derulate în cadrul procesului de elaborare a strategiei:

Etapă

Metode consultare publică

Studii/ sondaje

Ateliere de lucru

Platformă on-line

Consultări publice

Analiză context

Viziune, obiective, măsuri

Plan acţiune

Strategie var. consultativă

http://www.bids-see.ro/

II.7. RESURSE NECESARE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI


202 | P a g e

Politici de reducere a impactului crizei

Context

Contextul economic general al redactării Strategiei este marcat profund de efectele crizei economice şi financiare globale, la care se adaugă probleme economice mai vechi ale României şi ale judeţului. La nivel local, criza a decimat agenţii economici şi a diminuat excesiv puterea mediului de afaceri de a susţine revenirea pe o pantă crescătoare a economiei judeţene. Una dintre sursele la care agenţii economici apelau frecvent în anii anteriori pentru investiţii şi dezvoltare – creditarea - este în prezent foarte scumpă, iar riscurile pe care le implică, pe fondul incertitudinii şi neîncrederii generalizate, contribuie decisiv la evitarea împrumuturilor. Această situaţie are implicaţii directe şi asupra accesării fondurilor europene nerambursabile, deoarece contribuţia proprie a beneficiarului privat provenea, în general, tot din credite. Consumul a scăzut semnificativ, ca reacţie imediată la contractarea economică şi la previziunile economice sumbre pentru viitorul apropiat. Un rezultat imediat a fost extinderea zonei nefiscalizate, astfel că încasările la bugetul de stat – şi aşa afectate puternic – sunt din ce în ce mai reduse. Comparativ cu produsele externe, produsele locale sunt cele mai expuse la diminuarea consumului din cauza dezavantajelor evidente privind costul de producţie (subvenţii mai mici sau inexistente, lipsa programelor efective de sprijinire a producţiei autohtone, tehnologie necompetitivă etc.) dar şi din cauza comportamentului consumatorilor care preferă să cumpere produse din import, mai ieftine şi ambalate mai atrăgător faţă de cele autohtone. În aceste circumstanţe, la care s-au adăugat măsurile severe recente de natură fiscală, o mare parte din angajatorii locali şi-au restructurat activitatea, accentuându-se deficitul de locuri de muncă la nivel judeţean. Reducerile de personal şi de venituri din sectorul bugetar au o contribuţie evidentă la înrăutăţirea situaţiei, mai ales în mediul rural unde salaruiaţii instituţiilor publice se aflau printre cei mai bine remuneraţi salariaţi. În acest mod, riscul populaţiei de a ajunge sub pragul sărăciei a crescut foarte mult iar efectele negative ale acestei situaţii asupra economiei locale (scăderea consumului, migrarea forţei de muncă etc) determină o un proces recurent de involuţie.

1. Susţinerea investiţiilor publice

Investiţiile realizate de administraţia publică reprezintă o modalitate foarte eficientă de intervenţie în situaţii de criză deoarece investiţiile susţin simultan atât cererea cât şi oferta. Impactul este cu atât mai mare cu cât companiile şi forţa de muncă implicate în proiectele de investiţii sunt locale, acestea crescând cererea în sectoarele din amonte şi din aval. În acest fel, efectele investiţiilor se multiplică şi au drept rezultat dezvoltarea agenţilor economici locali şi creşterea ocupării forţei de muncă.

Măsura 1.1. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene

nerambursabile destinate investiţiilor

Fondurile nerambursabile disponibile prin programele europene de finanţare reprezintă o oportunitate reală pentru administraţiile publice (dar şi pentru sectorul privat) care, în general, nu au surse financiare suficiente pentru a susţine proiectele de investiţii. Această măsură urmăreşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru finanţarea proiectelor judeţene şi locale de investiţii. Implementarea acestei măsuri de către Consiliul Judeţean Bacău presupune sprijinirea accesului permanent al autorităţilor locale din judeţ la informaţiile cu privire la oportunităţile de finanţare existente pentru susţinerea investiţiilor. Concomitent, autorităţile judeţene vor sprijini autorităţile locale în identificarea proiectelor şi surselor de finanţare pentru acestea dar şi în elaborarea cererilor de finanţare şi implementarea proiectelor finanţate.

Măsura 1.2. Emisiuni de titluri de valoare pentru finanţarea şi/sau

cofinanţarea investiţiilor

Majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de cofinanţare pentru aplicanţii publici. Cu toate acestea, contribuţia financiară proprie este, de multe ori, o problemă pentru beneficiari. Măsurile care urmează sunt destinate preîntâmpinării acestei probleme sau oferirii unei soluţii pentru rezolvarea acesteia.

Resurse necesare implementării strategiei

203 | P a g e

Fondurile necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale pot fi obţinute prin emisiuni de titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită (ex: după 5 ani). Soluţia propusă este o variantă relativ rapidă şi simplă de creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile pot fi eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce perioada de criză a trecut.

Măsura 1.3. Promovarea posibilităţii garantării creditelor

administraţiilor publice pentru cofinanţarea proiectelor de

investiţii finanţate din fonduri europene (OUG 9/2010)

Administraţiile publice din România au posibilitatea accesării fondurilor nerambursabile pentru investiţii (drumuri, utilităţi, clădiri publice etc.). Cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o problemă foarte mare pentru administraţii şi, de obicei, reprezintă principala cauză a renunţării la accesarea fondurilor. Creditarea este o alternativă viabilă şi rapidă pentru obţinerea fondurilor pentru cofinanţare. Măsura de faţă propune promovarea posibilităţilor de garantare a creditelor de acest gen accesate de administraţiile publice din judeţ conform OUG nr. 9/2010 (Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene).

2. Susţinerea agenţilor economici locali

Criza economică şi financiară afectează în primul rând sectorul privat care, într-o economie sănătoasă, trebuie să reprezinte principalul motor de dezvoltare locală. Reducerea activităţii agenţilor economici privaţi înseamnă şomaj ridicat, încasări reduse de taxe şi impozite etc. De aceea, una dintre preocupările principale pentru reducerea impactului crizei este de susţinere şi protecţie a mediului economic local, în special a IMM-urilor, acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă de situaţiile de criză.

2.1. Promovarea parteneriatelor de tip public -privat

Colaborarea dintre sectorul privat şi cel public în finanţarea proiectelor de infrastructură şi a furnizării serviciilor publice s-a dovedit a fi un real succes pentru statele dezvoltate. Parteneriatul Public-Privat (PPP) este o soluţie recomandată datorită avantajelor reale pe care le implică: surse variate de finanţare, timp mai redus de execuţie, know-how superior, tehnici moderne de management, nivel calitativ superior al lucrărilor şi serviciilor etc. PPP presupune o situaţie de câştig deopotrivă pentru partenerul privat şi pentru cel public. Sectorul public rezolvă problemele de infrastructură, reduce (sau chiar elimină) costurile de furnizare a anumitor servicii publice, în timp ce calitatea serviciilor publice furnizate este superioară. Partenerul privat care finanţează în totalitate proiectul de investiţie, exploatează din punct de vedere economic infrastructura / serviciul o perioadă de timp stabilită prin contract, după care cedează infrastructura partenerului public. Partenerul privat îşi asumă riscul ineficienţei economice a proiectului. PPP reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii în situaţii de criză, când bugetele locale nu pot susţine investiţii locale. în plus, PPP poate contribui la creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene. În România, PPP sunt reglementate de Legea Nr. 178/2010 şi Normele Metodologice de Aplicare aferente. Referitor la planul de acţiuni al Consiliului Judeţean Bacău, pentru majoritatea proiectelor propuse există posibilitatea de a se identifica parteneri privaţi. Consiliul Judeţean Bacău urmează să analizeze fezabilitatea colaborării cu un partener privat şi, acolo unde se va considera eficient, să urmeze procedurile legale pentru dezvoltarea unui PPP.

2.2. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM -uri

Prin reducerea cel puţin temporară a unor taxe locale sau prin aplicarea cotelor maxime de reducere în situaţiile prevăzute de legile în vigoare se urmăreşte sprijinirea agenţilor economici locali în situaţii de criză. O activitate concretă în acest sens este şi reducerea temporară sau acordarea unei perioade de graţie


204 | P a g e

pentru plata chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea publică locală şi care sunt închiriate IMM-urilor locale.

2.3. Plata datorii lor administraţiilor publice către agenţii

economici

În situaţiile de criză, când bugetele locale sunt puternic afectate de scăderea veniturilor din taxe şi impozite şi din transferuri insuficiente de la bugetul de stat, sunt des întâlnite situaţiile în care datoriile administraţiilor faţă de agenţii economici să nu poată fi onorate pentru o perioadă destul de mare de timp. În această situaţie, firmele implicate întâmpină probleme financiare importante, cu atât mai mult cu cât sunt nevoite să suporte taxele şi impozitele aferente sumelor pe care trebuie să le încaseze de la administraţiile publice. Rezultatele sunt, de multe ori, intrarea în situaţii de inactivitate a agenţilor economici. Pentru evitarea situaţiilor de acest gen se recomandă accesarea creditului guvernamental reglementat de OUG 51/2010 pe care administraţiile publice îl pot accesa pentru achitarea datoriilor către agenţii economici. Creditul are o perioadă de graţie de un an şi perioadă de rambursare de 5 ani.

2.4. Promovarea consumului produselor locale

Dezvoltarea sectorului productiv este foarte importantă în perioade de criză (dar nu numai!) deoarece generează valoare adăugată locală, locuri de muncă şi antrenează diverse sectoare de activitate din amonte şi aval. Autorităţile publice pot susţine consumul produselor locale prin promovarea acestora în cadrul unor târguri locale organizate cu acest scop şi/sau în cadrul târgurilor de profil organizate în ţară. Autorităţile publice pot organiza sau susţine evenimente care să pună în evidenţă a produsele locale (tradiţionale sau nu) precum festivaluri, sărbători locale, concursuri gastronomice, conferinţe internaţionale, forumuri economice etc. De asemenea, foarte importante sunt activităţile de educare şi conştientizare a consumatorilor cu privire la importanţa pe care o are consumul de produse locale pentru susţinerea economicei judeţului.

Politici locale privind atragerea investiţiilor

1. Îmbunătăţirea climatului general pentru afaceri

Pentru a contribui la atragerea investiţiilor, comunitatea judeţeană va trebui să îmbunătăţească caracteristicile generale legate de climatul de afaceri ale principalelor localităţi urbane din judeţ, dar în special a municipiului Bacău. În acest sens, se va urmări îmbunătăţirea acelor factori care contribuie la decizia de a investi într-o anumită zonă, precum accesibilitatea zonei, starea infrastructurii, peisajul urban, facilităţile de petrecere a timpului liber etc. Pentru îmbucăţirea climatului general pentru afaceri se va urmări îmbunătăţirea acestor factori în toate măsurile şi proiectele de dezvoltare ale judeţului, atât de factură economică dar şi socială, urbanistică, culturală, turistică, de mediu etc. Se va acorda o atenţie deosebită existenţei facilităţilor specifice vizitelor de afaceri: hoteluri înalt clasificate, servicii conexe de înaltă calitate, facilităţi diverse şi de o calitate ridicată pentru petrecerea timpului liber, dezvoltarea activităţilor culturale etc. Aeroportul din Bacău este un punct extrem de important pentru contextul general de afaceri şi are valenţe deosebite în măsurile viitoare de atragere a investitorilor, în special a celor străini. De aceea, condiţiile generale oferite de aeroport vor trebui să construiască o imagine modernă şi care să inspire siguranţă potenţialilor investitori.

2. Sprijinirea investiţiilor autohtone

Creşterea volumului investiţiilor nu se referă doar la atragerea capitalului străin, ci şi la stimularea investiţiilor autohtone, în scopul dezvoltării mediului de afaceri local. Mai mult, strategiile viitoare de atragere a investiţiilor vor fi concepute astfel încât să se asigure protejarea agenţilor economici locali. Măsurile de sprijinire a investiţiilor autohtone vor avea la bază o analiză pertinentă a problemelor şi a nevoilor mediului de afaceri local vis-a-vis de proiectele de investiţii, identificându-se atât modalităţile dar şi sectoarele unde


205 | P a g e

administraţia publică poate interveni pentru sprijinirea mediului de afaceri local. Ca măsuri generale, se va dezvolta infrastructura de sprijinire a afacerilor şi se vor promova în permanenţă oportunităţile oferite în acest sens (inclusiv oferta structurilor actuale: Parcul HIT, Centrul de Afaceri şi Expoziţii Bacău etc.). În cadrul acestor structuri, se vor promova activităţile economice nepoluante, cele care creează un număr mare de locuri de muncă şi cele cu valoare adăugată ridicată. Vor fi susţinute activităţile inovative, ca factor al competitivităţii mediului de afaceri. Evaluarea nevoilor actuale ale mediului de afaceri va aborda şi aspectele ce ţin de existenţa şi dimensionarea infrastructurii specifice (drumuri, instalaţii de utilităţi industriale etc.). Proiectele viitoare de infrastructură vor fi dimensionate în conformitate cu rezultatele analizei, dar şi în baza proiecţiilor dezvoltării activităţilor economice (atât ca volum dar şi în profil teritorial). Un accent deosebit va fi pus pe oferirea de informaţii sectoriale actualizate din piaţa locală dar şi din zonele de interes pentru companiile din judeţ. Pentru aceasta, administraţia publică va realiza analize şi studii necesare mediului de afaceri şi va elabora planuri sectoriale de dezvoltare. Pentru a favoriza investiţiile în economia locală, vor fi organizate evenimente periodice de amploare (de genul târgurilor, expoziţiilor, forumurilor economice etc.) cu participare internaţională care vor avea drept scop promovarea produselor locale, promovarea noilor tehnologii disponibile, a surselor de finanţare a investiţiilor, a oportunităţilor de dezvoltare pentru companiile autohtone şi pentru facilitarea contactelor de afaceri.

3. Atragerea investiţiilor/investitorilor externi

Avantajele investiţiilor străine sunt (pe lângă disponibilitatea financiară superioară celei locale) aportul de know-how, metode moderne de management, tehnologii noi, facilitarea contactelor mediului de afaceri local cu potenţiali parteneri străini etc. investiţiile străine au caracter dinamizator pentru piaţa autohtonă, având capacitatea de a crea cerere şi ofertă pentru produse şi servicii din amonte şi din aval.

Prima etapă în procesul de atragere a investiţiilor/investitorilor străini este de a identifica oportunităţile de investiţii pe care le oferă judeţul. Un aspect important ce va fi analizat va fi posibilitatea de dezvoltare a parteneriatelor de tip public-privat în baza evaluării exacte a patrimoniului public disponibil pentru investiţii (nu doar străine!). Se vor evalua oportunităţile legate de amplasarea regională a judeţului Bacău, infrastructura de transport, resursele existente etc. Ca o etapă pregătitoare pentru promovarea oportunităţilor de investiţii (dar care poate fi continuată şi dezvoltată anterior), se va promova o imagine favorabilă a judeţului Bacău pentru dezvoltarea activităţilor economice, prezentându-se exemple locale de succes, atracţii turistice, principalele oraşe, structuri de sprijin pentru afaceri, comunităţi străine existente în judeţ etc. Reprezentanţii politici ai judeţului au un rol important în construirea unei imagini pozitive a judeţului Bacău, atât în plan naţional dar şi internaţional, prin intermediul vizitelor de lucru, al misiunilor diplomatice la care participă etc. Pentru a asigura eficienţa activităţilor de atragere a investiţiilor pe plan local, dar şi pentru un aport cât mai ridicat al acestora la dezvoltarea economiei judeţene, autorităţile publice vor elabora o strategie judeţeană de atragere a investiţiilor străine. Documentul strategic va stabili domeniile prioritare în care se doresc atrase investiţii străine, canalele şi modalităţile prin care sunt promovate oportunităţile locale de investiţii, modalităţile prin care mediul de afaceri autohton este protejat de efectele negative ale investiţiilor străine etc. Strategia de atragere a investiţiilor va fi coordonată de administraţia judeţeană dar de implementarea acesteia vor fi responsabili şi mediul de afaceri local (prin asociaţii şi patronate), structurile şi instituţiile de sprijinire a afacerilor, mediul politic, administraţiile locale etc. Se va avea în vedere atât atragerea investitorilor care nu au mai investit în România, dar şi a celor care sunt deja prezenţi pe piaţa românească şi care îşi pot extinde/reloca în judeţul Bacău unităţile deja existente sau îşi pot dezvolta activităţi economice noi.


206 | P a g e

Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare Finanţarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea economică a judeţului Bacău – fie că e vorba de proiecte ale instituţiilor bugetare sau ale mediului de afaceri – poate avea drept sursă bugetul propriu, din fondurile nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau fondurile rambursabile (de genul creditelor). La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecare dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje. În cazul concret al Consiliului Judeţean Bacău, susţinerea proiectelor din bugetul propriu este soluţia cel mai puţin recomandată deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă.

Surse de finanţare nerambursabilă

Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni

complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare. Perioada de programare curentă este 2007-2013.

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea

Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor FSE este de a susţine statele membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi sociale. FSE finanţează următoarele priorităţi: - Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; - Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii; - Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea

accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate. În acelaşi timp, în regiunile mai puţin dezvoltate care se înscriu sub obiectivul convergenţă, FSE susţine: - Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi

formare; - Acţiuni având drept scop dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei

administraţiilor publice, la nivel naţional, regional sau local. Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României pentru Fondul Social European 3.684 mil. €, respectiv 19,2% din totalul FSC. FSE în România finanţează două programe operaţionale:

- Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), cu o alocare financiară FSE de 3.476 mil. € (18,1% din Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC));

- Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, cu o alocare financiară FSE de 208 mil. € (1,1% din FSC).

Fondul European de Dezvoltare Regiona lă (FEDR) Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică şi socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale.


207 | P a g e

FEDR finanţează: - ajutoare directe pentru investiţiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în

vederea creării de locuri de muncă durabile; - infrastructuri legate, în special, de cercetare şi inovare, telecomunicaţii, mediu,

energie şi transporturi; - instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională

etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională şi locală şi să favorizeze cooperarea între oraşe şi regiuni;

- măsuri de asistenţă tehnică. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) poate interveni în sprijinul a trei noi obiective de politică regională: - convergenţă; - competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă; - cooperare teritorială europeană. În România, în perioada 2007-2013, FEDR finanţează proiecte în valoare totală de 8.976.466.066 Euro, în cadrul Programelor operaţionale şi axelor prioritare aferente acestora: - Programul Operaţional Regional (POR) este finanţat din FEDR, cu suma de

3.726.021.762 euro; - Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice (PO – CCE) este

finanţat din FEDR, cu suma totală de 2.544.222.109 Euro; - Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport) este finanţat şi din

FEDR, cu suma totală de 1.289.332.210 Euro; - Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este finanţat din FEDR, cu

suma totală de 1.236.652.195 Euro; - Programul Operaţional Asistenta Tehnică (PO – AT ) este finanţat din FEDR, cu

suma totală de 170.237.790 Euro.

FEDR finanţează şi următoarele programe de cooperare transfrontalieră: - Programul operaţional de cooperare transfrontalieră România—Bulgaria 2007—

2013; - Programul operaţional de cooperare transfrontalieră Ungaria—România 2007—

2013; - Programul de cooperare transnaţională „Sud-Estul Europei”; - Programul de cooperare interregională INTERREG IVC; - Programul de cooperare interregională URBACT II;

- Programul de cooperare interregională INTERACT II; - Programul de cooperare interregională ESPON 2013.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un

instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, începând cu 2007 şi până în 2013. Similar cu Programul SAPARD, şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private. Fondurile FEADR disponibile pot fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Bugetul total disponibil pentru finanţările prin PNDR este de 6.875.817.062 Euro. Fondurile nerambursabile FEADR, disponibile prin PNDR, vor fi acordate pentru dezvoltarea infrastructurii de bază din mediul rural şi pentru următoarele tipuri de investiţii private: - Modernizarea exploataţiilor agricole (Axa I); - Creşterea valorii economice a pădurilor (Axa I); - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice (Axa I); - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

agriculturii şi silviculturii (Axa I); - Diversificarea activităţilor non-agricole (Axa III); - Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a

promova spiritul întreprinzător (Axa III); - Încurajarea activităţilor turistice (Axa III); - Servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală (Axa III).

Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cu un produs naţional brut

(PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR.

http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Convergence

http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Regional_Competitiveness_and_Employment

http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#European_Territorial_Cooperation


208 | P a g e

Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii: - reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes

european definite de Uniunea Europeană; - mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc. In Romania, in perioada 2007-2013, FC va finanţa proiecte în valoare totală de 6.522.423.028 Euro, în cadrul următoarelor Programe operaţionale:

- Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport), finanţat din FC, cu suma de 3.276.605.085 Euro,

- Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), finanţat din FC, cu suma de 3.275.817.943 Euro.

Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat (ENPI)

Politica europeană de vecinătate are drept obiectiv sprijinirea proceselor de reformă politică, economică şi socială în următoarele ţări din vecinătatea Uniunii Europene: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Egipt, Georgia, Israel, Iordan, Liban, Libia, Republica Moldova, Maroc, Teritoriul Palestinian Ocupat, Siria, Tunisia şi Ucraina. Prin intermediul politicii europene de vecinătate, se doreşte consolidarea prosperităţii, a stabilităţii şi a securităţii, promovarea economiei de piaţă şi a dezvoltării durabile, printr-un dialog continuu cu fiecare ţară parteneră. Pentru perioada 2007-2013, bugetul alocat ENPI este de aproximativ 12 miliarde de euro. Conform Documentului Strategic de cooperare transfrontaliera in perioada 2007-2013, activităţile eligibile pentru finanţare vor trebui să răspundă unuia dintre cele patru obiective ale ENPI:

- Promovarea dezvoltării economice si sociale; - Abordarea unor problematici de interes comun; - Asigurarea unor graniţe sigure si eficiente; - Promovarea unor acţiuni de tip “People to People”.

In ceea ce priveşte relaţia cu Serbia, cooperarea transfrontalieră se va derula în cadrul Instrumentului de Asistenta pentru Pre-Aderare (IPA), instrument financiar dedicat statelor candidate sau potenţial candidate la statutul de membru UE. ENPI finanţează în România următoarele programe operaţionale comune:

- Programul operaţional comun “România - Ucraina – Republica Moldova 2007-2013”, cu o finanţare de 126,72 milioane euro din fonduri ENPI;

- Programul operaţional comun “Marea Neagră 2007 – 2013”, finanţare ENPI de 17.305.944 euro;

- Programul operaţional comun “Ungaria - Slovacia - România – Ucraina 2007 – 2013”, cu o finanţare ENPI de 68.638.283 Euro.

Parteneriatele de tip public-privat

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariţia recentă a Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. La nivelul administraţiilor publice din judeţul Bacău există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi publice, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-profit.

Creditarea Din punct de vedere procedural, creditarea este o modalitate relativ simplă, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-{-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, cu atât mai mult cu cât o organizaţie cu datorii mari devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Guvernul României stabileşte anual limitele pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate de administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul deficitului

http://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htm

http://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htm


209 | P a g e

bugetului general consolidat. Pentru anul 2010, valoarea maximă a sumelor trase din credite a fost plafonată la circa 53 de milioane de euro, pentru toate judeţele din ţară (HG 480/2010). Valoarea medie ce a revenit unui judeţ a fost de aproximativ 1,3 milioane euro, iar gradul maxim de îndatorare al unei administraţii publice locale este de 30%. Legislaţia naţională care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate sau noi, precum şi gradul maxim de îndatorare de 30 %, nu este aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanţarea proiectelor europene.

Capacitatea financiară a Consiliului Judeţean Bacău

Veniturile totale la bugetul local al Consiliului Judeţean Bacău, previzionate pentru anul 2011, sunt în creştere faţă de anii trecuţi (2,6% faţă de 2010 şi 16% faţă de 2009). Valoarea totală a veniturilor la bugetul local pentru anul 2011 este prognozată a fi de circa 57 milioane euro. Contribuţia veniturilor curente la veniturile totale se preconizează a fi de 67% (38 milioane euro). Valoarea investiţiilor planificate pentru anul 2011 este de aproximativ 32 de milioane euro, mult mai ridicată faţă de suma totală a investiţiilor realizate în anul precedent (creştere cu 225%). Din această sumă, 38% provine din fonduri europene nerambursabile, 20% din bugetul local iar restul de 42% din alte surse. Planificarea multianuală a bugetului judeţului pentru perioada următoare nu poate fi una exactă, din cauza mai multor factori: instabilitatea economică, lipsa unei previziuni clare a evoluţiei indicatorilor economici naţionali, lipsa unei linearităţi în formarea bugetului din anii anteriori etc. în consecinţă, nici valoarea pe care Consiliul Judeţean o poate aloca anual pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii susţinute din fonduri europene nu poate fi apreciată clar. Totuşi, considerând bugetele din anii precedenţi, planificarea pentru 2011 şi capacitatea de creditare în acest scop, se poate estima o valoare de circa 1,5 milioane de euro pentru cofinanţarea proiectelor pentru anul 2011. Pentru anii 2012-2013, pornind de la premisa că vor fi finanţate proiectele programate pentru această perioadă şi considerând o cofinanţare medie de 10% (contribuţie proprie şi cheltuieli neeligibile), se estimează o valoare totală a cofinanţării de 3,5 milioane euro. Sumă care poate fi acoperită din veniturile proprii şi/sau din credite.

II.8. LEGĂTURI CROSS-SECTORIALE


212 | P a g e

Măsurile prevăzute a fi implementate pentru atingerea fiecărui obiectiv specific contribuie şi la atingerea celorlalte obiective. Cele 11 obiective specifice stabilite pentru a atinge viziunea de dezvoltare economică a judeţului Bacău sunt: OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean; OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale; OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone; OS.4. Creşterea competitivităţii economice; OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei; OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului; OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei; OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale; OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă; OS.10. Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor publice în mediul rural; OS.11. Protecţia mediului. Modalitatea în care măsurile contribuie la atingerea obiectivelor specifice este prezentată în continuare.

OS.01 OS.02 OS.03 OS.04 OS.05 OS.06 OS.07 OS.08 OS.09 OS.10 OS.11

OS.01 M1.1 M1.3 M1.4

M1.1 M1.3

M1.3 M1.1 M1.2 M1.1 M1.4

M1.3 M1.2 M1.3

OS.02 M2.1 M2.2 M2.3

M2.1 M2.2 M2.3

M2.1 M2.2 M2.3.

M2.3 M2.2 M2.3

OS.03 M3.1 M3.1 M3.1 M3.1

OS.04 M4.1 M4.2 M4.3

M4.2 M4.1 M4.3

M4.1 M4.3

M4.1 M4.1

OS.05 M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.2

M5.1 M5.1

OS.06 M6.1 M6.2 M6.3

M6.1 M6.3

M6.1 M6.2

M6.1 M6.1 M6.1 M6.1

OS.07 M7.1 M7.2 M7.3

M7.1 M7.2 M7.3

M7.1 M7.2 M7.3

M7.2 M7.3

M7.1 M7.2

M7.3 M7.3

OS.08

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

M8.1 M8.2 M8.3 M8.4

OS.09 M9.1 M9.2

M9.4 M9.1 M9.2 M9.4

M9.4 M9.1 M9.4

M9.3 M9.4

M9.4 M9.1 M9.4

OS.10 M10.1 M10.2 M10.3

M10.1 M10.2 M10.3

M10.1 M10.2

M10.1 M10.1 M10.3

M10.1 M10.2

OS.11 M11.3 M11.4

M11.2 M11.3 M11.4 M11.5 M11.6

M11.1. M11.5

M11.1. M11.3 M11.4 M11.5 M11.6

M11.4

Legături cross-sectoriale

213 | P a g e

LISTA MĂSURILOR OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean

M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale; M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic; M1.4. Diversificarea economiei rurale;











OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă; M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă; M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training;








M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile; M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare; M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale; M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor; M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale; M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;

II.9. PORTOFOLIUL DE PROIECTE


216 | P a g e

Portofoliul de proiecte prioritate şi încadrarea pe obiective şi măsuri

Obiectiv Măsura Proiecte

OS.1. CONSOLIDAREA MEDIULUI DE AFACERI JUDEŢEAN


Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău ( P1.1.1, P1.1.2, P1.1.3)

Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor (P1.1.4, P1.1.5, P1.1.6)

Campanii de promovare a culturii antreprenoriale (P1.1.7)

M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale (P1.2.1)

M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic

Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură (P1.3.3)

Sistem de informare şi orientare turistică (P1.3.5)

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate (P1.3.6)

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice – Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)

Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău; (P1.3.1.)

OS.2. DEZVOLTAREA AGRICULTURII ŞI A ZONELOR RURALE


Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole (P2.2.3)

Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare (P2.2.2.);

M2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii

Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; (P2.3.1., P2.3.2., P2.3.3.)

OS.3. CREŞTEREA VOLUMULUI INVESTIŢIILOR STRĂINE ŞI AUTOHTONE


Investiţii pentru dezvoltare economică (P3.1.1, P3.1.2, P3.1.4)

OS.4. CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE

M4.1. Susţinerea activităţilor de CDI şi promovarea, difuzarea rezultatelor obţinute;

Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf în municipiul Bacău (P4.1.1)

OS.5. SUSŢINEREA UTILIZĂRII TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI

M5.1. Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri;

Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa); (P5.1.2. )

Portofoliul de proiecte

217 | P a g e

Obiectiv Măsura Proiecte

OS.6. ASIGURAREA INFRASTRUCTURII NECESARE DEZVOLTĂRII ECONOMICE A JUDEŢULU

M6.1. Creşterea accesibilităţii judeţului Bacău

Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau (P6.1.1)

Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic; (P6.1.3.)

Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului; (P6.1.2.)

M6.3. Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării

superioare a resurselor de la nivel judeţean;

Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional (P6.3.4)

Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice; (P6.3.1.)

Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni; (P6.3.5.)

OS.7. CREŞTEREA CALIFICĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI ADAPTABILITĂŢII LA CERINŢELE PIEŢEI

M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;

Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung (P7.1.1)

OS.8. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE A AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE

M8.3. Creşterea capacităţii APL în dezvoltarea şi implementarea de proiecte;

Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală (P8.3.2)

Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii (P8.3.3)

M8.1. Eficientizarea activităţii APL; E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale (P8.1.1)

OS.9. DEZVOLTAREA URBANĂ DURABILĂ

M9.1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii urbane; Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)

M9.3. Îmbunătăţirea serviciilor publice; Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale economiei sociale; (P9.3.1)

OS.11. PROTECŢIA MEDIULUI

M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile;

Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice (P11.1.2.)

M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare;

Împădurirea terenurilor degradate; (P11.2.3.)

M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor;

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2.)

Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a periculoase


218 | P a g e

Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau (P6.1.1)

Scop Consolidarea poziţiei nodale a judeţului Bacău în cadrul regiunii Nord Est prin afirmarea Aeroportului Bacău ca principalul aeroport la nivel regional

Obiective specifice - Dezvoltarea si fluidizarea infrastructurii de afaceri cu capital strain si roman prin extinderea, modernizarea, operarea Aeroportului International Bacau; - Valorificarea superioară a potenţialului logistic al judeţului Bacău şi, în special, a municipiului Bacău; - Valorificarea superioară a potenţialului turistic al judeţului Bacău prin creşterea accesibilităţii; - Creşterea contribuţiei Aeroportului Bacău la dezvoltarea economiei judeţene şi la atragerea de noi investitori; - Creşterea numărului de destinaţii acoperite de către Aeroportul Bacău şi a numărului de pasageri transportaţi;

Scurtă descriere a problemelor abordate Judeţul Bacău se bucură de o poziţie favorabilă reprezentând poarta de intrare a Regiunii Nord Est. Situat la intersecţia a două drumuri europene (E85 este unul dintre cele mai circulate drumuri naţionale) şi deservit de un aeroport international, municipiul Bacău se bucură de o accesibilitate deosebită. În condiţiile în care traficul pe aeroportul Bacău este prognozat să crească, realizarea de investiţii pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare de transport pasageri sunt absolut necesare pentru valorificare corespunzătoare a potenţialului aeroportului şi afirmarea acestuia ca principala poartă de intrare aeroportuară a regiunii Nord Est. Aceste investiţii vor permite creşterea numărului de destinaţii interne şi internaţionale deservite de către aeroport, creşterea numărului de pasageri transportaţi şi a calităţii serviciilor de transport. În plus, aceste investiţii vor contribui la creşterea atractivităţii turistice şi la valorificarea superioară a potenţialului turistic al judeţului. Potenţialul logistic al judeţului Bacău în cadrul reţelelor de distribuţie şi transport din regiunea Nord-Est va fi potenţat prin dezvoltare facilităţilor de transport marfă aeroportuare. Aceste investiţii vor contribui, de asemenea, la creşterea atractivităţii judeţului pentru potenţialii investitori şi la dezvoltarea industriei aeronautice judeţene. La nivel regional aeroportul Bacău este concurat de catre Aeroportul Internaţional Iaşi, realizarea investiţiilor în infrastructura aeroportuară fiind absolut necesară pentru asigurarea unei poziţii competitive la nivel regional. Din ianuarie 2010, Aeroportul International "George Enescu" Bacau a fost preluat in administrare privata de catre S.C. Blueaero S.R.L., prin contractul de concesiune fiind prevăzute realizarea de investiiţii pentru extinderea şi modernizarea aeroportului.

Activităţi principale - Lucrari de proiectare, construire si modernizare a Noului Terminal, Pistei, Cailor de rulare, Platformei, Parcarii de masini, Drumurilor interioare, inclusiv drumului perimetral - Operarea, exploatarea si intretinerea componentelor Aeroportului Bacau, a facilitatilor si utilitatilor, infrastructurii si altor cladiri anexe; - Activitati de promovare a proiectului si a temelor orizontale;

Perioada de implementare 2011-2014

Posibili parteneri - S.C. BlueAero S.R.L. - concesionar

Valoare estimată 10 mil. euro

Surse de finanţare - Fonduri private – capital propriu concesionar - Programul Operaţional Sectorial Transport (sau echivalent) - posibil

Rezultate aşteptate - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri locale, regionale, naţionale; - Reabilitarea, modernizarea utilitatilor si serviciilor oferite de Aeroportul Bacau; - Fluidizarea traficului si reducerea timpului aferent activitatilor aeroportuare; - Dinamizarea mediului de afaceri local si regional;


219 | P a g e

Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional (P6.3.4)

Scop Dezvoltarea şi afirmarea judeţului Bacău ca platformă logistică şi nod intermodal de transport de importanţă regională şi naţională

Obiective specifice - dezvoltarea infrastructurii şi facilităţilor de depozitare şi logistică; - dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar şi aeroportuar; - creşterea atractivităţii judeţului pentru investitori; - susţinerea economiei judeţene prin dezvoltarea facilităţilor de logistică şi transport intermodal;

Scurtă descriere a problemelor abordate Economia judeţului, Bacău, grav afectată de restructurarea industrială, a avut în perioada 2004-2008 evoluţii inferioare ritmurilor de creştere înregistrate la nivel naţional. Această evoluţie nefavorabilă a fost agravată de criza economică şi financiară de la nivel naţional şi internaţional. În vederea revigorării economiei locale şi depăşirii crizei sunt necesare măsuri prin care să se valorifice în mod eficient atuurile şi resursele de care dispune judeţul. Poziţia logistică favorabilă a municipiului Bacău, situat la intersecţia a două drumuri europene şi deservit de un aeroport international, reprezintă un atuu important pentru dezvoltarea economică a judeţului însă, în condiţiile în care Autostrada Moldova nu va traversa judeţul Bacău, potenţialul logistic al judeţului va fi afectat iar concurenţa din partea celorlalte judeţe din regiune (în special Iaşi şi Neamţ) va creşte. Valorificarea potenţialului logistic al judeţului Bacău în cadrul reţelelor de distribuţie şi transport din regiunea Nord-Est poate fi realizată prin dezvoltare unui centru logistic de interes regional în proximitatea municipiului Bacău, acesta putând contribui la dezvoltarea economiei locale, a infrastructurii de transport şi la creşterea atractivităţii judeţului pentru potenţialii investitori.

Activităţi principale - Activităţi de lobby din partea Consiliului Judeţean Bacău pentru dezvoltarea unui centru de logistc în zona Municipiului Bacău; - Identificarea terenurilor disponibile pentru dezvoltarea centrului logistic; - Identificarea şi atragerea unor posibili investitori privaţi interesaţi de dezvoltarea centrului logistic; - Asigurarea infrastructurii de utilităţi necesare pentru funcţionarea centrului – apă, canalizare, gaz, electricitate; - Amenajarea spaţiilor de depozitare;


Posibili parteneri - Consilii locale UAT; - Investitori privaţi;


Surse de finanţare - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - Programul Operaţional Regional (sau echivalent)

- Parteneriat Public Privat;

Rezultate aşteptate Centru logistic funţional


220 | P a g e

E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale (P8.1.1)

Scop Creşterea promptitudinii şi calităţii serviciilor publice prestate populaţiei şi, în special, agenţilor economici

Obiective specifice - simplificarea şi reducerea barierelor administrative; - reducerea timpului de furnizare a serviciilor; - reducerea cheltuielilor la nivelul administraţiilor publice locale referitoare la prestarea serviciilor publice;

Scurtă descriere a problemelor abordate Una dintre condiţiile necesare dezvoltării economice durabile o reprezintă dezvoltarea unei capacităţi administrative eficiente la nivelul administraţiilor publice locale. Consolidarea capacităţii administrative în ceea ce priveşte managementul calităţii, promptitudinea şi evaluarea serviciilor este reprezintă un element cheie în îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice şi este în măsură să sprijine atât dezvoltarea economică locală cât şi o relaţie mai bună cu comunităţile locale. Reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău au indicat ca unele dintre principalele obstacole care frânează dezvoltarea economică a firmelor din judeţ ca fiind reprezentate de către birocraţia din cadrul administraţiilor publice (16,0%) şi lipsa desusţinere din partea autorităţilor (15,1%). De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri judeţean (participanţi în cadrul studiului derulat pe parcursul elaborării Profilului socio-economic al judeţului Bacău), care au făcut care au apreciat că nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri este relativ redus, au indicat că acest nivel de dezvoltare se datorează, în special, efectelor crizei economice/financiare (19,3%) şi administraţiei locale/judeţene (16,8%). În plus, studiul derulat în rândul actorilor locali interesaţi au reliefat următoarele aspecte referitoare la administraţiile publice locale şi la instituţiile publice: - birocraţia reprezintă unul dintre principalele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri judeţean – 20% dintre participanţi; - reorganizare administraţiilor publice locale este considerată una dintre principalele acţiuni necesare pentru stimularea dezvoltării economice la nivel judeţean de către 34% din participanţi;

Activităţi principale - Activităţi de lobby din partea Consiliului Judeţean Bacău în rândul CL; - Implementarea de studii si analize pentru identificarea principalelor servicii care vor fi disponibile în cadrul sistemului electronic e-Administraţie; - Elaborarea documentelor de finanţare; - Implementarea proiectului; - Activităţi de promovare a serviciilor publice oferite prin sistemul de e-administraţie;


Posibili parteneri - Consilii locale UAT; - Mediul de afaceri;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); - Fondul Social European; - Fonduri rambursabile;

Rezultate aşteptate Sistem electronic unitar de servicii publice (e-administraţie) la nivelul UAT din judeţul Bacău;


221 | P a g e

Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală (P8.3.2)

Scop Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale din judeţ de a elabora strategii de dezvoltare în conformitate cu realităţile locale

Obiective specifice - Îmbunătăţirea procesului de planificare strategică la nivelul autorităţilor publice locale; - Responsabilizarea autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte formularea şi, în special, implementarea strategiilor de dezvoltare locală; - Îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor publice locale de luare a deciziilor - Creşterea calificării personalului din cadrul autorităţilor publice locale implicat în activităţi de planficare strategică;

Scurtă descriere a problemelor abordate Una dintre condiţiile necesare dezvoltării economice durabile o reprezintă dezvoltarea unei capacităţi administrative eficiente la nivelul administraţiilor publice locale. Creşterea capacităţii autorităţilor publice locale de planificare strategică precum şi în dezvoltarea şi implementarea de proiecte reprezintă un factor important de susţinere a dezvoltării economice. Astfel, se creează premisele necesare pentru creşterea volumului investiţiilor publice şi atragerea investitorilor privaţi prin identificarea şi promovarea principalelor oportunităţi de investiţiie existente la nivel local. Conform studiului derulat în rândul actorilor locali interesaţi, jumătate dintre aceştia apreciază că unul dintre punctele slabe ale judeţului Bacău este reprezentat de către lipsa în cadrul strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung realizate la nivel local şi/sau judeţean a unor măsuri concrete de sprijinire a mediului de afaceri şi de valorificare a resurselor existente la nivel local. În plus, studiul derulat în rândul mediului de afaceri (Profilul economico-social al judeţului Bacău) reliefează importanţa pe care autorităţile publice locale, prin politicile adoptate, o au asupra dezvoltării economice a localităţilor/judeţului. Astfel, aproape 50% dintre reprezentanţii mediulu de afaceri au nominalizat autorităţile publice locale ca principalele instituţii care ar trebui să sprijine dezvoltarea mediului de aceri judeţean şi local.

Activităţi principale - Sesiuni de informare a personalului de la nivelul autorităţilor publice locale implicat în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare cu privire la noile linii de finanţarea ale Uniunii

Europene disponibile în următoarea perioadă de programare; - Training pentru personalul de la nivelul autorităţilor publice locale implicat în procesul de elaborare a strategiilor de dezvoltare cu privire la modul de elaborare a strategiilor; - Constituirea unei echipe/reţele de specialişti în planificare strategică care să ofere consultanţă pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală;


Posibili parteneri - Consilii locale UAT; - ONG-uri; - Asociaţia comunelor din România; - Furnizori acreditaţide formare profesională;

Valoare estimată 0,5 mil. euro

Surse de finanţare - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); - Buget local;

- Alte fonduri europene nerambursabile;

Rezultate aşteptate Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor linii de finanţare ale Uniunii Europene;


222 | P a g e

Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung (P7.1.1)

Scop Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile

Obiective specifice - Susţinerea unităţilor de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului si a capacităţii de furnizare a calificărilor relevante pentru piaţa muncii; - Dezvoltarea parteneriatelor în educaţie în vederea creşterii relevanţei si capacităţii de răspuns a educaţiei la nevoile pieţei muncii.; - Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă;

Scurtă descriere a problemelor abordate Educaţia si formarea sunt principalii factori care contribuie la dezvoltarea economică si la progres, cresterea capacităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială de a furniza competenţe si abilităţi cerute de piaţa muncii fiind esenţială pentru dezvoltarea economică a judeţului. Aproximativ 25% dintre reprezentanţii mediului de afaceri din judeţul Bacău (Studiu în rândul mediului de afaceri din judeţul Bacău desfăşurat în cadrul procesului de elaborarea a Profilului socio-economic al judeţului Bacău) au declarat că „disponibilitatea forţei de muncă” reprezintă un obstacol major în dezvoltarea afacerilor, iar 26,5% au declarat că „nivelul de pregătire al forţei de muncă” reprezintă un obstacol major. Mai mult, chestionaţi cu privire la situaţia existentă pe piaţa forţei de muncă, 52% dintre reprezentanţii mediului de afaceri apreciază că „În general, tinerii absolvenţi nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor firmelor”, 43,5% sunt de părere că „Între specializările unităţilor de învăţământ şi nevoile firmelor nu există o corespondenţă” şi 34,0% consideră că „Există un deficit pentru anumite specializări”. În concordanţă cu cele expuse mai sus, 35% dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că au întâmpinat dificultăţi în asigurarea necesarului de personal calificat. Printre factorii care limitează gradul de corelare a educaţiei si formării profesionale iniţiale cu piaţa muncii se numără şi: insuficienta implicare a partenerilor relevanţi în planificarea activităţilor/ofertelor educaţionale; date si studii insuficiente si neactualizate privind nevoile pe termen lung ale pieţei muncii, fiind astfel afectată calitatea planificării si capacitatea de răspuns/adaptare a educaţiei si formării profesionale iniţiale; dezvoltarea si valorizarea insuficientă a parteneriatului în educaţie si formare etc.

Activităţi principale - Studii şi analize privind evoluţia cererii pe piaţa forţei de muncă pe termen mediu şi lung; - Realizarea de prognoze privind evoluţia viitoare a pieţei forţei de muncă; - Organizarea de întâlniri şi mese rotunde cu participarea mediului de afaceri şi a unităţilor de învăţământ; - Diseminarea rezultatelor către unităţile de învăţământ şi populaţia şcolară; - Organizarea de seminarii de orientare profesională în colaborare cu unităţile de învăţământ;


Posibili parteneri - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă; - Camera de Comerţ şi Industrie Bacău; - ONG-uri active în domeniu; - Patronate; - Inspectoratul Şcolar Judeţean; - Asociaţii ale mediului de afaceri;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (echivalent); - Fondul Social European;

Rezultate aşteptate Reducerea ratei şomajului, în special în rândul tinerilor; Creşterea ratei de ocuparea a forţei de muncă;


223 | P a g e

Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii (P8.3.3)

Scop Creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor medicale publice

Obiective specifice - Imbunătăţirea sistemului de asistenţă medicală primară; - Facilitarea accesului cetăţenilor la informaţia sanitară; - Creşterea eficienţei sistemului de asistenţă medicală;

Scurtă descriere a problemelor abordate Sistemul medical din judeţul Bacău se confruntă cu aceleaşi probleme care sunt valabile pentru întregul sistem sanitar românesc şi care sunt generate de o subfinanţare, de o lipsă a resurselor financiare care afectează sistemul sanitar românesc. Principalele probleme vizează în special următoarele aspecte:

Lipsa specialiştilor. Pe fondul unei politici salariale care nu este în concordanţă cu responsabilităţile, statutul şi necesităţile personalului medico-sanitar, se înregistrează un fenomen de migrare a specialiştilor către centrele medicale mai dezvoltate din ţară şi, mai ales, pentru cele din afara graniţelor ţării;

Infrastructura şi dotările specifice. Infrastructura depăşită fizic şi moral şi dotarea necorespunzătoare din punct de vedere tehnic este o problemă reală şi stringentă pentru unităţile medico-sanitare din judeţ.

Existenţa zonelor din mediul rural neacoperite cu servicii medicale. În mediul rural există zone în care populaţia nu beneficiază de servicii medicale permanente – dispensare, farmacii, cabinete stomatologice, iar în cazul localităţilor cu accesibilitate redusă este îngreunat accesul echipelor de intervenţie în caz de urgenţă.

În condiţiile descentralizării unităţilor sanitare şi trecerii acestora în administrarea autorităţilor locale (Consilii Locale şi Consilii Judeţene) şi în vederea asigurării unor servicii de asistenţă medicală de calitate şi în condiţii de eficienţă, se impune realizare unui plan sectorial în acest domeniu. Planul Sectorial Judeţean în domeniul asistenţei medicale va cuprinde analiza detaliată a situaţiei actuale sistemului de asistenţă medicală, tendinţele înregistrate în domeniu, precum şi o serie de recomandări, activităţi, proiecte necesare modernizării şi creşterii calităţii serviciilor medicale prestate populaţiei.

Activităţi principale - Studii şi analize privind sistemul judeţean de asistenţă medicală; - Realizarea Planului Sectorial Judeţean în domeniul asistenţei medicale; - Consultarea factorilor interesaţi asupra aspectelor cuprinse în Planul Sectorial; - Asigurarea vizibilităţii Planului Sectorial Judeţean de asistenţă medicală;


Posibili parteneri - Consilii locale ale UAT;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (echivalent); - Fondul Social European - Fonduri rambursabile;

Rezultate aşteptate 1 Plan Sectorial de Judeţean în domeniul asistenţei medicale;


224 | P a g e

Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale economiei sociale; (P9.3.1)

Scop Asigurarea si menţinerea de locuri de muncă pentru persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile

Obiective specifice - Facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăţi incluzive şi coezive; - Valorificarea forţei de muncă locale; - Înfiinţarea si dezvoltarea de structuri ale economiei sociale; - Promovarea si dezvoltarea activităţilor în parteneriat, între organizaţii orientate spre profit si organizaţii non profit în vederea dezvoltării economiei sociale;

Scurtă descriere a problemelor abordate Incluziunea socială a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile reprezintă o problemă atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, Bacăul făcând parte din Regiunea Nord-Est, una dintre cele mai sărace din România. Evolutiile socio-economice inregistrate in ultima perioada au condus la un nivel al saraciei absolute de 7,9% in 2009 fata de 5,7% in 2008. Asigurarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile implică concentrarea eforturilor de prevenire şi de sprijinire a acestor oameni în vederea obţinerii unei formări profesionale adecvate şi creşterii oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii. Actiunile intreprinse prin implementarea prezentului proiect vizeaza crearea unei piete a muncii inclusive in judetul Bacau. Proiectul va oferi solutii locale prin facilitarea accesului si furnizarea de noi servicii sociale si de educatie. Prima interventie a proiectului va concentra activitati de formare profesionala. Aceste activitati vor consta din 6 cursuri (Antreprenoriat, Contabilitate, Notiuni juridice, Vanzari, Instrumente financiare nerambursabile si Utilizarea computerului) urmate de infiintare de structuri ale economiei sociale pentru valorificarea fortei de munca locale.

Activităţi principale - Activităţi de formare profesională persoanelor din grupuri vulnerabile în domeniul afacerilor; - Proiect-pilot privind înfiinţarea unor întreprinderi sociale; - Promovarea înfiinţării întreprinderilor sociale şi a experienţei dobândite prin desfăşurarea proiectului-pilot; - Promovarea responsabilităţii sociale corporatiste; - Promovarea parteneriatelor între organizaţii orientate spre profit si organizaţii non profit în vederea dezvoltării economiei sociale - Dezvoltarea unei campanie de constientizare si de promovare a economiei sociale in mediul rural, cu o atentie speciala acordata femeilor;


Posibili parteneri - Cooperative; - ONG-uri; - Întreprinderi implicate în economia socială; - Consilii Locale ale UAT; - Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă; - Furnizori de servicii de formare profesională, publici si privaţi;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (echivalent); - Fondul Social European;

Rezultate aşteptate Creşterea oportunităţilor de ocupare pentru persoanele din grupuri vulnerabile; Număr de structuri ale econommieie sociale înfiinţate; Numărul locurilor de muncă create de structurile economiei sociale;


225 | P a g e


Scop Valorificarea avantajelor competitive oferite de potenţialul turistic şi patrimoniul cultural al judeţului Bacău în identificarea şi consolidarea identităţii proprii intr-un sector cu valoare adăugată mare şi conţinut calitativ şi cognitiv ridicat.

Obiective specifice - crearea unei imagini favorabile la nivelul pieţei naţionale privind avantajele judeţului Bacău ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice; - asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru

generaţiile viitoare; - asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei judeţului şi ca un generator de noi locuri de muncă; - conştientizarea populaţiei din Bacău cu privire la bogăţiile turistice ale judeţului şi dorinţa de a le împărtăşi turiştilor; - creşterea rolului agenţiilor de turism din judeţ, ca intermediari în procesele de promovare prin oferirea de informaţii potenţialilor vizitatori din judeţul Bacău şi din ţară, în legătură cu

produsele şi serviciile turistice vizate; - asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism locale în dezvoltarea politicii turismului din judeţ; - dezvoltarea şi implementarea planului de promovare a destinaţiilor turistice prin colaborarea dintre toate părţile interesate, vizând toate obiectivele turistice cu potenţial; - crearea unei baze de date la nivel judeţean privind produsele, facilităţile, evenimentele şi serviciile din industria turistică, pentru a asigura creşterea accesibilităţii publicului la obiectivele

prezentate in proiect; - realizarea unui portal de turism judeţean, ca un instrument major de informare şi promovare;

Scurtă descriere a problemelor abordate Prin serviciile turistice prezentate ca pachete integrate in cadrul acestui proiect se va crea cerere pentru o gama larga de bunuri tangibile si servicii ce vor fi produse la nivel local si achiziţionate ulterior de turişti şi de companii de turism (albume, ghiduri turistice, obiecte de artizanat local si altele similare), precum si bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comerţ, construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de artizanat). Judeţul Bacău oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism, de la turismul balneo-terapeutic la cel cultural, realitate care favorizează capacitatea de abordare a mai multor categorii de clienţi. În acest context s-a decis crearea unei oferte integrate de produse şi servicii turistice care să satisfacă o diversitate largă de nevoi şi aşteptări ale potenţialilor clienţi, structura fiind următoarea:

Pachetul 1 - ,,Turismul de agrement si balnear’’, constituit din produse turistice de agrement asociate cu tratament balneo-terapeutic;

Pachetul 2 - ,,Turismul cultural’’, care include Casa memorială „George Enescu” din Tescani si Casa memorială „George Bacovia” din Bacău; Casa memorială Nicu Enea; Muzeul etnografic din curtea bisericii "Sfinţii Apostoli Petru si Pavel"; Castelul familiei Ştirbei din Dărmăneşti;

Pachetul 3 - ,,Turismul ecleziastic’’, bazat pe mănăstirile reprezentative din judeţul Bacău. Campania de promovare a pachetelor integrate de produse turistice se va constitui dintr-un mix de tehnici promoţionale selectate şi utilizate în baza unor criterii de impact economic şi comunicaţional. Promovarea prin presa scrisă, televiziune şi radio va fi componentă importantă a programului de promovare. Acţiunile specifice se vor orienta, pe de o parte, către publicitatea clasică în presa scrisă şi televiziune, iar pe de altă parte, pe publicitatea radio.


226 | P a g e


Activităţi principale - Planificarea producţiei, contractarea si realizarea materialelor de promovare:

Scrisori personalizate;

Cataloage;

Brosuri;

Pliante;

Materiale audio – video pe CD sau DVD;

Anunţuri publicitare pentru presa scrisă naţională;

Anunţuri/spoturi radio; - Stabilirea şi derularea contactelor cu alte organizaţii atrase / antrenate în promovare (agenţii de turism, site-uri web specializate, organisme centrale şi locale ale administraţiei publice, alte

instituţii); - Realizarea unui portal web de promovare a turismului băcăuan; - Derularea efectivă a campaniei de promovare

Subactivitatea 1. Participarea la târguri şi expoziţii

Subactivitatea 2: Promovarea prin publicitate media;

Perioada de implementare 2011 –2013

Posibili parteneri - agenţii de turism; - site-uri web specializate în promovare turistică; - Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului; - Administraţiile publice locale din Bacău, Târgu Ocna, Slănic Moldova, Primăria

Dărmăneşti, precum şi cele din localităţile pe raza cărora se află obiectivele specifice turismului ecumenic.

- Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului Naţional; - Instituţii de învăţământ;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi

promovarea turismului, DMI 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”; Operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice

Rezultate aşteptate - Campanie de promovare şi informare cu privire la pachetele turistice integrate; - Un număr de locuri de munca permanente nou create; - Creşterea numărului de turişti ai judeţului Bacău;


227 | P a g e

Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău ( P1.1.1, P1.1.2, P1.1.3)

Scop Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM din judeţul Bacău prin adaptarea serviciilor structurilor de sprijin al afacerilor la nevoile actuale

Obiective specifice - Evaluarea necesităţilor actuale de sprijin al sectorului IMM; - Adaptarea ofertei structurilor de sprijin al afacerilor la cerinţele actuale ale pieţei; - Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor în conformitate cu nevoile actuale ale IMM;

Scurtă descriere a problemelor abordate Criza economică recentă a adus schimbări importante la nivelul economiei locale, atât la nivel structural cât şi din punctul de vedere al strategiilor de „supravieţuire”. Astfel, o parte dintre firme au dispărut, o parte şi-au adaptat activitatea pentru a reduce cât mai mult costurile, o parte şi-au schimbat profilul sau domeniile de activitate etc. în acest context, nevoile de servicii de sprijin s-au schimbat în mod evident. Schimbările se observă în special în sectorul IMM, acesta având, pe de o parte, cea mai mare capacitate de adaptare, dar şi cea mai mare nevoie de servicii de sprijin. Problemele întâmpinate de Parcul HIT de la Hemeiuş se datorează în mare parte şi crizei economice, cu toate că sectorul IT a fost printre primele care a reluat creşterea. Totuşi, parcul HIT raportează pierderi financiare iar gradul de ocupare este departe de obiectivele stabilite. În această situaţie, se impune o analiză riguroasă a cererii locale de servicii de sprijin al afacerilor şi o evaluare a variantelor pe care HIT le poate aborda. Se va studia posibilitatea de a oferi servicii şi pentru alte domenii de activitate decât IT&C, dar se recomandă a se promova în continuare activităţile nepoluante.

Activităţi principale - Analiza cererii de incubare a afacerilor; - Analiza cererii de servicii de sprijinire a afacerilor; - Adaptarea ofertei Parcului HIT Hemeiuş la cerinţele actuale, în conformitate cu rezultatele analizelor; - Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor oferite de Parcul HIT din Hemeiuş conform nevoilor identificate; - Promovarea facilităţilor oferite de structurile de sprijinire a afacerilor din judeţ;


Posibili parteneri - Camera de Comerţ şi Industrie; - OTIMMC; - Mediul universitar local; Valoare estimată

0,8 mil. euro

Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional (sau echivalent);

Rezultate aşteptate - Studiu privind cererea de servicii de incubare la nivel judeţean; - Studiu privind cererea de servicii de sprijinire a afacerilor; - Adaptarea ofertei Parcului HIT Hemeiuş la cerinţele actuale; - Campanie de promovare a facilităţilor oferite de structurile de sprijin al afacerilor;


228 | P a g e

Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor (P1.1.4, P1.1.5, P1.1.6)

Scop Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM din judeţul Bacău prin oferirea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor

Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesului la servicii de consultanţă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor; - Diversificarea economiei rurale; - Îmbunătăţirea comunicării între antreprenorii locali;

Scurtă descriere a problemelor abordate Motivele pentru care iniţiativele de dezvoltare antreprenorială sunt rare sau slabe faţă de oportunităţile reale sunt diverse. În contextul actual, problemele economice generale şi nivelul foarte ridicat al fiscalităţii sunt două piedici principale care descurajează potenţialii antreprenori sau antreprenorii care au iniţiat de scurt timp o afacere. În această situaţie, s-a creat o stare generală de neîncredere referitoare la opţiunea de a demara o afacere şi faţă de posibilitatea de a investi pentru dezvoltarea unui business. Totuşi, se identifică o serie de cauze ale interesului scăzut pentru dezvoltarea afacerilor - în special în mediul rural - şi care derivă în general din lipsa de informare cu privire la oportunităţile reale de iniţiere şi dezvoltare a afacerilor. Acest proiect propune realizarea unei reţele de consultanţă care să acopere întreg teritoriul judeţean, cu o atenţie sporită asupra mediului rural. Centrele de consultanţă vor fi concretizate în birouri funcţionale care să fie amplasate în incinta instituţiilor publice locale des frecventate de populaţie (se recomandă sediul Primăriei). Centrul de consultanţă va furniza persoanelor interesate informaţii detaliate cu privire la demararea unei afaceri noi sau dezvoltarea uneia existente. De asemenea, va sprijini activităţile de informare şi comunicare care implică mediul de afaceri local sau potenţialii antreprenori.

Activităţi principale - Angajarea consultanţilor; - Cursuri de specializare şi traininguri pentru consultanţi; - Elaborarea ghidurilor pe care le vor utiliza consultanţii; - Amenajarea sediilor în care vor funcţiona centrele de consultanţă; - Dotarea centrelor cu echipamente, mobilier şi consumabile; - Realizarea unui portal web pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea afacerilor; - Organizarea unui forum al oamenilor de afaceri din judeţul Bacău; - Campanie de promovare şi informare cu privire la înfiinţarea reţelei de centre de consultanţă;


Posibili parteneri - Camera de Comerţ şi Industrie; - Consiliile Locale din judeţ;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (sau echivalent); - Programul Operaţional Regional (sau echivalent);

Rezultate aşteptate - Reţea de centre de consultanţă funcţională; - Forum al oamenilor de afaceri din judeţul Bacău organizat; - Portal web pentru susţinerea antreprenoriatului realizat;


229 | P a g e

Campanii de promovare a culturii antreprenoriale (P1.1.7)

Scop Creşterea competitivităţii sectorului IMM din judeţul Bacău prin promovarea culturii antreprenoriale

Obiective specifice - Îmbunătăţirea nivelului de informare cu privire la antreprenoriat; - Promovarea oportunităţilor de finanţare nerambursabilă disponibile pentru IMM;

Scurtă descriere a problemelor abordate Mediul de afaceri local prezintă o competitivitate generală destul de scăzută, situaţie manifestată cu precădere în mediul rural. Una dintre cauzele acestui fapt este slaba cunoaştere a noţiunilor esenţiale ce sunt cuprinse de cultura antreprenorială. Rezultatele sunt randamentul şi profitabilitatea scăzute ale afacerilor, ritmul foarte lent de dezvoltare, nivelul salarial scăzut etc. Prin implementarea acestui proiect se urmăreşte popularizarea noţiunilor şi metodelor moderne de conducere a unei afaceri, bazate pe cunoaştere, pentru a sprijini o utilizare cât mai eficientă a resurselor de care dispune o întreprindere (atât capitalul financiar şi material dar şi cel uman) şi pentru a valorifica oportunităţile disponibile în judeţ. În plus, proiectul va contribui la o mai bună informare a potenţialilor beneficiari cu privire la posibilităţile de accesare a surselor de finanţare disponibile pentru mediul privat.

Activităţi principale - Analizarea oportunităţilor privind dezvoltarea antreprenoriatului în judeţul Bacău; - Elaborarea unui ghid cu privire la procedurile de demarare a unei afaceri; - Elaborarea unui ghid al oportunităţilor de finanţare pentru demararea / dezvoltarea afacerilor; - Elaborarea materialelor de informare; - Activităţi de training pentru personalul implicat în campania de promovare; - Distribuirea materialelor informative; - Realizarea unor campanii de promovare a culturii antreprenoriale;


Posibili parteneri - Camera de Comerţ şi Industrie; - OTIMMC; - Oficiul Registrului Comerţului; - Consiliile Locale din judeţ;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (sau echivalent);

Rezultate aşteptate - Campanie de promovare a culturii antreprenoriale realizată în fiecare UAT din judeţul

Bacău;


230 | P a g e


Scop Dezvoltarea activităţii turistice din judeţul Bacău prin îmbunătăţirea sistemului de informare turistică

Obiective specifice - Îmbunătăţirea nivelului de informare cu privire la existenţa şi localizarea obiectivelor turistice din judeţul Bacău; - Reducerea timpului de călătorie a turiştilor din judeţul Bacău; - Îmbunătăţirea atractivităţii turistice a judeţului Bacău; - Dezvoltarea unor trasee turistice tematice care să cuprindă obiectivele turistice din judeţul Bacău;

Scurtă descriere a problemelor abordate Turiştii care nu cunosc particularităţile zonelor vizitate întâmpină dificultăţi în selectarea rutei optime spre un anumit obiectiv turistic. Informaţiile despre un anumit obiectiv turistic sunt insuficiente, astfel încât nivelul de atractivitate al acestora este, de multe ori, sub potenţialul de care dispun. Din cauza lipsei de informare adecvată şi a lipsei unui sistem viabil de orientare turistică, configurarea unor trasee turistice cuprinzătoare în judeţul Bacău nu este posibilă. În acest moment, în judeţul Bacău nu există materiale de informare precum ghiduri turistice, broşuri, pliante care să fie în permanenţă la dispoziţia turiştilor. Proiectul de faţă propune înfiinţarea unei reţele de centre şi puncte de informare turistică, capabile să ofere asistenţă adecvată turiştilor din judeţul Bacău şi să asigure o informare corespunzătoare cu privire la obiectivele cu potenţial turistic din judeţ. În plus, proiectul prevede realizarea unui sistem de indicatoare de informare şi orientare cu scopul de a semnaliza existenţa obiectivelor turistice, de a indica ruta cea mai potrivită spre acestea şi de a oferi informaţii generale despre obiectivele turistice. Acest proiect este complementar proiectului de promovare turistică şi va fi implementate de Asociaţia pentru promovarea turistică a judeţului Bacău ce va fi înfiinţată în cadrul proiectului amintit.

Activităţi principale - Stabilirea amplasamentului şi conţinutului indicatoarelor; - Realizarea şi amplasarea unor panouri turistice explicative; - Realizarea şi amplasarea unor panouri cu hărţi turistice ale judeţului/zonei; - Realizarea şi amplasarea unor indicatoare turistice de orientare şi direcţionare; - Dezvoltarea sistemului de orientare montană pentru punerea în valoare a itinerariilor turistice tematice; - Realizarea/multiplicarea de materiale de informare turistică; - Amenajarea unor centre/puncte de informare turistică în zonele des frecventate de turişti; - Amplasarea unor infochioşcuri electronice pentru informare turistică; - Activităţi de recrutare şi training pentru personalul care va deservi centrele de informare turistică; - Funcţionalizarea centrelor de informare turistică;


Posibili parteneri - Consiliile Locale din judeţ;



231 | P a g e


Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Fondul European pentru Dezvoltare Regională;

Rezultate aşteptate - Reţea de centre şi puncte de informare; - Sistem de indicatoare explicative şi de orientare turistică;


232 | P a g e

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate (P1.3.6)

Scop Dezvoltarea activităţii turistice din judeţul Bacău prin dezvoltarea turismului balnear şi de sănătate

Obiective specifice - Evaluarea potenţialului turistic balnear al judeţului Bacău: - Îmbunătăţirea infrastructurii balneare din judeţul Bacău;

Scurtă descriere a problemelor abordate Judeţul Bacău dispune de resurse turistice balneare şi balneo-climaterice importante. Stadiul actual de valorificare al acestora este departe de a fi pe măsura potenţialului. Multe dintre izvoarele cu proprietăţi curative sunt cunoscute doar de localnici şi, de cele mai multe ori, nu sunt amenajate. Investiţii precum cea de la Moineşti au fost abandonate încă de la începutul perioadei postdecembriste, iar o parte din infrastructura balneo-climaterică şi de sănătate a judeţului (în special din staţiunea Slănic Moldova) a fost afectată de procesele de retrocedare. În plus, scăderea numărului de turişti (şi pe fondul promovării insuficiente!) a condus la imposibilitatea susţinerii lucrărilor de modernizare a bazelor de tratament existente. Staţiunea Slănic Moldova este una dintre cele mai valoroase staţiuni balneo-climaterice din România, recunoscută pentru proprietăţile curative şi pentru mediul propice odihnei. În ultimele decenii s-a observat un declin accentuat al staţiunii, într-un mod asemănător altor staţiuni din ţară, cu rezultate negative asupra stării infrastructurii specifice. În acest mod, valorificarea resurselor staţiunii nu se situează la un nivel corespunzător. Acest proiect propune studierea potenţialului de dezvoltare a turismului balnear şi de sănătate din judeţul Bacău (prin inventarierea surselor de ape ce pot fi valorificare din acest punct de vedere) şi dezvoltarea infrastructurii balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova.

Activităţi principale - Evaluarea potenţialului balnear şi de sănătate al judeţului Bacău; - Modernizarea infrastructurii balneare şi de sănătate din Staţiunea Slănic Moldova; - Îmbunătăţirea infrastructurii de acces la unităţile balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova; - Reabilitarea reţelelor de utilităţi care deservesc unităţile balneare şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova; - Dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic din staţiunea Slănic Moldova şi din alte locaţii; - Îmbunătăţirea infrastructurii de acces la izvoarele cu potenţial terapeutic din locaţiile identificate;


Posibili parteneri - Consiliile Locale din judeţ;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional (sau echivalent);

Rezultate aşteptate - Infrastructură balneară şi de sănătate din staţiunea Slănic Moldova modernizată; - Infrastructură de acces la unităţile balneare şi de sănătate din Slănic Moldova reabilitată; - Reţele de captare şi transport a izvoarelor cu proprietăţi terapeutice din Slănic Moldova

şi alte locaţii dezvoltate; - Infrastructură de acces la izvoarele cu potenţial terapeutic reabilitată;


233 | P a g e

Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale (P1.2.1)

Scop Consolidarea mediului de afaceri judeţean prin susţinerea revitalizării zonelor industriale din judeţul Bacău

Obiective specifice - Evaluarea situaţiei zonelor industriale din judeţul Bacău; - Identificarea oportunităţilor de revitalizare şi/sau reconversie a zonelor industriale; - Mobilizarea factorilor de decizie pentru dezvoltarea zonelor afectate de restructurarea activităţilor industriale;

Scurtă descriere a problemelor abordate Activitatea industrială cu tradiţie importantă în trecutul apropiat al judeţului Bacău a suferit transformări semnificative în perioada post-decembristă. Unităţi industriale de dimensiuni mari, care angajau un număr semnificativ de salariaţi din judeţ au fost restructurate sau desfiinţate. Un prim rezultat al acestor schimbări a fost resimţit în numărul foarte mare de şomeri sau de persoane care se află în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă. Nivelul de trai a scăzut în mod evident, iar o parte din forţa de muncă disponibilizată a optat pentru varianta căutării unui loc de muncă în străinătate. Au rezultat o serie de probleme economice dar şi sociale, vizând în special copiii rămaşi în grija rudelor. Proiectul de faţă propune evaluarea situaţiei existente a zonelor industriale dezafectate sau active şi identificarea unor scenarii de revitalizare şi reconversie a acestora. Având în vedere importanţa protejării mediului, se va avea în vedere abordarea cu prioritate a reducerii poluării cauzate de activităţile industriale. Pentru eficientizarea procesului de revitalizare/reconversie, se propune un parteneriat cu organizaţii din state dezvoltare ale Uniunii Europene pentru a identifica şi adopta soluţii care şi-au dovedit deja succesul în cazuri asemănătoare.

Activităţi principale - Evaluarea situaţiei actuale a zonelor industriale: starea infrastructurii, statutul juridic al imobilelor de interes, nivelul de poluare al siturilor industriale etc; - Consultarea publică a factorilor locali cu privire la dezvoltarea zonelor afectate de restructurarea industrială; - Identificarea oportunităţilor de revitalizare a zonelor industriale dezafectate; - Stabilirea unor scenarii de reconversie a zonelor industriale poluante sau nerentabile din punct de vedere economic; - potenţialului balnear şi de sănătate al judeţului Bacău; - Realizarea Strategiei de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale din judeţul Bacău;


Posibili parteneri - Consiliile Locale din judeţ; - Mediul de afaceri local; - Parteneri străini; Valoare estimată

0,5 mil. euro

Surse de finanţare - PT Sud-Estul Europei (sau echivalent); - Alte surse de finanţare pentru proiecte transnaţionale;

Rezultate aşteptate - Studiu privind starea actuală a zonelor industriale din judeţul Bacău; - Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale din judeţul Bacău; - Implicarea activă a comunităţii locale în identificarea soluţiilor de dezvoltare a zonelor

afectate de restructurarea industrială;


234 | P a g e

Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf în municipiul Bacău (P4.1.1)

Scop Creşterea competitivităţii economice a judeţului Bacău prin dezvoltarea activităţilor de cercetare în domeniul industriilor de vârf

Obiective specifice - Dezvoltarea activităţilor de cercetare şi inovare în Regiunea Nord-Est; - Promovarea inovaţiei ca factor de dezvoltare economică; - Dezvoltarea unui parteneriat durabil între mediul universitar, mediul economic şi administraţia publică; - Dezvoltarea şi implementarea în activităţile industriale a unor tehnologii moderne care să contribuie la creşterea competitivităţii mediului de afaceri regional; - Afirmarea municipiului Bacău ca pol regional de cercetare în domeniul tehnologiilor de vârf;

Scurtă descriere a problemelor abordate Inovarea, ca factor motor al creşterii economice, este intens promovată de politicile europene. Ca secţiuni ale cercetării, inovarea şi transferul tehnologic sunt două soluţii complementare care pot crea avantaje competitive pentru mediul de afaceri. La nivelul Regiunii Nord-Est, politicile de promovare ale inovării sunt susţinute intens, una dintre măsurile pentru sprijinirea afacerilor a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Nord Est fiind „Cercetare, dezvoltare, inovare si dezvoltare tehnologic”. Prin realizarea unui Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de Vârf se urmăreşte cercetarea în domeniul tehnologiilor de ultimă generaţie, cu aplicabilitate imediată în domenii de activitate precum aeronautica, IT, construcţia de maşini etc. Funcţionarea unui astfel de facilităţi în municipiul Bacău va contribui la creşterea competitivităţii mediului de afaceri local şi regional şi va determina îmbunătăţirea atractivităţii generale a zonei. Se recomandă implementarea etapizată a acestui proiect, în strânsă legătură cu posibilităţile de finanţare care vor fi disponibile în următoarea perioadă de programare.

Activităţi principale - Configurarea profilului centrului: tipuri de tehnologii, tipuri de beneficiari, facilităţi necesare etc; - Identificarea amplasamentului centrului; - Activităţi pentru dezvoltarea colaborărilor şi parteneriatelor dintre mediul de afaceri, mediul academic şi administraţia publică; - Amenajarea corespunzătoare a terenului (infrastructură de acces, infrastructură de utilităţi şi telecomunicaţii etc); - Dezvoltarea infrastructurii specifice; - Dotarea centrului cu aparatură şi echipamente; - Selecţia şi pregătirea personalului administrativ; - Promovarea ofertei şi activităţii centrului;


Posibili parteneri - Mediul universitar regional; - Institutele de cercetare şi inovare din Regiunea Nord-Est; - ADR Nord-Est; - Mediul de afaceri regional;


Surse de finanţare - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (echivalent); - Programul Cadru (Framework Programme) al UE; - Programul Operaţional Regional (echivalent); - Alte surse de finanţare pentru proiecte transnaţionale;

Rezultate aşteptate - Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de Vârf;


235 | P a g e


Scop Promovarea produselor şi serviciilor companiilor din judeţul Bacău pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local

Obiective specifice - Creşterea notorietăţii produselor piscicole din judeţul Bacău; - Creşterea atractivităţii generale a mediului economic local; - Susţinerea dezvoltării mediului de afaceri local; - Creşterea nivelului de trai al locuitorilor zonelor piscicole; - Valorificarea superioară a resurselor piscicole din judeţul Bacău;

Scurtă descriere a problemelor abordate Promovarea produselor locale reprezintă o modalitate concretă la îndemâna administraţiilor publice de a susţine mediul de afaceri autohton. Sursele prin care se pot promova produsele locale sunt diverse, de la campanii de marketing la organizarea de evenimente tematice pentru prezentarea şi valorificarea produselor. Avantajul administraţiei locale reiese din taxele şi impozitele care sunt generate ca urmare a dezvoltării economice. Pentru producătorii locali, activităţile de promovare realizare de mediul public reprezintă un sprijin real, cu atât mai important în situaţii de criză economică. Promovarea produselor dintr-o anumită ramură economică (ex: produse de încălţăminte) poate induce asocierea unei zone cu o anumită categorie de produse, sprijinindu-se poate sprijini formarea de clustere de producători (dezvoltarea de produse şi servicii din aval şi amonte). Consumatorii locali trebuie să fie conştientizaţi cu privire la avantajele pe care le aduce consumul de produse locale asupra dezvoltării economice a judeţului, în special datorită creării de locuri de muncă. Pentru a implementa şi a coordona activităţile de promovare a produselor locale, oricare ar fi domeniul de activitate din care provin, se impune crearea unei Asociaţii de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău. Organismul nou creat urmează să fie supervizat de către Consiliul Judeţean Bacău şi să faciliteze colaborarea dintre factorii locali ai dezvoltării economice pentru creşterea notorietăţii produselor băcăuane. Avantajul înfiinţării unei asociaţii responsabile cu promovarea produselor autohtone derivă din flexibilitatea pe care o are o astfel de organizaţie, posibilităţi variate de finanţare a proiectelor implementate, modalităţi variate de motivare a personalului implicat în implementarea proiectelor etc. Asociaţia de Promovare creată va implementa şi proiectele ce vor continua această etapă pilot.

Activităţi principale - Înfiinţarea Asociaţiei de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău; - Selecţia şi specializarea personalului Asociaţiei; - Elaborarea materialelor de promovare: ghiduri, afişe, panouri publicitare, bannere, pliante etc; - Campanie de conştientizare a beneficiilor consumului de produse de pescuit şi avacultură locale; - Organizarea unui târg pentru promovarea produselor pescăreşti din judeţul Bacău;


Posibili parteneri - Administraţiile Publice Locale; - Grupuri Locale de producători; - Mediul de afaceri local; - Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău;



236 | P a g e


Surse de finanţare - Programul Operational Pescuit;

Rezultate aşteptate - Creşterea consumului de produse locale; - Creşterea numărului de locuri de muncă; - Creşterea notorietăţii produselor locale;


237 | P a g e

Investiţii pentru dezvoltare economică (P3.1.1, P3.1.2, P3.1.4)

Scop Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone pentru dezvoltarea economică locală

Obiective specifice - Îmbunătăţirea imaginii generale a judeţului Bacău; - Promovarea oportunităţilor de investiţii pe care le oferă judeţul Bacău; - Stabilirea unor politici locale privind investiţiile; - Promovarea parteneriatelor de tip public-privat pentru dezvoltarea economică a judeţului Bacău;

Scurtă descriere a problemelor abordate Dezvoltarea economică a judeţului Bacău depinde în cea mai mare măsură de mediul economic şi de investiţiile private care se realizează în judeţ. Investiţiile private pentru dezvoltare au cel mai mare impact asupra comunităţii locale deoarece sunt generatoare de locuri de muncă, taxe şi impozite, creează cerere şi ofertă pe piaţa locală etc. Pentru a atrage investitori străini şi pentru a determina antreprenorii locali să investească în localităţile băcăuane, judeţul Bacău trebuie promovat ca un loc ideal pentru dezvoltarea afacerilor. Proiectul de faţă pleacă de la premisa că fără promovare, activităţile de sprijinire a economiei locale nu pot atinge cote ridicate de eficienţă. Campania de promovare pentru atragerea de investitori trebuie strâns legată de campania de promovare turistică a judeţului, deoarece, pe lângă promovarea structurilor de sprijin al afacerilor, vor fi promovate facilităţile din sfera activităţilor de tip business: aeroport, hoteluri înalt clasificate, SPA-uri, restaurante high-class, activităţi culturale etc. Pentru a sprijini în primul rând mediul de afaceri local, se impune stabilirea unor politici locale clare privind atragerea investiţiilor, delimitându-se domeniile şi activităţile în care se doresc atrase investiţii străine, modalităţile de protejare a companiilor locale, pieţele-ţintă pentru campania de atragere a investitorilor etc. O modalitate eficientă de susţinere a investiţiilor este dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat. De aceea, proiectul prevede identificarea soluţiilor concrete de colaborare dintre mediul public şi cel privat, informarea administraţiilor publice cu privire la oportunităţile acestor colaborări şi promovarea posibilităţii de dezvoltare a parteneriatelor public-private. Recomandare: acest proiect poate fi implementat de Asociaţia de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău.

Activităţi principale - Inventarierea şi evaluarea patrimoniului public disponibil pentru investiţii; - Identificarea si promovarea principalelor oportunităţi de investiţii existente la nivel judeţean; - Elaborarea Strategiei de atragere a investiţiilor; - Informarea factorilor de decizie din cadrul administraţiilor publice locale privind posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat; - Campanie de promovare a oportunităţilor de investiţii şi a parteneriatelor de tip public privat;


Posibili parteneri - Administraţiile Publice Locale; - Mediul de afaceri local; - Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău; Valoare estimată

0,7 mil. euro

Surse de finanţare - Fonduri rambursabile; - Alte surse de finanţare nerambursabile;

Rezultate aşteptate - Creşterea volumului de investiţii din judeţul Bacău; - Creşterea numărului de locuri de muncă;


238 | P a g e

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice –

Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)

Scop Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale, într-o manieră durabilă, echilibrată şi eficientă a municipiului Bacău şi Regiunii Nord-Est prin realizarea unei infrastructuri turistice de agrement: etapă pilot - domeniul schiabil in Slănic Moldova;

Obiective specifice - Dezvoltarea (diversificarea), valorificarea şi promovarea potenţialului natural al staţiunii balneo-climatice Slănic Moldova

Scurtă descriere a problemelor abordate Dezvoltarea activităţilor de agrement pentru perioada de iarnă va contribui la transformarea staţiunii Slănic Moldova dintr-o destinaţie pur balneară, vizată aproape exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de gravitaţie turistică (către care se vor îndrepta turişti într-un număr considerabil mai mare, având elemente de atracţie incomparabil mai multe şi mai diversificate fata de ceea ce se întâmplă în prezent), o staţiune pentru toate vârstele, conferindu-i astfel o nota evidentă de dinamism şi „culoare”. Dezvoltarea domeniului schiabil Slănic Moldova este etapa pilor a unui proiect mai amplu de dezvoltare şi se va concretiza intr-un ansamblu de servicii integrate, in structura căruia se regăsesc următoarele:

Un serviciu de baza: pârtia de schi, care va conduce la creşterea şi diversificarea categoriilor de turişti;

Un set de servicii necesare serviciului de bază: instalaţie de transport pe cablu (telescaun), serviciu de salvamont, dotări şi facilităţi pentru protecţia schiorilor;

Servicii adăugate: maşină de bătut zăpada, instalaţie de iluminat nocturn, instalaţie de înzăpezire artificială, servicii conexe ce se vor dezvolta ulterior (şcoala de schi, servciii de închiriere echipamente specifice, organizarea de competiţii, organizarea de jocuri sportive şi distractive, organizarea unui festival al zăpezii).

Continuarea acestei faze-pilot va însemna dezvoltarea turismului de agrement (sporturi de iarna) în localitatea Slănic Moldova şi va presupune construirea unui patinoar in aer liber, amenajări pentru sporturi extreme, pârtii de bob etc. În măsura în care pârtia de schi realizată prin acest proiect va atrage un număr considerabil de turişti, se va lua în calcul construcţia unor noi pârtii de schi.

Activităţi principale - Amenajarea terenului – defrişări, drum de acces, parcări auto; - Instalaţii de utilităţi: energie electrică, apă, canalizare; - Amenajare propriu-zisă pârtie de schi; - Dotarea pârtiei de schi; - Conectare la reţeaua de telecomunicaţii; - Instalaţie de înzăpezire artificială; - Instalaţie pentru iluminat pârtia; - Lucrări de refacere a cadrului natural; - Activităţi de promovare a proiectului;


Partener

- Consiliul Local Slănic Moldova



239 | P a g e

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice –

Etapă pilot: Înfiinţarea unui domeniu schiabil în localitatea Slănic Moldova (P1.3.8)

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului DMI 5.2 – „Crearea,dezvoltarea,modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”

Rezultate aşteptate - Creşterea numărului de turişti cazaţi; - Creşterea duratei medii a sejurului/total sezon; - Un număr de noi locuri de munca direct create in faza de realizare a proiectului; - Un număr de locuri de munca nou create in faza de operare.


240 | P a g e

Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău; (P1.3.1)

Scop Dezvoltarea viitoare eficientă a sectorului turistic din judeţul Bacău şi diversificarea economiei judeţene.

Obiective specifice - Formularea unui cadru general de utilizare eficientă a resurselor turistice la nivel judeţean; - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din cadrul staţiunilor turistice judeţene; - Creşterea numărului de turişti în judeţul Bacău; - Promovarea atracţiilor truistice din judeţul Bacău.

Scurtă descriere a problemelor abordate Sectorul turistic judeţean a înregistrat o scădere a unităţilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare (de la 40 unităţi în 2004 la 34 unităţi în 2009) şi implicit şi a capacităţii de cazare existente, dar şi a capacităţii de cazare în funcţiune. Faţă de anul 2004, la nivelul judeţului Bacău, s-a înregistrat o reducere, atât a numărului de sosiri cât şi a numărului de înnoptări, cu aproximativ 25%. Aceste evoluţii sunt contrare celor înregistrate la nivel regional, unde indicatorii turistici au înregistrat evoluţii crescătoare. Principalele tipurile de turism practicate în judeţul Bacău sunt cele de tip balnear, de agrement şi cultural. Târgu Ocna şi Slănic Moldova reprezentau staţiuni balneare de renume, în prezent, infrastructura specifică necesitând modernizare, reabilitare pentru desfăşurarea în condiţii optime a unui turism balnear de calitate.

Activităţi principale - Analiza punctelor tari şi slabe ale turismului din judeţul Bacău; - Elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a judeţului pe termen mediu şi lung;

Perioada de implementare 2013

Posibili Parteneri - Consiliul Local Bacău;

Valoare estimată 0,15 mil euro;

Surse de finanţare - Fondul European de Dezvoltare Regionala; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri nerambursabile; - Fonduri rambursabile.

Rezultate aşteptate - 1 Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău elaborată.


241 | P a g e

Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice (P11.1.2)

Scop Îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea resurselor regenerabile, nepoluante de energie;

Obiective specifice - Utilizarea energiilor regenerabile; - Reducerea gradului de poluare a mediului; - Reducerea costurilor cu energia termică şi electrică.

Scurtă descriere a problemelor abordate Calitatea atmosferei în judeţul Bacău este influenţată de emisiile de substanţe acidifiante şi eutorifizante ce provin în principal din surse staţionare, precum: arderea combustibililor fosili cu scopul producerii energiei electrice şi termice; arderea deşeurilor de lemn şi rumeguş în centralele termice; managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor şi producerea şi administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură. În judeţul Bacău, arderile din industria energetică şi de transformare sunt sursa de proveninţă a 99% din emisiile de dioxid de sulf, a 62,1% dintre emisiile de plumb şi a 49,5% din emisiile de oxizi de azot. Municipiul Bacău şi comuna Letea Veche se încadrează în lista 1 la pulberi în suspensie (PM10) fapt constat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău în urma modelării matematice a datelor privind emisiile de pulberi.

Activităţi principale - Înlocuirea/instalarea sisteme de încălzire clasice, care nu utilizează produse regenerabile, nepoluante din instituţiile publice;


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău; - Instituţii publice; - Unităţi de cult. Valoare estimată

1 mil euro;

Surse de finanţare - Programul Casa Verde; - Fondul European de Dezvoltare Regionala; - Fondul de Coeziune; - Bugetul local.

Rezultate aşteptate - Diminuarea poluării atmosferice din judeţul Bacău; - Creşterea utilizării resurselor nepoluante, regenerabile la nivelul judeţului; - Creşterea cu 20% a numărului de instituţii / unităţi publice ce deţin şi utilizează un sistem

de încălzire pe baza resurselor nepoluante, regenerabile.


242 | P a g e

Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa); (P5.1.2)

Scop Dezvoltarea economiei judeţene prin utilizarea tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor (TIC);

Obiective specifice - Promovarea utilizării şi adoptării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea mediului de afaceri; - Promovarea produselor locale şi încurajarea consumului acestora; - Dezvoltarea economiei judeţene;

Scurtă descriere a problemelor abordate Economia judeţeană a suferit în urma decăderii sectorului industrial în perioada imediat următoare revoluţiei din 1989, dar şi în urma crizei economice mondiale ce şi-a făcut vizile efectele încă de la finalul anului 2008. Aşadar, faţă de situaţia înregistrată la finalul anului 2008 în ceea ce priveşte numărul agenţilor economici activi din punct de vedere juridic, la 31 iunie 2010 numărul întreprinzătorilor particulari reprezenta doar 61,8% iar numărul agenţilor economici persoane juridice era de 76,0%.

Dezvoltarea economică a judeţului în astfel de condiţii ar trebui să se bazeze pe producţia locală, şi nu pe import. Crearea unei reţele electronice a producătorilor locali din toate sectoarele economice reprezintă o soluţie ce se încadrează în tendinţele actuale de evoluţie a pieţei. Reţeaua electronică va permite informarea consumatorilor asupra produselor promovate, precum şi posibilitatea cumpărării/vânzării de astfel de produse. Reţeaua electronică se impune a fi activă, permanent actualizată pentru a avea rezultatele dorite.

Aşadar, reţeaua electronică a producătorilor locali trebuie să conţină informaţii relevante despre producătorii locali, produsele promovate, tradiţii şi practici utilizate în realizarea produselor locale, anunţuri importante către/din partea producătorilor locali, posibilitatea de cumpărare şi vânzare electronică a produselor locale şi alte imformaţii care să permită o colaborare şi comunicare eficientă între producătorii locali şi potenţialii clienţi.

Înscrierea producătorilor în această bursă virtuală se va realiza pe baza unui certificat de înregistrare (sau echivalent). Odată înscrişi, producători vor putea publica ofertele atât prin intermediul unui cont, dar şi cu ajutorul personalului ce se va ocupa cu administrarea acestei e-Burse. În cadrul Asociaţiei de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău vor fi persoane responsabile cu administrarea în timp real a ofertelor producătorilor locali. E-Bursă va în proprietatea Consiliului Judeţean.

Activităţi principale - Lansarea, promovarea proiectului în rândul producătorilor locali; - Realizarea de acorduri de participare, implicare a producătorilor locali judeţeni în proiect; - Crearea reţelei electronice a producătorilor; - Administrarea, actualizarea reţelei electronice pe o perioadă de minim 5 ani, cu posibilitate de prelungire;


Posibili Parteneri - Consilii Locale Bacău; - Agenţi economici.


Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regionala; - Bugetul local; - Fornduri nerambursabile – alte surse.

Rezultate aşteptate - 1 bază de date cu producători locali; - 1 reţea electronică a producătorilor locali; - Creşterea cu cel puţin 15% a consumului de produse locale;


243 | P a g e

Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice; (P6.3.1)

Scop Dezvoltarea echilibrată a economiei judeţene prin prijinirea sectorului agricol.

Obiective specifice - Dezvoltarea zonelor rurale ale judeţului din punct de vedere economic; - Utilizarea eficientă a resurselor agricole de care dispune judeţul; - Creşterea competitivităţiii produselor locale; - Diminuarea ratei şomajului;

Scurtă descriere a problemelor abordate Agricultura şi activităţile conexe, în perioada dinainte de ’89 au fost colectivizate, iar forţa de muncă din mediul rural era concentrată în acest sector. Imediat după retrocedarea terenurilor agricole, fiecare proprietar de teren agricol a fost liber să îşi cultive terenul de care dispunea, prin propriile mijloacele tehnice. Astfel, infrastructura agricolă a intrat în epoca „distrugerii”. În aceste condiţii, în mediul rural băcăuan, agricultura (baza tehnico-materială şi lipsa investiţiilor) şi neexploatarea potenţialului agricol reprezintă o reală şi majoră problemă a comunităţii rurale contemporane. În plus, lipsa unui flux organizat de distribuţie a produselor agricole judeţene adânceşte problema agriculturii. În profil teritorial se observă potenţialul ridicat al sectorului zootehnic în zona de vest şi al sectorului agricol vegetal în partea estică a judeţului. Echilibrul economic al judeţului ar trebui să cuprindă ca şi pilon dezvoltarea agriculturii. Acest lucru poate realizat şi prin crearea unor centre ce colectare a produselor agricole.

Activităţi principale - Realizarea studiilor de fezabilitate privind centrele de colectare; - Stabilirea locaţiilor centrelor de colectare a produselor agricole; - Realizarea documentaţiei necesare; - Construirea/amenajarea centrelor de colectare a produselor agricole; - Stabilirea, sprinirea derulării fluxului de colectare/distribuţie a produselor agricole; - Dotarea centrelor de colectare a produselor agricole cu echipament specific; - Achiziţia de mijloace de transport.


Posibili Parteneri - Consilii Locale; - Agenţi economici; - Direcţia pentru Agricultură Bacău; Valoare estimată

3 mil euro;

Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regională; - Fonduri guvernamentale; - Parteneriat public-privat; - Bugetul local.

Rezultate aşteptate - Centre de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice dotate;


244 | P a g e

Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic; (P6.1.3)

Scop Creşterea eficienţei transportului de mărfuri şi persoane, creşterea gradului de siguranţă rutieră pentru utilizatorii drumului şi ai locuitorilor localităţilor tranzitate prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor de interes strategic;

Obiective specifice - Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale regiunii; - Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de interes strategic ale judeţului Bacău; - Reducerea consumului de combustibil necesar pentru deplasarea pe drumurile judeţene, cu efect şi asupra reducerii poluării aerului; - Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de interes strategic ale judeţului Bacău; - Îmbunătăţirea accesibilităţii către principalele obiective turistice din judeţ;

Scurtă descriere a problemelor abordate Gradul de modernizare a drumurilor publice din judeţul Bacău este de 23,5%, la 31 decembrie 2009. Comparativ cu celelalte judeţe din regiunea Nord Est, judeţul Bacău se situează pe locul al patrulea, în ceea ce priveşte gradul de modernizare al drumurilor publice, fiind devansat de judeţele Suceava, Vaslui şi Neamţ. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, principalele probleme ale judeţului Bacău se referă la stadiul scăzut de modernizare a drumurilor publice (23,5% din totalul drumurilor publice judeţene), deşi centrul judeţului este străbătut de importante rute de transport (coridor IX). Pentru dezvoltarea mediului economic judeţean, dezvoltarea infrastructurii constituie unul din cele mai importante elemente.

Activităţi principale - analiza rutelor şi a punctelor de interes general ale judeţului; - reabilitare şi modernizare a 2,459km din DJ 119H (Faraoani – DN2); - reabilitare şi modernizare a 21,103 km din DJ 123 limita jud. Harghita – Sălătruc – Dărmăneşti (DN12A); - reabilitare şi modernizare a 51,726 km din DJ 119 Bacău (DN11) – Sărata – Valea Seacă – Faraoani – Dumbrava – Gura Văii – Borzeşti (DN11A); - prelungire cu 5 km DJ 119F (Căiuţi – Pralea) din localitatea Pralea spre Soveja, până la limita cu judeţul Vrancea.


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău;


Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regională; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - 1 raport privind starea rutelelor şi punctelelor de interes general ale judeţului; - 2,459km din DJ 119H (Faraoani – DN2) reabilitaţi şi modernizaţi; - 21,103 km din DJ 123 limita jud. Harghita – Sălătruc – Dărmăneşti (DN12A) reabilitaţi şi

modernizaţi; - 51,726 km din DJ 119 Bacău (DN11) – Sărata – Valea Seacă – Faraoani – Dumbrava – Gura

Văii – Borzeşti (DN11A) reabilitaţi şi modernizaţi; - 5 km de drum prelungit - DJ 119F (Căiuţi – Pralea) spre Soveja.


245 | P a g e

Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului; (P6.1.2)

Scop Îmbunătăţirea accesibilităţii punctelor de interes general ale judeţului pentru creşterea mobilităţii populaţiei, a mărfurilor şi a serviciilor publice şi pentru creşterea atractivităţii judeţului pentru investitori.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesibilităţii judeţului şi a principalelor zone de interes economic; - Îmbunătăţirea conexiunilor dintre localităţile judeţului şi principalele centre economice ale regiunii; - Reducerea timpului de călătorie pe drumurile de acces ale judeţului Bacău; - Reducerea consumului de combustibil necesar pentru deplasarea pe drumurile judeţene, cu efect şi asupra reducerii poluării aerului; - Creşterea siguranţei de deplasare pe drumurile de acces ale judeţului Bacău;

Scurtă descriere a problemelor abordate Cele tranzitate rute de transport rutier sunt situate în centrul şi vestul judeţului, pe direcţia nord – sud. Majoritatea localităţilor situate în partea estică a judeţului sunt caracterizate de dezvoltare economică slabă, comparativ cu restul judeţului. Dezvoltarea economică a unei zone este în strânsă legătură cu gradul de accesibilitate, modernizare a drumurilor publice. Judeţul Bacău are doar 23,5% din drumurile publice modernizate, la 31 decembrie 2009. Aşadar, modernizarea şi reabilitarea drumurilor ce asigură accesibilitatea judeţului sau a zonelor de importanţă economică a judeţului contribuie la o dezvoltare economică durabilă.

Activităţi principale - reabilitare şi modernizare a 10,786 km din DJ 207G Bacău (DN2) – Bacău (DN2); - reabilitare şi modernizare a 25,018 km din DJ 119B Sărata (DJ 119) – Luizi Călugăra – Crihan – Mărgineni – Hemeiuş (DN 15); - reabilitare şi modernizare a 71,350 km din DJ 241A limita jud. Vrancea – Dealu Morii – Vultureni – Onceştii Vechi – Izvoru Berheciului – Secuieni – Berbinceni – Roşiori – pădureni (Dj 159);




Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regională; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - 10,786 km din DJ 207G Bacău (DN2) – Bacău (DN2) reabilitaţi şi modernizaţi; - 25,018 km din DJ 119B Sărata (DJ 119) – Luizi Călugăra – Crihan – Mărgineni – Hemeiuş

(DN 15) reabilitaţi şi modernizaţi; - 71,350 km din DJ 241A limita jud. Vrancea – Dealu Morii – Vultureni – Onceştii Vechi –

Izvoru Berheciului – Secuieni – Berbinceni – Roşiori – pădureni (Dj 159) reabilitaţi şi modernizaţi;


246 | P a g e

Împădurirea terenurilor degradate; (P11.2.3)

Scop Limitarea efectelor factorilor naturali dăunători asupra mediului prin împădurire.

Obiective specifice - Creşterea suprafeţelor împădurite din judeţul Bacău; - Stoparea eroziunii solului; - Reducerea riscului de inundaţii pe teritoriul judeţului Bacău; - Îmbunătăţirea calităţii solului şi aerului; - Atenuarea efectelor fenomenului global al schimbărilor climatice; - Îmbunătăţirea capacitatăţii de retenţie a apei.

Scurtă descriere a problemelor abordate Principalii factori care afectează 54,3% din suprafaţa totală degradată, de la nivelul judeţului Bacău, în anul 2009, sunt: deficitul de elemente nutritive, eroziunea solului şi compactarea. La nivelul anului 2009, comparativ cu perioada precedentă au fost identificaţi noi factori de degradare: pseudogleizarea, seceta periodică şi terenurile nisipoase. La nivelul judeţului Bacău au fost identificate un necesar de îmbunătăţiri funciare/agricole ce cumulează 163.000,4 ha teren, ce sunt încadrate în categoria zonelor critice din punct de vedere al degradării din care 86,2% vizează acţiuni de combatere a eroziunii solului şi restul de 13,8% acţiuni de desecare. Un impact negativ asupra stării solurilor îl au inundaţiile. Astfel, în perioada 2004-2009 suprafaţa agricolă afectată de acest hazard natural a oscilat între 4.147 ha (în anul 2008) şi 15.947,5 ha (în anul 2005). În anul 2009 suprafaţa agricolă afectată de revărsarea apelor din albie a fost de 6.683 ha. Una din principalele funcţii ale pădurii o reprezintă protecţia solului împotriva eroziunii, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, aerului, ameliorarea factorilor climatici, producând totdată surse de materii prime pentru nevoile populaţiei şi economiei naţionale. Ecosistemele forestiere instalate pe terenuri degradate sunt în cea mai mare parte artificiale, de tip provizoriu sau tranzitoriu către ecosistelmele zonale, având ca principal obiectiv oprirea proceselor de degradare a terenului şi ameliorarea condiţiilor staţionale.

Activităţi principale - Identificarea terenurilor degradate care necesită împădurire; - Lucrări de plantare a puieţilor pe o suprafaţă de 6 mii ha; - Lucrări tehnice de întreţinere a plantaţiei;


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău; - Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Valoare estimată 9 mil euro;

Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (sau echivalent); - Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - 6 mii ha de teren împădurit; - Creşterea calităţii mediului în zonele împădurite;


247 | P a g e

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2)

Scop Modernizarea serviciilor de salubrizare şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii populaţiei prin realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea şi extinderea colectării şi transportului deşeurilor municipale reziduale la nivel de judeţ; - Optimizarea transportului deşeurilor reziduale; - Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor reciclabile; - Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţia din zonele urbane care locuieşte în case individuale; - Implementarea compostării individuale în zonele rurale; - Promovarea valorificării energetice şi materiale a deşeurilor municipale; - Reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile urmând a fi depozitate; - Eliminarea deşeurilor, în conformitate cu cerinţele legale din domeniul gestionării deşeurilor, în scopul de a proteja sănătatea populaţiei şi a mediului.

Scurtă descriere a problemelor abordate În prezent, la nivelul judeţului Bacău există 1 depozit conform de deşeuri nepericuloase tip „b” (operaţional începând cu luna mai a anului 2010) şi 7 depozite neconforme tip „b” amplasate în localităţile Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Nicolae Bălcescu. Depozitul conform ocupă o suprafaţă de 25,3 ha, este alcătuit din 4 celule şi are o capacitate de 4.123 mc. Suprafaţa celor 7 depozite neconforme de tipul „b” este de 27,4 ha şi au o capacitate proiectată cumulată de 1.359 mii mc. În judeţul Bacău, în prezent, nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere. În municipiul Bacău există un proiect pilot pentru colectarea separată a următoarelor fracţii de deşeuri: hârtie şi carton, sticlă, plastic şi restul de deşeuri menajere. La fiecare punct de colectare sunt amplasate 4 containere: unul pentru deşeuri de plastic, unul pentru deşeuri de sticlă, unul pentru deşeuri de hârtie şi carton şi unul pentru deşeuri reziduale. În prezent, în judeţul Bacău nu există în operare staţii de transfer, sortare sau compostare.

Activităţi principale - Construcţia celulei 2 a depozitului conform de deşeuri situat pe amplasamentul din Mun. Bacău; - Construcţia unei Staţii de Transfer, a unei Staţii de Sortare şi a unei Staţii de Compostare pe amplasamentul din Oneşti; - Construcţia unei Staţii de Transfer pe amplasamentul din Bereşti Tazlău; - Construcţia unei Staţii de Transfer pe amplasamentul din Găiceana; - Închiderea depozitelor neconforme din următoarele localităţi: Oneşti, Moineşti, Comaneşti, Dărmăneşti, Tg. Ocna şi Buhuşi; - Achiziţionarea de echipamente pentru colectarea deşeurilor reziduale, reciclabile şi biodegradabile; - Achizitionarea de unităţi de compostare individuală; - Achiziţionarea unui concasor pentru reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări; - Integrarea proiectelor PHARE şi ISPA în proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Bacău”; - Echipament suplimentar pentru optimizarea instalaţiilor de deşeuri existente;. - Campanii de promovare a colectării selective şi a unui comportament responsabil faţă de mediu;



248 | P a g e

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor; (P11.4.2)


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău; - Agenţia pentru Protecţia Mediului; - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău.

Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial de Mediu (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regională; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - Celula 2 din cadrul depozitului conform de deşeuri Bacău; - Complex de gestionare a deşeurilor Oneşti (staţie transfer, staţie de sortare, staţie de

compostare); - Staţie transfer Bereşti Tazlău; - Staţie de transfer Găiceana; - Depozite de deşeuri neconforme închise: Oneşti, Moineşti, Comaneşti, Dărmăneşti, Tg.

Ocna şi Buhuşi; - Utilaje şi echipamente achiziţionate; - 1 campanie de promovare a colectării selective şi a unui comportament responsabil faţă

de mediu.


249 | P a g e

Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a periculoase

Scop Reducerea impactului negativ asupra mediului şi asupra sănătăţii umane prin ecologizarea terenurilor poluate istoric şi încurajarea activităţilor economice de profil

Obiective specifice - Reducerea numărului de situri contaminate istoric din judeţul Bacău; - Colectarea deşeurilor periculoase de pe teritoriul judeţului Bacău şi a altor judeţe; - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu de pe teritoriul judeţului.

Scurtă descriere a problemelor abordate Transformările economice de la nivel naţional, din ultimii 22 de ani, au influenţat puternic sectorul industrial al judeţului Bacău. Important centru industrial, unde industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică, etc. au cunoscut o ascensiune puternică, a fost puternic afectat de dezinteresul faţă de acest domeniu de după perioada comunistă. Activitatea industrială desfăşurată de-a lungul timpului în judeţul Bacău a avut şi va avea un impact ecologic important asupra mediului. Platformele industriale nefuncţionale reprezintă o continuă sursă de poluare, în special pentru soluri. Majoritatea siturilor industriale sunt abandonate, nefolosite şi reprezintă un risc sporit pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. În acelaşi timp, pentru dezvoltarea durabilă a judeţului, este necesar ca aceste terenuri să fie reabilitate şi folosite în alte scopuri publice sau în scopuri economice.

Activităţi principale - Identificarea sitului contaminat istoric; - Lucrări de dezafectare şi/sau demolare a construcţiilor industriale din incintă; - Lucrări de refacere ecologică a terenului afectat de poluare; - Lucrări de reabilitare a căilor de acces în incinta platformei; - Construcţie Centru de colectare şi valorificare/incinerare a deşeurilor periculoase


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău; - Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău; - Agenţi economici; Valoare estimată

4 mil euro;

Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial de Mediu (sau echivalent); - Fondul European de Dezvoltare Regională; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Parteneriat public-privat; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - Sit contaminat istoric ecologizat; - Centru de colectare şi valorificare/incinerare a deşeurilor periculoase


250 | P a g e

Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; (P2.3.1, P2.3.2, P2.3.3)

Scop Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.

Obiective specifice - Informarea fermierilor cu privire la utilizarea noilor metode şi tehnici în agricultură; - Dezvoltarea practicilor agricole moderne; - Informarea fermierilor cu privire la potenţialul agriculturii ecologice; - Dezvoltarea agriculturii ecologice judeţene; - Creşterea numărului de produse ecologice atestate produse în judeţ;

Scurtă descriere a problemelor abordate Degradarea accentuată a mediului cauzată de metodele neadecvate de exploatare a resurselor naturale şi managementul producţiei agricole, sau necoordonarea activităţilor societăţii umane şi epuizarea resurselor de materii prime şi energie care au stat la baza tehnologiilor aplicate în agricultura practicată în cadrul judeţului şi a ţării, impune adoptarea noilor metode şi tehnologii agricole ce au ca scop dezvoltarea durabilă, conservarea resurselor, eficienţa energetică, dezvoltarea unui sistem de agricultură viabil economic şi acceptabil din punct de vedere social. Agricultura ecologică reprezintă o parte importantă din aceste practici agricole moderne, fiind un sistem de producţie care evită sau elimină complet utilizarea îngrăţămintelor şi a pesticidelor de sinteză, a regulatorilor de creştere şi a aditivilor furajeri, a organismelor modificate genetic. La nivelul judeţului Bacău sunt înregistrate 128 exploataţii agricole vegetale, 12 exploataţii agricole zootehnice, 117 operatori în agricultură ecologică, 50 operatori economici care deţin spaţii autorizate pentru depozitarea produselor agricole şi 2 firme care produc produse tradiţionale atestate (brânză, telemea, caşcaval, smântână, unt – din lapte de vacă, dulceaţă şi zacuscă). Majoritatea fermierilor nu deţin resursele de informare adecvate în legătură cu schimbările ce intervin în domeniul agriculturii şi metodele şi tehnicile moderne utilizate în agricultură. Aşadar, se impune sprijinirea acestora prin informare şi consultanţă în ceea ce priveşte tendinţele înregistrate în agricultură. În activităţile principale ale proictului poate fi implicată şi Asociaţia de Promovare a Produselor din Judeţul Bacău.

Activităţi principale - Campanie de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; - Consultanţă pentru micii producători din sectorul agricol în vederea utilizării unor metode eficiente şi tehnologiilor moderne; - Campanie de informare cu privire la potenţialul agriculturii ecologice şi posibilitatea de atestare ca producători ecologici;


Posibili Parteneri - Consilii Locale din judeţul Bacău; - Agenţi economici/Fermieri; - Camera Agricolă Bacău; Valoare estimată

0,5 mil euro;

Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau echivalent; - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - Campanie de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole moderne; - Consultanţă oferită miciilor producători din sectorul agricol în vederea utilizării unor

metode eficiente şi tehnologiilor moderne; - Campanie de informare cu privire la potenţialul agriculturii ecologice şi posibilitatea de

atestare ca producători ecologici;


251 | P a g e

20. Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare (P2.2.2)

Scop Dezvoltarea economică durabilă a zonelor pescăreşti din judeţul Bacău prin parteneriatele public-private.

Obiective specifice - Diversificarea activităţilor economice din zona Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa; - Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele pescăreşti Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa prin exploatarea raţională a resurselor acvatice vii; - Îmbunătăţirea infrastructurii specifice zonei pescăreşti; - Dezvoltarea economică a zonei Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa prin valorificarea resurselor piscicole.

Scurtă descriere a problemelor abordate Zona optimă pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Bacău este formată din comuna Coloneşti, Comuna Motoşeni şi comuna Răchitoasa, fiind o zonă coerentă şi omogenă din punct de vedere geografic, economic şi social. Principala activitate a locuitorilor din zona pescărească prezentă este agricultura de subzistenţă, amploarea acesteia crescând în urma restructurărilor economice începute din anul 2008. Din cauza lipsei locurilor de muncă, numărul populaţiei care s-a orientat spre agricultură, dar şi spre pescuit a avut un trend ascendent. Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul trimestrului I al anului 2010 era de 500 persoane, rata şomajului fiind de 9,03%. În cadrul zonei pescăreşti există 43 pescari profesionişti (PFA, AF şi Pescuit ştiinţific).

Activităţi principale - Înfiinţare Grup Local pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Bacău - zona Coloneşti – Răchitoasa – Motoşeni; - Realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare pentru GL Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa; - Realizarea unei sesiuni de instruire privind elaborarea şi implementarea de strategii; - Întâlniri de lucru, consultări publice cu actorii publici şi privaţi relevanţi; - Promovarea proiectului.


Posibili Parteneri - Consilii Locale Coloneşti, Răchitoasa, Motoşeni; - Agenţi economici; - Centrul Regional de Ecologie Bacău; - Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală; - ONG-uri.


Surse de finanţare - Programului Operational pentru Pescuit (sau echivalent); - Fondul European de Pescuit; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - 1 GL Coloneşti – Motoşeni – Răchitoasa constituit; - 1 Strategie locală de detvoltare realizată; - 1 Sesiune de instruire privind elaborarea şi implementarea de strategii; - Întâlniri de lucru, consultări publice cu actorii publici şi privaţi relevanţi; - Materiale şi evenimente de promovare a proiectului.


252 | P a g e

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)

Scop Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor judeţului Bacău, protecţia mediului şi îndeplinirea obligaţiilor aquis-ului comunitar din perioada de tranziţie agreată între România şi UE prin extinderea şi rebilitarea reţelelor de apă potabilă şi apă uzată.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea calităţii apei potabile pentru a îndeplini standardele UE (98/83 CE); - Creşterea gradului de accesibilitate la serviciile de apă şi canalizare; - Creşterea calităţii serviciilor de apă şi canalizare; - Creşterea ratei de conectare la staţii de epurare, cu scopul îndeplinirii Directivei pentru Tratarea Apelor Uzate Urbane.

Scurtă descriere a problemelor abordate Gradul de acoperire cu reţele de distribuţie a apei potabile a localităţilor urbane acesta este de 100% în judeţul Bacău. În ceea ce priveşte localităţile din mediul rural din judeţul Bacău, în anul 2008, în 80% dintre ele existau reţele de distribuţie a apei potabile (conform INS). Îmbunătăţirea situaţiei actuale a aglomerărilor urbane Bacău, Comăneşti-Moineşti, Buhuşi, Dărmăneşti şi Târgu Ocna, în ceea ce priveşte reţelele de apă potabilă şi de canalizare, pentru a se conforma acquisului de mediu. Aşadar, investiţiile ce au ca scop extinderea şi reabilitarea insfrastructurii de apă potabilă şi canalizare, ar trebui axate pe următoarele componente:

o Furnizare de apă: reabilitarea staţiilor de tratare, extinderea reţelei de distribuţie, incluzând contorizarea; o Apa uzată: extinderea reţelei de canalizare, a numărului de staţii de pompare şi a lungimii colectorului principal, reabilitarea şi construcţia de staţii de epurare noi.

Activităţi principale - Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată urbană în aglomerarea urbană Bacău;

o reabilitarea staţiei de tratare apă Caraboaia; o extinderea sistemului de colectare a apei uzate cu 42.49 km de canalizare şi 5 staţii de pompare; o reabilitarea staţiei de epurare;

- Extensia şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Comăneşti- Moineşti”; o Extinderea reţelei de apă potabilă cu 3,529 km; o Extinderea sistemului de colectare a apei uzate cu 21.639 km de canalizare şi 3 staţii de pompare, o Reabilitarea Statiei de epurare Moineşti Nord şi construcţia staţiei Moineşti Sud situată în sudul aglomerării urbane;

- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană“Buhuşi”; o extinderea reţelei de apă potabilă cu 6,282 km; o extinderea reţelei de canalizare cu 20.14 km şi 11 statii de pompare; o rebilitarea şi extinderea staţiei de epurare;

- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Dărmaneşti”; o extinderea sistemului de colectare existent cu 50.832 km de canalizare şi 14 statii de pompare; o demontarea vechii staţii de epurare şi construirea unei staţii noi în partea de sud-est a oraşului Dărmăneşti;

- Extinderea infrastructurii pentru apă potabilă şi apă uzată în aglomerarea urbană “Târgu Ocna”; o extinderea sistemului de colectare existent cu 24.1 km de canalizare şi 9 statii de pompare; o demontarea staţiei de epurare vechi şi construirea unei staţii de epurare.


253 | P a g e

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău; (P9.1.1, P9.1.2)




Surse de finanţare - Programul Operaţional Sectorial de Mediu – sau echivalent; - Fondul de Coeziune; - Bugetul local; - Fonduri guvernamentale; - Fonduri ramburabile.

Rezultate aşteptate - creşterea ratei de conectare a populaţiei la sistemele de apă şi canalizare operate în

sistem regional; - creşterea volumului de apă uzată tratată.


254 | P a g e

Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni; (P6.3.5.)

Scop Dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării superioare a resurselor agricole existente în judeţul Bacău prin realizarea unei pieţe de gross pentru produsele agricole.

Obiective specifice - Crearea facilităţilor necesare pentru comerţul direct cu produse agricole locale; - Crearea unui sistem eficient de distribuţie pentru producatorii agricoli din judeţ; - Valorificarea potenţialului agricol din judeţul Bacău; - Sprijinirea producătorilor agricoli organizaţi în exploataţii agricole, asociaţii profesionale şi interprofesionale; - Asigurarea unei protecţii mai mari a consumatorilor şi satisfacerea acestora la nivel superior; - Aprovizionarea mai bună cu produse agricole proaspete a consumatorilor din partea de Nord Est a României.

Scurtă descriere a problemelor abordate Un factor important ce contribuie la o dezvoltare economică armonioasă a judeţului este reprezentat de agricultură. Acest sector are un potenţial ridicat de dezvoltare în anumite zone ale judeţului: partea de est se remarcă prin terenuri arabile de o calitate superioară, în special în proximitatea Siretului, iar în partea de vest relieful permite dezvoltarea sectorului zootehnic. Crearea unei pieţe de gross pentru produsele agricole din judeţ reprezintă un sprijin agricultorilor locali dar şi impulsionarea comerţului cu astfel de produse. Producătorii locali vor putea să vândă produsele proprii în sectoarele special amenajate (fructe-legume, lactate,etc.), dar în acelaşi timp vor putea realiza comerţ cu administraţia pieţei, care la rândul ei va realiza comerţul în cadrul pieţei. Poziţionarea pieţei în zona Răcăciuni este strategică, fiind în apropierea municipiului Bacău, putând fi facută alimentarea cu produse agricole proaspete a magazinelor şi pieţelor din municipiu, dar şi aproape de principalele zone agricole ale judeţului.

Activităţi principale - Identificarea spaţiului disponibil pentru crearea pieţei de gross; - Construcţie, amenajare şi dotare spaţiu de comercializare (hală, standuri, chioşcuri, spaţii de transfer marfă, sistem de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, reţea electrică, iluminat); - Construcţie, amenajare şi dotare spaţii de depozitare dotate cu sisteme de ventilare şi/sau producere a frigului specifice produselor depozitate, spaţii tehnice, grupuri sanitare, parcare,

platformă depozitare deşeuri, - Achiziţionarea de echipamente şi utilaje necasare bunei funcţionări a activităţii de comerţ en-gross; - Construcţia şi dotarea clădirii de administrare, cantinei şi facilităţilor de pază şi protecţie a pieţei; - Promovarea deschiderii pieţei şi facilităţilor oferite de aceasta; - Administrarea pieţei create.


Posibili Parteneri - Parteneri privaţi;


Surse de finanţare - Parteneriat public-privat.

Rezultate aşteptate - 1 Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni; - Dezvoltarea comerţului cu produse agricole locale; - Creşterea consumului de produse agricole proaspete în rândul consumatorilor;

II.10. COERENŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI

COMUNITARE


256 | P a g e

Coerenţa cu politicile europene şi naţionale existente „Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău orizont 2010-2030”, prin viziunea de dezvoltare introdusă şi obiectivele şi măsurile propuse, este în corelaţie cu politicile comunitare, planurile şi strategiile la nivel naţional, programele şi strategiile regionale, judeţene şi locale, asigurând astfel caracterul integrator al planului de acţiuni propus. În procesul de elaborare s-a avut în vedere corelarea dintre Strategie cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene:

Politica de Coeziune a U.E.;

Fondul European de Dezvoltare Regională;

Fondul Social European;

Fondul de Coeziune;

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;

Fondul European pentru Pescuit; La nivelul Regiunii Nord Est, Strategia de Dezvoltare Regională are drept orizont de timp anul 2013, nefiind elaborate documentele strategice pentru perioada următoare. Având în vedere această situaţie, Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău orizonturi 2010-2030 prezintă relevanţă doar pentru nevoile actuale identificate la nivel regional. Ţinând cont de universul de timp vizat de implementarea Strategiei, respectiv 2010 - 2030, documentul de planificare strategică de la nivel naţional cu cea mai mare relevanţă este reprezentat de către Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-2030 (SNDDR). S-a urmărit, de asemenea, corelarea acţiunilor propuse în cadrul Strategiei cu obiectivele, principiile, iniţiativele şi direcţiile strategice prevăzute de următoarele documente programatice la nivel european:

Strategia de dezvoltare durabilă revizuite a Uniunii Europene 2006 (SDDUE);

„EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (EU2020);

„Small Business Act” pentru Europa (SBA);

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă A României Orizonturi 2013-2020-2030 preia şi urmăreşte stric logica tematică a Strategiei de dezvoltare durabilă revizuite a Uniunii Europene în ceea ce priveşte provocările cruciale, obiectivele-ţinta şi modalităţile de acţiune la orizont 2013, 2020, 2030, propunându-şi atingerea nivelului mediu actual de performanţă al UE la orizontul anului 2020 şi apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tările membre UE La orizontul anului 2030. Din acest considerent corelarea şi convergenta cu obiectivele prevăzute în cadrul SNDDR asigură convergenta şi cu SDDUE revizuită. Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:

creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare sunt propuse șapte iniţiative emblematice:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru și accesul la finanţările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;

„Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficienţa energetică;

Coerenţa cu politicile naţionale şi comunitare

257 | P a g e

“O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

„O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele muncii și a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creșterii ratei de participare pe piaţa muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă și de a juca un rol activ în societate;

„Small Business Act” vizează ameliorarea abordării strategice generale a spiritului antreprenorial, pentru a fixa în mod ireversibil principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” în definiţia politicilor, începând cu reglementarea până la serviciul public, și de a promova creșterea IMM-urilor ajutându-le să rezolve problemele care le împiedică dezvoltarea. Prin SBA se recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în economia UE și se doreşte a institui, pentru prima dată, un vast cadru strategic pentru UE și statele sale membre, cu ajutorul următoarelor instrumente:

un ansamblu de 10 principii menite să ghideze concepţia și punerea în aplicare a politicilor atât la nivel UE cât și la nivelul statelor membre;

un ansamblu de noi propuneri legislative ghidate după principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”;

un ansamblu de noi măsuri strategice care vor pune în aplicare aceste 10 principii conform nevoilor IMM-urilor atât la nivel comunitar, cât și la nivelul statelor membre.


258 | P a g e

OBIECTIVE MĂSURI POLITICI NAŢIONALE ŞI EUROPENE


M1.1. Crearea de noi întreprinderi, îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi susţinerea dezvoltării IMM-urilor M1.2. Revitalizarea şi reconversia zonelor industriale; M1.3. Dezvoltarea şi promovarea sectorului turistic; M1.4. Diversificarea economiei rurale;

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”.

Prioritate 4. Sprijin pentru crearea locurilor de muncă.

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Prioritatea 1. O Europă eficientă energetic. Actiunea 2. Consolidarea competitivităţii industriale prin eficientizarea industriei.

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globalizării”. Promovarea restructurării sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora către activităţi de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competenţelor către sectoarele și pieţele cu un ritm alert de creștere și prin acordarea de sprijin prin intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE și/sau prin Fondul de ajustare la globalizare.

SBA. Acţiunea strategică I: Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată prospera și unde spiritul antreprenorial să fie recompensat.

SBA. Acţiunea strategică VII: Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de piaţa unică.

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzator nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Axa prioritară tematică (iv) Consolidarea mediului de afaceri regional şi local.

Axa prioritară tematică (v) Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013.

Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor. Măsura 2.1: Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi dezvoltării celor existente.

Prioritate 3: Turism. Măsura 3.1 - Investiţii în turism. Măsura 3.2 - Promovarea potenţialului turistic.


259 | P a g e




SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Creşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condiţiile menţinerii echilibrului social prin dezvoltarea durabilă a agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv a industriilor procesatoare aferente pentru satisfacerea optimă a nevoilor de hrană ale populaţiei şi pentru asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale.

SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Consolidarea structurilor din domeniul agroalimentar şi silvic concomitent cu dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor şi atingerea nivelului mediu actual de performanţă al ţărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securităţii alimentare în Europa de Sud-Est.

SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Adoptarea în totalitate a politicilor şi practicilor comunitare în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului; finalizarea restructurării şi modernizării acestor sectoare şi a spaţiului rural.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 4: Dezvoltare rurală. Măsura 4.2: Diversificarea activităţilor economice alternative din mediul rural.



Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O uniune a inovării”. Prioritizarea cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globalizării”. Promovarea tehnologiilor și a metodelor de producţie care reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc investiţiile în patrimoniul natural al UE;

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunatăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.


Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor. Măsura 2.1: Investiţii pentru sprijinirea creării IMM-urilor şi microîntreprinderilor şi dezvoltării celor existente.

Prioritate 3: Turism. Măsura 3.1 - Investiţii în turism


260 | P a g e




Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O Uniune a inovării”. Consolidarea bazei de cunoştinţe şi reducerea fragmentării. Transformarea ideilor bune în produse şi servicii.

Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globaliării”. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care încurajează inovarea;

Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O politică industrială adaptată erei globaliării”. Statele membre vor trebui să colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru a identifica blocajele și a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de a menţine o bază industrială și de cunoaștere solidă și de a plasa UE într-o poziţie de lider în ceea ce privește dezvoltarea durabilă la nivel mondial.

SBA. Acţiunea strategică VIII: Promovarea ameliorării competenţelor în cadrul IMM-urilor și a tuturor formelor de inovare.

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional general: Atingerea mediei UE la indicatorii de bază ce descriu structura şi performanţa sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare.

SNDDR. Orizont 2020. Obiectiv general: Încadrarea cercetării românesti în fluxul principal al evoluţiilor stiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activitaţilor inovative; apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional.

SNDDR. Orizont 2030. Obiectiv general: Statornicirea principalelor elemente ale societaţii şi economiei bazate pe cunoaştere; contribuţii esenţiale ale cercetării româneşti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 2: Sprijinirea afacerilor.

Măsura 2.3: Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologică.

Măsura 2.2: Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor din regiune.



Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O agendă digitală pentru Europa”.

Promovarea dezvoltării și utilizării unor servicii online moderne și accesibile.

Reformarea fondurilor destinate cercetării și inovării și creșterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât atuurile tehnologice ale Europei în domenii strategice să fie consolidate și să se creeze condiţiile ca IMM-urile care înregistrează niveluri ridicate de creștere să devină lideri pe pieţele emergente și să stimuleze inovarea în domeniul TIC în toate sectoarele de activitate, precum şi pentru promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de către toţi cetăţenii europeni, în special prin acţiuni de susţinere a competenţelor digitale și a accesibilităţii serviciilor digitale.

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC.


261 | P a g e




Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Asigurarea implementării coordonate a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său.


Axa prioritară tematică (ii) Îmbunatăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport regionale şi locale

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 1. Infrastructura şi mediul.

Măsura 1.1: Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier

Măsura 1.3: Modernizarea infrastructurii aeroportuare


262 | P a g e



M7.1. Asigurarea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă; M7.2. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă; M7.3. Creşterea accesibilităţii serviciilor de consiliere profesională şi training;

Strategia Europa 2020. Tema prioritară „Tineretul în mişcare”. Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe cheie şi excelenţă.

Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. Prioritate 1: Către o nouă dinamică pentru flexicuritate: reducerea segmentării şi sprijinirea tranziţiilor;

Strategia Europa 2020. Temă prioritară „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. Prioritate 2: Echiparea cetăţenilor cu competenţele corespunzătoare pentru ocuparea unui loc de muncă;

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunitaţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă.

SNDDR.Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010.

SNDDR.Orizont 2030. Obiectiv naţional: Situarea sistemului de învaţamânt şi formare profesională din România la nivelul performanţelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privinţa serviciilor educaţionale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilitaţi.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 5: Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.

Măsura 5.1: Dezvoltarea formării continue. Măsura 5.2: Sprijin pentru dobândirea competenţelor antreprenoriale. Măsura 5.3: Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate. Măsura 5.4: Sprijin pentru calificarea / reconversia profesională a populaţiei ocupate din mediul rural. Măsura 5.5. Dezvoltarea formării iniţiale.


263 | P a g e




SBA. Acţiunea strategică IV: Asigurarea reactivităţii administraţiilor la nevoile IMM-urilor.

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unei administratii publice mai eficiente şi capabile să genereze politici publice adecvate şi să le gestioneze în mod eficace în scopul implementării principiilor dezvoltării durabile.

Obiectiv specific (i) Creşterea capacităţii administraţiei publice prin realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces în managementul ciclului de politici publice.

Obiectiv specific (ii) Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accent pe procesul de descentralizare.

SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea procesului de reformă în administraţia publica şi reducerea substantiala a decalajelor faţă de nivelul mediu de performanta al administraţiei centrale şi locale şi al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE în privinţa performanţei administraţiei publice centrale şi locale în furnizarea serviciilor publice.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 5. Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale.

Măsura 5.6: Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor structurale.

Măsura 5.7: Dezvoltarea de servicii existente şi înfiinţarea de noi servicii comunitare alternative.


264 | P a g e





Axa prioritară tematică (i) Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere.

Axa prioritară tematică (iii) Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor.

SNDDR. Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila şi cu respectarea principiului «poluatorul plateste».

Obiectiv specific:

(a) Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apa şi apa uzata prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa şi canalizare în majoritatea zonelor urbane;

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încalzire urbană;

Strategia de Dezvoltare Regională Nord Est 2007-2013. Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.8: Reabilitare urbană.




Axa prioritară tematică (iii) Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor


Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.6: Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate.

Prioritate 4. Dezvoltare rurală. Măsura 4.1: Dezvoltarea infrastructurii rurale.


265 | P a g e



M11.1. Promovarea şi susţinerea utilizării surselor de energie nepoluante, regenerabile; M11.2. Lucrări hidroameliorative şi de îmbunătăţiri funciare; M11.3. Îmbunătăţirea condiţiilor zonelor naturale; M11.4. Îmbunătăţirea sistemelor de management a deşeurilor; M11.5. Îmbunătţirea managementul riscurilor naturale; M11.6. Promovarea unui comportament responsabil faţă de mediu;

Strategie Europa 2020. Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC;

Temă prioritară „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Stimularea instrumentelor care permit economisirea de energie și care ar putea crește eficienţa în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.

SBA. Acţiunea strategică IX: Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunităţi.

SNDDR. Orizont 2013-2020. Obiectiv naţional: Promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.

SNDDR Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila şi cu respectarea principiului «poluatorul plăteşte».

Obiectiv specific:

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor.

(d) Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

(e) Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

SNDDR Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al tărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale.

SNDDR Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an.

Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013. Prioritate 1: Infrastructura şi mediul. Măsura 1.4: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu.


266 | P a g e

Contribuţia la obiectivele orizontale Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură corespondenţa şi cu obiectivele orizontale ale politicilor comunitare:

Dezvoltarea durabilă, protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adaugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. Sunt identificate patru obiective-cheie ale dezvoltării durabile:

o Protecţia mediului, prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;

o Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminarii de orice fel;

o Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine plătite;

o Îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor democratice în slujba păcii, securităţii si libertăţii, a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Prezenta Strategie asigură coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele specifice şi măsurile aferente, fiind atinse teme precum: protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, adaptabilitatea forţei de muncă, egalitatea de

şanse pe piaţa muncii, asigurarea serviciilor publice, dezvoltarea economică echilibrată, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea sectorului CDI şi creşterea investiţiilor.

Promovarea egalităţii de şanse şi nondiscriminării Unul dintre elementele de bază ale politicii UE este egalitatea de şanse. În toată Uniunea, legislaţia comună scoate deja în afara legii discriminarea pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, handicap, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri. UE a elaborat strategii specifice pentru combaterea discriminării şi a xenofobiei, precum şi pentru promovarea incluziunii sociale. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente ce fac referire la difersificarea economiei, susţinerea producătirilor locali, crearea cadrului necesar adaptabilităţii forţei de muncă locale şi creşterea calităţii serviciilor publice.

Promovarea societatii informaţionale şi a soluţiilor IT Revoluţia comunicaţiilor este alimentată de tehnologie şi de forţele de piaţă. Uniunea Europeană este în centrul acestui proces, în măsura în care stabileşte ritmul de deschidere a pieţelor, asigură oportunităţi egale pentru toţi participanţii, apără interesele consumatorilor şi defineşte chiar şi normele tehnice. Datorită concurenţei, preţurile s-au micşorat, iar nivelul calitativ a crescut. Obiectivele principale ale cadrului de reglementare din 2003 sunt următoarele:

o minimalizarea constrângerilor normative cu care se confruntă companiile care furnizează servicii în domeniul societăţii informaţionale, după atenta monitorizare necesară în perioada de liberalizare a sectorului;

o garantarea faptului că toţi clienţii, inclusiv persoanele cu handicap, au dreptul la o serie de servicii de bază la costuri accesibile (telefon, fax, internet, numere de urgenţă gratuite);

o stimularea concurenţei prin reducerea poziţiei dominante pe care vechile monopoluri în domeniul serviciilor de telecomunicaţii naţionale au menţinut-o pentru anumite servicii, cum ar fi accesul la internet de mare viteză.


267 | P a g e

Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente ce fac referire la utilizarea şi dezvoltarea infrastructurii IT&C judeţene.

Creşterea eficienţei energetice

Peste 50% din energia Europei provine din ţările aflate în afara Uniunii - iar gradul de dependenţă este în creştere. Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori energetici, iar disputele sale cu statele tranzitate de produsele exportate au provocat, în ultimii ani, dezechilibre grave în aprovizionare. Acest semnal de alarmă indică necesitatea ca UE să-şi monitorizeze mai atent rezervele de petrol şi de gaz şi să fie pregătită în caz de urgenţă energetică. De zeci de ani, statele membre şi-au constituit rezerve de petrol. Uniunea ia măsuri pentru a facilita accesul la aceste stocuri şi pentru a stabili când şi în ce mod pot fi utilizate. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău 2010-2030 asigură coerenţa cu acest obiectiv orizontal prin obiectivele strategice şi măsurile aferente ce fac referire la dezvoltarea mediului de afaceri prin utilizarea infrastructurii IT&C şi la protecţia mediului.

ANEXE


270 | P a g e

Lista documentelor consultate. Surse de date Lista documentele programatice consultate Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Master Plan. Sistem integrat al deşeurilor solide în judeţul Bacău Master Planul Judeţului Bacău – apă şi apă uzată Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Bacău Planul de Dezvoltare Regională Nord Est (PDR Nord-Est) Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Bacău Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 Planul Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Nord-Est (PRAI Nord-Est 2008-2013) Planul Regional de Acţiune pentru Turism Nord-Est 2008-2013 Programul Operaţional Regional (POR) Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T) Rapoarte Anuale privind Starea Factorilor de Mediu în Regiunea 1 Nord Est Rapoarte Anuale privind Starea Factorilor de Mediului în Judeţul Bacău Rapoarte Anuale privind Starea Mediului în România Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013 Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului IMM Strategia naţională „Educaţie pentru toţi” Strategia Naţională de cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007 – 2013 Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Surse de date Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bacău Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Bacău Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău Autoritatea de Sănătate Publică Bacău Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bacău Casa Judeţeană de Pensii Bacău Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău Direcţia Judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău Direcţia Silvică Bacău Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bacău Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău Institutul Naţional de Statistică Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Ministerul Economiei Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bacău Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău

Anexe

271 | P a g e

Glosar de termeni

Agentul economic activ din punct de vedere juridic este firma înregistrată la Registrul Comerţului care nu şi-a declarat suspendarea activităţii şi nu se află în niciuna din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al unităţii de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada considerată (se exprimă în locuri-zile).

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile reprezintă cantitatea maximă de apă potabilă ce poate fi debitată de instalaţia de alimentare cu apă într-o unitate de timp. Se determină pentru fiecare instalaţie de captare - tratare în parte, atât pentru apa industrială cât şi pentru apa potabilă, luându-se în considerare capacitatea prevăzută în documentaţia tehnică respectivă în cazul când exista această documentaţie confirmată prin procesul verbal de recepţie, avându-se în vedere şi eventualele modernizări şi reutilări care duc la mărirea capacităţii iniţiale.

Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată. Câştigul salarial mediu lunar brut reprezintă raportul dintre sumele brute plătite salariaţilor de către agenţii economici în perioada de referinţă, indiferent pentru ce perioada se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi.

Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor

de către agenţii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioada se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi.

Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezintă suma veniturilor realizate din vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Drumuri publice. Lungimea drumurilor publice reprezintă totalitatea drumurilor deschise circulaţiei publice de pe întreg teritoriul ţării; se grupează din punct de vedere administrativ în reţea de drumuri naţionale, judeţene şi comunale, incluzând fiecare, categoriile de drumuri respective. Drumurile publice sunt grupate în drumuri modernizate; drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere; drumuri pietruite; drumuri de pământ.

Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări realizate, la numărul de sosiri ale turiştilor.

Energia termică distribuită (Gcal) reprezintă energia termică distribuită prin cumpărare de la centralele electrice de termoficare şi centralele termice din zonă, precum şi energia termică distribuită de microcentralele termice de bloc sau cvartal, aparţinând unităţilor administraţiei locale.

Gazele naturale distribuite reprezintă volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor prin reţele de distribuţie (inclusiv gazele consumate de unitatea distribuitoare).

Gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei reprezintă raportul, exprimat în promile, dintre populaţia vârstnică (cu vârsta de 60 ani şi peste) şi populaţia tânără (vârsta cuprinsă între 0-14 ani).

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioadă respectivă; reprezintă un indicator al eficienţei utilizării capacităţii de cazare.


272 | P a g e

Indicele preturilor de consum (IPC) măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (perioada curentă), faţă de o perioadă anterioară (perioada de bază sau de referinţă). Indicele preturilor de consum se calculează numai pentru elementele care intră în consumul direct al populaţiei, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare, dobânzile plătite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum şi cheltuielile aferente plăţii muncii pentru producţia agricolă a gospodăriilor individuale.

Investiţiile reprezintă cheltuielile efectuate pentru lucrări de construcţii, de instalaţii şi de montaj, pentru achiziţionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creării de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucţia celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente şi al terenurilor (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de încărcare-descărcare,etc.).

Înnoptări în structuri de primire turistică. Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.

Întreprinderea activă este entitatea care, din punct de vedere economic este activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmeşte bilanţ contabil.

Linia de cale ferată este o construcţie specială compusă din una sau mai multe căi ferate şi instalaţii auxiliare, folosite pentru deplasarea mărfurilor şi călătorilor cu ajutorul materialului rulant de cale ferată (se referă la lungimea de linie utilizată pentru traficul regulat). O linie de cale ferată este compusă dintr-una sau mai multe căi principale (căi care asigură deplasarea neîntreruptă a materialului rulant între două staţii sau halte); ea poate fi "în exploatare" sau "în conservare". Lungimea se stabileşte ca lungime a liniei între staţii. La liniile cu căi multiple se ia în calcul o singură cale.

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor se referă la totalitatea conductelor (din reţea şi direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, începând de la staţiile de reglare a presiunii şi predare a gazelor de către furnizori până la punctele de branşare a consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care sunt exploatate. Nu se include lungimea branşamentelor şi lungimea conductelor magistrale de transport.

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor şi conductelor instalate pe teritoriul localităţii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de pompare, până la punctele de branşare a consumatorilor. Lungimea reţelei de distribuţie se va înscrie ca reţea simplă, avându-se în vedere ca în cazul în care pe aceeaşi stradă există două sau mai multe conducte instalate, se va lua în considerare lungimea lor însumată. Se includ atât reţelele de serviciu, cât şi arterele principale şi secundare de distribuţie. Nu se include în lungimea reţelei de distribuţie lungimea branşamentelor sau lungimea conductelor de aducţiune. Lungimea conductei de aducţiune nu se include chiar daca la ea sunt racordaţi o serie de consumatori.

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează şi se evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitaţii de pe teritoriul localităţii cu canalizare publică, începând de la căminele de racordare a clădirilor cu instalaţii de canalizare şi până la punctul de deversare a apelor reziduale într-un emisar natural. Se includ atât reţelele de canalizare (de serviciu) cât şi canalele colectoare principale şi secundare. În cazul în care conductele sunt aşezate în mai multe rânduri pe aceeaşi stradă, se consideră lungimea lor totală. Nu se includ racordurile la clădiri.

Populaţia activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare a populaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi.

Anexe

273 | P a g e

Populaţia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de muncă, toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub forma de salarii, plată în natură, etc. Populaţia ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare şi persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obștești.

Raportul de dependenţă al vârstnicilor reprezintă raportul, exprimat în promile, dintre populaţia vârstnică şi populaţia adultă.

Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă.

Rata de dependenţă al tinerilor reprezintă raportul, exprimat în promile, dintre populaţia tânără şi populaţia adultă.

Rata de dependenţă demografică reprezintă raportul, exprimat în promile, dintre populaţia tânără şi vârstnică şi populaţia adultă. Rata de dependenţă demografică măsoară potenţialul de activitate al populaţiei.

Rata de înlocuire a forţei de muncă reprezintă raportul, exprimat în promile, dintre populaţia cu vârstă de până la 14 ani şi o treime din populaţia adultă (15-59 ani).

Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă.

Rata şomajului înregistrat reprezintă raportul dintre numărul şomerilor (înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă) şi populaţia activă civilă (şomeri + populaţie ocupată civilă, definită conform metodologiei balanţei forţei de muncă).

Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economie naţionale. Resursele de muncă includ: populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

Salariatul este persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub forma de salariu, plătit în bani sau natura, sub forma de comision, etc.

Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică reprezintă numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică ce cuprind toate persoanele (români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din ţara; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică reprezintă orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii specifice pentru turişti.

Valoarea producţiei agricole reprezintă expresia valorică a volumului tuturor produselor agricole vegetale şi animale în forma lor naturala, (fără pierderi) obţinute într-un an calendaristic şi a cheltuielilor cu înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de pomi şi vii până la intrarea lor pe rod.


274 | P a g e

Indicatori de evaluare a contextului socio economic

Demografie şi forţa de muncă

Structura demografică

Indicator agregat Indicatori primari

Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă

Densitatea demografică Populaţia stabilă

Suprafaţa teritoriului

Gradul de urbanizare Populaţia stabilă pe medii

Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe

Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii

Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata sporului migrator Stabiliri de domiciliu

Plecări cu domiciliu

Forţa de muncă


Procentul populaţiei salarizate Numărul de salariaţi

Populaţia stabilă

Ponderea populaţiei pe domenii principale de activitate (%) Populaţia ocupată pe principalele domenii de activitate

Rata şomajului

Rata şomajului la femei

Rata şomajului

Rata şomajului pe sexe

Numărul şomerilor

Anexe

275 | P a g e

Infrastructură şi echiparea teritoriului

Situaţia drumurilor


Drumuri modernizate (%) Lungimea drumurilor publice total

Lungimea drumurilor publice modernizate

Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice modernizate

Densitatea drumurilor publice Lungimea drumurilor publice total

Suprafaţa teritoriului

Drumuri asfaltate(%) Lungimea drumurilor publice total

Lungimea drumurilor publice asfaltate

Drumuri pietruite (%) Lungimea drumurilor publice total

Lungimea drumurilor publice pietruite

Drumuri de pământ (%) Lungimea drumurilor publice total

Lungimea drumurilor publice de pământ

Rata de creştere/descreştere a reţelei de căi ferate Lungimea liniei de cale ferată

Echiparea teritoriului cu utilităţi


Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul localităţilor cu sistem de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile Numărul localităţilor cu reţea de distribuţie a apei potabile

Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime

Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural Numărul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Gradul de conectare la reţeaua de energie termică Numărul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a energie termice


276 | P a g e

Dezvoltare urbană

Situaţia demografică în mediu urban


Procentul populaţiei urbane Efectivul populaţiei din mediul urban

Densitatea populaţiei în mediul urban Efectivul populaţiei din mediul urban

Suprafaţa mediului urban

Rata natalităţii în mediul urban Numărul născuţilor vii în mediul urban

Efectivul populaţiei în mediul urban

Rata mortalităţii în mediul urban Numărul de decese în mediul urban

Efectivul populaţiei în mediul urban

Sporul natural în mediul urban Numărul născuţilor vii în mediul urban

Numărul de decese în mediul urban

Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an în mediul urban

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul urban

Sporul migrator

Stabiliri de domiciliu în mediul urban

Plecări cu domiciliu din mediul urban

Stabiliri de reşedinţă în mediul urban

Plecări cu reşedinţă din mediul urban

Emigranţi, imigranţi în mediul urban

Anexe

277 | P a g e

Situaţia spaţial-urbanistică


Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ

Ponderea fondului locativ privat Fondul locativ pe forme de proprietate

Densitatea urbană Populaţia cu domiciliu stabil în mediul urban

Suprafaţa teritoriului urban

Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor Suprafaţa locuibilă

Efectivul populaţiei din mediul urban

Suprafaţa spaţiilor verzi intravilane pe cap de locuitor Suprafaţa spaţiilor verzi

Efectivul populaţiei din mediul urban

Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei Numărul de locuinţe; Suprafaţa locuibilă

Mărimea locuinţei din punctul de vedere al numărului de camere Numărul de locuinţe; Numărul total de camere

Procentul străzilor orăşeneşti modernizate Lungimea totală a străzilor orăşeneşti

Lungimea străzilor orăşeneşti modernizare

Structura străzilor orăşeneşti pe centre urbane Lungimea totală a străzilor orăşeneşti

Lungimea totală a străzilor orăşeneşti pe centre urbane

Structura străzilor orăşeneşti modernizate pe centre urbane Lungimea totală a străzilor orăşeneşti modernizate

Lungimea totală a străzilor orăşeneşti modernizate pe centre urbane


278 | P a g e

Agricultură şi dezvoltare rurală

Situaţia demografică în mediu rural


Procentul populaţiei rurale Efectivul populaţiei din mediul rural

Densitatea populaţiei în mediul rural Efectivul populaţiei din mediul rural Suprafaţa mediul rural

Rata natalităţii în mediul rural Numărul născuţilor vii în mediul rural Efectivul populaţiei în mediul rural

Rata mortalităţii în mediul rural Numărul decese în mediul rural Efectivul populaţiei în mediul rural

Sporul natural în mediul rural Numărul născuţilor vii în mediul rural Numărul de decese în mediul rural

Rata mortalităţii infantile Numărul decedaţilor sub un an în mediul rural

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă în mediul rural

Sporul migrator

Stabiliri de domiciliu în mediul rural Plecări cu domiciliu din mediul rural Stabiliri de reşedinţă în mediul rural Plecări cu reşedinţă din mediul rural

Agricultura


Structura suprafeţei cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi (%) Suprafaţa cultivată cu principalele culturi

Rata de creştere/descreştere a suprafeţei cultivate totale Suprafaţa cultivată total

Rata de creştere/descreştere a producţiei medii la hectar, la principalele culturi Producţia medie la hectar la principalele culturi

Animale ce revin la 100 ha teren, pe principalele categorii de animale Animale ce revin la 100 ha teren pe principalele categorii de animale

Rata de creştere/descreştere a producţiei agricole animale Producţia agricolă animală

Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură la 100 ha Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură

Ritmul de creştere / descreştere al suprafeţei scoase din circuitul agricol Suprafaţa scoasă din circuitul agricol

Ritmul de creştere / descreştere al suprafeţei agricole ecologice Suprafaţa agricolă ecologică

Ritmul de creştere / descreştere al operatorilor (producători şi comercianţi) în agricultură ecologică Numărul operatorilor în agricultura ecologică

Anexe

279 | P a g e

Dezvoltare economică şi mediul de afaceri

Dezvoltare economică şi mediul de afaceri


Ritmul de creştere/descreştere al unităţilor locale active Numărul unităţilor locale active

Structura unităţilor locale active în funcţie de mărime (de numărul de angajaţi) Numărul unităţilor locale active în funcţie de numărul de angajaţi

Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate pe localităţi în perioada 2000-2008

Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate Cifra de afaceri a unităţilor locale totală şi pe domenii

Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii

Turism

Oferta turistică


Structura unităţilor de alimentaţie publică Unităţi de alimentaţie publică

Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică existentă Capacitatea de cazare turistică existentă

Structura capacităţii de cazare turistică existente pe medii Capacitatea de cazare existentă pe medii / pe unităţi administrativ teritoriale

Rata de creştere/ descreştere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe medii / pe unităţi administrativ teritoriale

Rata de creştere / descreştere a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare

turistică Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică

Cererea turistică


Rata de creştere / descreştere a sosirilor turiştilor în structurile de primire

turistică Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică

Rata de creştere / descreştere a sosirilor turiştilor în structurile de primire

turistică pe tipuri de turişti Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică pe tipuri de turişti

Rata de creştere / descreştere a înnoptărilor turiştilor în structurile de primire

turistică Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică

Rata de creştere / descreştere a duratei medii de şedere Durata medie de şedere (înnoptări / sosiri)


280 | P a g e

Mediu

Mediu


Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime

Poluarea aerului

Emisiile de dioxid de sulf

Emisiilor de oxizi de azot

Emisiile de oxizilor de amoniac

Emisii anuale de compuşi volatili nemetanici

Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)

Structura solurilor pe clase de calitate (%) în funcţie de bonitate şi tip folosinţă Suprafaţa terenurilor agricole pe clase de bonitate şi tip folosinţă

Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare

Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier

Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie Masa lemnoasă pusă în circulaţie

Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de relief

Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate Cantitatea de deşeuri menajere generate

Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii

Servicii publice şi administraţie publică

Sănătate şi asistenţă socială


Ritmul de creştere/descreştere al numărului de unităţi sanitare Numărul unităţilor sanitare

Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii

Paturi la 10.000 locuitori Numărul de paturi total

Efectivul populaţiei

Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii)

Efectivul populaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al numărului de centre de asistenţă socială pe

categorii Numărul centrelor de asistenţă socială pe categorii

Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate

Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi

Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi

Numărul de vârstnici asistaţi

Anexe

281 | P a g e

Transport public urban


Ritmul de creştere / descreştere al numărului de vehicule din inventar şi al

pasagerilor Număr vehicule în inventar; Număr pasageri transportaţi

Cultură


Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente şi

eliberare

Numărul de biblioteci

Numărul de volume existente şi eliberare

Rata de creştere/descreştere al muzeelor şi colecţiilor publice Numărul muzeelor şi colecţiilor publice

Ritmul de creştere/descreştere al vizitatorilor în muzee şi colecţii publice Numărul vizitatorilor în muzee şi colecţii publice

Educaţie


Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare

Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de clasificare

al educaţiei

Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional de clasificare al

educaţiei

Structura absolvenţilor pe niveluri educaţionale Efectivul absolvenţilor pe niveluri educaţionale

Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice

Numărul de cadre didactice la 100 persoane populaţie şcolară Efectivul cadrelor didactice

Efectivul populaţiei şcolare

Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, laboratoare

şcolare şi PC-uri


Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare

Numărul laboratoarelor şcolare

Numărul PC-urilor

Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile

de sport


Numărul sălilor de gimnastică

Numărul terenurile de sport


282 | P a g e



Rata de infracţionalitate Numărul infracţiunilor; Efectivul populaţiei

Rata de criminalitate Numărul persoanelor condamnate definitiv; Efectivul populaţiei

Anexe

283 | P a g e

Indicatori monitorizare şi evaluare OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean

Cifra de afaceri a întreprinderilor active din mediul rural

Densitatea IMM-urilor (IMM/1.000 locuitori)

Indice de disparitate PIB pe locuitor faţă de nivel naţional

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune

Numărul întreprinderilor active din mediul rural

Numărul salariaţilor din cadrul întreprinderilor active din mediul rural

Numărul sosirilor turiştilor în structurile de cazare din judeţ

Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare

Suprafaţa zone industriale revitalizate / redate în circuitul economic OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale

Contribuţia agriculturii la formarea VAB judeţene

Numărul exploataţiilor agricole zootehnice

Numărul producătorilor ecologici atestaţi

Suprafaţa agricolă a exploataţiilor cu 50 ha şi peste

Suprafaţa exploataţii piscicole

producţia medie la hectar a cerealelor pentru boabe

producţia medie de grâu la hectar

producţia medie de struguri la hectar

producţia totală de fructe

producţia agricolă de carne (tone greutate vie)

producţia agricolă de lapte

producţia agricolă de ouă OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone

Investiţii brute ce revin în medie la 1.000 lei cifră de afaceri;

Numărul societăţilor cu participare străină de capital (sold la 31.12) OS.4. Creşterea competitivităţii economice

Cifră de afacere medie per IMM, faţă de nivel mediu naţional

Număr structuri de sprijinire a afacerilor de interes regional

Numărul firmelor care exportă

Personal angajat în activitatea de cercetare dezvoltare la 10.000 persoane ocupate civile

Ponderea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare în PIB-ul judeţean

Ponderea întreprinderilor inovative faţă de numărul total de întreprinderi – exclusiv micro(%)

Productivitatea muncii IMM-urilor (Cifră afaceri per salariat), faţă de nivel mediu naţional

Valoarea exporturilor – mii euro OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei

Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale - e-Administraţie

Acces la internet printr-o conexiune de bandă largă ;

Reţea electronică a producătorilor din judeţ – „e-Bursa”; OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului

Centru logistic Bacău

Lungime drumuri judeţene modernizate

Lungime drumurilor de acces către exploataţiilor agricole şi forestiere create/reabilitate

Modernizare aeroport Internaţional Bacău

Număr zone cu funcţiuni industriale care dispun de infrastructură de utilităţi corespunzătoare

Piaţă de gross judeţeană pentru produse agricole

Realizarea centurii municipiului Bacău OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei

Câştigul salarial nominal mediu net lunar- indice de disparitate faţă de nivel naţional;

Rata de ocupare a resurselor de muncă

Rata şomajului

Număr participanţi la cursuri recalificare

absolvenţi ai învăţământului profesional angajaţi în calificările obţinute


284 | P a g e


Număr APL care au implementat şi certificat sistemul de management al calităţii;

Număr GAL-uri funcţionale

Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor de învăţământ la nivel judeţean

Plan sectorial de dezvoltare a serviciilor medicale la nivel judeţean

Strategii de dezvoltare locală reactualizate conform noilor instrumente de finanţare

număr cursuri-om desfăşurate

număr echipament IT achiziţionate

valoare investiţii realizate din fonduri nerambursabile OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă

Lungime reţea de alimentare cu apă reabilitată

Lungime străzi orăşeneşti modernizate

Lungimea reţelei de canalizare modernizată

Număr angajaţi în cadrul unităţilor economiei sociale

Număr staţii de epurare a apelor uzate modernizate/retehnologizate

Număr zone de agrement amenajate/reamenajate

Număr zone urbane de dezvoltare înfiinţate

Strategii ale zonelor urbane de dezvoltare elaborate

Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor în fiecare oraş/municipiu


Lungime drumuri comunale de pământ pietruite

Lungime drumuri comunale pietruite asfaltate

Lungime reţelei de alimentare cu apă potabilă din mediul rural

Lungime reţelei de canalizare din mediul rural

Numărul de elevi/PC în unităţile de învăţământ din mediul rural

Numărul de farmacii şi puncte farmaceutice din mediul rural

Numărul mediu de persoane per medic de familie în mediul rural

Ponderea posturilor didactice din mediul rural ocupate de către suplinitori

unităţi sanitare din mediul rural modernizate şi reabilitate

număr medici din mediul rural OS.11. Protecţia mediului

Creşterea cantităţii de energie regenerabilă utilizată la nivel;

Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate selectiv

Creşterea suprafeţei fondului forestier

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate a populaţiei

Ponderea apelor uzate evacuate corespunzător epurate

Reducerea cantităţii de deşeuri menajere generate

Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de alunecări de teren

Reducerea suprafeţei terenurilor afectate de exces de umiditate

Anexe

285 | P a g e

Grafic al desfăşurării în timp a proiectelor

OS.1. Consolidarea mediului de afaceri judeţean 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru dezvoltarea activităţii turistice în staţiunea Slănic Moldova

Promovarea judeţului Bacău ca destinaţie turistică: agrement, sănătate, cultură

Campanii de promovare a culturii antreprenoriale

Adaptarea serviciilor de sprijinire a afacerilor conform nevoilor actuale ale sectorului IMM din judeţul Bacău

Reţea de consultanţă în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor

Strategie de dezvoltare turistică a judeţului Bacău

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii din domeniul balnear şi de sănătate

Sistem de informare şi orientare turistică

Strategie de revitalizare şi reconversie a zonelor industriale

OS.2. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Dezvoltarea zonei pescăreşti Coloneşti - Motoşeni - Răchitoasa prin realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare

Promovarea produselor din judeţul Bacău - Etapă pilot: promovarea produselor piscicole

Program de promovare a metodelor şi tehnologiilor agricole ecologice

OS.3. Creşterea volumului investiţiilor străine şi autohtone 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Investiţii pentru dezvoltare economică

OS.4. Creşterea competitivităţii economice 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Crearea unui Centru Regional de Inovare şi Transfer Tehnologic în Domeniul Industriilor de vârf în municipiul Bacău

OS.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Reţea electronică a producătorilor locali din judeţul Bacău (e-Bursa)

OS.6. Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării economice a judeţului 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Extinderea si modernizarea Aeroportului International „George Enescu” Bacau

Reţea de colectare produse agricole vegetale şi zootehnice

Modernizarea drumurilor judeţene de interes strategic

Îmbunătăţirea accesibilităţii rutiere în partea estică a judeţului

Piaţă de gross pentru produse agricole la Răcăciuni;

Centru logistic în proximitatea municipiului Bacău, de interes regional


286 | P a g e

OS.7. Creşterea calificării forţei de muncă şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Evaluarea cererii pe piaţa forţei de muncă în judeţul Bacău pe termen mediu şi lung

OS.8. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Elaborarea planului judeţean sectorial în domeniul sănătăţii

Sprijin pentru realizarea/actualizarea strategiilor de dezvoltare locală

E-Administraţie - Sistem electronic de servicii publice la nivelul administraţiilor publice locale

OS.9. Dezvoltarea urbană durabilă 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Bacău

Promovarea dezvoltării antreprenoriatului social – înfiinţarea de structuri ale economiei sociale

OS.11. Protecţia mediului 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Realizarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor

Împădurirea terenurilor degradate

Utilizarea de surse nepoluante, regenerabile în instituţiile publice

Ecologizarea unei platforme contaminate şi realizarea unui Centru de colectare şi valorificare/incinerare a deşeurilor animale

Documents

Dezvoltarea Durabila a judetului Bacau