2
~ Din momentu' na~terii, un copil poate sa vada, sa auda, sa miroasa, sa simta gustu' ~i sa raspunda la atingere. Fiecare din cele cinci simfuri de baza ale copilu'ui funcfio- neaza, dar deocamdata nici unu' nu este complet dczvoltat. ~ ~ 8. ~  1j ;;: O Copilul nou-nascut poate distinge culoarea ~i lumina, poate urmari obiectele mi~catoare ~i poate explora cu privirea medi- ul din jurul lui. Vederea in detaliu se dezvolta abia la varsta de patru luni. in imagine se testeaza vederea unui bebelu~ de patru luni. I nforma tiil e percep ute prin simturi ne in - ~tiinteaza despre ceea ce se intampla in jurul nostru. Cu ajutorul acestora, putem sim1;i i detecta forma, culoarea, distanta rela- / tiva ~i pozi1;ia obiectelor. vazul ~i au zul ne ajuta sa comunicam cu alte persoane. insa, pentru copilul nou-nascut, ucrurile sunt putin diferite. Doar in momentul in care i se dez- volta simturile, copilul este capabil sa distinga obiecte, sa intinda o mana pentru a ridica un obiect, sa fie con~tient de prezenta altor per- soane, sau sa simta pericolul ~i sa reactioneze la acesta. Nou-nascutul este neajutorat ~i nu ~tie ce 11 inconjoara. Willi am J ames, un psiholog din secolul 19, era de parere ca pentru bebelu~ noul mediu este o confuzie totala . in urma unor experimente ~i observa1 ;ii -a constatat ca bebelu~ii pot reac1;iona a diver~i stimuli. De asemenea, ace~tia au o abilitate dezvoltate. jnsa foveea, portiunea din spatele ochiului, careface posibila vederea n detaliu, se fonneaza doar la varsta de aproximativ patru luni. De asemenea, copilul nu poate controla pe deplin mu~chii ochiului. Acesta poate observa obiecte aflate l a o distanta de 18-25 cm. De aceea, n cea mai mare parte a perioadei cand este treaz, bebelu~ul prive~te In gol. Totu~i, daca In fata copilului sunt a~ezate obiecte, l~i va Indrepta privirea catre acestea.Copilul este atras de fonne ~i figuri mai complexe. El va fi mai atent la o papu~a Imbracata decat la o simpla jucarie colorata. Chiar de la varsta de cateva saptamani, copilul acorda multa atentie la tot ce seamana cu chipul uman. La Inceput, bebelu~ii reactioneaza la orice imagine ce sugereaza fonna parului, ochii, gura ~i fonna obrajilor Dar, la aproximativ cinci saptamani, copilul acorda cel mai mare interes chipului uman. Este ca ~i cum acesta ar fi programat sa Invete chipuri. Acest lucru continua pana la varsta de cateva luni, cand Incepe sa-~i manifeste c.uriozitatea fata de obiecte c olorate, de diferite fonne. O Un copil se tara~te spre mama sa, pana cand ajunge la capatul unui ..deal imaginar . Sim,ind sticla dedesubt, copilul refuza sa o traverseze, ochii sai observand o modificare a unghiului obstacolului. O Diagrama ilustrand multiplicar ea conexiunilor de celule nervoase in creierul unui copil, pe masura ce acesta cre~te, jar sim,urile se ascut. Auzul Sunetele sunt vibrar;ii. Copilul poate simti sunetele in timp ce se afl~ Inc~ In uter. Curand dup~ na~tere, copilu lui li va face pl~cere s~ asculte sunetele provocate de b~taile inimii, deoarece s-a obi~nuit cu ele In Inn~scut~, putemic~, de a se ata~a de per- soana care li Ingrije~te, fie rnama, t ata sau un Ingrijitor. Pe m~sur~ ce copilul l~i folose~te din ce In ce mai mult simturile, sistemul s~u ne1Vos este stimulat s~ se qezvolte. ~ La na~tere, multe din c~ile ne1Voase e duc la creier nu sunt izolate cum trebuie. Acestora le lipse~te o Invelitoare care asigur~ circulatia rapid~ ~i eficienta a mesajelor ne1Voase, au a impulsurilor. De asemenea, reteaua celulelor ne1Voase in creier nu este complet~. Fiecare celul~ este cone ctat~ probabil la doar dou~ sau trei alte celule, fat~ de 20 sau 30, cum este In creierul complet dezvoltat. Aceste co- nexiuni sunt elementele principale ale Inv~t:1rii. Cortexul, stratul de la suprafata creierului, unde au loc Inv~tarea, gandirea ~i memoria, reprezint~ doar jum~tate din grosimea cortexului unui adult. Acesta se Ingroa~~ pe m~sura ce conexiunile celulelor ne1Voase e multiplic~. vazul La na~tere, bastona~ele celulele ne1Voase in ochi care detecteaz~ modific~ri ale luminii) ~i conurile (care detecteaz~ culorile) sunt bine 123 ~

Dezvoltarea simturilor.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • ~~~~

    Din momentu' na~terii, uncopil poate sa vada, sa auda,sa miroasa, sa simta gustu' ~isa raspunda la atingere.Fiecare din cele cinci simfuride baza ale copilu'ui funcfio-neaza, dar deocamdata niciunu' nu este complet dczvoltat.

    ~~~

    ~

    8.~

    "

    1j;;:

    O Copilul nou-nascut poate distingeculoarea ~i lumina, poate urmari obiectelemi~catoare ~i poate explora cu privirea medi-ul din jurul lui. Vederea in detaliu se dezvoltaabia la varsta de patru luni. in imagine setesteaza vederea unui bebelu~ de patru luni.

    I nformatiile percepute prin simturi ne in-~tiinteaza despre ceea ce se intampla injurul nostru. Cu ajutorul acestora, putem

    sim1;i ~i detecta forma, culoarea, distanta rela-/tiva ~i pozi1;ia obiectelor. vazul ~i auzul neajuta sa comunicam cu alte persoane. insa,pentru copilul nou-nascut, lucrurile sunt putindiferite. Doar in momentul in care i se dez-volta simturile, copilul este capabil sa distingaobiecte, sa intinda o mana pentru a ridica unobiect, sa fie con~tient de prezenta altor per-soane, sau sa simta pericolul ~i sa reactionezela acesta.

    Nou-nascutul este neajutorat ~i nu ~tie ce 11inconjoara. William James, un psiholog dinsecolul 19, era de parere ca pentru bebelu~noul mediu este o "confuzie totala".

    in urma unor experimente ~i observa1;ii s-aconstatat ca bebelu~ii pot reac1;iona la diver~istimuli. De asemenea, ace~tia au o abilitate

    dezvoltate. jnsa foveea, portiunea din spateleochiului, careface posibila vederea In detaliu,se fonneaza doar la varsta de aproximativpatru luni. De asemenea, copilul nu poatecontrola pe deplin mu~chii ochiului. Acestapoate observa obiecte aflate la o distanta de18-25 cm. De aceea, In cea mai mare parte aperioadei cand este treaz, bebelu~ul prive~teIn gol. Totu~i, daca In fata copilului sunta~ezate obiecte, l~i va Indrepta privirea catreacestea. Copilul este atras de fonne ~i figurimai complexe. El va fi mai atent la o papu~aImbracata decat la o simpla jucarie colorata.

    Chiar de la varsta de cateva saptamani,copilul acorda multa atentie la tot ce seamanacu chipul uman. La Inceput, bebelu~iireactioneaza la orice imagine ce sugereazafonna parului, ochii, gura ~i fonna obrajilor .Dar, la aproximativ cinci saptamani, copilulacorda cel mai mare interes chipului uman.Este ca ~i cum acesta ar fi programat sa Invetechipuri. Acest lucru continua pana la varstade cateva luni, cand Incepe sa-~i manifestec.uriozitatea fata de obiecte colorate, dediferite fonne.

    O Un copil se tara~te spre mama sa, panacand ajunge la capatul unui ..deal imaginar".Sim,ind sticla dedesubt, copilul refuza sa otraverseze, ochii sai observand o modificare aunghiului obstacolului.

    O Diagrama ilustrand multiplicareaconexiunilor de celule nervoase in creierulunui copil, pe masura ce acesta cre~te, jarsim,urile se ascut.

    AuzulSunetele sunt vibrar;ii. Copilul poate simtisunetele in timp ce se afl~ Inc~ In uter.Curand dup~ na~tere, copilului li va facepl~cere s~ asculte sunetele provocate deb~taile inimii, deoarece s-a obi~nuit cu ele In

    Inn~scut~, putemic~, de a se ata~a de per-soana care li Ingrije~te, fie rnama, tata sau unIngrijitor. Pe m~sur~ ce copilul l~i folose~tedin ce In ce mai mult simturile, sistemul s~une1Vos este stimulat s~ se qezvolte.~ La na~tere, multe din c~ile ne1Voase ce duc

    la creier nu sunt izolate cum trebuie. Acestorale lipse~te o Invelitoare care asigur~ circulatiarapid~ ~i eficienta a mesajelor ne1Voase, sau aimpulsurilor. De asemenea, reteaua celulelorne1Voase din creier nu este complet~. Fiecarecelul~ este conectat~ probabil la doar dou~sau trei alte celule, fat~ de 20 sau 30, cum esteIn creierul complet dezvoltat. Aceste co-nexiuni sunt elementele principale aleInv~t:1rii. Cortexul, stratul de la suprafatacreierului, unde au loc Inv~tarea, gandirea ~imemoria, reprezint~ doar jum~tate dingrosimea cortexului unui adult. Acesta seIngroa~~ pe m~sura ce conexiunile celulelorne1Voase se multiplic~.

    vazulLa na~tere, bastona~ele (celulele ne1Voase dinochi care detecteaz~ modific~ri ale luminii) ~iconurile (care detecteaz~ culorile) sunt bine

    123

    ~

  • DEZVOLTAREA SIMTURILOR

    O Copilul nou-nascut poseda doarreac~ii motorii ele-mentare (ac~iunireflexe). ca suptul,prinderea obiectelorin mana, cascatul,intinsul. clipitul ~istranutul. Suptuleste uneori o ac~iunemai lenta ~i, uneori,poate fi nevoie destimulare. prin atin-gerea buzelorcopilului.

    O Unele persoaneconsidera ca, dacabebelu~ul estenascut intr-oincapere mai pu,inluminata, in care seaud voci blande,acesta nu va plange~i nu i~i va strangepumnii ca ~i cum arfi nervos sau speriat.Acest copil a fostnascut intr-oincapere intunecata~i a~ezat pe pantecul mamei sale, de unde "'poate auzi ritmul lent, lini~titor, al ~batailor inimii ~acesteia. ~

    timpul ~ederii sale In uter. El se va agita, se vazvarcoli ~i va emite sunete putemice.

    Chiar ~i cei mai mici bebelu~i l~i Intorccapul cand aud un sunet. Auzulle este foartebine dezvoltat. Ca ~i In cazul vazului, un copilprefera sa asculte vocea umana. La aproxima-tiv ~ase saptamani, bebelu~ul zambe~te ade-sea la auzul. unor voci blande, sau la vedereaunui adult. Tot In aceasta perioada, ellncepesa se concentreze asupra sunetelor, cum ar fimuzica sau zgomotul ma~inii de spalat, nudoar sa reactioneze la auzullor .

    Mirosul ~i gustulUncopillncepe sa simta mirosuri neobi~nuitela varsta de o luna sau doua. El va strambadin nasuc, sau va Intoarce capul dinspre oricesursa de miros putemic ~i neplacut. Dar separe ca bebelu~ii nu au preferinte In ceea ceprive~te mirosurile. Ei nu vor alege Intre miro-suI unui parfum dulce ~i al unei bucati debranza. Cu toate acestea, bebelu~ii au prefer-inte legate de gust. Daca sunt hraniti cudiferite bauturi, le vor consuma mai cu poftape cele mai dulci. In cazul In care copilulsimte un gust amar sau acru, cum ar fi cel alotetului sau al apei sarate, el va Incepe sa sestrambe, sau chiar sa planga.

    AtingereaCa ~i In cazul mirosului, bebelu~ulreactioneaza la atingere. Cu toate acestea, nuse ~tie exact ce simte. Copilul va plange cusiguranta daca ceva fierbinte sau ascutit liatinge pielea, Insa nu va reactiona In cazullncare pielea li este gadilata cu o pana.

    De asemenea, copilul nou-nascut posedaun numar de raspunsuri automate, saureflexe, la anumite tipuri de stimuli: daca i seating genele, copilul va clipi, fie ca este treazsau doarme; daca i se ating palmele, copilull~i va Indoi degetele, Incercand sa prinda cevaIn mana; iar daca praful ajunge la nasul sau,copilul va stranuta.

    O Rezultatele unui experiment facut pentrua demonstra preferin~ele vizuale ale copiilorde diferite varste. Se pare ca bebelu~ii pre-fera figurile culorilor sau luminozita~ii.

    ~

    \..If'fa'IlA. Corpul omenesc 42 -EVOLUTIA FIZIcA I