Upload
trinhthuy
View
214
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
STUDIU PRIVIND
DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL REGIONAL
Beneficiar: ADR Sud-Vest Oltenia
www.inforegio.ro/www.adroltenia.ro
2
STUDIU
PRIVIND
DEZVOLTAREA URBANĂ
LA NIVEL REGIONAL
Contract de servicii
Nr. 14287/27.09.2011 încheiat între Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
și S.c. Beladi SRL Craiova
Revizie și control științific:
Prof.univ.dr. Dumitru OTOVESCU
3
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
Adresa: str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, Dolj
Tel/Fax: 0251 414 904; 0251 412 780
E-mail:[email protected]
Web page: www.adroltenia.ro
S.C. Beladi SRL Craiova
Str. Nufărului, nr. 23, Craiova, jud. Dolj
Web page: www.beladi.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
“Implementarea Programului Operational Regional 2007 -2013 in regiunea Sud-Vest Oltenia
in perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2012”
Agentia pentru Dezvoltare Regionala sud-Vest Oltenia
Martie 2012
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.
4
Cuprins
CAPITOLUL I: DEZVOLTAREA URBANĂ CA VECTOR AL PROGRESULUI
ÎN PLAN REGIONAL
1. REPERE CONCEPTUALE ŞI DIRECŢII TEORETICO-METODOLOGICE DE STUDIU ............................................... .10
2. CLASIFICAREA REGIUNILOR ŞI PERSPECTIVELE STUDIERII ORAŞELOR ......................................................... 13
3. PRINCIPALELE DIMENSIUNI ALE ORASELOR SI INDICATORII DE EVALUARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE A ACESTORA19
CAPITOLUL II: ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ACTUALĂ LA NIVELUL ORAŞELOR
REGIUNII SUD-VEST OLTENIA
1. PRECIZARI INTRODUCTIVE ............................................................................................................. 24
2. DESCRIERE GENERALĂ .................................................................................................................. 26
2.1. Caracteristici ale mediului urban din Oltenia ........................................................................................... 29
2.1.1. Observaţii cu privire la mediul urban din judeţele Olteniei ................................................................................. 30 2.1.2. Caracteristici ale orașelor din regiune ................................................................................................................. 34
2.2. Clasificarea orașelor ................................................................................................................................. 37 2.2.1. Criteriul demografic ............................................................................................................................................. 37 2.2.2. Infrastructura ....................................................................................................................................................... 39 2.2.3. Economia județeană ............................................................................................................................................ 40 2.2.4. Populația ocupată activă civilă ............................................................................................................................. 43 2.2.5. Numărul mediu de salariați.................................................................................................................................. 44
3. STRUCTURA REGIUNII PE MEDII DEMOGRAFICE, ZONE SI DENSITĂTI ALE POPULATIEI....................................... 46
4. INFUENTA ORASELOR, INCLUSIV A CELOR SUB 10 000 DE LOCUITORI ASUPRA LOCALITĂȚILOR RURALE ÎNVECINATE . 49
5. SITUAȚIA ELABORĂRII DOCUMENTELOR DE URBANISM ........................................................................... 52
6. SITUATIA ACTUALĂ ÎN REGIUNE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEZVOLTĂRII MEDIULUI URBAN ............................... 53
6.1. Străzi orășenești ....................................................................................................................................... 54 6.1.1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj ............................................................................. 54 6.1.2. Lungimea străzilor orășenești din județul Gorj ............................................................................. 55 6.1.3. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt ............................................................................... 56 6.1.4. Lungimea străzilor orășenești din județul Mehedinți ................................................................... 57 6.1.5. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea ......................................................................... 58
6.2. Utilități...................................................................................................................................................... 59 6.2.1. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj ........................................................................ 59 6.2.2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Gorj ....................................................................... 60 6.2.3. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți ............................................................. 61 6.2.4. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt ......................................................................... 62 6.2.5. Lungimea rețelei de canalizare din județul Vâlcea ...................................................................... 63 6.2.6. Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă din județul Dolj ......................................................... 64 6.2.7. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Gorj ....................................................................... 65 6.2.8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Mehedinți ............................................................. 66
5
6.2.9. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt ......................................................................... 67 6.2.10. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea ................................................................. 68 6.2.11.Capacitatea de producere a apei în județul Dolj ......................................................................... 69 6.2.12. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Gorj .................................... 70 6.2.13. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Mehedinți ........................... 71 6.2.14. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt....................................... 72 6.2.15. Capacitatea de producere a apei potabile din județul Vâlcea .................................................... 73 6.2.16. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Dolj ....................................... 74 6.2.17. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Gorj ...................................... 75 6.2.18. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Mehedinți............................. 76 6.2.19. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt ........................................ 77 6.2.20. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Vâlcea ................................... 78
6.3. Distributia infrastructurii urbane .............................................................................................................. 79 6.3.1. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL DOLJ .......................................................................................... 80
6.3.1.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CRAIOVA ................................. 84 6.3.1.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului BĂILEȘTI .................................. 85 6.3.1.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CALAFAT .................................. 86 6.3.1.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BECHET ........................................... 87 6.3.1.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului DĂBULENI ....................................... 89 6.3.1.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului FILIAȘI ............................................. 90 6.3.1.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului SEGARCEA ..................................... 91
6.3.2. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL GORJ .................................................................................................. 92 6.3.2.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului TÂRGU JIU ............................... 94 6.3.2.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului MOTRU .................................... 95 6.3.2.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BUMBEȘTI JIU ................................. 97 6.3.2.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului NOVACI ........................................... 98 6.3.2.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului ROVINARI ....................................... 99 6.3.2.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TÂRGU CĂRBUNEȘTI ..................... 100 6.3.2.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului ȚICLENI ......................................... 101 6.3.2.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TISMANA ...................................... 101 6.3.2.9. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului TURCENI ....................................... 102
6.3.3. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI...................................................................................... 103 6.3.3.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului DROBETA TURNU SEVERIN.... 104 6.3.3.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului ORȘOVA................................. 105 6.3.3.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BAIA DE ARAMĂ ........................... 106 6.3.3.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului STREHAIA...................................... 106 6.3.3.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului VÂNJU MARE ............................... 107
6.3.4. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL OLT .................................................................................................. 108 6.3.4.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului SLATINA ................................. 110 6. 3.4.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului CARACAL .............................. 111 6.3.4.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BALȘ ............................................. 112 6.3.4.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului CORABIA ....................................... 113 6.3.4.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului DRĂGĂNEȘTI-OLT ......................... 114 6.3.4.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului PIATRA-OLT .................................. 115 6.3.4.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului POTCOAVA ................................... 115 6.3.4.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului SCORNICEȘTI ................................ 116
6.3.5. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚULUI VÂLCEA ........................................................................................ 116
6
6.3.5.1. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului RÂMNICU VÂLCEA ................. 120 6.3.5.2. Observații referitoare la infrastructura urbană a Municipiului DRĂGĂȘANI ........................... 121 6.3.5.3. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂBENI ......................................... 121 6.3.5.4. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂILE GOVORA ............................. 122 6.3.5.5. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂILE OLĂNEȘTI ............................ 123 6.3.5.6. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BĂLCEȘTI ...................................... 123 6.3.5.7. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BERBEȘTI ...................................... 124 6.3.5.8. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului BREZOI .......................................... 124 6.3.5.9. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului CĂLIMĂNEȘTI ............................... 124 6.3.5.10. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului HOREZU ...................................... 124 6.3.5.11. Observații referitoare la infrastructura urbană a orașului OCNELE MARI ............................. 125
6.4. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ .................................................................................... 125 6.4.1. Structura educațională din județul Dolj ............................................................................................... 125
6.4.1.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 125 6.4.1.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 127 6.4.1.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 131 6.4.1.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Dolj ............................................................................ 133
6.4.2. Structura educațională din județul Gorj .............................................................................................. 135 6.4.2.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 135 6.4.2.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 137 6.4.2.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 140 6.4.2.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Gorj ........................................................................... 142
6. 4.3. Structura educațională din județul Mehedinți .................................................................................... 144 6.4.3.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 144 6.4.3.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 145 6.4.3.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 147 6.4.3.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Mehedinți ................................................................. 148
6.4.4. Structura educațională din județul Olt ................................................................................................ 150 6.4.4.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 150 6.4.4.2. Populația școlară ............................................................................................................................................. 151 6.4.4.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 153 6.4.4.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Olt ............................................................................. 155
6.4.5. Structura educațională din județul Vâlcea .......................................................................................... 157 6.4.5.1. Unități școlare ................................................................................................................................................. 157 6.4.5.3. Numărul cadrelor didactice ............................................................................................................................ 158
6.5. INFRASTRUCTURA SANITARA .................................................................................................... 160 6.5.1. Infrastructura sanitară din județul Dolj ............................................................................................... 160
6.5.2. Infrastructura sanitară din județul Gorj .............................................................................................. 161 6.5.3. Infrastructura sanitară din județul Mehedinți ..................................................................................... 162 6.5.4. Infrastructura sanitară din județul Olt ................................................................................................ 162 6.5.5.Infrastructura sanitară din județul Vâlcea ........................................................................................... 163
7. INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚII………………………..….………………..…………………….…………………………………166
7.1. Utilizarea serviciilor de telefonie…………………………………………………………….…………………………………………..166
7.2. Utilizarea serviciilor de internet…………………………………………………………………………………………………………..168
7.3. Piața serviciilor de transmisie a programelor TV………………………………………………………………………………….170
7.4.Concluzii………………………………………..…………………………………………………………………………………………………….170
8. PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII OLTENIA ..................................................................................... .169
Factori și repere caracteristice spațiului regional....................................................................................170
7
Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de populația ocupată civilă .......... 174 Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de agenții economici .................... 178
9. INDUSTRIA SI COMERTUL INTERNATIONAL ........................................................................................ 179
10. TURISMUL ............................................................................................................................. 183
11. SERVIICII ............................................................................................................................... 185
12. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ........................................................................................................... 185
13. ALTE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI NATIONALE ............................................................................ 198
14. RESURSE UMANE SI PIATA MUNCII ............................................................................................... 203
Câștigurile salariale ale populației în diferite domenii de activitate .................................................... 206 Șomajul ................................................................................................................................................. 210
CAPITOLUL III: CAPACITATEA DE ACCESARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII. OBIECTIVE ȘI
PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE ORAȘELOR, PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU (PÂNĂ ÎN 2020)
1. STADIUL ELABORĂRII STRATEGIILOR EXISTENTE LA NIVEL DE ORAŞ, SITUAŢIA CADASTRALĂ ŞI A PROPRIETĂŢII PUBLIC.213
2. JUDEŢUL DOLJ ...................................................................................................................... 218
2.1. Primăria municipiului Craiova ................................................................................................................ 218 2.2. Primăria Municipiului Băileşti ................................................................................................................. 225 2.3. Primăria Municipiului Calafat ................................................................................................................. 226 2.4. Primăria orașului Bechet ........................................................................................................................ 228 2.5. Primăria orașului Dăbuleni ..................................................................................................................... 229 2.6. Primăria orașului Filiași .......................................................................................................................... 231 2.7. Primăria orașului Segarcea..................................................................................................................... 233
3. JUDETUL GORJ ...................................................................................................................... 234
3.1. Primăria Municipiul Târgu Jiu ................................................................................................................. 234 3.2. Primăria Municipiului Motru .................................................................................................................. 236 3.3. Primăria orașului Rovinari ...................................................................................................................... 237 3.3. Primăria orașului Țicleni ......................................................................................................................... 239
4. JUDETUL MEHEDINTI ............................................................................................................. 241
4.1. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin ........................................................................................ 241 4.2. Primăria Municipiului Orșova ................................................................................................................. 243 4.3. Primăria orașului Baia de Aramă............................................................................................................ 244
5. JUDETUL OLT ........................................................................................................................ 246
5.1. Primăria Municipiului Caracal ................................................................................................................ 246 5.1. Primăria orașului Balș ............................................................................................................................. 247
6. JUDETUL VALCEA .................................................................................................................. 249
6.1. Primăria orașului Brezoi ......................................................................................................................... 249 6.2. Primăria orașului Băile Govora ............................................................................................................... 250 6.3. Primăria orașului Ocnele Mari ................................................................................................................ 252 6.4. Primăria orașului Horezu ........................................................................................................................ 253
7. CONCLUZII GENERALE ................................................................................................................. 255
8
CAPITOLUL IV: DEMARAREA ELABORĂRII PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU
URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
1. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL DOLJ ..................................................................................... 257
1.1. Infrastructura ................................................................................................................................. 257
1.2. Competitivitate economica, Turism, cercetare- dezvoltare-inovare ............................................ 260
1.3. Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................ 263
1.4. Agricultura si dezvoltarea rurală.................................................................................................... 265
1.5. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 267
2. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL GORJ ..................................................................................... 269
2.1.Infrastructura regională .................................................................................................................. 269
2.2.Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare ........................................... 271
2.3.Resurse umane, piata muncii, servicii sociale ................................................................................ 273
2.4.Agricultura si dezvoltarea rurală .................................................................................................... 274
2.5.Mediu si dezvoltarea durabilă ........................................................................................................ 276
3. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL MEHEDINTI ............................................................................. 278
3.1.Infrastructura regionala .................................................................................................................. 278
3.2.Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare ........................................... 281
3.3 Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................. 283
3.4. Agricultura si dezvoltare rurala ..................................................................................................... 285
3.5.Mediu si dezvoltare durabila .......................................................................................................... 286
4. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL OLT ....................................................................................... 287
4.1. Infrastructura regională ................................................................................................................. 287
4.2. Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare........................................... 289
4.3. Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................ 290
4.4. Agricultura si dezvoltarea rurală.................................................................................................... 291 4.5. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 292
5. PROBLEMELE SEMNALATE ÎN JUDETUL VÂLCEA .................................................................................. 293
5.1. Infrastructura regională ................................................................................................................. 293
5.2. Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare........................................... 294
5.3. Resurse umane, piata muncii, servicii sociale................................................................................ 295
5.4. Mediu si dezvoltarea durabilă ....................................................................................................... 296
CAPITOLUL V: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. DIMENSIUNEA SOCIALĂ ........................................................................................................................ 298
1.1. Criteriul demografic. ............................................................................................................................... 298 1.2. Infrastructura urbană. ............................................................................................................................ 300 1.3. Infrastructura educațională.................................................................................................................... 303
1.3.1. JUDEȚUL DOLJ ............................................................................................................................. 304 1.3.2. JUDEȚUL GORJ ............................................................................................................................ 305 1.3.3. JUDEȚUL MEHEDINȚI .................................................................................................................. 306 1.3.4. JUDEȚUL OLT............................................................................................................................... 307
......... 1.3.5. JUDEȚUL VÂLCEA............................................................................................................................308
9
1.4. Infrastructura sistemului medical. .......................................................................................................... 309 1.5. Economia. ............................................................................................................................................... 309
1.5.1. Propuneri pentru dezvoltarea economico-socială a Regiunii Oltenia..........................................310
1.5.2. Județul Dolj ................................................................................................................................. 313 1.5.3 Județul Gorj ................................................................................................................................. 314 1.5.4. Județul Mehedinți ....................................................................................................................... 314 1.5.5. Județul Olt .................................................................................................................................. 315 1.5.6. Județul Vâlcea ............................................................................................................................. 315
ANEXE .......................................................................................................................................... 317
ANEXA 1 – RETEAUA ORASELOR DIN OLTENIA ............................................................................................... 318
ANEXA 2 – DISTRIBUTIA DEMOGRAFICA ....................................................................................................... 319
ANEXA 3 – INFLUENTA ORASELOR ASUPRA ZONELOR INVECINATE IN RAPORT CU RESEDINTELE DE JUDET ................ 320
ANEXA 4 – INFRASTRUCTURA URBANA ........................................................................................................ 321
ANEXA 5 – SALARIATI ................................................................................................................................ 322
ANEXA 6 – JUDETUL DOLJ .......................................................................................................................... 323
ANEXA 7 – JUDEȚUL GORJ………………………..……………………………………………………..……………………………………………..359
ANEXA 8 – JUDETUL MEHEDINTI ................................................................................................................. 397
ANEXA 9 – JUDETUL OLT ........................................................................................................................... 441
ANEXA 10 – JUDETUL VÂLCEA .................................................................................................................... 474
ANEXA 11 - LISTA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE IDENTIFICATE………………………………………..…………...……….......463
ANEXA 12 - HĂRȚI……………………………………………………………………………………….………………………………………………….536
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ…………………………………………………………………………………..……………………………………..…539
10
CAPITOLUL I DEZVOLTAREA URBANĂ CA VECTOR AL PROGRESULUI ÎN PLAN
REGIONAL
Procesul complex de dezvoltarea a societăţii româneşti impune clarificarea unor
concepte, pe baza cărora devine operaţională acţiunea socială propriu-zisă. Orice
program de intervenţie la nivelul comunităţilor teritoriale presupune, mai întâi, să
definim obiectivele urmărite, să stabilim mijloacele cele mai potrivite pentru atingerea
acestora, să determinăm rolul agenţilor umani implicaţi, şi să delimităm semnificaţiile
principalelor concepte utilizate în demersul cercetării. În felul acesta, considerăm că
studiul de teren şi datele recoltate pot mai bine să fie corelate şi interpretate în
consonanţă cu scopul general asumat în cadrul investigaţiei ştiinţifice.
Premisa esenţială de la care pornim în studiul nostru este că orice societate
naţională este alcătuită din anumite unităţi teritoriale, cum ar fi satele şi oraşele, iar
acestea, la rândul lor, pot fi grupate în diverse zone sau regiuni – care se justifică din
punct de vedere istoric, administrativ, cultural, economic, al reţelei de transporturi şi
comunicaţii.
1. Repere conceptuale şi direcţii
teoretico-metodologice de studiu
Conceptul de comunitate are multiple semnificaţii, dintre care reţinem faptul că
acesta reflectă un ansamblu unitar de bunuri, valori, activităţi, simboluri, moduri de
organizare, instituţii, profesii ş.a. care aparţin unor grupuri de oameni şi conferă
acestora sentimentul de apartenenţă la respectiva comunitate. Din punct de vedere al
criteriului teritorial, comunitatea poate fi analizată la nivel local, la nivel regional sau
zonal şi la nivel naţional. De asemenea, tipologia conceptului integrează şi un nivel mai
extins, astfel încât întâlnim şi sintagma de comunitate continentală (europeană,
americană, africană etc.)
11
Analiza societăţii omeneşti prin prisma organizării comunitare a dat naştere unor
domenii specifice de cunoaştere ştiinţifică, aşa cum este sociologia comunităţilor.
Aceasta are ca obiect de studiu tocmai comunităţile teritoriale şi a fost promovată de
autori din mediul universitar în diferite lucrări de specialitate publicate în ultimele două
decenii.1 Întrucât pe teritoriul unei ţări se întâlnesc, deopotrivă, aşezări rurale şi aşezări
urbane, precum şi relaţii mai strânse între acestea într-un anumit areal geografic,
înseamnă că sociologia comunităţilor se dezvoltă, în viziunea unor cercetători, pe trei
direcţii de studiu: 1) Sociologia comunităţilor rurale (intitulată anterior sociologie
rurală); 2) Sociologia comunităţilor urbane (sociologia urbană) şi 3) Sociologia regională2,
sau, mai precis, o putem denumi Sociologia comunităţilor regionale.
Desigur, sociologia comunităţilor rurale se ocupă de examinarea universului sătesc
din punct de vedere al activităţilor economice specifice, al rolului pe care îl au
gospodăriile familiale în întreaga viaţă social-economică şi culturală din mediul rural, al
structurii şi evoluţiei populaţiei, al instituţiilor şi relaţiilor interumane, precum şi al
contribuţiei cadrului rural la dezvoltarea de ansamblu a unei societăţi naţionale. Aşadar,
atunci când dorim să descifrăm viaţa socială a satelor, este important să avem în vedere:
1) Dimensiunea economică a acestora sau activităţile organizate pentru producerea
bunurilor materiale (economia agricolă);
2) Dimensiunea demografică sau populaţia şi problemele sociale ale acesteia;
3) Structura şi eficienţa activităţilor proprii comunităţilor rurale;
4) Dimensiunea culturală sau întreg sistemul de educaţie şi tradiţii,
obiceiuri şi manifestări spirituale;
5) Dimensiunea ecologică sau raporturile oamenilor cu cadrul natural şi geografic
înconjurător.
1 Ion Aluaş, Sociologia comunităţilor, în rev. Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Sociologie, XXV, nr. 22, 1998; Mihai Pascaru, Sociologia comunităţilor, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2005; Idem, Sociologia comunităţilor teritoriale, în Tratat de sociologie generală, (coord. Dumitru Otovescu), Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 761-778. 2 M. Pascaru, Sociologia comunităţilor teritoriale, în vol. Tratat de sociologie generală, p. 765.
12
Sociologia comunităţilor urbane este axată pe cercetarea oraşelor, din mai multe
puncte de vedere:
Al evoluţiei istorice şi al extinderii/involuţiei ca spaţiu construit;
Al structurii şi dinamicii populaţiei locuitoare în respectivul spaţiu construit;
Al activităţilor economice de bază (din care derivă o întreagă structură ocupaţională
şi socioprofesională);
Al instituţiilor administrative proprii, care gestionează dotările edilitare şi asigură
funcţionarea optimă a unor structuri indispensabile (pentru aprovizionarea populaţiei cu
apă, gaz metan, curent electric, derularea transportului de călători, a sistemului de
comunicaţii ş.a.);
1. Al asigurării sistemului de sănătate şi educaţie, permanent solicitat în condiţiile
marilor aglomerări urbane;
2. Al creării unor zone de agrement şi al iniţierii unor activităţi specifice de
petrecere a timpului liber şi de protecţie a naturii;
3. Al depistării şi soluţionării problemelor sociale, care afectează mari colectivităţi
de oameni;
4. Al modului în care este asigurată securitatea individuală şi ordinea publică etc.
Procesul de urbanizare desemnează, pe de o parte, procesul de transformare a unor
localităţi rurale în oraşe, iar, pe de altă parte, procesul de extindere a oraşelor şi de
organizare internă a acestora, la cote optime de funcţionare economică, socială şi
culturală. Dacă satele au o populaţie relativ redusă numeric, în schimb, oraşele sunt
locuite de mii, zeci de mii şi chiar de milioane de locuitori, fapt care evidenţiază
probleme majore de preîntâmpinat şi elucidat, în cazul celor din urmă.
În toate timpurile, oraşele au reprezentat puncte de atracţie pentru oameni,
deoarece în cadrul acestora s-au găsit mai uşor răspunsuri la nevoile individuale de
ocupare, de educaţie şi promovare profesională, de comunicare socială şi, în genere, de
asigurare a unui standard de viaţă mai ridicat. În schimb, locuinţa a constituit o
13
problemă statornică şi dificilă pentru noii veniţi îndeosebi, care s-au aşezat, de regulă, în
zonele periferice. Odată cu creşterea populaţiei s-au ivit şi alte dificultăţi, cum ar fi
protecţia bunurilor individuale şi a vieţii personale. Rata infracţionalităţii este, în toate
societăţile, mai ridicată în mediul urban decât în mediul rural, iar zgomotul cotidian şi
poluarea au transformat metropolele într-un veritabil calvar pentru numeroşi cetăţeni.
Bolile psihice şi inadaptarea la ritmul schimbărilor, izolarea şi însingurarea, frecvenţa
ridicată a relaţiilor conflictuale dintre locuitori ş.a. au determinat pe mulţi locuitori ai
oraşelor să preţuiască mai mult viaţa la ţară, înregistrându-se o tendinţă pronunţată de
migraţie a orăşenilor la sate, fie definitiv, fie temporar.
În pofida disfuncţionalităţilor întâlnite în mediul urban, trebuie să recunoaştem că
acesta continuă să rămână un factor esenţial de progres în societatea contemporană,
atât din punct de vedere al dezvoltării economice, cât şi sub aspectul împlinirii şi al
dezvoltării personalităţii umane.
2. Clasificarea regiunilor şi perspectivele studierii oraşelor
Anumiţi autori s-au ocupat de caracterizarea regiunilor în corelaţie cu ponderea
populaţiei şi de problema dezvoltării acestora în contextul elaborării unor politici oficiale
de valorificare eficientă a resurselor naturale, economice şi umane. Pentru a realiza
progresul de ansamblu al unei societăţi naţionale este necesară o analiză globală a
respectivelor resurse, analiză care se axează, însă, pe cercetarea resurselor existente în
plan regional.
În literatura sociologică actuală se operează cu trei categorii de regiuni:
1) Regiuni predominant rurale – sunt acelea în care peste 50% din populaţie îşi are
domiciliul stabil în sate sau comune;
2) Regiuni semnificativ rurale – sunt cele în care populaţia satelor reprezintă 15-50%
din totalul populaţiei aflată pe teritoriul respectiv;
14
3) Regiuni predominant urbane – sunt acelea în cadrul cărora peste 85% din
populaţie locuieşte în oraşe, iar mai puţin de 15 % se află la sate.3
Situaţia economică şi istorică actuală a regiunilor din România ne indică faptul că,
spre deosebire de alte societăţi avansate din Europa, pe teritoriul ţării noastre nu se află
regiuni care să fie exclusiv urbane. Un factor decisiv al propulsării procesului de
urbanizare l-a reprezentat, în epocile modernă şi contemporană, procesul de
industrializare, proces care în România anilor 1965-1985 a avut un caracter rapid şi
general, dar fără să producă zone sau regiuni cu o componenţă a populaţiei exclusiv
urbană. După anul 1990, industrializarea şi urbanizarea – ca doi vectori decisivi ai
dezvoltării societăţii româneşti – au înregistrat ritmuri stagnante şi chiar de regres
major, unele oraşe muncitoreşti dispărând de pe harta economică a ţării. Odată cu
desfiinţarea a numeroase unităţi economice, în condiţiile privatizării forţate şi ale
creşterii galopante a şomajului, economia industrială a suferit un recul continuu şi,
odată cu ea, procesul de urbanizare.
O imagine de ansamblu asupra ponderii populaţiei rurale şi urbane din România şi
din spaţiul Uniunii Europene, pe regiuni, rezultă şi din tabelul de mai jos:
Nr. crt.
Tipuri de regiuni Regiuni predominant
rurale
Regiuni semnificativ
rurale
Regiuni predominant
urbane
1. Ponderea celor care locuiesc în aşezări rurale
Peste 50% Între 15%-50%
Sub 15%
2. Populaţia U.E. 9,7% 29,8% 60,50%
3. Suprafaţa U.E. 47,0% 37,4% 15,60%
4. Populaţia României 47,0% 43,6% 9,40%
5. Suprafaţa României 52,5% 46,5% 0,96% Sursa: Maria Vincze, op. cit., p. 11.
3 Maria Vincze, Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 9-10.
15
Din datele prezentate reiese importanţa fundamentării ştiinţifice a unor politici
regionale, care să ţină seama de ierarhia regiunilor care compun ţara noastră (pentru a
dirija sursele financiare în zonele întârziate, defavorizate economic şi social), precum şi
de necesitatea coordonării instrumentelor de intervenţie guvernamentală, astfel încât
să fie atenuate diferenţele de dezvoltare dintre cele 8 regiuni ale României.
Realitatea socială urbană este eterogenă şi deosebit de complexă faţă de realitatea
socială rurală. Satul este mai omogen şi unitar, cu o economie precumpănitor agricolă şi
cu o populaţie redusă. Oraşul, în schimb, are nevoie, pentru a fi cunoscut şi înţeles, de o
abordare mulți şi interdisciplinară. Dacă strategiile de dezvoltare rurală sunt relativ uşor
de conceput, cele de dezvoltare urbană implică multiple eforturi conjugate şi
perspective diferite de abordare. Oraşul se extinde şi se schimbă văzând cu ochii, zi de
zi, iar sumele investite în construcţiile civile şi economice sunt exorbitante. Mişcarea
haotică a oraşelor creează probleme grave şi, uneori, insurmontabile pentru organele
administrației publice locale. De aceea, este necesar să existe planuri urbanistice
inteligente şi operaţionale, care să fie realizate de specialişti din cele mai diverse
domenii de activitate: arhitecţi, urbanişti, sociologi, ingineri, medici ş.a. În consecinţă,
este necesară o concepţie unitară de cercetare, menită să ofere, iniţial, o diagnoză
social-urbană riguroasă şi, apoi, să permită o prognoză sau o strategie, pe termen scurt,
mediu şi lung de dezvoltare a unui oraş şi a unei regiuni.
În literatura sociologică sunt evidenţiate şapte perspective de analiză a oraşului:
1. Perspectiva schimbării sociale – se axează pe ideea că procesul de urbanizare
are un ritm rapid şi ireversibil, că acesta generează transformări
„revoluţionare” şi o anumită „discontinuitate (prin care se are în vedere
dislocarea sau mutaţiile provocate de urbanizare mai ales în modurile de
viaţă ale populaţiei – în sensul adoptării de noi modele de gândire şi
acţiune”);
16
2. Perspectiva organizării sociale – care ne oferă „o direcţie de analiză a
relaţiilor sociale din mediul urban (indivizi, grupuri, structuri birocratice,
instituţii sociale). Indivizii sunt descrişi, în acest context, pornind de la
modelele de organizare a personalităţii şi stilurilor de viaţă individuală, în
ideea că oraşul produce tipuri distincte de personalitate şi comportament,
precum şi modele de adaptare urbană sau valori specifice”.4
3. Perspectiva ecologică – este orientată spre „procesele şi formele de adaptare
a populaţiei din comunităţile urbane la mediul în care trăiesc (environment)”.
Ecologia umană are în vedere „structura spaţială, socială şi economică a
comunităţilor”, efectele acestora din urmă „asupra comportamentului uman”
...; „segregarea, şomajul şi lumpenproletariatul urban; suburbanizarea;
dispersia şi conservarea resurselor; creşterea şi declinul regional; politica
industrială şi revitalizarea economică ...”.5;
4. Perspectiva problemelor sociale – „este, se pare, cea mai cuprinzătoare din
punctul de vedere al tipurilor de cercetări pe care le integrează. Se poate
spune că aproape toate problemele sociale contemporane au fost asociate cu
procesul de urbanizare”. Printre problemele sociale, generate de mediul
urban, se numără: criminalitatea, divorţialitatea, criza locuinţelor, şomajul,
sărăcia, poluarea, înmulţirea câinilor fără stăpâni, conflictele interumane şi
interinstituţionale, inadaptarea ş.a., toate acestea figurând şi sub denumirea
de „patologie urbană”;
5. Perspectiva politicii sociale – aceasta se referă la „preocupările sociologilor (şi
ale altor specialişti) de a rezolva problemele urbane. Politica urbană şi
planificarea «intervenţiilor» în dezvoltarea urbană a devenit o parte a
acţiunilor sociale în cadrul comunităţilor urbane ... pentru a îmbunătăţii
4 Dorel Abraham, Sociologia urbană, în vol. Tratat de sociologie generală, Ed. Beladi, Craiova, 2010, p. 783. 5 Idem.
17
amenajarea oraşelor”. Sociologii „ pun accentul pe cunoaşterea opiniilor
populaţiei şi pe antrenarea ei la realizarea acţiunilor de planificare urbană,
care trebuie să ia în considerare schimbările care au loc la nivelul atitudinilor,
structurii familiale, stilului de viaţă, precum şi la nivelul instituţiilor
economice, politice, religioase etc.”6
6. Perspectiva calităţii vieţii – este legată de elaborarea indicatorilor sociali, pe
baza cărora se analizează starea de „bunăstare” şi de „sărăcie” a populaţiei
din oraşe, deci se evaluează nivelul de trai din mediul urban;
7. Perspectiva mondialistă – are în vedere „analiza dezvoltării comunităţii
urbane în cadrul naţional şi al societăţii mondiale. Primul nivel este acela al
analizei relaţiilor dintre local şi societal în cadrul unei naţiuni.”7 Astfel, se pot
descoperi relaţiile de dependenţă intercomunitară, raporturile de ordin
economic şi social, cultural etc. între diferite oraşe şi regiuni, nivelul de
dezvoltare al unor oraşe comparativ cu altele din aceeaşi ţară sau din alte
societăţi contemporane, problemele comune şi specifice ş.a.m.d.
O cunoaştere riguroasă a comunităţilor urbane reclamă utilizarea mai multor
perspective de analiză, dacă nu chiar a tuturor celor menționate mai sus.
Un indicator important de examinare a fenomenului urban îl constituie numărul
minim al populaţiei, la care se adaugă, evident, şi densitatea acesteia. „Aşa, de exemplu,
în funcţie de numărul minim de locuitori, sunt considerate localităţi urbane aşezările cu
200 de locuitori (Danemarca, Suedia), cu 400 de locuitori (Albania), cu 1000 de locuitori
(Australia, Canada etc.), cu 2500 de locuitori (Mexic, S.U.A. etc.), cu 5000 de locuitori
(Japonia, Liban etc.), cu 10 000 de locuitori (Grecia, Italia, Senegal, Spania), cu 20 000 de
locuitori (Olanda, Nigeria). În unele cazuri, condiţiei de număr minim de locuitori i se
adaugă şi alte criterii, cum ar fi densitatea locuitorilor etc. Un astfel de criteriu are o
6 Idem. 7 Ibidem, p. 784.
18
capacitate redusă de a oglindi nivelul de civilizaţie şi condiţiile de viaţă din colectivităţile
umane respective. Astfel, se pot întâlni situaţii în care satele unor ţări oferă un nivel de
urbanizare superior al oraşelor altora. Presupunerea că oraşul constituie o aglomerare
de oameni cu o densitate care face imposibilă agricultura nu s-a adeverit nici ea decât
parţial. Unele oraşe din India, spre exemplu, au peste 60% din populaţie ocupată în
agricultură. În Japonia există localităţi de mărime medie (100 000 – 500 000 locuitori),
care au peste jumătate din teren folosit în scopuri agricole. Mai multe oraşe din Sicilia
(uneori cu peste 30000 locuitori) sunt locuite aproape în totalitate de muncitori
agricoli”.8
La aceste diferenţieri şi aspecte contrastante, mai poate fi adăugat şi faptul că unele
oraşe sunt recunoscute ca atare prin decizii de ordin administrativ, luate de factori
politici cu rol conducător la un moment dat.
În esenţă şi în general, oraşul este acea comunitate umană teritorială care se
caracterizează printr-o aglomerare de populaţie, prin activităţi economico-sociale
specifice (industriale, comerciale, de servicii, de educaţie şi protejare a sănătăţii
locuitorilor, prin instituţii cu rol administrativ conducător), prin dotări edilitare complexe
(reţea stradală, de aprovizionare cu apă, gaz metan, de canalizare, de alimentare cu
curent electric etc.), printr-un mediu comunicaţional şi cultural complex (bazat pe valori
ştiinţifice şi dotări tehnice de vârf), printr-un nivel ridicat de educaţie al tineretului şi
prin locuri special amenajate pentru petrecerea timpului liber.
Beneficiile social-culturale şi economice ale oraşului sunt evident superioare faţă de
sat, iar perpetuarea şi extinderea acestora constituie o direcţie prolifică de revigorare a
spaţiilor regionale.
În continuare, vom prezenta datele cercetărilor socio-economice efectuate asupra
celor 40 de oraşe din Regiunea Sud-Vest Olt, ţinând cont de trei paliere sau coordonate:
palierul descriptiv, palierul explicativ şi palierul predictiv.
8 Ibidem, p. 787.
19
3. Principalele dimensiuni ale orașelor și indicatorii de
evaluare a nivelului de dezvoltare a acestora
I. Dimensiunea socială
1. Demografie
2. Educație
3. Sănătate
4. Infracționalitate
5. Condiții de locuire
6. Infrastructura urbană
7. Transport local
8. Pensionări
II. Dimensiunea de mediu
1. Spații verzi
2. Cheltuieli pentru protecția mediului
3. Regenerări păduri
III. Dimensiunea economică
1. Populația civilă activă
2. Număr de salariați
3. Câștiguri salariale active
4. Unități locale active
5. Efectivul de personal din principalele ramuri economice
6. Cifra de afaceri
7. Investiții
8. Locuri de muncă vacante
20
IV. Dimensiunea instituțională
1. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare internă sau externă
2. Situația elaborării documentelor de urbanism
3. Infrastructura pentru afaceri
4. Strategia de dezvoltare durabilă
5. Personal calificat în proiectarea dezvoltării durabile
PRINCIPIUL DE INTERPRETARE A NIVELULUI DE DEZVOLTARE
Se fundamentează pe procesul dezvoltării durabile și constă în interacțiunea
permanentă dintre cele patru dimensiuni: socială, economică, instituțională și de mediu
Dimensiunea Dimensiunea
Socială de mediu
Dimensiunea Dimensiunea
Economică Instituțională
Dimensiunea Dimensiunea
Economică Instituțională
Dezvoltare
comunitară
21
Prin realizarea valorilor pozitive ale indicatorilor și trendurilor acestora se tinde
spre realizarea dezvoltării durabile.
Estimăm că există cel puțin trei nivele de stratificare a comunităților urbane din
Oltenia:
Nivelul 1. Orașe dezvoltate, caracterizate prin:
1. Creștere demografică;
2. Creștere economică;
3. Sectoare economice diverse;
4. O pondere ridicată a sectoarelor economice din sectorul serviciilor;
5. Un nivel educațional cât mai ridicat al populației;
6. O rețea dezvoltată a unităților de învățământ;
7. O rețea medicală adaptată nevoilor populației;
8. Infrastructură suficientă pentru nevoile populației;
9. PIB în creștere;
10. Dezvoltarea orașului se realizează în baza unei strategii coerente, planificate, în
care nevoile viitoare sunt estimate, iar investițiile sunt realizate prin calcularea
impactului pozitiv pe care îl are asupra comunității;
11. Sunt implementate sisteme moderne de management al calității în instituțiile
publice;
12. Există departamente specializate în accesarea fondurilor destinate dezvoltării;
Codificare: ND1-12 (nivel de dezvoltare 1, cu toți indicatorii atinși). Acesta este
indicatorul maxim. În funcție de indicatorii pozitivi notarea se poate face prin
menționarea numărului de indicatori: ND1-11, ND1-10 etc.
22
Nivelul 2. Orașe cu un nivel mediu de dezvoltare, caracterizate prin:
1. Stagnare demografică;
2. Stagnare economică sau evoluție constantă;
3. Un număr redus de sectoare economice;
4. O pondere ridicată a sectorului secundar și nesemnificativă în sectorul terțiar;
5. Un nivel educațional mediu al populației;
6. O rețea insuficientă a unităților de învățământ;
7. O rețea insuficientă a unităților medicale;
8. Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului;
9. PIB constant sau fluctuant;
10. Dezvoltarea orașului se realizează în salturi, fluctuant. Există o strategie de
dezvoltare a orașului, dar nu există posibilitatea cuantificării impactului
proiectelor de dezvoltare și modernizare asupra comunității;
11. Sistemele moderne de management al calității se află în curs de implementare;
12. Există persoane calificate în accesarea fondurilor destinate dezvoltării orașului.
Codificare: ND2-12 (nivel de dezvoltare 2, cu toți indicatorii atinși). Acesta este
indicatorul maxim. În funcție de indicatorii pozitivi notarea se poate face prin
menționarea numărului de indicatori: ND2-11, ND2-10 etc.
Nivelul 3. Orașe slab dezvoltate, caracterizate prin:
1. Scădere demografică;
2. Scădere economică. Toți indicatorii economici au valori negative;
3. Caracter monoindustrial al sectoarelor de activitate;
4. Preponderența sectorului primar (agricultură sau industria prelucrătoare);
5. Un nivel educațional scăzut al populației;
23
6. O densitate ridicată a populației școlare la numărul de cadre didactice. Unități
școlare insuficiente raportate la numărul de locuitori;
7. Insuficiența unităților medicale față de nevoile populației. Un număr ridicat de
pacienți pentru un medic;
8. Infrastructură urbană inexistentă sau nesemnificativă;
9. PIB în scădere;
10. Nu există măsuri de dezvoltare a orașului. Nu există o strategie de dezvoltare a
orașului;
11. Nu există sisteme de management a calității implementate sau în curs de
implementare;
12. Nu există departamente sau persoane calificate în accesarea fondurilor destinate
dezvoltării orașului.
Codificare: ND3-12 (nivel de dezvoltare 1, cu toți indicatorii atinși). Acesta este
indicatorul maxim. În funcție de indicatorii pozitivi notarea se poate face prin
menționarea numărului de indicatori: ND3-11, ND3-10 etc.
Pentru comunitățile care nu au astfel de indicatori sau au în total mai puțin de 6
indicatori atinși pentru nivelul 3 se poate asocia notarea suplimentară ND0-1, ND0-
2….ND0-5.
Pentru a clasifica o comunitate la grupa ND1 sunt necesare atingerea a cel puțin 6
indicatori în condițiile prevăzute la această grupă.
Prin compararea datelor statistice și a celor colectate de la instituțiile publice orice
comunitate se află pe o anumită poziție. Obiectivele strategice de dezvoltare devin cele
care nu îndeplinesc condițiile de trecere la nivelul ND1.
24
CAPITOLUL II ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ ACTUALĂ LA
NIVELUL ORAŞELOR REGIUNII SUD-VEST OLTENIA
1. Precizări introductive
Numeroasele studii destinate analizei mediului urban pot fi clasificate în funcție de
câteva criterii, în raport de care se caută explicația unor fenomene sociale și economice
deja constatate sau care devin elemente importante în analiza evoluției viitoare a
comunităților sau a regiunilor în care se realizează aceasta.
Rezultatele unor astfel de cercetări au evidențiat că formarea și dezvoltarea
comunităților umane este strict relaționată cu funcțiile pe care fiecare grupare de
indivizi umani le îndeplineau împreună. Sociabilitatea și activitatea comună reprezintă
principala capacitate a oamenilor de a lucra și conviețui în comun pentru îndeplinirea
diverselor interese: activitate economică, exploatarea resurselor naturale sau
satisfacerea celor de natură personală precum educația, familia etc.
Specificul general al mediului urban românesc este ușor atipic prin comparație cu cel
al țărilor avansate. Modul în care comunitățile urbane au apărut și s-au dezvoltat este
diferit față de cele occidentale. Majoritatea orașelor românești sunt rezultatul
dezvoltării funcțiilor comerciale ale fostelor comunități rurale. Întregul mediu urban
românesc este relativ nou prin raportare la o scală mondială, iar structura internă a
multor orașe, în special a celor cu un număr mai mic de populație este încă dependentă
de activitățile specifice unor comunități rurale mai extinse (gradul de ocupare în
agricultură). Astfel, aspectul majorității orașelor este diferit de cel al țărilor occidentale
datorită caracterului monoindustrial al multor orașe românești.
În cadrul acestui studiu intenționăm să realizăm o descriere a specificului orașelor
din Oltenia în funcție de mai mulți indicatori, cu scopul identificării necesității de
dezvoltare a acestora. Prima dificultate apărută într-un astfel de demers a fost cea a
25
indicatorilor relevanți pentru descriere, dar cu utilitate în ceea ce privește
fundamentarea acțiunilor viitoare. Perspectiva elaborării, alegerii și selectării
indicatorilor relevanți este cea a experienței de până acum. Îndicatorii care vizează
dezvoltarea societății românești ne plasează în partea de jos a ierarhiilor europene. Deși
există un decalaj real între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor societăți, trendurile
negative sunt un argument real al disfuncționalităților existente. Reluarea trendurilor
necesare de creștere devine un obiectiv al oricărei strategii de dezvoltare, politici
publice sau planificare a acțiunilor viitoare. Fără o estimare reală a rezultatelor vizate
există un risc major de eșec al tuturor acțiunilor realizate.
În acest sens, fixarea obiectivelor cu mare impact, sau cel puțin cu impact
semnificativ, asupra dezvoltării urbane devine o activitate de prim rang. Importanța unei
dezvoltări continue a mediului urban sub toate aspectele este esențială pentru
creșterea întregii zone sau regiuni datorită influenței pe care orașele o exercită asupra
zonelor periurbane sau asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea unei regiuni este
dependentă, în acest caz, de capacitatea orașelor de a se transforma în veritabili vectori
de dezvoltare.
Proiectarea structurată a acestui studiu este asigurată de ordonarea răspunsurilor la
câteva întrebări de bază care jalonează întregul parcurs al cercetării: Ce facem? De ce
facem? Cum facem?
Răspunsurile la prima întrebare se vor concretiza în identificarea obiectivelor de
dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020. De asemenea, portofoliul de proiecte
necesar regiunii Oltenia este un răspuns la această întrebare.
A doua întrebare necesită răspunsuri rezultate din mai multe planuri de analiză.
Astfel, sunt necesare o serie de motivații și argumentații referitoare la scopul acțiunilor
inițiate. Aceste motivații presupun argumentare naturii obiectivelor asumate: nivelul de
trai, dezvoltarea economică, protecția mediului, creșterea atractivității, creșterea
26
gradului de educație a populației etc. La acestea se adaugă finalitățile măsurabile
necesare autoevaluării de la sfârșitul anului 2020.
Ultima întrebare are rolul de identificare a resurselor necesare pentru a susține
răspunsurilor la primele două întrebări. Reprezintă o totalizare a resurselor umane,
financiare și materiale care vor susține atingerea obiectivelor. O altă categorie de
răspunsuri la această întrebare este cea a totalizării costurilor presupuse de acțiunea
coordonată a întregului ansamblu instituțional.
Prin repetarea acestor întrebări de-a lungul tuturor etapelor studiului putem păstra
coerența cercetării și menținerea fără deviații a obiectivelor în centrul preocupărilor.
2. Descriere generală
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este formată din 5 județe: Dolj, Gorj,
Mehedinți, Olt, Vâlcea. Din punct de vedere al numărului de județe se află pe penultimul
loc, fiind una dintre regiunile mici ale țării. Reorganizarea statistică a inclus Oltenia
alături de regiunea Vest (regiunea cu cele mai puține județe-4) în Macroregiunea 4.
Populația regiunii este corelată cu numărul de județe fiind una dintre cele mai puțin
numeroase, devansând din acest punct de vedere regiunea Vest.
REGIUNEA DE DEZVOLTARE
POPULAŢE TOTALĂ
POPULAŢE URBANĂ
POPULAȚIE RURALĂ
PONDERE POPULAȚIE
URBANĂ
2010
Nord Vest 2 719 719 1 449 855 1 269 864 53,3
Centru 2 524 418 1 499 280 1 025 138 59,4
Nord- Est 3 712 396 1 601 968 2 110 428 43,2
Sud-Est 2 811 218 1 548 320 1 262 898 55,1
București-Ilfov 2 261 698 2 080 013 181 685 92,0
27
Sud-Muntenia 3 267 270 1 354 092 1 913 178 41,4
Sud-Vest Oltenia 2 246 033 1 075 897 1 170 136 47,9
Vest 1 919 434 1 209 245 710 189 63,0
România 21 462 186 11 818 670 9 643 516 55,1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, prelucrare date
Tabelul anterior evidențiază densitatea demografică a fiecărei regiuni, la care este
adăugată structura populației în funcție de cele două medii de rezidență.
Ponderea populației urbane din totalul regional evidențiază două categorii de
regiuni distribuite în jurul mediei naționale. Regiunea Sud-Vest Oltenia are o pondere de
47,9% fiind plasată sub media națională. Regiunile de dezvoltare cu o pondere a
populației urbane mai redusă decât Oltenia sunt: Nord-Est (43,2%) și Sud-Muntenia
(41,4%).
Din punct de vedere al cifrelor absolute se constată că Oltenia are cel mai mic număr
de locuitori ai mediului urban.
Pentru a ne încadra în tematica acestui studiu încercăm să asociem această structură
cu PIB-ul regional:
REGIUNEA DE DEZVOLTARE
PONDERE
POPULAȚIE
URBANĂ
PIB 2008
PIB 2009 CONTRIBUŢIE
PIB 2009
% Prețuri curente RON
Nord Vest 53,3 21542.1 21297.4 10,8%
Centru 59,4 22707.7 22618.8 11,5 %
Nord- Est 43,2 14794.5 14649.3 7,5%
Sud-Est 55,1 19098.9 18738.2 9,6%
București-Ilfov 92,0 59680.2 55079.3 28,2%
Sud-Muntenia 41,4 19648.1 19913.7 10,2%
Sud-Vest Oltenia 47,9 17831.8 17752.8 9,1%
Vest 63,0 26173.2 25602.4 13,1%
România 55,1 23934.6 23341.4
Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo-on line, prelucrare date
28
Prin comparație, observăm că PIB-ul regional pe locuitor este mai mare în regiunile
cu o pondere mai ridicată a populației din mediul urban. Cel mai ridicat PIB aparține
regiunii București-Ilfov, urmat de regiunea Vest. Acestea sunt singurele regiuni care au
un PIB peste media națională, în timp ce restul regiunilor au un PIB situat sub media
regională. Oltenia are penultimul PIB din România, devansând doar regiunea Nord-Est.
Contribuția la formarea PIB-ului regional dezvăluie o ierarhie a productivității regionale
dar și disparitățile existente în România în ceea ce privește productivitatea economică.
Se observă că regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare (București-Ilfov), cu cea mai
redusă suprafață geografică, dar cu o populație comparabilă cu a celorlalte regiuni, are o
contribuție semnificativă la formarea PIB-ului regional, de 28,2%.
Considerăm că argumentul asocierii dintre mediul urban și valoarea PIB-ului este
susținut de productivitatea muncii industriale, a diversității sectoarelor de activitate și a
unui nivel mai ridicat de educație a populației.
În cazul regiunii Sud - Muntenia, se observă că în raport cu Oltenia există un PIB mai
ridicat în condițiile unei ponderi mai reduse a mediului urban. Aceasta este singura
excepție de la regularitatea afirmată anterior asupra asocierii dintre productivitate și
ponderea mediului urban. Pentru explicație considerăm că asupra productivității muncii
(evidențiată prin PIB) acționează și alți factori, exogeni regiunii respective. Regiunea
Sud-Muntenia este plasată geografic în jurul capitalei țării București, a cărei
productivitate ridicată are efecte pozitive asupra arealului geografic înconjurător.
Această apropiere face ca Bucureștiul să fie principalul beneficiar al bunurilor și
serviciilor din această regiune asigurând o intensificare a schimburilor comerciale.
Acest aspect oferă o temă de reflecție asupra relațiilor dintre marile orașe și
regiunile adiacente, ce poate fi o cale de acțiune în impulsionarea dezvoltării regionale
prin creșterea economică și extinderea mediului urban, capabil de a concentra forțele
economice și sociale productive.
29
2.1. Caracteristici ale mediului urban din Oltenia
Mediul urban al regiunii Oltenia este format din 40 de orașe, distribuite astfel:
JUDEŢUL MUNICIPII ORAŞE TOTAL UNITĂŢI
URBANE
2011
Dolj 3 4 7
Gorj 2 7 9
Mehedinți 2 3 5
Olt 2 6 8
Vâlcea 2 9 11
Total 11 29 40
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, prelucrare date
La sfârșitul anului 2011 în România existau 320 de orașe. Prin raportare constatăm
că la nivel administrativ mediul urban din Oltenia deține 12,5% din numărul total al
orașelor. O parte dintre aceste orașe sunt relativ noi pe harta mediului urban regional,
astfel că trebuie examinate cu atenție direcțiile de dezvoltare necesare diversificării
sectoarelor economice, de creștere a capacității industriale și a sectorului terțiar,
sectoare de activitate care generează cele mai ridicate venituri.
JUDEŢUL MUNICIPII ORAŞE TOTAL UNITĂŢI
URBANE
Entități urbane înființate după anul 1989
Dolj 1. Băilești 2. Calafat
1. Bechet 2. Dăbuleni
7
Gorj 1. Motru 1. Tismana 2. Turceni
9
Mehedinți 1. Orșova 5
Olt 1. Caracal 1. Potcoava 8
Vâlcea 1. Drăgășani 1. Băbeni 2. Bălcești 3. Berbești
11
Total 6 8 40
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, prelucrare date
30
Prin analiza celor două tabele se observă că mediul urban din Oltenia este relativ
tânăr, cu opt localități din 29 devenite orașe după anul 1989 și 6 devenite municipii
după aceeași dată. Această transformare recentă a unor comunități rurale datorită
numărului ridicat de populație, evidențiază nevoia unei analize atente a infrastructurii
urbane și a potențialului de evoluție datorită modificării statutului rezidențial.
Caracterul general al comunităților rurale este determinat de predominanța activităților
agricole de gospodării de subzistență, de un grad mare de ocupare în agricultură și de o
structură ocupațională limitată. Prin modificarea statutului rezidențial sunt necesare
investiții în infrastructura urbană, a conectării noilor orașe la rețeaua urbană a regiunii și
creșterea influenței economice a acestora asupra arealului rural învecinat.
2.1.1. Observaţii cu privire la mediul urban din judeţele Olteniei
Distribuția orașelor în regiune și în județele componente oferă informații relevante
cu privire la oportunitățile oferite populației din punct de vedere și social. Concentrarea
anumitor activități umane în anumite regiuni indică existența resurselor economice,
naturale și umane care au contribuit la creșterea avansului economic și diversificarea
ariilor ocupaționale. De asemenea, distanțele dintre orașe indică și arealul înconjurător
influențat de acestea. O distanță mai mare între orașe indică o influență mai ridicată, în
timp ce o densitate mai mare a orașelor indică o influență scăzută asupra regiunilor
periurbane.
Este dificil de estimat cu exactitate modul în care orașul influențează zonele
învecinate, dar odată ce un oraș se înscrie pe un trend ascendent de dezvoltare
probabilitatea de apariție a unor noi orașe în apropiere devine din ce în ce mai redusă.
Analiza distribuției teritoriale a orașelor din Oltenia evidențiază următoarele
aspecte:
Județul Dolj. Se observă o distribuție în formă de stea a rețelei urbane. În centru se
află reședința județului, Craiova, care este și cel mai important centru economic și social
din regiune. Restul orașelor sunt destul de depărtate de reședința județului, grupate în
31
special în partea de sud a județului, de-a lungul Dunării, iar cele mai apropiate orașe
sunt reduse ca dimensiuni și au un profil predominant agricol.
Județul Gorj. Este caracterizat printr-o grupare a orașelor spre partea de nord a
județului, în centrul căreia se află reședința județului Municipiul Tg. Jiu. Al doilea
municipiu al județului dar și încă trei orașe au un caracter monoindustrial, rezultat din
predominanța sectoarelor minier și petrolier.
Județul Mehedinți. Nu este caracterizat de o grupare a orașelor într-un anume
areal, acestea fiind răspândite pe întreaga suprafață a județului. Municipiul Dr. Tr.
Severin, reședința de județ, nu se află în centrul sistemului de rețelei de drumuri și are o
conectare slabă cu celelalte centre urbane. În plus, acestea se află la confluența cu
celelalte județe fiind influențate de conexiunile economice și culturale cu acestea:
32
Strehaia se află în apropierea județelor Dolj și Gorj, în apropierea unui puternicului
centru industrial de la Turceni, Baia de Aramă este apropiată de județul Gorj, existând o
influență și interdependență cu localitățile urbane apropiate, precum Tismana, Motru,
Tg. Jiu, iar Orșova se află la confluența cu județul Caraș Severin, aproape de Băile
Herculane, influențată de regiunea de dezvoltare Vest (care cuprinde județele din
Banat).
Județul Vâlcea. Are o structură asemănătoare cu cea a județului Gorj, având o
densitate mai mare a centrelor urbane în nordul județului, fiind bine conexate prin căi
de comunicație între ele. Se observă o grupare a acestora în interiorul județului,
existând o distanță destul de mare față de localitățile urbane din celelalte județe.
Județul Olt. Are o distribuție liniară a centrelor urbane plasate în paralel de-a lungul
a două căi de comunicație care fac legătura între vestul și estul țării. Cele mai multe
33
dintre acestea (Balș, Slatina, Potcoava și Piatra Olt în apropierea acestei linii) se află
plasate de-a lungul drumului european E 70 ce face legătura între Timișoara și București,
cu trecere prin alte două reședințe de județ din Oltenia, Dr. Tr. Severin și Craiova.
La nivelul întregii regiuni se observă influența majoră a Municipiului Craiova,
ilustrată de arealul înconjurător destul de extins în care nu se află orașe relativ mari sau
bine dezvoltate. Orașele din județele Gorj și Vâlcea sunt grupate spre nord, cele din
Mehedinți spre se găsesc spre est și nord. Singura excepție se observă în județul Olt,
unde mediul urban se află aliniat de-a lungul căilor de comunicație ce leagă Craiova de
București.
Privitor la influența municipiului Craiova observăm că orașele care se află la distanțe
mai mici de 100 km se află conectate economic cu acesta. Acesta este principalul
element care trebuie luat în considerare și care necesită o analiză la nivelul întregii
regiuni în funcție de influența orașelor mari asupra mediului urban înconjurător.
34
2.1.2. Caracteristici ale orașelor din regiune
Pentru înțelegerea rețelei de comunități urbane din Oltenia este necesară o analiză
de ansamblu a caracteristicilor acestora și un demers de identificare a asemănărilor și
diferențelor dintre acestea.
Pentru a ilustrarea acestor caracteristici prezentăm un tabel cu principalii indicatori
ai orașelor:
JUDEŢUL DOLJ POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE
URABNĂ
PONDEREA POPULAŢIEI
URBANE DIN POPULAŢIA
TOTALĂ
2010
Total 379320 100,0% 54,0%
Craiova 298740 78,8%
Băilești 19536 5,2%
Calafat 17707 4,7%
Bechet 3873 1,0%
Dăbuleni 12692 3,3%
Filiași 18650 4,9%
Segarcea 8122 2,1%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, prelucrare date
Mediul urban din județul Dolj este influențat de reședința județului Municipiul
Craiova. Aici trăiesc 78,8% dintre locuitorii mediului urban. Următoarele orașe, ca
pondere demografică sunt Băilești (5,2%), Filiași (4,9%) și Calafat (4,7%).
JUDEŢUL GORJ POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE
URBANĂ
PONDEREA POPULAŢIEI
URBANE DIN POPULAŢIA
TOTALĂ
Total 178401 100,0% 47,3%
Tg. Jiu 96396 54,0%
Motru 22170 12,5%
Bumbești Jiu 10423 5,8%
Novaci 5986 3,4%
Rovinari 13375 7,5%
Tg. Cărbunești 8947 5,0%
Țicleni 5200 2,9%
Tismana 7724 4,3%
Turceni 8180 4,6%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
35
Mediul urban din județul Gorj deține mai puțin de jumătate din populația județului.
Dacă adăugăm la această structură și faptul că orașele Tismana și Turceni au devenit
orașe în anii 2000 constatăm că urbanizarea acestui județ este relativ la început de
drum, iar dezvoltarea acestuia presupune o analiză exactă a nevoilor pentru a se elabora
o strategie unitară care să vizeze suplimentarea impactului orașelor asupra arealului
geografic.
JUDEŢUL MEHEDINȚI POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE
URBANĂ
PONDEREA POPULAŢIEI
URBANE DIN POPULAŢIA
TOTALĂ
Total 141839 100,0% 48,7%
Dr. Tr. Severin 105739 74,5%
Orșova 12616 8,9%
Baia de Aramă 5763 4,1%
Strehaia 11496 8,1%
Vânju Mare 6225 4,4%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Ponderile demografice deținute de orașele județului Mehedinți evidențiază
diferențe majore între reședința de județ și celelalte orașe. structura economică și
distribuția geografică a orașelor relevă rolul important pe care municipiul Dr. Tr. Severin
îl deține în dezvoltarea județului.
Pentru un impact sporit asupra arealului rural este necesară elaborarea unei
strategii având în vedere ponderea redusă a celorlalte județe și influența exercitată
asupra celorlalte orașe de către specificul orașelor din județele învecinate. De
asemenea, este necesară impulsionarea rapidă a dezvoltării mediului urban care deține
mai puțin de jumătate din totalul populației.
JUDEŢUL OLT POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE
URBANĂ
PONDEREA POPULAŢIEI
URBANE DIN POPULAŢIA
TOTALĂ
Total 188367 100,0% 40,7%
Slatina 77108 40,9%
Caracal 34730 18,4%
Balș 20845 11,1%
36
Corabia 19189 10,2%
Drăgănești Olt 12153 6,5%
Piatra Olt 6121 3,2%
Potcoava 5863 3,1%
Scornicești 12358 6,6%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Ponderea cea mai ridicată a populației rezidente în urban aparține municipiului
Slatina, ce deține 40,9% din total. Alături de reședința județului există trei localități
urbane cu peste 10,0% pondere a populației urbane. Această structură indică un mediu
urban relativ echilibrat cu posibilitatea creării mai multor poli de creștere urbană. În
prezent, județul Olt are cea mai redusă pondere a populației urbane dintre județele
Olteniei și, probabil, una dintre cele mai scăzute din țară. Acest specific se poate datora
poziționării geografice între două județe cu un mediu urban mai dezvoltat, Dolj și Argeș,
ale căror reședințe de județ, Craiova și Pitești, influențează puternic zonele învecinate.
Principalele direcții de dezvoltare pot fi înțelese din distribuția majorității orașelor
de-a lungul principalelor drumuri de legătură dintre estul și vestul țării.
JUDEŢUL VÂLCEA POPULAŢIE TOTALĂ PONDERE POPULAŢIE
URBANĂ
PONDEREA POPULAŢIEI
URBANE DIN POPULAŢIA
TOTALĂ
Total 185219 100,0% 45,6%
Rm. Vâlcea 110731 59,8%
Drăgășani 20245 10,9%
Băbeni 9752 5,3%
Băile Govora 2885 1,6%
Băile Olănești 4551 2,5%
Bălcești 5539 3,0%
Berbești 5580 3,0%
Brezoi 6945 3,7%
Călimănești 8769 4,7%
Horezu 6701 3,6%
Ocnele Mari 3521 1,9%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Vâlcea există cele mai numeroase comunități urbane din Oltenia.
Ponderea cea mai ridicată este deținută de reședința județului, municipiul Râmnicu
37
Vâlcea. Aceasta este urmată de municipiul Drăgășani cu 10,9%. Dezvoltarea viitoare a
mediului urban este dependentă de conexarea eficientă a economiilor locale
concentrate în jumătatea de nord a județului și datorită zonelor de influență reduse ale
orașelor mici asupra mediului înconjurător datorită influenței mai ridicate a reședinței
județului. Populația urbană este concentrată în reședința județului Rm. Vâlcea care
deține 59,8%, urmat de municipiul Drăgășani cu 10,9%. Celelalte orașe au ponderi
reduse având o populație mai mică de 10 000 locuitori.
2.2. Clasificarea orașelor
Pentru o analiză de ansamblu a unei structuri teritoriale sunt necesare o serie de
criterii relevante pentru tema de cercetare stabilită. În cazul acestui studiu căutăm
criterii pentru a stabili o serie de ierarhii utile pentru stabilirea nivelului actual de
dezvoltare cât și pentru a putea identifica necesitățile de dezvoltare ale fiecăruia.
2.2.1. Criteriul demografic
În funcție de acest criteriu considerăm că orașele din regiunea de dezvoltare Sud-
Vest Oltenia au o ierarhie care indică concentrarea ponderii populației urbane în
reședințele de județ (Craiova, Rm. Vâlcea, Dr. Tr. Severin, Tg. Jiu, Slatina). Dintre acestea
doar două concentrează mai mult de 10 procente din totalul populației urbane
regionale: Craiova și Rm. Vâlcea.
Această structură indică o rețea urbană dezechilibrată în teritoriu și o arie scăzută de
influență a celor mai multe dintre orașe. Prin raportarea structurii urbane la
productivitatea economică și compararea cu celelalte regiuni ale țării constatăm că
ponderea scăzută a populației urbane și concentrarea acesteia doar în anumite regiuni
este un factor care contribuie la nivelul scăzut al PIB-ului regional actual, care plasează
Oltenia pe a șaptea poziție. Diversificarea activităților economice și dezvoltarea celor cu
un impact major asupra PIB-ului (sectoarele terțiar și cuaternar) este specifică mediului
urban. Infrastructura necesară acestor activități este posibilă în orașele dezvoltate, iar
38
formarea unor specialiști capabili să activeze și să susțină astfel de activități este, de
asemenea, posibilă doar într-un mediu urban cu o infrastructură suficientă.
NR.
CRT ORAŞUL
POPULAŢIE
TOTALĂ JUDEŢUL
PONDERE
JUDEŢEANĂ
PONDERE
REGIONALĂ CATEGORIE
1. Craiova 298740 Dolj 78,8% 27,8% I
2. Rm. Vâlcea 110731 Vâlcea 59,8% 10,3% II
3. Dr. Tr. Severin 105739 Mehedinți 74,5% 9,9% III
4. Tg. Jiu 96396 Gorj 54,0% 9,0% IV
5. Slatina 77108 Olt 40,9% 7,2% V
6. Caracal 34730 Olt 18,4% 3,2% VI
7. Motru 22170 Gorj 12,5% 2,1% VII
8. Balș 20845 Olt 11,1% 1,9%
9. Drăgășani 20245 Vâlcea 10,9% 1,9% VIII
10. Băilești 19536 Dolj 5,2% 1,8%
11. Corabia 19189 Olt 10,2% 1,8%
12. Filiași 18650 Dolj 4,9% 1,7%
13. Calafat 17707 Dolj 4,7% 1,7%
14. Rovinari 13375 Gorj 7,5% 1,2% IX
15. Dăbuleni 12692 Dolj 3,3% 1,2%
16. Orșova 12616 Mehedinți 8,9% 1,2%
17. Scornicești 12358 Olt 6,6% 1,2%
18. Drăgănești Olt 12153 Olt 6,5% 1,1%
19. Strehaia 11496 Mehedinți 8,1% 1,1%
20. Bumbești Jiu 10423 Gorj 5,8% 1,0%
21. Băbeni 9752 Vâlcea 5,3% 0,9% X
22. Tg. Cărbunești 8947 Gorj 5,0% 0,8%
23. Călimănești 8769 Vâlcea 4,7% 0,8%
24. Turceni 8180 Gorj 4,6% 0,8%
25. Segarcea 8122 Dolj 2,1% 0,8%
26. Tismana 7724 Gorj 4,3% 0,7%
27. Brezoi 6945 Vâlcea 3,7% 0,6% XI
28. Horezu 6701 Vâlcea 3,6% 0,6%
29. Vânju Mare 6225 Mehedinți 4,4% 0,6%
30. Piatra Olt 6121 Olt 3,2% 0,6%
31. Novaci 5986 Gorj 3,4% 0,6%
32. Potcoava 5863 Olt 3,1% 0,5%
33. Baia de Aramă 5763 Mehedinți 4,1% 0,5%
34. Berbești 5580 Vâlcea 3,0% 0,5%
35. Bălcești 5539 Vâlcea 3,0% 0,5%
36. Țicleni 5200 Gorj 2,9% 0,5%
37. Băile Olănești 4551 Vâlcea 2,5% 0,4%
38. Bechet 3873 Dolj 1,0% 0,4%
39. Ocnele Mari 3521 Vâlcea 1,9% 0,3% XII
40. Băile Govora 2885 Vâlcea 1,6% 0,3%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
39
Din punct de vedere al ponderii populației urbane, orașele regiunii au fost împărțite
în 12 grupe, scalate la un interval de 0,2%. În funcție de grupa în care sunt încadrate
orașele, estimăm că politicele demografice și de asigurare a unei infrastructuri urbane
suficiente au efecte asemănătoare, iar exemplele de bune practici pot fi transferate fără
adaptări suplimentare în interiorul aceleiași grupe. De asemenea, strategia de
dezvoltare urbană poate viza obiective în funcție de aceste grupe și monitorizarea
acestora, întrucât în condițiile conexiunilor economice, educaționale, sociale,
comerciale, strategiile individuale neconectate la o strategie regională nu pot favoriza
dezvoltarea fiecărui oraș în parte.
2.2.2. Infrastructura
NR.
CRT ORAŞUL JUDEŢUL
SUPRAFAŢA ACOPERITĂ KM2 / KM UTILITATE
CATEGORIE Străzi Rețeaua de
apă
Canalizare Media*
1. Motru Gorj 8,52 0,37 16,83 8,57 I
2. Novaci Gorj 5,81 0,16 22,73 9,56
3. Rm. Vâlcea Vâlcea 9,43 8,81 13,12 10,45 II
4. Rovinari Gorj 15,38 0,29 21,19 12,29
5. Balș Olt 12,24 8,68 17,21 12,71
6. Tg. Cărbunești Gorj 19,50 0,20 19,02 12,90
7. Caracal Olt 14,92 10,72 14,56 13,4
8. Orșova Mehedinți 11,59 15,40 14,21 13,73
9. Scornicești Olt 22,86 8,65 14,81 15,44
10. Calafat Dolj 16,51 12,77 17,61 15,63
11. Dr. Tr. Severin Mehedinți 16,11 11,91 18,94 15,6
12. Craiova Dolj 18,39 13,15 16,23 15,92
13. Drăgășani Vâlcea 13,70 16,79 24,36 18,28 III
14. Corabia Olt 8,22 19,21 29,46 18,96
15. Slatina Olt 18,11 20,28 20,25 19,54
16. Băilești Dolj 14,60 16,53 30,08 20,40
17. Băile Olănești Vâlcea 5,23 19,21 36,82 20,42
18. Baia de Aramă Mehedinți 20,10 11,29 31,90 21,09 IV
19. Filiași Dolj 13,98 22,36 32,88 23,07
20. Tg. Jiu Gorj 27,06 2,56 47,22 25,61
21. Băile Govora Vâlcea 9,13 10,00 9,55 28,68 V
22. Brezoi Vâlcea 17,07 23,37 51,20 30,54
23. Vânju Mare Mehedinți 16,70 16,47 72,37 35,18 VI
24. Strehaia Mehedinți 11,03 37,55 71,67 40,08
25. Călimănești Vâlcea 15,88 21,96 89,65 42,49 VII
26. Drăgănești Olt Olt 8,63 49,16 73,33 43,70
40
27. Segarcea Dolj 12,87 15,94 104,58 44,46
28. Băbeni Vâlcea 17,98 30,23 86,92 45,04
29. Piatra Olt Olt 10,38 14,62 144,17 56,39 VIII
30. Turceni Gorj 19,57 0,36 156,57 58,83
31. Horezu Vâlcea 23,94 29,31 141,67 64,97 IX
32. Berbești Vâlcea 12,78 19,41 187,14 73,11
33. Bumbești Jiu Gorj 98,08 0,84 141,67 80,19
34. Ocnele Mari Vâlcea 9,52 20,15 262,86 97,51
35. Bechet Dolj 6,64 86,33 215,83 102,93
36. Tismana Gorj 92,64 0,85 259,40 117,63
37. Țicleni Gorj 11,43 0,28 423,0 144,9
38. Potcoava Olt 14,16 133,24 503,33 216,91
39. Bălcești Vâlcea 41,90 62,85 2095,00 733,25
40. Dăbuleni Dolj 14,84 14,71 0 -
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date *Media suprafețelor acoperite de toate utilitățile. O medie mai mică indică o acoperire mai apropiată de
necesar
Din punct de vedere al suprafețelor acoperite de infrastructura urbană orașele
Olteniei pot fi împărțite în 9 grupe, la un interval de cinci hectare acoperit de
infrastructură. Acest indicator este relativ și poate fi asociat aspectului urban al fiecărui
oraș. De asemenea, există un necesar de investiții în reducerea acestor suprafețe, iar
obiectivele locale sau zonale pot fi stabilite și în ceea ce privește echilibrarea
suprafețelor acoperite de cele trei componente ale infrastructurii.
Programul investițional la nivel județean poate fi implementat simultan în
comunitățile apropiate pentru reducerea costurilor mai ales în ceea ce privește
investițiile în instalațiile de protecție a mediului, de reciclare a apelor uzate etc.
2.2.3. Economia județeană
JUDEŢUL
SECTORUL DE ACTIVITATE
Agricultură Ind. extractivă Industria
prelucrătoare Industrie Comerț și servicii
Dolj 432 25 25 1359 12678
Gorj 161 53 18 574 5836
Mehedinți 96 16 11 350 3695
Olt 318 19 24 710 5667
Vâlcea 199 24 11 821 7044
Total 1206 137 89 3814 35010
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
41
Structura agenților economici permite clasificarea județelor în funcție de
predominanța anumitor domenii de activitate. În acest sens vom grupa județele în
funcție de domeniile de activitate:
NR.
CRT. JUDEŢUL Agricultură Grupa
1 Dolj 432 I
2 Olt 318 II
3 Vâlcea 199 III
4 Gorj 161
5 Mehedinți 96 IV
Total 1206
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Județele Olteniei pot fi împărțite în patru grupe în funcție de acest domeniu de
activitate. Cele două județe din sudul regiunii, Dolj și Olt au un număr ridicat de agenți
economici, în raport cu celelalte trei. Județele din nordul regiunii, Vâlcea și Gorj au un
număr apropiat de agenți economici în acest domeniu, ceea ce face ca profilul acestora
să fie asemănător.
NR.
CRT. JUDEŢUL Industrie extractivă Grupa
1 Gorj 53 I
2 Dolj 25 II
3 Vâlcea 24
4 Olt 19 III
5 Mehedinți 16
Total 137
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Industria extractivă este bine reprezentată în județul Gorj, care deține 53 din cei
137 de agenți economici. Județele Dolj și Vâlcea au un număr apropiat de agenți
economici, formând o grupă, în timp ce județele Olt și Mehedinți alcătuiesc a treia
categorie, fiind apropiate ca număr de agenți economici.
42
JUDEŢUL INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE GRUPA
Dolj 25 I
Olt 24
Gorj 18 II
Mehedinți 11 III
Vâlcea 11
Total 89
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Industria prelucrătoare este concentrată în județele Dolj și Olt, urmate de județul
Gorj și de județele Mehedinți și Vâlcea, cu același număr de agenți economici.
NR.
CRT. JUDEŢUL Industrie
1 Dolj 1359
2 Vâlcea 821
3 Olt 710
4 Gorj 574
5 Mehedinți 350
Total 3814
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Structura industriei este specifică fiecărui județ, sugerând existența unor factori
particulari care contribuie la numărul de agenți economici.
NR.
CRT. JUDEŢUL Comerț și servicii Grupa
1 Dolj 12678 I
2 Vâlcea 7044 II
3 Gorj 5836 III
4 Olt 5667
5 Mehedinți 3695 IV
Total 3814
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Structura acestui sector de activitate este concentrată în județul Dolj, urmat la o
distanță destul de mare de județul Vâlcea cu 7044 agenți economici. Județele Gorj și Olt
au un profil asemănător, iar județul Mehedinți se află în grupa a IV-a cu 3695 agenți
economici.
43
Structurile de mai sus confirmă ipoteza unei corelații între numărul de agenți
economici și arealul urban. Cel mai sugestiv argument este cel al județului Mehedinți,
care are cele mai puține orașe și, implicit, cel mai mic număr de agenți economici.
Creșterea spațiului urban contribuie la dezvoltarea mediului economic.
În ceea ce privește corelația cu numărul de orașe menționăm că și mărimea acestora
este un alt factor care contribuie la creșterea numărului de agenți economici.
Având în vedere circulația forței de muncă și a impactului pe care economia
orașelor mari o au asupra zonelor adiacente, considerăm că orașele Olteniei pot fi
clasificate în cel puțin trei categorii: orașe cu o economie diversificată, cu un mediu
industrial bine reprezentat și un grad scăzut al ocupării populației în sectorul agricol,
urmate de orașe cu un singur profil industrial preponderent (extractiv sau industrie),
orașe cu un profil predominant agricol.
2.2.4. Populația ocupată activă civilă
Structura ocupațională a populației la nivel județean oferă o imagine de ansamblu a
ofertei de locuri de muncă și calificărilor deținute de populație.
JUDEȚUL
SECTORUL DE ACTIVITATE (MII PERSOANE)
Agricultură Ind.
extractivă
Industria
prelucrătoare Industrie
Comerț și
servicii Total
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010
Dolj 107,3 107,6 1,1 1,1 34,2 33,5 42,1 40,7 121,5 119,5 306,2 302,4
Gorj 38,5 37,6 15,1 13,1 15,1 14,2 36,6 33,6 68,8 69,8 174,1 168,3
Mehedinți 49,0 48,4 0,8 1,1 12,4 11,8 17,2 16,7 44,9 43,3 124,3 121,3
Olt 76,3 76,6 1,0 1 26,7 25,6 30,4 29,0 57,7 56,4 192,1 188,6
Vâlcea 56,6 56,9 2,3 2,2 28,4 28,3 36,4 35,8 79,1 79 202,8 202,2
Total 327,7 327,1 20,3 18,5 113,4 113,4 162,7 155,8 372,0 468,0 999,5 982,8
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
44
Structura ocupațională a populației active oferă un anumit profil la nivel județean a
ocupațiilor populației:
Județul Dolj. Sectoarele de activitate în care activează cele mai multe persoane sunt
agricultura și comerț-servicii. Menționăm că în raport cu celelalte județe există un
număr mai ridicat de persoane ocupate în industrie și industria prelucrătoare.
Județul Gorj. Sectoarele de activitate predominante sunt agricultura și comerț-
serviciile, dar ponderea populației ocupată în industrie este apropiată de ponderea
deținută de persoanele ocupate în agricultură.
Județul Mehedinți. Agricultura și comerț-servicii sunt predominante în structura
ocupațională a populației. În acest județ se observă o diferență foarte mare între aceste
domenii de activitate și celelalte (industrie extractivă, industrie prelucrătoare, industrie).
De asemenea, acest județ are cel mai mare grad de ocupare în agricultură.
Județul Olt. Cei mai numeroși locuitori sunt ocupați în agricultură, sector urmat de
comerț-servicii. În raport cu județul Mehedinți, celălalt județ în care majoritatea
populației este ocupată predominant în agricultură, există un număr mai ridicat de
persoane ocupate în industrie, în proporții apropiate de celelalte județe.
Județul Vâlcea. Cea mai numeroasă populație este ocupată în sectorul comerț
/servicii, urmat de agricultură. Sectoarele industrie-extractivă și industrie sunt bine
reprezentate în structura ocupațională a populației.
2.2.5. Numărul mediu de salariați
Oraşele Olteniei pot fi clasificate în şase grupe, prima fiind formată din municipiul
Craiova, cu peste 100000 salariaţi, urmată de un grup de trei oraşe cu un număr cuprins
între 30 000-50 000 salariaţi, de grupa oraşelor cu un număr de salariaţi cuprins între 10
000-29 999, grupa a patra formată din oraşe cu un număr de salariaţi cuprins între 5000-
9 999, grupa a cincea formată din oraşe care au între 1000-4999 salariaţi şi grupa a
şasea cu un număr mai mic de 1 000 salariaţi.
45
Cuantificarea numărului de salariaţi este un indicator al funcţionalităţii pieţei muncii,
un semn al continuităţii activităţii economice în fiecare localitate. Încadrarea unei
ponderi ridicate de populaţie în rândul salariaţilor oferă o imagine a plătitorilor de taxe
pentru sistemul de asistenţă socială, bugetele locale etc., care la vârsta a treia vor
beneficia de o pensie necesară supravieţuirii. Scăderea muncii salariate evidenţiază
dificultăți funcționale și tendința menținerii unei ponderi ridicate a lucrătorilor
nesalariați ocupați în agricultură. Comparația dintre regiunile de dezvoltare ale
României indică o diferență semnificativă între regiunile în care sectorul terțiar (servicii-
comerț) sau secundar (industrie prelucrătoare și industrie) ocupă o pondere ridicată, iar
agricultura deține o pondere mai mică decât acestea.
NR.
CRT ORAŞUL JUDEŢUL SALARIAŢI GRUPA
1. Craiova Dolj 100683 I
2. Rm. Vâlcea Vâlcea 40082 II
3. Slatina Olt 33930
4. Tg. Jiu Gorj 32945
5. Dr. Tr. Severin Mehedinți 29770 III
6. Caracal Olt 10015
7. Rovinari Gorj 8005 IV
8. Motru Gorj 6702
9. Drăgășani Vâlcea 4638 V
10. Balș Olt 4221
11. Turceni Gorj 4069
12. Calafat Dolj 3727
13. Băbeni Vâlcea 3274
14. Călimănești Vâlcea 3266
15. Corabia Olt 3023
16. Berbești Vâlcea 2640
17. Orșova Mehedinți 2629
18. Bumbești Jiu Gorj 2428
19. Scornicești Olt 2301
20. Băilești Dolj 2247
21. Tg. Cărbunești Gorj 1850
22. Filiași Dolj 1775
23. Horezu Vâlcea 1584
24. Țicleni Gorj 1560
46
NR.
CRT ORAŞUL JUDEŢUL SALARIAŢI GRUPA
25. Piatra Olt Olt 1456
26. Strehaia Mehedinți 1260
27. Novaci Gorj 1220
28. Băile Olănești Vâlcea 1109
29. Drăgănești Olt Olt 1101
30. Vânju Mare Mehedinți 1081
31. Baia de Aramă Mehedinți 839 VI
32. Dăbuleni Dolj 765
33. Bălcești Vâlcea 750
34. Brezoi Vâlcea 750
35. Segarcea Dolj 735
36. Tismana Gorj 667
37. Băile Govora Vâlcea 570
38. Potcoava Olt 457
39. Bechet Dolj 437
40. Ocnele Mari Vâlcea 258
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
3. Structura regiunii pe medii demografice,
zone și densități ale populației
Densitatea populaţiei, reprezentată de numărul mediu de persoane ce revin la un
hectar este prezentată în raport cu media județeană pentru fiecare județ. Prin această
raportare se poate observa tendința orașelor de a concentra populația județeană sau
regională.
JUDEŢUL DOLJ DENSITATE POP/HA
Total 60,99
Craiova 42,42
Filiași 33,36
Calafat 23,83
Băilești 16,32
Segarcea 16,18
Dăbuleni 13,36
Bechet 7,48
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
47
În județul Dolj toate orașele au o medie a populației la hectar mai redusă decât
media județeană. Deși este singurul județ cu o pondere mai mare a populației din urban
în raport cu mediul rural, comunitățile din acest areal concentrează încă o parte
importantă de populație. De asemenea, la această densitate contribuie extinderea
teritorială a orașelor pe fondul declinului demografic, în timp ce comunitățile rurale
rămân stabile din punct de vedere al suprafeței intravilane.
JUDEŢUL GORJ DENSITATE POP/HA
Total 41,76
Motru 39,45
Rovinari 29,99
Tg. Cărbunești 28,68
Tg. Jiu 24,74
Novaci 23,94
Turceni 14,93
Țicleni 12,29
Bumbești Jiu 8,17
Tismana 5,96
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Gorj majoritatea orașelor au o densitate medie a populației apropiată,
cu excepția orașului Motru care are o suprafață apropiată de media județului. Structura
densității populației este influențată de creșterea suprafețelor orașelor, dar în cazul
județului Gorj și de extinderea suprafeței acestuia pe fondul declinului demografic.
JUDEŢUL MEHEDINȚI DENSITATE POP/HA
Total 68,43
Dr. Tr. Severin 44,35
Baia de Aramă 28,67
Orșova 23,67
Vânju Mare 22,64
Strehaia 13,37
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Mehedinți densitatea medie a populației la hectar este cu mult sub
media județeană. Acesta este județul cu cele mai puține orașe, iar mediul rural are o
48
contribuție majoră la media densității județene. Creșterea suprafețelor urbane este
moderată, iar mediile din tabelul de mai sus sunt aproximativ constante pentru întreaga
perioadă cuprinsă între 2000-2010.
JUDEŢUL OLT DENSITATE POP/HA
Total 65,47
Scornicești 77,24
Caracal 31,46
Balș 30,97
Slatina 29,98
Corabia 27,14
Drăgănești Olt 13,81
Potcoava 12,94
Piatra Olt 11,79
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Olt orașul Scornicești are o densitate peste media județeană. În cazul
acestui oraș, suprafața intravilană a rămas nemodificată în perioada 2000-2010. Deși
media este în scădere datorită declinului demografic aceasta se menține încă la un nivel
peste media județeană, deținând în același timp cea mai mare densitate a populației ce
revine la un hectar din întreaga regiune.
JUDEŢUL VÂLCEA DENSITATE POP/HA
Total 40,69
Rm. Vâlcea 55,37
Drăgășani 21,42
Băile Govora 13,74
Brezoi 13,56
Călimănești 11,51
Berbești 10,65
Băile Olănești 9,36
Băbeni 9,35
Ocnele Mari 6,38
Bălcești 4,41
Horezu 3,94
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
49
Reședința județului are o medie a densității populației peste cea regională, fiind
cu mult peste următoarele orașe din județ. În decursul celor 10 ani analizați suprafața
municipiului a rămas constantă ceea ce explică această densitate ridicată.
4. Influența orașelor, inclusiv a celor sub 10 000 de locuitori
asupra localităților rurale învecinate
Influența orașelor asupra zonelor înconjurătoare este dependentă de mai mulți
factori precum: structura internă, structura educațională, unitățile medicale, rețeaua de
transport, infrastructura urbană, diversificarea ocupațiilor, oportunitățile economice
oferite populației, dinamica dezvoltării etc. Comunitățile urbane din Oltenia au
dimensiuni reduse și sunt plasate pe orbita orașelor reședință de județ care au o
influență destul de ridicată asupra localităților învecinate fie ele urbane și rurale.
Considerăm că influența orașelor asupra zonelor rurale învecinate este dependentă
de numărul factorilor existenți. De asemenea, poate exista o influență segmentată
asupra comunelor și satelor, datorată predominanței unuia sau altuia dintre acești
factori. De exemplu, poate exista o influență economică, fără a exista și o influență
educațională sau a sistemului de sănătate, asigurate de alt oraș. Din acest punct de
vedere se constată o complexitate sporită a conexiunilor dintre orașe și a influențelor
exercitate de acestea, o zonă formată din mai multe comunități rurale aflându-se sub
influența mai multor centre urbane. Funcțiile urbane sunt destinate nu doar satisfacerii
necesităților fiecărui oraș dar și a nevoilor din zonele rurale învecinate. Amplitudinea
acestora este un factor determinant al distanței până la care un oraș își manifestă
influența.
În literatura destinată analizei și măsurării acestei influențe sunt luate în calcul
populația fiecărui oraș și distanța dintre acestea. Relația teoretică utilizată pentru
măsurarea relativă a zonelor de influență este cea a lui Reilly-Converse: DB=
DAB/1+PA/PB. Rezultatele obținute prin această metodă pot fi modificate în funcție de
50
anumite caracteristici: relief, ocupațiile preponderente ale populației din zonele rurale
adiacente orașelor, a căilor de comunicație degradate etc.
Influența orașelor din fiecare județ are următoarea structură:
JUDEŢUL DOLJ POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Craiova 298740
Băilești 19536 60,069 Km 4 km
Calafat 17707 90,683km 5 km
Bechet 3873 79,102 km 1 km
Dăbuleni 12692 78,851 km 3 km
Filiași 18650 36,708 km 2 km
Segarcea 8122 30,474 km 0,8 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEŢUL GORJ POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Tg. Jiu 96396
Motru 22170 48,819 km 9 km
Bumbești Jiu 10423 19,53 km 2 km
Novaci 5986 45.016 km 3 km
Rovinari 13375 24,516 km 3 km
Tg. Cărbunești 8947 25,851 km 2 km
Țicleni 5200 23,692 km 1 km
Tismana 7724 32.609 km 2 km
Turceni 8180 61,543 km 5 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEŢUL MEHEDINȚI POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Dr. Tr. Severin 105739
Orșova 12616 30,521 km 3 km
Baia de Aramă 5763 65,729 km 3 km
Strehaia 11496 48,237 km 5 km
Vânju Mare 6225 34,694 km 2 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEȚUL OLT POPULAȚIA TOTALĂ DISTANȚA INFLUENȚA
Slatina 77108
Caracal 34730 42,458 km 13 km
Balș 20845 26,95 km 5 km
Corabia 19189 83,815 km 17 km
Drăgănești Olt 12153 36,788 km 5 km
51
Piatra Olt 6121 15,337 km 1 km
Potcoava 5863 31,235 km 2 km
Scornicești 12358 25,277 km 4 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEŢUL VÂLCEA POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Rm. Vâlcea 110731
Drăgășani 20245 54,101 km 8 km
Băbeni 9752 20,277 km 2 km
Băile Govora 2885 21,662 km 0 km
Băile Olănești 4551 19,765 km 0 km
Bălcești 5539 81,298 km 4 km
Berbești 5580 66,352 km 3 km
Brezoi 6945 38,718 km 2 km
Călimănești 8769 18,202 km 1 km
Horezu 6701 45,135 km 3 km
Ocnele Mari 3521 8,46 km 0 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Influența dintre orașele reședință de județ:
JUDEŢUL POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Craiova 298740
Tg. Jiu 96396 113,634 km 27,7 km
Dr. Tr. Severin 105739 111,863 km 29,4 km
Slatina 77108 51,874 km 10,8 km
Rm. Vâlcea 110731 120,787 km 32,6 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEŢUL POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Rm. Vâlcea 110731
Dr. Tr. Severin 105739 196,324 km 98,162 km
Tg. Jiu 96396 114,009 km 57,004 km
Slatina 77108 88,258 km 44,119 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
JUDEŢUL POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Dr. Tr. Severin 105739
Tg. Jiu 96396 83,118 km 41,559 km
Slatina 77108 163,176 km 81,588 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
52
JUDEŢUL POPULAŢIA TOTALĂ DISTANŢA INFLUENŢA
Tg. Jiu 96396
Slatina 77108 165,054 km 82,527 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Cea mai puternică zonă de influență aparține municipiului Craiova, a cărei influență
se extinde în fiecare județ. În raport cu acest oraș, cea mai extinsă zonă de influență
aparține municipiului Rm. Vâlcea cu 32,6 km, iar cea mai mică zonă de influență
aparține municipiului Slatina cu 10,8 km. Menționăm că spre estul țării influența
municipiului Craiova se suprapune cu cea a capitalei țării, municipiul București. Zona de
influență a Craiovei în raport cu Bucureștiul este de aproximativ 32 km.
În funcție de zonele de influență orașele Olteniei se împart în trei categorii: cele cu
influență majoră asupra zonelor învecinate, categorie în care intră reședințele de județ,
cele cu influență medie care sunt municipii sau orașe îndepărtate de reședințele de
județ și au mai mult de 15 000 de locuitori, urmate de cele cu o influență redusă.
Deși calculul efectuat este teoretic se observă că asupra orașelor cu influențe medii
și reduse se exercită influența reședințelor de județ dar și a orașelor mari învecinate din
celelalte județe, ceea ce le plasează pe orbita acestora. Suprapunerea influențelor
orașelor mari asupra orașelor medii și mici face ca dezvoltarea funcțiilor specifice
orașelor moderne să aibă de suferit. Sectoarele de activitate economică, ce extind
influența orașelor asupra localităților adiacente, sunt inhibate de orașele mari din
vecinătate, iar serviciile urbane vor fi dimensionate doar la necesitățile proprii.
Dezvoltarea prin creștere internă este afectată din acest punct de vedere crescând
importanța economică a reședințelor de județ.
5. Situația elaborării documentelor de urbanism
Această situație este cuprinsă în descrierea primăriilor localităților urbane de la
Capitolul III- Capacitatea de accesare a proiectelor de investiții. Obiective și
53
perspective de dezvoltare ale orașelor, pe termen scurt și mediu, în care asocierea
acestor informații cu celelalte permite o prezentare unitară a situației din fiecare
primărie. Informația se regăsește cu începere de la pagina 214 din prezentul studiu.
6. Situația actuală în regiune din punct de vedere al
dezvoltării mediului urban
Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele
elemente de infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru
dezvoltarea unor proiecte de investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de
capital către zonele cu potențial investițional în creștere și pentru apariția unor noi
centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa
privată în zonele acoperite corespunzător de infrastructura urbană. Tendința normală
de extindere către periferii a orașelor are o influență pozitivă asupra zonelor rurale
învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și conectarea intensă a
structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de asemenea, facilitată
deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea educațională este
facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban. Apropierea de oraș
reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective. Deplasarea în interes
educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația pentru locuire în
suburbii sau mediul rural învecinat a unei părți semnificative a populației urbane.
Motivațiile acestei migrații sunt diverse: cadrul natural mai puțin lipsit de poluare, prețul
mai mic al terenurilor și locuințelor, posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu
costuri mai mici din punct de vedere al investițiilor și a forței de muncă.
54
6.1. Străzi orășenești
6.1.1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 577 577 577 577 700 707 707 707 721 730 731
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 21.32 1.00 0.00 0.00 1.98 1.25 0.14 26.69
CRAIOVA 378 378 378 378 378 378 378 378 378 383 383
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.32 0.00 1.32
BAILESTI 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CALAFAT 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
BECHET 0.00 0.00 0.00 71 78 78 78 78 78 78
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 9.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 9.89
DABULENI 0.00 0.00 0.00 50 50 50 50 60 64 64
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 6.67 0.00 28.00
FILIASI 35 35 35 35 37 37 37 37 39 39 40
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 5.71 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 2.56 14.29
SEGARCEA 37 37 37 37 37 37 37 37 39 39 39
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 0.00 5.41
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Dolj infrastructura urbană a crescut în perioada de timp analizată cu
26,69%. Această creștere este influențată de investițiile realizate în orașele Dăbuleni
(28,00%), Filiași (14,29%), Bechet (9,89%), Segarcea (5,41%) și Craiova (1,32%). Între anii
2000-2010 s-au construit în județul Dolj 154 km de străzi orășenești.
Alături de orașele mai sus menționate se află și câteva orașe unde nu s-a extins
rețeaua de străzi orășenești: Băilești și Calafat.
55
6.1.2. Lungimea străzilor orășenești din județul Gorj
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-
20
00
UM: Km
Go
rj
TOTAL 317 322 325 326 370 371 371 371 384 386 390
Evoluție (%) 1.58 0.93 0.31 13.50 0.27 0.00 0.00 3.50 0.52 1.04 23.03
TARGU JIU 124 124 124 125 125 125 125 125 138 140 144
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.81 0.00 0.00 0.00 0.00 10.40 1.45 2.86 16.13
MOTRU 58 63 63 63 65 66 66 66 66 66 66
Evoluție (%) 8.62 0.00 0.00 3.17 1.54 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 13.79
BUMBESTI-JIU 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
NOVACI 43 43 43 43 43 43 43 43 43 43 43
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ROVINARI 26 26 29 29 29 29 29 29 29 29 29
Evoluție (%) 0.00 11.54 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11.54
TARGU CARBUNESTI
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ORAS TICLENI 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ORAS TISMANA 0.00 0.00 0.00 14 14 14 14 14 14 14
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ORAS TURCENI 0.00 0.00 0.00 28 28 28 28 28 28 28
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În județul Gorj au fost construiți 73 km între anii 2000-2010. Cele mai multe
investiții în acest domeniu au fost realizate în municipiul Târgu Jiu (16,13%), Motru
(13,79%) și Rovinari (11,59%). În celelalte orașe nu s-au realizat investiții. Din acest
punct de vedere se constată o diferență între orașele importante din județul Gorj și
celelalte orașe de mici dimensiuni care nu au proiectat dezvoltarea urbană prin
extinderea infrastructurii.
56
Astfel, se pune problema suficienței aceste infrastructuri pentru orașele județului
Gorj ceea ce ar justifica lipsa investițiilor în extinderea rețelei de străzi.
6.1.3. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt
ANI 2
00
0
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
- - -
TOTAL 505 505 505 505 537 541 541 543 543 543 548
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.34 0.74 0.00 0.37 0.00 0.00 0.92 8.51
SLATINA 140 140 140 140 140 140 140 142 142 142 142
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.43 0.00 0.00 0.00 1.43
CARACAL 69 69 69 69 69 69 69 69 69 69 74
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.25 7.25
BALS 51 51 51 51 51 55 55 55 55 55 55
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84
CORABIA 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
DRAGANESTI-OLT
102 102 102 102 102 102 102 102 102 102 102
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PIATRA-OLT 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 0.00 0.00 0.00 32 32 32 32 32 32 32
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SCORNICESTI 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
57
Rețeaua de străzi orășenești din județul Olt a crescut cu 43 km. Această creștere
se datorează investițiilor din Balș (7,84%), Caracal (7,25%) și Slatina (1,43%). În restul
orașelor nu s-au realizat investiții în extinderea lungimii străzilor orășenești.
6.1.4. Lungimea străzilor orășenești din județul Mehedinți
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Me
he
din
ti
TOTAL 316 316 316 316 316 316 316 317 317 317 317
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.00 0.00 0.00 0.32
DROBETA-TURNU SEVERIN
148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
ORSOVA 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
BAIA DE ARAMA 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
STREHAIA 77 77 77 77 77 77 77 78 78 78 78
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.30 0.00 0.00 0.00 1.30
VANJU MARE 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Investițiile în extinderea infrastructurii urbane din județul Mehedinți este foarte
redusă, de doar un km în 10 ani, datorat orașului Strehaia. În restul orașelor lungimea
străzilor orășenești a rămas constantă.
58
6.1.5. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
UM: Km
Val
cea
TOTAL 487 487 528 616 616 616 646 646 651 681 733
Evoluție (%) 0.00 8.42 16.67 0.00 0.00 4.87 0.00 0.77 4.61 7.64 50.51
RAMNICU VALCEA
175 175 175 198 198 198 198 198 203 203 212
Evoluție (%) 0.00 0.00 13.14 0.00 0.00 0.00 0.00 2.53 0.00 4.43 21.14
DRAGASANI 66 66 69 69 69 69 69 69 69 69 69
Evoluție (%) 0.00 4.55 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.55
BABENI 0.00 17 27 27 27 57 57 57 57 58
Evoluție (%) 0 0 58.82 0.00 0.00 111.11
0.00 0.00 0.00 1.75 114.81
BAILE GOVORA 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
BAILE OLANESTI 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
BALCESTI 0.00 21 28 28 28 28 28 28 30 30
Evoluție (%) 0 0 33.33 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.14 0.00 42.86
BERBESTI 0.00 0.00 48 48 48 48 48 48 41 41
Evoluție (%) 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.58
0.00 -14.58
BREZOI 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
CALIMANESTI 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48 48
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
HOREZU 29 29 29 29 29 29 29 29 29 29 71
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 144.83
OCNELE MARI 23 23 23 23 23 23 23 23 23 58 58
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 152.17
0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
59
În județul Vâlcea s-au realizat cele mai ridicate investiții în extinderea rețelei de
străzi orășenești. În acest județ se regăsește orașul Berbești a cărui rețea de străzi
orășenești s-a redus în cei 10 ani, scăzând cu 14,58 km.
6.2. Utilități
6.2.1. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 514.0 517.2 528.4
528.4
539.0
539.2
539.2
550.4
550.4
550.4
565.4
Evoluție (%) 0.6 2.2 0.0 2.0 0.0 0.0 2.1 0.0 0.0 2.7 10.0
CRAIOVA 418.0 418.0 428.0
428.0
434.0
434.0
434.0
434.0
434.0
434.0
434.0
Evoluție (%) 0.0 2.4 0.0 1.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.8
BAILESTI 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8
Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
CALAFAT 22.0 25.2 26.4 26.4 31.0 31.0 31.0 42.2 42.2 42.2 42.2
Evoluție (%) 14.5 4.8 0.0 17.4 0.0 0.0 36.1 0.0 0.0 0.0 91.8
BECHET 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4
Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1
FILIASI 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0
Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
SEGARCEA 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8
Evoluție (%) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
60
Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj a crescut cu 51,4 km. Această
creștere se datorează investițiilor realizare în Craiova (3,8%), Calafat (91,8%) și Bechet
(9,1%).
6.2.2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Gorj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Go
rj
TOTAL 175.7 176.7 182.4 183.8 191.2 181.1 184.2 194.2 185.1 190.1 199.4
Evoluție (%) 0.57 3.23 0.77 4.03 -5.28 1.71 5.43 -4.69 2.70 4.89 13.49
TARGU JIU 68.5 68.5 68.5 68.5 68.7 68.8 69 79 79 82.5 82.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.29 0.15 0.29 14.49 0.00 4.43 0.00 20.44
MOTRU 31.7 31.7 31.7 31.7 31.7 32.5 32.5 32.5 32.5 33.4 33.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 2.52 0.00 0.00 0.00 2.77 0.00 5.36
BUMBESTI-JIU 7.2 7.2 7.2 7.2 7.2 7.2 9 9 9 9 9
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 25.00 0.00 0.00 0.00 0.00 25.00
NOVACI 5.5 5.5 5.5 5.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 11
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 18.18 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 69.23 100.00
ROVINARI 10.5 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 14.4 14.3
Evoluție (%) 31.43 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.35 -0.69 36.19
TARGU CARBUNESTI
25.4 25.4 25.4 26.4 26.4 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4 16.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 3.94 0.00 -37.88
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -35.43
TICLENI 5.1 5.1 8.1 8.1 8.1 8.1 8.1 8.1 4.5 4.5 1
Evoluție (%) 0.00 58.82 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -44.44
0.00 -77.78
-80.39
TISMANA 2.8 2.8 2.8 2.8 7 7 7 7 5 5 5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 150.00
0.00 0.00 0.00 -28.57
0.00 0.00 78.57
TURCENI 5.2 2.9 4.8 5.2 5.2 4.2 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5
Evoluție (%) -44.23
65.52 8.33 0.00 -19.23
-16.67
0.00 0.00 0.00 0.00 -32.69
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Lungimea rețelei de canalizare din județul Gorj a crescut cu 23,7 km în 10 ani. În
trei localități urbane există scăderi ale lungimii rețelei de canalizare: Târgu Cărbunești,
61
Țicleni și Turceni. În acest caz se pune problema suficienței acestei utilități urbane în
orașele județului și a nevoilor existente în fiecare oraș. Considerăm că regresul
infrastructurii urbane este un indicator al declinului economic și social care contribuie la
scăderea atractivității acestor orașe pentru investiții.
6.2.3. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Me
he
din
ti
TOTAL 175.6
177.3
177.8
177.8 180.5 181.1 185.5 189 200.4 201.1 216
Evoluție (%) 0.97 0.28 0.00 1.52 0.33 2.43 1.89 6.03 0.35 7.41 23.01
DROBETA-TURNU SEVERIN
120 120 120 120 120 120 124.4 125.2 125.2 125.9 125.9
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.67 0.64 0.00 0.56 0.00 4.92
ORSOVA 23.5 28 28 28 28 28 28 28 37.5 37.5 37.5
Evoluție (%) 19.15
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 33.93 0.00 0.00 59.57
BAIA DE ARAMA
3 3 3 3 3 3.6 3.6 6.3 6.3 6.3 6.3
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 75.00 0.00 0.00 0.00 110.00
STREHAIA 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.81 0.00 0.00 18.81
VANJU MARE 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
62
Lungimea rețelelor de canalizare din județul Mehedinți a crescut cu 40,4 km în cei
10 ani analizați. Această creștere se datorează investițiilor realizate în patru din cele
cinci orașe ale județului.
Singura excepție este constituită din orașul Vânju Mare, unde nu s-au realizat
astfel de investiții în cei 10 ani analizați.
6.2.4. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
TOTAL 221.2
235.8 240.5 242.1 247 247.5 257.7 259.7 272.6 279.9 302.5
Evoluție (%) 6.60 1.99 0.67 2.02 0.20 4.12 0.78 4.97 2.68 8.07 36.75
SLATINA 84.1 85 86 86 90.6 91.1 100.3 100.3 105 105.2 127
Evoluție (%) 1.07 1.18 0.00 5.35 0.55 10.10 0.00 4.69 0.19 20.72 51.01
CARACAL 67.4 67.6 67.6 67.6 67.9 67.9 67.9 67.9 67.9 75 75.8
Evoluție (%) 0.30 0.00 0.00 0.44 0.00 0.00 0.00 0.00 10.46 1.07 12.46
BALS 13 13 38.6 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1
Evoluție (%) 0.00 196.92
1.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 200.77
CORABIA 30 30 23 23 23 23 24 24 24 24 24
Evoluție (%) 0.00 -23.33 0.00 0.00 0.00 4.35 0.00 0.00 0.00 0.00 -20.00
DRAGANESTI-OLT 10 10 10 10 10 10 10 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 0.00 0.00 20.00
PIATRA-OLT 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 1.5 15 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9
Evoluție (%) 900.00
-94.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -40.00
SCORNICESTI 11.5 11.5 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8
Evoluție (%) 0.00 -6.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -6.09
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
63
În județul Olt investițiile în rețeaua de canalizare au dus la o extindere 81,3 km.
Investițiile care au contribuit la extinderea acestei utilități sunt cele realizate în Slatina,
Caracal, Balș și Drăgănești-Olt. În orașul Piatra-Olt această utilitate este constantă, iar în
orașele Corabia, Potcoava și Scornicești această utilitate s-a redus.
6.2.5. Lungimea rețelei de canalizare din județul Vâlcea
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Val
cea
TOTAL 255.4 245.5 248.6 251.6 308.2 309.5 314.1 325 338.8 417.1 488.5
Evoluție (%) -3.88 1.26 1.21 22.50 0.42 1.49 3.47 4.25 23.11 17.12 91.27
RÂMNICU VÂLCEA 143.7 143.7 143.7 143.7 144 145 145 145.7 145.7 146.4 152.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.21 0.69 0.00 0.48 0.00 0.48 4.10 6.05
DRĂGĂȘANI 37 37 37 37 38 38 38 38 38.8 38.8 38.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.70 0.00 0.00 0.00 2.11 0.00 0.00 4.86
BĂBENI 12.5 12.5 12.5 12.5 12 12.5 12 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -4.00 4.17 -4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.00
BĂILE GOVORA 11.5 10.3 10.3 12.5 38 38 22 32 22 22 22
Evoluție (%) -10.43
0.00 21.36 204.00 0.00 -42.11
45.45 -31.25
0.00 0.00 91.30
BĂILE OLANESTI 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 13.2 13.2 13.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 43.48 0.00 0.00 43.48
BĂLCEȘTI 2.7 2.7 2.7 2.7 3 3 2.8 3 3 3 0.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 11.11 0.00 -6.67 7.14 0.00 0.00 -80.00
-77.78
BERBEȘTI 2.5 2.5 2.5 2.8 5.6 5.6 2.8 2.8 2.8 4.3 2.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 12.00 100.00 0.00 -50.00
0.00 0.00 53.57 -34.88
12.00
BREZOI 6.4 4.3 6.4 6.4 12.4 6.6 6.6 6.6 6.6 7.8 10
Evoluție (%) -32.81
48.84 0.00 93.75 -46.77
0.00 0.00 0.00 18.18 28.21 56.25
CĂLIMĂNEȘTI 8.6 8.6 8.6 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 8.5 8.5 8.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 10.47 0.00 0.00 0.00 0.00 -10.53
0.00 0.00 -1.16
HOREZU 12.4 12.4 12.4 12 12 12 12 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 -3.23 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.23
OCNELE MARI 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 3.5 2.1
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00 -40.00
50.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
64
Investițiile din județul Vâlcea au generat o extindere a rețelei de canalizare cu
233,1 km, cea mai amplă din întreaga regiune. Din analiza evoluției investițiilor în
această utilitate se observă două categorii de comunități urbane, în funcție de creșterea
sau scăderea lungimii acestora. Balanța dintre cele două categorii de orașe înclină în
favoarea celor în care s-a investit pentru extinderea rețelei de canalizare. Orașele în care
rețeaua de canalizare și-a redus dimensiunile sunt: Băbeni, Bălcești, Călimănești și
Horezu.
6.2.6. Lungimea simplă a rețelei de apă potabilă din județul Dolj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 707.6 709.1 713.1 713.1 803.6 824.8 927.6 948.1 1035.7 1239.7 1646.8
Evoluție (%) 0.21 0.56 0.00 12.69 2.64 12.46 2.21 9.24 19.70 32.84 132.73
CRAIOVA 526 526 530 530 530 530 530 530 530 530 535.5
Evoluție (%) 0.00 0.76 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.04 1.81
BAILESTI 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CALAFAT 42 42 42 42 53 53 53 58.2 58.2 58.2 58.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 26.19 0.00 0.00 9.81 0.00 0.00 0.00 38.57
BECHET 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 4 4 4 4.3 4.3 6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 66.67 0.00 0.00 7.50 0.00 39.53 150.00
DABULENI 0 0 0 0 36.1 36.1 36.1 36.1 64.6 64.6 64.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 78.95 0.00 0.00 0.00
FILIASI 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 25.0
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.49 5.49
SEGARCEA 19 19 19 19 19 19 19 19 31.5 31.5 31.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 65.79 0.00 0.00 65.79
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
65
Rețeaua de apă potabilă din mediul urban s-a extins în județul Dolj cu 939,2 km.
Extinderea acestei utilități se datorează investițiilor din majoritatea orașelor județului,
cu excepția orașelor Băilești și Dăbuleni care nu au beneficiat de astfel de investiții.
6.2.7. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Gorj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Go
rj
TOTAL 693.8 709.3 725.9 792.6 922.4 1044.8 1141.2 1212.7 1254.2 1375.1 1524.2
Evoluție (%) 2.23 2.34 9.19 16.38 13.27 9.23 6.27 3.42 9.64 10.84 119.69
TARGU JIU 160 160 160 163.9 165 166.4 175 195 195 217.8 220.1
Evoluție (%) 0.00 0.00 2.44 0.67 0.85 5.17 11.43 0.00 11.69 1.06 37.56
MOTRU 91 91 91 90.5 91 65 65 65 90 90 90
Evoluție (%) 0.00 0.00 -0.55 0.55 -28.57 0.00 0.00 38.46 0.00 0.00 -1.10
BUMBESTI-JIU 22 26 26 26 26 27 27 28 28 28 28
Evoluție (%) 18.18 0.00 0.00 0.00 3.85 0.00 3.70 0.00 0.00 0.00 27.27
NOVACI 10.5 25.5 25.5 25.5 42 47 47 48.5 45.5 45.5 46.7
Evoluție (%) 142.86 0.00 0.00 64.71 11.90 0.00 3.19 -6.19 0.00 2.64 344.76
ROVINARI 11.5 12.5 12.5 22 22 22 22 22 22 22 23.7
Evoluție (%) 8.70 0.00 76.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.73 106.09
TARGU CARBUNESTI
25.2 25.2 25.2 25.2 25.2 25.4 25.4 25.4 25.4 25.4 27.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.79 0.00 0.00 0.00 0.00 7.09 7.94
TICLENI 21 6 6 6 6 6 6 6 6 6 15
Evoluție (%) -71.43 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00 -28.57
TISMANA 15.7 15.7 12 12 30 30 73.7 95.2 95.6 95.6 95.6
Evoluție (%) 0.00 -23.57
0.00 150.00 0.00 145.67 29.17 0.42 0.00 0.00 508.92
TURCENI 9 2.8 2.8 5.4 5.4 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
Evoluție (%) -68.89 0.00 92.86 0.00 -12.96 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -47.78
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
66
Investițiile în aducțiunile de apă din județul Gorj s-au finalizat cu o creștere de
830,4 km. În orașele Motru, Țicleni și Turceni se observă o scădere a lungimii acestei
utilități urbane.
6.2.8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Mehedinți
ANI 2
00
0
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Me
he
din
ti
DROBETA-TURNU SEVERIN
195 195 195 195 195 195 196.5 198.5 198.5 200.2 200.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.77 1.02 0.00 0.86 0.00 2.67
ORSOVA 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
BAIA DE ARAMA 9.5 11.3 13.3 13.3 13.3 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8
Evoluție (%) 18.95 17.70 0.00 0.00 33.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 87.37
STREHAIA 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 17 22.5 22.5 22.9
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 8.28 32.35 0.00 1.78 45.86
VANJU MARE 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 22.79 22.79
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Lungimea aducțiunii de apă a crescut în cei 10 ani analizați cu 5,2 km. În localitatea
Orșova nu s-au realizat investiții în acest domeniu.
67
6.2.9. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
TOTAL 594.4 632 672.1 677.4 804.9 845 873.4 954.7 989.8 1073.9
1130.4
Evoluție (%) 6.33 6.34 0.79 18.82 4.98 3.36 9.31 3.68 8.50 5.26 90.17
SLATINA 104.7 106 107 107 118.4 120.2 124.7 124.7 125.8 126.8 126.8
Evoluție (%) 1.24 0.94 0.00 10.65 1.52 3.74 0.00 0.88 0.79 0.00 21.11
CARACAL 98.1 98.4 98.4 98.4 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 100.5 103
Evoluție (%) 0.31 0.00 0.00 0.71 0.00 0.00 0.00 0.00 1.41 2.49 4.99
BALS 35 35 57 57 57 62.2 64.2 74.5 77.2 77.5 77.5
Evoluție (%) 0.00 62.86 0.00 0.00 9.12 3.22 16.04 3.62 0.39 0.00 121.43
CORABIA 26 26 26 26 31 34 36.8 36.8 36.8 36.8 36.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 19.23 9.68 8.24 0.00 0.00 0.00 0.00 41.54
DRAGANESTI-OLT 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PIATRA-OLT 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 35.5 35.5 35.5 35.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 317.65
0.00 0.00 0.00 317.65
POTCOAVA 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 3.3 3.3 3.4 3.4 3.4
Evoluție (%) 0.00 -11.63 0.00 -13.16 0.00 0.00 0.00 3.03 0.00 0.00 -20.93
SCORNICESTI 18.5 18.5 12.6 12.6 12.6 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5
Evoluție (%) 0.00 -31.89 0.00 0.00 46.83 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
68
În județul Olt s-au realizat investiții însemnate pentru dezvoltarea alimentării cu
apă a localităților urbane. Astfel, această facilitate urbană a crescut cu 535,6 km. Există,
însă și un oraș în care aducțiunea cu apă s-a redus: Potcoava, unde de la 4,3 km s-a ajuns
la 3,4 km.
6.2.10. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Val
cea
TOTAL 563.9 521.8 525.8 704.5 787.5 1014.4 1104.6 1243.2 1383.5 1598.4 1674
Evoluție (%) -7.47 0.77 33.99 11.78 28.81 8.89 12.55 11.29 15.53 4.73 196.86
RAMNICU VALCEA
177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 177.4 215.7 225.3 227 227
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21.59 4.45 0.75 0.00 27.96
MUNICIPIUL DRAGASANI
53.5 53.5 53.5 56.2 54 54 56.3 56.3 56.3 56.3 56.3
Evoluție (%) 0.00 0.00 5.05 -3.91 0.00 4.26 0.00 0.00 0.00 0.00 5.23
ORAS BABENI 22.5 22.5 22.5 22.5 23 47.5 28 28 30.7 34.2 34.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.22 106.52 -41.05 0.00 9.64 11.40 0.88 53.33
ORAS BAILE GOVORA
11 11 11 39 53 53 21 33 21 21 21
Evoluție (%) 0.00 0.00 254.55 35.90 0.00 -60.38 57.14 -36.36 0.00 0.00 90.91
ORAS BAILE OLANESTI
21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 25.3 25.3 25.3
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.22 0.00 0.00 18.22
ORAS BALCESTI 4.1 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4 20 20 20 20
Evoluție (%) -14.63
0.00 0.00 0.00 14.29 0.00 400.00 0.00 0.00 0.00 387.80
ORAS BERBESTI 17.5 9.5 9.5 13.3 13.3 24 34 34 34 36 27
Evoluție (%) -45.71
0.00 40.00 0.00 80.45 41.67 0.00 0.00 5.88 -25.00
54.29
ORAS BREZOI 12.8 12.8 12.8 12.8 52.5 52.7 54.5 54.5 55.4 55.5 22
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 310.16 0.38 3.42 0.00 1.65 0.18 -60.36
71.88
CALIMANESTI 25.5 25.5 25.5 61.7 34 34 34 34 34.7 34.7 34.7
Evoluție (%) 0.00 0.00 141.96 -44.89 0.00 0.00 0.00 2.06 0.00 0.00 36.08
ORAS HOREZU 14 14 14 52 61 61 58 58 58 58 58
Evoluție (%) 0.00 0.00 271.43 17.31 0.00 -4.92 0.00 0.00 0.00 0.00 314.29
OCNELE MARI 8.5 8.5 8.5 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 27.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 154.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26.85 222.35
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
69
Ca și în cazul investițiilor în canalizare județul Vâlcea este caracterizat de cele mai
ample investiții în infrastructura urbană. În cei zece ani analizați s-au construit 1110,1
km de aducțiuni de apă curentă. Menționăm că în cazul acestui județ au existat investiții
în fiecare oraș.
6.2.11.Capacitatea de producere a apei în județul Dolj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
Do
lj
TOTAL 396236
397286
397286
406416
412013
414215
417887
419079
422026
437358
446131
Evoluție (%) 0.26 0.00 2.30 1.38 0.53 0.89 0.29 0.70 3.63 2.01 12.59
CRAIOVA 290736
290736
290736
299866
299866
299866
299866
299866
299866
299866
299866
Evoluție (%) 0.00 0.00 3.14 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3.14
BAILESTI 16800
16800
16800
16800
16800
16800
16800
16800
16800
16800
16800
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CALAFAT 72900
72900
72900
72900
72900
72900
72900
73228
73228
73229
73229
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.45 0.00 0.00 0.00 0.45
BECHET 310 310 310 310 310 648 648 648 648 648 648
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 109.03
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 109.03
DABULENI 0 0 0 0 3323 3323 3323 3323 3323 3323 3323
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
FILIASI 8640
8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640 8640
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SEGARCEA 2000
2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 3024 3600 3600
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 51.20 19.05 0.00 80.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
70
Alături de extinderea rețelei de apă, un alt indicator sugestiv este cel al capacității
de producere a apei curente. Calitatea acestui serviciu este dependentă de un echilibru
suficient între suprafața acoperită de rețeaua de apă potabilă dar și cantitatea de apă pe
care uzinele de profil o pot produce pentru acoperirea nevoilor populației.
În județul Dolj, debitul de apă curentă a crescut cu 12,59%, datorită investițiilor
realizate în Craiova, Calafat, Bechet și Segarcea.
6.2.12. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Gorj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
Go
rj
TOTAL 80211
85737
82772
81866
88341
94174
95828
99485
91084 93305
93020
Evoluție (%) 6.89 -3.46 -1.09 7.91 6.60 1.76 3.82 -8.44 2.44 -0.31 15.97
TARGU JIU 45400
45400
45400
45400
45400
45400
45400
45400
45400 45400
45400
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
MOTRU 10833
10833
10833
10833
16800
16800
16800
16800
6720 7000 4000
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 55.08 0.00 0.00 0.00 -60.00 4.17 -42.86 -63.08
BUMBESTI-JIU
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 3000 3000 3000
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 100,00
NOVACI 1440 1440 1440 1440 1440 1440 1440 1440 575 575 575
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -60.07 0.00 0.00 -60.07
ROVINARI 6240 5000 5000 2226 2226 2226 2226 2226 2226 2226 2226
Evoluție (%) -19.87
0.00 -5.48 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -64.33
TARGU CARBUNESTI
2304 2304 2304 2304 3168 2800 2800 2800 3240 3240 3240
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 37.50 -11.62
0.00 0.00 15.71 0.00 0.00 40.63
TICLENI 0.00 72 0.00 0.00 60 60 60 60 240 240 1756
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 300.00
0.00 631.67
2338.89
71
TISMANA 944 1105 1105 944 875 875 933 933 933 933 933
Evoluție (%) 17.06 0.00 -14.57
-7.31 0.00 6.63 0.00 0.00 0.00 0.00 -1.17
TURCENI 1080 720 800 1554 1554 1028 1028 1028 1028 1028 1028
Evoluție (%) 0.00 -33.33
11.11 94.25 0.00 -33.85
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.81
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Capacitățile de producere a apei potabile din județul Gorj au sporit cu 15,97%.
Această creștere este influențată de investițiile realizate în Țicleni, Bumbești-Jiu și Târgu
Cărbunești. În celelalte localități s-au produs scăderi ale capacității de producere a apei
curente.
6.2.13. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Mehedinți
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
TOTAL 142533 137535 137889 141240 142509 141808 145995 144341 144435 75260 86954
Evoluție (%) -3.51 0.26 2.43 0.90 -0.49 2.95 -1.13 0.07 -47.89 15.54 -38.99
DROBETA-TURNU SEVERIN
115776 115776 115776 115776 115776 115776 121296 121296 121296 50000 60000
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.77 0.00 0.00 -58.78 20.00 -48.18
ORSOVA 13800 8000 8000 8000 8000 3500 3500 3466 3466 3466 3466
Evoluție (%) -42.03 0.00 0.00 0.00 -56.25 0.00 -0.97 0.00 0.00 0.00 -74.88
BAIA DE ARAMA 760 1310 1310 1310 1310 5040 5040 2620 2620 2620 853
Evoluție (%) 72.37 0.00 0.00 0.00 284.73 0.00 -48.02 0.00 0.00 -67.44
12.24
STREHAIA 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250 2250
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
VANJU MARE 2088 2088 2088 2088 2088 2088 1000 1000 366 1900 1600
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -52.11 0.00 -63.40 419.13 -15.79
-23.37
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
72
Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus în județul Mehedinți. Singurul
oraș în care a crescut capacitatea de producere a apei potabile este Baia de Aramă.
6.2.14. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
Olt
TOTAL 117524 118115 115251 115742 122388 123498 124185 125431 126168 127352 128980
Evoluție (%) 0.50 -2.42 0.43 5.74 0.91 0.56 1.00 0.59 0.94 1.28 9.75
SLATINA 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CARACAL 20000 20000 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850 19850
Evoluție (%) 0.00 -0.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.75
BALS 3025 3836 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 3768 3768
Evoluție (%) 26.81 6.88 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.10 0.00 24.56
CORABIA 16000 16000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000 12000
Evoluție (%) 0.00 -25.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -25.00
DRAGANESTI-OLT 3564 3564 3564 3564 3456 3456 3456 3456 3456 3456 3456
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -3.03 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.03
PIATRA-OLT 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 700 700 600 600 600 600 600 600 600 600 600
Evoluție (%) 0.00 -14.29 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.29
SCORNICESTI 1973 1973 3000 3000 3780 3780 3780 3780 3780 3780 3780
Evoluție (%) 0.00 52.05 0.00 26.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 91.59
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
73
În cei 10 ani a crescut ușor debitul de producere a apei curente cu 9,75%.
Creșterea mediei județene se datorează orașelor Balș și Scornicești.
6.2.15. Capacitatea de producere a apei potabile din județul Vâlcea
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
Val
cea
TOTAL 111951
108415
107133
108620
146679
223261
232951
236125
244482
253325
246574
Evoluție (%) -3.16 -1.18 1.39 35.04 52.21 4.34 1.36 3.54 3.62 -2.66 120.25
RAMNICU VALCEA
57888 57888 57888 57888 57888 57888 57888 57888 70888 57888 57888
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 22.46 -18.34 0.00 0.00
DRAGASANI 6200 6200 6200 2462 2462 1574 23400 23400 23400 23400 19080
Evoluție (%) 0.00 0.00 -60.29 0.00 -36.07 1386.66
0.00 0.00 0.00 -18.46 207.74
BABENI 2880 3360 3024 3360 700 3420 4147 3200 3200 16200 16200
Evoluție (%) 16.67 -10.00 11.11 -79.17 388.57
21.26 -22.84 0.00 406.25
0.00 462.50
BAILE GOVORA
3280 3280 3280 2880 3910 6336 3456 5656 3456 3456 3456
Evoluție (%) 0.00 0.00 -12.20 35.76 62.05 -45.45 63.66 -38.90 0.00 0.00 5.37
BAILE OLANESTI
4483 4410 4410 3410 974 4380 4310 4310 5801 5875 5875
Evoluție (%) -1.63 0.00 -22.68 -71.44 349.69
-1.60 0.00 34.59 1.28 0.00 31.05
BALCESTI 216 216 190 190 110 24 144 600 690 864 1296
Evoluție (%) 0.00 -12.04 0.00 -42.11 -78.18 500.00 316.67
15.00 25.22 50.00 500.00
BERBESTI 25 0 0 230 332 620 1280 1350 1350 2500 1300
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 44.35 86.75 106.45 5.47 0.00 85.19 -48.00 5100.00
BREZOI 950 1166 1166 900 48756 106704
106704
106704
106704
106704
106704
Evoluție (%) 22.74 0.00 -22.81 5317.33
118.85
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11132.00
CALIMANESTI
8294 8294 7338 18203 17631 10000 10000 10000 2592 4320 4320
Evoluție (%) 0.00 -11.53 148.06
-3.14 -43.28 0.00 0.00 -74.08 66.67 0.00 -47.91
HOREZU 6480 6480 6480 3200 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3200
Evoluție (%) 0.00 0.00 -50.62 9.38 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.57 -50.62
OCNELE MARI
170 170 250 520 520 500 500 500 500 500 500
74
Evoluție (%) 0.00 47.06 108.00
0.00 -3.85 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 194.12
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Județul Vâlcea are cea mai mare creștere a capacității de producere a apei
curente, în cei 10 ani cuprinși în statistici dublându-se această capacitate.
6.2.16. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Dolj
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
Do
lj
TOTAL 42995 38212 29144 54752 52058 49593 41957 42923 44685 45339 46093
Evoluție (%) -11.12 -23.73 87.87 -4.92 -4.74 -15.40 2.30 4.11 1.46 1.66
CRAIOVA 37995 33669 24979 51239 48850 45808 38127 38813 39672 39740 39357
Evoluție (%) -11.39 -25.81 105.13 -4.66 -6.23 -16.77 1.80 2.21 0.17 -0.96
BAILESTI 1295 1176 1127 850 740 975 480 490 700 770 770
Evoluție (%) -9.19 -4.17 -24.58 -12.94 31.76 -50.77 2.08 42.86 10.00 0.00
CALAFAT 2194 1655 1367 1131 1064 1424 1408 1470 1494 1470 1505
Evoluție (%) -24.57 -17.40 -17.26 -5.92 33.83 -1.12 4.40 1.63 -1.61 2.38
BECHET 32 32 32 32 34 28 42 45 47 52 44
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.25 -17.65 50.00 7.14 4.44 10.64 -15.38
DABULENI : : : : 2 30 89 104 140 146 199
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 1400.00 196.67 16.85 34.62 4.29 36.30
FILIASI 735 502 455 452 366 340 705 524 545 558 514
Evoluție (%) -31.70 -9.36 -0.66 -19.03 -7.10 107.35 -25.67 4.01 2.39 -7.89
SEGARCEA 271 258 239 204 186 164 220 230 240 279 196
Evoluție (%) -4.80 -7.36 -14.64 -8.82 -11.83 34.15 4.55 4.35 16.25 -29.75
75
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.2.17. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Gorj
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
TOTAL 22907 22711 20786 21545 20828 19519 18131 18530 15920 15878 14015
-0.86 -8.48 3.65 -3.33 -6.28 -7.11 2.20 -14.09 -0.26 -11.73
TARGU JIU 13192 11732 11393 10722 10729 10350 9885 9395 9341 7985 6981
-11.07 -2.89 -5.89 0.07 -3.53 -4.49 -4.96 -0.57 -14.52 -12.57
MOTRU 2688 2671 2800 3009 2693 2027 1681 1439 107 1188 1176
-0.63 4.83 7.46 -10.50 -24.73 -17.07 -14.40 -92.56 1010.28 -1.01
BUMBESTI-JIU 693 880 624 658 682 678 660 665 840 795 747
26.98 -29.09 5.45 3.65 -0.59 -2.65 0.76 26.32 -5.36 -6.04
NOVACI 400 150 150 150 245 196 209 120 209 200 86
-62.50 0.00 0.00 63.33 -20.00 6.63 -42.58 74.17 -4.31 -57.00
ROVINARI 1341 936 867 781 386 452 328 439 454 453 476
-30.20 -7.37 -9.92 -50.58 17.10 -27.43 33.84 3.42 -0.22 5.08
TARGU CARBUNESTI 622 438 622 448 348 360 248 248 220 210 192
-29.58 42.01 -27.97 -22.32 3.45 -31.11 0.00 -11.29 -4.55 -8.57
TICLENI 0 26 90 300 10 7 7 7 1 9 118
0 0 246.15 233.33 -96.67 -30.00 0.00 0.00 -85.71 800.00 1211.11
TISMANA 320 339 265 320 315 315 21 152 168 185 166
5.94 -21.83 20.75 -1.56 0.00 -93.33 623.81 10.53 10.12 -10.27
TURCENI 332 131 146 402 419 294 223 241 158 151 138
-60.54 11.45 175.34 4.23 -29.83 -24.15 8.07 -34.44 -4.43 -8.61
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
76
6.2.18. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Mehedinți
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
TOTAL 18151 17538 16205 14476 13400 15055 14125 12115 11392 10832 9230
Evoluție (%) 0 -3.38 -7.60 -10.67 -7.43 12.35 -6.18 -14.23 -5.97 -4.92 -14.79
DROBETA-TURNU SEVERIN 14202 13867 12242 10301 9261 9156 8729 7703 7070 6291 5771
Evoluție (%) 0 -2.36 -11.72 -15.86 -10.10 -1.13 -4.66 -11.75 -8.22 -11.02 -8.27
ORSOVA 1487 1231 1159 1150 990 990 810 734 611 547 480
Evoluție (%) 0 -17.22 -5.85 -0.78 -13.91 0.00 -18.18 -9.38 -16.76 -10.47 -12.25
BAIA DE ARAMA 148 138 148 135 108 1838 1838 952 952 955 71
Evoluție (%) 0 -6.76 7.25 -8.78 -20.00 1601.85 0.00 -48.20 0.00 0.32 -92.57
STREHAIA 384 441 406 399 335 283 271 270 270 259 260
Evoluție (%) 0 14.84 -7.94 -1.72 -16.04 -15.52 -4.24 -0.37 0.00 -4.07 0.39
VANJU MARE 335 253 226 146 115 115 105 105 100 127 180
Evoluție (%) 0 -24.48 -10.67 -35.40 -21.23 0.00 -8.70 0.00 -4.76 27.00 41.73
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
77
6.2.19. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt
LOCALITATI ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
TOTAL 22864 18341 15134 12416 13074 12166 13428 14696 13953 13101 12778
-19.78 -17.49 -17.96 5.30 -6.95 10.37 9.44 -5.06 -6.11 -2.47
SLATINA 12341 8290 5755 4987 5472 4420 4772 4536 4218 3839 3636
-32.83 -30.58 -13.34 9.73 -19.23 7.96 -4.95 -7.01 -8.99 -5.29
CARACAL 4136 4264 4720 2795 2757 2414 2817 3737 4085 4006 3939
3.09 10.69 -40.78 -1.36 -12.44 16.69 32.66 9.31 -1.93 -1.67
BALS 960 1100 915 849 767 649 630 695 646 652 663
14.58 -16.82 -7.21 -9.66 -15.38 -2.93 10.32 -7.05 0.93 1.69
CORABIA 1620 980 476 479 402 389 538 668 523 456 446
-39.51 -51.43 0.63 -16.08 -3.23 38.30 24.16 -21.71 -12.81 -2.19
DRAGANESTI-OLT 526 407 359 348 363 284 260 262 256 216 207
-22.62 -11.79 -3.06 4.31 -21.76 -8.45 0.77 -2.29 -15.63 -4.17
PIATRA-OLT 203 244 210 167 188 190 201 339 352 241 256
20.20 -13.93 -20.48 12.57 1.06 5.79 68.66 3.83 -31.53 6.22
POTCOAVA 198 205 45 38 40 46 58 79 89 34 34
3.54 -78.05 -15.56 5.26 15.00 26.09 36.21 12.66 -61.80 0.00
SCORNICESTI 561 479 174 214 293 318 370 255 179 178 164
-14.62 -63.67 22.99 36.92 8.53 16.35 -31.08 -29.80 -0.56 -7.87
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
78
6.2.20. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Vâlcea
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
TOTAL 30023 24378 22379 20759 36157 35835 35573 32174 29470 28788 15440
-18.80 -8.20 -7.24 74.18 -0.89 -0.73 -9.55 -8.40 -2.31 -46.37
RAMNICU VALCEA 20659 18329 14557 12130 11358 12619 12775 11343 12261 13880 10004
-11.28 -20.58 -16.67 -6.36 11.10 1.24 -11.21 8.09 13.20 -27.93
DRAGASANI 1242 917 998 691 611 574 576 605 607 611 585
-26.17 8.83 -30.76 -11.58 -6.06 0.35 5.03 0.33 0.66 -4.26
BABENI 216 198 327 234 234 175 162 187 223 207 193
-8.33 65.15 -28.44 0.00 -25.21 -7.43 15.43 19.25 -7.17 -6.76
BAILE GOVORA 552 510 460 410 317 322 287 738 236 212 188
-7.61 -9.80 -10.87 -22.68 1.58 -10.87 157.14 -68.02 -10.17 -11.32
BAILE OLANESTI 444 403 370 360 355 364 328 333 366 343 308
-9.23 -8.19 -2.70 -1.39 2.54 -9.89 1.52 9.91 -6.28 -10.20
BALCESTI 66 65 49 49 36 3 23 4 3 58 47
-1.52 -24.62 0.00 -26.53 -91.67 666.67 -82.61 -25.00 1833.33 -18.97
BERBESTI 38 310 370 94 116 221 189 165 134 478 416
715.79 19.35 -74.59 23.40 90.52 -14.48 -12.70 -18.79 256.72 -12.97
BREZOI 251 145 346 237 17795 17896 17596 14953 12276 9574 181
-42.23 138.62 -31.50 7408.44 0.57 -1.68 -15.02 -17.90 -22.01 -98.11
CALIMANESTI 1509 1223 1556 3148 2640 846 1420 1433 447 409 390
-18.95 27.23 102.31 -16.14 -67.95 67.85 0.92 -68.81 -8.50 -4.65
HOREZU 578 632 578 516 502 580 411 383 388 368 305
9.34 -8.54 -10.73 -2.71 15.54 -29.14 -6.81 1.31 -5.15 -17.12
OCNELE MARI 12 12 12 160 165 170 170 143 84 156 158
0.00 0.00 1233.33 3.13 3.03 0.00 -15.88 -41.26 85.71 1.28
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
79
6.3. Distribuția infrastructurii urbane
Examinarea problemei infrastructurii urbane evidențiază diferențieri de la un județ
la altul al Olteniei, precum și de la un oraș la altul, datorită, în primul rând, resurselor
financiare de care a beneficiat fiecare comunitate urbană, dar și istoricului propriu al
dezvoltării economice. Un oraș se legitimează ca atare dacă dispune de o rețea stradală
acoperită de un sfalt și amenajată pentru traficul pietonal, dacă rețeaua de apă potabilă
acoperă nevoile tuturor locuitorilor, dacă este dublată de o rețea adecvată de
canalizare. Desigur, dacă și alte componente ale infrastructurii urbane, care țin de
confortul locuitorilor și cerințele progresului urbanistci, cum ar fi: alimentarea cu gaz
metan, rețeaua de telefonie și alte mijloace de comunicații (radio, televiziune etc.)
80
6.3.1. Infrastructura Urbană din Județul Dolj
DOLJ ANI 2
00
0
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
TOTAL
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
16.71 16.71 16.71 16.71 15.72 16.02 16.14 16.14 15.82 15.77 15.75
Suprafata acoperita de reteaua de apa
13.63 13.60 13.52 13.52 13.70 13.73 12.30 12.03 11.02 9.29 6.99
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
18.76 18.65 18.25 18.25 20.42 21.01 21.16 20.73 20.73 20.92 20.36
MUNICIPIUL CRAIOVA
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
17.90 17.90 17.90 17.90 17.90 18.63 18.63 18.63 18.63 18.39 18.39
Suprafata acoperita de reteaua de apa
12.86 12.86 12.76 12.76 12.76 13.29 13.29 13.29 13.29 13.29 13.15
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
16.18 16.18 15.81 15.81 15.59 16.23 16.23 16.23 16.23 16.23 16.23
MUNICIPIUL BAILESTI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 13.63 14.60 14.60
Suprafata acoperita de reteaua de apa
15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 15.44 16.53 16.53
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 28.09 30.08 30.08
MUNICIPIUL CALAFAT
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
15.56 15.56 15.56 15.56 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51 16.51
Suprafata acoperita de reteaua de apa
16.67 16.67 16.67 16.67 14.02 14.02 14.02 12.77 12.77 12.77 12.77
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
31.82 27.78 26.52 26.52 23.97 23.97 23.97 17.61 17.61 17.61 17.61
ORAS BECHET
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
0 0 0 0 5.63 5.68 6.33 6.33 6.33 6.64 6.64
Suprafata acoperita de reteaua de apa
0 0 0 0 166.67
110.75
123.50
123.50
114.88
120.47
86.33
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
0 0 0 0 181.82
184.58
205.83
205.83
205.83
215.83
215.83
ORAS DABULENI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
0 0 0 0 18.40 18.40 19.00 19.00 15.83 14.84 14.84
Suprafata acoperita de reteaua de apa
0 0 0 0 25.48 25.48 26.32 26.32 14.71 14.71 14.71
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ORAS FILIASI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
15.97 15.97 15.97 15.97 15.11 15.11 15.11 15.11 14.33 14.33 13.98
Suprafata acoperita de reteaua de apa
23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 23.59 22.36
81
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88 32.88
ORAS SEGARCEA
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 13.57 12.87 12.87 12.87
Suprafata acoperita de reteaua de apa
26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 26.42 15.94 15.94 15.94
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În acest capitol, indicatorii utilizați sunt raportați la suprafața urbană a fiecărui oraș.
Menționăm că ritmurile de scădere a suprafeței acoperite de infrastructura urbană
reprezintă indicatorul gradului de urbanitate al unui oraș sau municipiu. Aceasta
semnifică tendința de dezvoltare și de asigurare a unui nivel optim de acoperire a
teritoriilor urbane cu facilități specifice unei infrastructuri moderne.
1. Există tendința de scădere a suprafeței acoperite de rețeaua stradală.
Cauze posibile:
- Investiții în extinderea rețelei stradale concomitent cu extinderea suprafeței urbane;
- Investiții permanente în extinderea rețelei stradale pentru a se acoperi necesitățile
întregului oraș.
2. Există tendința de scădere a suprafeței acoperite de rețeaua de apă potabilă
Cauze posibile:
- Investiții în extinderea rețelei de apă potabilă pentru a se acoperi necesarul
întregii zone;
- Investiții în acoperirea noilor zone urbane cu aducțiunile de apă potabilă.
3. Există tendința de creștere a suprafeței acoperite de rețeaua de canalizare
Cauze posibile:
- Ritmul de dezvoltare a rețelei de canalizare este mai lent decât creșterea
suprafeței urbane;
82
- Investițiile în infrastructură sunt orientate spre extinderea rețelei de străzi și a
aducțiunilor de apă;
- Programul de investiții presupune asigurarea căilor de acces și de aducțiune a
apei în toate orașele fără proiectarea concomitentă a unei rețele de canalizare
necesare.
Concluzii:
1. Cele mai ridicate investiții au fost realizate în ceea ce privește suprafața acoperită
de rețeaua de apă potabilă. Astfel, există o scădere totală a suprafeței acoperite de
rețeaua de apă de -48,71%;
2. Suprafața teritoriului urban regional, acoperit de rețeaua de străzi orășenești este în
scădere cu -5,78%;
3. Rata de acoperire a suprafeței urbane cu rețea de canalizare este mai redusă,
existând o creștere cu 8,52% a suprafețelor acoperite;
4. Prin compararea datelor de mai sus rezultă ierarhia investițiilor în infrastructura
urbană la nivel regional: au avut prioritate investițiile în rețelele de apă curentă,
urmate de extinderea rețelelor stradale (în special asfaltări) și a fost neglijată
extinderea rețelei de canalizare;
5. Aceste diferențe semnifică existența unui dezechilibru în strategiile de investiții în
dezvoltarea infrastructurii mediului urban. Astfel, există zone insuficient dezvoltate,
bănuim că cele aflate la marginea orașelor și a localităților limitrofe;
6. Apreciem că acest aspect al infrastructurii urbane prezintă elemente de
neatractivitate și rețineri în derularea investițiilor imobiliare sau de altă natură,
întrucât potențialii investitori vor evita orientarea fluxurilor de capital spre zonele
neacoperite suficient de infrastructura urbană.
83
Propuneri:
1. Asigurarea unui echilibru între investițiile în rețeaua de apă potabilă și cea de
canalizare asigură o orientare armonioasă a investițiilor și creșterea gradului de
atractivitate în diferite zone ale orașelor. O infrastructură completă are rolul de a
asigura un grad de satisfacție ridicat al cetățenilor care beneficiază de întregul
confort urban;
2. Prin elaborarea unei strategii clare de investiții pentru echilibrarea investițiilor și
asigurarea pe cât posibil simultan a infrastructurii urbane se realizează o delimitare
clară a zonelor. Promovarea publică a strategiilor de investiții are rolul de a atrage
investitori în regiuni planificate pentru investiții în infrastructură, anterior efectuării
acestora, datorită potențialului suplimentar de amortizare rapidă a acestora prin
creșterea prețurilor;
3. Prin echilibrarea investițiilor între aducțiunea de apă potabilă și canalizare se reduc
costurile presupuse de actuala ierarhie: investițiile în rețeaua de apă, urmată de
extinderea străzilor și de construcția canalizărilor, presupune o degradare a străzilor
construite imediat după realizarea aducțiunii de apă, în timpul realizării
canalizărilor. O prioritizare rațională a fluxului de investiții presupune aducțiunea de
apă, realizarea canalizărilor și refacerea străzilor;
84
6.3.1.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CRAIOVA
1. Există tendința de creștere a suprafețelor acoperite de rețeaua de apă potabilă, de
rețeaua de străzi și de rețeaua de canalizare;
2. Limitele orașului s-au extins în anumite perioade de timp, inconstant, ceea ce
produce o fluctuație a trendurilor urmate de indicatorii utilizați pentru mediul
urban;
3. În anul 2005 s-a produs o creștere bruscă a suprafeței orașului, cu 4,11%. La sfârșitul
anului 2010 această creștere a suprafeței orașului neurmată și de creșterea
suprafețelor acoperite de utilități utilităților, se regăsea în fiecare indicator. Acest
fapt relevă o creștere neplanificată a suprafeței orașului. Eforturile următoare
anului 2005 denotă o investiție determinată de ritmurile de creștere naturală și nu
realizate în baza unei planificări urbane.
Concluzii:
1. O primă etapă în elaborarea strategiei de acoperire suficientă a rețelei de
infrastructură urbană este cea a atingerii indicatorilor cei mai reduși, considerați cei
mai buni în perioada 2000-2010 astfel:
85
- Rețeaua de apă potabilă acoperea 12,76 ha între anii 2002-2004
- Rețeaua de străzi orășenești acoperea 17,90 ha între anii 2000-2004
- Rețeaua de canalizare acoperea 15,59 ha în anul 2004
2. O a doua etapă presupune orientarea spre nevoile de dezvoltare ale orașului,
efectuându-se investiții în zonele cele cu cel mai ridicat potențial de creștere economică
și socială.
Propuneri:
1. Realizarea unei strategii de investiții în două etape: revenirea la cea mai bună stare
din trecut;
2. Orientarea programului de investiții spre obiective care să genereze creșterea
atractivității Municipiului Craiova pentru investitorii imobiliari sau din alte domenii
economice;
3. Este necesară evaluarea nevoilor viitoare de infrastructură urbană și impactul
acesteia asupra numărului de locuri de muncă și a investițiilor în domeniu.
6.3.1.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI BĂILEȘTI
1. Suprafața Municipiului Băilești a crescut cu 7,07% în anul 2009;
2. În această perioadă nu s-au realizat investiții în extinderea rețelelor de străzi
orășenești, a rețelelor de apă și a canalizărilor.
Concluzii:
Creșterea suprafeței teritoriale nu a fost urmată de investiții în infrastructura urbană.
Propuneri:
1. Evaluarea suficienței infrastructurii urbane în prezent;
86
2. Elaborarea planurilor de investiții pentru asigurarea unui confort urban specific
orașelor moderne.
6.3.1.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CALAFAT
1. Suprafața orașului a crescut cu 6,14% între 2000-2010;
2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi orășenești;
3. Suprafața orașului deservită de rețeaua de apă potabilă a crescut cu 38,57% între
anii 2000-2010;
4. Rețeaua de canalizare a fost extinsă între anii 2000-2010, crescând cu 91,82%.
Concluzii:
1. Datorită investițiilor realizate în infrastructura urbană s-au redus suprafețele
acoperite de rețeaua de apă curentă de la 16,67 ha/km de rețea de apă potabilă la
87
12,77 ha/km de rețea de apă potabilă, iar investițiile în canalizarea orașului au dus
de la 16,67 ha/km canalizare la 12,77 ha/km canalizare;
2. Rețeaua de alimentare cu apă a crescut de la 42 km la 58,20 km, în timp ce
canalizarea orașului are o lungime ce a crescut de la 22 km la 42,20 km. Lungimea
străzilor orășenești a rămas constantă, de 45 km;
3. Modificarea suprafețelor orașului, deservite de diferitele utilități are următoarea
structură: suprafața urbană ce revine unui km de stradă a crescut cu 6,14%,
suprafața acoperită de rețeaua de apă a scăzut cu 23,40%, iar suprafața acoperită
de rețeaua de canalizare a scăzut cu 44,66%;
4. Există investiții în infrastructură care au plasat în plan secund extinderea și
modernizarea străzilor orășenești.
Propuneri:
1. Este necesară evaluarea impactului podului de peste Dunăre asupra economiei și
extinderii orașului pentru a se realiza un plan complet de investiții în infrastructura
urbană;
2. Trebuie estimată investiția în extinderea infrastructurii urbane asupra regiunilor
limitrofe având în vedere potențiala creștere a economiei locale în urma deschiderii
traficului peste Dunăre spre Bulgaria;
3. Elaborarea unui plan de dezvoltare a infrastructurii urbane concomitent cu
dezvoltarea orașului permite atingerea unui grad ridicat de urbanism și de
atractivitate pentru investițiile din afara acestuia.
6.3.1.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BECHET
1. Infrastructura orașului este redusă, fiind în curs de apropiere de modelul celorlalte
orașe;
88
2. Suprafața orașului a crescut cu 29,50%;
3. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 9,86%, ceea ce sugerează o acoperire
insuficientă cel puțin a zonei în care orașul s-a extins;
4. Alimentarea cu apă a înregistrat o creștere rapidă, între anii 2004-2010 rețeaua de
apă potabilă înregistrând o creștere de 150%. În consecință, suprafața urbană
acoperită de rețeaua de apă potabilă a scăzut cu 48,20%. Considerăm că în
investițiile în rețeaua de apă s-au acoperit și nevoile anterioare extinderii dar și cele
rezultate în urma extinderii orașului;
5. Rețeaua de canalizare a crescut doar cu 9,09%. Suprafața de teren urban acoperită
de rețeaua de canalizare a crescut cu 18,71%. În condițiile creșterii masive a lungimii
de apă potabilă, investițiile în canalizare au fost reduse, mai mici chiar decât
investițiile în străzile orășenești.
Concluzii:
1. Rețeaua de apă potabilă a beneficiat de o atenție deosebită din partea edililor locali.
2. Rețeaua de canalizare nu a fost extinsă în corelație cu rețeaua de apă;
3. Rețeaua de străzi publice nu este corelată cu celelalte două elemente de
infrastructură urbană;
4. Ierarhia investițiilor în infrastructura urbană (rezultată din ratele de creștere) este
următoarea: apă potabilă, străzi orășenești și canalizare.
Propuneri:
1. Reducerea suprafețelor acoperite de rețelele de apă și canalizare;
2. Menținerea calității străzilor orășenești care acoperă o suprafață mai redusă decât în
municipiile județului (Craiova- 18,39 ha/km stradă, Băilești- 14,60 ha/km stradă,
Calafat- 16,51 ha/km stradă) și direcționarea investițiile spre aducțiunea de apă și
canalizare.
89
6.3.1.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI DĂBULENI
1. Este unul dintre cele mai noi orașe ale Olteniei, înființat prin Legea 83/2004;
2. Infrastructura urbană este în curs de constituire;
3. Suprafața orașului a crescut cu 3,26%;
4. Rețeaua de străzi orășenești a crescut cu 28,00%;
5. Rețeaua de apă a crescut cu 78,95%;
6. Nu este construită rețea de canalizare.
Concluzii
1. Investițiile în infrastructura noului oraș au dus la o scădere a suprafețelor orașului
neacoperite de infrastructură urbană cu 19,33% în ceea ce privește rețeaua străzilor
orășenești și cu 42,30% a suprafeței neacoperite de rețeaua de apă potabilă;
2. Dezvoltarea infrastructurii a fost orientată spre extinderea străzilor și a aducțiunii de
apă fără a se demara și investiții în canalizare.
Propuneri
1. Echilibrarea investițiilor în modernizarea orașului prin construcția și extinderea rețelei
de canalizare.
90
6.3.1.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI FILIAȘI
1. Suprafața orașului a rămas stabilă în cei 10 ani analizați;
2. Rețeaua de străzi orășenești s-a extins cu 14,29%;
3. Rețeaua de apă s-a extins cu 5,49%;
4. Rețeaua de canalizare a rămas la aceeași lungime;
5. Este necesară analiza suficienței infrastructurii urbane a orașului;
6. Este necesară echilibrarea investițiilor în toate facilitățile urbane pentru a se asigura
creșterea unitară a gradului de modernizare a orașului
91
6.3.1.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI SEGARCEA
1. Suprafața orașului a rămas aceeași între anii 2000-2010;
2. S-au realizat investiții în extinderea rețelelor de străzi orășenești și apă curentă.
3. Nu s-au realizat investiții în canalizare;
4. Lipsa canalizării menține un caracter de semiurbanitate a orașului;
5. Posibilele investiții în domeniu pot fi afectate de lipsa facilităților urbane complete.
92
6.3.2. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL GORJ
Infrastructura urbană a județului Gorj este diferită de cea a județului Dolj,
datorită condițiilor economice și istorice diferite. Localitățile urbane din județul Gorj
sunt mai mici și au cunoscut o dezvoltare majoră în perioada dezvoltării industriei
extractive. O mare parte dintre orașe sunt relativ tinere, iar modernizarea acestora este
în curs de realizare.
GORJ ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
15.91
16.65 16.50 16.45 16.51 16.45 19.42 20.43 19.74 20.86
23.10
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
7.27 7.56 7.39 6.77 6.62 5.84 6.31 6.25 6.04 5.86 5.91
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
28.71
30.35 29.40 29.17 31.96 33.69 39.11 39.03 40.96 42.36
45.18
MUNICIPIUL TARGU JIU
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
28.31
28.31 28.31 28.08 28.08 28.08 28.08 28.08 25.43 25.07 27.06
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
5.06 4.95 4.84 4.43 3.81 3.36 3.08 2.89 2.80 2.55 2.56
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
51.24
51.24 51.24 51.24 51.09 51.02 50.87 44.43 44.43 42.55 47.22
MUNICIPIUL MOTRU
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
4.22 8.94 8.94 8.94 8.66 8.53 8.48 8.48 8.52 8.52 8.52
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.35 0.79 0.78 0.71 0.61 0.54 0.49 0.46 0.45 0.41 0.37
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
7.73 17.76 17.76 17.76 17.76 17.32 17.23 17.23 17.29 16.83
16.83
ORAS BUMBESTI-JIU
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
17.92
17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 17.92 54.15 98.08
Suprafață acoperită de rețeaua de apă
0.34 0.33 0.32 0.29 0.25 0.22 0.20 0.19 0.19 0.51 0.84
93
ha/km retea apa
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
32.36
32.36 32.36 32.36 32.36 32.36 25.89 25.89 25.89 78.22 141.67
ORAS NOVACI
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81 5.81
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.36 0.35 0.34 0.32 0.27 0.24 0.22 0.21 0.20 0.18 0.16
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
45.45 45.45 45.45 45.45 38.46 38.46 38.46 38.46 38.46 38.46 22.73
ORAS ROVINARI
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
17.15 17.15 15.38 15.38 15.38 15.10 15.38 15.38 15.38 15.38 15.38
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.64 0.63 0.61 0.56 0.48 0.42 0.39 0.37 0.36 0.32 0.29
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
42.48 32.32 32.32 32.32 32.32 31.74 32.32 32.32 32.32 30.97 31.19
ORAS TARGU CARBUNESTI
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 17.88 19.50 19.50 19.50 19.50
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.41 0.40 0.39 0.36 0.31 0.27 0.25 0.26 0.25 0.23 0.20
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
11.26 11.26 11.26 10.83 10.83 17.44 17.44 19.02 19.02 19.02 19.02
ORAS TICLENI
SUPRAFAȚA ACOPERITĂ DE REȚEAUA STRADALĂ (HA/KM2)
2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 2.00 11.43 11.43 11.43 11.43
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.11 0.10 0.10 0.09 0.08 0.07 0.06 0.35 0.34 0.31 0.28
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
14.51 14.51 9.14 9.14 9.14 9.14 9.14 52.22 94.00 94.00 423.00
ORAS TISMANA
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
14.29 14.29 92.64 92.64 92.64 92.64 92.64
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.22 0.19 1.14 1.07 1.03 0.94 0.85
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
28.57 28.57 185.29 185.29 259.40 259.40 259.40
ORAS TURCENI
Suprafață acoperită de rețeaua stradală (ha/km2)
19.57 19.57 19.57 19.57 19.57 19.57 19.57
Suprafață acoperită de rețeaua de apă ha/km retea apa
0.59 0.52 0.48 0.45 0.44 0.40 0.36
94
Suprafață acoperită de rețeaua de canalizare ha/km canalizare
105.38 130.48 156.57 156.57 156.57 156.57 156.57
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Între anii 2000-2010 suprafața mediului urban din județul Gorj a crescut cu 78,61%.
Această dezvoltare a impune investiții în facilitățile urbane pentru asigurarea facilităților
urbane necesare modernizării și fundamentării infrastructurii de afaceri.
Trendurile urmate de investițiile în facilitățile urbane permit următoarele constatări:
1. Creșterea suprafețelor urbane depășește ritmul investițiilor în infrastructură.
2. Principalele investiții s-au realizat în extinderea rețelelor de apă potabilă.
3. Următoarele investiții s-au realizat în extinderea rețelelor de străzi orășenești.
4. Cele mai reduse investiții s-au realizat în dezvoltarea rețelelor de canalizare.
Dezechilibrarea investițiilor dintre alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare
oferă un confort relativ cetățenilor, care sunt nevoiți să se adapteze în funcție de aceste
condiții. De asemenea, necorelarea celor două investiții face ca interesul pentru
aducțiunea cu apă să fie destul de redus în anumite zone urbane datorită posibilității de
asigurare pe cont propriu a necesarului de apă.
6.3.2.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU JIU
95
1. Suprafața principalului oraș din județul Gorj a crescut cu 11,00%;
2. Suprafața orașului deservită de rețeaua de apă a scăzut cu 49,41%, reprezentând
cea mai mare investiție. În anul 2000, la un km de rețea de apă reveneau 21,94 ha,
în timp ce în anul 2010 unui singur km îi reveneau 17,70 ha. ;
3. Suprafața urbană acoperită de rețeaua de canalizare a scăzut de la 51,24 ha pentru
fiecare km la 47,22 ha pentru un km, adică o scădere cu 7,85%;
4. Rețeaua de străzi orășenești acoperea, în anul 2000, o suprafață de 28,31 ha la
fiecare km, în timp ce în anul 2010 la fiecare km de stradă îi reveneau 27,06 ha;
5. Având în vedere că la cei trei indicatori adoptați se observă o extindere a facilităților
urbane, apreciem că există un trend pozitiv al acestor investiții. Inițierea unor
proiecte de noi investiții presupune identificarea raportului optim pe care trebuie să
îl dețină fiecare facilitate în raportul cu suprafața urbană;
6. Ritmul de extindere teritorială a orașului este dependent de conexarea localităților
apropiate. Investiția anticipată în extinderea rețelelor de utilități în localitățile
limitrofe va compensa deficitul de utilități urbane din momentul extinderii
teritoriale.
6.3.2.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI MOTRU
96
1. Suprafața municipiului Motru a crescut între 2000-2010 cu 129,39%;
2. Investițiile realizate în facilitățile urbane nu au avut ritmicitatea necesară pentru a
urma trendul de creștere teritorială;
3. Extinderea teritorială a dus la o creștere a suprafețelor ce revin fiecărui km de
utilități;
4. Suprafața ce revine unui km de stradă orășenească a crescut cu 101,58% între 2000-
2010, deși investițiile în extinderea rețelei stradale a dus la creșterea acestora cu
13,79%. Pentru menținerea la nivelul anului 2000 erau necesari aproximativ 109 km
străzi orășenești;
5. Suprafața ce revine unui km de țeavă de apă potabilă a crescut cu 131,94%. Mai
mult, în anul 2010 lungimea rețelei de apă potabilă a scăzut cu 1,10%;
6. Suprafața ce revine unui km de canalizare a crescut cu 117,71%. Rețeaua de
canalizare s-a extins cu 5,36%. Pentru a se asigura raportul din anul 2000 erau
necesari aproximativ 68 km de canalizare;
7. Creșterile disproporționate ale suprafețelor urbane ce revin fiecărui km de facilități
presupun evaluarea capacității acestora de a satisface nevoile cetățenilor și de
orientare a investițiilor în raport cu necesarul, pentru a se evita menținerea unui
aspect rural al orașului;
8. Prin aceste investiții se facilitează dezvoltarea unor agenți economici locali și se
creează pentru o perioadă locuri de muncă pentru o parte a populației. După darea
în folosință a instalațiilor se creează locuri de muncă pentru tehnicieni în vederea
întreținerii și exploatării acestora. Având în vedere specificul minier al orașului,
dezvoltarea sistemului de servicii orășenești constituie o alternativă a activităților
miniere;
97
6.3.2.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BUMBEȘTI JIU
1. Suprafața orașului a crescut cu 447,21%;
2. Investițiile în facilitățile urbane nu au urmat imediat ritmul de creștere a suprafeței
teritoriale;
3. Suprafața acoperită de un km de rețea stradală a crescut de la 17,92 ha la 98,08 ha.
4. Suprafața acoperită de un km de rețea de apă potabilă a crescut de la 10,59 ha la
45,54 ha;
5. Suprafața acoperită de un km de canalizare a crescut de la 32,36 ha la 141,67 ha;
6. Creșterea suprafeței orașului cu un procent semnificativ necesită planificarea
sistematizării zonei urbane pentru modernizarea cât mai rapidă localității;
Menținerea unei localități urbane cu un procent redus al suprafeței acoperite de
infrastructură reduce posibilitatea dezvoltării unui mediu de afaceri profitabil;
7. Urbanizarea rapidă a zonelor limitrofe presupune investiții majore în infrastructură
pentru a se asigura o modernizare uniformă a orașului.
98
6.3.2.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI NOVACI
1. Suprafața orașului a rămas constantă între anii 2000-2010;
2. S-au realizat investiții în rețeaua de apă potabilă și cea de canalizare;
3. Rețeaua de apă s-a extins de la 10,5 km la 46,7;
4. Rețeaua de canalizare s-a extins de la 5,5 km la 11 km ;
5. Menținerea unei suprafețe constante a creat premisele modernizării infrastructurii
urbane și a reducerii discrepanțelor rezultate prin adăugarea unor noi obiective;
6. În prezent este necesară evaluarea raportului optim dintre suprafață și utilități
pentru a se atinge un grad suficient de urbanitate.
99
6.3.2.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI ROVINARI
1. Suprafața orașului a rămas aceeași între anii 2000-2010;
2. Ca efect al conservării teritoriului, lungimea străzilor orășenești a crescut de la 26 la
29 km, suprafața ce revine unui km de stradă scăzând de la 17,15 ha la 15,38 ha;
3. Rețeaua de apă și-a dublat lungimea, de la 11,5 la 23,7 km, suprafața deservită
scăzând cu 51,48%;
4. Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 36,19%, de la 10,5 km la 14,3 km,
scăzând suprafața acoperită cu 26,57%;
5. Obiectivele viitoare, referitoare la urbanizare, sunt determinate de raportul optim dintre
utilități și suprafața orașului.
100
6.3.2.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TÂRGU CĂRBUNEȘTI
1. Suprafața orașului a crescut între anii 2000-2010 cu 9,09%;
2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi, ceea ce a dus la creșterea cu
9,09% a suprafeței ce revine fiecărui km;
3. Rețeaua de apă a fost extinsă cu 7,94%, cu puțin sub necesarul pentru a menține
raportul din anul 2000, fapt dovedit de creșterea suprafeței ce revine fiecărui km de
rețea de apă potabilă cu 1,07%;
4. Lungimea rețelei de canalizare s-a redus cu 35,43%, crescând suprafața ce revine
fiecărui km de canalizare cu 68,96%;
5. Discrepanțele dintre acoperirea cu facilități urbane a suprafeței orașului presupun
elaborarea unui program de asigurare a necesarului.
101
6.3.2.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI ȚICLENI
1. Orașul a înregistrat o creștere recentă a suprafeței de la 74 ha la 423 ha;
2. Evoluția economică din zonă a contribuit la perturbarea raporturilor deținute de
facilitățile urbane. Astfel, creșterea suprafeței orașului ar fi determinat o creștere
normală a suprafețelor acoperite de infrastructură, proporțional cu teritoriile noi
arondate. În cazul orașului Țicleni asistăm la o reducere a lungimii rețelei de apă
potabilă, de la 21 km la 6 km, și a rețelei de canalizare de la 8,1 km la 1 km;
3. Dezvoltarea urbană a orașului Țicleni presupune evaluarea necesarului de facilități
urbane în noile condiții și reconstruirea sistemului urban în concordanță cu
necesitățile populației și a potențialului economic.
6.3.2.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TISMANA
1. A fost înființat în anul 2004, având o suprafață de 200 ha. Din anul 2006 suprafața
acestuia a ajuns la 1297 ha;
102
2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi, crescând suprafața ce revine
fiecărui km de stradă;
3. S-au realizat investiții masive în dezvoltarea rețelei de apă potabilă, insuficientă însă
pentru menținerea raportului inițial, din anul 2004. Astfel, rețeaua de apă s-a extins
cu 218,67% în timp ce suprafața acoperită a crescut cu 13,57%. Pentru menținerea
constantă a raportului inițial erau nevoie de aproximativ 130,2 km rețea de apă față
de 92,64 câți erau realizați la momentul anului 2010;
4. În cazul canalizării, se constată doi factori care contribuie la ponderea deținută:
lungimea acesteia a scăzut cu 28,57%, iar suprafața orașului a crescut din anul 2007.
5. Echilibrarea investițiilor în infrastructură presupune investiția în canalizare, imediat
după cele realizate în rețeaua de apă și extinderea corespunzătoare a străzilor
orășenești.
6.3.2.9. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI TURCENI
1. A fost înființat în anul 2004. Suprafața acestuia a rămas constantă pe întreaga
perioadă;
2. Facilitățile urbane suferă un regres datorită reducerii lungimii rețelei de apă curentă
cu 12,96% și a canalizării cu 32,69%;
3. Rețeaua de străzi a rămas constantă pe întreaga perioadă;
4. Dezvoltarea infrastructurii urbane este necesară în reconfigurarea economică a
orașului având în vedere declinul economic și dificultățile termocentralei. Atragerea
investitorilor din alte domenii sunt necesare pentru diversificarea activităților
economice.
103
6.3.3. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI
MEHEDINŢI ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL
Suprafata acoperita de strazi 8.67 8.98 9.00 9.00 9.00 12.19 12.19 12.15 12.50 12.50 13.42
Suprafata acoperita de reteaua de apa 10.21 10.51 10.45 10.45 10.45 13.92 13.85 13.68 13.81 13.73 14.56
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 15.61 16.01 16.00 16.00 15.76 21.27 20.77 20.38 19.78 19.71 19.69
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN
Suprafata acoperita de strazi 7.38 7.38 7.42 7.42 7.42 14.22 14.22 14.22 14.22 14.22 16.11
Suprafata acoperita de reteaua de apa 5.60 5.60 5.63 5.63 5.63 10.79 10.71 10.60 10.60 10.51 11.91
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 9.10 9.10 9.15 9.15 9.15 17.54 16.92 16.81 16.81 16.72 18.94
MUNICIPIUL ORSOVA
Suprafata acoperita de strazi 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59
Suprafata acoperita de reteaua de apa 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 22.68 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 14.21 14.21 14.21
ORAS BAIA DE ARAMA
Suprafata acoperita de strazi 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 20.10 20.10 20.10
Suprafata acoperita de reteaua de apa 9.37 7.88 6.69 6.69 6.69 5.00 5.00 5.00 11.29 11.29 11.29
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 29.67 29.67 29.67 29.67 29.67 24.72 24.72 14.13 31.90 31.90 31.90
ORAS STREHAIA
Suprafata acoperita de strazi 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.03 11.03 11.03 11.03
Suprafata acoperita de reteaua de apa 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 50.59 38.22 38.22 37.55
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 71.67 71.67 71.67
ORAS VANJU MARE
Suprafata acoperita de strazi 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7
Suprafata acoperita de reteaua de apa 12.28 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 16.47
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare 43.95 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 72.37
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
104
6.3.3.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN
1. Extinderea orașului a determinat o creștere a suprafețelor medii de teren acoperite
de facilități urbane;
2. Străzile orășenești au rămas constante pe întreaga perioadă analizată;
3. Rețeaua de canalizare a crescut cu 4,92%;
4. Rețeaua de apă potabilă a crescut cu 2,67%;
5. Capacitatea instalațiilor de producere a apei curente a scăzut cu 48,18%;
6. Cantitatea de apă potabilă distribuită populației a scăzut cu 59,4%;
7. Suprafața orașului a crescut cu 118,3%;
Pe fondul unei creșteri a suprafețelor intravilane asistăm la un ușor declin
demografic. Utilitățile urbane au crescut moderat, însă facilitățile urbane au înregistrat
scăderi semnificative. În acest sens, consumul de apă curentă a scăzut cu mai mult de
jumătate pe parcursul a 10 ani, existând în paralel și o scădere a capacității instalațiile
de producere a apei curente.
105
6.3.3.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI ORȘOVA
1. Investițiile realizate între anii 2000-2010 au vizat creșterea suprafeței urbane
acoperite de canalizare;
2. Suprafața orașului a rămas constantă de-a lungul celor 10 ani, la fel ca și suprafața
acoperită de străzi asfaltate și de rețeaua de apă;
3. Capacitățile de producere a apei curente au scăzut de la 13800 Mc/zi la 3466 Mc/zi (-
74,88%);
4. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor a scăzut cu 12,25%.
Recalibrarea capacităților de producere a apei potabile a fost corelată la
necesitățile actuale ale populației. Extinderea rețelei de canalizare completează
necesarul de dotări cu facilități urbane a municipiului.
Pentru stabilirea priorităților de dezvoltare a infrastructurii sunt necesare
evaluarea necesităților dar și a calității actuale a infrastructurii existente, precum și a
nevoilor de modernizare.
106
6.3.3.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BAIA DE ARAMĂ
1. Suprafața orașului Baia de Aramă a crescut cu 125,84%;
2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă, ceea ce a dus la creșterea
suprafețelor acoperite de rețeaua stradală în același procent cu creșterea suprafeței
orașului;
3. Rețeaua de apă potabilă s-a extins cu 87,37%, concomitent cu sporirea suprafeței
acoperită de această utilitate cu 20,53%;
4. Rețeaua de canalizare a fost extinsă în proporție de 110,0%. Această sporire se află
sub ritmul de extindere a suprafeței intravilane datorită creșterii suprafețelor
acoperite cu 7,54%.
Dezvoltarea orașului Baia de Aramă este ilustrată de creșterea suprafețelor
intravilane și de eforturile de îmbunătățire a infrastructurii, care are un ritm de
extindere sub ritmul de extindere a localității.
În dezvoltarea orașului este necesară corelarea extinderii utilităților concomitent
cu cea a suprafeței orașului.
6.3.3.4.OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI STREHAIA
1. Suprafața orașului Strehaia a rămas constantă între anii 2000-2010;
2. În aceeași perioadă investițiile în infrastructura urbană a determinat extinderea
acestora și scăderea suprafeței de teren ce revine fiecărui km de utilitate: rețeaua de
străzi a crescut cu 1,30%, determinând o scădere a suprafețelor deservite cu 1,28%;
rețeaua de apă s-a extins cu 45,86%, determinând o scădere a suprafețelor deservite
cu 31,44%; rețeaua de canalizare a crescut cu 18,81%, determinând o scădere cu
15,83% a suprafețelor deservite cu 15,83%.
107
Menținerea constantă a suprafeței orașului presupune o analiză a necesarului de
facilități urbane și continuarea investițiilor până la satisfacerea completă a necesităților
orașului.
Este utilă o proiectare a modului în care orașul se va dezvolta și extinde în viitor
pentru a se include în strategia de dezvoltare a unui program de investiții în
infrastructura urbană din arealul aflat sub influența orașului. Prin raportare la reședința
județului, orașul Strehaia are o arie de influență de la centrul orașului în raport cu
granița zonei de influență a municipiului Dr. Tr. Severin de 5 km, iar în raport cu cel mai
important oraș din regiune de 2,4 km. Prin raportare la cele două centre urbane de
mare impact asupra zonei de influență a orașului considerăm că proiectarea extinderii
orașului într-o primă etapă ar trebui să se calculeze pe o rază de aproximativ 3,5 km de
la centrul orașului. Astfel, serviciile specific urbane furnizate comunităților învecinate
(educație, infrastructură, oportunități economice etc.) ar favoriza dezvoltarea orașului și
creșterea indicatorilor de dezvoltare ai arealului învecinat.
6.3.3.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI VÂNJU MARE
1. Suprafața orașului a crescut cu 64,67% între anii 2000- 2010;
2. Investițiile realizate au vizat extinderea rețelei de apă, realizându-se o creștere de
22,79%;
3. Lungimea străzilor orășenești și a rețelei de canalizare a rămas aceeași, fapt care pe
fondul extinderii suprafeței intravilane a dus la o creștere a suprafeței deservite de
aceste utilități;
Pentru dezvoltarea viitoare a orașului este necesară evaluarea nevoilor și
stabilirea unor indicatori de performanță care să vizeze îmbunătățirea atractivității
orașului și a influenței asupra comunităților rurale învecinate.
108
6.3.4. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚUL OLT
OLT ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
TOTAL
Suprafata acoperita de strazi
12.03 12.03 12.03 12.03 12.15 12.22 13.02 12.97 12.97 12.97 12.90
Suprafa acoperita de reteaua de apa
10.22 9.62 9.04 8.97 8.11 7.82 8.07 7.38 7.12 6.56 6.25
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
27.47 25.77 25.25 25.08 26.42 26.72 27.33 27.12 25.84 25.17 23.37
MUNICIPIUL SLATINA
Suprafata acoperita de strazi
14.93 14.93 14.93 14.93 14.93 15.29 18.37 18.11 18.11 18.11 18.11
Suprafa acoperita de reteaua de apa
19.96 19.72 19.53 19.53 17.65 17.80 20.63 20.63 20.45 20.28 20.28
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
24.85 24.59 24.30 24.30 23.07 23.49 25.64 25.64 24.50 24.45 20.25
MUNICIPIUL CARACAL
Suprafata acoperita de strazi
15.71
15.71 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 14.92
Suprafa acoperita de reteaua de apa
11.05
11.02 10.98 10.98 10.90 10.90 10.90 10.90 10.90 10.75 10.72
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
16.08
16.04 15.98 15.98 15.91 15.91 15.91 15.91 15.91 14.40 14.56
ORAS BALS
Suprafata acoperita de strazi
12.49 12.49 12.49 12.49 12.49 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24
Suprafa acoperita de reteaua de apa
18.20 18.20 11.18 11.18 11.18 10.82 10.48 9.03 8.72 8.68 8.68
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
49.00 49.00 16.50 16.29 16.29 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21
109
ORAS CORABIA
Suprafata acoperita
8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22
Suprafa acoperita de reteaua de apa
27.19 27.19 27.19 27.19 22.81 20.79 19.21 19.21 19.21 19.21 19.21
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
23.57 23.57 30.74 30.74 30.74 30.74 29.46 29.46 29.46 29.46 29.46
ORAS DRAGANESTI-OLT
Suprafata acoperita de strazi
8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63
Suprafa acoperita de reteaua de apa
49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16
Suprafata acoperita de reteaua de analizare
88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 73.33 73.33 73.33 73.33
ORAS PIATRA-OLT
Suprafata acoperita de strazi
10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38
Suprafa acoperita de reteaua de apa
61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 14.62 14.62 14.62 14.62
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17
ORAS POTCOAVA
Suprafata acoperita de strazi
0 0 0 0 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16
Suprafa acoperita de reteaua de apa
0.00 0.00 0.00 0.00 137.27 137.27 137.27 137.27 133.24 133.24 133.24
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
0.00 0.00 0.00 0.00 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33
ORAS SCORNICESTI
Suprafata acoperita de strazi
22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86
110
Suprafa acoperita de reteaua de apa
8.65 8.65 12.70 12.70 12.70 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
13.91 13.91 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.3.4.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI SLATINA
1. Lungimea străzilor orășenești din municipiul Slatina a crescut cu 1,43%;
2. Lungimea rețelei de canalizare a crescut cu 51,01%;
3. Rețeaua de aducțiune a apei potabile s-a extins cu 21,11%;
4. Capacitatea de producere a apei potabile a rămas constantă pe fondul reducerii unui
consum de apă potabilă cu 5,29%;
5. Suprafața orașului a rămas constantă pentru întreaga perioadă de timp analizată.
Menținerea constantă a suprafeței intravilane permite investiții în creșterea
confortului urban al localității. De asemenea, dezvoltarea suficientă a serviciilor urbane
poate fi o direcție de dezvoltare a orașului având în vedere că prin modernizarea
infrastructurii urbane actuale și a intensificării relațiilor cu zonele învecinate se extinde
111
și pachetul de servicii urbane destinat acestora. Creșterea impactului asupra zonelor
învecinate prin intensificarea ariei de influență este necesară având în vedere distribuția
teritorială a localităților urbane din județul Olt, aflate sub o triplă influență a unor orașe
mai dezvoltate precum Craiova- cel mai dezvoltat oraș din Oltenia, București- capitala
țării și Pitești- important centru economic și comercial din județul Argeș.
Plasarea orașului de-a lungul principalei căi rutiere de legătură a vestului
României cu capitala țării creează un specific aparte al structurii urbane și influențe
multiple greu cuantificabile asupra structurii ocupaționale a populației. Stabilirea unor
obiective clare, în conexiune cu influențele externe ale marilor centre economice,
reprezintă o cale de dezvoltare sustenabilă a reședinței județului Olt.
6.3.4.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI CARACAL
1. Rețeaua străzilor orășenești a crescut cu 7,25%;
2. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 12,46%;
3. Rețeaua simplă a rețelei de apă s-a extins cu 4,99%;
4. Capacitatea de reducere a apei potabile s-a redus cu 0,75%;
5. Consumul de apă potabilă s-a redus cu 1,67%;
112
6. Suprafața intravilană a crescut cu 2,22%.
Investițiile realizate în infrastructura urbană a municipiului Caracal evidențiază
eforturile de completare a nevoilor orașului și de asigurare a infrastructurii urbane în
zonele de extindere a orașului.
Distanța relativ mică față de principalele centre urbane ale județului și influența
complexă exercitată de principalele orașe mari din sudul țării, precum Craiova și
București, sugerează concentrarea extinderii influenței urbane a orașului asupra regiunii
învecinate și conectarea economiei locale cu cele ale municipiului Craiova și capitala țării
București.
6.3.4.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BALȘ
1. Rețeaua de străzi s-a extins cu 7,84%;
2. Canalizarea orașului s-a extins cu 200,7%;
3. Rețeaua de apă s-a extins cu 121,43%;
4. Capacitatea de producere a apei potabile a crescut cu 24,56%;
5. Consumul de apă potabilă a crescut cu 1,69%;
6. Suprafața intravilană a rămas constantă.
113
Investițiile realizate în infrastructura urbană a orașului Balș sugerează eforturile
de modernizare a comunității și de a compensa investițiile inexistente sau
nesemnificative din perioada anterioară perioadei de timp analizate prin acest studiu.
Prin creșterea gradului de modernizare a orașului se va intensifica influența pe
care orașul o are asupra localităților rurale învecinate. Apropierea față de cel mai
important oraș al regiunii aduce o serie de beneficii, în principal de ordin economic și
educațional.
În ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare a infrastructurii urbane sunt
necesare evaluări ale influenței municipiului Craiova asupra infrastructurii educaționale
și a structurii demografice a orașului.
Distanța dintre limita zonei de influență a municipiului Craiova și centrul orașului
Balș este de aproximativ 1,7 km. Având în vedere suprafața intravilană a orașului Balș
considerăm că acest oraș intră sub influența semnificativă a orașului Craiova. Pentru
comparație menționăm că distanța de influență a orașului în raport cu limita de
influență a municipiului Slatina este de 5 km.
6.3.4.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI CORABIA
1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă în cei 10 ani analizați;
2. Lungimea străzilor orășenești a rămas, de asemenea, constantă pentru întreaga
perioadă;
3. Rețeaua de canalizare s-a redus cu 20,0%;
4. Rețeaua de apă s-a extins cu 41,54%;
5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a micșorat cu 25,0%;
6. Consumul de apă curentă s-a redus cu 2,19%.
Structura investițiilor în facilitățile urbane indică o stagnare a dezvoltării orașului
din acest punct de vedere. Prin comparație cu alte orașe a suprafețelor acoperite cu
aceste utilități constatăm că rețeaua de străzi acoperă cea mai mică suprafață de teren,
114
ceea ce semnifică o posibilă corespondență între necesități și lungimea acestora. În
schimb, rețeaua de apă, în care s-a și investit de altfel, necesită extindere având în
vedere media județeană de 6,25 ha pentru 1 km de rețea de apă față de media localității
de 19,21 ha pentru un kilometru de rețea.
Rețeaua de canalizare are un raport de 29,46 ha pentru un km în raport cu media
județeană de 23,37 ha pentru un km.
Echilibrarea investițiilor în infrastructura urbană în funcție de necesitățile orașului
este un obiectiv pentru creșterea atractivității acestuia. Un punct important în
elaborarea unei strategii eficiente de dezvoltare a orașului este cea a unui areal
înconjurător destul de extins. În raport cu reședința județului, Slatina, zona de influență
măsurată din centrul orașului până la limita de influență este de aproximativ 17 km, în
timp ce în raport cu cel mai mare oraș din Oltenia, Craiova, este de aproximativ 6 km.
Evaluarea nevoilor de servicii urbane necesare pentru nevoile proprii ale orașului dar și
a localităților învecinate permite identificarea priorităților de dezvoltare a orașului.
Potențialul natural oferit de apropierea de fluviul Dunărea și existența unui port
oferă posibilități suplimentare de dezvoltare economică a orașului.
6.3.4.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI DRĂGĂNEȘTI-OLT
1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă;
2. Lungimea străzilor orășenești sunt constante;
3. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 20,0%;
4. Rețeaua de apă potabilă a rămas constantă;
5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus cu 3,03%;
6. Consumul de apă potabilă s-a redus cu 4,17%.
Raportarea lungimii utilităților urbane la suprafața orașului indică o rețea de
străzi orășenești suficientă dar o suprafață ridicată de teren ce revine unui kilometru de
115
apă curentă sau unui kilometru de canalizare. Concentrarea eforturilor pentru realizarea
acestor investiții și aducerea acestora la media județeană oferă o direcție de acțiune
care ar putea să impulsioneze dezvoltarea orașului.
6.3.4.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI PIATRA-OLT
1. Suprafața intravilană a rămas constantă;
2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă;
3. Rețeaua de canalizare a rămas constantă;
4. Rețeaua de apă s-a extins cu 317,6%;
5. Capacitatea de producere a apei curente a rămas constantă;
6. Consumul de apă a crescut cu 6,22%.
Structura investițiilor în infrastructura urbană a orașului Piatra-Olt îl plasează în
rândul comunităților aflate în etapa de construire infrastructurii urbane și de dobândire
a unui aspect urban. Investițiile principale s-au concentrat pe asigurarea necesităților de
apă curentă a comunității. Acestea vor trebuie completate cu investiții în celelalte
utilități pentru a se asigura întregul necesar de utilități publice.
6.3.4.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI POTCOAVA
1. Suprafața orașului este nemodificată de la înființare (2004) până în anul 2010;
2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă;
3. Rețeaua de canalizare s-a redus cu 40,0%;
4. Rețeaua de apă s-a redus cu 20,93%;
5. Capacitatea de producere a apei potabile s-a redus cu 14,29%.
Orașul Potcoava beneficiază de o infrastructură insuficientă nevoilor unei
comunități urbane moderne. Pentru asigurarea unei dezvoltări suficiente sunt necesare
116
investiții în infrastructura urbană și aducerea acesteia cât mai aproape de media
județeană.
6.3.4.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI SCORNICEȘTI
1. Suprafața intravilană a rămas constantă;
2. Rețeaua de străzi a rămas constantă;
3. Rețeaua de canalizare s-a redus cu 6,09%;
4. Rețeaua de apă a rămas constantă.
Singura utilitate publică în care orașul Scornicești este cu mult sub media
județeană este cea a străzilor orășenești. În ceea ce privește rețeaua de apă aceasta
acoperă o suprafață apropiată de media județeană, în timp ce canalizarea orașului este
mult mai bine dimensionată în raport cu media județeană.
6.3.5. INFRASTRUCTURA URBANĂ DIN JUDEȚULUI VÂLCEA
ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
TOTAL 5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991
Suprafata acoperita de strazi
11.49 11.49 11.96 11.99 13.67 13.88 13.24 13.24 13.14 12.96 13.63
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
9.92 10.72 12.01 10.48 10.69 8.43 7.74 6.88 6.18 5.52 5.97
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
21.91 22.79 25.40 29.35 27.32 27.63 27.22 26.31 25.24 21.15 20.45
MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
Suprafata acoperita de strazi
11.43 11.43 11.43 10.10 10.10 10.10 10.10 10.10 9.85 9.85 9.43
117
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 9.27 8.88 8.81 8.81
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
13.92 13.92 13.92 13.92 13.89 13.79 13.79 13.73 13.73 13.66 13.12
MUNICIPIUL DRAGASANI
Suprafata acoperita de strazi
13.91 13.91 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.71 13.70
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
17.16 17.16 17.16 16.33 17.00 17.00 16.31 16.31 16.31 16.80 16.79
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
24.81 24.81 24.81 24.81 24.16 24.16 24.16 24.16 23.66 24.38 24.36
ORAS BABENI
Suprafata acoperita de strazi
15.00 38.63 38.63 38.63 18.30 18.30 18.30 18.30 17.98
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
11.33 46.36 45.35 21.96 37.25 37.25 33.97 30.50 30.23
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
20.40 83.44 86.92 83.44 86.92 86.92 86.92 86.92 86.92
ORAS BAILE GOVORA
Suprafata acoperita de strazi
9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
19.09 19.09 19.09 5.38 3.96 3.96 10.00 6.36 10.00 10.00 10.00
Suprafata acoperita
18.26 20.39 20.39 16.80 5.53 5.53 9.55 6.56 9.55 9.55 9.55
118
de reteaua de canalizare
ORAS BAILE OLANESTI
Suprafata acoperita de strazi
5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 19.21 19.21 19.21
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 36.82 36.82 36.82
ORAS BALCESTI
Suprafata acoperita de strazi
22.10 9.39 44.89 44.89 44.89 44.89 44.89 41.90 41.90
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
132.57 75.14 359.14 314.25 314.25 62.85 62.85 62.85 62.85
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
171.85 97.41 419.00 419.00 448.93 419.00 419.00 419.00 2095.00
ORAS BERBESTI
Suprafata acoperita de strazi
10.06 10.92 11.00 11.00 11.00 11.00 12.78 12.78
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
36.32 39.40 22.00 15.53 15.53 15.53 14.56 19.41
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
172.50 93.57 94.29 188.57 188.57 188.57 121.86 187.14
ORAS BREZOI
Suprafata acoperita de strazi
17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07
119
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
40.00 40.00 40.00 40.00 9.75 9.72 9.39 9.39 9.24 9.23 23.27
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
80.00 119.07 80.00 80.00 41.29 77.58 77.58 77.58 77.58 65.64 51.20
ORAS CALIMANESTI
Suprafata acoperita de strazi
13.23 13.23 13.23 13.23 13.23 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
24.90 24.90 24.90 10.29 18.68 22.41 22.41 22.41 21.96 21.96 21.96
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
73.84 73.84 73.84 66.84 66.84 80.21 80.21 80.21 89.65 89.65 89.65
ORAS HOREZU
Suprafata acoperita de strazi
18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 23.94
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
37.93 37.93 37.93 10.21 8.70 8.70 9.16 9.16 9.16 9.16 29.31
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
42.82 42.82 42.82 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 141.67
ORAS OCNELE MARI
Suprafata acoperita de strazi
13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 9.52 9.52
Suprafata acoperita de reteaua de distributie a apei
35.76 35.76 35.76 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 25.56 20.15
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 217.14 157.71 262.86
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
120
6.3.5.1. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA
1. Suprafața intravilană a municipiului a rămas constantă între 2000-2010;
2. Rețeaua de străzi orășenești s-a extins cu 21,14%;
3. Rețeaua de canalizare a orașului s-a extins cu 6,05%;
4. Rețeaua de apă s-a extins cu 27,96%.
Municipiul Râmnicu Vâlcea are o influență semnificativă asupra regiunilor
învecinate din județ, atât asupra celor urbane cât și asupra celor rurale.
De asemenea, acest oraș are cea mai extinsă influență asupra zonelor învecinate
măsurată din centrul orașului până la limita zonei de influență a municipiului Craiova
(32,6 km), cel mai dezvoltat oraș al regiunii, în raport cu celelalte reședințe de județ din
regiune.
De asemenea, în județul Vâlcea există două localități urbane care se află total în
zona de influență a reședinței de județ: Băile Govora și Băile Olănești.
121
6.3.5.2. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI
1. Suprafața intravilană s-a redus cu 0,11%;
2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 4,55%;
3. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 4,86%;
4. Rețeaua simplă de apă s-a extins cu 5,23%.
Investițiile realizate indică tendința de îmbunătățire a calității infrastructurii urbane.
Atractivitatea orașului poate contribui la dezvoltarea calității serviciilor urbane utile
orașului dar și comunităților învecinate.
6.3.5.3. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂBENI
1. Suprafața intravilană a crescut cu 309,02%;
2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 114,81%;
3. Rețeaua de canalizare s-a redus cu 4,0%;
4. Rețeaua de apă potabilă a crescut cu 53,33%.
Se observă că investițiile în infrastructura orașului nu au urmat în aceeași măsură
creșterea suprafeței intravilane. Pentru a se asigura un echilibru suficient al
infrastructurii urbane este necesară stabilirea necesarului de investiții în dezvoltarea
acestor facilități.
122
6.3.5.4. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂILE GOVORA
1. Suprafața intravilană a rămas constantă pentru întreaga perioadă analizată;
2. Lungimea străzilor orășenești a rămas constantă între anii 2000-2010;
3. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 91,30%;
4. Lungimea simplă a rețelei de apă s-a extins cu 90,91%.
Având în vedere influența majoră a reședinței județului asupra acestui areal sunt
necesare investiții în dezvoltarea serviciilor urbane pentru necesitățile proprii ale
orașului.
123
6.3.5.5. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BĂILE OLĂNEȘTI
1. Suprafața intravilană a orașului Băile Olănești nu a crescut în intervalul de timp
analizat;
2. Lungimea străzilor orășenești nu a crescut;
3. Rețeaua de canalizare a fost extinsă cu 43,48%;
4. Rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu 18,22%.
Influența reședinței județului este semnificativă și în ceea ce privește orașul Băile
Olănești. având în vedere potențialul turistic al orașului, infrastructura locală poate
favoriza extinderea serviciilor din acest domeniu și dezvoltarea activităților din acest
domeniu.
6.3.5.6. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI
BĂLCEȘTI
1. Suprafața intravilană a orașului a crescut cu 170,9%;
2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 42,86%;
3. Rețeaua de canalizare a scăzut cu 77,78%;
124
4. Rețeaua simplă de apă potabilă s-a extins cu 387,8%.
6.3.5.7. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI
BERBEȘTI
1. Suprafața intravilană a crescut cu 8,48%;
2. Lungimea străzilor orășenești a scăzut cu 14,58%;
3. Rețeaua de canalizare s-a extins cu 12,0%;
4. Lungimea rețelei de apă a crescut cu 54,29%.
6.3.5.8. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI BREZOI
1. Suprafața intravilană a orașului a rămas constantă în perioada analizată;
2. Nu s-au realizat investiții în extinderea rețelei de străzi orășenești;
3. Rețeaua de canalizare a fost extinsă cu 56,25%.
4. Rețeaua de apă potabilă a fost extinsă cu 71,88%.
6.3.5.9. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI
1. Suprafața intravilană a crescut cu 20,0%;
2. Rețeaua de străzi orășenești nu a fost extinsă;
3. Rețeaua de canalizare a scăzut cu 1,16%;
4. Rețeaua simplă de apă potabilă a fost extinsă cu 36,08%.
6.3.5.10. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI HOREZU
1. Suprafața intravilană a rămas constantă;
2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 144,83%;
3. Lungimea rețelei de canalizare a scăzut cu 3,23%;
4. Lungimea rețelei de apă potabilă a crescut cu 314,29.
125
6.3.5.11. OBSERVAȚII REFERITOARE LA INFRASTRUCTURA URBANĂ A ORAȘULUI OCNELE MARI
1. Suprafața orașului a crescut cu 81,58%;
2. Lungimea străzilor orășenești a crescut cu 152,17%;
3. Lungimea rețelelor de canalizare a crescut cu 50,0%;
4. Lungimea simplă a rețelei de apă a crescut cu 222,35%.
6.4. INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
6.4.1. Structura educațională din județul Dolj
6.4.1.1. Unități școlare
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 632 562 566 423 412 253 249 249 249 245 210
MUNICIPIUL CRAIOVA
122 117 118 115 114 97 96 96 96 88 82
MUNICIPIUL BAILESTI
18 17 16 15 12 9 9 9 9 9 6
MUNICIPIUL CALAFAT
15 14 14 12 12 7 6 6 6 6 5
ORAS BECHET 4 4 4 3 3 1 1 1 1 1 1
ORAS DABULENI 10 7 9 9 8 5 5 5 5 5 2
ORAS FILIASI 13 13 13 8 8 7 6 6 6 6 3
ORAS SEGARCEA 6 6 6 6 6 5 4 4 4 3 2
Primar si gimnazial (inclusiv special)
TOTAL 360 347 351 211 211 158 158 158 157 156 130
MUNICIPIUL CRAIOVA 36 36 36 33 33 29 29 29 28 28 23
MUNICIPIUL BAILESTI 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6 4
MUNICIPIUL CALAFAT 5 5 5 4 4 3 3 3 3 3 2
ORAS BECHET 1 1 1 : : : : : : : :
ORAS DABULENI 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 1
ORAS FILIASI 9 9 9 4 4 3 3 3 3 3 2
ORAS SEGARCEA 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
126
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Licee
TOTAL 47 47 47 47 46 46 46 46 46 48 49
MUNICIPIUL CRAIOVA
30 30 30 30 29 29 29 29 29 29 29
MUNICIPIUL BAILESTI
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
MUNICIPIUL CALAFAT
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
ORAS BECHET 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
ORAS DABULENI 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1
ORAS FILIASI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
ORAS SEGARCEA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Școli postliceale
TOTAL 4 2 3 3 3 3 3 3 3 3 4
MUNICIPIUL CRAIOVA
3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3
MUNICIPIUL CALAFAT
1 : 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Invatamant superior
TOTAL 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3
MUNICIPIUL CRAIOVA
4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3
Institutii de invatamant superior public
TOTAL 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
MUNICIPIUL CRAIOVA
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Institutii de invatamant superior particular
TOTAL 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
MUNICIPIUL CRAIOVA
2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Structura educațională a județului Dolj a înregistrat pe parcursul a 10 ani reduceri
semnificative la toate nivelurile de unități școlare. Declinul demografic este una dintre
cauzele care explică această reducere, însă restrângerea și analiza amplasamentului
geografic al unităților de învățământ sugerează o scădere a capacității de acoperire a
127
nevoilor populației în teritoriu. Singurul centru educațional din județul Dolj, care oferă
posibilitatea unei educații complete este municipiul Craiova. De asemenea, numărul
unităților școlare preuniversitare este nesemnificativ în orașele județului în raport cu cel
din Craiova. De asemenea, alternativa la studiile universitare, reprezentată de școlile
postliceale, este prezentă doar în Craiova și Calafat.
Serviciile educaționale sunt conectate din acest punct de vedere la reședința
județului fapt care presupune migrarea unui număr ridicat de tineri pe măsură ce nivelul
de învățământ crește. În ceea ce privește nevoile educaționale ale populației, prin
racordarea la specificul localităților urbane, sunt necesare evaluări ale structurii
educaționale din punct de vedere al asigurării cu specialiști din domeniile solicitate pe
piața muncii locale. Conectarea nivelurilor de studii la municipiul Craiova, presupune o
analiză județeană și regională a nevoilor de specialiști din diferite domenii și asigurarea
unor linii de specializare în conformitate cu nevoile locale și regionale. Această corelare
a nevoilor locale la unitățile de învățământ susține o rată suficientă de reîntoarcere a
tinerilor specialiști în localitățile natale și menținerea unui nivel corespunzător al
specialiștilor capabili să susțină dezvoltarea sectoarelor alternative la agricultură.
6.4.1.2. Populația școlară
Declinul demografic, specific întregii societăți românești, este ilustrat în principal
în ceea ce privește grupele de vârstă tinere. În acest sens, reconfigurarea unităților de
învățământ este o măsură utilă. În schimb, disproporția viitoare dintre grupele de vârstă
indică o viitoare criză socială datorată îmbătrânirii populației și îngreunării sistemului de
asigurări sociale bazat pe schimbul de generații. Capacitatea de susținere a generațiilor
vârstnice este determinată de creșterea productivității muncii și a veniturilor financiare,
astfel încât un grup mai mic de populație activă să producă mai mult.
128
Educația este o soluție la această problemă, iar proiectarea strategiilor de
dezvoltare viitoare sunt dependente de creșterea gradului de pregătire și specializare a
populației în domenii de vârf ale economiei. În literatura de specialitate, destinată
analizelor resurselor umane sunt demonstrate legăturile dintre nivelul de educație de
ansamblu al capitatului uman și nivelul veniturilor calculate la nivel individual și social.
Structura populației aflate la vârsta necesară cuprinderii în sistemul de
învățământ este următoarea:
DOLJ 2000 2010 EVOLUŢIE
Total 180050 139915 -22.29
0- 4 ani 36949 31462 -14.85
5- 9 ani 39349 32021 -18.62
10-14 ani 51788 35680 -31.10
15-19 ani 51964 40752 -21.58
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Tendința de scădere a numărului persoanelor din generațiile tinere ridică semne
de întrebare cu privire la modul în care ritmul de scădere poate fi compensat în viitor cu
generații de salariați sau antreprenori mai productive și mai specializate. Având în
vedere că în perioada anilor 1990 mediul urban și-a completat necesarul cu populație
absorbită din mediul rural, considerăm că declinul demografic mai accentuat din mediul
rural va face ca în viitor această rată a declinului demografic al populației tinere să se
accentueze, ceea ce va produce efecte viitoare mult mai grave.
Structura populației școlare pe niveluri de educație din orașele Olteniei este
următoarea:
CRAIOVA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 6127 8043 31,27%
Învățământul preuniversitar 59801 44493 -25,60%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 13890 9479 -31,76%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 18497 9995 -47,25%
Învățământul liceal 19354 20885 7,91%
Învățământ profesional și de ucenici 4959 950 -80,84%
Învățământ postliceal 2341 2736 16,87%
129
Școli de maiștri 310 448 44,52%
Studenți învățământ public 21895 20503 -6,36%
Studenți învățământ privat 3656 9453 158,56%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Structura populației școlare din unitățile de învățământ craiovene oferă imaginea
atracției de populație din alte localități. Astfel, se observă creșteri ale populației școlare
din unitățile de învățământ care oferă specializări medii precum în licee, școli postliceale
și de maiștri. Numărul studenților este în creștere, dar există o diferență între
învățământul privat și cel public, prin creșterea ponderii celui dintâi. Dacă în anul 2000,
ponderea studenților din învățământul privat era de 15,7% din totalul studenților din
învățământul public, în anul 2010 această pondere a ajuns la 46,1% în anul 2010.
În ceea ce privește învățământul liceal menționăm că grupa de vârstă 15-19 ani,
din care fac parte majoritatea liceenilor a scăzut demografic în Craiova cu 38,68%.
Creșterea populației școlare la acest segment de vârstă este un exemplu al influenței
teritoriale a reședinței județului, care prin infrastructura educațională își compensează
pierderea populației tinere prin atragerea tinerilor din alte localități sau din mediul
rural.
BĂILEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 617 657 6,48%
Învățământul preuniversitar 3220 2594 -19,44%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 984 796 -19,11%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1091 817 -25,11%
Învățământul liceal 921 925 0,43%
Învățământ profesional și de ucenici 224 56 -75,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
La fel ca și în cazul municipiului Craiova, creșterea populației școlare la nivel liceal
este rezultatul influenței locale pe care o exercită municipiul Băilești, care pe fondul
unei scăderi demografice a acestei grupe de vârstă (-26,77%) a înregistrat o ușoară
creștere a populației școlare de 0,43%.
130
CALAFAT 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 382 472 23,56%
Învățământul preuniversitar 3747 3265 -12,86%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 962 642 -33,26%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1129 633 -43,93%
Învățământul liceal 1140 1292 13,33%
Învățământ profesional și de ucenici 295 80 -72,88%
Învățământ postliceal 221 618 179,64%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Influența locală a municipiului Calafat, din punct de vedere al infrastructurii
educaționale, este relevată de populația școlară cuprinsă în licee care a crescut cu
13,33% pe fondul unui declin demografic de -26,79%, și de creșterea persoanelor
înscrise în învățământul postliceal cu 179,64%.
La creșterea populației din învățământul postliceal contribuie și lipsa unor unități
de învățământ postliceale în zonele învecinate.
BECHET 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 83 119 43,37%
Învățământul preuniversitar 703 583 -17,07%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 288 232 -19,44%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 264 161 -39,02%
Învățământul liceal 151 190 25,83%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
DĂBULENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 532 359 -32,52%
Învățământul preuniversitar 1898 1270 -33,09%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 569 416 -26,89%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 636 476 -25,16%
Învățământul liceal 606 378 -37,62%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
FILIAȘI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 408 571 39,95%
Învățământul preuniversitar 4102 3157 -23,04%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 1247 810 -35,04%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1578 951 -39,73%
131
Învățământul liceal 782 1307 67,14%
Învățământ profesional și de ucenici 440 89 -79,77%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
SEGARCEA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 226 231 2,21%
Învățământul preuniversitar 1472 1158 -21,33%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 498 360 -27,71%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 515 383 -25,63%
Învățământul liceal 269 359 33,46%
Învățământ profesional și de ucenici 190 56 -70,53%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.1.3. Numărul cadrelor didactice
CRAIOVA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 415 510 22,89%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 668 464 -30,54%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1277 759 -40,56%
Învățământul liceal 2245 1648 -26,59%
Învățământ profesional și de ucenici 31 0 -100,0%
Învățământ postliceal 26 23 -11,54%
Învățământ superior 1253 1405 12,13%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BĂILEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 34 35 2,94%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 47 36 -23,40%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 106 96 -9,43%
Învățământul liceal 103 71 -31,07%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
CALAFAT 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 19 30 -9,51%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 56 31 -44,64%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 82 69 -15,85%
Învățământul liceal 127 99 -22.05%
Învățământ postliceal 0 28 100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
132
BECHET 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 4 5 25,0%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 13 14 7,69%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 20 16 -20,0%
Învățământul liceal 33 10 -69,70%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
DĂBULENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 23 17 -26,09%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 30 20 -33,33%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 58 52 -10,34%
Învățământul liceal 63 22 -65,08%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
FILIAŞI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 20 30 50,0%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 58 46 -20,69%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 129 106 -17,83%
Învățământul liceal 108 112 3,70%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
SEGARCEA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 88 52 -40,91%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 28 16 -42,86%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 60 36 -40,0%
Învățământul liceal 32 18 -43,75%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
133
6.4.1.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Dolj
CRAIOVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 17,38 17,92
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,79 20,43
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,84 13,17
Învățământul liceal 8,62 12,67
Învățământ postliceal 90,04 118,96
Învățământ superior 20,39 21,32
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BĂILEŞTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 18,15 18,77
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,94 22,11
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 10,29 8,51
Învățământul liceal 8,94 13,03
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CALAFAT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,11 15,73
Învățământul primar (inclusiv cel special) 17,18 20,71
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 13.77 9,17
Învățământul liceal 8,98 13,05
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BECHET NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,75 23,80
Învățământul primar (inclusiv cel special) 22,15 16,57
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 13,20 10,06
Învățământul liceal 4,58 19,00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
134
DĂBULENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 23,13 21,12
Învățământul primar (inclusiv cel special) 18,97 20,80
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 10,97 9,15
Învățământul liceal 9,62 17,18
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date FILIAŞI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,40 19,03
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,50 17,61
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,23 8,97
Învățământul liceal 7,24 11,67
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date SEGARCEA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 16,14 16,50
Învățământul primar (inclusiv cel special) 17,79 22,50
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 8,58 10,64
Învățământul liceal 8,41 19,94
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Concluzii
Declinul demografic este principala cauză a reducerii populației școlare.
Creșterea ponderii populației școlare din licee este determinată de migrația pentru
educație dinspre rural spre urban, de reformele din anii trecuți, dar și de tendința
tinerilor de a urma niveluri superioare de educație.
Reducerea unităților de învățământ este un efect normal al declinului
demografic, însă reducerea costurilor cu spațiile fizice ar trebui să se transfere în
creșterea gradului de dotare și a îmbunătățirii calității actului educațional.
În ceea ce privește învățământul preșcolar se observă un raport constant în
decursul celor 10 ani analizați. Aceeași tendință se observă și în ceea ce privește
135
învățământul primar, unde modificările din perioada de timp analizată se datorează
unor factori locali de ordin demografic și economic.
Principalele modificări se observă în cadrul învățământului liceal, în care se
observă o creștere semnificativă a numărului de elevi ce revin unui cadru didactic.
Se observă câteva mecanisme care au determinat această creștere a numărului
de elevi ce revin unui cadru didactic: în orașele Craiova, Calafat, Bechet, Filiași și
Segarcea asistăm la scăderea numărului de cadre didactice și creșterea numărului de
elevi, în timp ce în Băilești creșterea acestui raport s-a datorat ieșirii din sistem a
cadrelor didactice pe fondul menținerii aproximativ constante a numărului de elevi.
Singura excepție se observă în orașul Dăbuleni unde a scăzut în același timp numărul de
elevi și numărul cadrelor didactice, iar creșterea numărului de elevi ce revine unui cadru
didactic se datorează ratei mai mari de scădere a numărului de cadre didactice.
6.4.2. Structura educațională din județul Gorj
6.4.2.1. Unități școlare
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 785 780 525 219 218 185 175 119 120 116 110
Târgu Jiu 69 68 67 58 58 38 33 35 34 34 30
Motru 21 19 16 14 14 8 8 6 6 6 4
Bumbești-Jiu 13 13 8 4 4 3 3 2 2 2 2
Novaci 12 11 10 3 3 3 3 2 2 2 2
Rovinari 9 9 8 7 7 3 3 3 3 3 3
Târgu Cărbunești 20 20 15 5 5 4 4 3 2 2 2
Țicleni 10 10 6 2 2 2 2 2 2 2 2
Tismana 19 19 11 5 5 5 5 1 2 1 1
Turceni 13 13 8 5 5 4 3 1 2 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
136
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Primar si gimnazial (inclusiv special)
TOTAL 377 376 371 141 140 140 133 73 76 72 70
Târgu Jiu 17 17 17 12 12 12 10 10 10 10 8
Motru 5 5 5 5 5 5 5 3 3 3 2
Bumbești-Jiu 4 4 4 2 2 2 2 1 1 1 1
Novaci 4 3 3 2 2 2 2 1 1 1 1
Rovinari 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2
Târgu Cărbunești 11 11 10 3 3 3 3 1 1 1 1
Țicleni 4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1
Tismana 8 8 8 4 4 4 4 0 1 0 0
Turceni 5 5 5 3 3 3 2 0 1 0 0
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Licee
TOTAL 47 47 47 47 46 46 46 46 46 48 49
Târgu Jiu 30 30 30 30 29 29 29 29 29 29 29
Motru 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Bumbești-Jiu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Novaci 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Rovinari 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Târgu Cărbunești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Țicleni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Tismana 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Turceni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
137
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Școli postliceale
TOTAL 6 3 2 2 2 2 1 3 2 2 1
Târgu Jiu 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1
Motru 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Târgu Cărbunești 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Învățământ superior
TOTAL 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1
Târgu Jiu 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.2.2. Populația școlară
GORJ 2000 2010 EVOLUŢIE
Total 110216 80682 -26,80%
0- 4 ani 21698 16545 -23,75%
5- 9 ani 24448 18599 -23,92%
10-14 ani 34117 21702 -36,39%
15-19 ani 29953 23836 -20,42%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Grupa demografică ce susține infrastructura educațională se află în declin, per
total aceasta reducându-se cu 26,80%. Analiza grupelor de vârstă evidențiază că cea mai
drastică scădere s-a produs la grupa de vârstă 10-14 ani.
TÂRGU JIU 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 2810 3222 14,66%
Învățământul preuniversitar 22853 21669 -5,18%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 5109 3764 -26,33%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 6961 5600 -33,92%
Învățământul liceal 7578 11207 47,89%
138
Învățământ profesional și de ucenici 2285 692 -69,72%
Învățământ postliceal 788 1062 34,77%
Școli de maiștri 132 344 160,61%
Studenți învățământ public 4549 4083 -10,24%
Studenți învățământ privat 1165 1132 -2,83%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
MOTRU 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 902 923 2,33%
Învățământul preuniversitar 6081 4679 -23,06%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 1714 1056 -38,39%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 2274 1304 -42,66%
Învățământul liceal 964 2174 125,52%
Învățământ profesional și de ucenici 716 128 -82,12%
Învățământ postliceal 413 0 -100,0%
Școli de maiștri 0 17 100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BUMBEȘTI-JIU 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 376 255 -32,18%
Învățământul preuniversitar 2117 1334 -36,99%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 646 279 -56,81%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 725 409 -43,59%
Învățământul liceal 563 625 11,01%
Învățământ profesional și de ucenici 183 21 -88,52%
NOVACI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 217 203 -6,45%
Învățământul preuniversitar 1000 1090 9,00%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 274 209 -23,72%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 320 286 -10,63%
Învățământul liceal 406 595 46,55%
ROVINARI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 511 504 -1,37%
Învățământul preuniversitar 3187 2021 -36,59%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 984 556 -43,50%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1292 613 -52,55%
Învățământul liceal 480 773 61,04%
Învățământ profesional și de ucenici 401 79 -80,30%
139
TÂRGU CĂRBUNESTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 267 340 27,34%
Învățământul preuniversitar 1893 1206 -36,29%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 564 364 -35,46%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 613 390 -36,38%
Învățământul liceal 423 452 6,86%
ŢICLENI 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 201 165 -17,91%
Învățământul preuniversitar 1152 1043 -9,46%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 299 234 -21,74%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 328 263 -19,82%
Învățământul liceal 246 466 89,43%
Învățământ profesional și de ucenici 192 28 -85,42%
Școli de maiștri 87 52 -40,23%
TISMANA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 294 240 -18,37%
Învățământul preuniversitar 952 828 -13,03%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 385 270 -29,87%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 418 291 -30,38%
Învățământul liceal 59 237 301,69%
Învățământ profesional și de ucenici 90 30 -66,67%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
TURCENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 338 295 -12,72
Învățământul preuniversitar 1985 3215 61,96%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 581 451 -22,38%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 813 786 -3,32%
Învățământul liceal 353 1530 333,43%
Învățământ profesional și de ucenici 217 287 32,26%
Școli de maiștri 21 161 666,67%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Creșterea ponderii elevilor din învățământul liceal ilustrează tendința de
deplasare a tinerilor spre mediul urban. Deși corpul demografic este în declin, se
observă că în toate orașele județului a crescut numărul elevilor de liceu.
140
Alte forme de învățământ preferate de tinerii din județul Gorj sunt școlile de
maiștri și cele postliceale. În schimb se constată reducerea numărului de studenți din
județ.
6.4.2.3. Numărul cadrelor didactice
TÂRGU JIU 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 156 173 10,93%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 237 201 -15,19%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 472 353 -25,21%
Învățământul liceal 695 735 5,76%
Învățământ profesional și de ucenici 25 5 -80,0%
Învățământ postliceal 1 11
Învățământ superior 80 145 81,25%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
MOTRU 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 43 49 13,95%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 75 47 -37,33%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 140 84 -40,0%
Învățământul liceal 86 110 27,91%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BUMBEŞTI-JIU 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 19 15 -21,05%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 30 14 -53,33%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 57 47 -17,54%
Învățământul liceal 76 43 -43,42%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
NOVACI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 11 10 -9,09%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 13 11 -15,38%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 29 25 -13,79%
Învățământul liceal 29 26 -10,34%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
141
ROVINARI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 24 27 12,50%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 44 24 -45,45%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 75 51 -32,00%
Învățământul liceal 36 55 52,78%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
TÂRGU CĂRBUNESTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 14 16 14,29%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 28 19 -32,14%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 63 32 -49,21%
Învățământul liceal 28 29 3,57%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ȚICLENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 8 8 0
Învățământul primar (inclusiv cel special) 16 12 -25,0%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16 16 0
Învățământul liceal 36 30 -16,67%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date TISMANA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 14 12 -14,29%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 23 17 -26,09%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 33 0 -100,0%
Învățământul liceal 20 47 135,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
TURCENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 16 16 0
Învățământul primar (inclusiv cel special) 32 25 -21,88%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 55 37 -32,73%
Învățământul liceal 40 82 105,05
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
142
6.4.2.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Gorj
TÂRGU JIU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,33 19,45
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,56 18,73
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,75 13,03
Învățământul liceal 10,90 15,25
Învățământ postliceal 788,0 96,55
Învățământ superior 71,43 35,97
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
MOTRU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,98 18,84
Învățământul primar (inclusiv cel special) 22,85 22,47
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16,24 15,52
Învățământul liceal 11,21 19,76
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BUMBESTI-JIU NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 19,79 17,00
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,53 19,93
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,72 8,70
Învățământul liceal 7,41 14,53
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
NOVACI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 19,73 20,30
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,08 19,00
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 11,03 11,44
Învățământul liceal 14,00 22,88
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ROVINARI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 21,29 18,67
Învățământul primar (inclusiv cel special) 22,36 23,17
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 17,23 12,02
Învățământul liceal 13,33 14,05
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
143
TÂRGU CĂRBUNESTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 19,07 21,25
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,14 19,16
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 9,73 12,19
Învățământul liceal 15,11 15,59
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ŢICLENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 25,13 20,63
Învățământul primar (inclusiv cel special) 18,69 19,50
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 20,50 16,44
Învățământul liceal 6,83 15,53
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
TISMANA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 21 20
Învățământul primar (inclusiv cel special) 16,74 15,88
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,67 0
Învățământul liceal 2,95 5,04
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
TURCENI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 21,13 18,44
Învățământul primar (inclusiv cel special) 18,16 18,04
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,78 21,24
Învățământul liceal 8,83 18,66
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Nivelurile de învățământ preșcolar, primar și gimnazial sunt caracterizate de o
corelare între declinul demografic și cadrele didactice, diferențele fiind în general
nesemnificative.
În cazul învățământului liceal, se observă tendința de creștere a populației școlare
într-un ritm mai ridicat decât cel al cadrelor didactice. Mai mult, în orașele Bumbești-Jiu,
Novaci, și Țicleni, numărul cadrelor didactice a scăzut, în timp ce numărul elevilor de
144
liceu a crescut. Reconfigurarea acestor ponderi atrage atenția asupra suficienței
cadrelor didactice în raport cu numărul de elevi. Considerăm că proiectarea numărului
de profesori necesari în raport cu numărul de elevi presupune și analiza corpului
demografic din localitățile rurale învecinate.
Această modificare a raportului dintre numărul elevilor și cel al profesorilor
reprezintă un indicator al migrației județene pentru educație. Scăderea numărului de
studenți nu poate fi pusă de asemenea pe seama declinului demografic ci pe absorbția
acestei categorii de către centrele universitare mai mari, în special Craiova.
6. 4.3. Structura educațională din județul Mehedinți
6.4.3.1. Unități școlare
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 460 384 375 180 136 116 118 115 116 118 116
Drobeta Turnu Severin
47 51 51 50 48 39 39 38 39 38 38
Orșova 7 7 7 7 7 5 6 6 6 6 6
Baia de Aramă 7 8 9 7 4 2 2 2 2 2 2
Strehaia 16 15 15 13 8 4 4 4 4 4 3
Vânju Mare 9 8 7 4 3 3 3 3 3 3 3
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Primar și gimnazial (inclusive cel special)
TOTAL 276 274 266 123 83 80 82 80 80 80 80
Drobeta Turnu Severin
18 18 19 19 19 19 19 19 19 22 20
Orșova 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Baia de Aramă 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Strehaia 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Vânju Mare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
145
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Școli postliceale
TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Drobeta Turnu Severin
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Reducerea numărului de unități școlare este ridicată, iar nivelul la care se încheie
linia de învățământ este cel liceal. Există o singură școală postliceală, iar învățământul
superior este asigurat de o secție a Universități din Craiova.
6.4.3.2. Populația școlară
Evaluarea declinului demografic al populației de vârste tinere oferă întreaga
dimensiune pretabilă comparării includerii în sistemul de învățământ și a nevoii de
reconfigurare a infrastructurii educaționale.
MEHEDINȚI 2000 2010 EVOLUŢIE
0- 4 ani 15808 12842 -18,76%
5- 9 ani 17940 13625 -24,05%
10-14 ani 23809 14954 -37,19%
15-19 ani 22193 17233 -22,35%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Reforma infrastructurii educaționale nu ar trebui limitată la reducerea numărului
de unități școlare și reducerea concomitentă a cadrelor didactice, ci ar trebuie
reformată astfel încât calitatea învățământul să crească, iar dotările unităților de
învățământ păstrate ar trebui să fie îmbunătățite.
DROBETA TURNU SEVERIN 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 2846 3052 7,24%
Învățământul preuniversitar 23648 17618 -25,50%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 6050 3518 -41,85%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 7741 4252 -45,07%
Învățământul liceal 7555 7883 4,34%
Învățământ profesional și de ucenici 1530 304 -80,13%
146
Învățământ postliceal 624 1399 124,20%
Școli de maiștri 148 262 77,03%
Studenți învățământ public 1394 2611 87,30%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În cei 10 ani analizați se observă o fluctuație semnificativă a populației școlare din
Dr. Tr. Severin. Nivelurile de educație primar, gimnazial, profesional și de ucenici se află
în scădere semnificativă, în timp ce învățământul liceal, postliceal, de maiștri și
universitara se află în creștere, ceea ce denotă că la nivelurile de superioare de
învățământ declinul demografic este compensat de sosiri de populație școlară din
mediul rural sau din celelalte localități urbane.
ORŞOVA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 399 381 -4,81%
Învățământul preuniversitar 2842 2117 -25,51%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 639 369 -42,25%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 881 498 -43,47%
Învățământul liceal 1190 1144 -3,87%
Învățământ profesional și de ucenici 132 106 -19,70%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BAIA DE ARAMĂ 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 196 184 -6,12%
Învățământul preuniversitar 1573 1447 -8,01%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 353 267 -24,36%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 416 319 -23,32%
Învățământul liceal 531 813 53,11%
Învățământ profesional și de ucenici 131 48 -63,36%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
STREHAIA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 434 355 -18,20%
Învățământul preuniversitar 2247 1970 -12,33%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 713 545 -23,56%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 823 618 -24,91%
Învățământul liceal 529 773 46,12%
Învățământ profesional și de ucenici 182 34 -81,32%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
147
VÂNJU MARE 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 265 206 -22,26%
Învățământul preuniversitar 1093 888 -18,76%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 381 202 -46,98%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 410 239 -41,71%
Învățământul liceal 302 447 48,01%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Se observă că la nivelul întregului județ, cu excepția municipiului Orșova, în
învățământul liceal s-au înscris mai mulți elevi între anii 2000-2010. Constatăm că din
perspectiva serviciilor urbane prestate în zonele de influență, în cazul învățământului
liceal, această funcție este îndeplinită cu eficiență, compensându-se declinul
demografic. Creșterea calității învățământului și racordarea calificărilor absolvenților la
cerințele de pe piața muncii este un obiectiv necesar în actuala etapă a dezvoltării
județului.
6.4.3.3. Numărul cadrelor didactice
DR. TR. SEVERIN 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 122 170 39,34%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 284 212 -23,35%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 551 369 -33,03%
Învățământul liceal 658 592 -10,03%
Învățământ postliceal 13 20 53,85%
Învățământ superior 42 0 -100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ORŞOVA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 18 24 33,33%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 27 19 -29,63%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 55 33 -40,00%
Învățământul liceal 106 91 -14,15%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
148
BAIA DE ARAMĂ 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 7 10 42,86%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 12 15 25,00%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 18 25 38,39%
Învățământul liceal 41 50 21,95%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
STREHAIA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 22 19 -13,64%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 37 30 -18,92%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 56 49 -12,50%
Învățământul liceal 51 47 -7,84%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
VÂNJU MARE 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 14 11 -21,43%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 19 10 -47,37%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 32 14 -56,25%
Învățământul liceal 25 26 4,00%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.3.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Mehedinți
DROBETA TURNU SEVERIN NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 23,33 17,95
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,30 16,59
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,05 11,52
Învățământul liceal 11,48 13,32
Învățământ postliceal 55,54 72,85
Învățământ superior 33,19 -
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ORSOVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 22,17 15,88
Învățământul primar (inclusiv cel special) 23,67 19,42
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16,02 15,09
Învățământul liceal 11,23 12,57
Învățământ postliceal 48,00 69,95
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
149
BAIA DE ARAMĂ NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 28,00 18,40
Învățământul primar (inclusiv cel special) 29,42 17,80
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 23,11 12,76
Învățământul liceal 12,95 16,26
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date STREHAIA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 19,73 18,68
Învățământul primar (inclusiv cel special) 19,27 18,17
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,70 12,61
Învățământul liceal 10,37 16,45
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date VÂNJU MARE NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 18,93 18,73
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,05 20,20
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,81 17,07
Învățământul liceal 12,08 17,19
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Cu puține excepții numărul elevilor ce revin la un cadru didactic este în scădere cu
excepția învățământului liceal, unde se observă o creștere a numărului de elevi ce revin
unui profesor, chiar și în municipiul Orșova, unde numărul de elevi de liceu a scăzut.
Pentru menținerea constantă a unui număr de elevi și păstrarea actualului echilibru este
necesară evaluarea resurselor demografice din zonele rurale ale județului Mehedinți și
identificarea fluxurilor migratorii ale populației aflate la vârsta studiilor liceale. Acest
studiu este necesar pentru a defini rezervorul demografic al unităților de învățământ
liceal.
150
6.4.4. Structura educațională din județul Olt
6.4.4.1. Unități școlare
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 549 560 557 465 442 480 176 185 189 187 187
Slatina 46 46 46 45 42 42 30 30 32 31 32
Caracal 21 21 21 21 21 22 13 14 14 14 14
Balș 14 15 15 14 13 15 9 9 10 9 9
Corabia 16 16 16 15 15 16 6 6 6 6 6
Drăgănești-Olt 7 7 7 7 7 7 4 5 5 5 5
Piatra-Olt 7 7 7 2 2 6 2 2 2 2 2
Potcoava 4 4 4 3 4 3 1 1 1 1 1
Scornicești 18 18 18 13 13 15 5 5 5 5 5
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Numărul unităților școlare din județul Olt s scăzut masiv în perioada celor 10 ani
analizați. În urma acestei scăderi devin importante analizele referitoare la nevoile de
dezvoltare ale localităților urbane din județul Olt și a proiectării viitoarelor politici de
dezvoltare a infrastructurii educaționale astfel încât să corespundă nevoilor populației.
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Primar și gimnazial (inclusiv special)
TOTAL 250 258 255 190 189 190 118 118 118 118 122
Slatina 10 10 10 9 8 8 8 8 8 8 8
Caracal 7 7 7 7 7 7 4 4 4 4 4
Balș 6 6 6 5 5 5 3 3 3 3 3
Corabia 6 6 6 6 6 6 2 2 2 2 2
Drăgănești-Olt 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1
Piatra-Olt 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1
Potcoava 2 2 2 1 1 1 0 0 0 0 0
Scornicești 8 8 8 5 5 5 3 3 3 3 3
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
151
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Licee
TOTAL 26 27 27 27 26 26 26 26 26 34 33
Slatina 9 10 10 10 9 9 9 9 9 9 9
Caracal 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5
Balș 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4
Corabia 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Drăgănești-Olt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2
Piatra-Olt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Potcoava 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Scornicești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Școli postliceale
TOTAL 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 1
Slatina 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
6.4.4.2. Populația școlară
Declinul demografic actual oferă o imagine concludentă a nevoii de reconfigurare
permanentă a infrastructurii educaționale din județ. În mediul urban se observă scăderi
ale tuturor grupelor de populație.
OLT 2000 2010 EVOLUŢIE
Total 508213 462734 -8,95%
0- 4 ani 26575 19049 -28,32%
5- 9 ani 28452 20935 -26,42%
10-14 ani 38044 25275 -33,56%
15-19 ani 35789 27141 -24,16%
SLATINA 2000 2010 EVOLUŢIE
Copii înscriși în grădinițe 2552 2669 4,58%
Învățământul preuniversitar 76299 59242 -22,36%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 4592 2793 -39,18%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 6916 2281 -51,11%
Învățământul liceal 7560 8444 11,69%
Învățământ profesional și de ucenici 1774 574 -67,64%
Învățământ postliceal 1312 1849 40,93%
Școli de maiștri 173 224 29,48%
Studenți învățământ public 21895 20503 -6,36%
Studenți învățământ privat 3656 9453 158,56%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
152
CARACAL 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 1074 1148 6,89%
Învățământul preuniversitar 9002 7776 -13,62%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 1935 1421 -26,56%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 2531 1450 -42,71%
Învățământul liceal 3183 4228 32,83%
Învățământ profesional și de ucenici 951 330 -65,30%
Învățământ postliceal 402 296 -26,37%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BALŞ 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 674 623 -7,27%
Învățământul preuniversitar 5781 3582 -38,04%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 1274 752 -40,97%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1836 929 -49,40%
Învățământul liceal 1688 1673 -0,89%
Învățământ profesional și de ucenici 870 164 -81,15%
Învățământ postliceal 52 64 23,08%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
CORABIA 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 515 504 -2,14%
Învățământul preuniversitar 4249 3241 -23,72%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 997 626 -37,21%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1289 704 -45,38%
Învățământul liceal 1370 1749 27,66%
Învățământ profesional și de ucenici 468 112 -76,07%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
DRĂGĂNEŞTI-OLT 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 393 380 -3,31%
Învățământul preuniversitar 2249 1690 -24,86%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 713 512 -28,19%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 932 538 -42,27
Învățământul liceal 546 640 17,22%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
153
PIATRA-OLT 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 245 207 -15,51%
Învățământul preuniversitar 937 800 -14,62%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 333 243 -27,03%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 331 253 -23,56%
Învățământul liceal 273 279 2,20%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
POTCOAVA 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 166 189 13,86%
Învățământul preuniversitar 896 790 -11,83%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 344 258 -25,00%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 370 252 -31,89%
Învățământul liceal 182 280 53,85%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
SCORNICEŞTI 2000 2010 EVOLUȚIE
Copii înscriși în grădinițe 409 387 -5,38%
Învățământul preuniversitar 2429 1743 -28,24%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 712 452 -36,52%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 1046 551 -47,32%
Învățământul liceal 487 690 41,68%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.4.3. Numărul cadrelor didactice
SLATINA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 214 177 -17,29%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 211 161 -23,70%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 421 247 -41,33%
Învățământul liceal 706 495 -29,89%
Învățământ postliceal 30 63 110,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
CARACAL 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 64 66 3,13%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 95 71 -25,26%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 192 133 -30,73%
Învățământul liceal 295 239 -18,98%
Învățământ postliceal 2 9 -
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
154
BALS 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 37 29 -21,62%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 92 71 -22,83%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 168 99 -41,07%
Învățământul liceal 169 98 -42,01%
Învățământ profesional și de ucenici 72 12 -83,33%
Învățământ postliceal 0 3 -
CORABIA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 353 271 -23,23%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 52 36 -30,77%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 134 70 -47,76%
Învățământul liceal 118 133 12,71%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
DRĂGĂNESTI-OLT
2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 17 19 11,76%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 32 28 -12,50%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 64 55 -14,06%
Învățământul liceal 40 46 15,00%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
PIATRA-OLT 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 11 9 -18,18%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 19 16 -15,79%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 27 22 -18,52%
Învățământul liceal 20 17 -15,00%
POTCOAVA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 10 10 0
Învățământul primar (inclusiv cel special) 18 12 -33,33%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 26 19 -26,92%
Învățământul liceal 14 16 14,29%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
155
SCORNICEȘTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 20 23 15,00%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 39 28 -28,21%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 68 44 -35,29%
Învățământul liceal 27 26 -3,70%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.4.4. Reconfigurarea infrastructurii educaționale în județul Olt
SLATINA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 11,93 15,08
Învățământul primar (inclusiv cel special) 21,76 17,35
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16,43 13,69
Învățământul liceal 10,71 17,06
Învățământ postliceal 43,73 29,35
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CARACAL NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 16,78 17,39
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20,37 20,01
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 13,18 10,90
Învățământul liceal 10,79 17,69
Învățământ postliceal 201,0 32,89
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date BALȘ NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 18,22 21,48
Învățământul primar (inclusiv cel special) 13,85 10,59
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 10,93 9,38
Învățământul liceal 9,99 17,07
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date CORABIA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 14,71 15,75
Învățământul primar (inclusiv cel special) 19,17 17,39
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 9,62 10,06
Învățământul liceal 11,61 15,15
156
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date DRĂGĂNESTI-OLT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 23,12 20,00
Învățământul primar (inclusiv cel special) 22,28 18,29
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,56 9,78
Învățământul liceal 13,65 13,91
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
PIATRA-OLT NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 22,27 23,00
Învățământul primar (inclusiv cel special) 17,53 15,19
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12,26 11,50
Învățământul liceal 13,65 16,41
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
POTCOAVA NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 16,60 18,90
Învățământul primar (inclusiv cel special) 19,11 21,50
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 14,23 13,26
Învățământul liceal 13,00 17,50
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date SCORNICEŞTI NUMĂR DE ELEVI CE REVIN LA UN PROFESOR
2000 2010
Învățământ preșcolar 20,45 16,83
Învățământul primar (inclusiv cel special) 18,26 16,14
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 15,38 12,52
Învățământul liceal 18,04 26,54
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Impactul orașelor județului asupra zonelor rurale învecinate se observă, ca și în
cazul celorlalte județe, la nivelul studiilor liceale, unde scăderea demografică este
compensată de creșterea numărului de elevi proveniți din afara orașelor.
157
6. 4.5. Structura educațională din județul Vâlcea9
6.4.5.1. Unități școlare
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 720 737 724 228 228 229 167 168 168 170 147
Râmnicu Vâlcea 58 61 62 42 48 48 48 47 48 49 40
Drăgășani 16 18 17 10 10 10 7 7 7 7 7
Băbeni 12 12 11 4 4 4 2 4 4 4 4
Băile Govora 4 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1
Băile Olănești 6 6 6 3 3 3 2 2 2 2 1
Bălcești 15 15 15 4 4 4 2 2 2 2 1
Berbești 4 6 6 2 2 2 2 2 2 2 1
Brezoi 9 11 10 4 4 3 2 4 5 5 2
Călimănești 9 9 9 3 3 3 3 4 4 4 3
Horezu 13 13 12 4 4 6 4 4 4 4 3
Ocnele Mari 6 7 7 2 2 2 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Primar și gimnazial (inclusive special)
TOTAL 347 353 345 173 173 173 109 108 108 109 91
Râmnicu Vâlcea 15 17 17 12 12 12 10 10 11 11 7
Drăgășani 6 6 6 5 5 5 2 2 2 2 2
Băbeni 5 5 4 3 3 3 1 2 2 2 2
Băile Govora 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Băile Olănești 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 0
Bălcești 7 7 7 3 3 3 1 1 1 1 0
Berbești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0
Brezoi 4 4 4 2 2 2 1 2 3 3 0
Călimănești 3 3 3 2 2 2 2 2 2 2 1
Horezu 7 7 6 2 2 2 1 1 1 1 0
Ocnele Mari 3 3 3 2 2 2 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
9 Lipsesc bazele de date statistice referitoare la populația școlară
158
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Licee
TOTAL 27 27 27 27 27 27 28 28 28 29 28
Râmnicu Vâlcea 14 14 14 14 14 14 15 15 15 15 14
Drăgășani 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Băbeni 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Băile Govora 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Băile Olănești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Bălcești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Berbești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Brezoi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Călimănești 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Horezu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Școli postliceale
TOTAL 0 0 0 0 0 2 2 2 2 2 1
Râmnicu Vâlcea 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0
Horezu 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.4.5.3. Numărul cadrelor didactice
RÂMNICU VÂLCEA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 218 247 13,30%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 243 214 -11,93%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 422 323 -23,46%
Învățământul liceal 920 718 -21,96%
Învățământ superior 36 43 19,44%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date DRĂGĂŞANI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 21 56 166,7%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 69 53 -23,19%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 115 116 0,87%
Învățământul liceal 139 132 -5,04%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
159
BĂBENI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 31 30 -3,23%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 64 38 -40,63%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 42 64 52,38%
Învățământul liceal 24 20 -16,67%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BĂILE GOVORA 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 6 4 -33,33%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 10 4 -60,00%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 12 9 -25,00%
Învățământul liceal 17 15 -11,76%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BĂILE OLĂNEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 8 9 12,50%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 14 14 0,00%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 16 29 81,25%
Învățământul liceal 16 17 6,25%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BĂLCEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 11 10 -9,09%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 16 15 -6,25%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 37 24 -35,14%
Învățământul liceal 61 65 6,56%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BERBEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 8 8 0,00
Învățământul primar (inclusiv cel special) 20 15 -25,00%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 28 8 -71,43%
Învățământul liceal 24 62 158,33%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
BREZOI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 9 14 55,56%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 27 22 -18,52%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 34 43 26,47%
Învățământul liceal 17 26 52,94%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
160
CĂLIMĂNEŞTI 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 17 19 11,76%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 24 17 -29,17%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 46 42 -8,70%
Învățământul liceal 55 53 -3,64%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
HOREZU 2000 2010 EVOLUŢIE
Învățământ preșcolar 13 19 46,15%
Învățământul primar (inclusiv cel special) 24 21 -12,50%
Învățământul gimnazial (inclusiv cel special) 24 38 58,33%
Învățământul liceal 116 94 -18,97%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.5. Infrastructura sanitara
6.5.1. Infrastructura sanitară din județul Dolj
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Persoane ce revin la un medic
TOTAL 327 349 356 355 338 367 363 341 335 337
MUNICIPIUL CRAIOVA
176 186 187 187 175 195 194 181 178 183
MUNICIPIUL BAILESTI
514 565 547 543 539 549 544 500 521 561
MUNICIPIUL CALAFAT
386 422 457 431 407 379 375 326 312 324
ORAS BECHET 342 378 399 1332 793 795 800 661 658 653
ORAS DABULENI 867 924 1163 1147 1052 1126 1117 947 931 986
ORAS FILIASI 533 599 498 481 457 491 487 451 458 493
ORAS SEGARCEA 278 332 315 300 348 359 358 318 316 315
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
161
DOLJ ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital
TOTAL 137 132 132 149 155 155 154 156 158 157
MUNICIPIUL CRAIOVA
83 83 84 103 94 95 95 96 97 97
MUNICIPIUL BAILESTI
94 94 97 96 146 145 144 156 155 153
MUNICIPIUL CALAFAT
70 70 68 67 94 86 85 83 82 81
ORAS BECHET 55 55 53 0 132 132 133 132 132 131
ORAS DABULENI 277 277 279 229 273 270 268 265 261 256
ORAS FILIASI 101 101 99 98 119 118 117 123 122 122
ORAS SEGARCEA 64 64 65 65 104 103 103 103 103 102
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.5.2. Infrastructura sanitară din județul Gorj
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Persoane ce revin la un medic
TOTAL 660 641 636 629 639 648 671 672 661 610
Târgu Jiu 329 320 309 313 326 333 338 335 325 338
Motru 577 620 575 533 607 578 632 674 659 558
Bumbești Jiu 566 530 491 449 431 430 465 532 578 524
Novaci 507 469 487 391 310 362 338 322 319 374
Rovinari 452 466 431 441 436 460 432 488 477 462
Târgu Cărbunești 228 275 256 257 258 275 313 312 300 138
Țicleni 1723 1277 1038 1750 1774 2667 2675 2673 2649 2630
Tismana 2084 2072 2037 2017 2001 1587 1582 1575 1956 1946
Turceni 596 604 551 464 439 441 442 463 437 390
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital
TOTAL 148 152 140 166 166 165 164 176 167 163
Târgu Jiu 67 70 75 87 87 87 87 94 93 94
Motru 94 94 99 123 121 121 120 128 118 113
Bumbești Jiu 70 69 72 86 86 86 86 89 81 82
Novaci 39 39 41 54 54 53 53 56 47 45
Rovinari 96 99 97 122 123 125 126 128 110 111
Târgu Cărbunești 40 40 41 51 50 48 47 47 38 32
162
Țicleni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tismana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Turceni 40 40 37 49 49 49 49 50 47 46
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.5.3. Infrastructura sanitară din județul Mehedinți
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Persoane ce revin la un medic
TOTAL 703 663 692 680 694 700 713 690 649 631
Dr. Tr. Severin 393 369 398 384 421 436 409 380 363 367
Orșova 577 531 493 490 408 395 556 545 415 473
Baia de Aramă 480 443 421 420 392 391 448 643 444 287
Strehaia 656 592 528 524 420 404 599 595 507 400
Vânju Mare 499 493 436 428 374 352 390 468 358 316
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital
TOTAL 150 149 149 170 170 169 169 182 179 177
Dr. Tr. Severin 72 72 70 79 78 78 79 88 86 86
Orșova 104 103 99 102 100 99 99 97 95 95
Baia de Aramă 57 57 56 74 74 73 73 72 72 72
Strehaia 95 95 105 134 135 135 133 132 123 111
Vânju Mare 67 66 66 69 67 67 66 66 64 63
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.5.4. Infrastructura sanitară din județul Olt
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Persoane ce revin la un medic
TOTAL* 804 775 758 748 760 749 790 764 692 685
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date *Lipsă date statistice
163
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital
TOTAL 174 173 178 203 201 199 197 214 211 210
Slatina 55 55 57 65 65 64 64 71 70 70
Caracal 68 68 65 74 73 73 72 71 70 69
Balș 128 126 126 144 143 142 141 180 176 175
Corabia 93 93 94 126 125 123 121 143 140 139
Drăgănești-Olt 114 105 195 253 251 250 250 248 246 244
Scornicești 152 137 86 85 85 84 84 84 83 83
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
6.5.5.Infrastructura sanitară din județul Vâlcea
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Persoane ce revin la un medic
TOTAL 661 672 663 665 713 715 713 723 644 642
Râmnicu Vâlcea 344 348 314 330 346 352 347 375 303 302
Drăgășani 379 510 381 472 415 403 443 398 396 433
Băbeni 1906 1970 1962 1961 2445 2442 2419 1088 2441 2455
Băile Govora 285 285 301 296 1493 1489 1482 973 1468 1448
Băile Olănești 345 366 0 385 1160 1537 1527 1515 1522 1519
Bălcești 527 443 590 538 488 483 574 634 374 350
Berbești 2924 2915 2922 2928 2017 2916 2887 2869 2833 2803
Brezoi 755 680 637 702 697 636 701 699 464 466
Călimănești 638 632 0 486 1092 881 979 881 878 879
Horezu 263 293 292 257 278 315 265 284 269 247
Ocnele Mari 1786 1791 1730 1711 1708 1711 1729 1736 1746 1750
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Număr mediu de persoane ce revin unui pat de spital
TOTAL 152 152 150 179 178 176 176 183 181 181
Râmnicu Vâlcea 72 73 73 88 83 82 82 85 85 85
Drăgășani 70 70 66 79 77 76 76 81 79 79
Bălcești 58 58 69 108 106 105 104 104 102 102
Brezoi 35 35 78 100 100 100 100 104 104 104
Călimănești 0 0 115 90 90 90 90 80 90 90
Horezu 37 37 37 46 46 46 46 45 45 45
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
164
Infrastructura medicală este cel mai relevant indicator al modului în care sunt
conectate localitățile urbane ale regiunii. Tabelele anterioare ilustrează
complementaritatea teritorială a sistemului sanitar, prin existența sau inexistența unor
unități medicale sau a capacităților de primire. Raportarea la serviciile specializate
oferite de personalul medical și de unitățile medicale, precum și dotarea spațiilor
existente oferă o imagine și mai concludentă a modului în care serviciile de sănătate, în
funcție de calitate și aria de acoperire a acestora, transcend spațiul local determinat
geografic prin satisfacerea nevoilor întregului areal aflat în zona de influență.
Această remarcă este un argument al unui criteriu esențial în analiza funcțiilor
urbane într-o regiune: dezvoltarea unor servicii complexe din domenii de vârf pentru
satisfacerea necesităților proprii dar și pentru satisfacerea celor existente în alte
comunități de dimensiuni mai mici sau cu servicii de aceeași natură inexistente sau
insuficient dezvoltate.
7. Infrastructura de comunicații
7.1. Utilizarea serviciilor de telefonie
Comunicațiile reprezintă un aspect important în analiza gradului de modernizare
a unei societăți moderne. Accesul la serviciile de telefonie, internet sau televiziunea prin
cablu evidențiază tendința de modernizare a unor comunități, iar o populație care
deține abilitățile necesare în utilizarea mijloacelor tehnice de comunicare este pregătită
în bună măsură pentru schimbările rapide ce au loc în societățile contemporane.
Statisticile oficiale ale Agenției Naționale de Reglementare în Comunicații indică o
rămânere în urmă a României în raport cu statele moderne ale lumii.
165
În ceea ce privește piața serviciilor de telefonie mobilă10 există cel puțin un
telefon mobil în 82% din gospodăriile din România. Ponderea acestora este majoritară în
mediul urban, unde 89% dintre gospodării dețin cel puțin un telefon mobil, față de
mediul rural unde în 73% dintre gospodării exista cel puțin un telefon mobil.
Din punct de vedere al amplasării geografice a utilizatorilor de telefonie mobilă
pe primul loc se află București cu 94%, regiunea Vest cu 90%, pe ultimele locuri se află
regiunea Sud Vest cu 77% și Sud cu 72%.11 În funcție de vârstă, ponderea persoanelor
de peste 16 ani care folosesc un telefon mobil este de 77%. Ponderea mai ridicată se
regăsește în urban, cu un procent de 86% față de mediul rural unde există doar 66%.
Cercetarea efectuată prin același studiu permite identificarea unor diferențe între
regiunile de dezvoltare ale României, dar și alte criterii relevante pentru a înțelege
propensiunea către anumite comportamente sau obstacolele care încetinesc adaptarea
populației la instrumentele de comunicare moderne. În mediul urban sunt preferate
abonametele în defavoarea cartelelor pre-plătite (54% față de 38%), în timp ce în mediul
rural sunt preferate cartelele pre-plătite (51% față de 34%). În funcție de regiunile de
dezvoltare se constată că în Oltenia sunt preferate abonamentele în proporție de 47%,
urmate de cele pre-plătite, cu 44%. Un procent de 9% dintre gospodării dețin atât
abonamente cât și cartele pre-plătite.
Comunicarea prin telefonie mobilă este determinată de nevoia de comunicare
menționată de utilizatori, dar și de costurile pe care aceasta le presupune. Numărul de
posesori de telefoane mobile dintr-o gospodărie este influențat de nivelurile veniturilor
pentru un membru de familie, de numărul membrilor de familie. De asemenea, numărul
abonamentelor sau cartelelor ce revine unui membru al gospodăriei este determinat de
veniturile ce revin unui membru al familiei și de numărul de persoane din gospodărie.
10 *** Piața serviciilor de telefonie mobilă, The Gallup Organization, 2011, studiu realizat la cererea ANCOM
11 Idem
166
Aceste constatări susțin limitarea de către populație a unui număr de telefoane mobile
pentru o familie la minimul necesar.
Utilizarea ambelor mijloace de comunicații, telefonie mobilă și telefonie fixă, este
restrânsă la 59% gospodării.12 Această preferință este specifică utilizatorilor de telefonie
mobilă cu abonament. Această categorie de utilizatori deține un procent de 58%, față de
46% deținători de cartele pre-plătite care dețin ambele mijloace de comunicații.
Majoritatea deținătorilor de telefoane mobilă13 își asumă costuri medii de 50
RON pentru plată. Cei mai mulți (41%), cheltuiesc pentru telefonia mobilă între 21-40
RON, 19% dintre aceștia cheltuiesc între 41-60 RON și 12% cheltuiesc 20 RON sau mai
puțin. Restul categoriilor cheltuiesc sume mai mari decât cele menționate în procente
mai mici, ce dețin sub 10%.
7.2. Utilizarea serviciilor de internet14
Utilizarea serviciilor de Internet este redusă în comparație cu cea din țările
dezvoltate din Europa. Un procent de 48% dintre gospodăriile românești nu dețin un PC,
doar în 7% există atât un laptop cât și un desktop PC.
Ponderea majoritară a deținătorilor de desktop PC este situată în mediul urban,
unde gradul de penetrare este de 49%.
Comparația pe regiuni de dezvoltare, realizată pe baza studiului menționat,
relevă că: la categoria deținători doar de desktop PC pe primul loc se află regiunea Vest
cu 52% dintre gospodării, urmată de București cu 51%, Sud-Est cu 41%, Nord-Vest și
Centru cu 40%, Nord-Est cu 36%, Sud Vest cu 34% și Sud cu 31%.
În ceea ce privește deținerea unui desktop PC și laptop, cele mai mari procente le
regăsim în București, unde 15% dintre gospodării dețin ambele mijloace de comunicare,
12 Ibidem 13 Ibidem 14 **
* Piața serviciilor de acces la Internet, The Gallup Organization, 2010, studiu realizat la cererea ANCOM
167
urmată de Centru cu 9% și Nord Vest cu 7%. Regiunea Sud-Vest Oltenia deține 5%
gospodării cu ambele mijloace de comunicare, fiind situată ca și în cazul anterior pe
penultimul loc.
În ceea ce privește doar deținerea unui laptop, pe primele locuri ale
clasamentelor se află regiunile Nord-Vest cu 8%, Centru cu 7% și București 7%.
În regiunea Oltenia procentul gospodăriilor ce dețin un laptop sau mini-laptop este de
5%, procentaj identic cu cel din regiunile Nord Est și Sud Est.
Ponderea gospodăriilor în care nu există nici unul dintre aceste instrumente este
destul de ridicată. Cel mai mare procent în regăsim în regiunea Sud cu 62%, urmată de
regiunea Sud Vest Oltenia cu 55%.
Deținerea unui PC sau laptop nu este echivalentă cu accesul la internet. Astfel,
prin evaluarea realizată prin studiul citat un procent covârșitor al utilizării internetului
este plasat în mediul urban. De exemplu, în ultimele trei luni a fost accesat internetul de
către 69% dintre respondenții din București, urmat de 53% din regiunea Centru, 51% din
regiunile Vest și Nord Vest, 46% din regiunea Sud Est, 42% din regiunea Nord Est, 39%
din Oltenia și 38% din regiunea Sud.
Persoanele care nu au utilizat niciodată internetul se situează, ca pondere din
eșantionul Gallup, în proporție de 57% în regiunea Sud, 56% în Oltenia, iar cele mai mici
procente de neutilizatori se află în București, unde doar 25% dintre respondenți nu au
utilizat niciodată internetul.
Conexiunile la internet evidențiază că Oltenia se află pe o poziție slabă în raport
cu celelalte regiuni ale țării. Astfel, 30% dintre gospodăriile din Oltenia au conexiune la
internet fix, iar în 65% nu există o astfel de conexiune. Procentaje mai mici decât
acestea există doar în regiunea Sud, unde există doar 27% gospodării cu conexiune la
internet și 69% gospodării fără conexiune la internet. În toate cazurile, aceste conexiuni
sunt situate în mediul urban, existând internet fix în 57% dintre gospodăriile din acest
mediu rezidențial față de 19% în mediul rural.
168
7.3. Piața serviciilor de transmisie a programelor TV15
În România, un procent de 95% dintre gospodăriile din mediul urban folosesc
servicii TV cu abonament și 88% dintre gospodăriile din mediul rural. În funcție de
regiunile de dezvoltare pe primul loc în utilizarea serviciilor TV cu abonament se află
regiunile București și Vest cu 96%, urmate de regiunile Sud Est, Sud Vest și Centru cu
93%, de regiunile Nord Est și Nord Vest cu 89% și de regiunea Sud cu 88%.
În ceea ce privește regiunea Oltenia un procent de 68% dintre gospodării dețin
doar cablu TV, iar 30% dețin televiziune prin satelit cu abonament.
Această structură a procentelor prezentate în paragrafele anterioare este
determinată de oferta existentă pe piața de profil. În ceea ce privește Oltenia există
furnizori de cablu TV care permit acoperirea a 88% dintre gospodării și furnizori care
oferă abonamente prin satelit pentru 52% dintre gospodării.
În ceea ce privește numărul de furnizori ce oferă astfel de servicii în Oltenia
menționăm că 62% dintre gospodăriile conectate beneficiază de un singur furnizor, 19%
se află în arii acoperite de doi furnizori, 2% de trei sau mai mulți furnizori și 2% se află în
zone neacoperite de furnizori ai acestor servicii.
Prin comparație, în regiunile Sud Est, Vest și Nord Vest există 12% utilizatori care
se află în zone acoperite de trei sau mai mulți furnizori.
Concluzii
Analiza ariei de acoperire cu servicii de telecomunicații ilustrează că Oltenia este
insuficient acoperită în comparație cu celelalte regiuni ale țării. Gradul de modernitate și
tendința de modernizare este relevată prin gradul de penetrare a mijloacelor moderne
de comunicații. Deși la nivelul telefoniei mobile și fixe există o acoperire teritorială
15 *** Piața serviciilor de transmisie a programelor TV, The Gallup Organization, 2010, studiu realizat la cererea
ANCOM
169
aproape totală, gradul de utilizare a acestor servicii este printre cele mai reduse din țară.
Această situație poate fi explicată prin dificultățile financiare ale populației. De
asemenea, serviciile de internet și televiziune prin cablu sunt limitate la un număr redus
de furnizori, calculat în comparație cu alte regiuni de dezvoltare.
Pentru viitor, extinderea acestor servicii reprezintă un debușeu economic pentru
dezvoltarea regiunii. În primul rând, multiplicarea numărului de furnizori are ca efect o
calitate sporită a serviciilor la prețuri cât mai accesibile și menținerea unui aspect de
piață economică funcțională a regiunii. Astfel, numărul redus de furnizori creează situații
de monopol într-un anumit areal geografic, fapt care nu poate influența pozitiv
creșterea gradului de acces al populației la aceste servicii.
Inițierea unei politici publice de dezvoltare a acestui domeniu are impact asupra
gradului de ocupare a populației și crearea unor locuri de muncă pentru absolvenții de
studii superioare care pot pătrunde pe această piață în condițiile în care se multiplică
numărul de furnizori. De asemenea, specificul acestei activități, care implică sectoare de
vârf, precum telecomunicații, producerea stocarea și manipularea informației sau
serviciile IT au pe termen mediu și lung efecte pozitive directe și indirecte.
8. Profilul economic al regiunii Oltenia
1. Factori și repere caracteristice spațiului regional
Pentru analiza completă a regiunii sunt necesare considerații referitoare la
principalele repere ce delimitează cadrul economic: resursele naturale, resursele umane
și infrastructura de afaceri. Rețeaua urbană este slab reprezentată, iar o mare parte
dintre orașe sunt de dimensiuni reduse și cu o infrastructură socială și de mediu puțin
dezvoltată. Un indicator suficient este Produsul Intern Brut, care este unul dintre cele
mai scăzute din România (penultimul).
170
Economia are un caracter zonal și regional datorită interdependențelor dintre
localități și a influențelor pe care reședințele de județ le exercită asupra arealelor
învecinate. De asemenea, influența principalului centru economic și comercial al
regiunii, Craiova, este determinantă în evoluția economiei regionale.
Acest argument este susținut de câteva repere care determină specificul regional:
1. Insuficiența serviciilor de educație din toate zonele regiunii: singurul oraș care
oferă aceste servicii până la cele mai înalte niveluri este Craiova. La aceasta se
adaugă și diversitatea calificărilor superioare pe care le pot obține cei aflați la
vârsta școlarizării, lucru imposibil de obținut în celelalte orașe. Nevoile
comunităților urbane presupun existența unor specialiști capabili să contribuie
în toate domeniile de activitate socială și economică la menționarea
funcționalității sistemului și dezvoltarea acestuia. Eforturile de dezvoltare și
aliniere a orașelor regiunii la nivelul de modernitate normal al unor comunități
urbane moderne sunt dependente nu doar de exploatarea resurselor naturale
finite sau de intensificarea exploatării acestora, ci și de capacitatea de a
dezvolta sectoarele de activitate bazate pe cunoaștere, inovație și creativitate.
În acest caz, un rol important îl deține capitalul uman, care, din păcate, se află
sub nivelul altor regiuni de dezvoltare sau societățile avansate.
Analizele economice globale indică faptul că cele mai avansate societăți
din lume au cel mai ridicat profit din exportul produselor bazate pe cunoaștere
și inovație și nu pe exportul de materie primă sau prelucrată primar. Importul
de know-how tehnologic în schimbul exploatării intensive a materiilor prime
determină o balanță comercială negativă și menținerea dependenței
tehnologice de societățile avansate. Modalitatea de compensare a acestor
pierderi de sistem este creșterea calității capitalului uman existent, asigurarea
unei infrastructuri suficiente pentru dezvoltarea abilităților profesionale ale
specialiștilor și implementarea unor politici de retenție a acestora în regiune.
171
Coerența unor politici regionale în creșterea calității învățământului de toate
gradele și formarea de specialiști competitivi este o condiție a creșterii
atractivității regiunii pentru investiții în orice domeniu.
2. Nivelul redus de acoperire al serviciilor de sănătate din regiune este un alt
factor care influențează nivelul de dezvoltare a regiunii. Deși distribuția
unităților medicale și a cadrelor medicale indică o oarecare uniformitate la
nivel regional, menționăm că statisticile prezentate în capitolul destinat acestui
sistem sunt rezultatul unor medii, nefiind identificate și specialitățile cadrelor
didactice. Estimăm că în cazul asocierii specializării medicilor la numărul de
populație și la dimensiunile nevoilor de asistență medicală ale populației,
aceste statistici oferă doar imaginea distribuției serviciilor primare de sănătate
în teritoriu, dar nu și gradul de acoperire a necesităților. La aceste considerații
adăugăm și dotările unităților medicale care în mare parte sunt sub nivelul
cerut de un sistem de sănătate eficient.
În regiunea Oltenia există aceeași concentrare a serviciilor medicale în
reședințele de județ, ca și în cazul educației, iar din reședințele de județ se
detașează Craiova, ca principal centru urban deținător de unități medicale
dotate corespunzător și cu dotări apropiate de necesitățile populației.
Această inconsistență regională este compensată de conectarea
localităților rurale la cele urbane și de dependența orașelor mici sau mijlocii de
orașele mari ale regiunii, care la rândul lor sunt dependente de Craiova. Același
oraș - Craiova – este cel în care se află și principala instituție de pregătire a
cadrelor medicale din regiune. Deși libera circulație permite urmarea studiilor
universitare medicale în orice centru universitar din țară, considerăm că în
cazul unei statistici regionale, vom constata că majoritatea medicilor sunt
formați în cadrul UMF Craiova.
172
În acest caz, menționăm că principalul furnizor de servicii medicale de un
nivel avansat și de personal medical specializat este Craiova, care oferă aceste
servicii la nivelul întregii regiuni.
3. Infrastructura urbană este insuficientă în orașele regiunii. Gradul de
modernizare al regiunii poate fi comparat cu cel al orașelor din alte regiuni în
funcție de gradul de acoperire și de satisfacere suficientă a necesităților
populației. De asemenea, aceste servicii pot depăși limita urbană spre
localitățile rurale aflate în zona de influență.
În prezent observăm că în majoritatea orașelor regiunii au avut loc
extinderi ale suprafețelor intravilane, existând mari suprafețe urbane care nu
beneficiază de aceste utilități. De asemenea, există orașe unde aceste utilități
nu sunt complete. Din acest punct de vedere majoritatea orașelor din Oltenia
sunt angajate în asigurarea nevoilor proprii cu facilități urbane.
Facilitățile urbane sunt importante pentru asigurarea unui minim de
confort urban, a unui aspect civilizat al orașelor, a dezvoltării unui sistem ce
oferă locuri de muncă și venituri administrațiilor locale din distribuția acestor
servicii. În plus, asigurarea facilităților urbane la un nivel suficient este un
factor determinant în protecția mediului, a unui nivel minim de igienă și incubă
un potențial de dezvoltare superior.
4. Activitățile economice oferă clasificarea orașelor din Oltenia în câteva grupe
specifice: orașe cu o economie bazată pe exploatațiile agricole, orașe cu un
domeniu economic dominant și orașe cu funcții multiple. În prezent, funcțiile
orașelor regiunii sunt determinate de aceste componente. În schimb,
potențialul de dezvoltare este determinat de dezvoltarea capacităților
comunităților urbane de translatare a funcțiilor dinspre cele primare sau unice
spre cele mai diversificate ca formă de multiplicare a oportunităților de
asigurare a nevoilor de trai. Riscul menținerii preponderenței unui singur
173
sector de activitate, mai ales în cazul industriei extractive, este cel al menținerii
unei structuri a calificărilor limitate doar la domeniul predominant și migrația
celorlalți specialiști spre alte comunități urbane. În acest caz, potențialul de
dezvoltare pe termen mediu și lung al comunității este redus. Deși prin
conexiunile interurbane, o parte din funcțiile urbane sunt preluate de alte
orașe sau de orașe mai mari menționăm că experiența recentă a României
conține o serie de exemple care evidențiază că scăderea sau dispariția
resurselor naturale au determinat declinul semnificativ al orașului și
amenințarea chiar cu dispariția.
Factorii care contribuie la acest specific regional presupun o analiză de ansamblu,
prin care profilul economic al fiecărui oraș este integrat în specificul zonei în care se află
amplasat.
Principalele resurse ale regiunii sunt cele agricole, datorită calității superioare a
terenurilor agricole din cea mai mare parte a regiunii, în special Dolj și Olt, urmate de
județul Mehedinți. Zonele agricole sunt completate de zonele muntoase, în special
județele Gorj și Vâlcea, în care potențialul natural este cel al suprafețelor extinse
acoperite cu păduri care susțin industria exploatării și prelucrării lemnului, industria
extractivă datorită zăcămintelor naturale.
Alături de resursele naturale susținute de potențialul agricol, silvicultură și
resurselor naturale, se află și vecinătatea cu fluviul Dunărea care a făcut din regiune
unul dintre principalii deținători de resurse hidroeconomice.
Zăcămintele naturale sunt constitute din cărbune, minerale metalice și
nemetalice, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale.
În funcție de distribuția acestor resurse în teritoriu vom identifica și specificul
economic al comunităților urbane.
Sectorul industrial predominant este distribuit, în primul rând în funcție de
resursele naturale, existând o industrie extractivă semnificativă în județele Gorj,
174
Mehedinți, industrie prelucrătoare semnificativă în județele Dolj și Vâlcea. Putem vorbi
și de o anume specializare, precum industria auto și alimentară în Dolj, textilă în Dolj și
Vâlcea, metalurgică în județul Olt, industria celulozei, hârtiei și cartonului în Mehedinți,
industria chimică în Mehedinți și Vâlcea, construcții navale în Mehedinți.
Sectorul serviciilor este fluctuant și oferă creșteri și descreșteri semnificative în
funcție de evoluția piețelor de profil.
2. Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de populația ocupată civilă
Analiza modului în care este distribuită populația ocupate în fiecare județ
reprezintă un indicator al sectoarelor de activitate funcționale și a modului în care sunt
asigurate necesitățile regionale. Datorită dependențelor teritoriale, ea astfel de
structură devine insuficientă la nivelul fiecărui oraș datorită concentrării anumitor
sectoare de activitate în orașele mari sau a completării nevoilor cu persoanele din
mediul rural. Circulația forței de muncă este un factor determinant pentru analiza
teritorială a acestor sectoare și nu la nivel local.
În regiunea Oltenia structura sectoarelor de activitate din punct de vedere al
populației civile ocupate este următoarea:
JUDEŢUL AGRICULTURA INDUSTRIE+CONSTRUCTII SERVICII
Dolj 35,6% 30,4% 34,0%
Gorj 22,6% 45,7% 21,7%
Mehedinți 39,9% 31,1% 29,0%
Olt 40,6% 33,7% 25,7%
Vâlcea 28,1% 39,0% 32,9%
Total 33,4% 35,5% 31,1%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Gradul de ocupare a populației active indică diferențe între județele regiunii,
ceea ce relevă conexiunile intense între localitățile județelor și tendința, considerăm noi,
de compensare a sectoarelor insuficient dezvoltate dintr-un domeniu. Media județeană,
175
relativ echilibrată, este distribuită diferit în județe așa cum se observă în tabelul
anterior.
Procentele sunt rezultatul mediilor rezultate din calculul domeniilor de activitate.
Distribuția domeniilor din fiecare sector de activitate este următoarea:
JUDEŢUL DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA
Agricultură,
silvicultură și
pescuit
32,9% 11,49% 14,80% 23,42% 17,40%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Agricultura, silvicultura și pescuitul sunt reprezentate în cel mai ridicat grad în
județul Dolj, urmat de județul Olt.
JUDEŢUL DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA
Industrie 26,12% 21,57% 10,72% 18,61% 22,98%
Industria extractivă
5,95% 70,81% 5,95% 5,41% 11,89%
Industria prelucrătoare
29,54% 12,52% 10,41% 22,58% 24,96%
Construcții 27,67% 24,83% 13,50% 13,17% 20,83%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Domeniile de activitate din sectorul industrial sunt reprezentate diferit în
județele Olteniei: industria este concentrată în proporție de 26,1% în județul Dolj,
urmată de 22,98% în județul Vâlcea și de 21,57% în județul Gorj.
Industria extractivă se datorează resurselor naturale din județul Gorj, datorită
celor 70,81% deținute din totalul procentelor. În acest domeniu, a doua pondere
aparține județului Vâlcea ce deține 11,89%.
Industria prelucrătoare este distribuită în principal în județul Dolj (29,54%), urmat
de județele Olt și Vâlcea care au procente apropiate de 22,58% respectiv 24,96%.
176
Construcțiile sunt concentrate predominant în trei din cele cinci județe: Dolj
(27,67%), Gorj (24,83%) și Vâlcea (20,83%).
JUDEŢUL DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA
Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
24,00% 31,2% 18,4% 5,6% 20,8%
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare
27,19% 21,05% 13,16% 14,91% 23,68%
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor
36,56% 13,76% 10,54% 14,84% 24,30%
Transport și depozitare 32,35% 16,18% 12,94% 16,47% 22,06%
Hoteluri și restaurante 29,90% 23,71% 10,31% 8,25% 27,84%
Informații și comunicații 34,62% 11,54% 5,77% 21,15% 26,92%
Intermedieri financiare și asigurări
36,07% 16,39% 11,48% 16,39% 19,67%
Tranzacții imobiliare 33,33% 7,41% 7,41% 11,11% 40,74%
Activități profesionale și științifice
34,85% 18,18% 12,12% 13,64% 21,21%
Activități de servicii administrative și de suport
28,31% 30,72% 9,04% 10,84% 21,085
Administrație publică și apărare; asigurări sociale
din sistemul public
29,52% 18,10% 14,76% 19,52% 18,10%
Învățământ 35,26% 16,84% 11,58% 18,95% 17,37%
Sănătate și asistență socială
35,98% 15,08% 11,11% 19,58% 18,25%
Activități de spectacole și recreative
36,59% 14,63% 12,20% 17,07% 19,51%
Alte activități de servicii 32,39% 16,90% 7,04% 19,72% 23,94%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Sectorul serviciilor, care este bine reprezentat în județul Dolj și în care se oferă
numeroase locuri de muncă persoanelor cu pregătire superioară permite realizarea unui
profil al fiecărui județ:
Județul Dolj are cea mai mare concentrare a serviciilor în majoritatea domeniilor
de activitate, dintre care cele mai semnificative diferențe se regăsesc în Comerț cu
ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (36,56%);
177
Transport și depozitare (32,35%), Intermedieri financiare și asigurări (36,07%); Activități
profesionale și științifice (34,85%); Învățământ (35,26%); Sănătate și asistență socială
(35,98%); Activități de spectacole și recreative (36,59%) și Alte activități de servicii
(32,29%).
Județul Gorj are ca mai bună reprezentare a serviciilor în Producția și furnizarea
de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (31,2%); Activități de
servicii administrative și de suport (30,72%). În acest județ mai există și o serie de
domenii bine reprezentate, cu valori de peste 20,0%: Distribuția apei, salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (21,05%); Hoteluri și restaurante
(23,71%);
Județul Mehedinți nu deține cele mai ridicate ponderi în nici un domeniu, având
reprezentate destul de bine câteva domenii: Producția și furnizarea de energie electrică
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (18,4%); Administrație publică și apărare;
asigurări sociale din sistemul public (14,76%).
Județul Olt nu are domenii din sectorul serviciilor cu ponderi mai ridicate decât în
celelalte județe, având procente semnificative în domeniile Informații și comunicații
(21,15%), Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (19,52%);
Sănătate și asistență socială (19,58%); Alte activități de servicii (19,72%).
Județul Vâlcea are cele mai ridicate ponderi în tranzacții imobiliare (40,74%),
fiind bine reprezentat, cu peste 20,0%, în domeniile: Producția și furnizarea de energie
electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (20,8%); Distribuția apei,
salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (23,68%); Comerț cu
ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (24,30%);
Transport și depozitare (22.06%); Hoteluri și restaurante (27,84%); Informații și
178
comunicați (26,92%); Activități profesionale și științifice (21,21%); Activități de servicii
administrative și de suport (21,85%); Alte activități de servicii (23,94%).
Se observă că județul Vâlcea are în majoritatea domeniilor de activitate în
sectorul serviciilor poziția a doua după județul Dolj.
3. Structura sectoarelor de activitate în regiunea Oltenia, în funcție de agenții
economici
Analiza agenților economici evidențiază preferințele pentru investiții ale
deținătorilor de capital, precum și oportunitățile de care beneficiază aceștia.
Sectoarele de activitate neglijate de investitori pot reprezenta obiectul unor
analize de profunzime referitoare la cauzele care determină o slabă implicare.
Structura agenților economici pe sectoarele de activitate este următoarea:
JUDEŢUL AGRICULTURA INDUSTRIE
EXTRACTIVĂ
INDUSTRIE
PRELUCRĂTOARE
INDUSTRIE SERVICII
Dolj 35,82% 18,25% 28,09% 36,24% 36.42%
Gorj 13,35% 38,69% 20,22% 15,31% 16,77%
Mehedinți 7,96% 11,68% 12,36% 9,33% 10,62%
Olt 26,37% 13,87% 26,97% 18,93% 16,28%
Vâlcea 16,50% 17,52% 12,36% 21,89% 20,24%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Cel mai ridicat număr de agenți economici în agricultură se regăsește în județul
Dolj, urmat de al doilea județ cu profil agricol din regiune, județul Olt, cu 26,37%.
Industria extractivă este concentrată în județul Gorj , unde agenții economici
dețin 38,69%, urmat la o distanță semnificativă de județul Dolj cu 18,25%.
Industria prelucrătoare este concentrată în județele Dolj (28,09%), Olt (26,97%) și
Gorj (20,22%).
Zona cu cei mai mulți agenți economici din industrie este constituită din județul
Dolj (36,24%), fiiind urmată de județul Vâlcea (21,89%) și de județul Olt cu 18,93%.
Sectorul terțiar (al serviciilor) este concentrat în județul Dolj (36,42%), județul
Vâlcea (20,24%) și județul Olt (16,28%).
179
9. Industria și comerțul internațional
Acest sector de activitate este compus din trei domenii principale: industrie,
industrie prelucrătoare și industrie extractivă.
În industrie activează agenți economici care produc bunuri materiale precum
automobile sau alte produse finite. Industria prelucrătoare este constituită din
activitățile de prelucrare și transformare a bunurilor obținute din agricultură sau
industrie extractivă. Industria extractivă include activitățile de extracție a resurselor
naturale.
Numărul agenților economici în funcție de sectoarele de activitate este următoarea:
JUDEŢUL INDUSTRIE EXTRACTIVĂ INDUSTRIE PRELUCRĂTOARE INDUSTRIE TOTAL
Dolj 1,8% 1,8% 96,4% 100,0%
Gorj 8,2% 2,8% 89,0% 100,0%
Mehedinți 4,2% 2,9% 92,9% 100.0%
Olt 2,5% 3,2% 94,3% 100,0%
Vâlcea 2,8% 1,3% 95,9% 100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În toate județele este bine reprezentat sectorul industrial în comparație cu cele
două domenii. Se observă importanța industriei extractive pentru județul Gorj, datorită
celor 8,2% agenți economici care activează în acest domeniu. Industria prelucrătoare
este bine reprezentată în județul Olt, unde deține 3,2%.
Această structură, raportată la populația ocupată în domeniile de activitate
industrială, evidențiază un nou criteriu, cel al mărimii agenților economici din fiecare
județ.
În industria extractivă din Oltenia activează 136 de agenți economici din care 89
au între 0- 9 salariați, 32 au între 10-49 salariați, 4 au între 50-249 salariați și 11 au peste
250 de salariați.
180
Perioada de criză a afectat în mod grav mediul economic din regiune
producându-se scăderi ale numărului de agenți economici.
INVESTITII ANUL 2008
ANUL 2009
Milioane lei RON Milioane lei RON
TOTAL 88279 65414
Agricultura, vanatoare si servicii anexe 2596 2598
Silvicultura si exploatare forestiera 376 325
Pescuitul si acvacultura 68 31
INDUSTRIA EXTRACTIVA 4609 3890
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 20440 15648
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
5105 4982
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
1362 1527
CONSTRUCTII 12076 9489
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
16413 9296
TRANSPORT SI DEPOZITARE 8181 5677
HOTELURI SI RESTAURANTE 1946 1413
INFORMATII SI COMUNICATII 4247 3097
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )
9476 6436
INVATAMANT 115 48
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 592 441
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 677 516
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Starea economiei regionale este ilustrată de scăderea volumului investițiilor în
majoritatea domeniilor de activitate. În acest sens, menționăm că între anii 2008-2009
acestea au scăzut cu 25,9%.
Singurele domenii unde s-au înregistrat ușoare creșteri ale investițiilor sunt
agricultura, vânătoarea și serviciile anexe cu 0,08%, urmate de distribuția apei,
181
salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare unde s-au investit cu
12,11% mai mulți bani.
În ceea ce privește comerțul internațional cu bunuri, la sfârșitul anului 2010, în
Regiunea Sud-Vest Oltenia suma totală obținută în urma acestei activități era de
171.715 mii euro, înregistrându-se o creștere cu 8% față de luna precedentă. Această
tendință de creștere s-a menținut și în anul 2011. Astfel, conform datelor Autorității
Naționale a Vămilor, în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011, exporturile FOB
din Regiunea Sud-Vest Oltenia s-au cifrat la suma de 1930251 euro (5,1% din nivelul
național), iar importurile CIF la suma de 1545713 euro (3,4% din nivelul național).
La nivelul celor cinci județe ale Regiunii, balanța comercială a înregistrat valori
pozitive în județele Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj și negative în județul Dolj.
Exporturile FOB și importurile (CIF) de mărfuri la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia - 1 ianuarie-31 octombrie 2011 -
Regiunea de
Dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea
A 1 2 3 4 5 6 Export FOB 1930251 318828 49586 90683 1066607 404547 Import CIF 1545713 545553 45204 85674 542848 326434 Import FOB 1426724 503556 41724 79079 501060 301305 Sold FOB/CIF (+/-) 384538 -226725 4382 5009 523759 78113 Sold FOB/FOB (+/-) 503527 -184728 7862 11604 565547 103242
Sursa: Buletinul statistic lunar al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, nr. 12/2011, februarie 2012, p. 18
Referitor la gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, media la nivel de
regiune a fost în perioada ianuarie-noiembrie 2011 de 135,3%, cea mai mare pondere
înregistrându-se la nivelul județului Olt (212,2%), iar cea mai mică, la nivelul județului
Dolj (63,3%).
182
În ceea ce privește exporturile din județul Dolj, 94,9% din totalul acestora în anul
2010 a fost reprezentat de produsele industriale, iar 5,1% de produse din agricultură și
silvicultură. Pe primul loc ca pondere în totalul exporturilor de situează exporturile de
”Mijloace de transport” cu 26,6%, urmate de exporturile de ”Materii textile și articole
din acestea” – 26,3% și de cele de ”Mașini, aparate și echipamente electrice” – 25,6%.
În perioada 2010-2011, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, printre cei mai
importanți exportatori se numără: Ford România, Sud Oil Iașalnița, Popeci Utilaj Greu,
Qfort, Electroputere Craiova, Cargill Podari, Oltchim Râmnicu Vâlcea, RAAN Severin,
ALRO Slatina, Pyrelli Tires Romania ș.a.
Conform unei hărți realizate de către Econtext, la începutul anului 2012, la nivel
național, în 30 de județe ale țării soldul comercial (diferența dintre importuri și
exporturi) era unul pozitiv. Primele trei județe cu sold comercial pozitiv din România
erau Argeș (cu un sold comercial de 119 milioane euro), Olt (56,5 milioane euro) și Sibiu
(35,8 milioane euro).
183
Din datele consemnate pe hartă reiese că județul Olt se afla pe locul al II-lea la
nivel național în ceea ce privește soldul comercial (datorită, în special activităților
economice derulate de către ALRO și Pirelli). În schimb, la polul opus se aflau județul
Gorj – cu un sold de doar 0,9 milioane euro și județul Dolj – în cazul căruia soldul era
unul negativ: -11,8 milioane euro. La nivelul Regiunii Oltenia, celelalte două județe
înregistrau, în anul 2011, următoarele solduri comerciale: Vâlcea – 17,3 milioane euro
(în special datorită activității de export a Oltchim Rm. Vâlcea), Mehedinți – 1,7 milioane
euro (în special datorită activității de export de apă grea a RAAN Severin).
10. Turismul
Turismul reprezintă o activitate economică de viitor, al cărei potențial este
insuficient exploatat în regiunea Oltenia. În prezent agenții economici din turism au o
pondere redusă în raport cu numărul celor de la nivel național. De asemenea, această
activitate este importantă datorită potențialului de creștere deosebit.
JUDEȚUL TURISM
Dolj 28,63%
Gorj 17,44%
Mehedinți 12,30%
Olt 12,20%
Vâlcea 29,44%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
În interiorul regiunii ponderea agenților economici, care oferă capacități de
cazare, este deținută majoritar de județul Vâlcea cu 29,44%, urmată de județul Dolj
(28,63%). Deși județul Dolj nu beneficiază de un potențial natural deosebit în raport cu
județul Vâlcea, numărul agenților economici este relevant pentru a înțelege conexiunea
dintre cele cinci județe ale Olteniei. În mare parte este vorba despre investiții în zonele
184
cu potențial turistic, astfel că sediul agentului economic poate fi într-o localitate în timp
ce punctele de lucru sau investițiile efectuate pot fi în alte localități.
Capacitățile turistice ale Olteniei reprezintă 6,9% din cele naționale.
În raport cu situația activităților de turism din țările UE prezentăm câteva date
extrase din statisticile Eurostat:16
1. Regiunea Oltenia este una dintre regiunile în care s-au petrecut cele mai puține
nopți în hoteluri și locurile de cazare (mai puțin de 1 500 000). În raport cu
regiunile din România aceasta se află pe aceeași poziție cu regiunea Nord-Est;
2. Ponderea non-rezdenților care au petrecut mai multe nopți în hoteluri sau locuri
de campare este mai mică de 12,0%, una din cele mai mici din UE;
3. Durata media a șederii în hoteluri este una ridicată, în raport cu regiunile
europene depășind în medie trei nopți pentru un turist;
4. În ceea ce privește durata medie a cazării în campinguri sau alte locuri de
petrecere a vacanței durata medie a șederii este de 2,5- 3 nopți pentru un turist.
5. Numărul paturilor în hoteluri este în patru dintre cele cinci județe ale Olteniei
(Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt) este mai mic de 5000 de locuri, în timp ce în județul
Vâlcea este cuprins între 5000-10 000 de locuri. Această categorie este printre
cele mai mari din România fiind depășită de județul Constanța cu mai mult de 10
000 de paturi în hoteluri;
6. Din punct de vedere al numărului mediu de paturi într-un hotel în județele Dolj,
Mehedinți, Olt și Vâlcea exista în 2009 un număr de 50-75 paturi, iar în județul
Gorj mai puțin de 50 de paturi.
Raportarea la capacitățile turistice din alte regiuni ale UE sau ale țării oferă o
imagine concludentă a investițiilor necesare în dezvoltarea capacităților turistice din
regiune.
16 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-11-001-11/EN/KS-HA-11-001-11-EN.PDF
185
Menționăm că există un potențial turistic deosebit în județele Olteniei, în special
cele din județele Vâlcea, Gorj și Mehedinți. Direcțiile de dezvoltare a turismului sunt
susținute de principalele elemente în jurul căruia poate fi construită o rețea turistică
eficientă: balneoclimteric, rural, religios etc. Menționăm că regiunea Oltenia se află
alături de Moldova pe locul doi în ceea ce privește numărul de lăcașe de cult și mănăstiri
din România.
11. Servicii
Activitățile încadrate în domeniul serviciilor prezintă ponderi variabile de la un
județ la altul din Regiunea Oltenia, așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos:
JUDEȚUL SERVICII
Dolj 36,09%
Gorj 16,77%
Mehedinți 10,62%
Olt 16,28%
Vâlcea 20,24%
Total 100,0%
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Sectorul serviciilor este mai bine dezvoltat în județele Dolj (36,09%) și Vâlcea
(20,24%). Pe o treaptă intermediară se situează județele Gorj (16,77%) și Olt (16,28%),
iar cea mai redusă pondere o au serviciile din județul Mehedinți (10,62%), deși acest
județ are un potențial turistic generos, care presupune și orețea de servicii pe măsură.
Totalul agenților economici care activează în domeniul serviciilor din Oltenia dețin 7,2%
din totalul agenților economici din România.
12. Mediul înconjurător
Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și
a mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru
fiecare locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație,
186
deși nu există un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în
suprafața urbană sau ce revine unui locuitor.
Ca repere comparative oferim recomandările Organizației Mondiale a Sănătății
unde în mod normal ar trebui să revină 50 m2 spațiu verde pentru un locuitor, iar
Uniunea Europeană recomandă 26 m2 pentru o persoană.
DOLJ
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-2011 (%)
Metri patrati
12990000
13000000
13000000
13000000
13030000
13050000
13070000
13070000
13070000
13170000
13230000
1.85
Suprafata intravilana (ha )
9644 9644 9644 9644 11007 11328 11409 11409 11409 11512 11512 19.37
Spatii verzi/ha intravilan
1346.95
1347.99
1347.99
1347.99
1183.79
1152.01
1145.59
1145.59
1145.59
1144.02
1149.24
-14.68
Populatia 744243
741825
730214
725342
720554
718874
715989
712187
708504
705345
702124
-5.66
M2spatiu verde/persoana
17.45 17.52 17.80 17.92 18.08 18.15 18.25 18.35 18.45 18.67 18.84 7.96
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
GORJ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2000-2011 (%)
Metri patrati spațiu verde
1640000
1780000
1790000
1790000
2210000
1980000
1620000
1690000
1590000
1660000
1650000
0.61
Suprafata intravilana (ha
5044 5362 5362 5362 6110 6102 7204 7579 7581 8052 9009 78,61
Spatii verzi/ha intravilan
325,14 331.97 333,83 333,83 361,70 324,48 224,88 222,98 209,73 206,16 183,15 -43,67
Populatia 394809
394957
387335
386890
386097
384852
383557
381643
378871
377718
376179
-4,72
M2spatiu verde/persoana
4,15 4,51 4,62 4,63 5,72 5,14 4,22 4,43 4,20 4,39 4,39 5,59
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
187
MEHEDINŢI 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2010 -2011 (%)
Spații verzi Ha
233 233 233 233 233 201 201 210 214 214 214 -8.15
Metri patrati
Suprafata intravilana (ha )
6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31
Spatii verzi/ha (%)
8.50 8.21 8.19 8.19 8.19 5.22 5.22 5.45 5.40 5.40 5.03 -40.81
Populatia 321853 320684
309183
307288
305901
303869
301515
298741
295248
292917
291051
M2spatiu verde/persoana
7,24 7,27 7,54 7,58 7,62 6,61 6,67 7,03 7,25 7,31 7,35 1,57
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date OLT
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-2011 (%)
Spații verzi Ha
331 331 331 337 338 380 380 401 438 437 437 32.02
Metri patrati 3310000
3310000
3310000
3370000
3380000
3800000
3800000
4010000
4380000
4370000
4370000
32.02
Suprafata intravilana (ha )
6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31
Spatii verzi/ha (%)
5.45 5.45 5.45 5.55 5.18 5.75 5.39 5.69 6.22 6.20 6.18 13.51
Populatia 508213
506297
494707
491359
488176
483674
479323
475702
470709
466821
462734
-8.95
M2spatiu verde/persoana
6.51 6.54 6.69 6.86 6.92 7.86 7.93 8.43 9.31 9.36 9.44 45.00
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
VÂLCEA
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2010 -2011 (%)
Metri patrati 3200000
3200000
3160000
3200000
3210000
3290000
3750000
3900000
3920000
3480000
3480000
8.75
Suprafata intravilana (ha )
5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991 78.54
Spatii verzi/ha intravilan
571.84 571.84 500.40 433.31 381.24 384.75 438.55 456.09 458.43 394.42 348.31 -39.09
Populatia 430713 431132 419635 418463 416908 415181 413511 411576 408942 407764 406555 -5.61
M2spatiu verde/persoana
7.43 7.42 7.53 7.65 7.70 7.92 9.07 9.48 9.59 8.53 8.56 15.21
188
Tabelele anterioare oferă o imagine a infrastructurii edilitare. Pentru protecția
mediului sunt importante investițiile agenților economici în protecția mediului.
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
TOTAL Total 4516523257 3929597509 -13.00
- Aer 1242605542 1296669728 4.35
- Apa 788119720 688277503 -12.67
- Deseuri 1072457180 825189316 -23.06
- Sol si ape subterane 619360114 348175425 -43.78
- Zgomot si vibratii 8899871 48017942 439.54
- Resurse naturale si biodiversitate
141974305 124405228 -12.37
- Alte domenii 643106525 598862367 -6.88
Silvicultura si exploatare forestiera Total 143085936 48685607 -65.97
- Aer 31969025 3222 -99.99
- Apa 32093516 3306475 -89.70
- Deseuri 131862 1460369 1007.50
- Sol si ape subterane 39396294 1841024 -95.33
- Resurse naturale si biodiversitate
36065011 39641495 9.92
- Alte domenii 3430228 2433022 -29.07
Extractia carbunelui superior si inferior
Total 13109721 8506357 -35.11
- Aer 209056 433225 107.23
- Apa 6741527 5138337 -23.78
- Deseuri 126140 162405 28.75
- Sol si ape subterane 279649 233895 -16.36
- Zgomot si vibratii 6363 3429 -46.11
- Resurse naturale si biodiversitate
4267546 1922000 -54.96
- Alte domenii 1479440 613066 -58.56
Extractia petrolului brut si a gazelor naturale
Total 1287858791 587648072 -54.37
- Aer 191798869 157067315 -18.11
- Apa 240785825 95691068 -60.26
- Deseuri 348159600 96012712 -72.42
- Sol si ape subterane 323815756 67224199 -79.24
- Zgomot si vibratii 358569 33340220 9198.13
- Resurse naturale si biodiversitate
16095988 7284650 -54.74
- Alte domenii 166844184 131027908 -21.47
Extractia minereurilor metalifere Total 19735334 25174874 27.56
- Aer 2452011 298567 -87.82
- Apa 14164414 18958082 33.84
189
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Deseuri 2120791 729249 -65.61
- Sol si ape subterane 375892 4091803 988.56
- Zgomot si vibratii 11404 2180 -80.88
- Resurse naturale si biodiversitate
5000 0 0
- Alte domenii 605822 1094993 80.75
Alte activitati extractive Total 9430860 27561673 192.25
- Aer 1964724 1713229 -12.80
- Apa 1801332 2766703 53.59
- Deseuri 1240033 1418706 14.41
- Sol si ape subterane 1925292 1146065 -40.47
- Zgomot si vibratii 111238 201305 80.97
- Resurse naturale si biodiversitate
332194 4583995 1279.92
- Alte domenii 2056047 15731670 665.14
Activitati de servicii anexe extractiei
Total 5871382 4056142 -30.92
- Aer 121541 10925 -91.01
- Apa 211721 463393 118.87
- Deseuri 976606 2315944 137.14
- Sol si ape subterane 3115880 1088753 -65.06
- Zgomot si vibratii 100293 27857 -72.22
- Resurse naturale si biodiversitate
866010 3890 -99.55
- Alte domenii 479331 145380 -69.67
Industria alimentara Total 158952704 161199230 1.41
- Aer 16881698 57351623 239.73
- Apa 64406562 46422855 -27.92
- Deseuri 43452747 51520801 18.57
- Sol si ape subterane 7456699 1219328 -83.65
- Zgomot si vibratii 847116 296982 -64.94
- Resurse naturale si biodiversitate
108981 74165 -31.95
- Alte domenii 25798901 4313476 -83.28
Fabricarea bauturilor Total 38069862 43785900 15.01
- Aer 472390 1902053 302.64
- Apa 20207018 22727502 12.47
- Deseuri 14633534 15380707 5.11
- Sol si ape subterane 72030 63759 -11.48
- Zgomot si vibratii 552071 522697 -5.32
- Resurse naturale si biodiversitate
58127 85672 47.39
- Alte domenii 2074692 3103510 49.59
190
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
Fabricarea produselor din tutun Total 5445031 5940352 9.10
- Aer 1036836 1199119 15.65
- Apa 258711 386718 49.48
- Deseuri 953552 1259192 32.05
- Sol si ape subterane 210924 133003 -36.94
- Zgomot si vibratii 400 0 -100.00
- Resurse naturale si biodiversitate
0 1788425 0.00
- Alte domenii 2984608 1173895 -60.67
Fabricarea produselor textile Total 11103946 8438037 -24.01
- Aer 3184026 127988 -95.98
- Apa 4574692 6354918 38.91
- Deseuri 2831811 1788953 -36.83
- Sol si ape subterane 79310 12431 -84.33
- Zgomot si vibratii 36677 3968 -89.18
- Resurse naturale si biodiversitate
8494 0 -100.00
- Alte domenii 388936 149779 -61.49
Fabricarea articolelor de imbracaminte
Total 12606068 14672209 16.39
- Aer 365724 355393 -2.82
- Apa 4018959 2995447 -25.47
- Deseuri 6552817 11220121 71.23
- Sol si ape subterane 57906 8901 -84.63
- Zgomot si vibratii 26704 10510 -60.64
- Resurse naturale si biodiversitate
136875 310 -99.77
- Alte domenii 1447083 81527 -94.37
Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor
Total 10770398 5286782 -50.91
- Aer 241518 193041 -20.07
- Apa 5181683 686147 -86.76
- Deseuri 3849681 3968200 3.08
- Sol si ape subterane 19979 22823 14.23
- Zgomot si vibratii 55776 4503 -91.93
- Resurse naturale si biodiversitate
0 200 0.00
- Alte domenii 1421761 411868 -71.03
191
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite
Total 65293295 34790123 -46.72
- Aer 40497668 5849916 -85.55
- Apa 1438040 4448672 209.36
- Deseuri 5228063 22479863 329.98
- Sol si ape subterane 3046247 128888 -95.77
- Zgomot si vibratii 472211 47175 -90.01
- Resurse naturale si biodiversitate
3848458 314117 -91.84
- Alte domenii 10762608 1521492 -85.86
Fabricarea hartiei si a produselor din hartie
Total 81962111 35414511 -56.79
- Aer 6133204 6467573 5.45
- Apa 9971200 7610312 -23.68
- Deseuri 44733295 14869035 -66.76
- Sol si ape subterane 1194490 4913654 311.36
- Zgomot si vibratii 36706 322410 778.36
- Resurse naturale si biodiversitate
0 782005 0.00
- Alte domenii 19893216 449522 -97.74
Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor
Total 9522856 12874260 35.19
- Aer 1410843 223781 -84.14
- Apa 4523266 9733311 115.18
- Deseuri 2262382 2842058 25.62
- Sol si ape subterane 228025 22794 -90.00
- Zgomot si vibratii 0 440 0.00
- Alte domenii 1098340 51876 -95.28
Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului
Total 91300131 107666935 17.93
- Aer 35692463 48790320 36.70
- Apa 34263158 32659917 -4.68
- Deseuri 14878380 17345031 16.58
- Sol si ape subterane 2342383 2571553 9.78
- Zgomot si vibratii 34493 31377 -9.03
- Resurse naturale si biodiversitate
1086951 944067 -13.15
- Alte domenii 3002303 5324670 77.35
192
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
Fabricarea substantelor si a produselor chimice
Total 246660677 268798471 8.97
- Aer 89843187 82704139 -7.95
- Apa 94831152 102587136 8.18
- Deseuri 44736143 26378172 -41.04
- Sol si ape subterane 3225981 5162949 60.04
- Zgomot si vibratii 751613 275310 -63.37
- Resurse naturale si biodiversitate
870297 10109377 1061.60
- Alte domenii 12402304 41581388 235.27
Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice
Total 22504323 10633037 -52.75
- Aer 2582915 1102913 -57.30
- Apa 4659030 5160992 10.77
- Deseuri 4870267 3606179 -25.96
- Sol si ape subterane 5879604 579809 -90.14
- Zgomot si vibratii 814 3170 289.43
- Resurse naturale si biodiversitate
133555 2980 -97.77
- Alte domenii 4378138 176994 -95.96
Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
Total 62375535 36509302 -41.47
- Aer 11985012 12342355 2.98
- Apa 2437840 3987145 63.55
- Deseuri 31462760 13515095 -57.04
- Sol si ape subterane 842572 2292139 172.04
- Zgomot si vibratii 87061 32238 -62.97
- Resurse naturale si biodiversitate
64918 40000 -38.38
- Alte domenii 15495372 4300330 -72.25
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
Total 292114183 366219043 25.37
- Aer 122255251 90354697 -26.09
- Apa 6314360 26051881 312.58
- Deseuri 39573304 41235272 4.20
- Sol si ape subterane 4741265 7065272 49.02
- Zgomot si vibratii 185855 2733093 1370.55
- Resurse naturale si biodiversitate
43772276 8938976 -79.58
- Alte domenii 75271872 189839852 152.21
Industria metalurgica Total 341976817 249564219 -27.02
- Aer 176032784 146687333 -16.67
193
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Apa 54100287 31825710 -41.17
- Deseuri 43052085 23966701 -44.33
- Sol si ape subterane 45104860 34263685 -24.04
- Zgomot si vibratii 1222933 1926710 57.55
- Resurse naturale si biodiversitate
731126 225920 -69.10
- Alte domenii 21732742 10668160 -50.91
Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii
Total 37495311 49016272 30.73
- Aer 5287298 10076161 90.57
- Apa 8623354 12446356 44.33
- Deseuri 7142812 10157226 42.20
- Sol si ape subterane 1760853 1476706 -16.14
- Zgomot si vibratii 221118 1547939 600.05
- Resurse naturale si biodiversitate
2844741 1000 -99.96
- Alte domenii 11615135 13310884 14.60
Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice
Total 9589033 6216789 -35.17
- Aer 1920490 729364 -62.02
- Apa 1510146 708498 -53.08
- Deseuri 2842171 3091678 8.78
- Sol si ape subterane 53027 64930 22.45
- Zgomot si vibratii 4813 1544 -67.92
- Resurse naturale si biodiversitate
136137 40910 -69.95
- Alte domenii 3122249 1579865 -49.40
Fabricarea echipamentelor electrice
Total 24098091 47520980 97.20
- Aer 7172055 5405239 -24.63
- Apa 4301850 4974578 15.64
- Deseuri 7430132 31012776 317.39
- Sol si ape subterane 1557396 2354333 51.17
- Zgomot si vibratii 196075 517846 164.11
- Resurse naturale si biodiversitate
398541 62728 -84.26
- Alte domenii 3042042 3193480 4.98
Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a.
Total 177648031 121116189 -31.82
- Aer 14482202 22703014 56.76
- Apa 8731634 15190766 73.97
- Deseuri 114421303 28984594 -74.67
194
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Sol si ape subterane 5198535 18619993 258.18
- Zgomot si vibratii 164266 258383 57.30
- Resurse naturale si biodiversitate
173066 3735687 2058.53
- Alte domenii 34477025 31623752 -8.28
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor
Total 74458703 110004787 47.74
- Aer 20569223 12460141 -39.42
- Apa 9471692 25200554 166.06
- Deseuri 28277053 25621991 -9.39
- Sol si ape subterane 1473502 8734423 492.77
- Zgomot si vibratii 1477240 1218685 -17.50
- Resurse naturale si biodiversitate
8116792 15878473 95.62
- Alte domenii 5073201 20890520 311.78
Fabricarea altor mijloace de transport
Total 53511871 28412679 -46.90
- Aer 24518535 9696066 -60.45
- Apa 5625157 5616250 -0.16
- Deseuri 21016125 11732942 -44.17
- Sol si ape subterane 1425614 491929 -65.49
- Zgomot si vibratii 5216 4639 -11.06
- Resurse naturale si biodiversitate
32074 3250 -89.87
- Alte domenii 889150 867603 -2.42
Fabricarea de mobila Total 22148938 14932418 -32.58
- Aer 8190751 6104979 -25.46
- Apa 2817877 2540576 -9.84
- Deseuri 10015227 3721639 -62.84
- Sol si ape subterane 216820 205991 -4.99
- Zgomot si vibratii 132600 27856 -78.99
- Resurse naturale si biodiversitate
5787 25129 334.23
- Alte domenii 769876 2306248 199.56
Alte activitati industriale n.c.a. Total 2953413 3842485 30.10
- Aer 637568 1874390 193.99
- Apa 706043 201475 -71.46
- Deseuri 1166640 1365526 17.05
- Sol si ape subterane 18508 1971 -89.35
- Zgomot si vibratii 2800 46072 1545.43
- Resurse naturale si biodiversitate
173 0 -100.00
195
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Alte domenii 421681 353051 -16.28
Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor
Total 20560717 9475516 -53.91
- Aer 4034611 3028366 -24.94
- Apa 3747816 1552309 -58.58
- Deseuri 2367598 2025909 -14.43
- Sol si ape subterane 388877 263848 -32.15
- Zgomot si vibratii 518228 50943 -90.17
- Resurse naturale si biodiversitate
470 2192782 466449.36
- Alte domenii 9503117 361359 -96.20
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat
Total 818850566 1059509148 29.39
- Aer 405912228 543762393 33.96
- Apa 77805677 116476645 49.70
- Deseuri 141741290 208112269 46.83
- Sol si ape subterane 96436792 106286762 10.21
- Zgomot si vibratii 647549 1950878 201.27
- Resurse naturale si biodiversitate
14014355 9443833 -32.61
- Alte domenii 82292675 73476368 -10.71
Constructii de cladiri Total 83873073 102350846 22.03
- Aer 1517972 701171 -53.81
- Apa 13643031 5850501 -57.12
- Deseuri 41936384 91505291 118.20
- Sol si ape subterane 2036152 231202 -88.65
- Zgomot si vibratii 396857 14560 -96.33
- Resurse naturale si biodiversitate
228393 47095 -79.38
- Alte domenii 24114284 4001026 -83.41
Lucrari de geniu civil Total 218970028 146008062 -33.32
- Aer 10909858 4236741 -61.17
- Apa 40612011 46586785 14.71
- Deseuri 33350330 34073377 2.17
- Sol si ape subterane 64724368 45417277 -29.83
- Zgomot si vibratii 196242 222967 13.62
- Resurse naturale si biodiversitate
5238342 9924915 89.47
- Alte domenii 63938877 5546000 -91.33
Lucrari speciale de constructii Total 42615521 15701878 -63.15
- Aer 322006 463586 43.97
196
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Apa 3539139 934926 -73.58
- Deseuri 4924262 4606796 -6.45
- Sol si ape subterane 658632 217942 -66.91
- Zgomot si vibratii 38570 33398 -13.41
- Resurse naturale si biodiversitate
2333627 6050263 159.26
- Alte domenii 30799285 3394967 -88.98
Transporturi terestre si transporturi prin conducte
Total 0 151212419 0
- Aer 0 60183003 0
- Apa 0 19866327 0
- Deseuri 0 15292067 0
- Sol si ape subterane 0 29719109 0
- Zgomot si vibratii 0 2336658 0
- Resurse naturale si biodiversitate
0 256919 0
- Alte domenii 0 23558336 0
Transporturi pe apa Total 0 233342 0
- Aer 0 4697 0
- Apa 0 158244 0
- Deseuri 0 60015 0
- Sol si ape subterane 0 2282 0
- Alte domenii 0 8104 0
Transporturi aeriene Total 0 618563 0
- Aer 0 61690 0
- Apa 0 9992 0
- Deseuri 0 350455 0
- Alte domenii 0 196426 0
TOTAL Total 8328235022 6951154226 -16.54
- Aer 55984263 139055548 148.38
- Apa 1352750853 1316618325 -2.67
- Deseuri 6778036264 5190144562 -23.43
- Sol si ape subterane 65816501 71512958 8.66
- Zgomot si vibratii 3165083 2714333 -14.24
- Resurse naturale si biodiversitate
21899954 64437333 194.24
- Alte domenii 50582104 166671167 229.51
Captarea, tratarea si distributia apei
Total 973193603 1284975209 32.04
- Aer 20939828 112847195 438.91
- Apa 897167121 1046703170 16.67
- Deseuri 23304188 83720501 259.25
197
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Sol si ape subterane 12519919 15920704 27.16
- Zgomot si vibratii 786 1833 133.21
- Resurse naturale si biodiversitate
0 145303 0.00
- Alte domenii 19261760 25636503 33.10
Colectarea si epurarea apelor uzate
Total 1055646823 258009106 -75.56
- Aer 13270697 10241339 -22.83
- Apa 415221220 224258833 -45.99
- Deseuri 602389207 17541565 -97.09
- Sol si ape subterane 10927114 3101975 -71.61
- Zgomot si vibratii 354900 161 -99.95
- Resurse naturale si biodiversitate
2454955 12772 -99.48
- Alte domenii 11028730 2852461 -74.14
Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare a materialelor reciclabile
Total 4651216284 4158824624 -10.59
- Aer 19084675 5711810 -70.07
- Apa 20722182 18577675 -10.35
- Deseuri 4528936737 3893101470 -14.04
- Sol si ape subterane 42146171 37562022 -10.88
- Zgomot si vibratii 2808309 2528869 -9.95
- Resurse naturale si biodiversitate
19444729 64279258 230.57
- Alte domenii 18073481 137063520 658.37
Activitati si servicii de decontaminare
Total 44151573 50862263 15.20
- Aer 2000 1955201 97660.05
- Apa 18822539 21113866 12.17
- Deseuri 23791827 23659164 -0.56
- Sol si ape subterane 1000 3572354 357135.40
- Zgomot si vibratii 0 171350 0.00
- Alte domenii 1534207 390328 -74.56
Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor
Total 1604026739 1198483024 -25.28
- Aer 2687063 8300003 208.89
- Apa 817790 5964781 629.38
- Deseuri 1599614305 1172121862 -26.72
- Sol si ape subterane 222297 11355903 5008.44
- Zgomot si vibratii 1088 12120 1013.97
- Resurse naturale și biodiversitate
270 0 -100.00
198
DOMENIILE DE ACTIVITATE DOMENII DE MEDIU 2008 2009 EVOLUŢIE
- Alte domenii 683926 728355 6.50
TOTAL Total 3633331774 3357707311 -7.59
- Aer 320681700 515964077 60.90
- Apa 1367895850 649755117 -52.50
- Deșeuri 1077274303 933408160 -13.35
- Sol si ape subterane 75629710 49049293 -35.15
- Zgomot si vibratii 20529384 18832455 -8.27
- Resurse naturale si biodiversitate
48272679 34812059 -27.88
- Alte domenii 723048148 1155886150 59.86
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Tabelul anterior evidențiază că în majoritatea cazurilor investițiile în protecția
mediului au scăzut, fie datorită crizei economice, fie datorită scăderii interesului pentru
protecția mediului.
13. Alte caracteristici ale economiei naționale
Informații relevante ne oferă corelația dintre domeniile de activitate ale economiei naționale, mărimea personalului angajat și Cifra de afaceri a agenților economici (milioane RON) DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE
ÎNTREPRINDERILOR 2008 2009 EVOLUȚIA
TOTAL Total 974293 867984 -10.91
- - 58439 50778 -13.11
- 0-9 persoane 188977 177296 -6.18
- - 10905 10944 0.36
- 10-49 persoane 240512 215521 -10.39
- - 12310 10996 -10.67
- 50-249 persoane 258159 229868 -10.96
- - 13928 12486 -10.35
- 250 persoane si peste 286645 245299 -14.42
- - 21296 16352 -23.22
Agricultura, vanatoare si servicii anexe
Total 11935 13930 16.72
- - 758 805 6.20
- 0-9 persoane 2844 3408 19.83
- - 211 253 19.91
- 10-49 persoane 4587 4899 6.80
199
DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUȚIA
- - 253 255 0.79
- 50-249 persoane 2890 3359 16.23
- - 208 189 -9.13
- 250 persoane si peste 1614 2264 40.27
- - 86 108 25.58
Silvicultura si exploatare forestiera Total 2774 2841 2.42
- - 235 229 -2.55
- 0-9 persoane 724 834 15.19
- - 84 78 -7.14
- 10-49 persoane 728 745 2.34
- - 43 50 16.28
- 50-249 persoane 297 255 -14.14
- - 8 8 0.00
- 250 persoane si peste 1025 1007 -1.76
- - 100 93 -7.00
Pescuitul si acvacultura Total 170 379 122.94
- - 4 217 5325.00
- 0-9 persoane 58 271 367.24
- - 3 216 7100.00
- 10-49 persoane 103 93 -9.71
- - 1 1 0.00
- 50-249 persoane 9 15 66.67
INDUSTRIA EXTRACTIVA Total 13333 8862 -33.53
- - 1752 1219 -30.42
- 0-9 persoane 520 585 12.50
- - 71 40 -43.66
- 10-49 persoane 1540 1259 -18.25
- - 154 113 -26.62
- 50-249 persoane 2634 1332 -49.43
- - 33 39 18.18
- 250 persoane si peste 8639 5686 -34.18
- - 1494 1027 -31.26
INDUSTRIA PRELUCRATOARE Total 241259 207358 -14.05
- - 17081 13501 -20.96
- 0-9 persoane 12183 11133 -8.62
- - 718 724 0.84
- 10-49 persoane 29467 27729 -5.90
200
DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUȚIA
- - 1468 1450 -1.23
- 50-249 persoane 62342 56564 -9.27
- - 3718 2915 -21.60
- 250 persoane si peste 137267 111932 -18.46
- - 11177 8412 -24.74
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
Total 48725 50109 2.84
- - 6386 6572 2.91
- 0-9 persoane 2962 3593 21.30
- - 65 40 -38.46
- 10-49 persoane 4781 8120 69.84
- - 40 407 917.50
- 50-249 persoane 11228 12087 7.65
- - 1362 2307 69.38
- 250 persoane si peste 29754 26309 -11.58
- - 4919 3818 -22.38
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
Total 11992 10094 -15.83
- - 1160 753 -35.09
- 0-9 persoane 1352 1107 -18.12
- - 133 92 -30.83
- 10-49 persoane 2413 1727 -28.43
- - 148 93 -37.16
- 50-249 persoane 4499 3961 -11.96
- - 765 443 -42.09
- 250 persoane si peste 3728 3299 -11.51
- - 114 125 9.65
CONSTRUCTII Total 92472 79653 -13.86
- - 4862 4361 -10.30
- 0-9 persoane 18584 17315 -6.83
- - 643 707 9.95
- 10-49 persoane 22907 20477 -10.61
- - 1339 1064 -20.54
- 50-249 persoane 31019 25338 -18.31
- - 1731 1626 -6.07
- 250 persoane si peste 19962 16523 -17.23
201
DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUȚIA
- - 1149 964 -16.10
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
Total 395704 349554 -11.66
- - 20739 17984 -13.28
- 0-9 persoane 103965 96592 -7.09
- - 7007 6824 -2.61
- 10-49 persoane 131500 113729 -13.51
- - 7279 6194 -14.91
- 50-249 persoane 111749 97093 -13.12
- - 5062 3953 -21.91
- 250 persoane si peste 48490 42140 -13.10
- - 1391 1013 -27.17
TRANSPORT SI DEPOZITARE Total 44726 40811 -8.75
- - 2242 1997 -10.93
- 0-9 persoane 10307 9467 -8.15
- - 715 708 -0.98
- 10-49 persoane 11807 9840 -16.66
- - 554 407 -26.53
- 50-249 persoane 8345 8363 0.22
- - 280 306 9.29
- 250 persoane si peste 14267 13141 -7.89
- - 693 576 -16.88
HOTELURI SI RESTAURANTE Total 11213 10489 -6.46
- - 705 615 -12.77
- 0-9 persoane 3338 3310 -0.84
- - 262 261 -0.38
- 10-49 persoane 3697 3651 -1.24
- - 260 195 -25.00
- 50-249 persoane 3031 2600 -14.22
- - 183 159 -13.11
- 250 persoane si peste 1147 928 -19.09
INFORMATII SI COMUNICATII Total 34959 32306 -7.59
- - 593 623 5.06
- 0-9 persoane 5334 4702 -11.85
- - 181 142 -21.55
- 10-49 persoane 7589 5230 -31.08
202
DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUȚIA
- - 173 206 19.08
- 50-249 persoane 7234 6826 -5.64
- - 187 214 14.44
- 250 persoane si peste 14802 15548 5.04
- - 52 61 17.31
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )
Total 53919 50414 -6.50
- - 1374 1345 -2.11
- 0-9 persoane 23104 21670 -6.21
- - 612 668 9.15
- 10-49 persoane 16112 14193 -11.91
- - 380 313 -17.63
- 50-249 persoane 10161 9408 -7.41
- - 261 209 -19.92
- 250 persoane si peste 4542 5143 13.23
- - 121 155 28.10
INVATAMANT Total 600 512 -14.67
- - 19 21 10.53
- 0-9 persoane 322 281 -12.73
- - 13 14 7.69
- 10-49 persoane 194 192 -1.03
- - 6 5 -16.67
- 50-249 persoane 84 24 -71.43
- - : 2 #VALUE!
- 250 persoane si peste : 15 #VALUE!
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA Total 2556 2826 10.56
- - 162 158 -2.47
- 0-9 persoane 930 934 0.43
- - 71 65 -8.45
- 10-49 persoane 908 941 3.63
- - 83 85 2.41
- 50-249 persoane 627 663 5.74
- - 8 8 0.00
- 250 persoane si peste 91 288 216.48
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII Total 7956 7846 -1.38
203
DOMENII DE ACTIVITATE CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUȚIA
- - 367 378 3.00
- 0-9 persoane 2450 2094 -14.53
- - 116 112 -3.45
- 10-49 persoane 2179 2696 23.73
- - 129 158 22.48
- 50-249 persoane 2010 1980 -1.49
- - 122 108 -11.48
- 250 persoane si peste 1317 1076 -18.30
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Cifrele de afaceri ale agenților economici indică dinamismul sectorului economic
dintr-un anumit areal. În Oltenia dificultățile economice datorată crizei economice au
dus la scăderea valorilor acestui indicator.
Analiza cifrelor de afaceri indică o ușoară creștere în cazul firmelor mici cu 0-9
angajați.
În funcție de sectoarele de activitate observăm o creștere de ansamblu a cifrelor
de afaceri din agricultură, vânătoare și servicii anexe, pescuit și acvacultură, producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.
Se constată scăderea cifrelor de afaceri în domeniile unde sunt oferite mai multe
locuri de muncă, precum industria sau serviciile.
14. Resurse umane și piața muncii
Funcționarea pieței muncii reprezintă un indicator relevant pentru gradul de
dezvoltare al regiunii.
Distribuția resurselor umane, în funcție de sectoarele de activitate, la nivel regional
este următoarea:
204
ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE
CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUTIE
TOTAL 0-9 persoane 82000 77386 -5.63
- 10-49 persoane 72196 65771 -8.90
- 50-249 persoane 74544 62474 -16.19
- 250 persoane si peste 129864 114023 -12.20
Agricultura, vanatoare si servicii anexe
0-9 persoane 1575 1757 11.56
- 10-49 persoane 1683 1543 -8.32
- 50-249 persoane 1054 857 -18.69
- 250 persoane si peste 1859 1932 3.93
Silvicultura si exploatare forestiera 0-9 persoane 690 789 14.35
- 10-49 persoane 479 521 8.77
- 50-249 persoane 125 109 -12.80
- 250 persoane si peste 2370 2231 -5.86
Pescuitul si acvacultura 0-9 persoane 51 41 -19.61
- 10-49 persoane 20 18 -10.00
INDUSTRIA EXTRACTIVA 0-9 persoane 270 253 -6.30
- 10-49 persoane 738 562 -23.85
- 50-249 persoane 309 284 -8.09
- 250 persoane si peste 17512 16226 -7.34
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 0-9 persoane 8214 8140 -0.90
- 10-49 persoane 16272 14810 -8.98
- 50-249 persoane 26707 21684 -18.81
- 250 persoane si peste 59983 47214 -21.29
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
0-9 persoane 81 81 0.00
- 10-49 persoane 627 618 -1.44
- 50-249 persoane 2167 1698 -21.64
- 250 persoane si peste 10125 11422 12.81
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
0-9 persoane 383 382 -0.26
- 10-49 persoane 962 759 -21.10
- 50-249 persoane 1906 1844 -3.25
- 250 persoane si peste 2333 2312 -0.90
CONSTRUCTII 0-9 persoane 7621 7630 0.12
- 10-49 persoane 10815 9406 -13.03
- 50-249 persoane 15256 11239 -26.33
- 250 persoane si peste 10878 8649 -20.49
205
ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE
CLASE DE MĂRIME ALE ÎNTREPRINDERILOR
2008 2009 EVOLUTIE
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
0-9 persoane 39457 34459 -12.67
- 10-49 persoane 25729 22349 -13.14
- 50-249 persoane 12859 11228 -12.68
- 250 persoane si peste 3691 3213 -12.95
TRANSPORT SI DEPOZITARE 0-9 persoane 5875 5880 0.09
- 10-49 persoane 3595 3410 -5.15
- 50-249 persoane 2920 2652 -9.18
- 250 persoane si peste 14601 13932 -4.58
HOTELURI SI RESTAURANTE 0-9 persoane 4377 4738 8.25
- 10-49 persoane 3447 3334 -3.28
- 50-249 persoane 2111 1787 -15.35
INFORMATII SI COMUNICATII 0-9 persoane 1789 1672 -6.54
- 10-49 persoane 1550 1537 -0.84
- 50-249 persoane 1384 1242 -10.26
- 250 persoane si peste 350 264 -24.57
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )
0-9 persoane 7280 7120 -2.20
- 10-49 persoane 4174 4512 8.10
- 50-249 persoane 6723 6789 0.98
- 250 persoane si peste 6162 6628 7.56
INVATAMANT 0-9 persoane 534 592 10.86
- 10-49 persoane 176 258 46.59
- 50-249 persoane 0 96 0
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0-9 persoane 1524 1622 6.43
- 10-49 persoane 956 1031 7.85
- 50-249 persoane 170 170 0.00
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0-9 persoane 2279 2230 -2.15
- 10-49 persoane 973 1103 13.36
- 50-249 persoane 853 795 -6.80
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
206
Câștigurile salariale ale populației în diferite domenii de activitate
CAEN REV.2 (ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE)
MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
ANI
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
UM: Lei, lei RON (incepand cu 2005)
Lei Lei Lei
TOTAL TOTAL 1309 1361 1391 6.26
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1260 1308 1299 3.10
- Dolj 1216 1302 1269 4.36
- Gorj 1503 1490 1520 1.13
- Mehedinti 1261 1296 1321 4.76
- Olt 1192 1263 1214 1.85
- Valcea 1162 1176 1190 2.41
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT
TOTAL 914 1007 1024 12.04
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 883 1007 1019 15.40
- Dolj 836 1110 1055 26.20
- Gorj 964 1043 1035 7.37
- Mehedinti 964 906 942 -2.28
- Olt 923 858 921 -0.22
- Valcea 851 1005 1107 30.08
INDUSTRIE TOTAL 1189 1300 1388 16.74
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1399 1505 1596 14.08
- Dolj 1216 1323 1453 19.49
- Gorj 1918 1947 2052 6.99
- Mehedinti 1386 1547 1681 21.28
- Olt 1225 1338 1373 12.08
- Valcea 1232 1326 1380 12.01
INDUSTRIA EXTRACTIVA TOTAL 2287 2360 2435 6.47
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2360 2341 2335 -1.06
- Dolj 2060 2381 2576 25.05
- Gorj 2484 2407 2373 -4.47
- Mehedinti 1966 2170 2190 11.39
- Olt 2561 2152 2121 -17.18
- Valcea 1897 2049 2132 12.39
INDUSTRIA PRELUCRATOARE TOTAL 1050 1146 1237 17.81
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1081 1181 1255 16.10
207
- Dolj 1081 1167 1274 17.85
- Gorj 994 1144 1307 31.49
- Mehedinti 1155 1312 1374 18.96
- Olt 1133 1253 1282 13.15
- Valcea 1023 1067 1113 8.80
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
TOTAL 2389 2573 2671 11.80
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2500 2629 2771 10.84
- Dolj 2249 2465 2577 14.58
- Gorj 2936 2913 3033 3.30
- Mehedinti 2379 2461 2771 16.48
- Olt 2524 2737 3034 20.21
- Valcea 2226 2526 2537 13.97
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
TOTAL 1154 1241 1256 8.84
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1051 1054 1174
- Dolj 1112 1079 1289 15.92
- Gorj 979 962 1080 10.32
- Mehedinti 1055 1097 1161 10.05
- Olt 920 1014 1022 11.09
- Valcea 1088 1104 1189 9.28
CONSTRUCTII TOTAL 1162 1069 1125 -3.18
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 994 993 1072 7.85
- Dolj 1029 1096 1105 7.39
- Gorj 1009 1035 1065 5.55
- Mehedinti 1032 1023 1110 7.56
- Olt 960 907 1100 14.58
- Valcea 959 920 1001 4.38
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
TOTAL 1042 1047 1166 11.90
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 801 798 807 0.75
- Dolj 817 860 813 -0.49
- Gorj 728 747 894 22.80
- Mehedinti 777 658 745 -4.12
- Olt 726 785 738 1.65
- Valcea 863 772 805 -6.72
TRANSPORT SI DEPOZITARE TOTAL 1454 1518 1557 7.08
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1268 1311 1375 8.44
208
- Dolj 1455 1502 1493 2.61
- Gorj 1331 1309 1437 7.96
- Mehedinti 983 1039 1160 18.01
- Olt 1302 1323 1396 7.22
- Valcea 1076 1148 1189 10.50
HOTELURI SI RESTAURANTE TOTAL 773 799 786 1.68
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 667 647 688 3.15
- Dolj 652 628 636 -2.45
- Gorj 665 600 646 -2.86
- Mehedinti 575 634 704 22.43
- Olt 680 617 633 -6.91
- Valcea 706 708 771 9.21
INFORMATII SI COMUNICATII TOTAL 2119 2468 2687 26.81
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1626 1708 1767 8.67
- Dolj 1918 2054 2180 13.66
- Gorj 1234 1161 1107 -10.29
- Mehedinti 1396 1459 1207 -13.54
- Olt 1452 1460 1195 -17.70
- Valcea 1267 1417 1724 36.07
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI
TOTAL 3205 3109 3200 -0.16
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2309 2160 2232 -3.33
- Dolj 2546 2380 2502 -1.73
- Gorj 2115 1988 2053 -2.93
- Mehedinti 2170 2186 2221 2.35
- Olt 2173 2055 2020 -7.04
- Valcea 2238 1971 2085 -6.84
TRANZACTII IMOBILIARE TOTAL 1270 1193 1182 -6.93
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 929 964 948 2.05
- Dolj 677 840 971 43.43
- Gorj 792 1053 948 19.70
- Mehedinti 732 1105 949 29.64
- Olt 828 824 864 4.35
- Valcea 1672 1062 948 -43.30
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE
TOTAL 1749 1870 1915 9.49
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1515 1751 1607 6.07
- Dolj 1487 1722 1552 4.37
- Gorj 1463 1582 1689 15.45
- Mehedinti 1479 1936 1716 16.02
- Olt 1676 1851 1474 -12.05
209
- Valcea 1538 1801 1671 8.65
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
TOTAL 835 873 940 12.57
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 717 764 721 0.56
- Dolj 804 797 765 -4.85
- Gorj 633 723 672 6.16
- Mehedinti 636 695 671 5.50
- Olt 774 825 780 0.78
- Valcea 769 796 740 -3.77
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
TOTAL 2411 2159 1968 -18.37
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2140 2035 1841 -13.97
- Dolj 2106 2163 2008 -4.65
- Gorj 2427 2096 1911 -21.26
- Mehedinti 2296 2070 1861 -18.95
- Olt 1935 1823 1583 -18.19
- Valcea 2036 1961 1758 -13.65
INVATAMANT TOTAL 1538 1596 1380 -10.27
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1427 1512 1290 -9.60
- Dolj 1471 1595 1298 -11.76
- Gorj 1483 1557 1433 -3.37
- Mehedinti 1541 1462 1251 -18.82
- Olt 1320 1483 1186 -10.15
- Valcea 1330 1362 1278 -3.91
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA TOTAL 1266 1342 1226 -3.16
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1279 1350 1222 -4.46
- Dolj 1347 1396 1268 -5.86
- Gorj 1275 1403 1203 -5.65
- Mehedinti 1162 1200 1181 1.64
- Olt 1291 1395 1256 -2.71
- Valcea 1235 1273 1145 -7.29
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE
TOTAL 1195 1249 1103 -7.70
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 893 1084 1005 12.54
- Dolj 1061 1261 1204 13.48
- Gorj 1102 1072 951 -13.70
- Mehedinti 878 1022 829 -5.58
- Olt 685 863 883 28.91
- Valcea 910 1005 900 -1.10
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII TOTAL 780 818 824 5.64
210
- Regiunea SUD-VEST OLTENIA 668 771 838 25.45
- Dolj 726 869 900 23.97
- Gorj 564 685 635 12.59
- Mehedinti 581 599 632 8.78
- Olt 725 719 758 4.55
- Valcea 673 759 1022 51.86
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Șomajul
DOLJ
Luna ianuarie 2011
Luna februarie 2011
Luna martie 2011
Luna aprilie 2011
Luna mai 2011
Luna iunie 2011
Luna iulie 2011
Procente
TOTAL 0.36 4.04 -6.65 -1.99 -11.15 -1.43 2.03
MUNICIPIUL CRAIOVA
-5.83 -10.83 -21.53 -82.47 365.13 -5.34 6.34
MUNICIPIUL BAILESTI
-7.65 -1.88 -11.12 -85.87 461.83 -3.40 -4.50
MUNICIPIUL CALAFAT
-5.06 -4.23 -12.98 -7.38 -13.27 -12.24 -7.91
ORAS BECHET 10.19 -20.81 7.30 3146.94 -97.72 3.67 1.77
ORAS DABULENI -4.45 -24.58 7.87 -6.25 -3.33 -5.75 10.37
ORAS FILIASI -1.65 84.92 -15.41 -5.36 -16.98 -0.45 4.79
ORAS SEGARCEA -31.03 45.33 -7.14 -7.18 -32.04 -4.88 -5.13
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
GORJ
Luna ianuarie 2011
Luna februarie 2011
Luna martie 2011
Luna aprilie 2011
Luna mai 2011
Luna iunie 2011
Luna iulie 2011
Procente
TOTAL -0.57 0.23 -14.45 -10.89 -10.91 -0.29 0.90
MUNICIPIUL TARGU JIU
-2.28 -0.26 -24.12 -9.34 -9.50 3.39 -1.11
MUNICIPIUL MOTRU -6.09 -4.42 -8.33 -15.94 -12.28 -5.63 3.23
ORAS BUMBESTI-JIU -11.31 0.67 -26.67 -4.55 -22.38 12.27 13.66
ORAS NOVACI -4.11 8.57 -19.74 -11.48 -19.14 0.00 20.61
ORAS ROVINARI -1.41 3.67 -9.45 -14.35 -7.36 -3.01 -4.52
ORAS TARGU CARBUNESTI
5.19 -5.83 -23.33 -20.19 -5.06 -0.82 0.83
ORAS TICLENI -18.25 -1.79 -7.27 -18.63 -18.07 -4.41 -1.54
ORAS TISMANA -2.25 11.06 -21.99 -6.38 -12.50 -3.25 1.34
ORAS TURCENI -0.39 -5.10 -6.20 -15.86 -19.90 -3.92 4.08
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
211
MEHEDINȚI
Luna ianuarie 2011
Luna februarie 2011
Luna martie 2011
Luna aprilie 2011
Luna mai 2011
Luna iunie 2011
Luna iulie 2011
Procente
TOTAL 9.67 -4.04 -8.69 -2.75 -3.98 -3.13 -2.46
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN
-4.66 -6.13 -19.18 -6.87 -7.37 -11.59 3.37
MUNICIPIUL ORSOVA 4.64 -9.39 -6.03 -4.21 -14.23 -2.68 -8.02
ORAS BAIA DE ARAMA 16.97 -17.36 -11.29 5.30 17.45 -5.43 3.93
ORAS STREHAIA 9.05 -9.68 -9.69 -1.13 -5.14 2.11 0.00
ORAS VANJU MARE 1.99 -11.69 -16.91 0.88 -8.77 16.35 6.61
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date OLT
Luna ianuarie 2011
Luna februarie 2011
Luna martie 2011
Luna aprilie 2011
Luna mai 2011
Luna iunie 2011
Luna iulie 2011
Procente
TOTAL 6.02 -2.75 -15.91 -5.25 -6.94 -2.92 2.50
MUNICIPIUL SLATINA -1.64 -5.60 -23.16 0.21 -9.03 -1.68 12.34
MUNICIPIUL CARACAL 4.29 -10.80 -5.23 -3.68 -12.58 -5.40 1.22
ORAS BALS -8.14 -9.32 -27.82 -6.94 -17.54 2.26 8.41
ORAS CORABIA -3.43 -6.11 -19.36 5.25 -12.83 -0.41 -4.72
ORAS DRAGANESTI-OLT 15.47 1.63 -18.65 -7.51 -5.98 5.45 0.00
ORAS PIATRA-OLT 13.08 0.00 -16.33 -6.91 0.44 0.43 11.26
ORAS POTCOAVA 7.55 2.92 -21.59 -16.67 -1.74 -6.19 18.87
ORAS SCORNICESTI -3.77 -4.22 -56.29 -29.50 -9.18 -14.61 43.42
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date LOCALITATI
Luna ianuarie 2011
Luna februarie 2011
Luna martie 2011
Luna aprilie 2011
Luna mai 2011
Luna iunie 2011
Luna iulie 2011
Procente
TOTAL -10.42 -5.45 -12.19 -9.91 -9.82 -4.72 -2.82
MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
-14.61 -9.33 -11.73 -14.14 -9.60 1.57 -7.04
MUNICIPIUL DRAGASANI -8.20 -11.91 -18.49 -4.63 -5.63 -14.91 -0.64
ORAS BABENI -11.64 -11.22 -8.24 -11.98 -11.56 4.62 -7.35
ORAS BAILE GOVORA -12.50 0.00 -11.43 -11.29 -16.36 -4.35 -6.82
ORAS BAILE OLANESTI -7.26 17.39 -19.26 -23.85 -7.23 2.60 -20.25
ORAS BALCESTI -20.00 -1.09 -23.08 0.00 -5.71 -4.55 -9.52
212
ORAS BERBESTI -23.58 -14.24 -22.13 9.14 -8.37 -2.54 -3.65
ORAS BREZOI -0.95 -0.96 -25.60 -18.18 3.17 -3.08 2.38
ORAS CALIMANESTI 9.09 2.08 -18.37 -27.50 -9.77 -5.73 2.70
ORAS HOREZU -17.87 -12.35 -21.14 -13.19 -12.25 -22.35 -7.91
ORAS OCNELE MARI -7.29 -5.62 -4.76 7.50 -31.40 3.39 -13.11
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Șomajul este în scădere în majoritatea orașelor regiunii. Această scădere este
determinată de reluarea trendului crescător al economiei naționale. Orașele în care
șomajul este în creștere sunt afectate încă de criza economică, dar există și posibilitatea
de a oferi oportunități reduse de dezvoltare a afacerilor sau au un profil mono-industrial
reducându-se posibilitățile de investiții.
213
CAPITOLUL III CAPACITATEA DE ACCESARE A PROIECTELOR DE INVESTIȚII. OBIECTIVE
ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE ALE ORAȘELOR,
PE TERMEN SCURT ȘI MEDIU (PÂNĂ ÎN 2020)
1. Stadiul elaborării strategiilor existente la nivel de oraş,
situaţia cadastrală şi a proprietăţii publice
În Regiunea Sud-Vest Oltenia există un număr de 40 de oraşe, care pot fi considerate
ca poli potenţiali de dezvoltare economică şi socială a întregii zone, pe termen scurt şi
mediu (până în anul 2020). Asumarea unui asemenea obiectiv presupune elaborarea de
strategii atât la nivelul fiecărui oraş, cât şi la nivelul întregii regiuni. Pentru a avea o
strategie locală de dezvoltare urbană este important să se ţină seama de o serie de
factori, cum ar fi: mărimea populaţiei, resursele economice existente, calificarea forţei
de muncă, situaţia cadastrală şi a proprietăţii publice, reţeaua instituţională şi
funcționalitatea acesteia, competenţele manageriale disponibile, capacitatea de
accesare a proiectelor de investiţii ş.a.
Datele demografice atestă că există un număr de 20 de oraşe care au peste 10.000
de locuitori şi despre care se poate spune că, apriori, au posibilităţi de dezvoltare
urbană, în timp ce alte 20 de oraşe au sub 10.000 de locuitori, ce întâmpină dificultăţi de
asigurare a nevoilor proprii, dar şi de accesare a proiectelor actuale de dezvoltare
urbană. Sub aspect economic, întâlnim oraşe care posedă o structură economică
polifuncţională – ne referim, în special, la municipiile reşedinţă de judeţ, şi oraşe cu o
structură economică precară – avem în vedere, cu deosebire, pe cele monoindustriale,
acestea fiind şi majoritare. Mediul economic anemic generează nu doar un nivel de trai
scăzut, dar şi o migrare a populaţiei către localităţile cu capacităţi de absorbţie de forţei
de muncă şi către alte ţări din Europa ori din lume. Într-un atare context, devin aproape
214
neoperaţionale strategiile de dezvoltare locală, oricât de savant ar fi concepute acestea.
Fără un control asupra mişcării populaţiei şi fără proiecte de investiţii profitabile,
obiectivul general de dezvoltare locală nu poate fi transpus în practică.
Orice oraş este un sistem unitar de resurse materiale, naturale, economice,
demografice, educaţionale, sociale, instituţionale ş.a. care interacţionează benefic
numai dacă fiecare dintre acestea sunt autosuficiente. Factorul uman este central şi
determinant, atât în ipostaza de cauză a activităţilor sociale, cât şi în aceea de
beneficiar. Din păcate, aşa cum o demonstrează rezultatele ultimului Recensământ al
Populaţiei din România, efectuat în octombrie 2011, populaţia ţării noastre a înregistrat
un declin în deceniul 2002-2011, iar trendul descrescător se va menţine şi în intervalul
2014-2020. Fenomenul de scădere a populaţiei este caracteristic şi pentru întreaga
Regiune Sud-Vest Oltenia, iar în cazul unor localităţi rurale s-a ajuns la depopularea şi
chiar la părăsirea masivă a acestora, stingându-se în tăcere şi sub ochii neputincioşi ai
autorităţilor locale.
Din anul 2002 şi până în anul 2012, populaţia României s-a redus cu 2,6 milioane de
locuitori, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la
Recensământul din anul 2002 se înregistrau 21,6 milioane persoane, la cel din 2011mai
erau circa 19 milioane de locuitori stabili. Această situaţie se explică atât prin sporul
natural negativ (între 2002 şi 2011, deci pe parcursul unui deceniu, numărul deceselor a
fost cu aproape 450.000 persoane mai mare decât cel al nou-născuţilor), cât şi prin
procesul de emigraţie din România. Peste 2 milioane de români au plecat în ultimul
deceniu (2002-2011) din ţara natală în diferite state ale lumii, mai cu seamă în ţările
membre ale Uniunii Europene, dar şi în S.U.A., Canada, Australia ş.a. Dobândirea, de
către România, a statutului de ţară membră a Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, a
condus la înregistrarea, în acest an, a unui „vârf” al numărului de români plecaţi peste
graniţele naţionale. Şomajul, nesiguranţa locului de muncă, degradarea calităţii vieţii,
salariile scăzute, lipsa soluţiilor de redresare economică şi socială a ţării noastre i-au
215
obligat pe numeroşi conaţionali să-şi părăsească locurile natale, pentru a o lua de la
început pe alte meleaguri, străine. Se estimează că circa 80% dintre emigranţi au ajuns
în Italia şi Spania17. Odată cu găsirea unui loc de muncă şi a unor condiţii de viaţă mai
bune decât în România, cetăţenii plecaţi şi-au reîntregit familiile în noua ţară de
destinaţie.
Prognozele demografice, întocmite de specialişti, ne arată că şi în perspectiva
deceniilor următoare va continua procesul de depopulare a societăţii româneşti, proces
care va avea efecte destabilizatoare aproape incontrolabile pe planul activităţilor
economice, sociale, culturale şi administrative. La jumătatea acestui secol XXI, în anul
2050, se estimează că populaţia României va scădea la circa 17,3 milioane de locuitori,
dacă nu cumva se va produce un ritm mai accelerat de descreştere. De precizat că în
acelaşi an de referinţă, 2050, populaţia globului s-ar putea să ajungă la aproximativ 9,2
miliarde de persoane (faţă de peste 7 miliarde persoane, înregistrate în anul 2011)18.
Dacă primele valuri de emigranţi români, de după 1990, au plecat în străinătate
pentru a-şi găsi un loc de muncă după ce au fost trecuţi în şomaj, ulterior motivele
plecării lor nu au mai fost strict determinate de necesitatea descoperirii unei surse de
muncă pentru a putea trăi sau supravieţui, în urma măsurilor de trecere la economia de
piaţă ori a climatului de austeritate dictat de consecinţele crizei economice. Studiile
sociologice recente ne dezvăluie că românii aleg străinătatea nu doar pentru a se salva,
ci şi pentru a avea şanse de realizare profesională şi socială mai mari (de care nu dispun
în propria lor ţară), pentru a se bucura de un nivel de trai mai ridicat, prin posibilitatea
obţinerii unor salarii mai ridicate în statele avansate, unde munca este preţuită la
adevărata ei valoare.
Un sondaj de opinie, comandat de firma BestJobs şi dat publicităţii la începutul lunii
aprilie 2012, ne confirmă dorinţa sporită a românilor de a se muta în afara ţării noastre,
17 A se vedea http://businessday.ro/02/2012 18 Cf. Adrian Otovescu, Gabriela Motoi, Maria-Cristina Frăsie, Dumitru Otovescu, Criza mondială, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011, p. 24
216
pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate. Astfel, circa 60% dintre cei intervievaţi şi-
au exprimat această disponibilitate. De asemenea, s-a constatat că 81% dintre cei
chestionaţi ar accepta să-şi schimbe reşedinţa într-o altă localitate dacă ar găsi un loc de
muncă mai bun. Din totalul subiecţilor chestionaţi, care au răspuns că ar fi dispuşi să
plece peste hotare, cei mai mulţi (59%) şi-au mărturisit dorinţa de a părăsi definitiv
România, în timp ce restul acestora (41%) ar pleca doar temporar, având gândul
reîntoarcerii acasă, după acumularea unor venituri necesare rezolvării propriilor
probleme financiare. De reţinut că ponderea celor decişi, la începutul anului 2012, să se
mute în străinătate este mai mică decât cea a celor care şi-au dorit acest fapt cu un an în
urmă (84% în 2011)19.
Datele prezentate mai sus ne oferă o imagine edificatoare asupra mişcării populaţiei
din ţara noastră, sub aspectul cântăririi stabilităţii acestea în raport cu reşedinţa şi cu
intenţiile de acţionare pe viitor. Menţinerea, la cote ridicate, a plecărilor peste hotare,
va afecta, pe termen lung, economia naţională, care va ajunge în criză de forţă de
muncă. Întrucât emigraţia în străinătate antrenează în special forţă de muncă tânără, iar
populaţia stabilă, rămasă în ţară, se confruntă cu un proces de îmbătrânire accelerată,
înseamnă că numeroase domenii de activitate economico-sociale vor fi paralizate.
Acestea se coroborează deja şi cu un spor natural negativ, cu o scădere a competenţelor
profesionale, îndeosebi în mediile urbane, situaţie care îşi va pune amprenta negativ
asupra implementării strategiilor de dezvoltare locală. În consecinţă, se impune o
analiză minuţioasă a proceselor demografice din comunităţile urbane şi o investigare
sociologică asupra populaţiei şcolare şi adulte, în vederea cunoaşterii intenţiilor
oamenilor în legătură cu ceea ce au de gând să facă cu propria lor viaţă. Dacă primăriile
şi alte instituţii ale administraţiei publice locale, unităţile economice şi diverse
organizaţii nu dispun de cunoştinţele necesare despre cursul dinamicii populaţiei, nu pot
concepe strategii viabile de dezvoltare comunitară, planuri de afaceri şi studii de
19 Informaţii preluate din publicaţia Evenimentul zilei, 7 aprilie 2012, p. 10
217
fezabilitate, nu pot accesa proiecte europene şi nici nu pot spera la o revigorare a
mediului economic sau la o îmbunătăţire a nivelului de trai al oamenilor.
Ca vectori ai dezvoltării comunităţilor locale, primăriile au nevoie de un personal
specializat, capabil nu doar să răspundă provocărilor birocratice, ci şi să conştientizeze
faptele, fenomenele şi procesele sociale care sunt funcţionale, dinamizatoare pentru
respectiva comunitate. În aceeaşi măsură, se impune soluţionarea promptă a
problemelor comunitare, terapia tuturor manifestărilor de patologie socială.
În continuare, vom face o radiografiere a potenţialului de dezvoltare al unor oraşe
din judeţele Olteniei, care va indica şansele de devenire pe care le are fiecare
comunitate urbană în următorii ani, până în anul 2020. În acest sens, pentru culegerea
informaţiilor necesare s-a alcătuit un sinoptic de indicatori relevanţi (în număr de 25), pe
baza cărora vom face evaluările corespunzătoare. Demersul nostru a beneficiat de
sprijinul calificat şi legitim al Agenţiei de Dezvoltare Regională, faţă de care ne exprimăm
întreaga gratitudine şi recunoştinţă. Răspunsurile la lista cu indicatorii precizaţi au fost
completate de salariaţii de specialitate din respectivele primării şi avizate de conducerea
acestora. Menţionăm că în organigrama primăriilor din oraşele mai mari sunt prevăzute
servicii sau compartimente înfiinţate în mod expres pentru Proiecte şi Programe de
Dezvoltare.
218
2. JUDEŢUL DOLJ
2.1. Primăria municipiului Craiova
Consiliul Local al Municipiului Craiova a adoptat un plan de dezvoltare sistematică,
axat pe formularea unor Obiective strategice generale şi Obiective strategice sectoriale.
În strategia dezvoltării generale figurează 6 obiective, considerate a fi de importanţă
majoră:
1) Transformarea Craiovei într-o metropolă regională
În cadrul Regiunii Sud-vest Oltenia, Craiova s-a afirmat ca un veritabil centru
dinamizator al activităţilor economice, sociale, culturale, politice, de învăţământ,
cercetare ştiinţifică şi de ocrotire a sănătăţii populaţiei. Aici funcţionează o reţea
instituţională complexă, care permite satisfacerea aproape în întregime a tuturor
nevoilor de progres. Deocamdată, în structura administrativă regională lipseşte un
Consiliu General, cu rol de conducere şi organizare a activităţilor din cele 5 judeţe ale
Olteniei.
Pentru realizarea obiectivului menţionat se prevăd următoarele: crearea unei artere
de circulație în partea sudică a oraşului, pentru a descongestiona traficul spre oraşele
Calafat, Bechet şi Caracal; conectarea la viitoarea autostradă europeană; realizarea unui
219
centru intermodal de transferare a mărfurilor între mijloacele de transport rutier,
feroviar şi aerian; extinderea şi modernizarea aeroportului; extinderea şi ocrotirea
ariilor naturale protejate.
Deocamdată, în România nu există o zonă metropolitană, întemeiată după toate
cerinţele organizatorice: de a avea un statut şi un buget propriu, o administraţie unitară,
un parc economic, cultural, de sănătate ş.a.m.d. comun. Nici capitala ţării, Bucureşti, nu
a reuşit, până în prezent, să construiască o zonă metropolitană, deşi germenii unei
asemenea configuraţii teritoriale există prin intermediul înfiinţării aici a unor asociaţii cu
acelaşi profil.
2) Crearea Zonei Metropolitane Craiova
În acest scop s-au identificat 25 direcţii de acţiune, cum ar fi: asocierea tuturor
autorităţilor publice locale pe baza unui protocol; instituirea unui sistem unificat de
administrare a zonei; realizarea Planului de Amenajare a Zonei Metropolitane ca Plan
Director de Dezvoltare Urbană şi Economică Durabilă; corelarea Planurilor Urbanistice
Zonale pe coridoarele interne de dezvoltare a zonei metropolitane; elaborarea
Regulamentului General de Politici Fiscale, de Transport, de Salubritate, de furnizare a
Serviciilor Publice de Apă, Canalizare şi Gaze; realizarea Cadastrului zonei metropolitane
ş.a.
3) Intensificarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale
Cooperarea transfrontalieră este susținută de vecinătatea cu Bulgaria la sud, cele
două țări fiind plasate de-a lungul malurilor de nord și de sud ale fluviului. Potențialul
comercial este susținut în prezent prin construcția podului dintre localitățile Calafat și
Vidin, care deschide noi direcții de acțiune între cele două state. Conectarea
Municipiului Craiova prin infrastructura de transport rutieră și feroviară la calea de
acces deschisă de această investiție în infrastructură reprezintă un plus economic doar
220
în condițiile în care se recreează noi rute de tranzit dinspre țările europene spre
regiunea Oltenia cu ieșire spre sudul continentului și spre Turcia.
Dezvoltarea serviciilor destinate beneficiarilor acestei căi de corespondență are
menirea de a aduce valoare adăugată pentru întreaga regiune și nu numai pentru
Craiova, datorită creșterii gradului de integrare pe piața unică europeană a bunurilor și
serviciilor. Acest lucru este demonstrat și prin cercetări anterioare, în care cooperarea
transfrontalieră și intensificarea raporturilor economice este un factor de creștere a
indicatorilor economici și sociali, precum și de integrare reală pe piața europeană (a se
vedea Dumitru Otovescu, Population´s Opinions on the Effects of the Romania´s
Integration in European Union în volumul conferinței The Impact of European Union
Integration on Border Regions, desfășurată la Craiova în 29-30 iunie 2011, în cadrul
proiectului Maximizing Comparative Advantages of the Border Regions, Dolj-Veliko
Tarnovo), având în vedere că actualmente România este percepută de populație mai
mult ca o entitate juridică în Uniunea Europeană, însă fără efecte de ordin social,
economic, cultural sau de altă natură.
4) Sporirea, pe termen lung, a competitivităţii economiei locale, prin revizuirea şi
îmbunătăţirea sistemelor locale de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD),
racordarea la utilităţi a tuturor zonelor din spaţiul intravilan, promovarea cooperării,
cercetării şi dezvoltării economice, elaborarea unui program de atragere a investiţiilor,
realizarea unei zone de dezvoltare economică (alcătuită din parcuri ştiinţifice şi
tehnologice), a unui Centru Expoziţional în zona Aeroportului, înfiinţarea Pieţei de
Gross, a Brusei Agricole, inventarierea tuturor spaţiilor şi terenurilor destinate
investiţiilor, construirea şi reamenajarea de pieţe agroalimentare în fiecare cartier al
municipiului.
221
5) Dezvoltarea infrastructurii edilitare, a utilităţii şi serviciilor publice, prin
reabilitarea şi asfaltarea străzilor, îndeosebi în cartierele periferice şi în localităţile
componente.
6) Dezvoltarea patrimoniului cultural şi afirmarea identităţii locale, prin
revigorarea instituţiilor şi organizaţiilor de cultură
Obiectivele strategice sectoriale se referă la:
- Optimizarea relaţiilor dintre om şi mediu, prin reducerea poluării,
retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, reciclarea deşeurilor ş.a.;
- Valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al Craiovei;
- Relansarea activităţilor sportive;
- Asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile de populaţie şi protecţia
categoriilor sociale vulnerabile;
- Promovarea multiculturalismului şi combaterea rasismului;
- Corelarea politicilor locale cu nevoile majore ale tinerei generaţii;
- Dezvoltarea relaţiilor între administraţia publică, mediul neguvernamental,
nonprofit şi sistemul de afaceri;
- Susţinerea educaţiei şi formării profesionale continue, ca suport al dezvoltării
capitalului uman;
- Elaborarea de politici comunitare pentru consolidarea sistemului medical şi
ocrotirea sănătăţii.
Din fişa indicatorilor de evaluare a dezvoltării municipiului Craiova reiese faptul
că, actualmente, funcţionează un număr de 7 centre de afaceri, axate pe următoarele
proiecte şi obiective:
1) Dezvoltarea infrastructurii de afaceri din municipiul Craiova prin înfiinţarea
unui incubator transfrontalier tehnologic şi de afaceri, menit să promoveze
relaţiile economice în zona transfrontalieră Dolj-Vidin. Printre rezultatele
222
proiectului menţionăm: existenţa unui incubator de afaceri funcţional,
apariţia unei reţele funcţionale între primăriile mici şi mijlocii din Dolj şi
Vidin, încheierea unor contracte. Proiectul s-a finalizat în data de 30.08.2009
şi a avut o valoare de 648.430 euro, din care 89,57% s-a finanţat prin PHARE
CBC 2005, iar 10,43% prin contribuţia Consiliului Local al Municipiului
Craiova.
2) Centrul Multifuncţional Craiova – Pavilion Central, proiect în curs de
implementare, având ca termen final data de aprilie 2014. Valoarea totală a
proiectului este de 87.446.455,28 lei, din care contribuţia proprie a
solicitantului este 50.927.957,23 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă
este de 33.157.133 lei (prin POR 2007-2013, Axa proiritară4, DMI 4.1.).
organizaţia finanţatoare: Comisia Europeană. Autoritatea contractantă:
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Obiectivul proiectului este
realizarea unui centru expoziţional şi de afaceri modern, la standarde
europene de calitate, în concordanţă cu calitatea statutului nostru de
membru al U.E. De subliniat că este primul centru multifuncţional de o
asemenea anvergură, destinat satisfacerii nevoilor mediului de afaceri din
Craiova şi Regiunea Oltenia.
3) Centrul de Dezvoltare Tehnologică şi Excelenţă în Afaceri Craiova, în valoare
totală de 4,518,068.80. Sursa de finanţare: surse externe nerambursabile
(POR 2007-2013, Axa prioritară 1, buget local). Organizaţia finanţatoare:
Comisia Europeană. Autoritatea contractantă: Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului. Obiectul proiectului îl reprezintă asigurarea spaţiilor
de birouri adecvate din punct de vedere al amplasării, dimensiunilor şi
echipării, unde firmele mici din Craiova, care activează în sectorul de servicii
prestate întreprinderilor, să-şi poată derula în mod profesionist activitatea.
223
4) Centrul de sprijin al IMM-urilor şi institutelor de cercetare şi inovare. Obiectul
asumat este îmbunătăţirea infrastructurii şi a condiţiilor necesare dezvoltării
firmelor care funcţionează în domeniul Tehnologiei informaţiei şi a
comunicaţiilor (TIC) şi care dispun de un potenţial de asociere în structuri de
tip cluster în zona metropolitană Craiova. Proiectul are o valoare de
4.162.697,60 şi este finanţat din surse externe nerambursabile (POR 2007-
2013) şi din bugetul local, fiind contractat prin Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului.
5) Business Center Sud Craiova, proiect al cărui obiectiv este dezvoltarea
structurilor locale necesare sprijinirii mediului de afaceri, prin construirea
unei clădiri de 1028,75 mp. Este finanţat din surse externe nerambursabile şi
de la bugetul local. Valoarea totală a proiectului este de 5.008.190,08 lei.
6) Centrul Expoziţional Transfrontalier, cu o suprafaţă utilă de 2.368 mp. Sursa
de finanţare a construcţiei este asigurată prin Programul Plan – CBC de
Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2005. Valoarea totală a
proiectului este de 1.470.000 euro.
7) Reabilitarea infrastructurii de afaceri în judeţul Dolj – Incubatorul de Afaceri
Craiova. Valoarea totală a proiectului este de 5.820.576,44 euro, solicitantul
fiind Consiliul Judeţean Dolj. Sursa de finanţare: Phare 2006 – Coeziune
Economică, Dezvoltarea Infrastructurii regionale.
Din câte se observă, investiţiile analizate sunt orientate spre dezvoltarea mediului
de afaceri, al cărui suport funcţional este asigurat de activitatea a 59.057 societăţi
comerciale înregistrate (conform datelor prezentate de Serviciul Proiecte şi Programe de
Dezvoltare al Municipiului Craiova).
Aşadar, Primăria Craiova şi-a elaborat propria Strategie de Dezvoltare Locală şi
beneficiază de un personal specializat (20 de funcţionari) pentru scrierea şi
224
implementarea proiectelor. Aceasta dispune de capacitatea necesară pentru accesarea
proiectelor de investiţii, în prezent având un număr de 10 proiecte cu finanţare externă.
În perioada 2000-2011 au fost implementate un număr de 19 proiecte cu finanţare
externă, a căror valoare se ridică la 73.399.475 euro.
Pentru perioada 2014-2020 au fost stabilite principalele obiective de dezvoltare
comunitară, care se află în conexiune cu obiectivele unor proiecte anterioare sau în curs
de implementare. Se are în vedere reabilitarea infrastructurii rutiere, construirea unui
pasaj subteran şi a altuia suprateran, modernizarea infrastructurii de transport în
comun, construirea unui Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului („Craiova
Water Park”), reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional „Elena-Cuza”, reabilitarea
Bulevardului Decebal-Dacia, dezvoltarea infrastructurii de afaceri ş.a.
Actualmente, Primăria Craiova nu ne-a precizat situaţia elaborării documentelor
de urbanism. Aceasta nu dispune de un departament specializat pentru elaborarea
strategiilor de dezvoltare şi nici de o evidenţă cadastrală a tuturor terenurilor şi spaţiilor
construite ori a celor disponibile pentru investiţii. Axele de dezvoltare urbană şi
trendurile aferente sunt cuprinse în răspunsurile din Anexa 1.
Concluzia generală este că Municipiul Craiova, prin întreaga zestre economică
(Uzinele Ford fiind una dintre cele mai dinamice unităţi din industria de autoturisme) şi
prin capacitatea de pregătire profesională a forţei de muncă locale (Universitatea din
Craiova asigură competenţele necesare în aproape toate domeniile de activitate), poate
deveni o metropolă regională şi, implicit, un factor de propulsare a investiţiilor (ale căror
rezultate se măsoară, în primul rând, prin creşterea ocupării forţei de muncă şi a
nivelului de trai al locuitorilor). Craiova este un oraş polifuncţional, iar potenţialul său
material şi uman nu este încă valorificat la cotele cele mai înalte.
225
2.2. Primăria Municipiului Băileşti
Are documentele de urbanism în curs de actualizare, preconizându-se încheierea
acestei operaţii până la sfârşitul anului 2012.
De asemenea, dispune de 11 ha de teren pentru efectuarea de investiţii. În
schimb, se constată aceeaşi problemă, ca şi în Municipiul Craiova, anume de a nu avea
finalitate activităţile de cadastru ale oraşului.
Deşi are o strategie de dezvoltare până în anul 2013, în schimb pentru perioada
2014-2020 aceasta se află doar în stadiul de demers. Obiectivele urmărite vizează
dezvoltarea infrastructurii, atragerea unor investitori şi crearea de noi locuri de muncă.
Până în prezent, se apreciază că obiectivele existente s-au atins doar în proporţie de
40%. Între 2000-2011 au fost finalizate un număr de 3 proiecte cu finanţare externă, iar
alte 4 (în valoare de 91.052.350 lei) se află în curs de implementare. Liniile de finanţare
şi programele accesate de Primărie sunt POR şi Phare. Nu dispune de un serviciu
destinat elaborării strategiilor de dezvoltare şi nici de personal specializat în scrierea şi
implementarea proiectelor. Acest fapt îşi pune amprenta în mod negativ asupra
capacităţii de accesare a proiectelor de investiţii.
226
Mediul economic este anemic şi are o structură unilaterală şi un număr redus de
agenţi economici ori societăţi comerciale: 120. Pentru viitor, oraşul Băileşti nu dispune
de multe posibilităţi de dezvoltare urbană şi de afirmare pe plan economico-social.
Pentru faptul că se află la o distanţă de 62 km de Craiova, o parte a populaţiei ei a
migrat spre centrul reşedinţă de judeţ, fenomen care se continuă şi în prezent.
2.3. Primăria Municipiului Calafat
- Planul Urbanistic General este în vigoare până în anul 2014. Documentele de
urbanism se actualizează permanent pentru ca situația să fie la zi;
- Suprafața destinată investițiilor este de 400 000 m2 în intravilanul localităților;
- În oraș există trei societăți comerciale furnizoare de pachete de programe cablu
TV și internet;
- Activitățile de cadastru sunt realizate parțial, doar pentru anumite zone în care a
existat interes pentru investiții;
- Există un litigiu de natură cadastrală;
- Mediul economic este reprezentat de 232 societăți comerciale;
- Prețul unui metru pătrat de teren este de 20 lei;
- Există o strategie de dezvoltare aprobată de Consiliul local;
227
- Principalele obiective ale strategiei locale sunt: dezvoltarea echilibrată a
infrastructurii, protecția mediului, întărirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;
dezvoltarea și promovarea turismului, regenerarea urbană;
- Obiectivele strategiei de dezvoltare locală sunt atinse parțial;
- Până în prezent au fost implementate două proiecte cu finanțare națională în
valoare de 7 146 680 lei și trei cu finanțare externă în valoare de 23 065 482 lei;
- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea strategiilor de
dezvoltare;
- Există doi salariați specializați în scrierea și implementarea proiectelor de
finanțare.
Concluzii
- Primăria Calafat nu posedă capacități suficiente de accesare a fondurilor
europene;
- Există un număr redus de agenți economici;
- Planificarea obiectivelor de dezvoltare este dependentă doar de factorul
politic și nu există personal specializat care să studieze direcțiile de
dezvoltare, să analizeze valoarea adăugată adusă de fiecare investiție sau
proiect și care să asigure în permanență dinamica mediului socio-economic al
orașului.
228
2.4. Primăria orașului Bechet
- Documentele de urbanism se află în curs de elaborare, care au termen anul 2012;
- Suprafața de terenuri disponibile pentru investiții este de 19 ha;
- Există un centru pentru asistența persoanelor vârstnice și unul pentru asistența
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
- În localitate funcționează 42 de agenți comerciali;
- Activitățile de cadastru ale orașului sunt finalizate în proporție de 20%;
- Prețul unui metru pătrat de teren este de 20 lei;
- Activitatea de dezvoltare actuală se bazează pe o strategie de dezvoltare locală,
ale cărei obiective sunt orientate spre dezvoltarea socio-economică a orașului;
- Obiectivele strategiei de până acum au fost atinse în proporție de 30%;
- Până în prezent au fost implementate patru proiecte cu finanțare internă și trei
cu finanțare externă.
229
Concluzii
- Capacitatea de elaborare și implementare a strategiilor de dezvoltare este
redusă;
- Până în prezent au fost atinse doar 30% dintre obiectivele strategiei de
dezvoltare, ceea ce înseamnă că pentru următoarea perioadă de planificare
se va porni cu un deficit;
- Inexistența personalului specializat în scrierea și implementarea proiectelor
europene, precum și a celui destinat elaborării strategiilor de dezvoltare
reprezintă un obstacol pentru evoluția ulterioară a orașului.
2.5. Primăria orașului Dăbuleni
- Termenul de finalizare a documentelor de urbanism este de un an, în prezent
eliberându-se certificatele necesare;
- Suprafața terenurilor disponibile pentru investiții este de 542 998 m2, situate
atât în intravilan cât și în extravilan;
- Prețul unui metru pătrat de teren este de 10 lei;
- Există un număr de 50 de litigii cadastrale;
230
- Există două societăți comerciale de furnizare a serviciilor de cablu tv și
internet;
- Activitățile cadastrale se află în curs de elaborare;
- Numărul de societăți comerciale înregistrate în oraș este de 201;
- În prezent există o strategie de dezvoltare valabilă până în anul 2013, ale
cărei obiective au fost îndeplinite în proporție de 10%;
- Principalele obiective prevăzute în strategia de dezvoltare sunt: producerea
de energie nepoluantă la nivel de localitate, construirea unui sistem de
marketing teritorial, crearea de utilități pentru practicarea sportului în
localitate, furnizarea de abilități antreprenoriale pentru tineri, dezvoltare
infrastructurii ecologice și a unei culturi ecologice a orașului, reducerea
pericolelor la care sunt expuși cetățenii în cazul dezastrelor naturale,
implementarea unui sistem integrat pentru protecția membrilor comunității,
implicarea membrilor comunității în actul decizional al administrației publice,
dezvoltarea infrastructurii de sănătate pentru membrii comunității,
conservarea patrimoniului cultural și promovarea acestuia la nivel național și
internațional, sprijin pentru producătorii locali în vederea valorificării
produselor, accelerarea procesului de refacere a fondului forestier;
- Pentru îndeplinirea punctelor din strategia de dezvoltare au fost
implementate trei proiecte cu finanțare națională în valoare de 11 900 000 lei
și două proiecte cu finanțare europeană în valoare de 850 000 lei;
- Se află în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională în valoare
de 7 200 000 lei și patru proiecte cu finanțare europeană în valoare de 54
100 000 lei;
- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea și implementarea
strategiilor de dezvoltare și nici de personal specializat în scrierea și
implementarea proiectelor.
231
Concluzii
- La nivelul primăriei sunt cunoscute problemele și nevoile comunității, însă
capacitățile instituționale de îndeplinire a acestora sunt reduse, fapt
demonstrat și de atingerea a doar 10% din strategia de dezvoltare;
- Elaborarea viitoarei perioade de dezvoltare pornește cu deficitul înregistrat în
implementarea actualei strategii de dezvoltare, fiind necesare reintegrarea
acestor obiective în cele ale planificării viitoare.
2.6. Primăria orașului Filiași
- Elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, iar PUG
este neactualizat;
- Sunt disponibile pentru investiții 30 000 m2 situate în intravilan;
- În oraș există trei societăți comerciale ce furnizează servicii de cablu tv și
internet;
- Cadastrul localității este finalizat în proporție de 25%;
- Există un număr de 75 de litigii de natură cadastrală;
- În orașul Filiași sunt înregistrate 280 societăți comerciale;
- Prețul unui metru pătrat de tern este de 120 lei;
232
- În prezent există o strategie de dezvoltare a orașului cu următoarele
obiective: modernizarea străzilor, extinderea aducțiunilor de apă și
canalizare, sistem de supraveghere urbană;
- Strategia de dezvoltare se află în curs de implementare, lucrările de
infrastructură urbană aflându-se în curs de licitație;
- Până în prezent au fost implementate două proiecte în valoare de 1 353
653,87 lei cu finanțare naționale și trei proiecte cu finanțare europeană cu
valoarea totală de 1 669 706 lei;
- În curs de implementare se află un proiect cu finanțare națională în valoare
de 1 797 071 lei și două proiecte cu finanțare europeană în valoare de 14
779 120,16 lei;
- Primăria nu dispune de personal specializat în elaborarea și implementarea
strategiilor de dezvoltare și scrierii proiectelor.
Concluzii
Majoritatea eforturilor administrației publice sunt concentrate pe
infrastructura locală;
- Inițierea unor politici de dezvoltare pe termen lung, în funcție de nevoile
orașului este pusă în dificultate de lipsa personalului specializat.
- În strategia de dezvoltare nu se regăsesc acțiuni de îmbunătățire a mediului
economic și social.
233
2.7. Primăria orașului Segarcea
- Documentele de urbanism se află în curs de actualizare, având termen de
finalizare luna martie a anului 2012;
- Suprafața de teren disponibilă pentru investiții este de 320 000 m2;
- Pentru asistarea forței de muncă există un centru de consiliere;
- Există 2 societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și internet;
- Activitățile de măsurători cadastrale au ajuns la 55% din suprafața orașului;
- Mediul economic este reprezentat de 61 de agenți comerciali înregistrați;
- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 26 lei;
- Există o strategie de dezvoltare aprobată de Consiliul Local, care vizează
elaborarea unui master plan apă-canalizare, centrală fotovoltaică de 48 MW,
reabilitarea drumurilor de exploatare, reabilitarea și extinderea parcului;
- Strategia este planificată cu anul 2012 ca fiind primul an de implementare;
- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare europeană, unul în valoare de
533 577, 57 lei și unul cu valoare de 599 500, 91 lei;
- În curs de implementare se află un proiect în valoare de 624 641 lei;
- Nu există personal specializat în elaborarea unor strategii de dezvoltare, dar
există un angajat specializat în scrierea și implementarea proiectelor.
234
Concluzii
Orașul are o capacitate medie de dezvoltare prin forțe proprii;
- Strategia de dezvoltare se află în primul an de implementare, iar actualele
linii de dezvoltare nu sunt corelate cu posibilitățile oferite de următoarele linii
de finanțare.
3. JUDETUL GORJ
3.1. Primăria Municipiul Târgu Jiu
- PUG- ul local se află în curs de actualizare, cu termen de finalizare 30.08.
2012;
- Nu există terenuri disponibile pentru investiții;
- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință cu un număr redus de
locuri (mai puțin de 100);
- Există o casă de copii și un centru de asistență a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă;
235
- Există un centru destinat asistenței victimelor violenței în familie cu șase
locuri;
- Există cinci societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu
și cinci posturi locale de televiziune;
- Cadastrul a fost finalizat în proporție de 99% pentru instituțiile de
învățământ;
- Strategia de dezvoltare a orașului este în curs de actualizare;
- Obiectivele strategiei anterioare au fost atinse în proporție de 100%;
- Au fost implementate un număr de opt proiecte cu finanțare europeană în
valoare de 8 100 000 lei;
- Sunt în curs de implementare un proiect cu finanțare națională în valoare de
1 398 884, 57 lei și nouă proiecte cu finanțare europeană în valoare de 87
000 000 lei;
- Nu există un departament specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare,
însă există șase persoane specializate în scrierea și implementarea
proiectelor.
Concluzii
- Primăria municipiului Târgu Jiu este o instituție matură, în care s-au realizat
planificări eficiente ale dezvoltării urbane;
- În prezent nu există suprafețe pentru investiții, fapt care ar putea influența
negativ apariția unor noi investitori în zonă;
- Infrastructura socială este redusă, existând nevoia dezvoltării pe viitor a
acesteia.
- Capacitatea de accesare a fondurilor europene destinate dezvoltării sociale
este ridicată.
236
3.2. Primăria Municipiului Motru
- Documentele de urbanism se află în curs de actualizare, cu termen de
finalizare martie 2012;
- În oraș există un centru de afaceri care deservește cinci firme;
- Nu există terenuri pentru investiții;
- Există trei societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu
și internet și un post local de televiziune;
- Activitățile de cadastru au fost finalizare în proporție de 20%;
- Mediul economic este reprezentat de 250 societăți comerciale;
- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 250 euro;
- Există o strategie de dezvoltare locală aprobată de consiliul local;
- Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală sunt: dezvoltarea și
reabilitarea infrastructurii, modernizarea și dezvoltarea serviciilor pentru
populație, dezvoltarea economică a localității și crearea unor noi locuri de
muncă, dezvoltarea politicilor de dezvoltare durabilă și protecția mediului,
revitalizarea activităților culturale și tradiționale, dezvoltarea capacității
administrative a APL;
- Obiectivele din strategie au fost atinse în proporție de 90%;
- Actuala strategie a fost actualizată în anul 2010;
237
- Au fost implementate opt proiecte cu o valoare totală de 1 300 874, 33 euro;
- În prezent se află în curs de implementare patru proiecte cu finanțare
europeană;
- În primărie există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare
și scriere și implementare de proiecte europene;
Concluzii
- Capacitate ridicată de elaborarea a strategiilor de dezvoltare, în funcție de
nevoile locale și de accesare a fondurilor europene.
- Este necesară planificarea pe termen lung a dezvoltării orașului și
interconectarea economică cu celelalte orașe din județ sau regiune.
3.3. Primăria orașului Rovinari
- Documentele de urbanism se află în curs de elaborare, cu termen de
finalizare martie 2012;
- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință cu 39 de locuri;
238
- Există un centru pentru consilierea și asistența persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă;
- Există cinci societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și
internet;
- Mediul de afaceri este format din 395 societăți comerciale;
- Un metru pătrat de teren intravilan costă 4,33lei;
- Strategia de dezvoltare a orașului acoperă perioada 2009-2019;
- Obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare sunt: dezvoltarea
infrastructurii, dezvoltarea durabilă a economiei orașului, creșterea calității
vieții la standardele europene, optimizarea relațiilor teritoriale dintre urban și
rural, reducerea numărului de persoane asistate social și sprijinirea activă a
persoanelor aflate în dificultate, dezvoltarea unor sectoare economice
alternative la preponderența actuală a industriei miniere, refacerea
ecosistemelor afectate de industria minieră.
- Obiectivele strategiei au fost atinse până în prezent în proporție de 30%,
considerăm că în concordanță cu perioada acoperită de strategie;
- Au fost finalizate cinci proiecte cu finanțare națională în valoare de
13 086 051, 96 lei și patru proiecte cu finanțare europeană în valoare de
175 200, 70 lei;
- În prezent se află în curs de implementare două proiecte cu finanțare
națională în valoare de 13 714 778, 10 lei și unul cu finanțare europeană în
valoare de 51 940 euro;
- Nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare, dar
există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor europene.
239
Concluzii
- Primăria orașului Rovinari este bine organizată din punct de vedere al
planificării dezvoltării urbane, existând o strategie de dezvoltare și personal
calificat în atragerea finanțările externe.
- Capacitatea de accesare a finanțărilor naționale sau europene este ridicată
prin raportare la orașele Olteniei.
3.4. Primăria orașului Țicleni
- Documentele de urbanism sunt în curs de actualizare, termenul de finalizare
fiind 11.02.2013;
- Există cinci societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și
internet;
- Lucrările cadastrale sunt finalizate;
- Există 45 de litigii de natură cadastrală;
- Există un număr de 53 de societăți comerciale înregistrate;
240
- Prețul unui metru pătrat de teren este de 20-25 lei;
- Există o strategie de dezvoltare elaborată în anul 2006, urmând ca
următoarea să fie actualizată în anul 2012;
- Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare a orașului sunt: protecția
mediului, protecția solului, dezvoltarea economică, modernizarea
infrastructurii edilitare, promovarea potențialului turistic, investiții în cultură
prin modernizarea fondului de carte, introducerea TIC în procesul de educare,
protecția socială, dezvoltarea sistemului de asistență socială, sprijinirea
instituțiilor religioase.
- Obiectivele din strategie au fost atinse în proporție de 90%;
- Există un demers pentru realizarea unei noi strategii de dezvoltare din anul
2012;
- Au fost implementate un proiect cu finanțare națională în valoare de 112 815
lei și un proiect cu finanțare europeană în valoare de 8 753 lei;
- În curs de implementare este un proiect cu finanțare europeană în valoare de
25 947 457 lei;
- Există o persoană specializată în scrierea și implementarea proiectelor.
Concluzii
- Capacitatea de accesare a proiectelor europene este medie, datorită
investițiilor reduse de până acum și de situația prezentată în capitolele
anterioare ce relevă o degradare a infrastructurii urbane și un declin
economic semnificativ.
241
4. JUDETUL MEHEDINTI
4.1. Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin
- Documentele de urbanism au fost elaborate în totalitate încă din anul 2009;
- Infrastructura socială este reprezentată dintr-un cămin de bătrâni, o casă de
copii, un centru de asistență pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă; un centru de asistență pentru victimele violenței în familie;
- Există patru societăți comerciale furnizoare de televiziune prin cablu și
internet, există patru televiziuni locale și posturi de radio locale;
- Măsurătorile cadastrale sunt în curs de finalizare;
- Litigiile de natură cadastrală sunt reduse, fiind vorba doar de trei cazuri;
- Prețul pentru un metru pătrat de teren este de 129 lei;
- Obiectivele cuprinse în strategia de dezvoltare a orașului, aprobată în 2009,
sunt: creșterea numărului de locuri de muncă și a nivelului salarial prin
sprijinirea activităților economice locale, creșterea atractivității orașului
pentru dezvoltarea activităților turistice, îmbunătățirea condițiilor de locuire
prin reabilitarea și dezvoltarea capacității antropice și naturale a municipiului,
242
îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor și intensificarea
comunicării instituționale cu publicul;
- Obiectivele cuprinse în strategie sunt în curs de implementare;
- Au fost implementate 11 proiecte în valoare de 8 600 000 lei din finanțare
europeană;
- În curs de implementare se află cincisprezece proiecte cu finanțare
europeană în valoare de 215 000 000 lei;
- Există un departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și personal
specializat în accesarea fondurilor europene.
Concluzii
- Municipiul Drobeta Turnu Severin are o capacitate ridicată de accesare a
fondurilor europene, de atragere a finanțărilor naționale și internaționale;
- Această capacitate trebuie adaptată și la specificul județului, caracterizat
printr-un grad ridicat de ruralitate.
243
4.2. Primăria Municipiului Orșova
- Documentele de urbanism sunt în curs de elaborare, având termen limită
luna august 2012;
- Suprafața de teren disponibilă pentru investiții este de 50 000 m2;
- Există un centru pentru asistența persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă;
- Există trei societăți comerciale ce furnizează servicii de cablu TV și internet;
- Măsurătorile cadastrale au fost finalizate în proporție de 10%;
- Există un singur caz de litigiu cadastral;
- În Municipiu există 415 societăți comerciale;
- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este de 30 euro;
- În strategia aprobată de dezvoltare locală sunt prevăzute următoarele
obiective: creșterea competitivității economice în sectorul privat,
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii locale, dezvoltarea turismului și
valorificarea patrimoniului natural;
- Au fost implementate 15 proiecte cu finanțare națională, în valoare de 5 000
000 lei și cinci proiecte cu finanțare europeană în valoare de 15 300 000 lei;
- Există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor europene.
244
Concluzii
- Capacitatea de accesare a proiectelor de investiții este redusă datorită unui
număr mic de agenți economici și lipsei unei infrastructuri urbane și de
afaceri;
- Exploatarea potențialului turistic se află în stadiul de strategie și necesită
timp pentru impunerea pe harta turismului național și internațional.
4.3. Primăria orașului Baia de Aramă
- Se află în curs de elaborare documentele de urbanism, a căror finalizare ar
trebui să aibă loc în jurul datei de 30.04. 2012;
- În oraș există 50 000 m2 de teren disponibil pentru investiții;
- Există un birou de asistență a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă;
- Există patru societăți comerciale furnizoare de servicii de cablu TV și internet;
- Cadastrul a fost realizat în proporție de 45%;
- Mediul de afaceri local este constituit din 45 de societăți comerciale;
245
- Un metru pătrat de teren costă aproximativ 50 lei;
- Principalele puncte din strategia de dezvoltare a orașului sunt: reabilitarea
rețelei de străzi, reabilitarea și utilarea spitalului din oraș, realizarea unei
rețele de panouri solare pentru producere de energie electrică, realizarea
unui info-centru pentru turism, extinderea rețelei de energie electrică și
realizarea unor zone de agrement;
- Obiectivele propuse până în momentul de față au fost atinse în totalitate;
- Au fost implementate șase proiecte cu finanțare națională cu valoarea de
4 625 207 lei și un proiect de aproximativ 2 450 000 lei din finanțare externă;
- În curs de implementare se află 14 proiecte cu finanțare națională cu o
valoare de 10 792 151 lei și cinci proiecte cu finanțare externă în valoare de
35 114 187 lei.
- În primărie există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și
personal calificat în scrierea și implementarea proiectelor.
Concluzii
- Există o capacitate sporită de accesare a investițiilor. În cadrul primăriei au
fost angajați specialiști în atragerea finanțărilor, iar strategia de lucru este
adaptată nevoilor orașului.
246
5. JUDETUL OLT
5.1. Primăria Municipiului Caracal
- Documentele de urbanism unt în curs de elaborare, cu termen de finalizare
15.07.2012;
- În oraș există un cămin de bătrâni public, șapte case de copii;
- Există două societăți comerciale ce furnizează servicii de televiziune prin
cablu și internet;
- Există un post local de televiziune;
- Prețul unui metru pătrat de teren intravilan este cuprins între 40-80 lei;
- Există un număr de șapte litigii cadastrale, iar lucrările cadastrale au fost
finalizate în proporție de 20%;
- În prezent există o strategie de dezvoltare care are următoarele obiective
principale: creșterea competitivității economice, dezvoltarea resurselor
umane, transportul, cooperarea transfrontalieră și dezvoltarea capacității
administrative.
- Obiectivele sunt în curs de implementare;
247
- Până în prezent au fost finalizate 38 de proiecte cu finanțare internă, cu o
valoare totală de 72.060.300 lei și șapte proiecte cu finanțare europeană în
valoare de 10.320 lei; nu există proiecte în curs de implementare;
- Există departament de elaborare a strategiile de dezvoltare și personal de
scriere și monitorizare a proiectelor europene;
Concluzii
- Orașul Caracal deține o capacitate suficientă de accesare a investițiilor.
- În activitatea de elaborare a viitoarei strategii de dezvoltare este necesară
corelarea oportunităților locale cu cele regionale și județene.
5.1. Primăria orașului Balș
- Documentația de urbanism este în curs de finalizare, cu termenul limită anul
2013;
- Primăria dispune de aproximativ 10 000 m2 de teren pentru disponibil, pe
care se află și diferite construcții, precum ateliere de școală;
- În oraș există două case se copii, una publică și una privată;
- În oraș există două societăți comerciale furnizoare de cablu TV și internet;
248
- Lucrările de cadastrare a orașului sunt finalizate în proporție de 90%, existând
9 litigii cadastrale;
- Numărul societăților comerciale înregistrate este de 592;
- Obiectivele strategiei de dezvoltare locală sunt: modernizarea și dezvoltarea
infrastructurii, dezvoltarea resurselor umane și îmbunătățirea serviciilor
sociale, îmbunătățirea infrastructurii educaționale și a celei culturale,
formarea de capital în sectorul privat;
- Obiectivele strategiei sunt atinse în mod variabil cu procente între 30-90%;
- Actuala strategie de dezvoltare va fi actualizată pentru perioada 2014-2020;
- Au fost implementate cinci proiecte cu finanțare națională cu valoarea de
18.510. 000 lei și patru proiecte cu valoarea de 9.180.200 lei;
- În curs de implementare se află patru proiecte cu finanțare națională în
valoare de 13.187.557 lei și șase proiecte cu finanțare europeană cu valoarea
de 36.145.041 lei;
- Există departament specializat pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare și
personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor.
Concluzii
- Există o infrastructură echilibrată de atragere a investițiilor, iar datele
colectate indică disponibilitatea de implicare în activități de investiții
necesare dezvoltării orașului;
249
6. JUDETUL VALCEA
6.1. Primăria orașului Brezoi
- Documentele de urbanism sunt în curs de elaborare având termen de
finalizare luna martie 2012;
- Suprafața de teren disponibil pentru investiții este de 16 000 m2 în urban cu
utilități și 20 000 m2 în zona rurală fără utilități;
- Există două societăți comerciale ce furnizează servicii de televiziune prin
cablu și internet;
- În mediul de afaceri există 320 de agenți comerciali înregistrați;
- Prețul pentru un metru pătrat de teren intravilan este de 60 lei;
- La nivelul orașului este elaborată o strategie de dezvoltare cu obiectivele:
sprijin pentru creșterea competitivității economice în sectorul privat,
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii orașului, dezvoltarea resurselor
umane și îmbunătățirea serviciilor sociale, dezvoltarea zonelor montane,
protecția și îmbunătățirea calității mediului;
- Obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare au fost îndeplinite parțial;
250
- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare națională în valoare de
1.957.000 lei și șase cu finanțare internațională în valoare de 9.668.638,71
lei;
- În curs de implementare se află trei proiecte cu finanțare națională în valoare
de 31.175.000 lei și un proiect cu finanțare europeană în valoare de
11.804.428,47 lei;
- Nu există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare dar există
personal specializat pentru scrierea și implementarea proiectelor.
Concluzii
- Primăria are o capacitate medie de atragere a investițiilor.
6.2. Primăria orașului Băile Govora
- Documentele de urbanism sunt elaborate, iar PUG este supus dezbaterii
publice și aprobării consiliului local;
- Există 20 ha teren disponibile pentru investiții;
- Există un centru de primire a persoanelor fără locuință;
- Există o societate comercială ce furnizează servicii de televiziune prin cablu și
internet;
251
- Activitățile de cadastru sunt finalizate în proporție de 80%, existând un număr
de 127 litigii cadastrale;
- Prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren este de 20 euro;
- Există o strategie de dezvoltare locală, care se actualizează atunci când este
cazul;
- Liniile directoare ale strategiei de dezvoltare sunt: analiza mediului economic
și social, diagnosticarea problemelor, identificarea oportunităților economice
strategice și a căilor de dezvoltare economică;
- Au fost finalizate patru proiecte cu finanțare națională și un proiect cu
finanțare europeană;
- Sunt în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională;
- Nu există departament de elaborare a strategiilor de dezvoltare și personal
specializat în atragerea finanțărilor europene.
Concluzii
- Capacitatea de atragere a investițiilor este redusă, iar în strategia de
dezvoltare nu se regăsesc activități de sprijin pentru dezvoltarea turismului.
252
6.3. Primăria orașului Ocnele Mari
- Documentele de urbanism sunt elaborate și actualizate în anul 2011;
- Există 30 000 m2 de teren disponibil pentru investiții;
- Activitățile de cadastru sunt finalizate în proporție de 20%, existând 123 de
litigii cadastrale;
- Prețul unui metru pătrat de teren este de 40 lei;
- Strategia de dezvoltare a orașului a fost elaborată în anul 2009, cu
următoarele obiective principale: crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea
durabilă prin îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și
potențialul turistic, creșterea competitivității regionale prin sprijinirea
întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor umane.
- Obiectivele strategiei au fost atinse în proporție de 20%.
- Au fost finalizate două proiecte cu finanțare națională în valoare de 990 000
lei și unul cu finanțare europeană în valoare de 21 019 lei;
- Se află în curs de implementare trei proiecte cu finanțare națională în valoare
de 10.343.837,08 lei;
- Nu există departament specializat în implementarea proiectelor europene și
personal specializat în scrierea și implementarea problemelor europene.
253
Concluzii
- Capacitatea de atragere a investițiilor este redusă datorită lipsei personalului
specializat care să elaboreze strategiile de dezvoltare și să elaboreze proiecte
în funcție de nevoile comunității.
6.4. Primăria orașului Horezu
- Documentele de urbanism au fost finalizate prin PUG aprobat de Consiliul
Local;
- Există o zonă disponibilă investițiilor;
- Există două centre de sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă;
- Există două societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin
cablu și internet;
- Există un post TV și unul de radio;
- În localitate sunt înregistrate un număr de 150 de societăți comerciale;
- Prețul pentru un metru pătrat de teren este cuprins între 6-10 euro;
254
- Există o strategie de dezvoltare locală care vizează creșterea atractivității
turistice, realizarea unor structuri asociative eficiente și participative,
creșterea valorii adăugate prin exploatarea resurselor agricole și forestiere,
dezvoltarea industriei meșteșugărești, îmbunătățirea infrastructurii, creșterea
capacității administrative;
- Obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare au fost finalizate aproape în
totalitate;
- Au fost implementate 9 proiecte cu finanțare internă și 14 cu finanțare
europeană;
- În curs de implementare se află 6 proiecte cu finanțare națională și 4 cu
finanțare europeană;
- Nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de dezvoltare și de
scriere și implementare a proiectelor. Aceste necesități sunt asigurate prin
participare publică și colaborarea cu ONG-uri locale.
Concluzii
- Capacitatea de atragere a investițiilor este ridicată datorită capacității de a
implica comunitatea locală în deciziile de interes comun și de atragere în
activitățile de finanțare a ONG-urilor locale.
255
7. Concluzii generale
Formularul trimis pentru completare la primăriile orașelor din Oltenia a fost
remis de 20 dintre cele 40 de localități.
Analiza informațiilor prezentate mai sus evidențiază câteva caracteristici:
- În multe primării nu există personal specializat în elaborarea strategiilor de
dezvoltare locală și personal specializat în scrierea și implementarea
proiectelor;
- În majoritatea orașelor există terenuri disponibile pentru investiții;
- În toate orașele au fost accesate proiecte de dezvoltare cu finanțare
națională sau europeană;
- În strategiile locale nu sunt incluse cu regularitate și extinderea funcțiilor
urbane în mediul rural adiacent.
Pentru a se asigura o creștere socială și economică coerentă a regiunii și a fiecărui
oraș în parte sunt necesare corelarea strategiilor urbane și identificarea funcțiilor
urbane care pot aduce valoare adăugată și diversificarea activităților ca alternative la
activitățile monoindustriale.
Analiza strategiilor de dezvoltare locale evidențiază tendința de acțiune limitată
fără anvergura necesară asigurării unei creșteri regionale. Ca soluție propunem
elaborarea unui set de principii care să fie incluse în strategiile locale pentru a se asigura
coerența politicilor regionale și județene. Limitarea acțiunilor de dezvoltare prin
ignorarea arealului învecinat și a influenței pe care orașele o pot avea asupra acestora
este una dintre cauzele dezechilibrelor cauzate în mediul rural, prin neasigurarea unor
funcții urbane eficiente pentru întreaga regiune.
256
CAPITOLUL IV: DEMARAREA ELABORĂRII PORTOFOLIULUI DE PROIECTE PENTRU
URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Pentru accesarea fondurilor europene în vederea acoperirii nevoilor de finanțare
sunt necesare câteva etape. În primul rând o analiză a nevoilor este obligatorie pentru a
se corecta aspectele negative din fiecare comunitate. În al doilea rând este necesară o
prioritizare a problemelor, în funcție de impactul pe care acestea îl pot avea asupra
dezvoltării comunității sau a contribuției la ameliorarea altor probleme conexe.
În cadrul întâlnirilor de lucru derulate în cele cinci județe ale Olteniei s-au
colectat principalele probleme semnalate de reprezentanții instituțiilor publice
participante. Analiza problemelor semnalate de către participanți a relevat cunoașterea
problematicii existente în funcție de specializări, astfel că în evaluarea nevoilor
localităților urbane din Oltenia este necesară contabilizarea problemelor locale și
introducerea lor în planificarea portofoliului de proiecte.
257
1. Problemele semnalate în județul Dolj
Infrastructura
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Lipsa alimentarii cu apa/canalizare/epurare sate apartinatoare.
2. Lipsa surselor de finantare pentru extinderea retelei de joasa tensiune – iluminat public.
3. Lipsa unei unitati producatoare de caldura/ apa calda.
4. Lipsa infrastructurii sociale. 5. Dificultati in asigurarea transportului trafic greu 6. Lipsa unei infrastructuri adecvate portuare
1. Atragerea surselor de finantare din fonduri nerambursabile.
2. Construirea unor centre de rezidenta permanenta pentru populatia varstnica.
3. Construirea unor retele de alimentare cu apa/canalizare in satele apartinatoare municipiilor.
4. Construirea unei centuri ocolitoare a localitatii. 5. Modernizarea/extinderea actualului port.
1. Dotarea tehnico- edilitară scăzută 2. Centralitatea institutiilor publice 3. Disparitati socio-economice 4. Lipsa personalitatii juridice la nivel regional
1. Populatie sub 10 000 locuitori 2. Restrictie din acest punct de vedere în ceea ce
priveste accesarea fondurilor europene in domeniul dezvoltarii urbane.
1. Programele Operationale pentru perioada 2014-2020 sa permita oraselor sub 10 000 de locuitori sa acceseze fonduri pe axe care privesc dezvoltarea urbana.
1. Sistematizarea rutiera nu este elaborata unitar la nivel de intreg municipiu care să includa zonele adiacente de influenţa ale polului de creştere, neexistând un master plan in acest sens
2. Zona Vest si Sud-Vest a municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni), este o zonă cu retea privind infrastructura de transport rutier insuficient dezvoltata si nemodernizata
3. Zona centrala a municipiului Craiova cu o retea de strazi care au trama stradala veche fara posibilitati de largire a partii carosabile
4. Cartiere rezidentiale (bine definite) cu spaţii de parcare insuficiente cerintelor actuale care duc la aglomerarea traficului local
5. Cartiere de locuinţe si microzone rezidentiale cu infrastructura de transport rutiera nemodernizata (cart. Romanescu, cart. Veteranilor, cart. Drumul Apelor, zona Bordei-Plaiul Vulcanesti, zona „Dezbenzinare”-Carpenului, zona Depoului CFR - CET 2 Simnic
Infrastructura socialatructura utilitati publice
1. Elaborare master plan transport si de mobilitate pentru Craiova si Zona metropolitana
2. Proiectarea şi implementarea în zona Vest si Sud-Vest a municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni) a unei reţele modernizate de tranport rutier, pe deplin integrata retelei de transport urbane si metropolitane
3. Elaborarea şi implementarea unor solutii moderne de sistematizare care sa permita atat conservarea zonei centrale vechi dar si un tranzit auto facil spre zonele adiacente centrului si in general catre toate zonele oraşului
4. Proiectarea şi implementarea unor soluţii de modernizare a acestor cartiere şi microzone rezidentiale in deplina corelare cu sistematizarea de ansamblu a oraşului.
1. Reabilitare cladiri publice (scoli - CN Carol I, spitale)
2. Reabilitare termica cladiri publice 1. Reabilitare conducta de apa Izvarna
258
Prin problemele semnalate grupurile de lucru și-au dovedit utilitatea încă din
momentul înființării lor. Eforturile de dezvoltare și modernizare a comunităților urbane
desfășurate până acum nu au atins un nivel satisfăcător, iar rezolvarea problemelor
actuale este departe de a se fi realizat.
Extinderea zonelor urbane și integrarea comunităților rurale învecinate în spațiul
administrativ urban nu este suficientă pentru dezvoltarea acestora. Lipsa dotărilor
utilitare este o problemă care menține aceste comunități la un nivel scăzut de
modernizare, echivalent cu cel anterior integrării administrative în mediul urban.
Conectarea la marile orașe necesită și asigurarea de către serviciile specific urbane a
funcțiilor imposibil de asigurat în plan local datorită dimensiunilor reduse ale
comunităților rurale. Problemele semnalate indică o infrastructură insuficientă, fiind
menționate aducțiunea de apă, canalizare, epurarea apelor uzate, iluminatul public,
precum și lipsa finanțărilor pentru asigurarea acestora.
Referitor la problemele municipiului Craiova considerăm că regândirea spațiului
urban dintr-o perspectivă modernă este necesară. Planurile de sistematizare suficiente
în trecut au fost depășite moral de noua dinamică a orașului, iar conectarea funcțională
a zonelor orașului este unul dintre criteriile obligatorii în reforma spațiului urban. Noile
soluții trebuie să elimine problemele cauzate de supraaglomerarea datorată lipsei
locurilor de parcare în zonele rezidențiale, de evitarea blocajelor din zonele centrale cu
străzi care nu pot fi lărgite pentru preluarea traficului superior, iar zonele învecinate
orașului nu sunt conectate prin infrastructura rutieră la principalele zone economice ale
orașului. La acestea se adaugă și zonele marginale ale orașului cu infrastructura de
transport nemodernizată.
Lipsa unui master plan care să întrunească toate aceste aspecte cu scopul
asigurării unei coerențe a acțiunii edilitare este una dintre problemele semnalate de
specialiștii din instituțiile publice.
259
Dimensiunea redusă a unor orașe este una dintre problemele care stau în calea
strategiilor de dezvoltare locală a acestor orașe, fiind menționată imposibilitatea
accesării de fonduri europene pentru dezvoltarea urbană. În aceste condiții este
menținută starea de subdezvoltare a micilor comunități urbane. În lipsa unei
infrastructuri suficiente, acestea au o influență redusă asupra zonelor învecinate
pierzându-se potențialul de influență asupra mediului rural și de impulsionare a
dezvoltării de ansamblu.
Orașele din sudul județului, aflate pe malul Dunării, nu își exploatează suficient
potențialul natural pe care această vecinătate îl circumscrie. Extinderea zonelor
portuare și a facilităților specifice acestui tip de activitate economică este o condiție de
dezvoltare a alternativelor economice la agricultură. Potențialul turistic poate fi
dezvoltat prin asigurarea unor capacități de loisir specifice acestui amplasament
geografic. Extinderea infrastructurii portuare și favorizarea investițiilor în activitățile de
construcție, reparații și stocare a vehiculelor maritime de orice fel, este o acțiune
necesară în creșterea investițiilor în domeniu și utilizarea la un potențial adecvat a
posibilităților de transport oferite de Dunăre.
Propunerile efectuate sunt relaționate cu problemele semnalate, dar și cu altele
nesemnalate drept probleme.
Ca sursă de finanțare principală au fost menționate fondurile europene, care ar
trebui planificate pentru următoarea perioadă de finanțare astfel încât să asigure fluxul
necesar tuturor comunităților urbane, fără limitări precum numărul populației.
Sunt solicitate investiții în extinderea zonelor portuare, a asigurării unor centuri
ocolitoare în vederea descongestionării orașelor, protejarea zonelor vechi, renovarea
clădirilor de patrimoniu. Infrastructura de servicii sociale a fost menționată ca un efect
al îmbătrânirii populației, propunându-se construirea unor centre de rezidență pentru
populația vârstnică.
260
O altă propunere vizează elaborarea unui master plan de transport care să
conecteze Craiova cu zona metropolitană.
Un alt domeniu de investiții edilitare se referă la reabilitarea termică a clădirilor din
orașe.
Competitivitate economică, Turism, Cercetare - dezvoltare-inovare
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Promovarea deficitara a regiunii Oltenia din punct de vedere turistic atat la nivel national cat si international
2. Orientarea preponderenta pe valorificarea resurselor turistice antropice in detrimentul celor naturale
3. Lipsa materialelor de promovare avizate 4. Lipsa de investitii in zonele unde se poate practica
un turism specializat (zona Bistret, Lunca Dunarii- pentru pescuit, observarea faunei )
1. Studii privind potentialul turistic al unor areale neexploatate din acest punct de vedere pana in prezent
2. Organizarea de intalniri cu investitorii locali (proprietari de pensiuni, agentii de turism) in vederea elaborarii unor materiale viabile de promovare
1. Inexistenta surselor de finantare destinate restaurarii/ conservarii obiectelor mobile apartinand patrimoniului cultural (fond de carte veche, icoane)
1. Crearea schemelor de finantare destinate turismului (cultural, religios)
1. Asistenta sociala deficitara pondere crescuta a varstelor inactive
2. Infrastructura transport fluviala slaba 3. Lipsa amenajarii turistice si de agrement pe
malurile Dunării 4. Alunecari de teren în zona limitrofa a Dunării 5. Degradarea potentialului piscicol din Lunca
Dunarii 6. Nevalorificarea potentialului traditiilor si
arhitecturii
1. Centre asistenta sociala (azil) 2. Infrastructura destinata transportului fluvial Ford si Dacia
spre Europa si Marea Neagra 3. Realizarea de cheiuri si incinte portuare turistice si de
stocare a ambarcatiunilor 4. Ruta de biciclete de a lungul fluviului 5. CDI – solutie aductiune apa Dunare in bazine piscicole 6. Valorificarea prin turism tematic, traditional, ecoturism si
punerea in valoare a valorilor arhitecturale
1. Estimarea mai putin concreta a necesitatilor de finantare, cel putin in cadrul domeniului cerectare – dezvoltare –inovare.
2. Initiative antreprenoriale reduse.
1. CDI si competitivitate economica vor trebui sa fie constituite drept obiective tematice in perioada 2014-2020.
2. Alocari financiare suplimentare in cadrul axelor prioritare care se ocupa de gestionarea CDI respectiv competitivitate economica
3. Dezvoltare antreprenoriala
1. Competitivitate: - slaba capitalizare, - forta de munca nespecializata,- lipsa structuri de consiliere economica si juridica
2. Turism :- slaba promovare, lipsa evaluare potential,- slaba finantare
3. CDI – slaba relatie cercetare – mediu, lipsa structuri de cercetare aplicata
1. Proiecte necesare:- structuri de sprijin al finatarii, -studii si centre de formare profesioanal, centre de consultatnta economica plus juridica,- centre de promovare turistica
2. Birouri de turism cu functiune de evaluare a potentialului turistic
3. Centre de cerectare aplicata 4. Incubatoare de afaceri
1. Infrastructura slab dezvoltata 2. Pregatire profesionala slaba 3. protejarea ariilor cu potenital turistic natural
1. Armonizarea infrastructurii cu cerintele din turism 2. Cursuri de pregatire in turism 3. Obtinerea statutului de „arie protejata” pentru Lunca
261
4. Slaba sprijinire a turismului din mediul rural Dunarii, Cheile Oltului 4. Incurajarea tinerilor pentru infiintarea de pensiuni
agroturistice
1. CDI – lipsa corelarii piata- productie- cercetare 2. programele CDI (POS CCE, axa 2) exclud realizarea
de cercetarii pentru productia de cerectari 3. Sistemul R&D este subfinantat cronic 4. Parteneriate pentru R&D (firme producatoare,
universitati- institute de cerectare) 5. Promovarea inovarii in cadrul firmelor 6. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare in cadrul
firmelor si universitatilor
1. Prevederi strategice ale ministerelor de resort pentru promovarea produselor cu cerere interna/ externa
2. Noile ghiduri sa nu excluda lucrari R&D care sa contribuie la fabricarea unor produse pentru export
3. Cresterea cofinantarii pentru proiecte CDI 4. Promovarea unor programe aplicabile 5. Promovarea in continuare de programe aplicabile 6. Promovarea de proiecte cu procent de cofinantare
UE/guvern foarte mare
Turismul este unul dintre domeniile de activitate pretabil la asigurarea unui flux
financiar constant prin utilizarea eficientă a resurselor existente. Problemele
menționate se referă la lipsa unei promovări suficiente a oportunităților turistice din
județ, a lipsei de investiții în asigurarea unei infrastructuri turistice la standardele
solicitate de posibilii beneficiari.
Lipsa investițiilor în turism tematic sau specializat, precum și dezechilibrul în
promovarea resurselor naturale sau antropice sunt probleme care mențin acest
domeniu de activitate la un nivel redus.
În prezent nu există surse de finanțare pentru restaurarea și conservarea
obiectelor mobile ce aparțin patrimoniului cultural, precum fondul de carte, icoanele
vechi etc. Tradițiile și arhitectura locale nu sunt valorificate din punct de vedere turistic
la potențialul deținut.
Zona de sud a județului deține cel mai ridicat potențial turistic al județului fiind
afectată în prezent de lipsa unor zone de agrement, de o infrastructură redusă de
transport fluvial, de degradarea malurilor datorită eroziunii și a degradării potențialului
piscicol al Dunării.
Activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare este neglijată constant, iar
infrastructura necesară pentru obținerea unor rezultate semnificative este insuficientă.
În prezent, asistăm la o decorelare a relației piața-producție-cercetare,la lipsa
parteneriatelor dintre firmele existente, universități și institutele de cercetare, la lipsa
inovării în cadrul agenților economici. Nu există structuri de cercetare aplicată în
262
domenii de interes în dezvoltarea economică sau regionale, fapt care poate fi
demonstrat prin ponderea scăzută a contribuției acestui domeniu de activitate la
dezvoltarea socială și economică a regiunii. Consultanța necesară în domeniul economic
și juridic are un impact redus în județ, iar nevoile agenților economici, care nu sunt
importanți doar din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere social datorită
locurilor de muncă oferite.
Propunerile avansate pentru soluționarea problemelor menționate vizează,
pentru îmbunătățirea activității turistice, un efort comun al agenților economici din
acest domeniu și instituțiile de cercetare pentru elaborarea a unor strategii județene în
vederea exploatarea resurselor turistice existente și identificarea celor neexploatate
prin studii și analize locale și zonale.
Pentru atingerea acestor obiective sunt necesare scheme de finanțare destinate
turismului.
Dezvoltarea unor programe de turism tematic prin valorificarea potențialului
arhitectural, tradițional, natural pentru loisir etc. Dezvoltarea infrastructurii turistice în
funcție de cerințele actuale și a competiției existente pe piața de profil este un factor de
susținere a competitivității agenților economici din acest domeniu.
Pentru creșterea performanțelor turistice din județ sunt necesare investiții în
pregătirea corespunzătoare a resurselor umane la standardele unui turism civilizat și
modern.
Sprijinirea activităților turistice poate fi impulsionată prin crearea unor arii
protejate și încurajarea tinerilor pentru înființarea unor pensiuni agroturistice.
Propunerile referitoare la cercetare, dezvoltare și inovare confirmă
conștientizarea importanței acestui sector de activitate. Sunt vizate investițiile în
susținerea cercetării și dezvoltării pentru creșterea competitivității economice, pentru
dezvoltarea aplicațiilor utile în diferite sectoare de activitate, creșterea procentelor de
cofinanțare.
263
Resurse umane, piata muncii, servicii sociale
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Lipsa unei corelari intre agentiile de ocupare a fortelor de munca si institutii de scolarizare, facultati, scoli profesionale
2. Lipsa de adaptare a curiculei de educatie cu mediul de afaceri. Absolventii sunt total nepregatiti pentru a se integra in campul muncii
1. Crearea unei baze de date si adaptarea numarului de locuri in sistemul bugetar cu nevoia pietei.
2. Stagii de practica realizate in mod real, cursantii sa fie obligati sa participe la perioadele de practica.
1. Scaderea fondurilor foarte dificil de implementat proiecte (burse scolare) proiecte pentru copiii cu nevoi speciale.
2. In derulare proiect FSE Centru Multifunctional „o sansa pentru copii cu nevoi speciale, psihice si fizice” – perioada de implementare 2010-2013.
1. Marketing pentru fundraising local 2. Propuneri de proiecte noi depuse pentru
finantare ce vizeaza bunastarea si protectia copilului
1. Nivel scazut de educatie si formare profesionala a persoanelor din zonele preponderent agricole. Lipsa de informatii cu privire la oportunitati de finantare a acestor persoane
2. Acces aproape imposibil a persoanelor defavorizate (dizabilitati, someri de lunga durata, persoane fara educatie, varstnice) pe piata muncii.
1. Program de formare in antreprenoriat si consiliere si sprijin financiar pentru crearea de start-up –uri derulat in zonele preponderent agricole, in corelatie cu constituirea de piete de gros si burse agricole(proiect multifond).
2. Crearea unor centre de sprijin a entitatilor economiei sociale (similar centrelor pentru afaceri)
1. Reducerea de personal din cadrul societatilor comerciale si din cadrul institutiilor bugetare care au o varsta peste 40 de ani
2. Incadrarea in munca a tinerilor absolventi
1. Initierea unor programe privind recalificarea persoanelor incadrate in grupa de varsta 40-60 de ani
2. Crearea de locuri noi de munca, proiecte de stimulare a spritului antreprenorial la aceasta categorie a populatiei
1. Slaba finantare a cercetarilor de tip post-doctoral in perioada 2007-2013, o singura data a fost lasnsat un program de burse post-doctoral in cadrul POS DRU.
2. Intreruperea finantarii cercetarilor doctorale prin POS DRU si finantarea inferioara prin bugetul national(2011-2013 sistare program POS DRU)
1. Finantarea anuala a proiectelor pe cercetare post-doctorala viabile si in acord cu nevoile de dezvoltare ale regiunii – dezvoltarea centrelor/ institutelor de cercetare post-doctorala
2. Continuarea sprijinului financiar superior al studiilor doctorale si intagrarea cercetarii in cadrul actorilor locali de dezvoltare
1. Imbatranirea fortei de munca ocupate in special in sectorul bugetar
2. Migratia fortei de munca mai ales a celei calificate spre alte zone sau chiar tari
1. Se impune o salarizare superioara pentru atragerea fortei de munca tinere precum si o diversificare a structurilor functionale care sa genereze mai multe locuri de munca
2. Oportunitati mai mari pentru extinderea si incurajarea dezvoltarii activitatilor economice care sa atraga forta de munca excedentara si sa duca la o stabilizare a acestora
264
1. Cunoasterea competentelor profesionala adecvate pietei muncii
2. Lipsa de specialisti in acordarea serviciilor sociale 3. Monitorizarea serviciilor sociale acordate 4. Lipsa prognoze asupra pietei muncii
1. Proiecte necesare: -centre de cerectare si prognoza asupra pietei muncii,-centre de formare profesionala si de reevaluare a competentelor- centre de asistenta sociala la standarde europene
Resursele umane reprezintă factorul care dinamizează întregul sistem social și
economic. În județul Dolj au fost menționate drept probleme lipsa colaborării dintre
agențiile de ocupare a forței de muncă și instituțiile de educație, necorelarea ariilor
curriculare cu specializările cerute pe piața muncii, neimplicarea agenților economici în
parteneriate cu instituțiile de învățământ pentru formarea de specialiști pregătiți pentru
piața muncii.
Finanțarea pentru ultra-specializarea specialiștilor este scăzută datorită
numărului redus de burse post-doctorale sau întreruperea finanțărilor POSDRU. În
medul rural există un nivel scăzut de educație și formare profesională a persoanelor din
zonele preponderent agricole. Persoanele cu dizabilități au mari dificultăți de integrare
pe piața muncii afectată în mare măsură de lipsa locurilor de muncă.
Pentru proiectarea anticipată a nevoilor de pe piața muncii sunt necesare
prognoze ale dinamicii acesteia din punct de vedere al volumului sau structurii. O altă
problemă semnalată este cea a migrației forței de muncă specializate.
Soluțiile la problemele menționate se referă la organizarea unor baze de date
referitoare la numărul de locuri de muncă din sectorul bugetar în legătură cu nevoile
pieței, înființarea unor centre de formare profesională, a observatoarelor pieței muncii
și efectuarea de prognoze periodice cu privire la dinamica profesiilor și ocupațiilor din
județ.
Pentru facilitarea accesului pe piața muncii sunt necesare organizarea de stagii de
practică reale, în producție pentru tinerii din diferite instituții de învățământ pentru
dobândirea unor experiențe profesionale reale. Pentru creșterea șanselor de integrare
pe piața muncii sunt necesare programe de formare, recalificare și reconversie
profesională. O atenție deosebită necesită persoanele cu vârste de peste 45 de ani, care
265
revin cu dificultate pe piața muncii. Sunt necesare investiții în asigurarea unei
infrastructuri performante de protecție a copilului. Pentru dezvoltarea inițiativelor
antreprenoriale sunt necesare programe de formare și sprijin financiar pentru
înființarea de start-up, în special în zonele preponderent agricole.
Pentru formarea specialiștilor de înaltă clasă este necesară finanțarea de
programe postdoctorale și de cercetare avansată în diferite domenii științifice.
Creșterea nivelurilor veniturilor tinerilor pentru menținerea acestora pe piața muncii
interne.
Agricultura si dezvoltarea rurală
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Sprijinirea societatilor care angajeaza tineri absolventi
2. Lipsa asocierii producatorilor agricoli 3. Slaba informare a producatorilor in privinta
oportunitatilor de finantare 4. Lipsa unor centre de colectare a produselor
agricole 5. Lipsa oportunitatilor de angajare a tinerilor
absolventi
1. Stimularea si incurajarea infiintarii de asociatii 2. Agentiile guvernamentale responsabile sa fie mai
active 3. Crearea de noi burse de specialitate
1. Putine date prezentate in material despre agricultura si dezvoltare rurala, date referitoare la spatiile verzi si lipsa datelor privind regenerarea padurilor
1. Proiecte privind crestrea suprafetelor impadurite mai ales in zona solurilor nisipoase
2. Crearea de grupuri de lucruri privind cresterea suprafetelor destinate culturilor pomicole si viticole
3. Proiecte privind reinfiintarea si functionarea sistemului de irigatii Corabia
1. Cadastru si fond funciar 2. Imbatranirea populatiei active din mediul
rural 3. Dificultati in asigurarea cofinantarii pentru
accesarea finantarilor prin PNDR
1. Implicarea autoritatilor locale si centrale, proiecte de finantare pentru cadastrare extravilan
2. Incurajarea restabilirii si stabilitatii tineretului in mediul rural inclusiv prin activitati non-agricole
3. Suplimentarea fondurilor FNGCR si gasirea altor instrumente de finantare si garantare
4. Impliacrea institutiilor de invatamant de profil in elaborarea, strategii si proiecte in domaniu
1. Grad mare de finantare a propritatii 2. Grad mare de ocupare a fortei de munca „vie”
in agricultura in detrimentul mecanismului 3. Forta de munca din agricultura este insuficienta 4. Populatia de la sate (mediul rural ) are o medie
1. Facilitati pentru asociere – grup de producatori 2. Promovarea mai eficienta a masurilor de sustinere
a agricultorilor (fermierilor) cu fonduri europene 3. Facilitati pentru revenirea in rural a tinerilor si
stabilirea acestora in ferme viabile, la sate
266
mare de varsta 5. Costul mare pentru obtinerea produselor
agricole 6. Grad mic de absorbtie a fondurilor europene in
agricultura 7. Dotare termica deficitara pentru efectuarea
lucrarilor agricole 8. Piata nefunctionala (agricola): - lipsa
„planificarii” gamei de produse agricole – pietei locale, nationale si europena, - lipsa depozitelor engros pentru produsele agricole, - lipsa comerciantilor specializati inclusiv pentru Europa si export
4. Mentinerea si dupa 2013 a masurilor de finantare europeana pentru instalarea tinerilor fermieri
5. Accesarea fondurilor europene pentru mecanizarea lucrarilor agricole si reducerea fortei de munca vie
6. Facilitati pentru consultanta agricola si intocmirea proiectelor
7. Simplificarea „accesului ” la fonduri europene pentru achizitia de masuri agricole
8. Bursa marfurilor agricole, prospectarea pietei locale, nationale si europeana
9. Pentru a prelua productia agricola si facilitati pentru pastrarea si comercializarea produselor agricole.
În domeniul agricultură au fost menționate lipsa asocierii producătorilor agricoli,
absorbția scăzută a fondurilor europene pentru agricultură, lipsa sprijinului pentru
societățile comerciale care angajează tineri absolvenți, oportunitățile reduse pentru
tineri, îmbătrânirea populației din mediul rural, dificultăți în finanțarea prin PNDR. La
acestea se adaugă munca brută în agricultură în detrimentul mecanizării, lipsa de
competitivitate a produselor agricole datorită costurilor mari de producție.
Deficiențele pieței produselor agricole au fost semnalate ca fiind lipsa planificării
gamei de produse agricole necesare pieței locale, naționale și europene, lipsa
depozitelor en-gross pentru produsele agricole, precum și lipsa comercianților
specializați pentru desfacerea produselor agricole din județ în alte regiuni sau la export.
Direcțiile de dezvoltare în acest domeniu, identificate de participanții la grupurile
de lucru, au fost stimularea și încurajarea formării de asociații, crearea de noi burse de
specialitate, împădurirea unor suprafețe suplimentare de teren, în special din zonele
nisipoase, încurajarea creșterii suprafețelor de teren destinate culturilor pomicole și
viticole. O altă direcție de dezvoltare identificată se referă la crearea de facilități pentru
revenirea tinerilor în mediul rural, menținerea măsurilor de finanțare europeană pentru
instalarea tinerilor fermieri.
267
Îmbunătățirea situației din mediul rural se poate îmbunătăți prin mecanizarea
activităților agricole, consiliere a fermierilor pentru accesarea finanțărilor europene,
precum și simplificarea modalităților de accesare a fondurilor europene. De asemenea,
refacerea sistemului de irigații, precum cel de la Corabia, este un factor ce contribuie la
creșterea veniturilor din regiune.
Pentru asigurarea unei creșteri a veniturilor sunt necesare organizarea burselor
de produse agricole și crearea unor facilități pentru păstrarea și comercializarea
produselor agricole.
Mediu si dezvoltare durabilă
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Populatie sub 10 000 locuitori 2. Lipsa investitorilor 3. Infrastructura deficienta
1. Atragerea investitorilor, a companiilor producatoare de echipamente si subansamble pentru FORD.
2. Realizarea unui parc industrial in oras.
1. Colectarea deseurilor gospodaresti- dificultate- absenta masurilor legale corective prin care sa se realizeze abonarea la serviciile operatorilor economici din domeniul salubritatii.
2. Diminuarea suprafetelor impadurite – ca urmare a defrisarilor abuzive si distrugerii zonelor non-impadurite- dificultate- absenta masurilor corective severe.
3. Absenta constintei ecologice - dificultate- timpi de emisie extrem de scazuti in non-media audio-vizuala, destinati educatiei ecologice , constientizarii problemelor ecologice si informarii cu privire la solutii, masuri, rezultate.
1. Urgentarea inchiderii depozitelor neconforme, implementarea sistemului de colectare selectiva, instituirea unor masuri corective la nivel local.
2. Identificarea scaderii puietului arborical, instituirea unor masuri corective severe pentru defrisari abuzive si distrugeri, instituirea unor masuri stimulative pentru reimpadurire, implicarea unui numar cat mai mare de institutii publice in actiunile de impadurire.
3. Infiintarea unor emisiuni radio-TV destinate ecologiei.
1. Criterii greoaie in accesarea fondurilor 2. Fonduri insuficiente
1. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor 2. Imbunatatirea calitatii aerului in zonele care nu
se incadreaza in normele in vigoare 3. Impadurirea terenurilor afectate 4. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a
standardelor de viata
268
1. Existenta corpurilor de apa puternic modificate, conform planurilor de management bazinale
2. Lipsa unor studii la nivel european referitoare la modalitatile de reabilitare a acestora: costuri foarte ridicate
1. Reabilitare ecologica a corpurilor de apa puternic modificate.
2. Implementarea programelor de masuri din planurile de management bazinale (Jiu, Olt).
1. Lipsa infrastructurii de colectare selectiva si reciclare deseuri menajere
2. Zona desertificata care necesita impaduriri 3. Zona industriala
1. Reabilitarea canalelor de irigatii 2. Anveloparea cladirilor/ reabilitare termica 3. Reabilitarea malului Dunarii 4. Indiguiri
1. Managementul deseurilor 2. Conservarea biodiversitatii 3. Managementul integrat al mediului in spatiile
urbane si zone metropolitane 4. Ecocompatibilizarea activitatilor antropice
1. Introducerea schemelor de audit ambiental 2. Proiecte in vederea inventarierii patrimonului
natural 3. Studii de specialitate privind sistemele teritoriale
si spatiul geografic 4. Studii/ proiecte privind reducerea amprentei
ecologice
1. Zona inundabila in sud-vestul municipiului Craiova (cart. Breasta – Bucovat, Catargiu, Popoveni)
2. Emanatii noxe in zona parcului Tineretului si a complexului de agrement Craiova Water Park datorita amplasarii in zona a Depozitului pentru deseuri
3. Amenajare colector pluvial (parau Serca) cu descarcare in zona com. Podari
4. Reamplasare depozit deseuri
Mediul este una dintre cele mai importante dimensiuni ale dezvoltării unei
comunități. Pentru rezolvarea problemelor de mediu, sunt necesare, așa cum au
menționat membrii grupurilor de lucru, închiderea depozitelor neconforme,
introducerea unor măsuri pentru conservarea spațiilor verzi, a arborilor. Reîmpădurirea
terenurilor defrișate, îmbunătățirea calității aerului, reabilitarea cursurilor de apă
puternic modificate. Pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire prin anveloparea
blocurilor.
Pentru protecția mediului au mai fost realizate o serie de propuneri precum
îndiguirea malurilor apelor curgătoare din județ pentru a se estompa eroziunea solului,
introducerea schemelor de audit ambiental, efectuarea de studii și proiecte care să
reducă amprenta ecologică.
269
2. Problemele semnalate în județul Gorj
Infrastructura regionala
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Soseaua de centura atat pe partea de Est cat si pe partea de Vest
1. Proiect de stramutare a depozitului de carbune 2. s-a inceput pe un singur fir si acela pe jumatate in partea de S-
V-N a centurii orasului 3. Continuarea primariei pe al doilea fir(sens) de mers si
finalizarea iluminatiei stradale si pietonale
1. infrastructura rutiera (drumuri+semnalizare) degradata
2. infrastructura sociala inexistenta (camine de batrani, centre sociale)
3. infrastructura educationala subdimensionata in spatiu, neconforma procesului instructiv-educativ
1. reabilitare drumuri judetene, drumuri si strazi 2. realizare centre de zi si camine de batrani 3. realizare campus scolar, cresa si gradinita
1. Transport drumuri si cai de acces slab modernizate 2. Utilitati-dificultati de dezvoltare a utilitatilor (apa,
canalizare) datorita zonei montane in puncte extreme
3. sanatate – lipsa unui spital 4. mediul economic, monoeconomic – lipsa locurilor
de munca (PRIMARIA BUMBESTI JIU)
1. proiecte pentru modernizarea cailor (drumurilor) de acces 2. proiecte integrate de dezvoltare a utilitatilor 3. redeschiderea unitatii spitalicesti existente 4. proiecte pentru eficentizarea resurselor economice disponibile
1. Transport : „rute transport” slabe, drumuri nemodernizate pentru accesul la terenuri pentru investitii
2. utilitati insuficiente: apa, curent, canalizare, gaze in zonele cu potential de dezvoltare economic-social
3. servicii sociale: slaba calitate, nediversificata, punctuale
(PRIMARIA TG JIU)
1. proiecte integrate „rute marfa”, „rute rapide” 2. modernizare drumuri „target-uri” 3. proiecte de „viabilizare” terenuri (asigurare utilitati, acces) 4. proiecte integrate (in componente complexe)
1. Interconectarea defectuara a drumurilor judetene in cadrul regiunii
2. Infrastructura de servicii nu ofera o gama larga care sa se adreseze populatiei
(INSTITUTIA PREFECTULUI) 1. Insuficienta fondurilor alocate pe POR, axa 2, DMI
2.1, fata de nivelul nevoilor. 2. inexistenta fondurilor pentru crearea unui centru de
informare si promovare turistica la nivel judetean; 3. insuficienta fondurilor alocate prin POR, axa 3 –
sanatate; 4. dezvoltare slaba a sistemului de alimentare cu apa si
canalizare. (Consiliul Judetean)
5. proiecte comune de infrastructura intre judetele regiunii’ 6. proiecte pilot in domeniul serviciilor 1. Alocarea de fonduri, proportionale cu necesarul in domeniul
dezvoltarii infrastructurii de transport 2. alocarea de fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea si
sistemul de alimentare cu apa si canalizare; 3. dezvoltarea sistemului de transport aerian prin infiintarea unui
aeroport in fiecare judet din regiunea Oltenia pentru a facilita legatura cu zonele turistice
1. infrastructura invechita in toate domeniile : drumuri, apa, invatamant, sanatate
2. resursa umana (Primaria Bustuchin)
1. obtinerea formalitatilor europene pentru atragerea fondurilor europene
2. calificarea resursei umane prin participarea la programe europene, nationale pentru a se plia la nou
1. modernizare si largire DN66
270
1. Drum national 66 necorespunzator 2. infrastructura rutiera necorespunzatoare in zona
submontana 3. apa, canal, salubrizare in rural 4. PUG-PUZ (Directia Judeteana de Statistica Gorj)
2. drum national in zona submontana cu impact prioritar asupra turismului si al unor activitati industriale pentru punerea in valoare a resurselor minerale in zona montana
3. corelare proiecte necesitati pentru dezvoltare locala 4. fundamentare PUG-PUZ
Infrastructura regională a județului Gorj se află la un nivel insuficient de
dezvoltare. Acest aspect este sesizat atât la nivelul fiecărei localități, dar și la nivelul
ansamblului județului.
Problemele sesizate de membrii grupului de lucru se referă la infrastructura
rutieră degradată, inexistența unei șosele de centură completă a municipiului Tg. Jiu,
lipsa unei infrastructuri sociale, precum căminele de bătrâni și centrele sociale, o
infrastructură educațională subdimensionată și care nu corespunde standardelor unui
învățământ de calitate.
În localități precum Bumbești Jiu a fost semnalată infrastructura de sănătate
subdimensionată și închiderea spitalului din localitate.
Relieful accidentat din zona muntoasă ridică probleme în dezvoltarea rețelei de
utilități (apă curentă și canalizare). Drumurile județene nu sunt conectate
corespunzător, fapt care afectează circulația persoanelor și a mărfurilor între agenții
economici.
Propunerile enumerate vizează efectuarea de investiții din surse proprii și
finanțare europeană suficiente în modernizarea infrastructurii rutiere, a utilităților, a
modernizării infrastructurii de învățământ, asigurarea unei asistențe medicale de
calitate în toate localitățile Olteniei. În plus, a fost menționată dezvoltarea infrastructurii
de transport prin construirea de aeroporturi în fiecare județ.
A fost menționată necesitatea reactualizării PUG și PUZ pentru corelarea
investițiilor cu necesitățile de dezvoltare regională.
271
Pentru a se asigura întregul program de dezvoltare a infrastructurii județene a
fost semnalată nevoia pregătirii resurselor umane specializate în atragerea finanțărilor
europene.
Competitivitate economică, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. structura de agrement turistic ineficienta si neechilibrata sezonier
1. dezvoltarea si punerea in valoare a elementelor de interes turistic ce se pot constitui in produse turistice specifice zonei si sezonului
1. insuficienta fondurilor alocate sectoarelor private;
2. infrastructura de primire-cazare slab dezvoltata;
3. lipsa institutiilor de cercetare-dezvoltare-inovare in judetul Gorj
4. neimplicarea mediului academic din judetul Gorj in dezvoltarea turismului, economic si dezvoltarii parteneriatului public-privat;
5. cadrul neadecvat dezvoltarii parteneriatelor public-private;
6. lipsa investitiilor straine in judetul Gorj; 7. lipsa unor pachete turistice in judetul Gorj
1. alocarea de fonduri nerambursabile pentru sustinerea si dezvoltarea sectorului economic;
2. crearea de facilitati fiscale in scopul atragerii de investitii
3. modificarea si completarea cadrului legislativ in sensul largirii cadrului de activitati aplicabile PPP
4. crearea unui brand de zona, de ex Constantin Brancusi
5. proiecte de investitii in zonele de agrement si petrecerea timpului liber
Județul Gorj deține un potențial turistic semnificativ din întreaga regiune a
Olteniei. Problemele semnalate în legătură cu acest domeniu de activitate economică se
referă la insuficiența finanțării sectorului privat din domeniu, o infrastructură de cazare
slab dezvoltată, lipsa instituțiilor de cercetare-inovare, implicarea redusă a mediului
academic din județul Gorj în dezvoltarea acestui sector de activitate, lipsa unui pachet
de servicii turistice corespunzător la nivel județean și un nivel redus al investițiilor
străine. De asemenea, în județ nu există instituții specializate în domeniul cercetării,
inovării și dezvoltării.
Soluțiile pentru dezvoltarea turismului județean vizează investiții în crearea unor
branduri locale (de exemplu Constantin Brâncuși), facilități fiscale pentru investițiile din
272
domeniul turismului și cercetării, dezvoltarea unor parteneriate public-private pentru
dezvoltarea celor două sectoare și creșterea competitivității economice și dezvoltarea
unor zone de agrement și petrecere a timpului liber.
273
Resurse umane, piata muncii, servicii sociale
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. firme care realizeaza cursuri de formare continua fara sa asigure un nivel inalt de calificare
2. nu exista o corelare foarte buna intre specializarile din IPT si piata muncii
3. neimplicarea agentilor economici in formarea elevilor pe diferite specializari
ISJ Gorj
1. cursuri de formare continua pentru specializari
solicitate de piata muncii, altele decat cele scolarizate prin invatamantul IPT
2. exigenta suplimentara la examenele de absolvire de la cursurile de formare continua(majoritatea doresc doar diploma)
1. pregatire profesionala adecvata activitatii economice
2. invatamant profesional necorespunzator cerintelor pietei
3. activitati economice extensive 4. judet monoindustrial 5. functiile publice de conducere pe criterii
publice (DJ Statistica Gorj)
1. invatamant profesional adaptat cerintelor pietei 2. stimularea cresterii demografice 3. depolitizarea functiilor de conducere publice 4. pregatire profesionala continua 5. evaluare 6. stabilitate 7. promovare pe criterii strict profesionale
1. personal medico – sanitar insuficient, specialitati medicale deficitare la nivelul spitalelor judetene
2. servicii de ingrijire la domiciliu slab dezvoltate
3. numar insificient de mediatori sanitari (comunitati rromi) si asistenti comunitari in zone de acces dificil la servicii medicale
4. imbunatatire conditiilor igienico-sanitare in unitatea de protectie a copilului, de recuperare neuropsihica a persoanelor cu dizabilitati si afectiuni neuropsihice
5. centre de permanenta, institutii pentru persoane varstnice, putine si nereabilitate (Directia de Sanatate Publica Gorj )
1. demersuri de catre menegerii spitalelor pentru crearea de sectii si posturi, cu scoaterea la concurs pentru personal medical suplimentar si cadre medicale sanitare in specialitati medicale deficitare
2. dezvoltarea unor servicii de ingrijire la domiciliu prin crearea unor conditii corespunzatoare si legislative
3. cursuri de instruire si perfectionare pentru cresterea numarului de mediatori sanitari si asistenti comunitari cu implicarea administratiilor publice locale in crearea de locuri de munca
4. proiecte de reabilitare, modernizare, construire a unor complexe de ingrijire a acestor persoane
5. proiecte de infiintare a unor institutii de ingrijire persoane varstnice si a unor centre de permanenta care sa degreveze spitalele si serviciile de urgenta si ambulanta judeteana
6. retea de promovare a sanatatii, a promovarii unui comportament de viata(mediul ambiant, factori alimentari, mediul de munca si de invatamant) slab dezvoltat prin personal de specialitate deficitar si alocare de fonduri si dotari cu aparatura de laborator deficitara
7. cursuri de perfectionare a personalului medico-sanitar de specialitate, finantarea unor proiecte pentru promovarea unui stil de viata sanatos, dotarea cu aparatura de laborator pentru efectuarea unor determinari a unor noxe din mediu, a unor componenti alimentari cu impact negativ asupra sanatatii.
274
În acest domeniu au fost semnalate o serie de probleme de fond, care afectează
toate orașele județului. Astfel, au fost menționate neconcordanțele dintre specializările
dobândite în școli și cerințele de pe piața muncii, insuficiența personalului medico-
sanitar din județ, precum și o slabă calitate a condițiilor igienico-sanitare în instituțiile de
protecție a copilului și a celor de recuperare neuropsihică a persoanelor cu dizabilități și
afecțiuni neuropsihice.
Măsurile propuse pentru ameliorarea acestor probleme se referă la organizarea
unor cursuri de formare continuă, de recalificare și reconversie profesională în
concordanță cu transformările de pe piața muncii și diversificarea activităților
economice, creșterea exigențelor cursurilor de formare continuă pentru a se evita
obținerea unor diplome fără competențele necesare desfășurării activităților.
În județul Gorj a fost semnalată lipsa sau insuficiența unor servicii de îngrijire la
domiciliu, un număr redus de mediatori sanitari și asistenți comunitari, realizarea unor
cursuri de specializare a personalului medico-sanitar existent în promovarea unui stil de
viață sănătos, dotarea cu aparatură de laborator pentru determinarea impactului
noxelor asupra mediului și a populației.
Agricultura si dezvoltarea rurală
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. lipsa forta de munca 2. imbunatatirea populatiei 3. lipsa pregatire profesionala in domeniul
agricol (licee agricole, mestesugari) 4. lipsa piata de desfacere a produselor
agricole 5. legislatie stufoasa 6. fonduri europene insuficente (fonduri
europene putine decat valoarea proiectelor eligibile)
Camera agricola judeteana Gorj
1. simplificarea legislatiei privind agricultura 2. marirea fondurilor europene legislatia privind scolile profesionale cu fonduri europene (infiintarea de scoli profesionale) 3. stimularea tinerilor pentru stabilirea in
mediul rural 4. intocmirea proiectelor privind accesarea de
fonduri europene 5. sa fie intocmite tinandu-se cont de zona
geografica a judetului
275
1. lipsa evidenta clara a terenurilor agricole si a modului de utilizare a acestora
2. faramitarea suprafetelor agricole 3. exploatatiile agricole mici de subzistenta 4. degradarea solului in zonele miniere 5. poluarea in aceste zone
Directia Judeteana Statistica Gorj
1. registre agricole competente si corecte 2. subventii 3. utilizarea terenurilor in comun 4. exploatatii agricole 5. diversificarea activitatilor cu valorificarea
productiei agricole 6. activitatile neagricole 7. redarea in circuitul agricol a suprafetelor
afiliate 8. tehnologii de imbunatatire a mediului 9. extindere spatii verzi, impadurire
Dezvoltarea rurală a județului Gorj este afectată de lipsa unor unități
educaționale specializate în calificarea profesională a populației din mediul rural (licee
agricole, școli meșteșugărești), lipsa piețelor de desfacere pentru produsele agricole,
fonduri europene insuficiente în raport cu proiectele eligibile. De asemenea, au fost
menționate lipsa unei evidențe clare a terenurilor agricole și a modalităților de utilizare
ale acestora, fărâmițarea suprafețelor agricole, numărul mare al exploatațiilor agricole
mici de subzistență, degradarea solurilor din zonele miniere.
Soluțiile pentru această gamă de probleme au fost simplificarea legislației privind
agricultura, creșterea finanțărilor pentru dezvoltarea investițiilor din mediul rural,
acordarea de facilități pentru stabilirea tinerilor în mediul rural.
Pentru creșterea capacității de planificare a dezvoltării teritoriale este necesară
realizarea unor registre agricole corecte, asocierea producătorilor, dezvoltarea
sectoarelor de activitate non-agricole în mediul rural, redarea în circuitul agricol a
suprafețelor de teren nefolosite, aplicarea unor tehnologii de îmbunătățire a mediului și
extinderea spațiilor verzi și a zonelor împădurite
276
Mediu si dezvoltare durabilă
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. perdea de protectie impotriva poluarii 2. termocentrala 3. groapa de cenusa 4. depozit de carbune 5. cariere si puncte ....
1. proiecte de captare a suspensiilor de pulberi in aer (praf)
2. imprejmuirea depozitului si acoperirea pentru reducerea poluarii ........
1. grad redus de colectare selectiva a deseurilor 2. poluare ridicata a apei, aerului, solului datorata
termocentralei 3. lipsa statie de tratare epurare a apei/sistem
integrat, apa, canal la nivel de oraș
1. campanii de constientizare, achizitie de pubele, modernizare statie de sortare si transfer, plan de masuri si proiecte de modernizare a CET
2. proiecte de reabilitare a infrastructurii de apa, canal, epurare, tratare
1. calitatea aerului in unele zone urbane: Tg. Jiu, Rovinari, Motru
2. Poluarea apelor 3. procentul scazut de colectare selectiva a
deseurilor
1. retehnologizarea proceselor tehnologice care contribuie la poluare
2. modernizarea drumurilor si achizitionarea de mijloace de tranport in comun moderne
3. lipsa canalizarii si a instalatilor de epurare in multe localitati
4. derularea unor programe de constientizare a intregii populatii privind colectarea deseurilor
1. poluarea- tehnica invechita
1. scrierea proiectelor pentru obtinerea fondurilor pe masura lansata de Ministerul Mediului pentru reducerea poluarii in zonele industriale
1. Eficienta energetica- deficitara 2. spatii verzi producatoare de oxigen insuficiente 3. poluarea aerului in orase (emisii de CO2 si Nox) –
mare (Primaria Tg Jiu)
1. campanii de constientizare 2. finantarea unor programe de control ale autoritatii
locale pentru verificarea respectarii normelor(izolatii, sisteme de incalzire) la toate tipurile de cladiri
3. proiecte pentru plantari, redare in circuit a terenurilor poluate/uzate/defrisate plus terase verzi pe cladiri
4. finantarea proiectelor de modernizare a aprcului auto- transport in comun plus campanii pentru promovarea utilizarii acestuia
1. monitorizare slaba a indicatorilor de mediu in cazul marilor poluatori pentru a se lua masurile de corectie necesare in timp util
2. lipsa unor strategii locale de dezvoltare durabila 3. lipsa unor proiecte strategie de mare anvergura
care sa concentreze si activitati profitabile cu tehnologii ridicate
4. lipsa unor proiecte tip care sa foloseasca ca sursa de inspiratie pentru cetateni sau intreprinzatori privati
1. realoizarea unui proiect integrat la nivelul judetului Gorj administrat de o entitate publica, datele gestionate fiind distribuite on line tuturor cetatenilor
2. alocarea de resurse in cadrul bugetelor locale pentru realizarea unor strategii profesioniste
3. crearea de asocieri sau parteneriate atat la nivelul autoritatilor publice cat si la nivelul intreprinzatorilor privati
4. o mai mare putere financiara acordata firmelor de consultatnta, institutelor de cercetare (linii de finantare dedicate segmentului de consultatnta
1. sisteme de colectare si reciclare a deseurilor slab dezvoltate;
2. gropi de gunoi neconforme , neinchise din lipsa de fonduri
1. alocarea de fonduri pentru nevoile estimate, nu pe actiuni ce nu pot fi accesate;
2. modificari legislative cu privire la zonele protejate (Natura 2000)
277
3. lipsa investitiilor in incineratoarea de deseuri; 4. lipsa implicarii a Regiei Apelor Romane in
fluidizarea si indiguirea apelor curgatoare (CJ Gorj)
3. campania de informare si constientizare a populatiei cu privire la protectia mediului
Datorită predominanței zonelor monoindustriale bazate pe industria extractivă
există zone extinse în județul Gorj afectate de poluare, care generează o calitate scăzută
a aerului în orașe precum Tg. Jiu, Rovinari, Motru. Instalațiile destinate reducerii poluării
sunt învechite și depășite fizic și moral. Existența unor depozite mari de cenușă și
cărbune afectează calitatea apei, solului și aerului, colectarea selectivă a deșeurilor este
redusă, iar stațiile de tratare și epurare a apei nu există.
Pentru ameliorarea problemelor de mediu datorate specificului județean sunt
necesare proiecte destinate dezvoltării instalațiilor de captare a suspensiilor de pulberi
din aer, retehnologizarea agenților economici, creșterea finanțării în proiecte care
vizează protecția mediului, elaborarea unor campanii de conștientizare a populației și
agenților economici cu privire la importanța protejării mediului, investiții în extinderea
spațiilor verzi și a zonelor împădurite pentru îmbunătățirea calității mediului.
278
3. Problemele semnalate în județul Mehedinți
Infrastructura regională
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE/ PROPUNERI
INSTITUTII
1. Infrastructura de transport
insuficient reabilitata 2. Infrastructura scolara-
reabilitare scoli, gradinite 3. Insuficienta abordare a
infrastructurii de sanatate – dispensare, spitale
4. Insuficienta dotare a infrastructurii sociale
1. Alocare financiară la nivelul
cerintelor pentru fiecare infrastructura enumerata
Propuneri . Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură Calculul plus valorii pe care fiecare investiție îl aduce în dezvoltarea comunității și județului Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul. Analiza impactului asupra mediului de afaceri . 2. Scurtarea perioadei de evaluare
a proiectelor
-
1. Infrastructura 2. Locuri de munca 3. Sanatate 4. Informare turistica 5. Piete agroalimentare
1. Proiecte in asteptare
2. Proiecte pentru turism
Propuneri . Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul. Analiza impactului asupra mediului de afaceri . Analiza cheltuielilor de sănătate ale
populației precum și a limitelor
sistemului de sănătate județean.
Estimarea necesarului de investiții în
infrastructura sanitară pentru
Primaria Baia de Arama
279
atingerea standardelor europene.
Estimarea plus valorii realizate prin
investiții în turism asupra veniturilor
la bugetele locale, a numărului de
locuri de muncă nou create, asupra
promovării regiunii și a zonei.
Analiza clară a relației dintre numărul
persoanelor înregistrate ca șomeri și
a gradului de ocupare a populației.
Evaluarea gradului de utilizare a
resurselor umane din județ, precum
și a domeniilor generale de pregătire
ale acestora. Favorizarea investițiilor
pentru domeniile în care populația
are calificări. Investiția în programe
de formare profesională continuă
pentru ca populația care are calificări
în domenii fără căutare pe piața
muncii să se recalifice în timp util în
noi meserii care cresc probabilitatea
de angajare.
Multiplicarea cursurilor de
antreprenoriat pentru populația din
mediul rural sau a eclei cu studii
medii sau superioare.
1. Proiecte pentru realizarea unei biblioteci judetene moderne si reunirea tuturor institutiilor de cultura intr-un singur sediu
280
1. Infrastructura si infrastructura turistica in zona de sud-est a jud. Mehedinti
2. Reabilitarea porturilor turistice si de calatori
3. Punerea in valoare a monumentelor istorice medievale
1. Retele de canalizare si statii de
epurare degradate, efectele
afectand atat sanatatea
populatiei cat si mediul
inconjurator
2. Cresterea suprafetei intravilane
implica aparitia in orase a unor
zone lipsite de facilitatea
canalizarii
3. Lipsa infrastructurii de
agrement si intretinere a
sanatatii pe perioada iernii pt
copii si tineri (piscine) in
anumite zone din regiune
1. Reabilitarea si modernizarea
drumurilor comunale si
judetene din sudul judetului
2. Punerea in valoare a
obiectivelor istorice si
siturilor arheologice din
sudul judetului
3. Punerea in valoare a insulei
Simian si promovarea unei
noi destinatii turistice
1. Favorizarea investitiilor
pentru canalizare in zonele
private de aceasta facilitate,
dar si in zonele in care a
crescut pericolul afectarii
mediului inconjurator ca
urmare a vechimii
instalatiilor (retelei)
2. Construirea unor centre
pentru dezvoltarea fizica si
ocrotirea sanatatii copiilor si
tinerilor prin inot (piscine,
cursuri de inot)
-
-
Infrastructura din orașele județului Mehedinți este insuficientă în raport cu
mărimea și structura nevoilor. Investițiile demarate trebuie continuate pentru
reabilitarea completă a infrastructurii rutiere, pentru dotarea și reabilitarea școlilor, a
unităților sanitare și de interes social. Există o suprafață extinsă a orașului în care nu
există canalizare, iar instituțiile de cultură nu beneficiază de sedii corespunzătoare.
Realizarea unei biblioteci județene ar fi, în acest caz, o soluție inspirată pentru
dezvoltarea acestui domeniu, iar una dintre propuneri vizează concentrarea întregii
infrastructuri culturale într-un singur sediu modern și care să corespundă așteptărilor
populației.
281
Pentru ameliorarea acestor probleme au fost propuse, din partea participanților
la grupurile de lucru, o serie de investiții precum evaluarea costurilor totale presupuse
de modernizarea și extinderea infrastructurii urbane, calculul plus valorii pe care fiecare
investiție o aduce pentru dezvoltarea comunităților, evaluarea impactului fiecărei
investiții asupra mediului și identificarea impactului pe care fiecare investiție o are
asupra mediului de afaceri.
Competitivitate economică, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
INSTITUTII
1. Inexistenta unui centru de afaceri care sa sprijine IMM-urile
2. Slaba promovare a produselor turistice
3. Insificienta fondurilor pentru reabilitarea fatadelor cladirilor de patrimoniu si alte obiecte ale patrimoniului (monumente etc.)
4. nepunerea in valoare a resurselor naturale si antropice
5. Lipsa sau slaba pregatire a operatorilor de turism
1. Campanii de promovare 2. Proiecte de reabilitare 3. Alocarea de fonduri
suplimentare pentru dezvoltarea turismului
4. Valorificarea resurselor naturale (Baza de tratament Schela Cladovei)
5. Crearea unui centru de afaceri
-
Indicatorii economici plasează județul Mehedinți în rândul celor mai sărace zone
din România. În comparație cu celelalte județe ale Olteniei se observă că are cel mai
redus număr de agenți economici, iar potențialul natural este subtilizat.
Activitățile turistice contribuie în mică măsură, față de potențialul real, la
creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor județene, operatorii din turism
nu sunt specializați în atragerea unui număr ridicat de turiști, iar patrimoniul istoric nu
este reabilitat pentru a fi pus în valoare în cadrul circuitelor turistice.
282
Pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare campanii de promovarea
intensă a zonelor cu potențial turistic, crearea unui centru de afaceri necesar sprijinirii
IMM-urilor și investitorilor, reabilitarea clădirilor reprezentative și a obiectivelor
turistice. O altă direcție de dezvoltare se referă la valorificarea resurselor naturale
balneoclimaterice, fapt ce ar determina diversificarea ofertei turistice a județului și
extinderea acesteia pentru un an întreg.
283
Resurse umane, piata muncii, servicii sociale
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
INSTITUTII
1. Scaderea ponderii populatiei tinere 2. Cresterea somajului 3. Scaderea numarului de elevi si implicit
a cadrelor didactice
1. Populatia imbatranita, populatia activa
mica
1. Proiecte care sa ataraga studentii din anii terminali sa revina in orasul natal
2. Proiecte care sa creeze locuri de munca 3. Proiecte care sa faciliteze accesul la
educatie al copiilor care provin din familii sarace
-
1. Proiectele din actuala runda au fost
negociate in asa fel incat nu se pot crea servicii noi decat pe langa alte servicii existente existente ceea ce a fost o stagnare a dezvoltarii de servicii sociale conform nevoilor identificate in judet
Sa se tina cont de noile negocieri, ca este
nevoie de dezvoltare a serviciilor sociale de
sine statatoare, conform strategiei judetului
(ex. locuinte protejate, locuinte sociale
pentru tinerii din sistemul de protectie a
copilului, centru de ingrijire temporara pentru
copiii din asistenta maternala, ateliere
protejate,adaposturi de noapte)
1. Somaj ridicat in judetul Mehedinti 2. Rata ridicata a somajului
3. Numarul mare de someri cu domiciliul in
mediul rural
4. Lipsa investitiilor creatoare de locuri de
munca in mediul rural
5. Populatia imbatranita, populatia activa
mica
6. accesarea locurilor de munca din madiul
urban se face cu greutate din lipsa
mijloacelor de transport si cazare
7. locurile de munca vacante sunt
concentrate in Dr. Tr. Sv.
8. Acces greu al somerilor venind la cursuri
de calificare/recalificare datorita studiilor
incomplete
1. Necesitatea unor masuri privind
dezvoltarea infrastructurii de afaceri
pentru atragerea de investitii si implicit
cresterea numarului locurilor de munca,
implementarea unor proiecte din
domeniul economic cu acest scop
2. Necesitatea unei corelari intre proiectele
finantate (FSE) pentru dezvoltarea
resurselor umane si cele destinate
dezvoltarii comunitare, economice(FEDR
3. investitii mai ales in mediul rural pentru
crearea locurilor de munca si cresterea
ocuparii
4. Investitii in agricultura, tot in mediul rural,
mai ales in domeniul prelucrarii
produselor agricole primare (stimularea
investitorilor adevarati care investesc in
mediul rural)
5. proiecte care sa vizeze incluziunea sociala
6. proiecte care sa vizeze cresterea
mobilitatii fortei de munca
-
284
Piața forței de muncă din județ este restrânsă, iar ca o caracteristică a județului
majoritatea locurilor de muncă sunt concentrate în reședința județului Tr. Severin.
Mediul urban este afectat de un șomaj ridicat, iar șomajul rural este de asemenea,
destul de ridicat. Declinul demografic se face deja simțit prin scăderea populației, în
special a generațiilor tinere ceea ce a determinat reducerea numărului de elevi, iar pe
ansamblu populația orașelor este îmbătrânită.
Nivelul de educație al populației este scăzut, ceea ce reduce oportunitățile de
angajare și dobândire a unor noi locuri de muncă. Infrastructura de transport deficitară
ridică dificultăți mobilității indivizilor aflați în căutarea unor noi locuri de muncă, sau
care caută să-și dobândească noi calificări.
Există și piedici suplimentare în dezvoltarea unor noi servicii sociale datorită
limitării posibilităților de a crea noi servicii alături de cele existente.
Pentru echilibrarea problemelor de pe piața muncii sunt necesare, în opinia
participanților la grupurile de lucru, programe pentru a favoriza reîntoarcerea tinerilor
în localitățile natale, în special a absolvenților de studii superioare. Agenții economici ce
creează locuri de muncă trebuie să beneficieze de facilități în derularea activităților, iar
investițiile în mediul rural trebuie încurajate pentru dezvoltarea unei economii
alternative.
Dezvoltarea infrastructurii sociale presupune înființarea unor locuințe sociale
pentru tinerii din sistemul de protecție a copilului, centru de îngrijire temporară pentru
copiii aflați în asistență maternală, ateliere protejate, adăposturi de noapte etc.
285
Agricultura si dezvoltarea rurală
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
INSTITUTII
1. Finalizarea dezvoltarii Laboratorului Sanitar Veterniar
2. Circumscriptiile Sanitar Veterinare Zonale- nu ...... sedii
3. Stimulare accesare sediu pentru circumscriptiile sanitar veterninare ale medicilor veterinari de libera practica
1. Obtinerea de fonduri/ proiect de modernizare
2. Accesare fonduri pentru amenajare sedii
3. Accesare fonduri
-
1. Lipsa sistemelor de irigatii 2. Lipsa pietelor de gros
-
-
1. Farmitarea excesiva a proprietatii 2. Lipsa dotarii fermelor pentru o
agricultura performanta 3. Dependenta totala fata de
conditiile climatice (lipsa sursa sau alternative de apa)
4. Insuficienta organizare (putine asociatii si ferme mari profesionale)
1. Comasarea terenurilor sub
forma de asociatii sau ferme
individuale da marime medie
sau mare
2. Accesarea tuturor masurilor
de dezvoltare rurala(141,
112, 322, 125 etc)
3. Folosirea mai eficienta a
platilor SAPS si servirea la
subventie pe ... care s-a
dovedit a fi eficienta de-a
lungul timpului
4. Realizarea unor proiecte de
anvergura pentru captarea
raurilor interioare si a cura
permanent apa pentru
irigatii (atunci cand este
nevoie)
Nivelul de dezvoltare al agriculturii este destul de redus din punct de vedere al
producției agricole. Dezvoltarea rurală este condiționată de investițiile în modernizare,
286
comasarea terenurilor sub forma de asociații sau ferme individuale, asigurarea de
subvenții pentru producătorii agricoli, dezvoltarea unor sisteme de irigații.
Mediu si dezvoltare durabilă
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
INSTITUTII
1. Tehnologii inadecvate in tratarea apei,
care nu asigura distribuirea unei ape populatiei care sa se incadreze in normele stabilite de Directiva Europeana de apa potabila transpusa de Legea 458/2002 (ex. orasul Strehaia, amoniac peste/ limita-sursa fiind telurica + comanda)
2. Lipsa statiilor de epurare a apelor reziduale care provin de la laboratorul Spitalului Judetean de Urgenta a Sectiei TBC si sectiei de boli contagioase.
3. Colectarea selectiva deficitara a rezidurilor solide menajere la nivel de municipiu.
1. Proiecte care sa asigure tratarea
corespunzatoare a apei (studii conform HGR 974/2004)
2. Epurarea, inclusiv dezinfectia acestor ape reziduale (conform ord. MS 536/97)
3. Constientizarea populatiei, a instalatiilor publice, eventual un proiect privind avantajele colectarii selective (sociale, economice etc.) comparatic intre cele doua regiuni (unde se colecteaza selectiv si unde nu)
DSP Mehedinti
1. Suprafata mica rezervata spatiilor verzi 2. Nivel ridicat al poluarii generat de
cenusa de la Romag Termo
1. Plantarea de arbori /arbusti pe
toate suprafetele disponibile
2. Masuri tehnice de reducere a
emisiilor de cenusa.
3. Masuri de fixare a holdei de cenusa
prin acoperirea cu vegetatie
4. Este posibil ca nu toate suprafetetle
cu spatii verzi sa fie inventariate si
protejate prin datele statistice
Problemele de mediu sunt complexe în Mehedinți, în special în Dr. Tr. Severin și
Strehaia. Instalațiile de tratare a apei se bazează pe tehnologii învechite ceea ce
determină o calitate scăzută a apei potabile. Nu există stații de epurare pentru apele
287
reziduale ale Secției TBC din Spitalul Județean de Urgență. Spațiile verzi au o suprafață
mică, iar întreprinderile existente poluează peste limitele normale.
Alături de investițiile destinate problemelor menționate anterior sunt necesare și
activități de conștientizare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor.
Pentru reducerea efectelor negative generate de poluare sunt necesare creșterea
suprafețelor destinate spațiilor verzi, precum și acoperirea uniformă a suprafețelor
orașelor cu utilități urbane modernizate și adaptate la nevoile populației.
4. Problemele semnalate în județul Olt
Infrastructura regională
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
PARTICIPANTI PROPUNERI
PARTICIPANTI
ADR PROPUNERI
INFRASTRUCTURA URBANA 1. Drumuri judetene, locale 2. Canalizare, statii de epurare 3. Eroziune accentuata a malurilor Dunarii 4. Strazi, drumuri proaste 5. Parcuri degradate 6. Apa/ canal/epurare 7. Deseuri, colectare selectiva 8. Infrastructura de transport insuficient
dezvoltata (lipsa unor proiecte importante de dezvoltare a infrastructurii de transport in Regiune: gen drum expres, autostrada)
9. Infrastructura de utilitati (apa, canal, gaze) slab dezvoltatat
10. Retea de drumuri judetene care nu este interconectata la nivel regional (nu este uniform dezvoltata, fara legaturi in retea)
INFRASTRUCTURA ȘCOLARĂ Infrastructura sociala insuficient dezvoltata
INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE 1. Infrastructura sanatatii 2. Infrastructura de sanatate – slab
dezvoltata CULTURA 1. Degradare muzeu , muzeu Sucidava
a. Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii
b. Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură.
c. Calculul plus valorii pe care fiecare investiție îl aduce în dezvoltarea comunității și județului
d. Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul.
e. Analiza impactului investițiilor în infrastructură asupra mediului de afaceri .
f. Identificarea liniilor de finanțare necesare acoperirii necesarului de investiții pentru fiecare componentă a infrastructurii
g. Calculul sumei totale necesare pentru investiții în infrastructură
h. Analiza impactului asupra anumitor indicatori sociali, economici și de mediu. Stabilirea unor criterii și a etapelor de atingere a acestora acolo unde este cazul.
288
Infrastructura urbană a județului Olt este insuficient dezvoltată pentru nevoile
prezentului. Rețelele de străzi au o lungime redusă, neacoperind toate zonele orașelor,
drumurile județene, esențiale pentru exercitarea funcțiilor urbane în arealul rural, au o
stare necorespunzătoare, instalațiile de aducțiune a apei și canalizările sunt
subdimensionate în raport cu nevoile de dezvoltare ale orașelor.
Reformele din sistemul educațional nu au fost suficiente pentru creșterea calității
învățământului fiind orientate doar spre optimizarea costurilor și reducerea
cheltuielilor. Dotările moderne lipsesc sau sunt insuficiente.
Distribuția unităților medicale este inegală în județ, iar dotările existente nu se
află la standarde moderne.
În plan cultural sunt neglijate instituții de cultură precum muzeul de la Sucidava.
Îmbunătățirea acestei stări de fapt presupune investiții în modernizarea
infrastructurii orașelor, dezvoltarea acesteia acolo unde este insuficientă sau nu există.
Este necesară, de asemenea, o prioritizare a investițiilor în infrastructură în funcție de
impactul pe care acestea îl au asupra mediului de afaceri.
Referitor la sistemele de sănătate și educație sunt necesare analiza nevoilor
populației, a preponderenței anumitor afecțiuni asupra populației și cauzelor acestora,
iar nevoile educaționale ale populației trebuie corelate cu tipul investițiilor în județ
pentru a se asigura resursele umane necesare atragerii de investiții.
289
Competitivitate economica, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE
NECESARE
ADR PROPUNERI
ECONOMIE Fără mențiuni
-
i. Dezvoltarea unor centre de afaceri și informare
ii. Acțiuni de promovare a oportunităților investiționale în județ
iii. Implicarea agenților economici în elaborarea politicilor economice din județ
iv. Facilitați pentru investitori v. Dezvoltarea de parteneriate public-privat în
acțiuni de interes public vi. Dezvoltarea unor programe de ucenicie pentru
elevii din licee,i alte forme de învățământ vocaționale și pentru studenți
vii. Crearea unei infrastructuri turistice de calitate la standarde internaționale
viii. Calificarea în servicii turistice a unui număr suficient de persoane
ix. Dezvoltarea unui sistem de pregătire în antreprenoriat turistic a celor interesați
x. Inițierea unor programe de turism tematic xi. Promovarea identității culturale a zonei și a
oportunităților turistice xii. Combinarea turismului istoric cu cel de loisir
xiii. Dezvoltarea capacităților de turism balnear xiv. Transformarea site-urilor arheologice în
obiective turistice permanente
290
Resurse umane, piata muncii, servicii sociale
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE
NECESARE
ADR PROPUNERI
EDUCAȚIE 1. Reabilitarea termica a scolilor 2. Dotare cu retele de canalizare ,
grupuri sanitare, apa potabila, termoficare eficienta (inclusiv alternative)
3. Extinderea, reabilitarea spatiilor scolare
4. Corelarea deficienta a ofertei educationale cu piata muncii si tendintele pe termen mediu si lung 1. Numar copii plasati in institutii
publice
PLANIFICAREA FINANȚĂRILOR 1. Resurse umane insuficient
pregatite in implementarea proiectelor si automat accesarea de fonduri nerambursabile (persoanal necalificat in realizarea de fonduri)
ASISTENȚĂ SOCIALĂ 1. Cresterea calitatii vietii
persoanelor adulte din Centrele
rezidentiale
2. Servicii sociale nou create
1. Proiecte de infrastructura pentru educatie
2. Corelarea fondurilor (ex. crestrea procentului FEDR in proiectele POSDRU pentru asigurarea functionalitatii) Stimularea agentilor economici pentru implicarea in proiectele specifice
1. Investiții majore în infrastructura educațională
2. Pregătirea unui număr suficient de specialiști în atragerea finanțărilor și implementarea proiectelor europene
3. Îmbunătățirea sistemului de asistență socială
4. Crearea de noi servicii sociale
Dezvoltarea resurselor umane reprezintă unul dintre obiectivele cele mai
importante ale unei politici de dezvoltare regională sau locală eficientă. Acest lucru se
datorează importanței pe care factorul uman o deține în activarea potențialului local sau
regional. Creșterea economică, a volumului investițiilor, diversificarea activităților
economice sunt rezultatul unui nivel ridicat de educație și existența specialiștilor din
sectoarele de activitate care au potențial investițional în zonă.
291
Pentru susținerea acestui domeniu de activitate sunt necesare investiții în
îmbunătățirea infrastructurii de educație, dezvoltarea sistemului de formare
profesională continuă, a instituțiilor de calificare, recalificare și reconversie profesională
pentru persoanele care au depășit vârsta școlarizării. Dificultățile datorate crizei
economice pot fi depășite prin identificarea unor noi direcții de ocupare a forței de
muncă locale. În plus, politicile de dezvoltare a resurselor umane devin sustenabile în
momentul în care nu se limitează la o singură localitate, ci se adresează întregului areal.
În acest mod orașul își îndeplinește funcțiile urbane prin absorbția forței de muncă
existente și oferirea de alternative față de muncă în agricultură.
Agricultura si dezvoltarea rurală
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE.
PROIECTE NECESARE
PROPUNERI ADR
1. Slaba organizare pentru imbunatatirea retelei, devalorificare a produselor
2. Lipsa sistemelor de irigatii
1. Obținerea unor finanțări suficiente pentru infrastructura instituțională destinată asigurării serviciilor agricole și a siguranței alimentare
2. Asistența în desfacerea produselor
agricole
3. Asistență în înființarea și dezvoltarea fermelor agricole
4. Contractarea anticipată a producției
agricole și furnizarea pe piețele de profil
5. Facilitarea realizării de asocieri sau uniuni de producători
6. Dezvoltarea sistemelor de instruire a
producătorilor pentru înființarea culturilor tehnice și non cerealiere
7. Informarea cu privire la tehnologii și
metode de practicare a agriculturii intensive.
292
Județul Olt are un potențial agricol semnificativ datorită calității solurilor.
Problemele care împiedică eficiența sporită a agriculturii sunt lipsa sistemelor de irigații
și a rețelelor de valorificare a produselor agricole.
Pentru a se favoriza dezvoltarea acestui domeniu de activitate sunt necesare
investiții în înființarea de ferme agricole sau asociații, în mecanizarea lucrărilor agricole
și implementarea de tehnologii moderne și eficiente, în înființarea de culturi
diversificate. La toate acestea sunt necesare politici de sprijin prin asistența desfacerii
produselor agricole și eventual contractarea anticipată a acestora.
Mediu si dezvoltare durabilă
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE
NECESARE
PROPUNERI ADR
Fără mențiuni - 1. Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de mediu 2. Stabilirea unor standarde minimale de asigurare a calității mediului 3. Corelarea investițiilor în economie și dezvoltarea infrastructurii cu cele de protecția mediului
Deși nu există mențiuni din partea participanților la această secțiune menționăm
că sunt necesare stabilirea unor standarde minimale de asigurare a calității mediului,
corelarea investițiilor în economie cu cele necesare protecției mediului. Pentru
asigurarea unui control permanent al parametrilor normali sunt necesare asigurarea
unui sistem permanent de monitorizare ai acestora.
293
5. Problemele semnalate în județul Vâlcea
Infrastructura regională
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
Lipsa unui sistem integrat de date urbane
1. Refacerea sistematica a drumurilor urbane, datorita interventiilor la utilitati ca urmare a unor finantari ale investitiilor cu beneficiarii sau programe (proiecte) distincte.
2. Dezvoltarea afacerilor de familie. 3. Nevalorificarea potentialului turistic
la nivelul judetului Valcea.
1. Promovarea unor proiecte de modernizare a drumurilor urbane si interurbane impreuna cu retelele de utilitati (reabilitari sau extinderi)
2. Dezvoltarea proiectelor de asistenta, informare privind oportunitatea la nivel national si european pentru dezvoltarea unor afaceri de familie
3. Promovarea proiectelor de infrastructura interurbana si a modernizarii statiunilor . Dezvoltarea unor noi statiuni cu potential turistic specific.
1. Strazi nemodernizate datorita lipsei de fonduri
2. Proces greoi in absorbtia fondurilor europene datorita lipsei de fonduri pentru intocmirea studiilor si proiectelor si datorita lipsei personalului.
- pentru modernizarea strazilor; - pentru promovarea turismului in special turismul
medical; - pentru imbunatatirea infrastructurii (apa, canal); - pentru crearea unui centru de informatii
turistice; - pentru crearea unui traseu turistic; - pentru promovarea turistica a orasului; - pentru crearea de capacitati de cazare; - pentru crearea unei zone de agrement, tabere
scolare, stranduri cu apa sarata; - pentru crearea unui centru medical, unde se vor
folosi tratamente pe baza de sare
1. Retea de drumuri degradata, insuficienta: DJ 605 A- Milostea- Gradistea, DJ 605 C Berbesti Valcea- Alimpesti Gorj, DJ 676 E Berbesti-Popesti
1. Reabilitare drumuri existente , proiecte pentru DJ.
1. Identificarea prioritatii de dezvoltare
in domeniul turismului
1. Studiul pentru dezvoltarea turismului sa se
realizeze cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale
1. Infrastructura transport, drumuri de acces la monumente istorice si obiective turistice
1. Reabilitare drumuri, sate apartinatoare 2. Reabilitare monument istoric „Toti Sfintii”
Proieni 3. Refacere traseu turistic Mocanita
294
Principalele probleme semnalate de persoanele care au participat la formarea
grupurilor de lucru se referă la lipsa unui sistem integrat de date privind nevoile urbane.
Una dintre principalele cauze este cea a insuficienței fondurilor destinate dezvoltării
infrastructurii urbane și a personalului specializat. Având în vedere specificul județului
Vâlcea a fost menționată infrastructura rutieră insuficientă pentru accesul la obiectivele
turistice. Conectarea localităților urbane din județul Vâlcea este degradată pe anumite
segmente, ceea ce îngreunează transporturile dintre acestea.
Propunerile de îmbunătățire a situației existente este relaționată cu potențialul
turistic al zonei, iar infrastructura urbană (străzi, apă curentă, canalizare) trebuie să fie
dezvoltată și îmbunătățită în scopul creșterii confortului urban și atractivității regiunii.
Competitivitate economică, Turism, Cercetare- dezvoltare-inovare
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Lipsa investitiilor de anvergura care sa angreneze dezvoltarea pe orizontala / verticala(in special cele mici) pentru servicii care aduc plus-valoare (consultatii de afaceri, sprijin pentru internationalizare)
2. Mediu economic prea putin dinamic; 3. Slaba implicare a mediului de afaceri in
parteneriate public-private 4. Slab interes al firmelor locale pentru acces
pe alte piete decat cea locala 5. Prea putin interes pentru cercetare-inovare
(lipsa de interes pentru proiectele finantate pe axa 2 POS CCE). Relativ putine proiecte ale firmelor peste 10 angajati pe axa 1 POS CCE.
6. Prea putin interes din partea administratiei locale in scopul atragerii de investitii (acces terenuri, infrastructura de afaceri)
7. Prea putine firme cu peste 250 de angajati, chiar putine firme de dimensiune mijlocie 49-249 de angajati
8. Slab interes , corelat cu lipsa de fonduri, pentru dezv. intitiativelor antreprenoriale la nivel rural
295
Mediul economic din județul Vâlcea este caracterizat printr-un număr ridicat de
societăți comerciale de mici dimensiuni, preocupate de menținerea pe piețele de profil
locale și mai puțin orientate spre extinderea afacerilor în alte regiuni sau către export.
Colaborarea dintre agenții economici și instituțiile publice este nesemnificativă,
fapt dovedit prin numărul redus de parteneriate public-privat.
Numărul mic de proiecte accesate prin liniile de finanțare europene destinate
cercetării și inovării dovedește capacitatea redusă de implicare în acest domeniu.
Numărul de investiții externe în județ este redus, iar administrația publică locală
nu a reușit să crească atractivitatea zonei pentru investitorii potenți din punct de vedere
financiar.
În aceste condiții și în concordanță cu așteptările viitoare mediul de afaceri
trebuie să fie dinamizat, iar dezvoltarea agenților economici locali trebuie completată
prin creșterea numărului de investitori din afara județului pentru a se asigura
îmbunătățirea fluxului financiar și a creșterii numărului de locuri de muncă.
Resurse umane, piata muncii, servicii sociale
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Nu exista o strategie coerenta de dezvoltare a judetului ceea ce determina o predictibilitate scazuta privind piata muncii
2. Nu exista o monitorizare si centralizare a proiectelor in domeniul formarii R.U.
3. Nu exista o viziune unitara asupra pregatirii R.U.
1. Studiu pentru determinarea obiectiva a ratei somajului
2. Crearea unei baze de date unitare privind dezvoltarea R.U. la nivel judetean
3. Proiecte care sa stimuleze infiintarea de IMM-uri si crearea de locuri de munca in mediul rural in domenii nonagricole
1. Slab interes din partea angajatorilor/ angajatilor si resurselor umane in general pentru formare profesionala (vizibil si in proiecte POS DRU)
2. Slaba corelare intre nevoia de competente de pe piata muncii si formarea profesionala (lipsa studii de specialitate)
296
Problemele semnalate de participanții la grupurile de lucru relevă inconsistența
politicilor publice de dezvoltare a resurselor umane din județul Vâlcea. Au fost
semnalate lipsa unei strategii unitare de dezvoltare a resurselor de muncă, a
monitorizării dinamicii profesiilor și corelarea competențelor de pe piața muncii cu
nevoile angajatorilor prin asigurarea unui sistem de formare profesională în funcție de
coffigurația pieței muncii.
Soluționarea problemelor semnalate se poate realiza prin clarificarea
discrepanțelor dintre rata șomajului și rata de ocupare a populației, crearea unei baze
de date privind dezvoltarea resurselor umane și stimularea antreprenoriatului în mediul
rural în sectoare de activitate nonagricole.
Mediu si dezvoltarea durabilă
PUNCTE SLABE; DIFICULTATI
MASURI PENTRU REMEDIERE. PROIECTE NECESARE
1. Lipsa fondurilor, lipsa programelor de finantare, personal putin in cadrul institutiei pentru accesarea si implementarea proiectelor
1. Existenta unor proiecte „Tip” pentru a fi mult mai usor depunerea acestui gen de proiecte cu privire la mediu si dezvoltare durabila.
2. Programe pentru accesarea fondurilor pentru proiecte gen: „crearea unui parc cu panouri solare pentru producerea energiei verde”
3. Programe pentru reabilitarea zonelor ce au suferit in urma calamitatilor naturale sau in urma unor exploatari cum este zona din Ocnele Mari unde s-a exploatat sarea.
1. Calitatea scazuta a mediului urban 2. Zone industriale abandonate din
reducerea activitatilor. 3. Densitate scazuta a populatiei in
zonele urbane. 4. Capacitate investitionala redusa (a
populatiei) 5. Necorelare intre spatiul urban si
gradul de motorizare 6. Mobilitate pietonala si biciclisti
redusa
1. Reabilitare spatii urbane 2. Restructurare, restrangere areale 3. Reconversie urbana, documentatie urbanism
fundamentate 4. Masuri de crestere a veniturilor populatiei 5. Dezvoltare urbana policentrica 6. Baza de date urbana 7. Reevaluarea necesarului de parcari si regandirea
modului de amplasare (cladiri etajate) pentru eliberare spatiu comun pentru populatie (trasee pietonale si biciclete distincte de reteaua rutiera)
297
1. Poluarea aerului prin emisii nocive ale mijloacelor de transport urban si interurban
2. Dezvoltarea zonei turistice balneare si integrarea Mun. Rm. Vâlcea ca centru de greutate al unei dezvoltarii in turismul balnear (Calimanesti, Olanesti, Govora)
1. Asigurarea prin proiecte a mediului de afaceri care sa permita inlocuirea sau achizitia sau achizitia de mijloace de transport persoane in comun la standarde de poluare ale anilor 2012
1. Perioadele de tranzitie negociate de Romania pe capitolul „Mediu” sunt parcurse fara ca investitiile in mediu pentru toate localitatile unui judet pe componentele: sol, aer, deseuri, apa, energie, in vederea conformarii la legislatia europeana nu s-au realizat - risc de sanctionare de catre Comisia Europeana.
1. Sa se creeze progres si pentru zonele rurale si orasele sub 10 000 locuitori
2. Extinderea proiectelor majore din actuala perioada de programare
Activitățile care vizează protecția mediului sunt afectate de numărul redus de
angajați din instituțiile specializate, ceea ce reduce capacitatea acestora de a accesa
fonduri europene destinate acestui domeniu.
Principalii factori care afectează mediul din orașele județului Vâlcea sunt zonele
industriale abandonate prin restrângerea activităților economice, necorelarea dintre
spațiul urban și gradul de motorizare al orașelor, poluarea ridicată a aerului datorită
mijloacelor de transport în comun și nerespectarea programului de investiții asumat de
România în acest sector.
Propunerile vizează regândirea orașelor, în special a celor cu o densitate a
populației mai ridicată, astfel încât să se descongestioneze zonele aglomerate și să se
creeze posibilitatea deplasării cu bicicleta în orașe.
298
CAPITOLUL V: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Studierea condițiilor existente în Regiunea sud-vest Oltenia evidențiază existența
unui specific regional în raport cu celelalte regiuni ale țării. Există diferențe între județe
dar și asemănări care oferă un caracter omogen al regiunii.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare și a portofoliului de proiecte necesare
implementării acesteia presupune o activitate intensă pentru prioritizarea nevoilor dar
și de monitorizare continuă a evoluției acestora, astfel încât fiecare etapă să fie evaluată
cu precizie cu scopul dinamizării dezvoltării domeniilor unde s-au înregistrat modificări
pozitive semnificative și de corectare în timp util a erorilor.
Pentru identificarea celor mai eficiente direcții de activitate este necesară
evaluarea fiecărei dimensiuni menționate la începutul acestui studiu.
1. Dimensiunea socială
1.1. Criteriul demografic.
Întrucât în Oltenia se observă același trend ca și la nivel național, de scădere a
populației și reducere constantă a generațiilor tinere datorită natalității scăzute,
considerăm că este necesară o evaluare atentă a corpurilor demografice din orașele de
dimensiuni mici.
Analiza dimensiunii orașelor din Oltenia evidențiază că doar trei din cele 40 de orașe
aveau peste 100 000 de locuitori, la care se adaugă două orașe cu peste 50 000 de
locuitori și încă patru cu peste 20 000 locuitori.
Cea mai mare pondere o dețin orașele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, în număr
de 20, dintre care patru au mai puțin de 5 000 de locuitori.
299
Dimensiunile mici ale orașelor sugerează o capacitate redusă de influențare a
arealului rural învecinat și dependența de orașele mari din regiune sau din afara regiunii.
Infrastructura insuficientă și populația în scădere scad atractivitatea regiunii pentru
investitorii externi. De asemenea, din perspectiva criteriului demografic remarcăm
insuficiența funcțiilor urbane pe care le îndeplinesc, în multe cazuri nici pe cele necesare
propriilor nevoi.
Persistența acestor orașe și declinul demografic reprezintă o problemă gravă
pentru viitor, iar ignorarea lor va accentua problemele existente. Majoritatea orașelor
mici au un caracter preponderent agricol, iar declinul demigrafic scade șansele
diversificării activităților economice.
Comparația la nivelul fiecărui județ al regiunii relevă importanța pe care
reședințele de județ o au în dezvoltarea urbană a regiunii. Aspectul general al regiunii
indică predominanța mediului rural, iar problematicile generale sunt subsumate celor
specifice ruralului. În regiunile europene dezvoltate sau chiar în regiunile mai dezvoltate
ale României se constată o pondere mai ridicată a populației urbane, iar funcționalitatea
socio-economică este asigurată prin preluarea a numeroase funcții de către mediul
urban. Pentru ca orașele să poată asigura necesarul de funcții sociale trebuie îndeplinite
anumite condiții: sectoarele economice trebuie diversificate la nivelul la care să asigure
nevoile fiecărui oraș, dar și nevoile zonelor adiacente.
Posibilitățile de soluționare a acestor probleme depind de îndeplinirea uni
complex de condiții:
a) Elaborarea unor politici locale de menținere a populației tinere prin
asigurarea facilităților pentru dobândirea de locuințe;
b) Facilitarea dezvoltării economice prin identificarea celor mai profitabile
direcții de specializare adaptativă;
c) Pentru orașele cu profil agricol este necesară asistența în marketingul zonal și
desfacerea produselor în alte regiuni sau la export;
300
d) Încurajarea antreprenoriatului în agricultură sau în activități nonagricole
pentru a se compensa lipsa investitorilor de calibru. Inițiativa privată locală
poate deveni o soluție în condițiile crizei economice;
e) Intensificarea politicilor de creștere a nivelului de educație a populației cu
scopul dezvoltării în viitor a activităților nonagricole;
f) La nivel regional sunt necesare investiții într-o infrastructură de transport
eficientă pentru asigurarea mișcării pendulatorii ca alternativă la emigrarea
temporară;
g) Implicarea populației și a agenților economici locali în elaborarea strategiilor
de dezvoltare locală.
h) Facilitarea stabilirii în localitate a persoanelor din localitățile rurale sau din
alte orașe sau regiuni ale țării pentru compensarea declinului demografic
datorat scăderii natalității sau emigrației.
i) Facilitatea retromigrației ca soluție la plecarea tinerilor din localitate;
j) Dezvoltarea rețelei de asistență socială;
k) Dezvoltarea sistemului de asistență medicală;
l) Dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru reducerea migrației tinerilor
pentru emigrație. În prezent emigrația pentru completarea educației este
primul pas în părăsirea definitivă a localităților de mici dimensiuni.
1.2. Infrastructura urbană.
Raportarea orașelor românești la standardele europene ilustrează diferențe
majore în ceea ce privește confortul urban. Extinderea facilităților urbane nu poate fi
considerată utilă doar din perspectiva confortului cetățenilor, dar este și generatoare de
venituri și de locuri de muncă. În localitățile mici, aceasta poate constitui prima etapă în
impulsionarea dezvoltării locale și în diversificarea activităților economice nonagricole.
301
De asemenea, în zonele cu potențial turistic lipsa sau insuficiența acesteia constituie un
obstacol semnificativ în exploatarea eficientă a potențialului local.
Se observă că această nevoie este distribuită diferit în orașele Olteniei. Pentru un
calcul empiric se poate considera drept referință regională media realizată în orașul
Motru, de 8,57km2 acoperiți de câte un km de utilități. Menționăm că este vorba de
medii la nivel de oraș, dar în interiorul orașelor concentrarea acestora poate fi inegală,
alternând zone unde utilitățile sunt suficiente în timp ce în alte zone acestea nu acoperă
necesitățile populației sau lipsesc cu desăvârșire.
Orientativ oferim aceste calcule teoretice, fără pretenția unei precizii de detaliu,
efectuate la media celei mai bune rate de acoperire a teritoriului intravilan din Oltenia,
realizat în municipiul Motru. Aceste dimensiuni pot fi adaptate la nivel local în funcție de
concentrarea populației în teritoriu, de concentrarea agenților economici și de zonele cu
potențial rezidențial. Dezvoltarea infrastructurii în zonele urbane cu o densitate mai
redusă a populației ar putea contribui la creșterea valorii proprietăților imobiliare și ar
putea impulsiona investițiile în respectivele zone. Existența unui potențial datorită
apariției infrastructurii poate contribui la creșterea atractivității orașelor în care s-au
realizat astfel de investiții și ar favoriza sistematizarea superioară a acestor zone. De
asemenea, în cazul localităților rurale, arondate orașelor, introducerea facilităților
urbane poate contribui la crearea unui aspect urban al acestora și creșterea
potențialului investițional
Având în vedere drepturile de proprietate legale considerăm că extinderea
infrastructurii urbane în zonele cu potențial rezidențial se pot realiza parteneriate
public-privat în obținerea finanțării necesare desfășurării lucrărilor.
Astfel de investiții presupun crearea unui plan local și zonal de investiții, în care
resursele viitoare trebuie distribuite între nevoile imediate și cele pe termen mediu și
lung. Calculul perioadelor de amortizare, în paralel cu analiza posibilității diversificării
302
surselor de venituri, și a impactului asupra mediului și valorii adăugate a orașelor, este
util în planificarea strategică a dezvoltării urbane.
LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI REȚEA DE APĂ CANALIZARE
CRAIOVA 440 km 283 km 386 km
BAILESTI 57 km 67 km 139 km
CALAFAT 42 km 29km 44 km
BECHET 0 km 54 km 58 km
DABULENI 47 km 47 km Lipsa utilitate
FILIASI 25 km 40 km 48 km
SEGARCEA 20 km 27 km 53 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI REȚEA DE APĂ CANALIZARE
TARGU JIU 216 km 0 km 372 km
MOTRU Referință Referință Referință
BUMBESTI-JIU 136 km 0 139 km
NOVACI 0 0 18 km
ROVINARI 23 km 0 21 km
TARGU CARBUNESTI 20 km 0 20 km
TICLENI 13 km 0 48 km
TISMANA 137 km 0 146 km
TURCENI 35 km 0 60 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI
REȚEA DE APĂ CANALIZARE
DROBETA-TURNU SEVERIN 110 km 78 km 152 km
ORSOVA 13 km 28 km 25 km
BAIA DE ARAMA 9 km 6 km 17 km
STREHAIA 3 km 77 km 88 km
VANJU MARE 4 km 15 km 28 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI REȚEA DE APĂ CANALIZARE
SLATINA 141 km 174 km 160 km
CARACAL 56 km 26 km 53 km
BALȘ 17 km 1 km 39 km
CORABIA 0 km 46km 59 km
303
DRĂGĂNEȘTI OLT 1 km 85 km 91 km
PIATRA OLT 1 km 25 km 57 km
POTCOAVA 0.6 km 46 km 52 km
SCORNICEȘTI 18 km 1 km 8 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
LOCALITATEA STRĂZI ORĂȘENEȘTI REȚEA DE APĂ CANALIZARE
RÂMNICU VÂLCEA 15 km 7 km 81 km
DRĂGĂȘANI 23 km 54 km 71 km
BĂBENI 13 km 87 km 109 km
BĂILE GOVORA 2 km 1 km 2 km
BĂILE OLĂNEȘTI 0 km 31 km 44 km
BĂLCEȘTI 2 km 127 km 146 km
BERBEȘTI 1 km 34 km 58 km
BREZOI 10 km 38 km 50 km
CĂLIMĂNEȘTI 7 km 54 km 80 km
HOREZU 21 km 140 km 186 km
OCNELE MARI 1 km 37 km 62 km
Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo-on line, 2010, prelucrare date
Datele de mai sus reprezintă referințe teoretice ale necesarului de investiții în
infrastructura urbană. În funcție de suprafața intravilană nerezidențială și de necesarul
comunității se pot restrânge aceste investiții la necesar.
Diferențele constatate și comparația lungimii necesare ale investițiilor ilustrează
o dimensiune redusă a canalizării în majoritatea orașelor, devenind un obiectiv al
viitoarelor investiții.
În ceea ce privește lungimea străzilor asfaltate menționăm că în tabelele
anterioare sunt menționate doar investițiile necesare, însă acest indicator nu este de
ajuns. La acesta se adaugă și nevoile de întreținere și reparare, precum și un antecalcul
al costurilor rezultate din introducerea canalizării și refacerea străzilor asfaltate.
1.3. Infrastructura educațională.
În analiza infrastructurii educaționale pot fi utilizate referințe complementare. În
primul rând, existența fizică a unui număr de școli suficiente nevoilor orașelor regiunii,
304
urmate de calitatea dotărilor acestora și condițiile oferite procesului educațional. În al
doilea rând, numărul cadrelor didactice, calificarea acestora și pregătirea profesională
se constituie în referință analitică.
Intervenția administrativă în asigurarea unei infrastructuri suficiente se limitează la
primul caz, cel al asigurării condițiilor materiale necesare educației populației. În cel de-
al doilea caz sunt necesare acțiunile de creștere calitativă determinate de specialiștii din
sistemul educațional, respectiv eforturile individuale ale cadrelor didactice.
În această analiză a sistemului social este importantă analiza dintre capacitatea
actualei infrastructuri educaționale de a asigura nevoile educaționale ale populației din
orașele regiunii și asigurarea educației și pregătirea populației la nivele mai ridicate
pentru populația din mediul rural aflată în vecinătatea orașelor.
Pentru a identifica nevoile de dezvoltare a infrastructurii educaționale este necesară
comparația dinamicii populației aflată la vârsta școlarizării, la care adăugăm și grupele
de vârstă care în curând vor fi integrate în sistemul educațional (tineri cu vârste între 0-
19 ani).
1.3.1. JUDEȚUL DOLJ
Structura educațională a acestui județ cuprinde toate nivelurile de educație, de la
cele primare până la cele universitare, completate de învățământul postliceal și
profesional.
În cazul majorității nivelurilor de învățământ se observă influența declinului
demografic asupra numărului de elevi, acest trend fiind negativ. În cinci cazuri se
observă o creștere a populației școlare: numărul copiilor înscriși în grădinițe a crescut
între 2000-2010 cu 31,27%, numărul elevilor de liceu a crescut cu 7,91%, numărul
elevilor cuprinși în școlile postliceale a crescut cu 16,87%, persoanele înmatriculate în
școlile de maiștri a crescut cu 44,52%, urmat de numărul studenților din facultățile
private ce a crescut cu 158,46%.
305
Raportarea nivelurilor de învățământ la structura populației relevă o scădere
datorată declinului demografic în cazul unităților școlare unde sunt înmatriculați elevi în
baza criteriului demografic și administrativ, în timp ce unitățile de învățământ care
înmatriculează și elevi din mediul rural înregistrează creșteri ale populației școlare.
Această structură denotă în modul cel mai clar funcțiile pe care mediul urban le
îndeplinește nu numai pentru propriile nevoi ci și pentru ale comunităților aflate în sfera
de influență.
În comparație cu celelalte județe menționăm că în acest caz avem de-a face cu
singurul județ unde există unități de învățământ superior puternice și cu o capacitate
suficientă asigurării specialiștilor necesari regiunii Oltenia.
1.3.2. JUDEȚUL GORJ
Evoluția indicatorilor referitori la infrastructura educațională din județul Gorj
relevă o structură diferită în funcție de specificul fiecărui oraș în cazul numărului de
copii înscriși în grădinițe, o reducere a numărului de elevi înscriși în celelalte nivele de
învățământ, însă o creștere în toate orașele a elevilor înscriși în licee.
Această tendință va continua dacă avem în vedere o particularitate demografică
a județului Gorj, în care populația cu vârste cuprinse între 0-19 ani are o pondere mai
mare în mediul rural în anul 2010 (53,12% tineri în mediul rural și 46,88% în mediul
urban) față de 2000 (în care ponderile populației tinere erau de 51,78% în mediul rural și
48,22% în mediul urban), ceea ce denotă tendința de creștere a populației tinere din
mediul rural. Asigurarea unui sistem de învățământ corespunzător presupune
cunoașterea zonelor de influență a orașelor și funcțiile educaționale pe care orașele le
pot exercita atât pentru nevoile proprii cât și pentru localitățile rurale învecinate.
306
1.3.3. JUDEȚUL MEHEDINȚI
În județul Mehedinți se observă o tendință de creștere a populației școlare în
ceea ce privește unitățile școlare de învățământ aflate la nivele ridicate. În toate orașele
se constată creșteri ale elevilor înscriși în învățământul liceal, iar acolo unde există și în
ceea ce privește învățământul postliceal, de maiștri și universitar.
În raport cu declinul demografic județean se observă o scădere a numărului de
copii înscriși în grădinițe.
Declinul demografic poate fi comparat cu declinul populației școlare și explică
sporirea numărului de elevi înscriși liceu: declinul demografic este accentuat în orașe, iar
ponderea populației tinere, eligibilă pentru înscrierea în unităților școlare de pe diverse
paliere de învățământ, este concentrată în mediul rural. Constatăm existența aceleiași
particularități ca și în cazul județului Gorj, datorită creșterii ponderii demografice a
populației tinere (0-19 ani) din mediul rural între anii 2000-2010, cu 4,63%.
În aceste condiții se explică scăderea populației școlare la majoritatea nivelurilor
de învățământ cu excepția celui liceal.
Pentru a se evalua nevoile investiționale este nevoie de o analiză exactă a
populației în cele două medii sociale și a modului în care unitățile de învățământ liceal
corespund nevoilor populației din mediul rural, precum și a specializărilor oferite.
Pentru aceasta sunt necesare analiza cheltuielilor individuale pentru întreținerea unui
elev în școală și un studiu comparativ între nivelul de educație a populației și distanța
față de cel mai apropiat liceu. În funcție de rezultate se pot identifica nevoile de unități
școlare și distribuția acestora în teritoriu.
307
1.3.4. JUDEȚUL OLT
Județul Olt are un profil preponderent agricol, iar concentrarea demografică în
mediul rural este semnificativă. Majoritatea unităților de învățământ liceale sunt
grupate în mediul urban, asigurând în anul 2010 educația pentru 57,18% dintre tinerii
județului. Menționăm că populația școlară provenită din mediul rural a crescut de la
42,82% în 2010 față de 42,06% în 2000.
Importanța unităților de învățământ din mediul urban și dimensiunile funcției
urbane este relevată de comparația acestor ponderi: în acest sens menționăm că în anul
2010 locuirea populației cu vârste între 0-19 ani în mediul rural era de 80,03%, în timp
ce populația școlară era de 42,82%. Această diferență semnificativă evidențiază că tinerii
din mediul rural al județului Olt sunt mai expuși emigrării pentru educație decât cei din
mediul urban, iar în evaluarea necesităților de dezvoltare a infrastructurii educaționale
este necesară estimarea capacităților necesare pentru asigurarea și sprijinul tinerilor din
mediul rural pentru a urma niveluri de școlarizare cât mai înalte.
Structura demografică actuală a județului indică forța mediului rural în susținerea
mediului urban și dependența dezvoltării sociale a județului de creșterea oportunităților
trai a populației pentru a încetini trendul actual de emigrare a populației tinere.
1.3.5. JUDETUL VÂLCEA
Județul Vâlcea se încadrează în specificul predominant al regiunii. Ponderea
populației cu vârste între 0-19 ani, care poate fi inclusă în sistemul de învățământ sau a
celei care va fi inclusă în anii viitori în structurile educaționale, este mai ridicată în
mediul rural și între 2000-2010 a dobândit ponderi superioare de la 75,01% la 80,13%.
Infrastructura educațională a fost concentrată în mediul urban, ceea ce sugerează
o expunere mai mare la abandonul școlar pentru un număr mai mare de tineri sau de
încetare a școlarizării la niveluri inferioare de educație.
308
Actuala stare de lucruri obligă o analiză a distanțelor dintre localitățile rurale și
orașele urbane, a posibilităților de deplasare în teritoriu, a capacităților de cazare și a
costurilor pentru un tânăr din mediul rural, al cărui acces la educație este îngreunat în
condițiile unui nivel de trai scăzut.
Paralela dintre trendul demografic și cel al populației școlare, corelat cu
reconfigurarea unităților de învățământ și concentrarea acestora în mediul rural,
presupune clasificarea agenților economici în funcție de sectoarele de activitate,
calificările necesare pe piața muncii regională și locală, cerințele angajatorilor și
asigurarea unei structuri educaționale racordată la nevoile pieței muncii. În dezvoltarea
unităților de învățământ trebuie să se ofere atenția necesară forței demografice a
mediului rural și a nevoii creșterii nivelului general de educație pentru cât mai mulți
tineri.
În toate județele se observă o reducere a numărului de școli postliceale și de
maiștri. Asigurarea unor abilități profesionale suficiente integrării pe piața muncii a unui
număr ridicat de tineri trebuie să devină un obiectiv în reforma învățământului.
În condițiile unei populație lipsită de resurse economice sunt necesare politici
publice de susținere a tinerilor capabili pentru a frecventa școala până la cele mai
ridicate niveluri. Pentru completarea nevoilor de pe piața muncii și compensarea
meseriilor care nu mai au căutare este necesar dezvoltarea unui sistem coerent și
dinamic de formare profesională continuă cu scopul reducerii perioadei de inactivitate
economică pentru cât mai mulți cetățeni care au trecut de vârsta școlarizării.
În stabilirea profilelor educaționale sunt necesare studii periodice de
monitorizare a modificărilor de pe piața muncii și a dinamicii meseriilor într-un efort de
predicție a acestora și de a pregăti sistemul educațional înainte de producerea crizelor și
favorizării dezvoltării unor noi domenii de activitate în fiecare județ.
309
1.4. Infrastructura sistemului medical.
Indicatorii statistici oferă imaginea unor transformări permanente ale sistemului de
sănătate. Calculul exact al nevoilor se bazează pe standardele europene și condițiile
existente în țările dezvoltate. Distribuția numărului de paturi la populație sau raportul
numărului de persoane ce revin unui medic sunt insuficiente pentru determinarea
calității sistemului de sănătate.
Numărul de boli cronice ce afectează populația, speranța de viață numărul deceselor
cauzate de acestea sunt indicatori ce relevă funcționalitatea sistemului de sănătate.
În statistica Eurostat20, care cuprinde numărul deceselor persoanelor sub 65 de ani
datorate bolilor cronice, România se clasa în anul 2009 în ultima categorie (pe o scală de
la 1 la 5), alături de Ungaria, Lituania și Letonia cu peste 220 de decese la 100 000 de
locuitori. Pentru comparație, menționăm că în prima clasă, ce ilustrează cea mai bună
situație, numărul maxim de decese datorită bolilor cronice înainte de 65 de ani, este de
111,62 cazuri la 100 000 locuitori. Această distanță indică și diferențele calitative ale
sistemelor de sănătate din țările europene, iar România are un drum lung de parcurs
până la asigurarea unui sistem de sănătate corespunzător nevoilor populației.
1.5. Economia.
Dimensiunea economică este unul dintre cei mai importanți factori ce contribuie la
dezvoltarea unei regiuni. Indicatorii ce permit evaluarea economiei regionale și județene
cu scopul identificării potențialului de dezvoltare sunt multipli și oferă informații
complexe cu privire la politicile economice regionale.
20 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdph210
310
O strategie de dezvoltare economică presupune nu doar identificarea nevoilor ci și a
căilor de realizare și implementare a acesteia. Ignorarea factorilor contributorii sau
inhibitori reprezintă o amenințare permanentă a succesului oricărei strategii de
dezvoltare.
Pentru îmbunătățirea rezultatelor economice sunt necesare câteva principii de
acțiune, care pot favoriza creșterea economică. În completarea propunerilor
participanților la grupurile de lucru avansăm următoarele propuneri de dezvoltare
economică:
- Creșterea nivelului de educație a populației și a serviciilor de formare
profesională, calificare și recalificare profesională pentru menținerea populației
de vârstă activă a unui număr ridicat de persoane pentru cât mai mult timp;
- Evaluarea potențialului economic regional și local;
- Asigurarea unei infrastructuri urbane în regiune pentru a crește rapiditatea
schimbului de mărfuri;
- Analiza celor mai bune conexiuni ale infrastructurii de transport pentru facilitarea
legăturilor cu regiuni dezvoltate din Europa sau România;
- Facilități pentru investiții care vizează exportul, creșterea numărului de locuri de
muncă, angajarea tinerilor;
- Sprijinirea demersurilor antreprenoriale din sectoarele de activitate secundar și
terțiar;
- Corelarea programelor unităților de învățământ cu cerințele angajatorilor;
- Identificarea surselor de creditare și finanțare a investițiilor;
- Diversificarea sectoarelor de activitate economică în orașele cu activități
monoindustriale sau bazate pe agricultură;
- Creșterea conexiunilor economice între orașele regiunii datorită specificului
regional, unde există puține orașe de peste 100 000 de locuitori, iar jumătate au
mai puțin de 10 000 de locuitori;
311
- Identificarea posibilităților de dezvoltare a unor activități economice
complementare, rezultate din specializarea anumitor orașe sau județe într-un
domeniu de activitate, în funcție de nevoile celorlalte localități din regiune;
- În județele sau localitățile unde predomină anumite sectoare de activitate sunt
necesare investiții pentru exploatarea maximă a acelui potențial. De exemplu,
județul Olt deține un potențial agricol remarcabil. În acest caz sunt necesare
studii privind posibilitățile de maximizare a profiturilor obținute din agricultură,
identificarea culturilor care pot aduce cele mai mari beneficii producătorilor,
eliminarea suprafețelor de teren nelucrate, îmbunătățirea tehnologiilor de
producție și dotarea cu utilaje moderne și instruirea populației cu privire la cele
mai moderne metode de producție. De asemenea, transformarea gospodăriilor
de subzistență în ferme de producție în care scopul este cel al obținerii profitului
este o metodă de creștere economică locală sau județeană. Prin adăugarea la
exploatațiile agricole eficientizate a investițiilor realizate în sectorul industrial ne
putem aștepta la o creștere rapidă a capacității economice și creșterea numărului
locurilor de muncă.
- Utilizarea potențialului existent prin exploatarea vecinătății cu Dunărea, unul
dintre cele mai importante fluvii europene, prin dezvoltarea transportului
maritim, a infrastructurii portuare și dezvoltarea pisciculturii în localitățile
învecinate.
- În zonele montane unde există potențial turistic sunt necesare investiții în
dezvoltarea infrastructurii turistice, în marketingul zonal, iar în localitățile și
județele unde există posibilități balneo-climaterice acestea pot deveni prioritare
dar și conexate cu celelalte tipuri de turism.
- Potențialul presupus de silvicultură se pot dezvolta activități economice care să
presupună dezvoltarea unor activități de prelucrare superioară a masei lemnoase
și nu comercializarea în stare brută sau prelucrată primar. Orice activitate care
312
presupune prelucrarea superioară a materiei prime aduce plus valoare și un
număr suplimentar de locuri de muncă.
- Dezvoltarea structurilor de cercetare dezvoltare, cel puțin în jurul centrelor
universitare importante este o condiție a creșterii eficienței economice și
exploatării potențialului existent în regiune. De asemenea, pe anumite segmente
se poate evita importul de tehnologie prin contribuțiile cercetătorilor locali.
- Implicarea agenților economici, în funcție de propriile nevoi în activitatea de
cercetare și dezvoltare pentru asigurarea unei corelații optime între nevoile
acestora și specializările absolvenților.
- Construcția de parcuri tehnologice, de programe de ucenicie pentru studenți
pentru adaptarea individuală a pregătirii teoretice cu cerințele angajatorilor.
- Asigurarea la nivel regional a unor facilități pentru investitorii externi, în special în
cazul în care producția este destinată exportului.
- Elaborarea unor parteneriate cu instituțiile financiare pentru facilitarea cu
prioritate a investițiilor în regiune și implicarea acestora în politicile financiare
regionale.
- Crearea unor incubatoare de afaceri pentru identificarea celor mai bune soluții
de investiții.
Orice bilanț referitor la economia regională evidențiază un nivel redus de
dezvoltare economică. Oltenia are din păcate un PIB scăzut, penultimul dintre cele opt
regiuni de dezvoltare ale țării, iar contribuția la PIB național era în anul 2010 de 9,1%.
Rezultatele economice scăzute se datorează unor factori multipli, dintre care se
detașează gradul ridicat de ruralitate și concentrarea economiilor regionale, județene și
locale pe resursele naturale.
Modul în care a funcționat economia regională nu s-a bazat pe o strategie
coerentă, iar impactul diferitelor activități economice asupra mediul social, în funcție de
necesități, nu a fost evaluat pentru a se iniția politici publice de favorizare a sectoarelor
313
de activitate cu un potențial ridicat de a influența dimensiunile sociale și de mediu. Lipsa
strategiilor de dezvoltare economică a determinat și o eficiență scăzută a activităților
economice, urmate de menținerea în funcție a sectoarelor funcționale, fără a se studia
oportunitățile existente. Această inerție a dus la un nivel scăzut al investițiilor și
nefructificarea unor oportunități de afaceri. Astfel, așa cum se observă și în propunerile
participanților la grupurile de lucru, potențialul presupus de apropierea geografică a
fluviului Dunărea nu se bucură de atenția cuvenită. Deși acest fluviu traversează trei din
cele cinci județe ale Olteniei, infrastructura maritimă este redusă, iar fluxul financiar
care poate fi realizat prin dezvoltarea activităților economice în acest areal este redus.
Menționăm doar câteva direcții de dezvoltare în arealul învecinat: construcții și reparații
navale, turism, pescuit, prelucrarea produselor piscicole, transporturi etc.
În ceea ce privește regiunile muntoase există o implicare redusă în turism, iar
potențialul existent este utilizat sub posibilitățile oferite. Nu există o politică de turism
coerentă în dezvoltarea turismului ecologic, balneoclimateric, cultural, religios și nici
capacități de practicare a diferitelor sporturi specifice stațiunilor din zonele muntoase.
În județele Olteniei există posibilități de facilitare a dezvoltării economice și
creșterii numărului de agenți economici astfel:
1.5.1. Județul Dolj
Deși reședința acestui județ, municipiul Craiova, este cel mai mare și dezvoltat
oraș al regiunii, există o pondere semnificativă a populației ocupate în agricultură și o
pondere semnificativă a populației ocupată în agricultură.
Se constată, urmând aceeași comparație că deși există o pondere ridicată a
agenților economici din sectorul secundar și terțiar în regiune, totuși un impact ridicat în
ocuparea forței de muncă active revine agriculturii. Raportat la structura populației
urbane din județ considerăm că aceste sectoare de activitate sunt concentrate în
314
Craiova, în care locuiesc 78,8% dintre persoanele din mediul urban. Pentru comparație,
următorul oraș este municipiul Băilești care deține doar 5,2% din populația urbană a
județului. Celelalte orașe dețin mai puțin de 5% din populația urbană. Această structură
relevă dependența economică a întregului județ de reședința județului. Pentru
îmbunătățirea indicatorilor specifici dimensiunilor de dezvoltare durabilă sunt necesare
identificarea ariilor de specializare a orașelor județului și exercitarea funcțiilor
educaționale ale reședinței județului și pregătirea specialiștilor în domenii de activitate
care presupun activități elaborate și necesită un nivel superior de pregătire.
Pentru creșterea economică sunt necesare investiții în domeniile industrial și
terțiar prin sprijinirea agenților economici existenți sau facilități pentru apariția unor noi
investitori în aceste sectoare de activitate.
1.5.2 Județul Gorj
Industria județului Gorj este legată de resursele naturale ale subsolului. În
industria extractivă este ocupată cea mai mare parte din forța de muncă și tot în acest
domeniu se găsesc cei mai numeroși agenți economici. Dezvoltarea economiei județene
este dependentă de diversificarea sectoarelor economice, în special turismul în zonele
montane și de dezvoltarea sectoarelor de activitate din sectorul terțiar.
Proiectarea pe termen lung a dezvoltării economice poate compensa resursele
naturale finite. În acest scop, resursa umană pregătită în meseriile necesare actualei
structuri economice poate fi reorientată și spre alte domenii de activitate.
1.5.3. Județul Mehedinți
Este județul cu cel mai mare grad de ocupare în agricultură, raportat la ponderea
agenților economici din acest domeniu. Structura economică a județului și distribuția
populației ocupate este sub potențialul județului, iar învecinarea cu Dunărea poate fi
principalul factor de dezvoltare a județului. De asemenea, gradul scăzut de urbanizare
315
reprezintă un obstacol pentru creșterea economică. Dezvoltarea infrastructurii de
transport și a conexiunilor zonelor rurale la orașele județului, în special la reședința
județului, Dr. Tr. Severin, reprezintă o condiție a dezvoltării județului. Infrastructura
educațională este obligatorie pentru a se impulsiona dezvoltarea activităților non-
agricole și creșterea propensiunii către antreprenoriat a populației din zonele rurale.
1.5.4. Județul Olt
Potențialul agricol superior este concretizat prin ponderea populației ocupate în
agricultură, ce deține 40,6% din totalul populației ocupate. Alături de agricultură este
bine reprezentată industria prelucrătoare. Creșterea economică presupune asigurarea
unei exploatări superioare a potențialului agricol, asistență pentru desfacerea
produselor agricole și transformarea gospodăriilor de subzistență în ferme de producție
destinate comercializării produselor agricole. În raport cu celelalte județe poate fi un
avantaj faptul că nu există un oraș care să dețină o pondere demografică majoră,
existând, în afara reședinței județului, încă trei orașe care dețin peste 10% din populația
urbană. Structura demografică oferă posibilitatea dezvoltării unor centre multiple de
dezvoltare și influență asupra zonelor adiacente.
1.5.5. Județul Vâlcea
Activitățile economice sunt concentrate în industrie și servicii, care au ponderi
mai ridicate decât agricultura. Creșterea numărului de agenți economici din sectoarele
preponderente reprezintă principala direcție de dezvoltare a județului.
Turismul reprezintă unul dintre principalele sectoare economice ale județului.
Deși ponderea deținută de această activitate este semnificativă, apreciem că potențialul
turistic al județului este mult mai mare decât cel fructificat în prezent. Pentru a se
asigura o creștere constantă a numărulu ide turiști sunt necesare politici publice care să
316
depășească acțiunea izolată a agenților economici. Modernizarea infrastructurii,
marketingul regional și adaptarea capacităților turistice actuale la standardele europene
nu pot rămâne doar în sarcina agenților economici. Implicarea autorităților publice
alături de agenții economici în acțiuni comune de promovare a regiunii reprezintă o cale
eficientă de impulsionare a mediului de afaceri din regiune.
323
Anexa 6
DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN
JUDEȚUL DOLJ
A. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale
1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană 7. Transport local 8. Infracțiuni
344
3.Sănătatea
327
176
514
386
11
867
533
278337
183
561
324
12
986
493
315
Judet Craiova Bailesti Calafat Bechet Dabuleni Filiasi Segarcea
Numar de pacienti ce revin unui un medic
2000 2009
346
5. Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de
infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de
investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial
investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile
proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de
infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență
pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și
conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de
asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea
educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.
347
Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.
Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația
pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt
diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,
posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al
investițiilor și a forței de muncă.
1. Lungimea străzilor orășenești din județul Dolj
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 577 577 577 577 700 707 707 707 721 730 731
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 21.32 1.00 0.00 0.00 1.98 1.25 0.14 26.69
CRAIOVA 378 378 378 378 378 378 378 378 378 383 383
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.32 0.00 1.32
BAILESTI 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82 82
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CALAFAT 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45 45
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
BECHET 0.00 0.00 0.00 71 78 78 78 78 78 78
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 9.86 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
DABULENI 50 50 50 50 60 64 64
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 6.67 0.00
FILIASI 35 35 35 35 37 37 37 37 39 39 40
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 5.71 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 2.56 14.29
SEGARCEA 37 37 37 37 37 37 37 37 39 39 39
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.41 0.00 0.00 5.41
348
2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Dolj ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 514.0 517.2 528.4 528.4 539.0 539.2 539.2 550.4 550.4 550.4 565.4
Evoluție (%)
0.6 2.2 0.0 2.0 0.0 0.0 2.1 0.0 0.0 2.7 10.0
CRAIOVA 418.0 418.0 428.0 428.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0 434.0
Evoluție (%)
0.0 2.4 0.0 1.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.8
BAILESTI 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8 39.8
Evoluție (%)
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
CALAFAT 22.0 25.2 26.4 26.4 31.0 31.0 31.0 42.2 42.2 42.2 42.2
Evoluție (%)
14.5 4.8 0.0 17.4 0.0 0.0 36.1 0.0 0.0 0.0 91.8
BECHET 2.2 2.2 2.2 2.2 2.2 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4
Evoluție (%)
0.0 0.0 0.0 0.0 9.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 9.1
FILIASI 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0 17.0
Evoluție (%)
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
SEGARCEA 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8 4.8
Evoluție (%)
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
3. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Dolj ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Do
lj
TOTAL 707.6
709.1
713.1
713.1
803.6
824.8
927.6
948.1
1035.7
1239.7
1646.8
Evoluție (%) 0.21 0.56 0.00 12.69
2.64 12.46
2.21 9.24 19.70 32.84 132.73
CRAIOVA 526 526 530 530 530 530 530 530 530 530 535.5
349
Evoluție (%) 0.00 0.76 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.04 1.81
BAILESTI 72.4
72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4 72.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CALAFAT 42 42 42 42 53 53 53 58.2 58.2 58.2 58.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 26.19
0.00 0.00 9.81 0.00 0.00 0.00 38.57
BECHET 2.4 2.4 2.4 2.4 2.4 4 4 4 4.3 4.3 6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 66.67
0.00 0.00 7.50 0.00 39.53 150.00
DABULENI 0 0 0 0 36.1 36.1 36.1 36.1 64.6 64.6 64.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 78.95 0.00 0.00 0
FILIASI 23.7
23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 23.7 25
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.49 5.49
SEGARCEA 19 19 19 19 19 19 19 19 31.5 31.5 31.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 65.79 0.00 0.00 65.79
4. Suprafața acoperită de infrastructura urbană
DOLJ ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
TOTAL
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
16.71
16.71
16.71
16.71
15.72
16.02
16.14
16.14
15.82
15.77
15.75
Suprafata acoperita de reteaua de apa
13.63
13.60
13.52
13.52
13.70
13.73
12.30
12.03
11.02
9.29 6.99
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
18.76
18.65
18.25
18.25
20.42
21.01
21.16
20.73
20.73
20.92
20.36
MUNICIPIUL CRAIOVA
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
17.90
17.90
17.90
17.90
17.90
18.63
18.63
18.63
18.63
18.39
18.39
Suprafata acoperita de reteaua de apa
12.86
12.86
12.76
12.76
12.76
13.29
13.29
13.29
13.29
13.29
13.15
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
16.18
16.18
15.81
15.81
15.59
16.23
16.23
16.23
16.23
16.23
16.23
MUNICIPIUL BAILESTI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
13.63
13.63
13.63
13.63
13.63
13.63
13.63
13.63
13.63
14.60
14.60
Suprafata acoperita de reteaua de apa
15.44
15.44
15.44
15.44
15.44
15.44
15.44
15.44
15.44
16.53
16.53
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
28.09
28.09
28.09
28.09
28.09
28.09
28.09
28.09
28.09
30.08
30.08
MUNICIPIUL CALAFAT
350
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
15.56
15.56
15.56
15.56
16.51
16.51
16.51
16.51
16.51
16.51
16.51
Suprafata acoperita de reteaua de apa
16.67
16.67
16.67
16.67
14.02
14.02
14.02
12.77
12.77
12.77
12.77
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
31.82
27.78
26.52
26.52
23.97
23.97
23.97
17.61
17.61
17.61
17.61
ORAS BECHET
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
0 0 0 0 5.63 5.68 6.33 6.33 6.33 6.64 6.64
Suprafata acoperita de reteaua de apa
0 0 0 0 166.67
110.75
123.50
123.50
114.88
120.47
86.33
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
0 0 0 0 181.82
184.58
205.83
205.83
205.83
215.83
215.83
ORAS DABULENI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
0 0 0 0 18.40
18.40
19.00
19.00
15.83
14.84
14.84
Suprafata acoperita de reteaua de apa
0 0 0 0 25.48
25.48
26.32
26.32
14.71
14.71
14.71
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ORAS FILIASI
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
15.97
15.97
15.97
15.97
15.11
15.11
15.11
15.11
14.33
14.33
13.98
Suprafata acoperita de reteaua de apa
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
23.59
22.36
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
32.88
ORAS SEGARCEA
Suprafata acoperita de reteaua de strazi
13.57
13.57
13.57
13.57
13.57
13.57
13.57
13.57
12.87
12.87
12.87
Suprafata acoperita de reteaua de apa
26.42
26.42
26.42
26.42
26.42
26.42
26.42
26.42
15.94
15.94
15.94
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
104.58
351
Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai
multor factori contributori:
a. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. b. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. c. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței
acoperite de infrastructura existentă. d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor
de comunicație în detrimentul canalizării. e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul
investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.
Propuneri
- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea
logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi.
352
- Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.
f. Infracționalitatea
Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.
Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care
populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor
comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social
și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de
adoptarea unui comportament cetățenesc.
Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan
social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui
număr mai mare sau mai mic de indivizi.
Statistica oficială relevă o tendință de scădere a numărului de infracțiuni comise de
populația județului. Deși linia de tendință indică o direcție de reducere a numărului de
condamnări definitive, se observă că în anii de criză economică (2009-2010) a existat o creștere
a numărului de infracțiuni.
353
Anexa 7
DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN
JUDEȚUL GORJ
A. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale
1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană
382
5. Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de
infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de
investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial
investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile
proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de
infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență
383
pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și
conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de
asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea
educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.
Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.
Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația
pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt
diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,
posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al
investițiilor și a forței de muncă.
Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai
multor factori contributori:
a. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. b. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. c. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței
acoperite de infrastructura existentă.
384
d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor de comunicație în detrimentul canalizării.
e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.
Propuneri
- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea
logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi. - Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate
urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.
6. Infracționalitatea
Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.
Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care
populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor
comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social
și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de
adoptarea unui comportament cetățenesc.
Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan
social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui
număr mai mare sau mai mic de indivizi.
385
Statistica oficială relevă o tendință de scădere a numărului de infracțiuni comise de
populația județului. Deși linia de tendință indică o direcție de reducere a numărului de
condamnări definitive, se observă că în anii de criză economică (2009-2010) a existat o creștere
a numărului de infracțiuni.
7. Spații verzi
Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și a
mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru fiecare
locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație, deși nu există
un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în suprafața urbană sau ce
revine unui locuitor.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2000-2011 (%)
Metri patrati
spațiu verde
1640000
1780000
1790000
1790000
2210000
1980000
1620000
1690000
1590000
1660000
1650000
0.61
Suprafata intravilana
(ha )
5044 5362 5362 5362 6110 6102 7204 7579 7581 8052 9009 78,61
Spatii verzi/ha
325,14 331.97 333,83 333,83 361,70 324,48 224,88 222,98 209,73 206,16 183,15 -43,67
386
intravilan
Populatia 394809 394957 387335 386890 386097 384852 383557 381643 378871 377718 376179 -4,72
M2spatiu verde/perso
ana
4,15 4,51 4,62 4,63 5,72 5,14 4,22 4,43 4,20 4,39 4,39 5,59
În tabelul anterior este prezentată suprafața deținută de spațiile verzi din totalul
suprafeței intravilane a mediului urban din județul Gorj. Între anii 2000-2010 suprafața de spații
verzi ce revine unui locuitori a crescut cu 5,59%, de la 4,15m2 la 4,39m2.
Structura acestor indicatori se datorează creșterii suprafețelor urbane, a scăderii
ponderii spațiilor verzi ce revin unui hectar de teren intravilan, a declinului demografic de
4,72%.
Deși această creștere pare semnificativă menționăm că norma Organizației Mondiale a
Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de
4,39 m2/locuitor din județul Gorj îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un
impact deosebit asupra nivelului de poluare sonică, biologică și chimică a mediului.
Atractivitatea mediului urban are de suferit din perspectiva confortului oferit cetățenilor, iar
impactul asupra sănătății, deși greu de evaluat în lipsa unor cercetări special destinate, este
recunoscut și înțeles de instituțiile implicate în asigurarea unui confort urban la standardele
internaționale.
Proiecția viitoare a activităților de asigurare a dezvoltării urbane presupune cuprinderea
acestui indicator în gama de activități.
9. Populația activă civilă
Populația activă civilă este principalul indicator al forței de muncă existente într-o
societate. Activitatea și specializarea persoanelor din această categorie oferă o imagine de
ansamblu asupra transformărilor care au loc pe piața forței de muncă și a mediului economic
din arealul studiat.
În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Gorj este următoarea:
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -4,95
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT -3,09
INDUSTRIE -13,18
INDUSTRIA EXTRACTIVA -16,03
INDUSTRIA PRELUCRATOARE -13,94
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
-11,36
387
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
9,09
CONSTRUCTII 7,97
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
-2,29
TRANSPORT SI DEPOZITARE 3,77
HOTELURI SI RESTAURANTE 9,52
INFORMATII SI COMUNICATII 0,00
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -9,09
TRANZACTII IMOBILIARE -50,00
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -25,00
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
-1,92
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-5,00
INVATAMANT -9,86
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -10,94
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 50,00
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 50,00
10. Număr de salariați
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
392
11. Câștiguri salariale
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 %
TOTAL 1,13
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 7,37
INDUSTRIE 6,99
INDUSTRIA EXTRACTIVA -4,47
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 31,49
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
3,30
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
10,32
CONSTRUCTII 5,55
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
22,80
TRANSPORT SI DEPOZITARE 7,96
HOTELURI SI RESTAURANTE -2,86
INFORMATII SI COMUNICATII -10,29
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -2,93
TRANZACTII IMOBILIARE 19,70
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 15,45
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
6,16
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-21,26
393
INVATAMANT -3,37
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -5,65
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -13,70
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 12,59
12. Unități locale active
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (SCĂDERE)
395
CONCLUZII
INDICATORI NIVELUL DE DEZVOLTARE Cadrul demografic
1. Structura demografică a mediului urban ND3-1 (scădere)
2. Cadrul educațional ND 2 (stagnant)
3. Scădere ND 3 (scădere)
4. Condiții de locuire ND 3 (scădere)
5. Infrastructura urbană ND 2- 8 (Suprafața urbană acoperită parțial)
6. Transport local ND 3 Indicator inexistent
7. Infracționalitatea ND 3 (scădere)
Mediu
1. Spații verzi ND 3 (scădere)
2. Regenerări păduri ND 3 (scădere)
Economie
1. Populația activă civilă ND 3-2 (scădere)
2. Salariați ND 3-2 (scădere)
3. Câștiguri salariale ND 3-2 (scădere)
4. Unități locale active ND 3-2 (scădere)
5. Șomajul ND 1-1 (scăderea numărului de șomeri=impact pozitiv)
Cadrul instituțional
5. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană
ND 2 (stagnant)
6. Situația elaborării documentelor de urbanism
ND 1 (creștere)
7. Infrastructura pentru afaceri ND 3 (indicator inexistent)
8. Strategia pentru dezvoltare durabilă ND 2 (stagnant și cu indicatori de monitorizare insuficienți)
9. Personal calificat pentru proiectarea dezvoltării durabile
ND1-12 (indicator îndeplinit)
396
Social demografic Mediu
1. ND3-1-scădere 1. ND3-scădere
2. ND2- stagnare 2. ND3- scădere
3. ND3- scădere
4. ND3-scădere
5. ND2-8- stagnare
6. ND3-scădere
7. ND3- scădere
Dimensiunea Dimensiunea
economică instituțională
1. ND3-2- scădere 1. ND 2- stagnant
2. ND3-2- scădere 2. ND 1- creștere
3. ND3-2- scădere 3. ND 3 -inexistent
4. ND3-2- scădere 4. ND 2- stagnant
5. ND1-1- creștere 5. ND 1-12- îndeplinit
Dezvoltare
comunitară
397
Anexa 8
DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN
JUDEȚUL MEHEDINȚI
A. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale
1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană
399
OBSERVAȚII
- Graficul de mai sus indică tendința de reducere a populației din mediul urban al județului Mehedinți.
- Grupele de vârstă tinere sunt mai reduse numeric. - Există o pondere ridicată a grupelor de vârstă mijlocii, dar cu o tendință de scădere a
efectivelor în anul 2010 față de 2000. - Populația cu vârste între 80-84 de ani are o pondere mai mare cu 66,58%. - Per ansamblu putem vorbi despre o tendință de îmbătrânire a populației.
Nivelul de dezvoltare ND3-1
401
Observații
- Grupele de vârstă tinere au o pondere redusă, înregistrând o tendință de restrângere în perioada de timp analizată.
- Între anii 2000-2010 se constată o pondere semnificativ mai redusă a grupelor de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani și 20-24 ani.
- Deși grupele de vârstă mijlocie dețin o pondere semnificativă, se observă o tendință de restrângere, în timp, a acestora.
- Începând cu segmentul de vârstă 50-54 ani se produce o creștere a ponderilor deținute cei din aceste grupe în anul 2010 față de anul 2000, cu excepția grupei de vârstă 65-69 ani.
Nivelul de dezvoltare ND3-1
403
Observații
- Există un proces de îmbătrânire a populației. - Grupele de vârstă tinere sunt subdimensionate. - În cazul tuturor grupelor de vârstă cuprinse în intervalul 0-35 ani se constată ponderi
mai reduse ale populației în anul 2010 față de 2000. - Începând cu grupa 50-54 ani toate celelalte grupe de vârstă au o pondere mai mare
în anul 2010 față de 2000.
405
Observații
1. Populația majoritară este formată din persoane cuprinse în intervalul 20-44 ani. 2. Există un ușor declin demografic în cei 10 ani evaluați. 3. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 0-29 ani este mai redusă în anul
2010 față de 2000. 4. Există tendința de creștere a ponderilor deținute de grupele de vârstă vârstnice. 5. În prezent se constată existența unor fenomene cu influență asupra declinului
demografic, relevate în primul grafic. 6. Începând cu anul 2005 și până în anul 2009 populația feminină a scăzut într-un
ritm mai accentuat decât cel al populației masculine. 7. Volumul corpului de la sfârșitul anului 2010 era ușor mai ridicat decât cel de la
sfârșitul anului 2000.
Nivel de dezvoltare ND 1-1 (creștere)
407
Observații
1. Există tendința unei scăderi a populației de-a lungul celor 10 ani evaluați. 2. Grupele de vârstă tinere au pondere redusă, creându-se premisele unui viitor declin
demografic. 3. Grupele de vârstă cuprinse în intervalul 0-29 ani au o pondere mai redusă în anul 2010 față
de 2000. 4. După această grupă de vârstă crește tendința de creștere a ponderilor deținute de
populația mai vârstnică.
Nivel de dezvoltare ND 3-1 (scădere)
409
Observații
1. În orașul Vânju Mare există un declin demografic constant. 2. În perioada 2005-2009 această tendință a fost mai accentuată decât în restul intervalului. 3. În anul 2010 s-a produs o ușoară tendință de atenuare a scăderii corpului demografic. 4. Populația cu vârste cuprinse în intervalul 0-34 ani au dimensiuni mai reduse în anul 2010
față de anul 2000.
Nivel de dezvoltare ND 3-1 (scădere)
410
2. Cadrul educațional
Cadrul educațional este caracterizat de reducerea masivă a numărului de unități școlare, urmat
de o reducere semnificativă a populației școlare și de o reducere cu 16,93% a personalului didactic.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
2.1. Municipiul Drobeta Turnu Severin
413
1.4. Oraș Strehaia
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
1.5. Oraș Vânju Mare
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
414
3. Sănătatea
CATEGORI
I DE UNITATI
SANITARE
FORME DE
PROPRIETATE
LOCALITATI
ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul
2008
Anul 2009
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Spitale Proprietate publica
TOTAL 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Populație deservită
53
64
2.1
7
53
44
7.3
3
51
53
0.5
0
51
21
4.6
7
50
98
3.5
0
50
64
4.8
3
50
25
2.5
0
49
79
0.1
7
49
20
8.0
0
48
81
9.5
0
Unitati medico-sociale
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 1 2 2 2 2 2
Populație deservită
0 0 0
30
72
88
.00
1
52
95
0.5
0
15
19
34
.50
1
50
75
7.5
0
14
93
70
.50
1
47
62
4.0
0
14
64
58
.50
Policlinici Proprietate publica
TOTAL 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Dispensare
medicale
Proprietate publica
TOTAL 17 11 8 7 9 6 6 6 6 6
Cabinete medicale scolare
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 11 12 12 12 12 12 12
Cabinete stomatolo
gice
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 40 31 30 31 30 31 33
- Proprietate privata
TOTAL 22 25 33 34 38 42 46 43 43 48
Laboratoare
medicale
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 21 21 18
- Proprietate privata
TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 13 13 10
Crese Proprietate publica
TOTAL 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Farmacii Proprietate publica
TOTAL 11 11 7 10 9 10 10 10 10 10
Populație deservită
TOTAL
29
25
9.3
6
29
15
3.0
9
44
16
9.0
0
30
72
8.8
0
33
98
9.0
0
30
38
6.9
0
30
15
1.5
0
29
87
4.1
0
29
52
4.8
0
29
29
1.7
0
- Proprietate privata
TOTAL 41 50 51 54 53 54 37 38 40 46
415
Populație deservită
78
50
.07
6
41
3.6
8
60
62
.41
56
90
.52
5
77
1.7
2
56
27
.20
8
14
9.0
5
78
61
.61
7
38
1.2
0
63
67
.76
Puncte farmaceut
ice
Proprietate publică
TOTAL 0 0 1 1 2 1 1 0 1 1
Puncte farmaceut
ice
Proprietate privata
0 0 1 1 20 23 1 0 3 1
Centre de sanatate
Proprietate publica
TOTAL 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1
Laboratoare de
tehnica dentara
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 0 0 12 11 11 11
- Proprietate privata
TOTAL 0 5 15 24 27 12 11 10 10 10
Depozite farmaceut
ice
Proprietate privata
TOTAL 1 1 3 3 3 4 3 3 3 2
Centre medicale
de specialitat
e
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
- Proprietate privata
TOTAL 0 0 0 4 4 5 5 5 5 5
Cabinete medicale
de medicina generala
Proprietate privata
TOTAL 0 0 0 4 4 5 10 8 8 8
Cabinete medicale de familie
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 144 143 138 47 47 54 52
Populație deservită
0 0 0
21
33
.94
2
13
9.1
7
22
01
.95
6
41
5.2
1
63
56
.19
5
46
7.5
6
56
33
.02
|
- Proprietate privata
TOTAL 0 0 0 0 31 26 18 18 18 19
Populație deservită
98
67
.77
1
16
87
.27
1
67
50
.83
1
65
96
.72
1
64
02
.67
1
54
16
.68
Ambulatorii
integrate spitalului
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 1 1 1 1 1
Cabinete medicale
de specialitat
e
Proprietate privata
TOTAL 0 0 0 6 5 5 1 1 1 1
416
Centre de transfuzie
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1
Alte tipuri de
cabinete medicale
Proprietate publica
TOTAL 0 0 0 0 0 11 7 8 8 7
Deservirea populației de diferite categorii de cadre medicale din unitățile existente este
prezentată în graficul următor:
Evoluția acestor indicatori oferă informații cu privire la modul în care au evoluat volumul
cadrelor sanitare în raport cu cel al populației. Astfel, numărul persoanelor ce revin pentru un
medic din sistemul public a scăzut cu 10,77%, în timp ce medicii din sectorul privat au scăzut cu
89,08%. Deși sectorul privat înregistrează o creștere, aceasta este nesemnificativă. Reformele
din sistemul sanitar au determinat o creștere a populației ce revine unui medic de familie privat
u 25,83%, în timp ce populația ce revine unui pat de spital a crescut cu 18,01%.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
417
4. Condiții de locuire
Trei din cei patru indicatori au valori pozitive. Între anii 2000-2010 asistăm la o creștere
a suprafeței locuibile pe locuitor cu 16,35%, în paralel cu o creștere a numărului de locuințe
existente cu 4,65%, o creștere a suprafeței locuibile cu 16,84%. Concomitent, asistăm la o
scădere a numărului de locuitori pe locuință cu 13,58%.
Ritmul asigurării necesarului de locuințe este următorul:
418
Ritmul finalizării locuințelor în cei 10 ani evidențiază o piață imobiliară inconstantă și cu
o scădere bruscă între anii 2008-2009, odată cu instalarea crizei economice. Prin corelația
declinului demografic și a indicatorilor prezentați anterior considerăm că presiunea asupra
spațiului locativ este relativ redusă.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3 (scădere)
419
5. Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de
infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de
investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial
investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile
proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de
infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență
pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și
conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de
asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea
educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.
Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.
Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația
pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt
diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,
posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al
investițiilor și a forței de muncă.
MEHEDINȚI ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
2010-2000
TOTAL 2741 2839 2845 2845 2845 3852 3852 3852 3964 3964 4253 55.16
km strazi 316 316 316 316 316 316 316 317 317 317 317 0.32
Suprafata acoperita de strazi
8.67 8.98 9.00 9.00 9.00 12.19 12.19 12.15 12.50 12.50 13.42 54.67
km retea de apa
268.4 270.2 272.2 272.2 272.2 276.7 278.2 281.5 287 288.7 292.2 8.87
Suprafata acoperita de reteaua de apa
10.21 10.51 10.45 10.45 10.45 13.92 13.85 13.68 13.81 13.73 14.56 42.52
km canalizare
175.6 177.3 177.8 177.8 180.5 181.1 185.5 189 200.4 201.1 216 23.01
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
15.61 16.01 16.00 16.00 15.76 21.27 20.77 20.38 19.78 19.71 19.69 26.14
420
MUNICIPIUL DROBETA-TURNU SEVERIN
1092 1092 1098 1098 1098 2105 2105 2105 2105 2105 2384 118.32
km strazi 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 148 0.00
Suprafata acoperita de strazi
7.38 7.38 7.42 7.42 7.42 14.22 14.22 14.22 14.22 14.22 16.11 118.32
km retea de apa
195 195 195 195 195 195 196.5 198.5 198.5 200.2 200.2 2.67
Suprafata acoperita de reteaua de apa
5.60 5.60 5.63 5.63 5.63 10.79 10.71 10.60 10.60 10.51 11.91 112.64
km canalizare
120 120 120 120 120 120 124.4 125.2 125.2 125.9 125.9 4.92
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
9.10 9.10 9.15 9.15 9.15 17.54 16.92 16.81 16.81 16.72 18.94 108.08
MUNICIPIUL ORSOVA
533 533 533 533 533 533 533 533 533 533 533 0.00
km strazi 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 46 0.00
Suprafata acoperita de strazi
11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 11.59 0.00
km retea de apa
34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 34.6 0.00
Suprafata acoperita de reteaua de apa
15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 15.40 0.00
km canalizare
23.5 28 28 28 28 28 28 28 37.5 37.5 37.5 59.57
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
22.68 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 19.04 14.21 14.21 14.21 -37.33
ORAS BAIA DE ARAMA
89 89 89 89 89 89 89 89 201 201 201 125.84
km strazi 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 0.00
Suprafata acoperita de strazi
8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 8.90 20.10 20.10 20.10 125.84
km retea de apa
9.5 11.3 13.3 13.3 13.3 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 17.8 87.37
Suprafata acoperita de reteaua de apa
9.37 7.88 6.69 6.69 6.69 5.00 5.00 5.00 11.29 11.29 11.29 20.53
km canalizare
3 3 3 3 3 3.6 3.6 6.3 6.3 6.3 6.3 110.00
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
29.67 29.67 29.67 29.67 29.67 24.72 24.72 14.13 31.90 31.90 31.90 7.54
421
ORAS STREHAIA
860 860 860 860 860 860 860 860 860 860 860 0.00
km strazi 77 77 77 77 77 77 77 78 78 78 78 1.30
Suprafata acoperita de strazi
11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.17 11.03 11.03 11.03 11.03 -1.28
km retea de apa
15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 15.7 17 22.5 22.5 22.9 45.86
Suprafata acoperita de reteaua de apa
54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 54.78 50.59 38.22 38.22 37.55 -31.44
km canalizare
10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 10.1 12 12 12 18.81
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 85.15 71.67 71.67 71.67 -15.83
ORAS VANJU MARE
167 265 265 265 265 265 265 265 265 265 275 64.67
km strazi 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 35 0.00
Suprafata acoperita de strazi
13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7 22.79
km retea de apa
13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 13.6 16.7 22.79
Suprafata acoperita de reteaua de apa
12.28 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 19.49 16.47 34.10
km canalizare
3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 0.00
Suprafata acoperita de reteaua de canalizare
43.95 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 69.74 72.37 64.67
422
Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai
multor factori contributori:
a. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. b. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. c. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței
acoperite de infrastructura existentă. d. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor
de comunicație în detrimentul canalizării. e. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul
investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.
Propuneri
- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea
logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi.
423
- Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.
Nivel de dezvoltare ND 2-8 (Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului)
f. Transport local
În anul 2010 exista un singur oraș care beneficia de mijloace de transport urban:
Drobeta Turnu Severin, cu un număr de 82 autobuze.
g. Infracționalitatea
Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.
Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care
populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor
comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social
și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de
adoptarea unui comportament cetățenesc.
Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan
social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui
număr mai mare sau mai mic de indivizi.
424
Infracționalitatea din județul Mehedinți (evaluată în funcție de numărului condamnărilor
definitive) este corelată cu anumite perioade de timp. Creșterea infracționalității din anii 2009
și 2010 poate fi pusă pe seama crizei economice. Reluarea unei creșteri economice permite
predicția unei reduceri corespunzătoare a infracționalității.
În schimb, se constată o scădere de ansamblu a infracționalității, creșterea din anii
2009-2010 neajungând la amploarea din anul 2001.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
425
CAPITOLUL II
DIMENSIUNEA DE MEDIU DIN MEDIUL URBAN AL
JUDEȚULUI MEHEDINȚI
A. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu
1. Spații verzi 2. Regenerări păduri
426
1. Spații verzi
Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și a
mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru fiecare
locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație, deși nu există
un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în suprafața urbană sau ce
revine unui locuitor.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2010-2011 (%)
Spații verzi Ha
233 233 233 233 233 201 201 210 214 214 214 -8.15
Metri patrati
Suprafata intravilana
(ha )
6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31
Spatii verzi/ha (%)
8.50 8.21 8.19 8.19 8.19 5.22 5.22 5.45 5.40 5.40 5.03 -40.81
Populatia 321853 320684
309183
307288
305901
303869
301515
298741
295248
292917
291051
M2spatiu verde/perso
ana
7,24 7,27 7,54 7,58 7,62 6,61 6,67 7,03 7,25 7,31 7,35 1,57
În tabelul anterior este prezentată suprafața deținută de spațiile verzi din totalul
suprafeței intravilane a mediului urban din județul Mehedinți. Astfel, se observă o tendință de
scădere a suprafeței acoperite de spațiile verzi cu 40,81%, pe fondul creșterii suprafeței
intravilane cu 16,31%. Datorită contracției corpului demografic suprafața de spații verzi ce
revine unei persoane a crescut cu 1,57%.
Cei 7,35 m2 de spații verzi ce revin unei persoane sunt insuficienți prin raportare la
norma Organizației Mondiale a Sănătății care prevede 50 m2 /locuitor sau la norma Uniunii
Europene 26 m2/locuitor.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3- indicator în scădere
427
2. Regenerări păduri
Asigurarea unui spațiu optim și a unui aer de calitate este susținută de activitățile de
regenerare a suprafețelor acoperite la păduri. Chiar dacă statistica existentă se referă la nivelul
întregului județ și nu doar a spațiului urban este suficientă pentru cuantificarea relativă a
eforturilor de asigurare a unei suprafețe suficiente de suprafață verde.
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-1990
Mehedinți 393 232 177 292 283 114 166 176 82 91 127 55 -86,01
Rășinoase 62 27 32 34 12 7 19 1 6 4 3 0
Foioase 331 205 145 258 271 107 147 175 76 87 124 55 -83,38
Investițiile în regenerarea pădurilor sunt reduse numeric, fapt care defavorizează
atingerea unei suprafețe vegetale suficiente pentru asigurarea unei calități corespunzătoare a
aerului.
B. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul
428
1. Populația activă civilă
Populația activă civilă este principalul indicator al forței de muncă existente într-o
societate. Activitatea și specializarea persoanelor din această categorie oferă o imagine de
ansamblu asupra transformărilor care au loc pe piața forței de muncă și a mediului economic
din arealul studiat.
În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Mehedinți este
următoarea:
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -6,44%
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,00%
INDUSTRIE -22,33%
INDUSTRIA EXTRACTIVA -8,33%
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE -26,71%
PRODUCȚIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDIȚIONAT
-14,81%
DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE
0,00%
CONSTRUCȚII -2,41%
COMERȚ CU RIDICATA SI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
4,26%
TRANSPORT SI DEPOZITARE -8,33%
HOTELURI SI RESTAURANTE -9,09%
INFORMAȚII SI COMUNICAȚII -25,00%
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURĂRI -12,50%
TRANZACȚII IMOBILIARE -33,33%
ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE SI TEHNICE -33,33%
ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT -31,82%
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ SI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-6,06%
ÎNVĂȚĂMÂNT -4,35%
SĂNĂTATE ȘI ASISTENTA SOCIALA -8,70%
ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 25,00%
ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 0,00%
Între anii 2008-2009 s-au produs scăderi ale populației active în majoritatea domeniilor
de activitate. Singurele categorii unde se observă o creștere sunt comerț cu ridicate și
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (4,26%), urmate de activități de
spectacole, culturale și recreative (25,00%). Trei domenii de activitate au rămas constante:
429
agricultura, silvicultura și pescuitul, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare și alte activități de servicii.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
2. Număr de salariați
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
433
3. Câștiguri salariale
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 %
TOTAL 4,76
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT -2,28
INDUSTRIE 21,8
INDUSTRIA EXTRACTIVA 11,39
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 18,96
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
16,48
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
10,05
CONSTRUCTII 7,56
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
-4,12
TRANSPORT SI DEPOZITARE 18,01
HOTELURI SI RESTAURANTE 22,43
INFORMATII SI COMUNICATII -13,54
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 2,35
TRANZACTII IMOBILIARE 29,64
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 16,02
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
5,50
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-18,95
INVATAMANT -18,82
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,64
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -5,58
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 8,78
Evoluția salariilor din județul Mehedinți oferă posibilitatea emiterii mai multor ipoteze:
creșterea salariilor în majoritatea domeniilor de activitate indică o piață a muncii cu deficit de
forță de muncă în anumite domenii și cu supraaglomerare în alte domenii. Explicația unei astfel
de stări de lucruri poate fi declinul demografic și existența unor tendințe de completare a
necesarului de personal pentru agenții economici.
O altă explicație ar putea fi cea a unor resurse financiare suplimentare realizate prin
restructurarea unui număr ridicat de persoane, reușindu-se astfel creșterea salariilor.
Nivel de dezvoltare ND 3-2 (scădere)
434
4. Unități locale active
Majoritatea agenților economici sunt de mici dimensiuni, cu un număr cuprins între 0-9
angajați. Celelalte grupe de agenți economici au ponderi mult mai reduse. Singura categorie de
agenți economici care a rămas cu același număr de unități este cea formată din agenții
economici cu 250 de persoane și peste.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (SCĂDERE)
435
5. Șomajul
Un indicator relevant pentru funcționarea pieței muncii județene este șomajul. Acesta
este ușor mai accentuat în cazul bărbaților decât al femeilor, ceea ce indică tendința de
absorbție mai facilă pe piața muncii a bărbaților față de femei.
Menționăm că evoluția șomajului este necorelată cu evoluția agenților economici, a
numărului de salariați și a populației active, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la
traiectoria urmată de multe persoane în urma expirării perioadei de șomaj.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND1- 2 (creștere economică)
436
Anexa 1.
NR. CRT.
DR. TR. SEVERIN ORȘOVA BAIA DE ARAMĂ
1 Situația elaborării documentelor de urbanism (actualizate sau în curs de actualizare)
PUG dinalizat 2010 În curs În curs de actualizare
2 Dacă elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, vă rugăm să menționați termenul de finalizare
- August 2012 Termen aproximativ 30.04.2012
3 Câte centre de afaceri (incubatoare, centre multifuncționale) există în municipiu/oraș
0 0 0
4 Care este suprafața terenurilor disponibile pentru investiții
50 000 m2 50 000 m2
5 Câte centre de primire a persoanelor fără locuință există în municipiu/oraș
1 0 0
6 Câte cămine de bătrâni există în municipiu/oraș
1 0 0
7 Câte case de copii există în municipiu/oraș
1 0 0
8 Câte centre de asistență și sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă există în municipiu/oraș
1 1 1
9 Câte centre de asistență destinate victimelor violenței în familie (femei și copii) există în municipiu/oraș
1 0 0
10 Câte societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu și internet există în municipiu/oraș
4 3 4
11 Câte posturi TV locale există 4 0 0
12 Câte posturi de radio locale există
4 0 0
14 În ce măsură sunt finalizate activitățile de cadastru ale
În curs de derulare 10% 45% pt. reperele de
437
municipiului/orașului inventar
16 Care este numărul societăților comerciale înregistrate
8564 415 78
17 Care este prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren în intravilan
129euro/m2 30 euro/m2 50 lei/ m2
18 Litigii de natură cadastrală înregistrate
3 1 0
19 Dacă în prezent există o strategie de dezvoltare a orașului
Da din 2009 Da Da
20 Care sunt principalele obiective de dezvoltare cuprinse în strategia de dezvoltare
- Creșterea nr. de locuri de muncă și a nivelului salarial prin sprijinirea economiei locale - Creșterea atractivității municipiului în scopul dezvoltării turismului și atragerii investitorilor - Îmbunătățirea condițiilor de locuire prin reabilitarea și dezvoltarea capacității antropice și naturale a municipiului - Îmbunătățirea și dezvoltarea interacțiunii dintre instituțiile publice și cetățean pentru eficientizarea și modernizarea serviciilor publice
- Creșterea competitivității economice în sectorul privat
- Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii locale
- Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural
- Reabilitare rețea de străzi urbane
- Reabilitare dezvoltare și utilare spital Baia de Aramă
- Realizare sediu primărie
- Rețea panouri solare pentru producere energie electrică
- Infocentru turism
- Extindere rețea energie electrică
- Realizare pârtie de schi
- Realizare zonă de agrement Valea Brebnii
- Realizare
438
Parc Pluți; - Rețea gaze
naturale - Amenajare
rampă transfer deșeuri
- Reabilitare și modernizare drumuri și ulițe sătești
21 În ce măsură obiectivele existente în strategie au fost atinse
În curs de implementare
30% Au fost respectate obiectivele
22 Dacă nu există o strategie de dezvoltare, există un demers pentru elaborarea uneia
0 0 -
23 Câte proiecte cu finanțare internă au fost implementate
0 15/5000.000 lei 6/4.625.207 lei
24 Câte proiecte cu finanțare externă au fost implementate
11/8,6 mil. lei 5/15.300.000 lei 1/2.450. 000 lei
25 Câte proiecte cu finanțare internă se află în curs de implementare
0 0 14/10.792.151 Lei
26 Câte proiecte cu finanțare externă se află în curs de implementare
15/215 mil. lei 0 5/35.114.187 lei
27 Dacă există departament specializat destinat elaborării strategiilor de dezvoltare
Da Nu Da
26 Dacă există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor în instituție
7 2 1
27 Care sunt liniile de finanțare accesate de instituție
POR, DMI1.1. DMI 3.4, 5.1, POS DCA IPA Romania-Bulgaria
PHARE 2001, POR axa 2, DMI 2.1., POR axa 5, DMI 5.2
POR 2.1., 3.2., 4.1., 5.2., POS DRU 6.1
439
CONCLUZII
INDICATORI NIVELUL DE DEZVOLTARE Cadrul demografic
8. Structura demografică a mediului urban ND3-1 (scădere)
a. Municipiul Dr. Tr. Severin ND3-1 (scădere)
b. Municipiul Orșova ND3-1 (scădere)
c. Oraș Baia de Aramă ND1-1 (creștere)
d. Oraș Strehaia ND 3-1 (scădere)
e. Oraș Vânju Mare ND 3-1 (scădere)
9. Cadrul educațional ND 3 (scădere)
a. Municipiul Dr. Tr. Severin ND 3 (scădere)
b. Municipiul Orșova ND 3 (scădere)
c. Oraș Baia de Aramă ND 3 (scădere)
d. Oraș Strehaia ND 3 (scădere)
e. Oraș Vânju Mare ND 3 (scădere)
10. Sănătate ND 3 (scădere)
11. Condiții de locuire ND 3 (scădere)
12. Infrastructura urbană ND 2- 8 (Suprafața urbană acoperită parțial)
13. Transport local ND 2 (stagnant)
14. Infracționalitatea ND 3 (scădere)
Mediu
3. Spații verzi ND 3 (scădere)
4. Regenerări păduri ND 3 (scădere)
Economie
6. Populația activă civilă ND 3-2 (scădere)
7. Salariați ND 3-2 (scădere)
2.1. Municipiul Dr. Tr. Severin ND 3-2 (scădere)
2.2. Municipiul Orșova ND 3-2 (scădere)
2.3. Oraș Baia de Aramă ND1-2 (creștere economică)
2.4. Oraș Strehaia ND 3-2 (scădere)
2.5. Oraș Vânju Mare ND 3-2 (scădere)
8. Câștiguri salariale ND 3-2 (scădere)
9. Unități locale active ND 3-2 (scădere)
10. Șomajul ND 1-2 (scăderea numărului de șomeri=impact pozitiv)
Cadrul instituțional
1. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană
ND 2 (stagnant)
2. Situația elaborării documentelor de ND 1 (creștere)
440
urbanism
3. Infrastructura pentru afaceri ND 3 (indicator inexistent)
4. Strategia pentru dezvoltare durabilă ND 2 (stagnant și cu indicatori de monitorizare insuficienți)
5. Personal calificat pentru proiectarea dezvoltării durabile
ND1-12 (indicator îndeplinit)
Majoritatea indicatorilor sunt în scădere datorită crizei economice, dar și a lipsei unei
strategii coerente și cuantificabile de dezvoltare regională. Inițierea unor politici de dezvoltare
regională a mediului urban necesită adoptarea unui sistem de indicatori pentru a se asigura
dezvoltarea echilibrată a orașelor.
Reluarea creșterii economice este o condiție a îmbunătățirii structurii acestor indicatori,
iar investițiile în infrastructura urbană vor crește gradul de atractivitate al orașelor. Deservirea
sistemului de infrastructură urbană va genera creșterea numărului de locuri de muncă și,
implicit, creșterea ponderii sectorului terțiar în fiecare oraș.
Completarea necesarului de spații verzi și creșterea suprafețelor ce revin unei persoane
vor îmbunătăți aspectul orașelor cu efecte pozitive pe termen lung asupra sănătății populației.
Asigurarea unui sistem de sănătate stabil și bine reprezentat cu personal medical este o
condiție a creșterii gradului de încredere a populației și reduce costurile cu sănătatea la nivel
individual prin tratarea diferitelor afecțiuni în plan local, fără deplasarea spre alte centre
medicale.
Sistemul educațional presupune echilibrarea numărului de cadre didactice și a unităților
de învățământ în raport cu populația școlară, precum și investiția în îmbunătățirea
infrastructurii școlare. Având în vedere declinul demografic, considerăm că migrația pentru
educație a populației tinere crește riscul de pierdere a populației tinere din județ, cu efecte pe
termen lung asupra revenirii economice, dependentă de numărul persoanelor cu un nivel de
pregătire superior.
Social demografic Mediu
8. ND3-1-scădere 1. ND3-scădere
9. ND2- scădere 2. ND3- scădere
10. ND3- scădere
11. ND3-scădere
12. ND2-8- stagnare
13. ND3-scădere
14. ND3- scădere
Dimensiunea Dimensiunea
economică instituțională
6. ND3-2- scădere 1. ND 2- stagnant
441
Anexa 9 – Județul Olt
DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN
JUDEȚUL OLT
B. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale
1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană 7. Transport local 8. Infracțiuni
Dezvoltare
comunitară
444
OBSERVAȚII
Indicatorii statistici indică o tendință de scădere a populației urbane din județul Olt. Acest lucru
este confirmat de distribuția populației în funcție de sex cât și de grupele de vârstă.
Caracteristică este tendința de îmbătrânire a populației. Structura grupelor de vârstă indică o
creștere a populației de peste 70 de ani concomitent cu o scădere semnificativă a grupelor de vârstă
cuprinse în intervalul 0-34 ani.
Declinul demografic afectează mai mult populația masculină, care între anii 2000-2010 a scăzut
cu 9,13% în timp ce populația feminină a scăzut cu 8,77%.
445
În funcţie de grupele de vârstă, cea mai accentuată scădere se constată în grupa 10-14 ani (-
33,56%). Reduceri semnificative se regăsesc și în ceea ce privește grupele de vârstă 0-4 ani (-28,32%) și
5-9 ani (-26,42%).
Nivelul de dezvoltare ND3-1
2. Cadrul educațional
Declinul demografic este urmat de o scădere a capacității infrastructurii educaționale. Graficul
de mai sus oferă imaginea reducerii dimensiunilor sistemului educațional.
În primul rând au scăzut masiv unitățile de învățământ de diferite grade, cu 65,94%. Personalul
didactic a scăzut cu 24,76%, iar populația școlară cu 21.54%.
Dacă scăderea populației școlare este aproximativ proporțională cu cea a personalului didactic,
reducerea unităților școlare poate fi disproporționată și cu efecte negative asupra asigurării unui cadru
educațional suficient asigurării nevoilor de educație ale tinerilor.
Raportul populației școlare ce revine, pe ansamblu, unui cadru didactic era de 34,55 elevi
pentru un cadru didactic în anul 2000 și de 34,94 elevi pentru un cadru didactic în anul 2010.
Nivel de dezvoltare ND2 (stagnant)
3. Sănătatea
446
CATEGORI
I DE UNITATI
SANITARE
FORME DE
PROPRIETATE
JUDETE
LOCALITATI
ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul
2008
Anul 2009
UM: Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Numar
Spitale Proprietate publica
Olt TOTAL 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6
Populație deservită
72601
77122
Unitati medico-sociale
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : 2 2 2 2 2 2
Populație deservită
Policlinici Proprietate publica
Olt TOTAL 1 1 : : : : : : : :
Dispensare
medicale
Proprietate publica
Olt TOTAL 24 9 9 7 6 6 6 6 6 6
Cabinete medicale scolare
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : 21 23 23 23 23 23 30
Cabinete stomatolo
gice
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : 43 41 38 44 45 42 42
- Proprietate privata
Olt TOTAL 34 35 35 35 36 43 56 54 57 61
Laboratoare
medicale
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : : : 23 25 34 36
- Proprietate privata
Olt TOTAL 2 5 3 5 4 4 7 9 14 14
Crese Proprietate publica
Olt TOTAL 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Farmacii Proprietate publica
Olt TOTAL 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8
Populație
deservită
72601
57841
- Proprietate privata
Olt TOTAL 53 53 58 59 65 69 72 75 75 75
447
Populație
deservită
9588
6169
Puncte farmace
utice
Proprietate privata
Olt TOTAL 15 12 13 13 10 11 11 11 11 14
Populație
deservită
33880
33052
Centre de
sanatate
Proprietate publica
Olt TOTAL 1 1 : 1 1 1 1 1 1 1
Laboratoare de
tehnica dentara
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : : : : : : 1
- Proprietate privata
Olt TOTAL 10 10 10 10 9 9 9 9 9 9
Depozite farmace
utice
Proprietate privata
Olt TOTAL 3 3 3 3 : : : : : :
Centre medicale
de specialit
ate
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : : : : : : 1
- Proprietate privata
Olt TOTAL : : : : 1 1 1 1 : :
Cabinete medicale
de medicina generala
Proprietate privata
Olt TOTAL 21 25 31 9 3 3 5 5 6 6
Cabinete medicale
de familie
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : 243 236 238 240 240 239 242
Populație
deservită
2022
1912
- Proprietate privata
Olt TOTAL : : : : 7 7 7 7 7 7
Ambulatorii
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : 6 6 6 6 6 6 6
448
integrate spitalului
Cabinete medicale
de specialit
ate
Proprietate privata
Olt TOTAL : : : 24 23 35 43 56 64 64
Populație
deservită
20473
7230
Centre de
transfuzie
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : : 1 1 1 1 1
Alte tipuri de cabinete medicale
Proprietate publica
Olt TOTAL : : : : : 6 6 6 6 6
- Proprietate privata
Olt TOTAL : : : : : 1 1 : 1 1
Scăderea numărului de spitale a determinat creșterea numărului de persoane deservite.
Rețeaua medicală s-a dezvoltat prin creșterea numărului de farmacii, în special cele din
domeniul privat, ce asigură în cea mai ridicată măsură nevoile populației. Aceeași dezvoltare se
regăsește în ceea ce privește numărul de cabinete stomatologice. Numărul acestora a crescut în ceea ce
privește proprietatea privată și a scăzut în ceea ce privește proprietatea publică. În completarea
serviciilor medicale prestate populației a crescut numărul cabinetelor medicale de specialitate din
mediul privat.
Numărul persoanelor ce revin unui cabinet de medicină de familie a scăzut datorită declinului
demografic.
Se constată o scădere a capacității unităților medicale mari, precum spitalele și o creștere a
infrastructurii private formată din micile unități medicale.
Dezvoltarea infrastructurii medicale din mediul urban al județului Olt se datorează investițiilor
private și mai puțin investițiilor publice.
Având în vedere tendința existentă, considerăm că deși există indicatori contradictorii, relevați
de creșterea unităților medicale mici și scăderea numărului unităților medicale mari, se poate vorbi de o
scădere a pachetului de servicii medicale prestate către populație.
Deservirea populației de diferite categorii de cadre medicale din unitățile existente este
prezentată în graficul următor:
449
Evoluția acestor indicatori oferă informații cu privire la modul în care au evoluat volumul
cadrelor didactice în raport cu cel al populației. Astfel, numărul persoanelor ce revin pentru un
medic din sistemul public a scăzut cu 14,57%, în timp ce medicii din sectorul privat au
înregistrat o creștere cu 14,82%.
Deși sectorul privat înregistrează o creștere, aceasta este nesemnificativă. Sectorul
public acoperă încă cea mai ridicată parte din nevoile populației. Numărul de persoane ce
revine unui pat de spital a crescut în 10 ani cu 20,73%.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
4. Condiții de locuire
450
Indicatorii locuirii oferă imaginea unei ușoare îmbunătățiri a condițiilor de locuire.
Primul aspect relevant este cel al creșterii numărului de locuințe existente cu 8,08%. Trendul
negativ al suprafeței locuibile indică scăderea suprafeței ce revine unui locuitor cu 8,95%.
Celălalt indicator are o semnificație pozitivă, rezultată din reducerea supraaglomerării
locuințelor cu 15,75%. Suprafața totală locuibilă a mediului urban a crescut cu 16,84%.
În date absolute menționăm o densitate de 71111 locuințe. Media persoanelor ce revine
pentru fiecare locuință este de 6,51 persoane pentru fiecare locuință. Având în vedere această
medie apreciem că există o presiune asupra spațiului locativ județean.
Ritmul asigurării necesarului de locuințe este următorul:
451
Ritmul construcției de locuințe a înregistrat trenduri diferite în cei 10 ani analizați.
Perioada de creștere imobiliară se sesizează și în județul Olt. Astfel, în anii 2008 și 2009 se
observă o creștere a numărului de locuințe finalizate, urmate de o scădere semnificativă la 564.
Menținerea acestui trend și în perioada viitoare va întârzia reducerea numărului de
persoane ce revin unei locuințe.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
452
5. Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de
infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de
investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial
investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile
proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de
infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență
pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și
conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de
asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea
educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.
Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.
Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația
pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt
diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,
posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al
investițiilor și a forței de muncă.
6. Lungimea străzilor orășenești din județul Olt ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
- - -
TOTAL 505 505 505 505 537 541 541 543 543 543 548
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 6.34 0.74 0.00 0.37 0.00 0.00 0.92 8.51
SLATINA 140 140 140 140 140 140 140 142 142 142 142
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.43 0.00 0.00 0.00 1.43
CARACAL 69 69 69 69 69 69 69 69 69 69 74
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.25 7.25
BALS 51 51 51 51 51 55 55 55 55 55 55
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.84
CORABIA 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86 86
453
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
DRAGANESTI-OLT
102 102 102 102 102 102 102 102 102 102 102
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PIATRA-OLT 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 0.00 0.00 0.00 32 32 32 32 32 32 32
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
SCORNICESTI 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
7. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Olt
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
TOTAL 221.2 235.8 240.5 242.1 247 247.5 257.7 259.7 272.6
279.9
302.5
Evoluție (%) 6.60 1.99 0.67 2.02 0.20 4.12 0.78 4.97 2.68 8.07 36.75
SLATINA 84.1 85 86 86 90.6 91.1 100.3 100.3 105 105.2
127
Evoluție (%) 1.07 1.18 0.00 5.35 0.55 10.10 0.00 4.69 0.19 20.72
51.01
CARACAL 67.4 67.6 67.6 67.6 67.9 67.9 67.9 67.9 67.9 75 75.8
Evoluție (%) 0.30 0.00 0.00 0.44 0.00 0.00 0.00 0.00 10.46
1.07 12.46
BALS 13 13 38.6 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1 39.1
Evoluție (%) 0.00 196.92
1.30 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 200.77
CORABIA 30 30 23 23 23 23 24 24 24 24 24
Evoluție (%) 0.00 -23.33 0.00 0.00 0.00 4.35 0.00 0.00 0.00 0.00 -20.00
DRAGANESTI-OLT
10 10 10 10 10 10 10 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20.00 0.00 0.00 0.00 20.00
PIATRA-OLT 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 1.5 15 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0.9
Evoluție (%) 900.00
-94.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -40.00
454
SCORNICESTI 11.5 11.5 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8 10.8
Evoluție (%) 0.00 -6.09 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -6.09
8. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Olt
ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Olt
TOTAL 594.4
632 672.1
677.4
804.9
845 873.4
954.7 989.8
1073.9
1130.4
Evoluție (%) 6.33 6.34 0.79 18.82
4.98 3.36 9.31 3.68 8.50 5.26 90.17
SLATINA 104.7
106 107 107 118.4
120.2
124.7
124.7 125.8
126.8 126.8
Evoluție (%) 1.24 0.94 0.00 10.65
1.52 3.74 0.00 0.88 0.79 0.00 21.11
CARACAL 98.1
98.4 98.4 98.4 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 100.5 103
Evoluție (%) 0.31 0.00 0.00 0.71 0.00 0.00 0.00 0.00 1.41 2.49 4.99
BALS 35 35 57 57 57 62.2 64.2 74.5 77.2 77.5 77.5
Evoluție (%) 0.00 62.86
0.00 0.00 9.12 3.22 16.04 3.62 0.39 0.00 121.43
CORABIA 26 26 26 26 31 34 36.8 36.8 36.8 36.8 36.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 19.23
9.68 8.24 0.00 0.00 0.00 0.00 41.54
DRAGANESTI-OLT
17.9
17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9 17.9
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PIATRA-OLT 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 8.5 35.5 35.5 35.5 35.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 317.65
0.00 0.00 0.00 317.65
POTCOAVA 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 3.3 3.3 3.4 3.4 3.4
Evoluție (%) 0.00 -11.6
3
0.00 -13.1
6
0.00 0.00 0.00 3.03 0.00 0.00 -20.93
SCORNICESTI 18.5
18.5 12.6 12.6 12.6 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5 18.5
Evoluție (%) 0.00 -31.8
9
0.00 0.00 46.83
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
455
9. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din județul Olt ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Mc/zi
Olt
TOTAL 117524
118115
115251
115742
122388
123498
124185
125431
126168
127352
128980
Evoluție (%)
0.50 -2.42 0.43 5.74 0.91 0.56 1.00 0.59 0.94 1.28 9.75
SLATINA 60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
60000
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CARACAL 20000
20000
19850
19850
19850
19850
19850
19850
19850
19850
19850
Evoluție (%)
0.00 -0.75 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -0.7
5
BALS 3025 3836 4100 4100 4100 4100 4100 4100 4100 3768 3768
Evoluție (%)
26.81 6.88 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -8.10 0.00 24.56
CORABIA 16000
16000
12000
12000
12000
12000
12000
12000
12000
12000
12000
Evoluție (%)
0.00 -25.00
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -25.00
DRAGANESTI-OLT
3564 3564 3564 3564 3456 3456 3456 3456 3456 3456 3456
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 -3.03 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.0
3
PIATRA-OLT
1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300 1300
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA
700 700 600 600 600 600 600 600 600 600 600
Evoluție (%)
0.00 -14.29
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.29
SCORNICESTI
1973 1973 3000 3000 3780 3780 3780 3780 3780 3780 3780
Evoluție (%)
0.00 52.05 0.00 26.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 91.59
456
10. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în județul Olt LOCALITATI ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Mii mc
TOTAL 22864 18341 15134 12416 13074 12166 13428 14696 13953 13101 12778
-19.78
-17.49
-17.96
5.30 -6.95 10.37 9.44 -5.06 -6.11 -2.47
SLATINA 12341 8290 5755 4987 5472 4420 4772 4536 4218 3839 3636
-32.83
-30.58
-13.34
9.73 -19.23
7.96 -4.95 -7.01 -8.99 -5.29
CARACAL 4136 4264 4720 2795 2757 2414 2817 3737 4085 4006 3939
3.09 10.69 -40.78
-1.36 -12.44
16.69 32.66 9.31 -1.93 -1.67
BALS 960 1100 915 849 767 649 630 695 646 652 663
14.58 -16.82
-7.21 -9.66 -15.38
-2.93 10.32 -7.05 0.93 1.69
CORABIA 1620 980 476 479 402 389 538 668 523 456 446
-39.51
-51.43
0.63 -16.08
-3.23 38.30 24.16 -21.71
-12.81
-2.19
DRAGANESTI-OLT
526 407 359 348 363 284 260 262 256 216 207
-22.62
-11.79
-3.06 4.31 -21.76
-8.45 0.77 -2.29 -15.63
-4.17
PIATRA-OLT 203 244 210 167 188 190 201 339 352 241 256
20.20 -13.93
-20.48
12.57 1.06 5.79 68.66 3.83 -31.53
6.22
POTCOAVA 198 205 45 38 40 46 58 79 89 34 34
3.54 -78.05
-15.56
5.26 15.00 26.09 36.21 12.66 -61.80
0.00
SCORNICESTI 561 479 174 214 293 318 370 255 179 178 164
-14.62
-63.67
22.99 36.92 8.53 16.35 -31.08
-29.80
-0.56 -7.87
457
11. Suprafața intravilană a municipiilor și orașelor din județul Olt ANI
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
UM: Ha
TOTAL 6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068
0.00 -0.07 0.00 7.46 1.32 6.53 0.00 0.00 0.00 0.34
SLATINA 2090 2090 2090 2090 2090 2140 2572 2572 2572 2572 2572
0.00 0.00 0.00 0.00 2.39 20.19 0.00 0.00 0.00 0.00
CARACAL 1084 1084 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1080 1104
0.00 -0.37 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2.22
BALS 637 637 637 637 637 673 673 673 673 673 673
0.00 0.00 0.00 0.00 5.65 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CORABIA 707 707 707 707 707 707 707 707 707 707 707
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
DRAGANESTI-OLT 880 880 880 880 880 880 880 880 880 880 880
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
PIATRA-OLT 519 519 519 519 519 519 519 519 519 519 519
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
POTCOAVA 0 0 0 0 453 453 453 453 453 453 453
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
SCORNICESTI 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160 160
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
12. Raporturi ale infrastructurii urbane din județul Olt
OLT
ANI
An
ul 2
00
0
An
ul 2
00
1
An
ul 2
00
2
An
ul 2
00
3
An
ul 2
00
4
An
ul 2
00
5
An
ul 2
00
6
An
ul 2
00
7
An
ul 2
00
8
An
ul 2
00
9
An
ul 2
01
0
TOTAL
Sup
rafa
ta
aco
per
ita
de
stra
zi
12.03
12.03 12.03 12.03 12.15 12.22 13.02 12.97 12.97 12.97 12.90
Sup
rafa
aco
per
ita
de
rete
aua
de
apa
10.22
9.62 9.04 8.97 8.11 7.82 8.07 7.38 7.12 6.56 6.25
458
Sup
rafa
ta
aco
per
ita
de
rete
aua
de
can
aliz
are
27.47
25.77 25.25 25.08 26.42 26.72 27.33 27.12 25.84 25.17 23.37
MUNICIPIUL SLATINA
Sup
rafa
ta
aco
per
ita
de
stra
zi 14.93 14.93 14.93 14.93 14.93 15.29 18.37 18.11 18.11 18.11 18.11
Sup
rafa
aco
per
ita
de
rete
aua
de
apa
19.96 19.72 19.53 19.53 17.65 17.80 20.63 20.63 20.45 20.28 20.28
Sup
rafa
ta
aco
per
ita
de
rete
aua
de
can
aliz
are 24.85 24.59 24.30 24.30 23.07 23.49 25.64 25.64 24.50 24.45 20.25
MUNICIPIUL CARACAL
Suprafata acoperita de strazi
15.71 15.71 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 15.65 14.92
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
11.05 11.02 10.98 10.98 10.90 10.90 10.90 10.90 10.90 10.75 10.72
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
16.08 16.04 15.98 15.98 15.91 15.91 15.91 15.91 15.91 14.40 14.56
ORAS BALS
Suprafata acoperita de strazi
12.49 12.49 12.49 12.49 12.49 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24 12.24
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
18.20 18.20 11.18 11.18 11.18 10.82 10.48 9.03 8.72 8.68 8.68
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
49.00 49.00 16.50 16.29 16.29 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21 17.21
459
ORAS CORABIA
Suprafata acoperita de strazi
8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22 8.22
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
27.19 27.19 27.19 27.19 22.81 20.79 19.21 19.21 19.21 19.21 19.21
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
23.57 23.57 30.74 30.74 30.74 30.74 29.46 29.46 29.46 29.46 29.46
ORAS DRAGANESTI-OLT
Suprafata acoperita de strazi
8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63 8.63
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16 49.16
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 88.00 73.33 73.33 73.33 73.33
ORAS PIATRA-OLT
Suprafata acoperita de strazi
10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38 10.38
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 61.06 14.62 14.62 14.62 14.62
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17 144.17
144.17
ORAS POTCOAVA
Suprafata acoperita
0 0 0 0 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16 14.16
460
de strazi
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
0.00 0.00 0.00 0.00 137.27 137.27 137.27 137.27 133.24 133.24
133.24
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
0.00 0.00 0.00 0.00 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33 503.33
503.33
ORAS SCORNICESTI
Suprafata acoperita de strazi
22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86 22.86
Suprafa acoperita
de reteaua de apa
8.65 8.65 12.70 12.70 12.70 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65 8.65
Suprafata acoperita
de reteaua
de canalizar
e
13.91 13.91 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81 14.81
461
Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai
multor factori contributori:
1. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. 2. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. 3. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței
acoperite de infrastructura existentă. 4. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor
de comunicație în detrimentul canalizării. 5. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul
investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.
Propuneri
- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea
logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi.
462
- Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.
Nivel de dezvoltare ND 2-8 (Infrastructură urbană care acoperă parțial suprafața orașului)
6. Transport local Nu există mijloace de transport public urban în baza de date.
Nivel de dezvoltare ND 3 (indicator inexistent)
7. Infracționalitatea
Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.
Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care
populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor
comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social
și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de
adoptarea unui comportament cetățenesc.
Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan
social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui
număr mai mare sau mai mic de indivizi.
-28
-8
12
32
52
72
92
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Infracțiuni la 100 locuitori
Anual 2000-2010
463
Tendința anuală este de scădere a numărului de infracțiuni la 100 de locuitori. Pe
ansamblu, prin raportarea la evoluția corpului demografic și a numărului de infracțiuni ce revin
la 100 locuitori, constatăm că există o creștere cu 92,34% a numărului de infracțiuni. Existența
unui astfel e indicator denotă apariția în timp, menținerea și creșterea comportamentelor
deviante și detașarea față de sistemul valoric unanim acceptat, în favoarea unuia marginal, cu
un caracter asocial din ce în ce mai accentuat.
Situația existentă în graficul anterior este rezultatul unui paralelism între instituțiile
publice și societate. Acțiunea instituțiilor publice, bazată pe o structură asemănătoare statelor
europene și pe specializarea fiecărui segment instituțional este necorelată cu societatea
formată din cetățeni. Plasarea controlului infracționalității doar în sarcina instituțiilor de control
și menținere a ordinii sociale (Poliție, Jandarmerie, Justiție, Parchet etc.) nu este suficientă
pentru controlul infracționalității și a comportamentelor deviante. Aceste instituții oferă
sancțiuni dar nu și recompense, iar pedepsirea faptelor deviante se realizează doar în condițiile
în care acestea sunt încadrate legal. Nu poate fi pedepsită lipsa încrederii în instituțiile publice
și în sistemul instituțional, iar atitudinile marginale și asociale duse la extrem generează
încălcările flagrante ale legii intrând în aria de activitate a instituțiilor abilitate cu distribuția
sancțiunilor legale.
Echilibrarea cadrului social presupune crearea și susținerea unui sistem valoric care să
ghideze acțiunea socială a cetățenilor.
Nivel de dezvoltare ND 3 (scădere)
464
DIMENSIUNEA DE MEDIU DIN MEDIUL URBAN AL
JUDEȚULUI OLT
C. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu
1. Spații verzi 2. Regenerări păduri
1. Spații verzi
Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și a
mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru fiecare
locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație, deși nu există
un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în suprafața urbană sau ce
revine unui locuitor.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2010-2011 (%)
Spații verzi Ha
331 331 331 337 338 380 380 401 438 437 437 32.02
Metri patrati
3310000
3310000
3310000
3370000
3380000
3800000
3800000
4010000
4380000
4370000
4370000
32.02
Suprafata intravilana
(ha )
6077 6077 6073 6073 6526 6612 7044 7044 7044 7044 7068 16.31
Spatii verzi/ha (%)
5.45 5.45 5.45 5.55 5.18 5.75 5.39 5.69 6.22 6.20 6.18 13.51
Populatia 508213 506297 494707 491359 488176 483674 479323 475702 470709 466821 462734 -8.95
M2spatiu verde/perso
ana
6.51 6.54 6.69 6.86 6.92 7.86 7.93 8.43 9.31 9.36 9.44 45.00
În tabelul anterior este prezentată suprafața deținută de spațiile verzi din totalul
suprafeței intravilane a mediului urban din județul Olt. Astfel, se observă o tendință de creștere
a suprafeței acoperite de spațiile verzi cu 32.02%. Aceeași tendință există și în ceea ce privește
creșterea suprafeței urbane cu 16,31%. Ponderea deținută de spațiile verzi în raport cu
465
suprafața urbană a crescut cu 13,51%. Diferența între creșterea celor doi indicatori este de
2,8%, ceea ce dovedește că ritmurile de creștere sunt diferite. În acest sens, putem considera că
prin menținerea aceluiași trend creșterea urbană va continua să crească în raport cu cea a
spațiilor verzi, având în vedere tendințele celor 10 ani analizați.
Suprafața de spații verzi ce revine unei persoane din mediul urban a crescut cu 45% de
la 6,51m2 la 9,44 m2. Totuși această creștere nu se datorează unei proiecții a acestei creșteri,
existând un factor important generat de declinul demografic.
Deși această creștere pare semnificativă menționăm că norma Organizației Mondiale a
Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de 9,44
m2/locuitor din județul Olt îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un
impact deosebit asupra nivelului de poluare sonică, biologică și chimică a mediului.
Atractivitatea mediului urban are de suferit din perspectiva confortului oferit cetățenilor, iar
impactul asupra sănătății, deși greu de evaluat în lipsa unor cercetări special destinate, este
recunoscut și înțeles de instituțiile implicate în asigurarea unui confort urban la standardele
internaționale.
Proiecția viitoare a activităților de asigurare a dezvoltării urbane presupune cuprinderea
acestui indicator în gama de activități.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3- indicator în scădere
2. Regenerări păduri
Asigurarea unui spațiu optim și a unui aer de calitate este susținută de activitățile de
regenerare a suprafețelor acoperite la păduri. Chiar dacă statistica existentă se referă la nivelul
întregului județ și nu doar a spațiului urban este suficientă pentru cuantificarea relativă a
eforturilor de asigurare a unei suprafețe suficiente de suprafață verde.
1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010-1990
Olt 188 181 136 261 679 519 622 363 89 239 158 159
Foioase -3.72
-24.86
91.91 160.15 -23.56
19.85 -41.64
-75.48
168.54 -33.89
0.63 -15.43
Investițiile în regenerarea zonelor împădurite se afla în anul 2010 sub nivelul anului
1990. Astfel, investițiile în regenerarea pădurilor este insuficientă scăzând cu 15,43%.
Pentru asigurarea unui standard apropiat de cerințele Uniunii Europene este necesară
investiția în regenerarea pădurilor.
466
D. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul
1. Populația activă civilă
Populația activă civilă este principalul indicator al forței de muncă existente într-o
societate. Activitatea și specializarea persoanelor din această categorie oferă o imagine de
ansamblu asupra transformărilor care au loc pe piața forței de muncă și a mediului economic
din arealul studiat.
În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Olt este următoarea:
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -5.73
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0.79
INDUSTRIE -20.33
INDUSTRIA EXTRACTIVA -23.08
INDUSTRIA PRELUCRATOARE -21.23
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
-22.22
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
0.00
CONSTRUCTII -24.76
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
10.40
TRANSPORT SI DEPOZITARE -14.29
HOTELURI SI RESTAURANTE -33.33
INFORMATII SI COMUNICATII 120.00
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -9.09
TRANZACTII IMOBILIARE -40.00
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -18.18
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII -5.26
467
SUPORT
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-14.58
INVATAMANT -5.26
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 2.78
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -30.00
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII -17.65
Tendința este de scădere la majoritatea indicatorilor. Singurele domenii unde se
înregistrează creșteri sunt agricultura, vânătoarea și pescuitul (0,79%), comerț cu ridicata și
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (10,40%), informații și comunicații
(120,00%) și sănătate și asistență socială (2,78%). La acestea se adaugă și un domeniu în care
populația activă a rămas constantă: distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor,
activități de decontaminare.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
2. Număr de salariați
Numărul de salariați ai județului Olt este în scădere sub influența crizei economice.
468
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
3. Câștiguri salariale DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010
% TOTAL 1,85
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT -0,22
INDUSTRIE 12,08
INDUSTRIA EXTRACTIVA -17,08
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 12,15
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
20,21
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
11,09
CONSTRUCTII 14,58
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
1,65
TRANSPORT SI DEPOZITARE 7,22
HOTELURI SI RESTAURANTE -6,91
INFORMATII SI COMUNICATII -17,70
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -7,04
TRANZACTII IMOBILIARE 4,35
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -12,05
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
0,78
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-18,19
INVATAMANT -10.15
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -2,71
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 28,91
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 4,55
Pe fondul scăderii demografice, a populației active și a reducerii numărului de salariați
se observă existența unor domenii unde veniturile salariale au crescut. Astfel, cele mai
semnificative creșteri sunt în domeniile activități de spectacole, culturale și recreative (28,91%),
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
(20,21%), construcții (14,58%).
Cele mai mari reduceri salariale le întâlnim în domenii precum administrație publică și
apărare; asigurări sociale din sistemul public (-18,19%), informații și comunicații (-17,70%) și
industria extractivă (-17,08%).
Luând în calcul și cuantumul salariilor obținute, destul de redus în multe domenii în care
apar creșteri, putem considera că acest indicator nu are un trend pozitiv, iar nivelul de
469
dezvoltare este în scădere, întrucât salariile nu permit un nivel de trai decent pentru cea mai
mare parte a populației.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND 3-2 (scădere economică)
4. Unități locale active
Evoluția numărului de agenți economici este caracterizată de tendința creșterii
numerice a unităților locale active de mici dimensiuni, în timp ce societățile comerciale cu un
impact major pe piața muncii înregistrează o reducere semnificativă, în special în cazul firmelor
mijlocii care au între 10-49 de persoane.
Peisajul economic județean este caracterizat de investiții noi de mici dimensiuni sau de
replieri pe piața economică prin trecerea în categorii inferioare a agenților economici cu
dificultăți.
Menționăm că existența unui număr în creștere de agenți economici are un impact
semnificativ asupra nivelului de trai al populației și a funcționalității sistemului instituțional din
mai multe puncte de vedere: oferta de locuri de muncă și creșterea numărului de salariați (care
devin plătitori de impozite și nu asistați social), creșterea veniturilor la bugetul local și de stat
prin plata impozitelor, impactul asupra șomajului, asigurarea unui cadru investițional atractiv
pentru potențialii investitori externi.
470
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (SCĂDERE)
5. Șomajul
În perioada analizată de un an și jumătate șomajul a înregistrat scăderi semnificative.
Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat în cazul șomajului masculin, de 40,62%. În schimb,
șomajul feminin a scăzut doar cu 24,95%. Media scăderii șomajului reprezintă un fapt
corespunzător, dar prin suprapunerea acestor trenduri cu cele ale scăderii numărului de
salariați și a populației active constatăm că este necesară o analiză suplimentară a stării de
ocupare a populației.
În condiții de funcționare normală a sistemului social ar fi necesară o corelare inversă a
numărului de șomeri cu cel de salariați. Trendurile asemănătoare, denotă o bulversare a
mediului economic și disfuncții majore pe piața muncii din mediul urban.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND-1
471
ANEXA 1
LISTA DOCUMENTELOR NECESARE ELABORĂRII
STUDIULUI DEZVOLTAREA URBANĂ LA NIVEL NAȚIONAL
NR. CRT.
CARACAL BALȘ
1 Situația elaborării documentelor de urbanism (actualizate sau în curs de actualizare)
În curs de finalizare În curs de finalizare
2 Dacă elaborarea documentelor de urbanism se află în curs de actualizare, vă rugăm să menționați termenul de finalizare
15.07 2012 Estimativ 2013
3 Câte centre de afaceri (incubatoare, centre multifuncționale) există în municipiu/oraș
0 0
4 Care este suprafața terenurilor disponibile pentru investiții
0 10 000 m2 propr. CL Teren+cladiri, foste ateliere școală
5 Câte centre de primire a persoanelor fără locuință există în municipiu/oraș
0 0
6 Câte cămine de bătrâni există în municipiu/oraș
1 (30 Pers) 0
7 Câte case de copii există în municipiu/oraș 7 (150 copii) 2 (30 persoane)
8 Câte centre de asistență și sprijin pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă există în municipiu/oraș
0 0
9 Câte centre de asistență destinate victimelor violenței în familie (femei și copii) există în municipiu/oraș
0 0
10 Câte societăți comerciale furnizoare de servicii de televiziune prin cablu și internet există în municipiu/oraș
2 UPC/RDS 2
11 Câte posturi TV locale există 1 0
12 Câte posturi de radio locale există 0 0
14 În ce măsură sunt finalizate activitățile de cadastru ale municipiului/orașului
20% 90%
472
16 Care este numărul societăților comerciale înregistrate
1608 592
17 Care este prețul aproximativ al unui metru pătrat de teren în intravilan
40-80 lei/m2 5-10 euro/ m2
18 Litigii de natură cadastrală înregistrate 7 9
19 Dacă în prezent există o strategie de dezvoltare a orașului
Aprobat Strategia de dezvoltare a orașului Balș în perioada 2007-2013
20 Care sunt principalele obiective de dezvoltare cuprinse în strategia de dezvoltare
- Creșterea competitivității economice; - Mediul; - Dezvoltarea RU; - Transportul; - Cooperarea transfrontalieră la granițele interne ale UE (România-Bulgaria) și interregional; - Dezvoltarea capacității administrative
1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii 2. Protecția și îmbunătățirea mediului 3. Dezvoltarea RU și îmbunătățirea serviciilor sociale 4. Sprijin pentru formarea de capital în sectorul privat 5. Îmbunătățirea situației educației și culturii
21 În ce măsură obiectivele existente în strategie au fost atinse
În curs de implementare 1. 90% 2. 80% 3. 50% 4. 30% 5. 70%
22 Dacă nu există o strategie de dezvoltare, există un demers pentru elaborarea uneia
- În cursul anului 2012 se va realiza strategia de dezvoltare pentru perioada 2014-2020
23 Câte proiecte cu finanțare internă au fost implementate
38/72.060.300 RON 5/18.510.000 RON
24 Câte proiecte cu finanțare externă au fost implementate
7/10320 RON 4/9.180.200 RON
25 Câte proiecte cu finanțare internă se află în curs de implementare
0 4/13.187.557 RON
26 Câte proiecte cu finanțare externă se află în curs de implementare
0 6/36.145.041 RON
27 Dacă există departament specializat destinat elaborării strategiilor de dezvoltare
Serviciul Management,programe și proiecte
Da
26 Dacă există personal specializat în scrierea și implementarea proiectelor în instituție
5 persoane 2 persoane
473
27 Care sunt liniile de finanțare accesate de instituție
POS-CCE, Axa prioritară 3- Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public 3.1. Susținerea utilizării tehnologiei informației. Axa prioritară 4- Creșterea eficienței energetice și a siguranței în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.
POR 2007-2013 Fondul de mediu Fonduri guvernamentale Fonduri ministere
CONCLUZII
INDICATORI NIVELUL DE DEZVOLTARE Cadrul demografic
15. Structura demografică a mediului urban ND3-1 (scădere)
16. Cadrul educațional ND 2 (stagnant)
17. Scădere ND 3 (scădere)
18. Condiții de locuire ND 3 (scădere)
19. Infrastructura urbană ND 2- 8 (Suprafața urbană acoperită parțial)
20. Transport local ND 3 Indicator inexistent
21. Infracționalitatea ND 3 (scădere)
Mediu
5. Spații verzi ND 3 (scădere)
6. Regenerări păduri ND 3 (scădere)
Economie
11. Populația activă civilă ND 3-2 (scădere)
12. Salariați ND 3-2 (scădere)
13. Câștiguri salariale ND 3-2 (scădere)
14. Unități locale active ND 3-2 (scădere)
15. Șomajul ND 1-1 (scăderea numărului de șomeri=impact pozitiv)
Cadrul instituțional
1. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană
ND 2 (stagnant)
474
2. Situația elaborării documentelor de urbanism
ND 1 (creștere)
3. Infrastructura pentru afaceri ND 3 (indicator inexistent)
4. Strategia pentru dezvoltare durabilă ND 2 (stagnant și cu indicatori de monitorizare insuficienți)
5. Personal calificat pentru proiectarea dezvoltării durabile
ND1-12 (indicator îndeplinit)
Majoritatea indicatorilor sunt în scădere datorită crizei economice, dar și a lipsei unei
strategii coerente și cuantificabile de dezvoltare regională. Inițierea unor politici de dezvoltare
regională a mediului urban necesită adoptarea unui sistem de indicatori pentru a se asigura
dezvoltarea echilibrată a orașelor.
Atractivitatea spațiilor urbane necesită asigurarea unui confort urban și susținerea
permanentă a indicatorilor de dezvoltare.
Social demografic Mediu
15. ND3-1-scădere 1. ND3-scădere
16. ND2- stagnare 2. ND3- scădere
17. ND3- scădere
18. ND3-scădere
19. ND2-8- stagnare
20. ND3-scădere
21. ND3- scădere
Dimensiunea Dimensiunea
economică instituțională
11. ND3-2- scădere 1. ND 2- stagnant
12. ND3-2- scădere 2. ND 1- creștere
13. ND3-2- scădere 3. ND 3 -inexistent
14. ND3-2- scădere 4. ND 2- stagnant
15. ND1-1- creștere 5. ND 1-12- îndeplinit
Dezvoltare
comunitară
475
Anexa 10 – Județul Vâlcea
DIMENSIUNEA SOCIALĂ A MEDIULUI URBAN DIN
JUDEȚUL VÂLCEA
C. Cadrele de analiză a dimensiunii sociale
1. Demografie 2. Educație 3. Sănătate 4. Infracționalitate 5. Condiții de locuire 6. Infrastructura urbană 7. Transport local 8. Infracțiuni
477
OBSERVAȚII
În perioada cuprinsă între anii 2000-2010, asistăm la o restrângere echilibrată a corpului
demografic.
478
Există tendința de creștere a ponderilor deținute de grupele de vârstă înaintate, concomitent cu
reducerea ponderii deținute de grupele de vârstă tinere. Această tendință influențează gradul de
dependență ce presupune costuri sociale pe termen lung.
Nivelul de dezvoltare ND3-1
1. Structura demografică din Municipiul Râmnicu Vâlcea
Scăderea masivă a corpului demografic, înregistrată în anul 2002, este rezultatul corecțiilor
evidențelor anterioare de populație în urma Recensământului populației și locuinței care s-a desfășurat
în acel an. Concomitent cu această observație putem menționa și migrația ca un fenomen cu influență
asupra trendului demografic.
Trendul evolutiv indică o evoluție echilibrată a volumului populației, cu o ușoară tendință de
creștere în anul 2010.
479
Observații
- Se observă un echilibru între generații începând cu grupa de vârstă 20-24 ani. - Există o scădere bruscă a ponderii grupelor de vârstă cuprinse între 5-19 ani. - Grupa de vârstă 0-4 ani indică o tendință de revenire, fiind mai numeroasă față de anul
2010. Menținerea acestui trend permite reechilibrarea corpului demografic al orașului.
481
Observații
Ponderile grupelor de vârstă indică o reducere echilibrată a corpului demografic.
Grupele de vârstă mijlocie sunt bine reprezentate, pe fondul unei restrângeri a ponderilor
grupelor de vârstă tinere. Actuala tendință poate fi analizată prin creșterea indicelui de dependență, ce
reprezintă raportul dintre populația tânără și cea vârstnică. Estimăm apariția unor efecte negative peste
aproximativ 15-20 de ani.
483
Observații
- Se observă scăderea consistentă a grupelor de vârstă tinere, cuprinse în intervalul 0-14 ani. - Se remarcă tendința de îmbătrânire a populației prin creșterea grupelor de vârstă cuprinse
în intervalul 50-85 de ani și peste. - Declinul demografic va deveni mai accentuat și va influența semnificativ indicele de
dependență în următorii 20 de ani, în momentul în care actualul segment de 40-44 de ani va ajunge în intervalul 60-64 ani, apropiindu-se de vârsta ieșirii din producție.
485
Observații
- Corpul demografic din orașul Băile Govora s-a redus în mod uniform la toate segmentele de vârstă.
- Structura grupelor de vârstă relevată prin graficul anterior indică existența unui echilibru între grupele de vârstă cu o ușoară tendință de îmbătrânire.
487
Observații
- Structura grupelor de vârstă indică existența unui echilibru în declinul demografic. - În anii trecuți se observă variații semnificative ale populației în funcție de sex. - Menținerea actualului trend va asigura un echilibru relativ al indicelui de
dependență.
489
Observații
- Tendința generală este de declin demografic. - Trendul actual tinde spre inversarea piramidei vârestelor, prin creșterea ponderii grupelor
de vârstă înaintate și reducerea celor tinere.
491
Observații
- Pe ansamblu se constată un declin demografic - Există un schilibru optim al grupelor de vârstă, existând resurse de susținere a
populației vârstnice de către generațiile tinere în următorii ani
493
Observații
- Corpul demografic se restrânge uniform în toate segmentele de vârstă - Configurația grupelor de vârstă indică un potențial ridicat de susținere a grupelor de vârstă
înaintate.
497
Observații
- Se constată o reducere uniformă a corpului demografic. - Grupele de vârstă mijlocie sunt bine reprezentate, iar indicele de dependență are un
raport echilibrat - Grupele de vârstă tinere au o pondere care, cel puțin în prezent, oferă o viziune
optimistă a viitorului. - Se remarcă tendința de migrație a populației tinere, presupunem că în special
pentru educație. De exemplu, în grupa de vârstă 10-14 ani din anul 2000 observăm
498
674 persoane. În anul 2010 aceste persoane sunt reprezentate în grupa de vârstă 20-24 ani, unde mai existau 547 persoane, adică cu 127 persoane mai puțin. Ținând cont de gradul redus de mortalitate, specific acestei vârste, considerăm că reducerea dimensiunilor acestei generații se datorează în mare parte emigrației, iar efectul asupra corpului demografic este de reducere cu aproximativ 1,9% raportat la populația orașului din anul 2010.
11. Orașul Ocnele Mari
499
Observații
- Se observă o scădere uniformă a corpului demigrafic - Populațiiele tinere au o pondere echilibrată în volumul coprului demografic - Se poate observa existența unor intrări de populație prin imigrație: grupa de vârstă 0-4 ani
era formată din 160 de persoane în 2000, iar în 2010, la grupa de vârstă 10-14 ani existau 208 persoane, adică o creștere de 48 de persoane
- Grupa de vârstă 5-9 ani era formată în anul 2000 din 197 persoane. În anul 2010, această generație a ajuns la 209 persoane, adică o creștere de 12 persoane
500
- Grupa de vârstă cu cea mai ridicată pondere în anul 2000 era formată din 367 persoane în intervalul 30-34 ani. Pe parcursul a 10 ani această grupă s-a redus la 348 persoane, adică o scădere de 19 persoane.
- Având în vedere această balanță migratorie, considerată separat de sporul natural, considerăm că există un flux de intrări care compensează tendința de scădere a populației și de agravare a indicelui de dependență.
2. Cadrul educațional
La nivelul județului Vâlcea asistăm la o reducere a numărului de cadre didactice pe
parcursul celor 10 ani analizați, deși declinul demografic este echilibrat, iar în anumite localități
urbane există echilibru demografic.
Nivel de dezvoltare ND2 (stagnant)
506
0.7
4.9
-8.67
0.73
-4.35
-0.76
5.345.07
-2.76
-7.09
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Dinamica numărului de cadre didactice din Orașul Călimănești
Personal didactic
507
12.43 12.06
-38.57
-9.49
54.03
-12.04
-1.19
13.86
5.29
-8.54
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Dinamica numărului de cadre didactice din Orașul Horezu
Personal didactic
508
3. Sănătatea
Numărul de persoane ce revine unui medic a evoluat diferit în orașele județului Vâlcea. Astfel, la
nivel județean a scăzut numărul acestora de la 646 persoane/medic la 575 persoane/medic. Menționăm
că acest indicator are un parcurs favorabil în condițiile care numărul de persoane ce revine pentru un
medic este în scădere. Acest raport denotă un acoperirea suficientă a nevoilor populației cu un număr
de specialiști necesari asistenței medicale.
Localitățile în care acest indicator s-a îmbunătățit sunt: Râmnicu Vâlcea, Bălcești, Berbești,
Brezoi, Horezu și Ocnele Mari. Localitățile în care acest indicator s-a deteriorat sunt: Drăgășani, Băbeni,
Govora, Olănești și Călimănești.
509
4. Condiții de locuire
1. Indicatori de locuire la nivel județean
În județul Vâlcea există o îmbunătățire a nivelului de locuire. Se observă creșterea
suprafeței locuibile pentru fiecare locuitor, o scădere a densității locuitorilor pentru o locuință
și o creștere a suprafeței locuibile pentru fiecare locuință.
510
Ritmul de construcție a locuințelor în județul Vâlcea indică o dezvoltare a acestui sector
începând cu anul 2007. Deși între anii 2008-2010 în România s-a manifestat criza economică, se
observă că efectele acesteia asupra construcției de locuințe sunt irelevante, întrucât în anul
2009 au fost finalizate 1292 de locuințe.
5. Infrastructura urbană
Mediul urban este caracterizat de o infrastructură suficientă satisfacerii nevoilor
populației din diferite zone ale orașului. O zonă urbană acoperită de principalele elemente de
infrastructurii reprezintă o atracție pentru investitori dar și pentru dezvoltarea unor proiecte de
investiții imobiliare. De asemenea, este favorizat fluxul de capital către zonele cu potențial
investițional în creștere și pentru apariția unor noi centre metropolitane în fiecare oraș. Valorile
proprietăților cresc și se dezvoltă inițiativa privată în zonele acoperite corespunzător de
infrastructura urbană. Tendința normală de extindere către periferii a orașelor are o influență
pozitivă asupra zonelor rurale învecinate datorită creșterii gradului de urbanizare a acestora și
conectarea intensă a structurii economice a localităților rurale la cele urbane. Este, de
asemenea, facilitată deplasarea forței de muncă spre zonele industriale, iar mobilitatea
511
educațională este facilitată de un sistem superior de învățământ aflat în mediul urban.
Apropierea de oraș reprezintă un avantaj major pentru comunele și satele respective.
Deplasarea în interes educațional sau profesional către oraș este compensată de migrația
pentru locuire a unei părți semnificative a populației urbane. Motivațiile acestei migrații sunt
diverse: cadrul natural și mai puțin lipsit de poluare, prețul mai mic al terenurilor și locuințelor,
posibilitatea unor noi investiții în afara orașului, cu costuri mai mici din punct de vedere al
investițiilor și a forței de muncă.
1. Lungimea străzilor orășenești din județul Vâlcea ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
UM: Km
Val
cea
TOTAL 487 487 528 616 616 616 646 646 651 681 733
Evoluție (%) 0.00 8.42 16.67 0.00 0.00 4.87 0.00 0.77 4.61 7.64 50.51
RAMNICU VALCEA
175 175 175 198 198 198 198 198 203 203 212
Evoluție (%) 0.00 0.00 13.14 0.00 0.00 0.00 0.00 2.53 0.00 4.43 21.14
DRAGASANI 66 66 69 69 69 69 69 69 69 69 69
Evoluție (%) 0.00 4.55 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4.55
BABENI 0.00 17 27 27 27 57 57 57 57 58
Evoluție (%) 0 0 58.82 0.00 0.00 111.11 0.00 0.00 0.00 1.75 114.81
BAILE GOVORA 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23 23
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
BAILE OLANESTI 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93 93
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0
BALCESTI 0.00 21 28 28 28 28 28 28 30 30
Evoluție (%) 0 0 33.33 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 7.14 0.00 42.86
BERBESTI 0.00 0.00 48 48 48 48 48 48 41 41
Evoluție (%) 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -14.58
0.00 -14.58
BREZOI 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
512
2. Lungimea rețelelor de canalizare din județul Vâlcea ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Val
cea
TOTAL 255.4
245.5
248.6
251.6
308.2 309.5
314.1
325 338.8
417.1 488.5
Evoluție (%) -3.88 1.26 1.21 22.50 0.42 1.49 3.47 4.25 23.11 17.12
91.27
RAMNICU VALCEA
143.7
143.7
143.7
143.7
144 145 145 145.7
145.7
146.4 152.4
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.21 0.69 0.00 0.48 0.00 0.48 4.10 6.05
DRAGASANI 37 37 37 37 38 38 38 38 38.8 38.8 38.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 2.70 0.00 0.00 0.00 2.11 0.00 0.00 4.86
BABENI 12.5 12.5 12.5 12.5 12 12.5 12 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 -4.00 4.17 -4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.00
BAILE GOVORA
11.5 10.3 10.3 12.5 38 38 22 32 22 22 22
Evoluție (%) -10.4
3
0.00 21.36
204.00
0.00 -42.1
1
45.45
-31.2
5
0.00 0.00 91.30
BAILE OLANESTI
9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 9.2 13.2 13.2 13.2
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 43.48
0.00 0.00 43.48
BALCESTI 2.7 2.7 2.7 2.7 3 3 2.8 3 3 3 0.6
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 11.11 0.00 -6.67 7.14 0.00 0.00 -80.0
0
-77.7
8
BERBESTI 2.5 2.5 2.5 2.8 5.6 5.6 2.8 2.8 2.8 4.3 2.8
Evoluție (%) 0.00 0.00 12.00
100.00
0.00 -50.0
0
0.00 0.00 53.57 -34.8
8
12.00
BREZOI 6.4 4.3 6.4 6.4 12.4 6.6 6.6 6.6 6.6 7.8 10
Evoluție (%) -32.8
1
48.84
0.00 93.75 -46.7
7
0.00 0.00 0.00 18.18 28.21
56.25
CALIMANESTI
8.6 8.6 8.6 9.5 9.5 9.5 9.5 9.5 8.5 8.5 8.5
Evoluție (%) 0.00 0.00 10.47
0.00 0.00 0.00 0.00 -10.5
3
0.00 0.00 -1.16
HOREZU 12.4 12.4 12.4 12 12 12 12 12 12 12 12
Evoluție (%) 0.00 0.00 -3.23 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -3.23
OCNELE MARI
1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 3.5 2.1
513
Evoluție (%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 150.00
-40.0
0
50.00
3. Lungimea simplă a rețelei de apă din județul Vâlcea ANI
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
10
-20
00
UM: Km
Val
cea
TOTAL 563.9
521.8
525.8
704.5 787.5 1014.4
1104.6
1243.2
1383.5
1598.4
1674
Evoluție (%)
-7.47
0.77 33.99 11.78 28.81 8.89 12.55 11.29 15.53 4.73 196.86
MUNICIPIUL RAMNICU
VALCEA
177.4
177.4
177.4
177.4 177.4 177.4 177.4 215.7 225.3 227 227
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 21.59 4.45 0.75 0.00 27.96
MUNICIPIUL
DRAGASANI
53.5 53.5 53.5 56.2 54 54 56.3 56.3 56.3 56.3 56.3
Evoluție (%)
0.00 0.00 5.05 -3.91 0.00 4.26 0.00 0.00 0.00 0.00 5.23
ORAS BABENI
22.5 22.5 22.5 22.5 23 47.5 28 28 30.7 34.2 34.5
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 2.22 106.52
-41.05
0.00 9.64 11.40 0.88 53.33
ORAS BAILE
GOVORA
11 11 11 39 53 53 21 33 21 21 21
Evoluție (%)
0.00 0.00 254.55
35.90 0.00 -60.38
57.14 -36.36
0.00 0.00 90.91
ORAS BAILE
OLANESTI
21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 21.4 25.3 25.3 25.3
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 18.22 0.00 0.00 18.22
ORAS BALCESTI
4.1 3.5 3.5 3.5 3.5 4 4 20 20 20 20
Evoluție (%)
-14.6
3
0.00 0.00 0.00 14.29 0.00 400.00
0.00 0.00 0.00 387.80
ORAS BERBESTI
17.5 9.5 9.5 13.3 13.3 24 34 34 34 36 27
Evoluție (%)
-45.7
0.00 40.00 0.00 80.45 41.67 0.00 0.00 5.88 -25.0
54.29
514
1 0
ORAS BREZOI
12.8 12.8 12.8 12.8 52.5 52.7 54.5 54.5 55.4 55.5 22
Evoluție (%)
0.00 0.00 0.00 310.16
0.38 3.42 0.00 1.65 0.18 -60.3
6
71.88
ORAS CALIMANE
STI
25.5 25.5 25.5 61.7 34 34 34 34 34.7 34.7 34.7
Evoluție (%)
0.00 0.00 141.96
-44.89
0.00 0.00 0.00 2.06 0.00 0.00 36.08
ORAS HOREZU
14 14 14 52 61 61 58 58 58 58 58
Evoluție (%)
0.00 0.00 271.43
17.31 0.00 -4.92 0.00 0.00 0.00 0.00 314.29
ORAS OCNELE
MARI
8.5 8.5 8.5 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 21.6 27.4
Evoluție (%)
0.00 0.00 154.12
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26.85
222.35
4. Suprafața acoperită de infrastructura urbană ANI
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
TOTAL 5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991
Suprafata acoperita de strazi
11.49 11.49 11.96 11.99 13.67 13.88 13.24 13.24 13.14 12.96 13.63
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
9.92 10.72 12.01 10.48 10.69 8.43 7.74 6.88 6.18 5.52 5.97
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
21.91 22.79 25.40 29.35 27.32 27.63 27.22 26.31 25.24 21.15 20.45
MUNICIPIUL RAMNICU
VALCEA
2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000
Suprafata acoperita de strazi
11.43 11.43 11.43 10.10 10.10 10.10 10.10 10.10 9.85 9.85 9.43
Suprafata acoperita
de reteaua de
11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 11.27 9.27 8.88 8.81 8.81
515
distributie a apei
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
13.92 13.92 13.92 13.92 13.89 13.79 13.79 13.73 13.73 13.66 13.12
MUNICIPIUL
DRAGASANI
918 918 918 918 918 918 918 918 918 946 945
Suprafata acoperita de strazi
13.91 13.91 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.30 13.71 13.70
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
17.16 17.16 17.16 16.33 17.00 17.00 16.31 16.31 16.31 16.80 16.79
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
24.81 24.81 24.81 24.81 24.16 24.16 24.16 24.16 23.66 24.38 24.36
ORAS BABENI
: : 255 1043 1043 1043 1043 1043 1043 1043 1043
Suprafata acoperita de strazi
#VALUE!
#VALUE!
15.00 38.63 38.63 38.63 18.30 18.30 18.30 18.30 17.98
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
#VALUE!
#VALUE!
11.33 46.36 45.35 21.96 37.25 37.25 33.97 30.50 30.23
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
#VALUE!
#VALUE!
20.40 83.44 86.92 83.44 86.92 86.92 86.92 86.92 86.92
ORAS BAILE GOVORA
210 210 210 210 210 210 210 210 210 210 210
Suprafata acoperita de strazi
9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13 9.13
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
19.09 19.09 19.09 5.38 3.96 3.96 10.00 6.36 10.00 10.00 10.00
516
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
18.26 20.39 20.39 16.80 5.53 5.53 9.55 6.56 9.55 9.55 9.55
ORAS BAILE OLANESTI
486 486 486 486 486 486 486 486 486 486 486
Suprafata acoperita de strazi
5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23 5.23
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 22.71 19.21 19.21 19.21
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 52.83 36.82 36.82 36.82
ORAS BALCESTI
: : 464 263 1257 1257 1257 1257 1257 1257 1257
Suprafata acoperita de strazi
#VALUE!
#VALUE!
22.10 9.39 44.89 44.89 44.89 44.89 44.89 41.90 41.90
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
#VALUE!
#VALUE!
132.57 75.14 359.14
314.25
314.25
62.85 62.85 62.85 62.85
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
#VALUE!
#VALUE!
171.85 97.41 419.00
419.00
448.93
419.00
419.00
419.00
2095.00
ORAS BERBESTI
: : : 483 524 528 528 528 528 524 524
Suprafata acoperita de strazi
#VALUE!
#VALUE!
#VALUE!
10.06 10.92 11.00 11.00 11.00 11.00 12.78 12.78
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
#VALUE!
#VALUE!
#VALUE!
36.32 39.40 22.00 15.53 15.53 15.53 14.56 19.41
Suprafata acoperita
de reteaua de
#VALUE!
#VALUE!
#VALUE!
172.50
93.57 94.29 188.57
188.57
188.57
121.86
187.14
517
canalizare
ORAS BREZOI
512 512 512 512 512 512 512 512 512 512 512
Suprafata acoperita de strazi
17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07 17.07
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
40.00 40.00 40.00 40.00 9.75 9.72 9.39 9.39 9.24 9.23 23.27
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
80.00 119.07 80.00 80.00 41.29 77.58 77.58 77.58 77.58 65.64 51.20
ORAS CALIMANES
TI
635 635 635 635 635 762 762 762 762 762 762
Suprafata acoperita de strazi
13.23 13.23 13.23 13.23 13.23 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88 15.88
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
24.90 24.90 24.90 10.29 18.68 22.41 22.41 22.41 21.96 21.96 21.96
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
73.84 73.84 73.84 66.84 66.84 80.21 80.21 80.21 89.65 89.65 89.65
ORAS HOREZU
531 531 531 531 531 531 531 531 531 531 1700
Suprafata acoperita de strazi
18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 18.31 23.94
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
37.93 37.93 37.93 10.21 8.70 8.70 9.16 9.16 9.16 9.16 29.31
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
42.82 42.82 42.82 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 44.25 141.67
518
ORAS OCNELE
MARI
304 304 304 304 304 304 304 304 304 552 552
Suprafata acoperita de strazi
13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 13.22 9.52 9.52
Suprafata acoperita
de reteaua de
distributie a apei
35.76 35.76 35.76 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 14.07 25.56 20.15
Suprafata acoperita
de reteaua de
canalizare
217.14 217.14 217.14 217.14
217.14
217.14
217.14
217.14
217.14
157.71
262.86
Trendurile urmate de dezvoltarea sistemului de facilități urbane evidențiază apariția mai
multor factori contributori:
519
9. În mediul urban s-au produs creșteri ale suprafețelor intravilane. 10. Terenurile introduse în intravilan nu au beneficiat de infrastructură urbană. 11. Apariția acestor terenuri suplimentare a determinat creșterea suprafeței acoperite
de infrastructura existentă. 12. Investițiile realizate au vizat necesitățile de aducțiune a apei curente și a căilor de
comunicație în detrimentul canalizării. 13. Confortul urban și atractivitatea zonelor urbane sunt dependente de echilibrul
investițiilor realizate. În graficul prezentat mai sus putem observa un dezechilibru între cele trei investiții.
Propuneri
- Orientarea investițiilor spre dezvoltarea echilibrată a infrastructurii urbane. - Acoperirea cu necesarul de utilități publice a zonelor urbane. - Planificarea investițiilor în utilitațile urbane astfel în cât să se respecte ordinea
logică: aducțiune de apă, canalizare, străzi. - Favorizarea investițiilor pentru canalizare în zonele neacoperite de această facilitate
urbană, având în vedere importanța acesteia în controlul poluării și protecția mediului.
6. Infracționalitatea
Infracționalitatea este un indicator al modului în care funcționează o comunitate.
Numărul de fapte penale, dovedite prin condamnările definitive, reprezintă gradul în care
populația aderă la normele sociale acceptate și protejate de instituțiile statului. Adoptarea unor
comportamente devinate și încălcarea legislației denotă lipsa respectului față de sistemul social
și a distanțării față de instituțiile statului. O civilizație urbană modernă este dependentă de
adoptarea unui comportament cetățenesc.
Decizia de a se implica în fapte infracționale se bazează pe eșecurile personale în plan
social și profesional, pe creșterea gradului de sărăcie și sentimentul marginalizării sociale a unui
număr mai mare sau mai mic de indivizi.
520
Statistica oficială relevă o tendință de scădere a numărului de infracțiuni comise de
populația județului. Deși linia de tendință indică o direcție de reducere a numărului de
condamnări definitive, se observă că în anii de criză economică (2009-2010) a existat o creștere
a numărului de infracțiuni.
521
7. Cadrele de analiză ale dimensiunii de mediu
1. Spații verzi
Aspectul unui oraș este influențat de suprafața spațiilor verzi. Calitatea aerului și a
mediului este rezultatul unor suprafețe cât mai extinse a acestor suprafețe pentru fiecare
locuitor. Pentru exemplificare oferim câteva date relevante pentru comparație, deși nu există
un standard clar care să indice ponderea optimă a spațiilor verzi în suprafața urbană sau ce
revine unui locuitor.
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
2010-2011 (%)
Metri patrati
3200000
3200000
3160000
3200000
3210000
3290000
3750000
3900000
3920000
3480000
3480000
8.75
Suprafata intravilana
(ha )
5596 5596 6315 7385 8420 8551 8551 8551 8551 8823 9991 78.54
Spatii verzi/ha
intravilan
571.84 571.84 500.40 433.31 381.24 384.75 438.55 456.09 458.43 394.42 348.31 -39.09
Populatia 430713 431132 419635 418463 416908 415181 413511 411576 408942 407764 406555 -5.61
M2spatiu verde/perso
ana
7.43 7.42 7.53 7.65 7.70 7.92 9.07 9.48 9.59 8.53 8.56 15.21
În tabelul anterior este prezentată suprafața deținută de spațiile verzi din totalul
suprafeței intravilane a mediului urban din județul Vâlcea. Între anii 2000-2010 suprafața de
spații verzi ce revine unui locuitori a crescut cu 15,21%, de la 7,43m2 la 8,56m2.
Structura acestor indicatori se datorează creșterii suprafețelor urbane, a scăderii
ponderii spațiilor verzi ce revin unui hectar de teren intravilan, a declinului demografic de
5,61%.
Deși această creștere pare semnificativă menționăm că norma Organizației Mondiale a
Sănătății prevede 50 m2 /locuitor, iar cea a Uniunii Europene 26 m2/locuitor. Media de 9,44
m2/locuitor din județul Olt îl plasează pe acesta mult sub normele internaționale și are un
impact deosebit asupra nivelului de poluare sonică, biologică și chimică a mediului.
Atractivitatea mediului urban are de suferit din perspectiva confortului oferit cetățenilor, iar
impactul asupra sănătății, deși greu de evaluat în lipsa unor cercetări special destinate, este
recunoscut și înțeles de instituțiile implicate în asigurarea unui confort urban la standardele
internaționale.
522
Proiecția viitoare a activităților de asigurare a dezvoltării urbane presupune cuprinderea
acestui indicator în gama de activități.
8. Cadrele de analiză ale dimensiunii economice 1. Populația civilă activă 2. Număr de salariați 3. Câștiguri salariale active 4. Unități locale active 5. Șomajul
1. Populația activă civilă
Populația activă civilă este principalul indicator al forței de muncă existente într-o
societate. Activitatea și specializarea persoanelor din această categorie oferă o imagine de
ansamblu asupra transformărilor care au loc pe piața forței de muncă și a mediului economic
din arealul studiat.
În baza codului CAEN Rev. 2 situația din mediul urban al județului Olt este următoarea:
DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010 TOTAL -2,06
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,89
INDUSTRIE -7,73
INDUSTRIA EXTRACTIVA -12,00
INDUSTRIA PRELUCRATOARE -7,82
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
-7,14
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
-3,57
CONSTRUCTII -8,76
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
6,10
TRANSPORT SI DEPOZITARE 11,94
HOTELURI SI RESTAURANTE -12,90
INFORMATII SI COMUNICATII 75,00
523
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -7,69
TRANZACTII IMOBILIARE 0,00
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -26,32
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
6,06
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC
-15,56
INVATAMANT -8,33
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -6,76
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE 60,0
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII -10,53
Tendința este de scădere la majoritatea indicatorilor. Singurele domenii de activitate
unde se înregistrează creșteri și, implicit, forță de muncă, sunt: agricultură, silvicultură și
pescuit, comerț cu ridicata și amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport
și depozitare, informații și comunicații, activități de servicii administrative și servicii suport și
activități de spectacole, culturale și recreative.
2. Număr de salariați
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (scădere economică)
529
3. Câștiguri salariale DOMENIUL DE ACTIVITATE EVOLUȚIE 2008-2010
% TOTAL 2,41
AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 30,08
INDUSTRIE 12,01
INDUSTRIA EXTRACTIVA 12,39
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 8,80
PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT
13,97
DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
9,28
CONSTRUCTII 4,38
COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR
-6,72
TRANSPORT SI DEPOZITARE 10,50
HOTELURI SI RESTAURANTE 9,21
INFORMATII SI COMUNICATII 36,07
INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI -6,84
TRANZACTII IMOBILIARE -43,30
ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 8,65
ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
-3,77
ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL -13,65
530
PUBLIC
INVATAMANT -3,91
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA -7,29
ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE -1,10
ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 51,86
Pe fondul reducerilor de personal și a declinului demografic se observă o creștere a
salariilor în majoritatea domeniilor de activitate. De asemenea, putem presupune o
îmbunătățire a activității unor agenți economici din anumite sectoare, ceea ce a facilitat
creșterea salariilor.
4. Unități locale active
Tendința este de scădere a numărului de agenți economici la toate categoriile.
Considerăm că atenuarea crizei economice va permite reluarea trendului crescător, iar
ponderea agenților economici cu un număr mai mare de salariați poate ocupa o pondere mai
ridicată.
NIVEL DE DEZVOLTARE ND3-2 (SCĂDERE)
531
5. Șomajul
Șomajul înregistrat în perioada 2000-2010 a scăzut cu 69,69%. Atrage atenția lipsa
corelației dintre trendurile urmate de numărul de salariați și cel al șomerilor. Între cele două
componente există o legătură direct proporțională, deși teoretic această corelație ar trebui să
fie invers proporțională.
532
CONCLUZII
INDICATORI NIVELUL DE DEZVOLTARE Cadrul demografic
1. Structura demografică a mediului urban ND3-1 (scădere)
2. Cadrul educațional ND 2 (stagnant)
3. Scădere ND 3 (scădere)
4. Condiții de locuire ND 1 (creștere)
5. Infrastructura urbană ND 2- 8 (Suprafața urbană acoperită parțial)
6. Infracționalitatea ND 3 (scădere)
Mediu
7. Spații verzi ND 3 (scădere)
Economie
1. Populația activă civilă ND 3-2 (scădere)
2. Salariați ND 3-2 (scădere)
3. Câștiguri salariale ND 3-2 (scădere)
4. Unități locale active ND 3-2 (scădere)
5. Șomajul ND 1-1 (scăderea numărului de șomeri=impact pozitiv)
Cadrul instituțional
9. Accesări proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană
ND 2 (stagnant)
10. Situația elaborării documentelor de urbanism
ND 1 (creștere)
11. Infrastructura pentru afaceri ND 3 (indicator inexistent)
12. Strategia pentru dezvoltare durabilă ND 2 (stagnant și cu indicatori de monitorizare insuficienți)
13. Personal calificat pentru proiectarea dezvoltării durabile
ND1-12 (indicator îndeplinit)
Majoritatea indicatorilor sunt în scădere datorită crizei economice, dar și a lipsei unei
strategii coerente și cuantificabile de dezvoltare regională. Inițierea unor politici de dezvoltare
regională a mediului urban necesită adoptarea unui sistem de indicatori pentru a se asigura
dezvoltarea echilibrată a orașelor.
Atractivitatea spațiilor urbane necesită asigurarea unui confort urban și susținerea
permanentă a indicatorilor de dezvoltare.
533
Social demografic Mediu
22. ND3-1-scădere 1. ND3-scădere
23. ND2- stagnare 2. ND3- scădere
24. ND3- scădere
25. ND3-scădere
26. ND2-8- stagnare
27. ND3-scădere
28. ND3- scădere
Dimensiunea Dimensiunea
economică instituțională
16. ND3-2- scădere 1. ND 2- stagnant
17. ND3-2- scădere 2. ND 1- creștere
18. ND3-2- scădere 3. ND 3 -inexistent
19. ND3-2- scădere 4. ND 2- stagnant
20. ND1-1- creștere 5. ND 1-12- îndeplinit
Dezvoltare
comunitară
534
Anexa 11
LISTA PORTOFOLIULUI DE PROIECTE IDENTIFICATE
IN GRUPURILE DE LUCRU
Infrastructură urbană
Construirea unei centuri ocolitoare pentru descongestionarea circulației rutiere în
orașul Balș - județul Olt.
Construirea unei centuri ocolitoare pentru descongestionarea circulației rutiere în
municipiul Filiași – județul Dolj
Modernizarea infrastructurii rutiere necesară transportului de autoturisme Ford.
Tronson Craiova-București
Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Dolj. Port Bechet
Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Dolj. Port Calafat
Extinderea și modernizarea infrastructurii portuare în județul Olt. Port Corabia
Reabilitare drumuri comunale și județene din sud-estul județului Mehedinți
Reabilitare drumuri județene din Vâlcea – DJ 605A – Milostea-Grădiștea; DJ605 –
Berbești-Alimpești; DJ676E-Berbești-Popești.
Extindere de străzi orășenești în orașele Băilești și Calafat – județul Dolj
Extindere de străzi orășenești în orașele Turceni – județul Gorj
Extindere rețea de canalizare în orașul Vânju Mare – județul Mehedinți
Extindere de rețea de apă potabilă în orașul Orșova – județul Mehedinți
Modernizare infrastructură de transport în comun în Craiova. Cartier Romanescu,
zona Bordei-Plaiul Vulcănești, zona ”Dezbenzinare”-Carpen, zona Depou CFR-CET2
Șimnic
Racordarea la rețeaua de gaz metan a unor localități turistice din Regiunea Sud-Vest
Oltenia (ex: Olănești)
Turism
Identificarea principalelor obiective turistice din Oltenia și cunoașterea interesului
populației pentru turismul regional
Opinii si aprecieri ale populației cu privire la dezvoltarea potențialului turistic, în regiunea Sud-Vest Oltenia.
Amenajare port turistic în Orșova – județul Mehedinți Amenajare port turistic în comuna Cetate – județul Dolj Amenajare și reabilitare baza de tratament Schela Cladovei – județul Mehedinți
535
Reabilitare ansamblu muzeal Sucidava – județul Gorj Sistematizare stațiune montană Rânca – județul Gorj Dezvoltarea arealului turistic ”Târgu Jiu-Hobița”, ”Transalpina” Crearea unor centre județene de informare turistică
Mediu înconjurător
Conștientizarea populației cu privire la potențialul ariilor naturale protejate din
Regiunea Sud-Vest Oltenia
Reamplasarea/reamenajarea gropii de gunoi de la Mofleni (Craiova)
Împădurirea zonei defrișate din lunca Dunării
Reabilitare și modernizare CET Rovinari cu scopul reducerii emisiei de poluanți
Amenajare stație de epurare pentru ape reziduale din laboratorul secției TBC a
Spitalului de Urgență din județul Mehedinți
Creșterea capacității de tratare a deșeurilor biodegradabile din județul Gorj
Lucrări de extindere, retehnologizare şi eficientizare a procesului de epurare din
industria extractivă
Realizare incinerator de capacitate mare pentru deșeurile menajere
Infrastructură sanitară
Reabilitare termică Spitalul Județean de Urgență Craiova
Amenajare Centru social de servicii medicale la domiciliu în județul Gorj
Îmbunătățirea infrastructurii unităților medicale din mediul rural în regiunea Sud-
Vest Oltenia
Agricultură
Reabilitare sistem de irigații în zona Corabia – județul Olt.
Reabilitarea canalelor de irigații din județul Dolj
Amenajare depozit de legume și fructe în Bălești și Turcinești – județul Gorj
Strategii de stimulare a producției zootehnice în județul Gorj
Economie
Elaborarea de strategii de marketing privind privatizarea zonelor miniere
neexploatate din județul Gorj
Elaborarea unor strategii de marketing pentru promovarea produselor artizanale din
Regiunea Sud-Vest Oltenia
Înființare birouri de consiliere în afaceri pentru IMM-uri
539
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. CĂRȚI:
1. Abraham, Dorel, Introducere în sociologia urbană, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1991
2. Abraham, Dorel, Sociologia urbană, în vol. Tratat de sociologie generală, Editura
Beladi, Craiova, 2010
3. Adumitrăcesei, I., Echilibrul dezvoltării teritoriale. Editura Junimea, Iaşi, 1997
4. Alexander, Christopher, A New Theory of Urban Design, The MIT Press, 1987
5. Alpopi C. Elemente de urbanism, București, Editura Universitara, 2008
6. Aluaş, Ion, Sociologia comunităţilor, în rev. Studia Universitatis Babeş-Bolyai.
Sociologie, XXV, nr. 22, 1998
7. Antonescu, Daniela, Dezvoltarea regională în România, Editura Oscar Print,
Bucuresti, 2003
8. Barna, B., Politica regională şi dezvoltarea teritoriului, Fundaţia Diaspora, Timișoara,
2003
9. Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, Bucureşti,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
10. Bold, I., Crăciun, A., Organizarea teritoriului. Editura Mirton, Timişoara, 1999
11. Cocean, P., Geografie Regională, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005
12. Dincă, Dragoș; Dumitrică, Cătălin, Dezvoltare și planificare urbană, Editura
ProUniversitaria, București, 2010
13. Duțu, M., Dreptul urbanismului, Editura Universul Juridic, București, 2009
14. Fota, Constantin Economie Internaţională, Editura Universitaria, Craiova, 2008
15. Hall, P., Orasele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Editura
All, Bucuresti, 1999
540
16. Harry Gold. The New Sociology of Urban Life. Prentice-Hall. Inc. Gnglewood Cliff.
London. 1982
17. Ioanid V. Urbanism si mediu, București, Editura Tehnica, 1991
18. Ionescu, Romeo, Dezvoltare regională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2009
19. Ionescu, Romeo; Marchis, Gabriela, Strategii de dezvoltare comunitară şi regională,
Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006
20. Lăzărescu, Cezar, Urbanismul în România, Editura Tehnică, București, 1977
21. Luca, O., Teoria si practica urbanismului, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2003
22. Mark Gottdiener. The New Urban Sociology. McGraw-Hill, Inc. 1994
23. Minea, E.M., Amenajarea Teritoriului. Urbanism, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003
24. Otovescu, Adrian; Motoi, Gabriela; Frăsie, Maria-Cristina; Otovescu, Dumitru, Criza
mondială, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2011
25. Otovescu, Dumitru, Pricină, Gabriel; Otovescu, Adrian, Piața forței de muncă în
Regiunea Sud-Vest Oltenia, Editura Alma, Craiova, 2011
26. Pascariu, G., Curs de planificare si dezvoltare spatiala, curs post-universitar,
Bucuresti, 2004
27. Pascaru, Mihai, Sociologia comunităţilor teritoriale, în Tratat de sociologie generală,
(coord. Dumitru Otovescu), Editura Beladi, Craiova, 2010
28. Popescu I. Orasul si competitia urbana, Editura Economica, Bucuresti, 2007
29. Pușcașu, Violeta, Dezvoltare și planificare urbană, EdituraEuroplus, GalațI, 2009
30. Sebestien, Gheorghe, Eficienţa economică şi socială a ansamblurilor de locuit,
Bucureşti, Editura Tehnică, 1976
31. Vincze, Maria, Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici. Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000
541
B. STUDII ȘI RAPOARTE DE CERCETARE
1. Direcţia Regională de Statistică Craiova, Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010
2. Institutul Naţional de Statistică, Recesământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie
2002, Bucureşti, 2003
3. **
* Piața serviciilor de telefonie mobilă, The Gallup Organization, 2011
4. **
* Piața serviciilor de transmisie a programelor TV, The Gallup Organization, 2010
5. **
* Piața serviciilor de acces la Internet, The Gallup Organization, 2010
6. World Urbanization Prospect. The 2007 Revision. Department of Economic and Social
Affairs. United Nations, New York, 2008
7. World Trade Organization, World Trade Report, Geneva, 2010.
8. International Monetary Fund, World Economic Outlook, Washington, 2010.
9. Comisia Europeană, Tratatul de la Lisabona, 2007
2. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, București, 2008
3. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, București, 2009
4. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia, 2008
5. Institutul Naţional de Statistică, Balanţa forţei de muncă în România la 1 ianuarie
2009, București
6. Institutul Naţional de Statistică, Populaţia României, Principalele caracteristici
demografice la 1 iulie 2009
C. LEGISLAȚIE
1. Lege nr. 315/2004, din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România
2. Ghid privind implicatiile aplicarii Conventiei Europene a Peisajului in elaborarea
documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, MTCT, 2004
542
3. Hotărâre Nr. 772 din 14 iulie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională
4. Hotararea de Guvern 457/2008 privind stabilirea cadrului institutional pentru
coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale
5. Documentul – cadru de Implementare pentru Programul Operational Regional 2007-
2013