Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Diagnosticarea componentelor MAS

1)Diagnosticarea pompei de benzină

a)motorul se află la mers în gol regulatorul de presiune este conectat:

-presiune :3.3[bar];

-manometru pompă: 3[bar];

-manometru rampă: 2.95[bar];

-2 litri de bidon umplut în 59 de secunde.

b)motorul merge la turația de 3000 rpm regulatorul de presiune este conectat:

-presiune: 3.2[bar];

-manometru pompă : 2.81[bar];

-manometru rampă: 2.9[bar];

-2 litri de bidon umplut în 53 de secunde.

c)motorul se află la mers în gol regulatorul de presiune este deconectat:

-presiune: 3.2[bar];

-manometru pompă: 3.6[bar];

-manometru rampă: 3.4[bar];

-2 litri de bidon umplut în 58 de secunde.

d)motorul merge la turația de 3000 rpm regulatorul de presiune este deconectat:

-presiune: 3,2 bar;

-manometru pompă: 3.6[bar];

-manometru rampă: 3.4[bar];

-2 litri de bidon umplut în 57.07 de secunde.

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Timpul de umplere al bidonului este mai mic în momentul în care motorul merge la turația de 3000 de rpm decât în cazul în care motorul funcționează la mers încet în gol atunci când regulatorul de tensiune este deconectat.Când regulatorul de tensiune este deconectat,presiunea crește față de momentul când regulatorul este conectat.

Fig1.Presiunea aproximativ 1[bar]

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Fig 2.Presiunea aproximativ 0.4[bar]

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Fig 3.Presiunea aproximativ 0.3[bar]

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

2)Diagnosticarea regulatorului de presiune

Fig 4.Regulator de presiune

Pentru a asigura acestă diferență de presiune, este necesară utilizarea unui dispozitiv care să ajusteze presiunea combustibilului din rampă în funcție de variația presiunii aerului din galeria de admisie. Regulatorul de presiune controlează cantitatea de combustibil ce se întoarce în rezervor astfel încât căderea de presiune pe injector (diferența între presiunea din rampă și cea din galeria de admisie) să fie tot timpul constantă.

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Fig 5. Manometru pentru verificarea presiunii din circuitul de alimentare cu combustibil

Fig 6. Manometru pentru verificarea presiunii din circuitul de alimentare cu combustibil

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

4)Diagnosticarea debitmetrului de aer

În cazul debitmetrului cu clapetă se verifică integritatea potențiometrului pe toată cursa, măsurându-se tensiunea între borna de tensiune și masă. La poziția corespunzătoare mersului încet în gol tensiunea va trebui să fie limită, după care ea va crește progresiv, fără salturi, pe măsură ce se deschide manual clapeta de aer. La deschiderea completă a clapetei se va obține o tensiune de aproximativ 5V. Contactul de punere sub tensiune a pompei de alimentare, aflat în aceiași incintă cu reostatul debitmetrului de aer, se verifică prin măsurarea căderii de tensiune între bornele sale la poziția de închidere a clapetei de aer (când se admite o valoare maximă de 0,1 V) și la deschiderea acesteia (când trebuie să se înregistreze o valoare egală cu tensiunea bateriei).

Fig.7 Curbele de variație a tensiunii la bornele debitmetrului de aer cu fir cald

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

În cazul debitmetrelor cu fir cald o primă verificare, realizată cu ajutorul uni ohmetru și cu motorul oprit fără a se acționa cheia de contact, urmărește integritatea firului; o rezistență infinit de mare semnalează întreruprea firului. O verificare mai complexă se poate efectua vizualizând evoulția în timp a tensiunii la bornele traductorului cu ajutorul unui osciloscop (Figura 3.1). Curba tensiunii indică o valoare de aproximativ 1V atunci când motorul funcționează la ralanti. La accelerarea motorului tensiunea va crește înregistrând un prim vârf datorat creșterii inițiale a debitului de aer, după care tensiunea va scădea pentru scurt timp ca apoi să crească din nou până la un al doilea vârf de aproximativ 4 – 4,5V. Această tensiune depinde de cât de puternic este accelerat motorul, astfel încât o valoare mai scăzută nu semnalează neapărat un defect al debitmetrului.

La decelerare tensiunea va scădea rapid ca urmare a reducerii debitului de aer produsă de închiderea clapetei de accelerație. La motoarele prevăzute cu amotizor al închiderii clapetei de acclerație, viteza de scădere a tensiunii se va reduce atunci când turația coboară de la aproximativ 1200 rot/min la valoarea de mers încet în gol. Durata totală a manevrei de accelerare și decelerare este de aproximativ 2 secunde.

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

5)Diagnosticarea injectoarelor

O primă verificare simplă constă în auscultarea injectoarelor cu ajutorul stetoscopului. La regimul de mers încet în gol sunetele produse vor trebui să fie clare, distincte, uniforme ca intensitate și identice ca tonalitate, intensitate și frecvență pentru toate injectoarele aceluiași motor. Modificări ale sunetului apar atunci când se produc blocaje ale acului, modificări ale elasticității arcului injectorului sau deteriorări ale bobinei de acționare. Dacă starea conexiunilor și a conductorilor electrici este bună, se măsoară rezistența înfășurării bobinei injectorului care trebuie să aibe 1,5 – 2 Ω. Verificarea părții mecanice a injectorului se face cu un injector martor activat în locul celui cercetat: dacă el funcționează înseamnă că acul, sediul, sau corpul injectorului sunt defecte.

Fig.8 Curbele de variație a tensiunii și curentului de alimentare a injectorului

O verificare eficientă și rapidă a injectorului se poate realiza prin analiza curbei de variație a tensiunii și curentului de alimentare a injectorului. Un exemplu tipic al acestor curbe este prezentat în figura 2.1. Durata deschiderii injectorului este comandată de unitatea electronică de control (ECU) în funcție de valorile semnalelor primite de aceasta de la senzorii montați pe motor. Durata de deschidere este mărită la pornirea la rece a motorului, pe durata procesului de încălzire a sa și în timpul demarajelor automobilului. Injectorul este alimentat cu o tensiune constantă pe durata funcționării motorului iar conectarea la masă se realizează prin ECU; când conectarea la masă este întreruptă la bornele injectorului este indus un vârf de tensiune de până la aproximativ 60V. Valoarea acestui vârf poate fi limitată până la aproximativ 35V atunci când ECU este prevăzută cu o diodă Zener. La o funcționare corectă a acestei diodei plafonarea vârfului de tensiune este evidențiată printr-o formă dreptunghiulară a semnalului. Lipsa acestei forme dreptunghiulare a vârfului semnalului indică existența unei defecțiuni la nivelul bobinei injectorului.

Dacă ECU nu este prevăzută cu o diodă Zener vârful semnalului este ascuțit și va avea o valoare de minim 60V atunci când injectorul este într-o bună funcționare tehnică.

Alecu Andrei SilviuGrupa 8402-a

Ca o orientare generală, durata de deschidere a injectorului cu motorul cald funcționând la ralanti este de 2,5 ms în cazul injecției simultane, respectiv 3,5 ms la injecția secvențială.

Curba intensității curentului indică două zone pe perioada de acționare a injectorului. Prima parte realizează forța electromagnetică de ridicare a acului și durează, așa cum reiese din figură, aproximativ 1,5 ms – de la -3,6 până la - 2,1 ms; această etapă corespunde timpului complet deschis.

La terminarea injecției, când legătura injectorului cu masa se întrerupe, pe diagramă apare vârful de tensiune retezat de dioda Zener, iar intensitatea curentului se reduce la zero. După depășirea vârfului tensiunea revine treptat la valoarea inițială de 12V.

Fig.9 Injector electromagnetic