Diagnosticul Rentabilitatii Intreprinderii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTICONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

Prof. coordonator:Serban Claudia Elena

- 2007 – CUPRINS

1. Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii………………………………………………………3

2. Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii…….………………………………….8

3. Analiza rezultatului brut din exploatare al întreprinderii……………………..…………………………………………..11

4. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al întreprinderii………………………………………………………..16

5. Analiza rezultatului exploatării într-o întreprindere………………………………………………………………………..19

6. Analiza rezultatului exerciţiului într-o întreprindere………………………….……………………………………………..22

7. Analiza ratelor de rentabilitate……………………………………………….……………………………………………………………..25

Analiza rentabilităţii veniturilor totale întreprinderii ………………..……………………………………….25Analiza rentabilităţii resurselor consumate la nivel de întreprindere……………………………..27Analiza rentabilităţii comerciale

……………………………………………………………………………………………….28 7.4. Analiza rentabilităţii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri a

intreprinderii…………………………………………………………………………………………………………………………………………..30 7.5. Analiza rentabilităţii economice a întreprinderii…………………………………………………………………….32

7.6. Analiza rentabilităţii financiare a întreprinderii ………………………………………………………………....35

Bibliografie…….………………………………………………………………………………………………………………………………………………38

Obiectivele temei: identificarea principalilor indicatori de măsurare a rentabilităţii;

2

13.980

16.955

95 78 0 00

5.000

10.000

15.000

20.000

2005

2006

2005 13.980 95 0

2006 16.955 78 0

Venituri

exploatare

Venituri

financiare

Venituri

extraordin

dezvoltarea abilităţii de a construi şi aplica modele de analiză structurală şi factorială a profitului şi ratelor de rentabilitate;

identificarea cauzelor care influenţează rentabilitatea unei firme şi a măsurilor pentru reglarea activităţii; caracterizarea legăturii care există între rentabilitate şi risc.

1. Analiza structurii contului de profit şi pierdere a întreprinderii

a) analiza structurii veniturilor şi dinamicii acestora

Indicatori Valoare2005 2006

Sume % Sume %1.Venituri totale 14.075 100 17.033 100

1.1. Venituri din exploatare 13.980 99,32% 16.955 99,54%

1.1.1. CA 13.949 99,78% 16.865 99,47%

1.2. Venituri financiare 95 0,68% 78 0,46%

1.3. Venituri extraordinare 0 - 0 -

Din analiza structurii veniturilor acestui agent economic in dinamica constatam urmatoarele: venitul din exploatare este preponderant in venitul total si are tendinta de a avea o pondere mai importanta de la un exercitiu la celalalt, ceea ce inseamna ca managerul este preocupat de asigurarea continuitatii activitatii.

In structura veniturilor din exploatare predomina veniturile din vanzari ceea ce inseamna ca probabilitatea de realizare efectiva a veniturilor prin incasare este mai mare, in concluzie, creste gradul de

3

atractivitate al acestei afaceri pentru potentialii investitori. Urmarind insa dinamica vanzarilor si a structurii acestora constatam ca de la un exercitiu financiar la celalalt vanzarile au o pondere mai mica ceea ce conduce spre concluzia ca aparitia unor noi concurenti in sector a determinat pierderea pozitiei concurentiale a firmei.

Aceasta situatie nu se putea datora decat actiunii conjugate a urmatoarelor elemente:- firma isi desfasoara activitatea intr-un sector deschis fara bariere la intrarea in sector- inexistenta efortului promotional, sau existenta acestuia darn u suficient de intens pentru a consolida pozitia concurentiala a

firmei.

b) analiza structurii rezultatului exerciţiului

Indicatori Valoare

2005 2006

Sume % Sume %1. Rezultatul brut al exercitiului 187 100 91 100

1.1. Rezultatul exploatarii 277 148,13% 232 254,95%

1.1.1. Rezultatul aferent CA 276 99,64% 231 99,57%

1.2. Rezultatul financiar - 90 - - 141 -

1.3. Rezultatul extraordinar 0 0% 0 0%

RCA = CA – Ch CA

Ch CA 2006 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9947 * 16.723 =16.634Ch CA 2005 = CA / Vt. Expl * Ch. Expl = 0,9978 * 13.703 =13.673

RCA 2006 = CA – Ch CA = 16.865 - 16.634 = 231RCA 2005 = CA – Ch CA = 13.949 - 13.673 =276

4

Se constata din analiza structurii rezultatelor evolutii asemanatoare veniturilor ceea ce inseamna confirmarea ipotezelor anterioare. Urmarind insa ponderea rezultatului exploatarii in rezultatul total al exercitiului observam valori mai mari decat a veniturilor corespunzatoare ceea ce inseamna ca activitatea de exploatare se desfasoara ce respectarea corelatiilor de echilibru specifice.c) analiza ecilibrului financiar pe baza contului de profit şi pierdere

Indicatori 2005 2006 Indici

1. Venituri din exploatare 13.980 16.955 121,28

1.1. CA 13.949 16.865 120,90

2. Cheltuieli de exploatare 13.703 16.723 122,04

2.1. Cheltuieli aferente CA 13.673 16.634 121,66

2.1.1. Cheltuieli cu materiale 11.565 14.223 122,98

2.1.2. Cheltuieli de personal 1.285 1.577 122,72

2.1.3. Cheltuieli cu prestari de la terti

427 439 102,81

2.1.4. Cheltuieli cu amortizarile 292 285 97,60

2.1.5. Cheltuieli ci impozite, taxe si varsaminte asimilate

69 112 162,32

2.1.6. Alte cheltuieli de exploatare 65 87 133,85

3. Venituri financiare 95 78 82,11

4. Cheltuieli financiare 185 219 118,38

4.1. Cheltuieli cu dobanzi bancare 165 169 102,42

5. Venituri extraordinare 0 0 0

6. Cheltuieli extraordinare 0 0 0

7. Venituri totale 14075 17033 121,02

8. Cheltuieli totale 13887 16942 122

Scopul acestei analize este de a identifica vulnerabilitatile specifice la nivelul fiecarei categorii de activitate.

5

Analiza echilibrului financiar pe baza informatiilor din CPP constituie punctul de plecare in investigatia unei activitati si reprezinta cam 60% din informatiile relevante intr-un raport de analiza. Elementele care apar in raportul de analiza ulterior acestor corelatii au menirea de a certifica concluziile acestei prime parti.

Constatam ca la nivel de ansamblu al acestei activitati exista ineficienta economica. Fiecare leu consumat de intreprindere atrage o pierdere financiara importanta, drept pentru care continuam cu investigarea in profunzime a corelatiilor de echilibru.

Se constata ca desi CA este preponderenta in veniturile din exploatare si firma are inca profit din exploatare, volumul profitului este diminuat datorita ineficientei consumurilor. Pentru a stabili tipul de consumuri ineficiente continuam investigatia pe categorii de consumuri.

Se constata ca fiecare leu alocat consumului de materiale si utilitati atrage o pierdere financiara. Pentru a elimina aceasta pierdere relativa, managementul trebuie sa cunoasca problemele legate de politica de aprovizionare, respective politica de alocare in consum a obiectelor muncii, astfel legat de politica de aprovizionare analistul va incerca sa raspunda urmatoarelor elemente:

care este structura furnizorilor? Care erau alternarivele de aprovizionare la data incheierii contractelor? Corectitudinea procedurii de alegere a unui furnizor? Care este raportul pret calitate la furnizorii intreprinderii, respective la alti furnizori in ramura? Care sunt alternativele de aprovizionare in present? Care ar fi impactul schimbarii furnizorilor asupra activitatii firmei? Ce conditii de livrare au fost contractate, ce impact au avut acestea asupra rezultatelor, ce alte alternative exista?

In ceea ce priveste politica de alocare in consum a obiectelor muncii se studiaza modul in care sunt gestionate, depozitate obiectele muncii, persoanele responsabile privind gestiunea obiectelor muncii, respectarea procedurilor de verificare a acestor gestiuni, respectarea procedurilor de alocare in consum a obiectelor muncii, stabilirea punctelor de scurgere sau pierdere a materialelor din gestiune.

6

Ich. totale > I vt. totale (122% > 121,02%)

Ich. expl > Ivt. expl (122,04% > 121,28%)

Ich. mat. > ICA (122,98% > 120,90%)

Ich. pers > ICA (122,72% > 120,90%)

Se observa o ineficienta a consumurilor, deci remunerarea personalului nu se efectueaza in accord cu munca depusa si astfel trebuie studiata politica de personal: cum se angajeaza personalul, care este corelatia intre nivelul de pregatire al personalului si nivelul de pregatire cerut de post, care este corelatia intre dinamica salariului mediu annual si dinamica productivitatii anuale.

Se respecta corelatia de echilibru si avem eficienta economica, in caz contrar ar fi trebuit studiata structura prestatiilor externe si in cazul cheltuielilor care predominau se studiau elemente asemanatoare celor de la politica de aprovizionare.

Situatia este una de eficienta economica, cu pastrarea corelatiei de echilibru financiar. Trebuie analizata politica de investitii (tipul de amortizare utilizat si impactul acestuia asupra rezultatului) si cum au fost utilizate acestea in cadrul afacerii pentru eficientizarea in continuare a activitatii din acest punct de vedere.

Este o situatie nefavorabila intreprinderii. Se va vedea ce cuprind aceste Alte cheltuieli din activitatea de exploatare in vederea formularii unor concluzii plauzibile.

Nu este o situatie favorabila pentru intreprindere, dar cresterea impozitelor si taxelor nu poate fi controlata de manager. Se constata gradul de exploatare a materiei impozabile si ar trebui sa se depuna eforturi prentru aducerea lui la un nivel cat mai ridicat.

Situatia reflecta ineficienta economica a politicii de finantare. Veniturile financiare s-au redus semnificativ in timp ce cheltuielile financiare au crescut.Trebuie analizata situatia pentru a afla atat sursa veniturilor si cauzele diminuarii lor cat si necesitatea unor imprumuturi pentru activitatea desfasurata de intreprindere.

2. Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune ale întreprinderii

Venituri 2005 2006 Cheltuieli 2005 2006 SIG 2005 2006 Indici

Vânzări de mărfuri

13373,61 16245,58 Cost.de cump. mf. 10952,86 13505,65 Marja comerciala 2420,75 2739,93 113,19%

7

Ich. prestatii < ICA (102,81% < 120,90%)

Ich. amort < ICA (97,60% < 120,90%)

Ich dob > Ivt fin (102,42% < 82,11%)

Ich impoz > ICA (162,32% > 120,90%)

I alte ch > ICA (133,85% > 120,90%)

Producţia vândutăProd. stocată (credit)Producţia imobilizată

575,8027,46

0

619,69 17,50

0

Prod.stocată(debit) 0 0 Producţia exerciţiului

603,26 637,19 110,53%

Marja comercialăProducţia exerciţiului

2420,75603,26

2793,93637,19

Consumuri provenind de la terţi

1038,88 1156,72 Valoarea adăugată 1985,13 2274,4 114,51%

Valoarea adăugatăSubvenţii ptr. expl.

1985,13 2274,4 Impozite, taxe, vărsăminte asimilateCheltuieli de personal

69,38

1284,85

112,27

1577,59

Rezultatul brut al exploatării

630,9 584,54 92,65%

Rezultatul brut expl.Venit. proviz. expl.Alte venit. expl.

630,9-292,05

3,46

584,54-285,34 32,26

Amortizări şi proviz.Alte chelt. ptr. expl.

64,91 99,75 Rezultatul exploatării

277,4 231,71 83,53%

Rezultatul exploatăriiVenituri financiare

277,4

94,56

231,71

77,85

Cheltuieli financiare 184,76 218,58 Rezultatul curent 187,2 90,98 48,60%

Venituri extraordinare

0 0 Chelt. extraordinare 0 0 Rezultat extraordinar

0 0 -

Rezultat curentRez. extraordinar

187,20

90,980

Impozit 68 35,45 Rezultatul net al exerciţiului

119,2 55,53 46,59%

a) Analiza structurii S.I.G

Este indeplinita corelatia de echilibru financiar si seminifica reducerea ponderii costului de cumparare al marfurilor respective, a costului aferent stocurilor si a consumului provenind de la terti in total VA.

Din punct de vedere al activitatii firmei o astfel de situatie inseamna alegerea furnizorilor care ofera produse la preturile cele mai avantajoase, care respecta termenele de lucrare, care ofera avantaje si bonusuri si care se afla la o distanta mica de sediul intreprinderii. Deasemenea aceasta relatie ajuta la urmarirea consumului de materii prime, materiale pe parcursul procesului tehnologic, in scopul mentinerii acestora in limite rationale.

8

IQex (110,53%) < IVA (114,51%)

IVA (114,51%) > Irez.brut expl. (92,65%)

La aceasta intreprindere se observa ca nu este respectata corelatia de echilibru ceea ce inseamna ca ponderea impozitelor, taxelor, varsamintelor assimilate si a cheltuielilor de personal creste in total VA.

Din punct de vedere al activitatii firmei nerespectarea corelatiei semnifica remunerarea salariatilor neproportional cu productivitatea muncii. Cresterea ponderii impozitelor si taxelor nu tine neaparat de managementul firmei ci de politica fiscala in stat. cheltuielile de personal au crescut nejustificat de la 1284,85 in 2005 la 1577,79 in 2006 iar cheltuielile cu impozite si taxe au crescut d e la 69,38 la 112,27 in 2006. Rezulta ca intreprinderea are probleme in ceea ce priveste gradul de exploatare al obiectelor ce constituie materie impozabila si ar trebui sa faca o analiza in detaliu a mijloacelor fixe detinute pentru a stabili oportunitati de crestere a acestui grad.

Aceasta corelatie semnifica cresterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea si provizioanele in total rezultat brut al exploatarii ceea ce denota o situatie nefavorabila economic pentru intreprindere. Din punct de vedere al activitatii firmei se pune problema controlului investitiilor efectuate. Pentru a face fata concurentei o societate trebuie sa isi reinoiasca permanent baza tehnico – materiala. In acelas timp nu se pot procura mijloace fixe cu alte surse financiare decat cele la dispozitia intreprinderii pe o perioada de cel putin un an. In cazul nostru managementul trebuie sa schimbe politica de investitii sis a verifice care mijloace fixe nu contribuie la activitatea firmei sa le transforme in lichiditati.

Se observa o situatie nefavorabila pentru intreprindere deoarece nu se respecta corelatia de echilibru ceea ce inseamna cresterea ponderii cheltuielilor financiare in total rezultat din exploatare. Din punct de vedere al activitatii firmei existenta acestei situatii nu presupune controlul politicii de indatorare, respectiv, in momentul in care se obtine un credit nu se urmareste ca dobanda platita sau procentul mediu de dobanda sa fie mai mica decat rentabilitatea economica

In acest caz observam ca in cadrul intreprinderii nu au avut loc calamitati sau riscuri naturale.

9

Irez. brut expl (92,65% ) > Irez. expl. (83,53%)

Irez. expl. (83,53%) > Irex. curent (48,60%)

Irez. curent (48,60%) =Irez brut ex. (48,60%)

Irez brut ex. (48,60%) > Irez. net al ex. (46,59%)

Nu este indeplinita aceasta corelatie de echilibru financiar ceea ce denota o situatie de ineficienta economica perntru firma. Acest lucru se datoreaza cresterii ponderii cheltuielilor cu impozitul pe profit in structura rezultatului brut al exercitiului. Intreprinderea duce o politica financiara ineficienta care se datoreaza modificarii legislatiei fiscale care este independenta de managementul societatii.

b) Rate financiare construite pe baza S.I.G.

Rata financiara 2005 2006

1. RVA= VA / Qex 329% 357%

2. Rata contrib. factorului uman ═ Chelt. de pers./ VA

65% 69%

3. Rata remunerării întrep. ═ Profit net ┼ Amortiz. ┼ Proviz./ VA

9,27% 6,83%

4. Rata EBE ═ EBE / Qex 104,6% 91,74%

5. Rata rez. din expl. ═ Rez. din expl. / Ven. expl.

1,98% 1,37%

6. Rata rez. curent ═ Rez. curent / Ven. curente

1,33% 0,54%

7. Rata rez. brut ═ Rez. brut / Ven.totale 1,33% 0,54%

Interpretare:1. Rata Valorii AdaugateRata Valorii Adaugate a avut o evolutie favorabila pentru intreprindere, inregistrand o crestere in 2006 fata de 2005 cu 28%, ceea ce semnifica o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti in structura productiei exercitiului.

2. Rata contributiei factorului umanRata contributiei factorului uman a crescut la 69% in 2006, cu 4% fata de anul precedent reprezentand o evolutie nefavorabila in activitatea intreprinderii si ducand la diminuarea rezultatului brut din exploatare.

10

3. Rata remunerariiRata remunerarii intreprinderiiintreprinderii a scazut cu 2,44% in 2006 fata de 2005 ca urmare a scaderii profitului net si ca urmare a cresterii ponderii cheltuielilor de personal, cu impozite si taxe, financiare, cu amortizari si provizioane in structura VA.

4. Rata EBERata EBE masoara excedentul brut din exploatare la 100 lei productia exercitiului si a avut o evolutie descendenta in 2006 fata de 2005, scazand cu 12,86%. Acest lucru se datoreaza cresterii mai rapide a consumurilor provenind de la terti, a cheltuielilor cu impozite si taxe si a cheltuielilor de personal decat cresterea usoara a productiei exercitiului in 2006 fata de 2005.

5. Rata rezultatului din exploatareRata rezultatului din exploatare masoara eficienta activitatii de exploatare evidentiind profitul la 100 lei venit. In cazul nostru, activitatea de exploatare se desfasoara cu ineficienta economica deoarece profitul la 100 lei venit a scazut de la 1,98% la 1,37% in anul 2006 ca urmare a cresterii relative a cheltuielilor din exploatare.

6. Rata rezultatului curentRata rezultatului curent a inregistrat aceeasi evolutie ca si Rata rezultatului brut, avand in vedere ca nu exista venituri si cheltuieli din activitatea extraordinara, si o evolutie asemanatoare cu cea a Ratei rezultatului din exploatare, si anume o scadere de la 1,33% in 2005 la 0,54% in 2006. Rezultatul curent la 100 lei venituri din activitatea curenta a inregistrat o scadere, deci activitatea curenta se desfasoara in conditii de ineficienta economica, adica se inregistreaza cresteri relative de cheltuieli care nu sunt acoperite suficient de venituri aferente.

3. Analiza rezultatului brut din exploatare al întreprinderii

Modelul I

Mb = Vt monetare – Ch monetare =

1.1. Δ q 1. Δ

ΔMb 1.2. Δ p

2.1. Δ g 2. Δ mb 2.2. Δ p

2.3. Δ c

Construirea bazei de date:

Indicatori N-1 N

11

1. Vt monetare 13976,87 16912,77

2. Ch monetare 13346 16352,33

3. Ip - 108,5%

4. Vt monetare recalculate - 15587,81

5. Ic - 107.5%

6. Ch monetare recalculate - 15211,47

7. Mb (1-2) 630,87 560,44

8. mb 0,045 0,033

Dezvoltarea factoriala:

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 560,44 – 630,87 = - 70,43 u.m.

1. Δ = * mb0 - * mb0 = 16912,77 * 0,045 – 13976,87 * 0,045 = 761,075 – 628,959 = +132,12 u.m.

1.1. Δ q = mb0 ( - ) = 0,045 (15587,81 – 13976,87) = +72,49 u.m.

1.2. Δ p = mb0 ( - ) = 0,045 (16912,77 – 15587,81) = +59,63 u.m.

2. Δ mb = ( mb1 - mb0) = 16912,77 (0,033 – 0,045) = -202,95 u.m.

2.1. Δ g = [(1 - ) - mb0] = 16912,77 [(1- ) – 0.045] = -362 u.m.

2.2. Δ p = [(1 - ) - (1 - )] = 16912,77 [(1- ) - (1- )] =

16912,77 * (0,10 – 0,024) = +1285,37

2.3. Δ c = [mb1 - (1 - ) ] = 16912,77 [0,033 – (1- )] = - 1133,16

12

Interpretare

Concluzii generale:

Pe baza rezultatelor obtinute se observa o reducere a marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 70,43 u.m. Aceasta reducere a marjei brute va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului :

Majorarea vanzarilor a avut o influenta pozitiva asupra marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimentar de 132,12 u.m. In ceea ce priveste aceasta modificare a veniturilor monetare constatam ca ea are loc pe de o parte pe seama cantitatii vandute si pe de alta parte pe seama preturilor de vanzare.

Modificarea cantitatii vandute determina o crestere a marjei brute de 72,49 u.m. ceea ce inseamna ca intreprinderea reuseste sa produca si sa comercializeze mai mult, prin urmare pozitia concurentiala este in continua imbunatatire.

Influenta preturilor este in sens favorabil economic si mai putin intense decat majorarea cantitatii vandute, pretul avand o dubla actiune, atat prin intermediul veniturilor monetare cat si prin intermediul marjei brute unitare.

Pretul de vanzare pe produs creste fie datorita inflatiei, fie datorita raportului cerere – oferta, fie datorita imbunatatirii calitatii productiei. Cea din urma reprezentand efectul eforturilor intreprinderii fiind astfel un efect de durata.

Structura productiei vandute, a contribuit la modificarea marjei brute în sensul reducerii cu 362 u.m ca urmare a reducerii ponderii produselor care se obtin cu o marja bruta unitara mai mare decat media pe intreprindere. Acesta situatie poate fi accidentala sau poate reprezenta un rezultat nefavorabil al politicii manageriale in ceea ce priveste productia.

Majorarea costurilor de productie pe seama factorilor specifici acestora (consumuri specifice de materii prime si materiale directe, productivitatea fizica a muncii, preturi de aprovizionare, salarii, etc) a condus la scaderea marjei brute cu 1133,16 u.m. Este normala ca o intreprindere sa aiba costuri suplimentare atunci cand cauta sa se dezvolte, dar ceea ce trebuie urmarit este ca influenta nefavorabila a costului unitar asupra rentabilitatii sa fie mai mica din punct de vedere al intensitatii

decat influenta favorabila a pretului. ( Ip > Ic )

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute: Intensificarea activitatii promotionale

13

Efecturea unor studii de piata prin care sa se urmareasca preferintele consumatorilor

Personalizarea si diversificarea gamei de produse

Reducerea costurilor fara a afecta calitatea produselor si in acelasi timp cresterea preturilor dar numai in cazul in care este imbunatatita calitatea produselor.

Modelul II

ΔMb = Mb1 – Mb0 = 560,44 – 630,87 = - 70,43 u.m.

1. Δ q = Mb0 * Iq - Mb0 = 630,87* - 630,87 = 630,87 *1,12 – 630,87 = +79,70 u.m.

2. Δ g = ( - ) - Mb0 * Iq = (15587,81 – 15211,47) – 630,87 * 1,12 = 376,34 – 706,57 = -330,23u.m.

3. Δ c = - ( - ) = - (16352,33 – 15211,47) = - 1140,86 u.m.

4. Δ p = - = 16912,77 – 15587,81 = 1324,96 u.m.

Interpretare

Concluzii generale:

La intreprinderea analizată, Marja bruta a evoluat în sensul reducerii cu 70,43 u.m, aceasta va genera efecte nefavorabile asupra profitului din exploatare, profitului current si profitului net, respective va determina reducerea surselor proprii de finantare a remunerarii actionarilor prin dividende La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

modificarea volumului productiei vandute în sensul cresterii a avut o influenţă favorabilă asupra marjei brute, determinând cresterea acesteia cu 79,70 u.m.

structura productiei vandute , a dus la modificarea Rezultatului Brut din Exploatare în sensul reducerii cu 330,23 u.m.. Structura productiei vandute s-a modificat in sensul scaderii ponderii produselor cu o marja de profit mai mare decat media pe intreprindere.

costul de productie unitar are influenţa nefavorabila asupra marjei brute determinând scaderea acesteia cu 1140,86 u.m., fiind factorul cu cea mai intensa influenta negativa asupra rezultatului brut din exploatare.

14

influenta favorabila si intensa are pretul de vanzare pe produs care a crescut ducand la cresterea marjei brute cu 1324,96u.m.


volumul productiei vandute s-a modificat in sensul cresterii ceea ce inseamna ca managerii au valorificat suficient oportunitatile mediului de afaceri, intreprinderea reusind sa produca sis a comercializeze mai mult, imbunatatindu-si pozitia concurentiala pe piata;

structura productiei vandute a determinat reducerea marjei brute cu 330,23 u.m. ceea ce inseamna ca s-a modificat in sensul cresterii ponderii veniturilor obtinute cu o marja bruta unitara mai mica decat media pe intreprindere. Aceasta se poate datora unor probleme manageriale, aceasta modificare structurala aratand tendinta cresterii stocului in gestiune. Aceasta denota existenta unor probleme in ceea ce priveste promovarea produsului dar si probleme legate de raportarea structurii productiei la cerere pe piata.

Costul de productie are o influenta normala economic si mai mica in intensitate decat influenta favorabila a pretului, ceea ce denota starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute: Intensificarea activitatii promotionale




4. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri al întreprinderii

Modelul I

15

RCA = -

1. Δ q ChCA0 =

Δ RCA 2. Δ g ChCA1 =

3. Δ c

4. Δ p

Indicatori N-1 N

1. CA 13949 16865

2. Ch aferente CA 13672 16634

3. RCA (1-2) 277 231

4. Ip - 108.5

5. Ic - 107.5

6. - 15544

7. - 15474

Δ RCA = RCA1 - RCA0 = - 461. Δ qv = RCA0 * Iqv - RCA0 = 277 (1.114 - 1) = +31,58 u.m.2. Δ g = ( ) - RCA0 * Iqv = (15544 - 15474) – 277*1.114 = 70 – 308.58 = - 238,58 u.m.

3. Δ c = - ( ) = - (16634 - 15474) = - 1160 u.m.

4. Δ p = = 16865 – 15544 = +1312 u.m.

16

Interpretare

Concluzii generale:

La finele perioadei analizate s-a inregistrat o reducere a profitului afferent cifrei de afaceri cu 46 u.m.. reducerea profitului aferent vanzarilor influenteaza negative rezultatul exploatarii, rezultatul brut si rezultatul net al exercitiului si indicatorii de eficienta constituiti pe baza acestora.

Analizand influentele factorilor, se constata urmatoarele:

Cresterea volumul fizic al productiei vandute a avut ca efect sporirea profitului cu 31,58 u.m. Influenta volumului productiei vandute releva faptul ca pentru productia intreprinderii exista cerere, respectiv piata nu este saturate si a reusit sa isi mentina pozitia concurentiala pe piata;

structura productiei vandute a influentat profitul in sensul scaderii cu 238,58 u.m., situatie ce se explica prin diminuarea ponderii produselor vandute la care s-au prevazut rate ale rentabilitatii comerciale mai mari decat rata medie comerciala prevazuta pe total intreprindere si cresterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevazute mai mici decat rata medie comerciala programata pe intreprindere.

Costurile complete unitare au exercitat o influenta negativa asupra profitului determinand scaderea acestuia cu 1160 u.m., situatie determinate de depasirea costurilor produselor ce detin ponderea principala in totalul vanzarilor. Influenta costurilor se apreciaza ca justificata cu conditia ca efortul suplimentar facut sa fi fost recuperate pe seama preturilor de vanzare, ca urmare a obtinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ. Costurile au o influenta normala economic si mai mica in intensitate decat influenta favorabila a pretului, ceea ce denota starea de echilibru financiar la acest nivel al activitatii.

Preturile de vanzare au fost mai mari fata de nivelul precdent la sortimentele care detin ponderea majoritara in cifra de afaceri si au determinat cresterea masei profitului afferent vanzarilor cu 1312 u.m. Aceasta situatie poate fi determinata de imbunatatirea calitatii produselor, caz in care aprecierea este pozitiva, de raportul cerere – oferta sau de inflatie.

Măsuri care să conducă la majorarea marjei brute:17

Intensificarea activitatii promotionale




Modificarea structurii CA in favoarea unor produse cu o marja de profit superioara celei medii pe intreprindere

Modelul II

Δ RCA = RCA1 - RCA0 = - 46

1. Δ qp = = 2916 * 0,02 = +58.32 u.m.

Δ q = = 1595 * 0,02 = +31,9 u.m.

Δ p = ( = 1321 * 0,02 = +26,42 u.m.

2. Δ pr = ( )* = (0,014 – 0,02)*16865 = - 101,19 u.m.

Δ g = = 16865 * [(1 – 0,995) – 0,02] = -252,98 u.m.

Δ p = ( ) - ( )= 16865 (0,082 – 0,005) = +1298.61 u.m.

Δ c = = 16865 (- 0,986 + 0,918) = - 1146.82 u.m.

Interpretare

Reducerea profitului aferent vanzarilor s-a datorat in exclusivitate reducerii marjei medii de profit la un leu vanzari, cifra de afaceri sporind a determinat cresterea masei profitului aferent vanzarilor.

18

CA a crescut fata de anul precedent cu 2916 u.m. contribuind la sporirea profitului cu 58,32 u.m.. Aprofundand influenta CA prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constata ca volumul fizic al productiei vandute a influentat pozitiv in sensul cresterii profitului cu 31,9 u.m., in timp ce majorarea preturilor medii de vanzare unitare a avut ca effect sporirea profitului cu 26,472 u.m.. Influenta modificarii volumului fizic al productiei vandute este mai intense ca a pretului, ceea ce inseamna ca societatea reuseste sa isi fidelizeze clientele sis a atraga din clientii concurentei, desi duc o politica de crestere a preturilor.

Scaderea profitului mediu la un leu vanzari cu 0,006 u.m., ceea ce semnifica o diminuare a ratei rentabilitatii comerciale la nivel de intreprindere, a avut ca rezultat reducerea profitului mediu la un leu cifra de afaceri cu 101,19 u.m..

Influentele factorilor indirecti care actioneaza asupra profitului afferent CA (structura, preturi, costuri) se interpreteaza similar modelului I, prezentat mai sus.

Modelul II are o valoare informationala superioara modelului I deoarece pune in evidenta, prin factorii de gradul 1, cele doua directii principale de crestre a profitului, si anume: prin sporirea rulajului vanzarilor si modificarea marjei medii de profit la 1 leu vanzari.

5. Analiza rezultatului exploatării într-o întreprindere

Model de analiză:

1. NS

Rexpl = NS * Wa * pr 2. Wa

3. pr

IndicatoriIndicatori 20052005 20062006

1. Venituri exploatare 13980,34 16955,02

2. Rezultat exploatare 277 232

3. Rezultat exploatare la 1 leu venituri din exploatare (pr) =2/1

0,0198 0,0137

4. Numar mediu de salariati (Ns)

125 123

5. Productivitatea anuala 111,84 137,85

19

(Wa) =1/4

∆ Rexpl = Rexpl 1 – Rexpl 0= 231,7 – 277,4= - 45 u.m.

1. ∆ Ns = (Ns1-Ns0)*Wa0*pr0= - 5,43 u.m.

2. ∆ Wa = Ns1*(Wa1 –Wa0)*pr0= +63,37 u.m.

3. ∆ pr = Ns1*Wa1 *(pr1-pr0 )= - 95,28 lei

Interpretare

Concluzii generale Se constata reducerea rezultatului exploatarii in perioada analizata cu 45 u.m., de la 277 u.m. profit in 2005 la 232 u.m. profit in 2006. Rezultatul exploatarii este format din Rezultatul aferent CA (analizat mai sus) si din Rezultatul din alte Rezultatul exploatarii este format din Rezultatul aferent CA (analizat mai sus) si din Rezultatul din alte activitati de exploatare.activitati de exploatare. La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

modificarea numarului de salariati în sensul reducerii cu 2 salariati in exerciţiului financiar 2006 a avut o influenţă nefavorabilă asupra Rezultatului exploatarii, determinând scaderea acestuia cu 5,43 u.m..

productivitatea anuala , a contribuit la modificarea Rezultatului exploatarii în sensul cresterii cu 63,37 u.m. ca urmare a majorarii valorii sale de la 111,84 lei/salariat in 2005 la 137,85 lei/salariat in 2006.

profitul la un leu venit din exploatare are influenţa negativa cea mai puternica asupra Rezultatului exploatarii determinând scaderea acestuia cu 95,28 u.m.


Numarul mediu de salariati s-a modificat în sensul reducerii cu 2 salariati . Acest lucru se intampla atunci cand:

se inchide o linie tehnologica sau are loc o miscare accentuate de personal din motive ce tin direct de optiunea salariatilor;

20

supradimensionare a activitatii ar determina cresteri exponentiale ale cheltuielilor fixe ceea ce contribuie la inregistrarea unor pierderi relative. De aceea preocuparea managementului trebuie sa fie intotdeauna de mentinere a unei dimensiuni a activitatii a carei gestiune sa nu implice cresteri exponentiale ale costurilor;scade cererea de produse care duce la folosirea la o capacitate mai mica a utilajelor direct productive implicand un numar mai mic de muncitori

Urmarind evolutia productivitatii muncii constatam o imbunatatire din acest punct de vedere a situatiei intreprinderii. La aceasta au contribuit unul sau mai multi factori precum: introducerea progresului ethnic, promovarea managementului stiintific, a cointeresarii materiale, reducerea numarului de salariati, scazand astfel si cheltuielile de personal.

Profitul la un leu venit din exploatare a scazut si prin urmare a avut o influenta nefavorabila asupra Rezultatului exercitiului. Acest fapt se datoreaza scaderii rezultatului exploatarii si a veniturilor din exploatare si cresterea cheltuielilor din exploatare

Măsuri care să conducă la cresterea Rezultatului exploatarii:

Stoparea mişcării personalului (lipsa de experienţă în muncă);

mecanizarea, automatizarea muncii acordarea unor bonificari personalului direct productive, care sa incurajeze productivitatea muncii obtinerea unor produse superioare calitativ

6. Analiza rezultatului exerciţiului într-o întreprindere

Model de analiză: 1.1.1.Ns1.1.T

1.1.2.th

1.Vt

Rex = Vt * (Rex/Vt) 1.2.Wh

21

2.pr gi

pri

Indicatori N-1 N1. Venituri totale (Vt) 14074,90 17032,872. Numar mediu de salariati (Ns) 125 1233. Rezultatul brut la 1 leu venituri (pr) 0,013 0,0054. rpr - 0,0135. Timpul mediu pe un salariat (ore) (th) 1.600 1.700

6. Fond total de timp de munca(om-ore) Th

200.000 209.100

7. Productivitatea orara (Wh) 0,07 0,08

Venituri Venituri gi (Vi / ∑Vi) Ri Pr i2005 2006 2005 2006 2005 2006 2005 2006

Exploatare 13980 16955 99.33% 99.54% 277 232 0.020 0.014

Financiare 95 78 0.67% 0.46% -90 -140 -1.47 -1.80

Extraordinare - - - - - - - -

Total 14075 17033 100% 100% 187 92 0.013 0.005

= - 95 u.m.

1. = 2958 * 0,013 = +38,45 u.m.

1.1 = + 8,28 u.m.

1.1.1. = - 2,91 u.m.

1.1.2. = + 11,38 u.m.

1.2 = + 26 u.m.

22

2. = - 136,264 u.m.

2.1 ∆ gi =Vt1 ( rpr 1 – pr 0 ) = 0 u.m. 2.2 ∆ pri = Vt1 (pr 1 - rpr) = - 136,264 u.m.

Interpretare

Concluzii generale: Se constata reducerea Rezultatul exercitiuluiRezultatul exercitiului cu cu 95 u.m., de la 92 u.m. profit in 2006 la 187 lei profit in 200595 u.m., de la 92 u.m. profit in 2006 la 187 lei profit in 2005.. La această modificare factorii de influenta au urmatoarele contributii:

modificarea veniturilor totale în sensul cresterii de la 14075 u.m. in anul precedent la 17033 u.m. in anul analizat, a avut o influenţă favorabilă asupra rezultatului exercitiului, determinând cresterea acestuia cu 38,45 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta indirecti :

o timpului in om-ore are o influenta favorabila asupra veniturilor totale si implicit asupra rezultatului exercitiului , determinand crestererea acestuia cu 8,28 u.m.. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta asupra timpului in om-ore si indirect asupra rezultatului exercitiului :

- numarului de salariati care, ca urmare a reducerii de la 125 la 123 in anul curent, influenteaza negativ rezultatul exercitiului determinand scaderea acestuia cu 2,91 u.m.- timpului de lucru in ore pe salariat, are o influenta favorabila asupra rezultatul exercitiului, contribuind la cresterea acestuia cu 11,38 u.m.

o productivitatea orara a determinat modificarea rezultatului exercitiului în sensul majorarii cu 26 u.m. ca urmare a cresterii sale de la 0.07 lei/ora la 0.08 lei/ora in 2006.

profitul mediu la 1 leu venit total , a contribuit la modificarea rezultatului exercitiului în sensul scaderii cu 136,264 u.m. ca urmare a scaderii valorii sale de la 0,005 lei profit la 1 leu venit total în anul 2006 la 0,013 lei profit la 1 leu venit total în anul 2005. Aceasta se datoreaza urmatorilor factori de influenta :

O structura veniturilor nu a avut nici o influenta asupra profitului mediu la 1 leu venit total O profitul mediu la 1 leu venit pe categorii de venituri a influentat negativ profitul mediu la 1 leu venit total si

prin urmare si rezultatul exercitiului care a scazut cu 136,264 u.m. datorita acestei influente.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului:

Veniturile totale s-au modificat în sensul cresterii, acest lucru se intampla atunci cand firma reuseste sa-si valorifice mai bine produsele prin comercializarea unei cantitati mai mari sau prin cresterea pretului de vanzare ca urmare a inflatiei, a raportului cerere-oferta sau a imbunatatirii calitatii. Analizand descompunerea

23

veniturilor in cei doi factori de influenta, observam ca aceasta evolutie se datoreaza cresterii productivitatii orare si a cresterii timpului mediu pe salariat . In concluzie, salariatii au lucrat eficient.

Analizand Profitul mediu la un leu venit total observam ca aceasta s-a modificat in sens nefavorabil intreprinderii, acest lucru se datoreaza in totalitate modificarii profitului mediu pe categorii de activitati care a scazut si in cazul activitatii de exploatare si in cazul activitatii financiare.

Măsuri care să conducă la cresterea Rezultatului exercitiului:

Managementul ar trebui sa acorde o atentie deosebita gestionarii resurselor umane astfel incat sa obtina o productivitate a muncii cat mai mare si sa evite pe cat posibil cresteri exponemtiale ale elementelor de cheltuieli si mai ales a cheltuielilor de personal care detin o pondere insemnata in total cheltuieli din exploatare

Trebuie gasite modalitati de diminuare a cheltuielilor din exploatare sau de pastrare a lor la un nivel constant in cazul in care se nu se doreste extinderea activitatii iar daca se doreste acest lucru , investitia trebuie integrata cat mai repede si trebuie eficientizata

Trebuie sa se tina cont de faptul ca o situatie normala in intreprindere, avand in vedere obiectul de activitate al firmei, este atunci cand veniturile din exploatare detin ponderea cea mai insemnata in total venituri

Atata timp cat managementul considera ca rezultatul muncii salariatilor poate fi valorificat pe piata ar trebui sa existe mai multa preocupare pentru exploatarea timpului de lucru astfel incat aceste influente, la un loc cu influentele productivitatii muncii sa conduca la cresterea profitabilitatii afacerii

7.Analiza ratelor de rentabilitate

Analiza rentabilităţii veniturilor totale întreprinderii

Model de analiză: 1. g

Rv = (Rex inaintea impozitarii / Vt) * 100

2. p

3. c

Indicatori 2005 2006

24

1. Venituri totale 14075 170332. Cheltuieli totale 13888 169423. Venitul total recalculat - 156994. Cheltuieli totale recalculate

- 15760

5. Profitul brut al exercitiului 187 916. Rata rentabilitatii veniturilor

1,33% 0,54%

7. Ip - 108,5%8. Ic - 107,5%

∆Rv = Rv1 - Rv0 = - 0,79%

1. = - 0,39% - 1,33%= - 1,72%

2. = 7,47% + 0,39% = + 7,86%

3. = 0,53% - 7,47% = - 6,94%

Interpretare

Conluzii generaleSe constata reducerea ratei rentabilitatii veniturilor in perioada analizata cu 0,79 %. La aceasta scadere au contribuit urmatorii

factori de influenta dupa cum urmeaza:- structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii veniturilor cu 1,72 % ceea ce inseamna ca structura acestora s-a

modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe

25

intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;

- influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii veniturilor cu 7,86 %. Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intensa decat influenta generata de cresterea costului. Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;

- costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii veniturilor determinand scaderea acesteia cu 6,94%, dar acest lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi viabila; managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii; Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.

7.2 Analiza rentabilităţii resurselor consumate la nivel de întreprindere

Model de analiză:

1. gRrct= (Rex -inainte de impozit /Cht)*100

2. c

3. p

Indicatori 2005 20061. Venituri totale 14075 170332. Cheltuieli totale 13888 16942

26

3. Venitul total recalculat - 156994. Cheltuieli totale recalculate

- 15760

5. Profitul brut al exercitiului 187 916. Rata rentabilitatii resurselor consumate

1,35% 0,54%

7. Ip - 108,5%8. Ic - 107,5%

∆Rrct = Rrct1 - Rrct0 = -0,81%

1. = - 0,39% - 1,34%= - 1,73%

2. = -7,34% + 0,39% = - 6,95%

3. = 0,54% -(-7,34%) = + 7,88%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate totalerata rentabilitatii resurselor consumate totale s-a redus cu 0s-a redus cu 0,81%. La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate, determinând reducerea acesteia cu 1,73%.

27

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate în sensul diminuaii cu 6,95% avand o influenta nefavorabila normala.

pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 7,88% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate analog 7.1.

7.3 Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Model de analiză: 1. g Rrc= (Rca /CA)*100

2. p

3. c


Cifra de afaceri 13949 16865

Cheltuieli totale aferente CA 13672 16634

CA recalculata - 15544

Cheltuieli totale aferente CA recalculate

- 15473

Rezultat aferent CA 277 231

Rata rentabilitatii comerciale

1,99% 1,40%

Ip - 108,5%

28

Ic - chelt. cu mat. prime - 107,5%

∆Rrc = Rrc1 – Rrc0 = - 0,59%

1. = 0,46% -1,99%= - 1,53%

2. = 8,25% - 0,46% = + 7,79%

3. = 1,37% -8,25% = - 6,88%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii comercialerata rentabilitatii comerciale s-a redus cu 0s-a redus cu 0,59%. La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

- modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii comercialecomerciale, determinând reducerea acesteia cu 1,53%.

- pretul unitar, a determinat cresterea Ratei rentabilitatii comercialecomerciale cu 7,79% ceea ce reprezinta o influenta favorabila. - costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii comercialecomerciale în sensul diminuaii cu 6,88% avand o influenta nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii comerciale analog 7.1.

29

7.4 Analiza rentabilităţii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri a

întreprinderii

Model de analiză: 1. g Rrcca= (Rca/Chca)*100

2. c

3. p






- 15473


Rata rentabilitatii comerciale

2,03% 1,39%

Ip - 108,5%


∆Rrc = Rrcca1 - Rrcca0 = - 0,64%

30

1. = 0,44% -2,03%= - 1,59%

2. = - 6,56% -0,44% = - 7%

3. = 1,39% -(-6,56%) = + 7,95%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afacerirata rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceri s-a redus cu 0s-a redus cu 0,64%. La această evoluţie au contribuit în sensuri şi cu intensităţi diferite urmatorii factori de influenţă. Astfel:

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negative asupra Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceriaferente cifrei de afaceri, determinând reducerea acesteia cu 1,59%.

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferente cifrei de afaceriaferente cifrei de afaceri în sensul diminuaii cu 7% avand o influenta nefavorabila normala.

pretul unitar , a determinat cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consummate aferente cifrei de afaceriaferente cifrei de afaceri cu 7,95% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului si Masuri care sa duca la cresterea Ratei rentabilitatii resurselor consumate aferenteaferente cifrei de afacericifrei de afaceri analog 7.1.

31

7.5 Analiza rentabilităţii economice a întreprinderii

Model de analiză

1. = n

2.1. g

2. = Rcom 2.2. p

2.3. c






- 15473


Rata rentabilitatii comerciale(P/CA)

1,99% 1,37%

Active totale (At) 7795 13978

Rata rentabilitatii economice

3,54 1,66

CA/At 1,78 1,21

32

Ip - 108,5%


∆Re = Re1 – Re0 = 4,82% - 13% = - 1,88%

1. ∆ = (1,21 – 1,78) * 1,99 * 100 = - 1,13%

2. ∆ = 1,21 * (1,37 – 1,99) *100 = - 0,75 %

2.1. ∆g = = 1,21 * (0,0046 – 0,0199) * 100 = - 1,85 %

2.2. ∆p = ( = 1,21 * (0,0825 – 0,0046) * 100 = + 9,43%

2.3. ∆c = ( 1,21 * (0,0137 – 0,0825) * 100 = - 8,32%

Interpretare

Concluzii generale

La societatea analizată se constata ca rata rentabilitatii economice s-a redus cu 1,88%. rata rentabilitatii economice s-a redus cu 1,88%. Scaderea se datoreaza atatScaderea se datoreaza atat numarului de rotatii dar si rentabilitatii comerciale, astfel:numarului de rotatii dar si rentabilitatii comerciale, astfel:

modificarea numarului de rotatii al activului total in sensul scaderii de la 1,78 rotatii in 2005 la 1,21 rotatii in 2006 a dus la diminuarea rentabilitatii economice cu 1,13%

rentabilitatea comerciala a avut o influenta nefavorabila economic ducand la reducerea rentabilitatii economice cu 0,75 %. Au contribuit la aceasta influenta urmatorii factori indirecti:

33

modificarea structurii veniturilor totale a avut o influenţă negativa asupra Ratei rentabilitatii economice, determinând reducerea acesteia cu 1,85%.

pretul unitar , a determinat cresterea Ratei rentabilitatii economice cu 9,43% ceea ce reprezinta o influenta favorabila.

costul unitar a dus la modificarea Ratei rentabilitatii economice în sensul diminuaii cu 8,32% avand o influenta nefavorabila normala.

Factorii care au determinat modificările elementelor componente ale fenomenului:

In ceea ce priveste numarul de rotatii al activelor se constata ca situatia intreprinderii nu este chiar dificila, practic volumul vanzarilor reuseste sa acopere in proportie de 178% in 2005 respectiv 121% in 2006, adica activele se recupereaza prin vanzari aproape de 2 ori pe parcursul exercitiului financiar 2005 si o data in2006.

Rentabilitatea comerciala s-a redus de la 1,99% la 1,37% datorita urmatorilor factori: structura veniturilor determina o diminuare a rentabilitatii economice cu 1,85 % ceea ce inseamna ca structura

acestora s-a modificat in sensul reducerii ponderii acelor venituri care se obtin cu o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere; in acest caz inseamna ca managementul nu e preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si luand in considerare si faptul ca nu degaja o rentabilitate unitara mai mare decat media pe intreprindere putem aprecia activitatea managementului drept una nu foaret performanta;

influenta pretului este in sens favorabil economic aceasta determinand cresterea rentabilitatii economice cu 9,43 %. Se observa ca influenta pretului e cea mai intensa intre cele 3 influente calculate. Din analiza comparata a preturilor si a costurilor constatam starea de eficienta a activitatii, aceasta deoarece influenta favorabila a pretului este mult mai intense decat influenta generata de cresterea costului; Aceasta evolutie se poate datora fie imbunatatirii calitatii produselor vandute, fie inflatiei, fie modificarii raportului cerere-oferta in favoarea intreprinderii, fie unor factori conjuncturali precum: scaderea puterii concurentilor, cresterea puterii decumparare etc;

costul unitar a influentat negativ rata rentabilitatii economice determinand scaderea acesteia cu 8,32%, dar acest lucru este normal din punct de vedere economic. Cresterea costului unitar poate fi efectul cresterii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie.

Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii veniturilor:

o managementul trebuie sa schimbe actuala politica de conducere a afacerii, deoarece aceasta nu se dovedeste a fi viabila;

o managementul trebuie sa se preocupe in permanenta de asigurarea continuitatii activitatii;

34

o Intensificarea efortului promotional si imbunatatirea calitativa a produselor.o Adaptarea politicilor comerciale in vederea cresterii eficientei vanzarilor

7.6 Analiza rentabilităţii financiare a întreprinderii

Model de analiză

1.

2.

3.



Cheltuieli totale aferente CA

13672 16634

Venituri totale 14075 17033

Kapitaluri proprii 5203 11553

Active tiotale 7795 13978

Rezultatul net al exercitiului (Profit)

119 56

Rata rentabilitatii financiare

2,31% 0,49%

35

VT/AT 1,81 1,22

AT/Kp 1,50 1,21

Pn/VT 0,0085 0,0033

Ip - 108,5%


∆Rfin = Rfin1 – Rfin0 = 0,49% - 2,31 % = - 1,82%

1. ∆ = (1,22 – 1,81) * 1,5 * 0,0085 *100 = - 0,74%

2. ∆ = 1,22 *(1,21 – 1,5) * 0,0085 *100 = - 0,29%

3. ∆ = 1,22 * 1,21 * (0,0030 – 0,0085) *100 = - 0,81 %

INTERPRETARE

Concluzii generale

Analizand comparative cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a scazut de la o perioada la alta cu 1,82 %, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila.

Toti cei trei factori au influentat negativ dar in proportii diferite astfel:

modificarea vitezei de rotatie a activelor totale a condus la scaderea ratei rentabilitatii financiare cu 0,74% ceea ce arata ineficienta in utilizarea activelor care se poate datora incapacitatii managementului de a-si valorifica activele totale.

factorul de multiplicare al capitalului propriu , a dus si el la reducerea ratei rentabilitatii financiare cu 0,29% ca urmare a scaderii lui de la 1,21 in 2006 la 1,50 in 2005, ceea ce inseamna ca se mareste ponderea surselor

36

imprumutate al carui cost afecteaza profitul net. O valoare mare a acestui indicator duce la o rata a rentabilitatii mai mare dar arata si un grad de indatorare mai ridicat.

profitului net la 1 leu venituri totale a dus la diminuarea ratei rentabilitatii financiare cu 0,81 % , aspect ce evidentiaza ineficienta exploatarii activitatii. Acest lucru se datoreaza scaderii profitului de la 119 in 2005 la 56 in 2006, fata de cresterea veniturilor totale. Rezulta ca firma nu este capabila sa duca o politica de preturi eficienta si sa controleze costurile.

Măsuri care să conducă la cresterea Ratei rentabilitatii financiare:

O atentie sporita cu privire la gradul de indatorare in vederea stabilirii unei structuri financiare care sa permita desfasurarea in bune conditii a activitatii

Eficientizarea utilizarii activelor totale care sa duca la cresterea vitezei de rotatie a activelor

Managementul trebuie sa fie permanent preocupat de asigurarea continuitatii activitatii si de defasurarea activitatii intreprinderii in conditii de eficienta economica

Cresterea eficientei activitatii de exploatare prin controlul costurilor si implementarea unei politici de preturi adecvate

BIBLIOGRAFIE

37

GHEORGHE Valceanu, VASILE Robu, NICOLAE Georgescu – “Analiza economico - financiara”, Ed. Economica, Bucuresti 2005

Note de curs

Seminarii

38

Documents

Diagnosticul Rentabilitatii Intreprinderii