Dictionar Boli

7/26/2019 Dictionar Boli

1/110

Cateva denumiri esentiale -term medicala generalahttp://www.pcfarm.ro/dictionar.phpIcnit sughitTinnitus senzatii de zgomot in urechi sau in jurl capului,cap

surditateVertij vartej in jurul capuluiLipotimie lesinHipoprosexie tulb atentiei prin dimin capacit de concentrare si ainsuf pt nouHipomnezie slabirea memorieHiperhidroza transpiratie abundentaBufeuri calduriOtoragie curge sange din urechiOtopatieafect a ap auditiv in generalAltruist generosTahipnee creste resp

Rinoree curge nasulOtoree curge urecheaHiposmie diminuarea acuitatii olfactiveAnosmie diminuarea simtului mirosuluiMenoragie hemoragii uterineIncontinenata urinala ,fecala neretinutBradipshihieincetinrea afect pshi intelectuale uneori la depresieAmenoree absenta ciclului menstrispesie balonari greata indigestieisplazie anomalie a unui tesut organ ...!xoftamie bulbucarea ochilor

ispneeinecat in resp jena in respiratieismenore dureri menstrMetroanexita raceala apar genital femAnexitaMiozacontractie pupileiMidriaza dilatarira pupileiTremorfrisoane de frica"oxatraza reuma la sold"oxachie intoxicatieBrahicardie puls scazutAnhedonie a nu simti placereaHedomnie a simti placerea#atiga$ilitate obosealaRinitaisolut corupt decazut dezmatAgrafiapierderea capacitii de redare a ideilor prin scrisAcalculia!imptom de afazie care const "n imposibilitatea de a utiliza cifrele #inumerele #i de a efectua calcule aritmeticeAgno%ile


2/110

ementa&chizofreniaMentismul $ulburare mintal caracterizat prin desf#urarea tumultuoas, incoercibil aideilor #i amintirilorO$sesia

'aranoia!xonopatia'aras%icidam&ceptic care nua re incredere in nimic'erplexitateLatent Care exist, dar nu se manifest "n exterior, put%nd izbucni oric%nd.

&islotic suflu sistolic&gomot auzit la ausculatia cordului, perceput in momentul sistolei'momentul in care inima se contracta pentru a pompa sangele din ventricole inatrii(.

Anorexieinapetenta,lipsa pofeti d emancare'olifagie Consumare exagerat de alimente.Li$ido "nclinat "n permanen spre satisfacerea pornirilor senzuale!(TRAV!R&I)*!. "nclinaie psihologic deosebit ctre lucrurile din afara euluipropriu, ctre ambiana social. orientare a libidoului "n afara propriei persoane. ).revrsare "n afar a unui organ cavitar. 'OligofremAnxiogen'shihopatieOligofrenihidrocefaliislalia*reutate "n articularea , pronuntarea cuvintelor

Rinolatiaa vb pe nasRinoplastia modelaria nasuluiisartria +rticulare defectuoas a cuvintelor.Tahilalia orbire precipitat, cu debit mare de cuvinte, care conduce la articularedefectuoas #i incomplet.

BradilatiaTULBURARILE DE RITM SI FLUENTA ALE VORBIR

Bradilalia+. itm lent de articulare a cuvintelor, care se "nt%lne#te "n unele bolinervoase bradiartri, $radiglosie+Bradimenorrea

aftongia,logone%roza, tulburare a vorbirii, de natur nevrotic, manifestat prin greutate "npronunarea corect a unor cuvinte sau prin repetri ori omisiuni de silabe b%lb%ial.Bradilexia "ncetinire a ritmului cititului.isfonia rgueal.corditaAfoniacare nu poate c%nta corect, care nu are voce.LARI*-O'L!-.!s. f.paralizie a mu#chilor laringelui, care duce la afonie.
http://www.sfatulmedicului.ro/index_medical/suflu_sistolic_5282.htmlhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&ct=res&cd=2&url=http%3A%2F%2Fwww.terapialimbajului.info%2Ftulburarile-de-ritm.html&ei=T-boSdGKA8Sw_AaKsbTpAw&usg=AFQjCNHVLNyZPSeBkRJrQrHOgbwO9XyTrw&sig2=Rk9TIyftAC6lNxaDSQokbghttp://www.sfatulmedicului.ro/index_medical/suflu_sistolic_5282.htmlhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&ct=res&cd=2&url=http%3A%2F%2Fwww.terapialimbajului.info%2Ftulburarile-de-ritm.html&ei=T-boSdGKA8Sw_AaKsbTpAw&usg=AFQjCNHVLNyZPSeBkRJrQrHOgbwO9XyTrw&sig2=Rk9TIyftAC6lNxaDSQokbg


3/110

A'&ITIR.!s. f.afonie extrem, caracterizat prin imposibilitatea de a emite mai mult deun murmur.#onostenia

A#/0I", 12, afazici, -ce, adj. s.m. #i f. 3++dj. e afazie, privitor la afazie. 4+!.m. #i f.

0ersoan care sufer de afazie. 1.

A#A0.!, afazii, s.f. 0ierdere total sau parial a facultii de a vorbi #i de a "nelegelimbajul articulat. 1

'ARA-RA#.!,paragrafii, s.f. 3+!tare de afazie manifestat prin deformarea sausubstituirea cuvintelor scrise. 4+'2ur. "nv.( 0rescripie.

LO-O'L!-.!, logoplegii, s.f. '3ed.( 4mposibilitate de a pronuna unele cuvinte sausunete afazie, alalie. 1

IA0.!s.f. '3ed.( +fazie.

parafaz5es. f. 'sil. mf.par-( afazie

A#/0I66" 7c8 97ci, 7ce:Care ine de afazie propriu afaziei.

A#A0.66! 7if.$ulburare a sistemului nervos superior care const "n pierderea total sauparial a facultii de a vorbi.

A"AL";L.!s.f. 'Med.( !imptom de afazie care const "n imposibilitatea de a utilizacifrele #i numerele #i de a efectua calcule aritmetice.

A#A0.!s.f. 'Med.( 0ierdere total sau parial a "nelegerii #i a posibilitii de a redacuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale disfazie alalieALAL.!s.f. 'Med.(4mposibilitate de a pronuna unele cuvinte sau sunete afazie1A&ILAB.!s.f. arietate a afaziei const%nd "n incapacitatea bolnavului de a uni fonemele

"n silabe.IA0.!s.f.'Med.( $ulburare a vorbirii dificultate la vorbit. . afazie


4/110

A#/0I", 12adj., s.m. i f.'!uferind( de afazie

&;RIT/T!s.f.3+'Med.( !urzenie hipoacuzie. 5 Surditate psihic6 imposibilitate dea distinge prin auz obiectele de la care vin sunetelesurditate verbal6 afaziecaracterizat prin ne"nelegerea semnificaiei cuvintelor vorbite. 4+Calitate a unui sunet

de a fi surd.

A#/0I", 12adj., s. m. f.'suferind( de afazie.

A#A0.!s. f.pierdere, total sau parial, a posibilitii de exprimare a cuvintelor,datorat unei leziuni a cortexului disfazie.

A#A0IOLO-.!s. f.studiul #tiinific al afaziei.

A&ILAB.!s. f.varietate de afazie, incapacitatea de a forma silabe, de#i bolnavul

recunoa#te literele separat.A;TO*OMA0.!s. f.form de afazie amnezic, dificultatea de a-#i aminti numeproprii sau substantive.

I&'RO0O.!s. f.anomalie de ritm #i de intonaie "n cazurile de afazie.

LO-O"O#=02s. f.afazie caracterizat prin ne"nelegerea semnificaiei cuvintelorvorbite.

'ARA#A0.!s. f.afazie caracterizat prin "nlocuirea cuvintelor indicate cu altele fr

nici o legtur logic "ntre ele&;RIT/T!s. f.7. pierderea sensibilitii auditive surzenie anacuzie, cofoz. o 8verbal 6 afazie prin ne"nelegerea semnificaiei cuvintelor vorbite. ). calitatea unui sunetde a fi surd. '9 fr.surdit, /)/ sourdit, lat.surditas(

A*A";0.!s.f. 'Med.( 0ierderea total a auzului surzenie cofoz.ApsihismAmneziaHipermnezia;xcitaie excesiv, patologic a memoriei.'aramenzii

"RI'TOM*!0.!s.f.4ncapacitate de a diferenia evenimentele trite de propriapersoan de cele din vis, citite sau auzite.Allomnezia'seudoremniscenteMitomanieConfabulatii prez inconstienta unor fapte imaginare!cmnezia< conf tr cu prez =orm de amnezie const%nd "n uitarea evenimentelorrecente #i evocarea unor fapte anterioare trirea trecutuluiAnecforia


5/110

Alalia imposibilitate de a pronuna unele cuvinte sau sunete afazie, alalieAprosexie slbire a ateniei, "n stri confuzionale, demene #i oligofrenii.'itiatism+nsamblu de tulburri nervoase 'isterice( vindecabile prin sugestie. ivindecabile prin persuasiune.Al$inism >ips congenital total sau parial a pigmenilor 'din piele, pr, pene etc.(. )(

Anomalie care const "n decolorarea frunzelor unor plante din cauza lipsei de colorani.albinos'arosmia $ulburare olfactiv const%nd "n percepia fals a unui miros.iplopia$ulburare a vederii care const "n perceperea dubl a imaginii unui obiect.Osteomielita 4nflamaie simultan a oaselor #i a mduvei lorAdenopatie ?ume dat bolilor glandelor sau ganglionilor limfatici, care se manifest princre#terea "n volum #i inflamarea acestora.R;B!=L2s. f.maladie infectocontagioas, benign 'la copii(, care produce febru#oar, adenopatie #i o erupie de pete ro#ii pe piele. ';%eopatieOsteite @oal care const "n inflamarea acut sau cronic a unui os

A'!(.T2s. f.7. osteit a v%rfului st%ncii temporalului. ). inflamaie a poriuniiapexiene a dintelui.-L!*OI.T2s.f.'Med.( Asteit a cavitii glenoide a omoplatulu!B;R*/R!s.f.'Med.( Bngro#are a unui os care se produce "n osteitele croniceeburnaie.'&!;O'ARALI0.!s. f.neputin motrice nedureroas a unuia sau a mai multormembre, determinat de osteit, osteocondrit, periostit sau fracturi"ORA"OI.T2s. f.osteit a apofizei ceracoide.MA(IL.T2s. f.osteit a maxilarelor"I&TO.!s. n. pl.clas de echinoderme fosile cu esutul globulos, fixat printr-unpeduncul.

!"HI*O>RM,echinoderme,

s.n. '>a pl.( Bncrengtur de animale marinenevertebrate, cu schelet extern calcaros format din plci, #i care se mi#c cu ajutorulambulacrelor'leiocitozaHi$eral$uminorahieATA(.!s.f. '3ed.( $ulburare a coordonrii mi#crilor voluntare din cauza lezrii unorci nervoase #i centri nervo#iH!MIATA(.!s.f.+taxie care afecteaz o jumtate a corpuluT/B!&n. med.3aladie cronic tardiv, de natur sifilitic, caracterizat prin pierdereaprogresiv a coordonrii mi#crilor ataxie locomotorie"ARIOMALA".!, cardiomalacii, s.f. '3ed.( istrofie a miocardului prin infiltrareafibrei musculare cu grsimi.LI'OI&TRO#.!, lipodistrofii, s.f. '3ed.( istrofie a esutului adipos-!*OI&TRO#.!s. f.distrofie ereditarH!MII&TRO#.!s. f.inaniie parial.

LI'OI&TRO#.!s. f.distrofie a esutului adipos subcutanat


6/110

M!LA*OO*?.!s. f.distrofie a dinilor de lapte, care capt o culoare brun #isufer de o distrugere progresiv.

OO*TO&"L!R=02s. f.proces degenerativ al pulpei dentare cu distrofie secundar.O&T!OI&TRO#.!s. f.tulburare de nutriie a esutului osos distrofie osoas

I&TRO#.!s. f.7. leziune organic, tisular sau glandular, av%nd la baz tulburrimetabolice. ). boal cronic de nutriie la sugari suferind de

Leucodistrofiile

AMIOTRO#.!s. f.atrofie muscular miatrofie.Miopatia@oal cronic cu caracter progresiv a sistemului muscular sau a unor mu#chi,care se manifest prin atrofii musculareMIOTO*.!s.f. @oal care se manifest prin tulburri "n contracia mu#chilor. !pasmmuscular

MIA&T!*.!, miastenii, s.f. @oal a mu#chilor scheletului, caracterizat prin obosealanormal #i rapid, p%n la epuizare, la cele mai mici eforturi. =ara semne d e parallizieApraxia 4ncapacitate de a executa mi#cri coordonate ca urmare a unor leziuni alecreierului.A-*O0.!s.f. 0ierdere sau tulburare a funciilor intelectuale de recunoa#tere a celorvzute, auzite, pipite,personele

AMOR#O-*O0.!s. f.agnozie 'parial( imposibilitate de a recunoa#te tactil formaobiectelor.

A'RA"TOA-*O0.!s. f.apraxie asociat cu agnozie.

A&T!RO'&.!s. f.agnozie vizual const%nd "n imposibilitatea de localizare a obiectelorapropiate, care par plasate "n acela#i plan "n spaiu

H!MIA-*O0.!s. f.agnozie limitat la o jumtate a corpului

!*"!#ALIT2 L!T/R-I"2s. (M!."boala somnului.!ncefalita'oliomielita@oal infecioas epidemic sau contagioas provocat de un virus specific,care produce leziuni anatomice "n substana cenu#ie a mduvei spinrii, ating%nd celulelenervoase motorii, #i care se manifest prin febr, tulburri digestive, somnolen #i dureri

"n mu#chii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioareparalizie infantil. DLipidozeAne%rismilatare patologic a pereilor unui vas sangvin. 1Hemiparezaiminuare a forei, vitezei #i amplitudinii mi#crilor voluntare "ntr-una dinjumtile corpului, din motive organice sau funcionale.


7/110

Hemiplegie0aralizie a unei jumti a corpului, datorit lezrii unei pri a cii nervoasemotorii.

I'L!-.!s. (M!."hemiplegie dubl.

H!MI'AR>02s.f.0arez manifestat la o jumtate din corp hemiplegie

H!MI'L!-.!s.f.0aralizie a unei jumti laterale a corpului hemiplexie hemiparez.

H!MI'L!(.!s.f.Eemiplegie

TRI'L!-.!s.f.'Med.( Eemiplegie "nsoit de paralizia unui membru din partea opusa corpului.

&TA;RO'L!-.!s. f.hemiplegie care afecteaz unul din membrele superioare #imembrul inferior opus.

&T!R!OA-*O0.!s. f.pierdere a simului stereognostic, "n cazuri de hemiplegie. '

!pendimoane

"efalee"A#!.&Ms.n. $otalitatea tulburrilor care apar "n urma abuzului de cafea, deceai etc. #i care se manifest prin insomnie, cefalee, aritmie cardiac etc. 1

"!#!#!BO"RA0.!s. f.sindrom care se manifest 'la pubertate( prin cefaleepersistent, cauzat de tulburri endocrine

MI-R>*2s. f.cefalee 'localizat "ntr-o anumit regiune a capului #i "nsoit detulburri digestive(.

*!VR=02s. f.boal psihic datorat unor suprasolicitri, care se manifest prinastenie, cefalee, insomnii, anxietate, iritabilitate etc. nevropatie.

'AROTI.T2s. f.inflamaie a parotidelor. o 8 epidemic 6 boal contagioas,provocat de un virus, care se manifest prin cefalee, febr #i inflamarea glandelorsalivare oreion

VA*IL.&Ms. n.intoxicaie prin ingerarea de vanilie, manifestat prin erupii papulare,

prurit, cefalee #i ameeli.AL>!s.f. urere de cap difuz sau localizat, continu sau intermitent. 1

ispartrie


8/110

H!MI'AR!&T!0.!, hemiparestezii, s.f. '3ed.( 0arestezie a unei jumti a corpului. 1

'AR!&T!0.!,parestezii, s.f. !enzaie de furnictur, amoreal, "neptur etc. careapare "n unele boli ale sistemului nervos.

"istricercozaAdenomul'I*!AL=Ms.n.'Med.( $umoare malign a glandei pineale-licom orbireisinergiaHemianopsielbire sau pierdere a vederii "ntr-o jumtate a fiecrei retine, "nt%lnit "nunele boli nervoase, nepermi%nd ochilor s cuprind dec%t o parte din c%mpul vizual.H!MIA"ROMATO'&.!s. f.hemianopsie pentru culori

Hipsaritmiaepilepsie infantil caracterizat prin contracii musculare bru#te #i frecvente,

asociate cu descrcri de unde rapide #i ample pe traseul electroencefalogramei.isfagie ificultate "n "nghiirea alimentelor.Angioamele$umoare benign a vaselor sanguine sau limfatice largira vaselor sanguineA*-IOMAT=02s. f.afeciune 'congenital( prin formarea unui mare numr deangioame, pe piele sau "n organele interne.IctusIctus apoplecticAnenomul $azofil aden hipofizarane%rism6 apoplexie.Ictus epileptic6 criz de epilepsie, manifestat prin pierderea brusc acuno#tinei #i prin convulsii.A'O'L!(.!,apople#ii,s.f. 3+0ierdere brusc a cuno#tinei #i a sensibilitii, cauzat deobicei de o hemoragie cerebral atac, dambla, ictus apoplectic. 4+Concentrare brusc des%nge "ntr-un organ

Lipidoze&arcoidozaafeciune prin multiple leziuni sarcoide&AR"O., 12adj., s.n.'3ic tumoare a pielii( care seamn cu sarcomul, dar de natur$enign8+Aligohidramnios;ste o anomalie a sarcinii ce se caracterizeaza printr-o cantitate insuficienta de lichidamniotic in raport cu stadiul de inaintare a sarcinii. +ceasta anomalie poate fi cauzata de o malformatierenala a fatului, de o stare de preeclampsie la mama sau luare de catre mama a unor medicamente, ointarziare a cresterii intrauterine sau o depasire a termenului. 4n unele cazuri aceasta anomalie poate fitratata. +tunci cand se apropie termenul nasterii, punga apelor poate fi umpluta cu ser fiziologic pentru aevita o suferinta fetala prin compresia cordonului.

!rizipec dicala

Boli infectioase - Erizipelul

!rizipeluleste o boala infectioasa acuta a tegumentelor 'exceptional si a mucoaselor(,caracterizata clinic prin aparitia unui placard dermitic si prin fenomene generale. @oalaare o evolutie ciclica, tendinta la vindecare spontana si nu confera imunitate.

!tiologie+gentul etiologic este reprezentat de streptococul betahemolitic de grupa +.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oligoamnios_1897http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/oligoamnios_1897


9/110

'atogenie4nfectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii 'plagi,dermatomicoze, arsuri, ulcer varicos al gambei( contiguitate, de la mucoasa invecinatainfectata cu streptococ 'angina, rinofaringita, otita medie supurata( propagare limfatica

'limfangite streptococice( diseminare hematogena, in mod exceptional 'septicemii(.!treptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului, realizand o dermita acuta,caracterizata prin hiperemie, vasodilatatie, edem si infiltratii celulare. 0lacardul dermiticare tendinta extensiva, propagarea facandu-se centrifug, din aproape in aproape. ;xudatulinflamator poate patrunde intre straturile epidermului, determinand un clivaj al acestora,cu formarea de flictene. Fneori, epidermul se poate necroza, in special in zona centrala aplacardului. 0ropagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si 'sau( procesesupurative 'celulite, abcese, flegmoane(.

>ocalizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din

erizipel, ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor, mult mai frecvente in infectiastafilococica. 4n patogenia erizipelului ete incriminata si interventia unei componentealergice, legata de sensibilitatea organismului fata de streptococul betahemolitic.

&ursa de infectieeste reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatoside streptococ.

Transmitereaeste directa prin picaturi =lugge, sau indirecta, prin obiecte contaminate.Contagiozitatea este foarte redusa.

&imptome

0erioada de incubatie este de G-H zile. ebutul bolii este brusc, cu frison intens si febraridicata 'GI-JKL(.$lacardul erizipelatosapare dupa M-7) ore de la debut, fiind precedat,uneori, de senzatie de tensiune, in zona in care va apare, precum si tumefierea dureroasa aganglionilor limfatici aferenti regiunii respective. 0erioada de stare a bolii secaracterizeaza prin prezenta placardului erizipelatos, a adenopatiei si a fenomenelorgenerale.

0lacardul erizipelatos poate sa apara in orice parte a corpului, in vecinatatea unei solutiide continuitate a tegumentelor sau a unei mucoase infectate. e obicei, este unictumefactia este uniforma, placardul fiind usor reliefat fata de tesuturile sanatoaseinvecinate pielea isi pierde supletea, este destinsa si lucioasa. Culoarea placardului esterosie-inchisa, adesea caramizie. >a bolnavii cu tulburari grave, placardul poate devenicianotic 'erizipel albastru(. $emperatura locala este cu )-GL mai ridicata decat a pieliisanatoase. urerea locala este putin accentuata, suportabila, palparea placardului fiindposibila fac exceptie erizipelul pavilionului urechii si cel al pielii capului.

0lacardul se extinde in suprafata destul de repede 'cativa cm pe zi(, din aproape inaproape, in Npata de uleiN. iteza si directia de extindere depind de structura tesutuluiconjunctival subcutanat. +colo unde acesta este dens, la nivelul plicelor, placardul se


10/110

opreste sau isi intarzie extinderea. +sa se explica aspectul in Naripi de flutureN alerizipelului fetei, care cuprinde nasul si obrajii, dar respecta buza superioara. 0rin modulde extindere, erizipelul poate fi migrator sau eratic.

iagnostic

iagnosticul pozitiv se pune pe baza datelor clinice.iagnostic diferential!e face cu eriteme, dermite.http@66+netmedic+ro6&indromul schluder

&indromul &chnitzlereste caracterizat de urticarie cronica, nonpruriginoasainasociere cu febra recurenta, durere osoasa, artralgie si artrita si gammopatie cuimunoglobuline 3 monoclonale cu o concentratie sub 7K g/l. Cei mai multi pacienti cusindrom !chnitzlerau o evolutie cronica benigna. emisiunea spontana nu a fost

raportata. +proximativ 7K-7HO dintre pacienti dezvolta o afectiune limfoproliferati%a,incluzind limfomul limfoplasmocitic, macroglo$ulinemia aldenstrom, saumielomul IgM+

$oti pacientii cu acest sindrom prezinta urticarie cronica, recurenta. 0ruritul esteabsent, dar leziunile pot deveni usor pruriginoase in timp. ?u s-au identificat factori derisc. 0atogeneza sindromului nu este inca bine definita.Antiinflamatoriile nonsteroidiene, corticosteroizii si imunosupresi%eleprezinta ungrad de ameliorare a eruptiei si artralgiei. 3anifestarile cutanate raspund slab laantihistaminice. !-au folosit numeroase medicamente pentru a trata acest sindrom darfara eficienta.

'atogenie si cauze

0atogeneza exacta a sindromului !chnitzler este neclara. !e considera ca depozitareaparaproteinei 4g3 conduce la formarea de complexe immune si activarea cascadecomplementului, responsabila pentru manifestarile cutanate. A alta teorie propusa esteactivarea necontrolata a interleuPinei 7.

&emne si simptome

0acientii cu sindromul !chnitzler au virste intre 7G-Q7 de ani la momentul diagnosticului.$oti pacientii prezinta eruptie cronica urticariana, recurenta+ 0ruritul nu este comun ladebut dar leziunile devin slab pruritigene dupa )-G ani la JHO dintre bolnavi. ;ruptiacutanata este de obicei primul sRmptom care apare afectind mai alestrunchiul siextremitatile, si e%itind palmele si talpile, gitul si capul++proximativ IKO dintre pacienti acuzafe$ra recurenta. =iecare episod febril se rezolvain citeva ore, totusi febra poate persista pina la )J-JS de ore. ;pisoadele pot survenizilnic sau infrecvent, de doua ori pe an. SKO dintre pacienti prezinta artralgii, QKO dureriosoase si mialgii. urerea osoasa afecteaza mai ales osul iliac si ti$ia+ =emurul,
http://www.romedic.ro/sindrom-schnitzlerhttp://www.romedic.ro/sindrom-schnitzlerhttp://www.romedic.ro/sindrom-schnitzlerhttp://www.romedic.ro/sindrom-schnitzler


11/110

coloana vertebrala, bratele si clavicula sunt mai rar implicate. Aboseala si scaderea ingreutate apar la unii pacienti.

!xamen fizic+;ruptia urticariana consta dinpapule si placi roz, usor ele%ate, C+ D1E cmin diametru.

?oi leziuni apar zilnic. +cestea persista 7)-)J de ore si dispar fara sechele. Angioedemuleste posibil dar este foarte rar. Limfadenopatiase poate regasi la HKO dintre pacienti,hepatomegaliala GKO iar splenomegalia la 7KO.

!xista un set de criteria pentru a incadra pacientii in sindromul &chnitzler@-febra recurenta, artralgie sau artrita, durere osoasa-limfadenopatie, hepatosplenomegalie, leucocitoza-!E ridicat, anomalii ale oaselor.

iagnostic

&tudii de la$orator@-toate cazurile sunt associate cu gammopatie la imunoforeza serului-!E si protein C reactiva ridicate-leucocitoza, trombocitoza, anemie-proliferare limfoida anormala in maduva osoasa.

!xamen histologic+ ;xaminarea mostrelor de piele arata infiltrate perivascular de 03?,neutrofilice, inflamatie limfocitica, vasele sunt intact iar limfaticele dermice prezintaedem superficial usor. !e observa depozitarea de 4g3 si complement in dermul superiorsi la jonctiunea dermoepidermica.iagnosticul diferentialse face cu urmatoarele afectiuni: lupuseritematos acut,

vasculita urticariana, urticariaidiopatica cronica, crioglobulinemia, urticaria de presiune.Tratament

+ntiinflamatoriile nesteroidiene, corticosteroizii si imunosupresoarele prezinta oameliorare a artralgiilor si durerilor osoase dar nu si a eruptiei. 3anifestarile cutanate siextracutanate raspund slab la antihistaminicele E7 si E). Fnii pacienti au raspuns latratamente cu thalidomide, rituxima$, cloroFuina, cloram$ucil, ciclofosfamida,azatioprina, plasmafereza, imunoglo$uline intra%enoase+ #ototerapia cu psoralen siultra%iolete Aa redus la unii pacienti eruptia.!e mai folosesc pefloxacin mesilate si anaPinra, o forma recombinata a receptoruluinatural pentru 4>-7.

'rognostic!indromul !chnitzler necesita evaluare pe termen lung datorita potentialului de adezvolta afectiuni limfoproliferative, in special macroglobulinemia Taldenstrom. ?u s-ainregistrat remisiunea spontana completa. 0rognosticul este totusi bun. 7K-7HO dintrepacienti vor dezvolta un neoplasm limfoplasmocitar.
http://www.romedic.ro/cardiomiopatiile-cm-clasificarehttp://www.romedic.ro/urticaria-si-angioedemulhttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/urticaria-si-angioedemulhttp://www.romedic.ro/cardiomiopatiile-cm-clasificarehttp://www.romedic.ro/urticaria-si-angioedemulhttp://www.romedic.ro/hepatomegalia-hipertrofia-hepaticahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/urticaria-si-angioedemul


12/110

Sindrom Netherton - parul de bambu&indromul*etherton,tricorexis in%aginatasau parul de $am$useste ogenodermatoza autosomal recesi%a de cauza necunoscuta caracterizata deeritrodermie, tricorexis in%aginata, ihtioza linear circumflexa, diateza atopica silipsa scaunului+

0arul de bambus reprezintadeformarea in $ucla sau soseta a firelor de par prinin%aginarea cuticulei distal a firului de par in cupa formata de cuticula proximala+Aceasta in%aginare apare printrun defect de Geratinizare intermitent+

!e recomanda aplicarea de emoliente, Geratolitice si anti$ioticepentru aceasta conditie.&teroizii topicisunt utili. !-au mai incercat fototerapia 0F+, retinoizii. 0acientulnecesita ingrijire medicala cind eritrodermia este generalizata si complicata cu infectiicutanate. ;ritrodermia si deformarea parului persista. @oala tinde sa se amelioreze cuvirsta, dar evolutia poate prezenta exacerbari intermitente.

'atogenie si cauze

!tiologia sindromului este necunoscuta+ Conditia este mostenita autosomal recesiv cuexpresivitate variabila. 4nvaginarea parului este datorata unui defect a cortexului firuluide par prin conversia incompleta a unei proteine de legare a fibrelor corticale. efectulconduce la fragilitatea corticalei, invaginare si deformarea in bambus. >eziunilemigratorii ale ihtiozei lineare circumflexe sunt cauzate de un influx dermic de celuleinflamatorii care sunt fagocitate de Peratinocite.

0recum si in alte dermatoze congenitale severe, modificarile inflamatorii sunt frecventein piele. ?u se cunoscte daca acest raspuns inflamator este unul primar sau secundar. >ahistologR se observa intreruperea focala a epidermei si anomalii de maturare ale cuticulei

parului. Cresterea pierderii apei transdermice rezulta prin perturbarea functiei de bariera acorneocitelor, cu hiponatremie si anomalii meta$olice profunde, mai ales la nou-nascuti.

&emne si simptome

!ritrodermia+Copiii cu acest sindrom dezvolta eritrodermie congenitalaevidenta la nastere si inprimele saptamini de viata. 'ruritul este uni%ersalsi poate fi stressant. !indromul?ethertona fost clasificat ca unsindrom ihtiozic, dar la cei mai multi copii eritemulapare ca o dermatita eczemato-seboreica, caracterizata de accentuare periorificiala a

eruptiei. +fectarea mucoaselor nu este raportata. ;ctroprionul se poate dezvolta lapacientii in virsta.

Ihtioza lineara circumflexa+;ste o eruptie anulara6policiclica migrator, serpiginoasa caracteristica cu scuamecu margini du$le+ !ste patognomonica pentru sindromul *etherton+ +pare de obiceidupa virsta de ) ani si este de scurta durata-doar citeva luni pina la ani. $inde sa persistemai mult la adulti fata de copii.
http://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-nethertonhttp://www.romedic.ro/sindrom-netherton


13/110

Imposi$ilitatea de a a%ea scaun++ceasta conditie este profunda in primii ani de viata. ;ste acompaniata de diareesisimptome de malabsorbtie. +trofia viloasa jejunala se poate remite spontan pina la virstade 7K ani. Mala$sor$tiaeste o enteropatie dermopatica. ?u este specifica acestui

sindrom. 4n anul al doilea de viata cei mai multi copii incep sa prezinte scaun.Manifestarile atopice+$oti pacientii intrun anumit stadiu al bolii vor dezvolta alergie alimentara, mai ales lanuci. Cei mai multi prezinta predispozitie atopica, cu un istoric familial puternic deastm,eczemasi fe$ra finului+

!xamen fizic+$oti pacientii prezinta par anormal. +cesta este scurt, fara luciu. 0arul de scalp crestecitiva cminainte de a se rupe. +cest element este mai evident pe zonele de frictiune,timplele si occiputul. !princenele prezinta de asemeni fire rupte. Fnii pacienti descriu si

fragilitatea parului sau reducerea numarului firelor de par.iagnostic

&tudii de la$orator@-microscopia parului arata nodulii de bambus-studiile ultrastructurale arata reducerea numarului de tonofilamente de Peratohialin, adesmosomilor si corpi lamelari alterati-se vor efectua studii +?.!xamen histologic+ !e descriu elemente de dermatita nespecifica si hiperplaziepsoriaziforma. EiperPeratoza este usoara fata de alte ihtioze. !e mai observa

poroPeratoza si absenta stratului granular. !e descrie un infiltrate inflamator mixt cudistributie perivasculara.iagnosticul diferentialse face cu urmatoarele afectiuni:acrodermatita enteropatica,eritrodermia, eritroPeratoderma variabilis.

Tratament

egimurile terapeutice cuprind prevenirea infectiilor bacteriene cutanate, aplicarea deemoliente, Peratolitice. !teroizii topici sunt utili, dar exista rapoarte care arata aparitiasupresiei axei pituitaro-adrenale si aminoaciduria. $ratamentele incercate nu au fost deajutor. ;ritrodermia si anomaliile parului persista. @oala tinde sa se amelioreze cu virsta,dar evolutia este punctata de exacerbari intermitente. ;ritrodermia se poate transforma inihtioza lineara circumflexa periodic. Colonizarea pielii si infectiile cutanate pot aparefrecvent.

Sindromul !-T lun" 4ntroducere !imptome
http://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/malabsorbtiehttp://www.romedic.ro/malabsorbtia-maldigestiahttp://www.romedic.ro/eczemahttp://www.romedic.ro/eczemahttp://www.romedic.ro/cardiomiopatiile-cm-clasificarehttp://www.romedic.ro/cardiomiopatiile-cm-clasificarehttp://www.romedic.ro/acrodermatita-enteropaticahttp://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lunghttp://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lung/simptomehttp://www.romedic.ro/diareea-acuta-infectioasa-toxiinfectia-alimentara-http://www.romedic.ro/malabsorbtiehttp://www.romedic.ro/malabsorbtia-maldigestiahttp://www.romedic.ro/eczemahttp://www.romedic.ro/cardiomiopatiile-cm-clasificarehttp://www.romedic.ro/acrodermatita-enteropaticahttp://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lunghttp://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lung/simptome


14/110

$ratament

Simptome

Fnii pacienti cu U-$ lung sunt asimptomatici. >a ceilalti, simptomele sunt pierdereacunostintei 'sincopa( sau tulburari de ritm cardiac 'aritmie(. >a pacientii cu acestsindrom intervalul U-$ poate fi prelungit in timpul activitatii fizice, emotiilor puternice'spaima, suparare, durere, etc.(. Fnele aritmiipot fi fatale, deoarece pot provoca moartesubita. Fn alt tip de sindrom U-$ lung poate duce la pierderea auzului pacientului.

!tudiul pacientilor cu U-$ lung arata ca acestia au lesinat cel putin o data pana la varstade 7K ani. 3ajoritatea au de asemenea un membru al familiei care sufera de acest

sindrom. 0acientii cu acest sindrom nu au intotdeauna intervalul U-$ prelungit.+cestapoate fi normal cand pacientul isi face electrocardiograma 'in timpul unei examinari derutina, de exemplu(.

Fnii tineri sanatosi pot fi suspectati de U-$ lung datorita istoricului familial si allesinurilor inexplicabile, chiar daca nu isi fac o ;C* de rutina. 4n toate familiile in care aexistat o moarte subita sau in care se produc lesinuri inexplicabile, este necesara oinvestigatie a cauzei.

Sindromul An"elman 4ntroducere 3anifestari clinice iagnostic $ratament

Tratament

?u exista nici un tratament pentru sindromul +ngelman. !e impune tratamentsimptomaticmai ales pentru crizele de tip epileptic.

0entru stimularea potentialuluicopiilor cu sindrom +ngelman se recomanda:- ;rgoterapie- $erapie comunicationala- $erapie comportamentala
http://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lung/tratamenthttp://www.romedic.ro/aritmiahttp://www.romedic.ro/aritmiahttp://www.romedic.ro/sindromul-angelmanhttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/diagnostichttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/tratamenthttp://history.go%28-1%29/http://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/sindromul-q-t-lung/tratamenthttp://www.romedic.ro/aritmiahttp://www.romedic.ro/aritmiahttp://www.romedic.ro/sindromul-angelmanhttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/diagnostichttp://www.romedic.ro/sindromul-angelman/tratament


15/110

- >ogopedie- 4ngrijire intensiva, cu devotament

'rognostic

3ajoritatea bolnavilor cu sindrom +ngelman au involutie grava, limitarea severa avorbirii si dificultati locomotorii. Cu toate acestea, au o durata normala de viata si nuprezinta manifestari de progresie a involutiei pe masura ce inainteaza in varsta.

Dia"noti#area timpurie a indromului i apli#area unormauri terapeuti#e ind Sindromul Bru"ada 4ntroducere

0atogenie, cauze !emne si simptome iagnostic $ratament

Semne si simptome

&incopa si stopul cardiac sunt cele mai comune manifestari clinice care conduc ladiagnosticul de sindrom @rugada. 3ai pot apare cosmarele si starile de anxietatenocturne+ $otusi citeodata nu este prezent nici un simptom iar diagnosticul se bazeaza pe

electrocardiografie care arata o supradenivelare a segmentului !$ in derivatiile 7-G.;ste caracteristic un istoric familial care sa cuprinda decesul subit, desi nu esteobligatoriu deoarece sindromul poate apare sporadic. Contextul evenimentelor cardiaceeste important. 4n multe cazuri stopul cardiac apare in timpul somnului sau repausului.Cazurile in care se declanseaza in timpul activitatii fizice sunt rare. #e$raeste raportataca declansatoare sau factor de exacerbare a manifestarilor sindromului @rugada.

;xamenul fizic este de obicei normal la pacientii cu sindrom @rugada. !e recomandaexaminarea fizica pentru a exclude alte posibile cauze cardiace care pot fi asociate cusincopa sau stopul cardiac la un pacient aparent sanatos.

ividualizate le poate imbunatati semnificativ calitatea vietii.

AD$D - De%i#it de atentie - Tulburare hiper&ineti#a 4ntroducere 3anifestari clinice iagnostic +fectiuni in care apare
http://www.romedic.ro/sindromul-brugadahttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/patogenie-cauzehttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/diagnostichttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/tratamenthttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkineticahttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/diagnostichttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/afectiuni-in-care-aparehttp://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/sindromul-brugadahttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/patogenie-cauzehttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/diagnostichttp://www.romedic.ro/sindromul-brugada/tratamenthttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkineticahttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/manifestari-clinicehttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/diagnostichttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/afectiuni-in-care-apare


16/110

$ratament 0rognostic

Prognostic

+E este un sindrom frecvent si grav, care, netratat, poate sa duca la afectarea cronicaa personalitatii. upa pubertate, simptomele nu se amelioreaza aproape nicioadataspontan.

$ratamentul combinat se dovedeste insa eficient pentru mai mult de jumatate din cazurilede +E, copiii invatand pana la varsta adulta sa traiasca cu aceasta afectiune, sa sedezvolte armonios din punct de vedere social si emotional si sa-si valorifice potentialul

'multi copiii cu +E sunt deosebit de creativi(.

Re"ur"itare mitrala 4ntroducere Cauze si factori de risc !emne si simptome iagnostic $ratament

Cauze si factori de risc

Regurgitarea mitrala acuta poate fi cauzata de urmatoarele afectiuni@-boala arteriala coronariana: infarctul miocardic acut sau ischemia-disfunctia muschiului papilar prin ischemie tranzitorie sau infarct miocardic-ruperea cordajelor tendinoase sau disfunctia lor-endocardita infectioasa prin formare de abcese, vegetatii, ruptura cordajelor tendinoase-perforatia cuspelor, trauma, valvuloplastia percutana, tumori:mixomul atrial-degenerarea mixomatoasa: prolaps de valva mitrala, sindrom ;hlers-anlos, sindrom3arfan-lupus eritematos sistemic, boala reumatica acuta, disfunctia valvei mitrale protezice.

Regurgitarea mitrala cronica poate fi cauzata de urmatoarele @-boala cardiaca reumatica, lupus sistemic eritematos, sclerodermie-degenerarea mixomatoasa, cacificarea inelului valvei mitrale-endocardita infectioasa, ruptura cordajelor tendinoase prin trauma, prolaps valva mitrala,endocardita, spontan-ruptura sau disfunctia muschilor papilari prin boala arteriala coronariana-dilatarea inelului mitral prin cardiomiopatii dilatative sau dilatatie anevrismala a
http://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/tratamenthttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/prognostichttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitralahttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/cauze-si-factori-de-rischttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/diagnostichttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/tratamenthttp://history.go%28-1%29/http://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/tratamenthttp://www.romedic.ro/adhd-deficit-de-atentie-tulburare-hiperkinetica/prognostichttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitralahttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/cauze-si-factori-de-rischttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/diagnostichttp://www.romedic.ro/regurgitare-mitrala/tratament


17/110

ventriculului sting-cardiomiopatia hipertrofica, scurgere perivalvulara protezica-cauze congenitale: despicaturi ale valvei mitrale, fenestrari ale valvei mitrale-cauze farmacologice: ergotamina, metilsergide, pergolide, medicamentele anorexice.

&iringo$ul$ia&iringo$ul$iareprezinta de fapt o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin aparitiaunei cavitati pline cu lichid in maduva spinala ce se extinde ascendent spre trunchiulcerebral. Cavitatea se mareste, se alungeste si se poate extinde in substanta alba sicenusie, comprimand astfel tesutul nervos ce contine tracturile corticospinale sispinotalamice 'responsabile de transmiterea informatiilor nervoase din periferie la centriisuperiori(, insa de cele mai multe ori se prezinta sub forma unei zone lichidiene, lipsita desubstanta cerebrala care determina aparitiaparaliziilor facialesenzitive, motorii saumixte, alaturi de intreruperea cailor nervoase ascendente si descendente 'motorii sisenzoriale(.

&iringo$ul$ia este adesea asociata cu siringomielia 'situatie in care cavitatea estelimitata strict la maduva spinala( dar si cu diverse malformatiinervoase caracterizate inprincipal prin obstructia lichidului cefalorahidian cu aparitia hidrocefaliei.

;tiologia este deocamdata incomplet elucidata, insa sunt incriminati mai multi factori:- foarte frecvent este vorba de o anomalie in circulatia lichidului cefalorahidian, caurmare a unor malformatii specifice- disrafism spinal - reprezentat de fapt de inchiderea incompleta a tubului neural'asociaza in unele cazuri si spina bifida(- sau poate fi vorba de siringobulbie idiopatica 'fara o cauza anume(.

4n unele cazuri exista posibilitatea de asociere a siringobulbiei cu sindromul Vlippel-=eil'acesta apare datorita unor segmentari anormale ale vertebrelor cervicale in timpulorganogenezei initiale, in cadrul primelor saptamani(.!iringobulbia se poate manifesta la diverse varste, de cele mai multe ori apare in jurulvarstei de )K de ani, insa cazurile cu debut mult mai precoce nu sunt deloc rare.Angioame $umora vasculara circumscrisa, congenitala sau dobandita, cu originea incapilarele sanguine sau limfatice, dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite. ;xistadiferitie tipuri de angioame.

Tipuri- 0rintre angioamele cutanate, se disting angioamele imature, angioamele maturesau plane, angioamele stelare si angioamele capilarovenoase:- angioamele imature sunt malformatii ale sistemului vascular, foarte frecvente la sugari,care se dezvolta plecand de la dermul superficial. ;le se prezinta sub doua aspectediferite: angioamele tuberoase sau angioamele NcapsunaN formeaza proeminente mai multsau mai putin voluminoase, bine delimitate si de culoare rosie angioamele subcutanatepar mai putin superficiale, iar proeminenta lor poate fi acoperita de o piele normala saualbastruie.4n majoritatea cazurilor, angioamele imature regreseaza in mod spontan, iar abtinerea dela orice fel de tratament este conduita cea mai rationala. A simpla supraveghere
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trunchi-cerebral_5264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trunchi-cerebral_5264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie-faciala_4456http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie-faciala_4456http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie-faciala_4456http://www.sfatulmedicului.ro/Malformatii-congenitale/hidrocefalia-congenitala_237http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/klippel-feil-sindrom_7447http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trunchi-cerebral_5264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/trunchi-cerebral_5264http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/paralizie-faciala_4456http://www.sfatulmedicului.ro/Malformatii-congenitale/hidrocefalia-congenitala_237http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/klippel-feil-sindrom_7447


18/110

dermatologica regulata este suficienta, in afara cazului ca angiomul este localizat intr-ozona importanta din punct de vedere functional 'pleoape pentru vedere, laringe pentrurespiratie, buze pentru dentitie(. 4ntr-o asemenea situatie, pot fi avute in vedere ocorticoterapie sau ablatia chirurgicala.- angioamele mature sau plane sunt malformatii foarte frecvente ale sistemului vascular,

care se dezvolta plecand de la capilarele dermului superficial. +cestea sunt clasicele Npetede vinN care, in pofida aspectului lor uneori impresionant, nu antreneaza vreo tulburarefunctionala. +ngiomul plan se va extinde in decursul vietii pacientului el va lua o culoaremai inchisa si se va acoperi de noduli proeminenti. +ngiomul matur este tratat cu laserulcu argon. $otusi, rezultatele nu sunt intotdeauna perfecte si adesea este necesara repetareaoperatiei.- angioamele stelare telangiectazice sunt malformatii ale sistemului vascular care seprezinta ca mici pete rosii in forma de stea, usor suprainaltate. ;le se afla mai ales pe fatasi pe extremitati si sunt favorizate de sarcina. 3ai sunt intalnite si in cadrul cirozeloralcoolice. Cand nu dispar spontan, aceste angioame se trateaza prin electrocoagulare subanestezie locala.

- angioamele capilarovenoase sunt malformatii rare ale sistemului vascular care seprezinta ca proeminente albastrui situate pe traiectele venoase, crescand in volum intimpul unui efort. ;le pot fi tratate prin injectarea de produse sclerozante sau prin ablatiechirurgicala, dar impun practicarea unor examene complementare inaintea interventiei.etro%ersieLe%o%ersieextroele%atieLe%oele%atieetrodepresieispectieIschemie

!pitaxis


19/110

A"TI*OMI"=02s.f. 3+@oal infecioas 'la oameni #i la animale( provocat deanumite ciuperci #i bacterii, care se manifest prin apariia unor abcese cronice. 4+'Bnsintagma(%ctinomicoza cartofului6 boal a cartofului provocat de bacteria%ct&nomices scabies r%ia cartofului. -RA*;L=M,granuloame, s.n. $umoare dedimensiuni reduse, aprut "n urma unui proces inflamator. 5 Wesut inflamat care apare la

rdcina unui dinte "n urma unui abces cronic.-)RM2,gurme, s.f. @oal infecioas a m%njilor #i a cailor tineri, manifestat prinfebr, catar nazal #i abcese ale unor ganglioni.

HIRO&A!*.T2s.f. 4nflamaie a glandelor sudoripare, de obicei a celor de la sub!"0>M2,eczeme,s.f. @oal de piele, acut sau cronic, de natur infecioas saualergic, caracterizat prin erupii, abcese, leziuni umede sau uscate '"nsoite dem%ncrimi intense(suoar, care evolueaz sub forma unor abcese ad%nci.&TA#ILO"=",stafilococi,s.m. @acterie sferic ai crei indivizi se grupeaz sub formde ciorchini, care produce procese purulente locale 'abcese( sau generalizate 'septicemii(.

opamnina adranalinadispneea 9respiraia dificil8apnee 9"ntreruperea respiraiei$radicardieBncetinire a activitii inimii, manifestat prin scderea pulsului

$oala coronaniana

ne%ralgi precordiala : in zona inimiiJ

ne%ralgi retrosternale

A*-H.*2, anghine, s.f. 3+ 4nflamaie a faringelui #i a amigdalelor care "mpiedic

"nghiirea #i respiraia. 4+'Bn sintagma(%nghin pectoral6 boal care se caracterizeaz

prin dureri "n regiunea inimii #i prin accese de asfixie #i care se datoreaz unor alterri

funcionale sau anatomice ale arterelor coronare. D

tulburari de deglutie

enterocolita @oal care const "n inflamaia acut sau cronic a intestinului subire #i a

celui gros, provocat de germeni patogeni.

-A&TRO!*T!RO"OL.T2s.f.4nflamaie a mucoasei stomacului, intestinului subire

#i a colonului

colita ulceroasa

IL!O"OL.T2, ileocolite, s.f. '3ed.( 4nflamaie a ileonului #i a colonului.TI#LO"OL.T2,tiflocolite,s.f. '3ed.( Colit localizat "n cec). 1
http://dexonline.ro/search.php?cuv=sudoriparahttp://dexonline.ro/search.php?cuv=sudoripara


20/110

"OL.T2, colite, s.f. 4nflamare acut sau cronic a colonuluiJ, manifestat prin dureriabdominale #i tulburri digestive.

0rurit 3%ncrime intens a pielii, care apare "n diverse boli

IIO&I*"RA&.!, idiosincrasii, s.f. eacie proprie unor indivizi, caracterizat prin

sensibilitate sau intoleran la unele medicamente, alimente, mirosuri etc. #i care se

manifest, de obicei, prin urticarie. D

Frticarie @oal care se manifest prin apariia pe piele a unor b#icute de culoare ro#ie,

"nsoite de m%ncrime.

psoriazis @oal de piele caracterizat prin descuamri abundente, localizate "n diverse

regiuni ale corpului. boal de piele caracterizat prin pete ro#ii acoperite de mici coji

uscate lucitoare, "nsoite de prurit'ARA'&ORI/0I& s. n. grup de dermatoze caracterizate prin leziuni eritemato-

scuamoase, asemntoare psoriazisului.

'IO!RM.T!s.f.pl.+feciuni purulente ale pielii 'abcese, furuncule etc.( produse de

un microb

&"RO#;LO>RM2 s.f. 'Med.( $uberculoz a pielii, caracterizat prin noduli

localizai "n hipoderm

(!RO!RM.! s.f. @oal congenital caracterizat prin uscarea #i descuamareacontinu a pielii.

!RMATOR>!s.f.$ranspiraie abundent care survine "n anumite boli febrile.

'OI"HILO!RM.! s.f. +feciune cutanat caracterizat prin atrofii reticulare #i

pigmentaii, care dau pielii un aspect pestri.

;xtrasistole Contracie suplimentar a inimii "naintea sistolei, care "ntrerupe ritmul

regulat al btilor cardiace, provoc%nd o durere u#oar. 1 in fr. extra1sstole+

;xpectoraie tuse , !ecreie a cilor respiratorii, eliminat prin tuse sput, flegm. 4+;liminare prin tuse a produselor patologice din plm%ni sau din cile respiratoriisuperioare expectorareBRO*HOR>!s.f. !ecreie #i expectoraie abundente, frecvente "n astmulbron#ic, "nbron#ita cronic #i "n alte afeciuni respiratorii. 1+astm bronsic
http://dexonline.ro/search.php?cuv=descuamahttp://dexonline.ro/search.php?cuv=astm%C4%83http://dexonline.ro/search.php?cuv=astm%C4%83http://dexonline.ro/search.php?cuv=descuamahttp://dexonline.ro/search.php?cuv=astm%C4%83


21/110

tu$erculoza pulmonar8,

$ronKita cronic8,

emfizemul pulmonar cronic.

'*!;MO*.!, pneumonii, s.f. 4nflamaie a unui lob sau a unui segment pulmonar,

provocat "n mod obi#nuit de pneumococ sau de virusuri #i manifestat prin febr, tuse,

junghiuri, frisoane, expectoraii.!ubl pneumonie6 pneumonie care afecteaz ambi

!M#I0>M,emfizeme,s.n. !indrom care se datore#teinfiltrriide aer "n interstiiileesutului conjunctiv al unui organ.mfizem pulmonar6 dilatare excesiv #ipermanent a plm%nilor datorit atrofiei #i ruperii septurilor dintre alveole, precum #ipierderii elasticitii. 1

TI-*A#>&,tignafesuri,s.n. '0op.( ;mfizem pulmonar 'la animale(.+, )G 2un !M#I0>M 7en.!tare patologic const%nd "n umflarea unui esut intern datoritinfiltrrii aerului "n spaiul intercelular. 7 pulmonardilatare a alveolelor pulmonare,cauzat de pierderea elasticitii esutului

!M#I0!MAT=&, 1O/&2adj., s.m. i f.'!uferind( de emfizem

!M#I0>Ms.n.Fmfltur produs prin infiltrarea aerului "n esuturi. mfizempulmonar6 dilatarea forat a alveolelor pulmonare provocat de pierderea elasticitiiesutului

+norexie

;dem angioneurotic

>eucopenie

Eelicobacter pRlori

*iardioza

+moebiaza intestinala si hepatica

Amoe$iaza este o $oala parazitara pro%ocata de amoe$e, raspandita in zonele calde+&e manifesta prin dizenterie si pot aparea complicatii su$ forma de leziuni hepatice+

Diali'a 4ntroducere Eemodializa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=infiltrahttp://dexonline.ro/search.php?cuv=infiltrahttp://www.romedic.ro/dializahttp://www.romedic.ro/dializa/hemodializahttp://www.romedic.ro/dializa/hemodializahttp://dexonline.ro/search.php?cuv=infiltrahttp://www.romedic.ro/dializahttp://www.romedic.ro/dializa/hemodializa


22/110

ializa peritoneala

Hemodializa

Eemodializa presupune utilizarea unui Xrinichi artificialY 'hemodializor( in scopuleliminarii toxinelor si a excesului de apa si de substante chimice din sange.

0entru a conecta pacientul la hemodializor, medicul realizeaza o legatura intre o artera sio vena pentru a obtine un vas sanguin de calibru mai mare 'fistula(.

+tunci cand vasele sanguine ale pacientului nu sunt apte pentru realizarea unei fistule, sepoate utiliza un tub din material plastic pentru a uni artera si vena 'grefa(.

Acazional conectarea se poate realiza cu ajutorul unui tub ingust din plastic, numitcateter, care se insereaza intr-o vena de calibru mare din gat.

4n mod obisnuit, sedintele de hemodializa dureaza aproximativ patru ore si se efectueaza

de trei ori pe saptamana.

Trombembolimul pulmonar 4ntroducere $ablou clinic ;xplorari paraclinice iagnostic ;volutie, complicatii, prognostic 0rofilaxie $ratament

Profilaxie

0rofilaxia $;0 reprezinta un capitol esential in patologia $;0.
http://www.romedic.ro/dializa/dializa-peritonealahttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/tablou-clinichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/explorari-paraclinicehttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/diagnostichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/evolutie-complicatii-prognostichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/evolutie-complicatii-prognostichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/profilaxiehttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/tratamenthttp://history.go%28-1%29/http://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/dializa/dializa-peritonealahttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonarhttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/tablou-clinichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/explorari-paraclinicehttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/diagnostichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/evolutie-complicatii-prognostichttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/profilaxiehttp://www.romedic.ro/trombembolismul-pulmonar/tratament


23/110

;a se poate efectua prin :a( tratamentul corect al $0, sigure sau foarte probabile

b( profilaxia $ la persoanele cu factori de risc trombogeni.

4n prezent exista numeroase mijloace farmacologice sau nonfarmacologice care se potaplica, pentru eliminarea sau minimalizarea efectelor celor G factori determinanti aitrombozei venoase: staza, hipercoagulabilitatea si lezarea peretilor venosi si implicit afactorilor de risc corectabili ai trombozei.

Combaterea stazei venoase dupa interventiile chirurgicale se poate face prin: mobilizareaprecoce, miscari active sau pasive, compresie externa 'masaj manual, ciorapi elasticipentru compresie gradata, compresie pneumatica intermitenta(, stimulare electrica amuschilor intraoperator.

!caderea coagulabilitatii sanguine se face cu anticoagulante 'heparine, antivitamine V(sau dextrani.

0revenirea leziunilor parietale venoase se face prin interventii chirurgicale cat mai putintraumatizante, cateterizari venoase atraumatice, aseptice.

E(#eul de )aopreina i indroamele ao#iate *SIAD$+ 4ntroducere !emne si simptome iagnostic $ratament si prognostic

Diagnostic

iagnosticul de !4+E trebuie suspectat la pacientii cu hiponatremie si urinaconcentrate, asociatecu letargie si absenta hipotensiunii ortostatice 'tensiunea arterialacare nu scade atunci cand pacientul se ridica in picioare(, edemelor si manifestarilor dedeshidratare.
http://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-http://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/diagnostichttp://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/tratament-si-prognostichttp://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-http://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/semne-si-simptomehttp://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/diagnostichttp://www.romedic.ro/excesul-de-vasopresina-si-sindroamele-asociate-siadh-/tratament-si-prognostic


24/110

iagnosticul in !4+E este pus atunci cand sunt eliminate celelelte cauze de crestere anivelului de vasopresina diagnosticul este sustinut prin determinarea unor niveluri usorscazute ale ureei sanguine, acidului uric seric, creatininei si concentratiei de albumina.

4n diagnosticul acestui sindrom este esentiala diferentierea de: hiponatremiile de dilutie,starile edematoase, starile hipertensive associate cu hiponatremie, polidipsia primara,pseudohiponatremie si sindromul de celule bolnave.

Cand diagnosticul de !4+E nu este evident dupa excluderea celorlalte cauze dehiponatremie, diagnosticul pozitiv se pune de obicei pe baza unui test de incarcarelichidiana. 4mportant in stabilirea diagnosticului de !4+E este si dozarea vasopresineiplasmaticesi urinare.

Frticaria si angioedemulsunt produse de cresterea eliberarii de histamine si alte

componente ale celulelor mastocitare.Eistamina determina iesirea fluidului din vaselepielii si edemul acesteia.

eclansatorul eliberarii masive de histamina poate fi:-intepaturile de insecte- veninul- alimente alergene- oul,fructele de mare, alunele, nucile, fructe-capsunile, fructele depadure-injectiile-terapia imuna-medicamente- aspirina, penicilina,ibuprofen-aditivi alimentari

-polen, pene ,puf,latex-factori fizici caldura, frigul,apa, lumina naturala,exercitiile fizice,stressul emotional.-dermatografia-scrisul pe piele apare atunci este aplicata o presiune pe piele sau aceastaeste zgiriata, raminind linii rosii.

4n plus fata de acesti factori urticaria mai poate apare si in urma transfuziilor de singe,disfunctiilor sistemului imun, lupus,cancer,afectiuni tiroidiene,infectii- hepatita.+ngioedemul ereditar este o forma mostenita si este asociata cu nivele scazute sauanormale ale anumitor proteine sanguine.Frticaria si angioedemul pot surveni impreuna sau separat.

#actori de risc@-membrii ai familiei cu angioedem sau urticarie-disfunctii ale sistemului imun-alte reactii alergice in trecut.
http://www.romedic.ro/urticariahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-leshttp://www.romedic.ro/urticariahttp://www.romedic.ro/lupusul-eritematos-sistemic-les


25/110

A#aridio'a *limbri#ii+

;spectorare- scuipa

Sar#oido'a 4ntroducere !imptome iagnostic $ratament 0rognostic

Diagnostic

?u exista un test specific pentru sarcoidiza, testele folosite sunt:

-radiografie toracica-poate arata granuloame sau noduli limfatici mariti, IHO dintrebolnavi au radiografia anormala-teste de singe-cuantifica functia hepatica,nivelul Ca di singe, crescut anormal insarcoidoza,functia renala si activitatea hematopoietica-teste functionale pulmonare-spirometria-;V*-pulsoximetrie-masurarea gazelor sanguine-bronhoscopie cu fibroscop-biopsie-computer tomograf si 3?

-0;$ scanare-foloseste gallium ,o substanta care se fixeaza pe inflamatii.

$ricomoniaza

iscrazii sanguine

@ursita bursita de cot inflamatie a busitei

Capsulita inflamatia unei capsule

!inovite

&ino%ita!tare patologica constand in inflamarea membranei sinoviale, impiedicand functionareaarticulatiei pe care o captuseste membrana respectiva.
http://www.romedic.ro/sarcoidozahttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/simptomehttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/diagnostichttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/tratamenthttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/prognostichttp://www.romedic.ro/sarcoidoza-granulomatozahttp://www.romedic.ro/sarcoidoza-granulomatozahttp://history.go%28-1%29/http://www.romedic.ro/sarcoidozahttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/simptomehttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/diagnostichttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/tratamenthttp://www.romedic.ro/sarcoidoza/prognostichttp://www.romedic.ro/sarcoidoza-granulomatoza


26/110

$enosinovite

>ombargii

adiculite

?efrita

Aligurie miscarea vol unrinei

Eematurie

>eucopenie

+granulocitoza

Eiperglicemie

*astralgie

Eipoprotrombinemie

>etargie !tare patologica de somn profund si prelungit, fara febra sau infectie,caracterizata prin faptul ca bolnavul este capabil sa vorbeasca atunci cand este trezit, daruita spusele si adoarme pe loc. !tare de toropeala, de apatie si de extrema vlaguire. !omn

profund, prelungit, insotit de diminuarea functiilor vitale, intalnit si in encefalita letargicaca expresie a leziunilor diencefalice. 4n psihiatrie, acest de somn amintind de somnulhipnotic observat in cursul sindroamelor catatonice si isterice.

+nemie feripriva

+nemie hemolitica

iscrazii sanguine

Boala ,rohn - in%lamatia #olonului

-eneralitati

@oala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala 'face parte din familia bolilorinflamatorii intestinale - @44(, care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv.0oate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea terminalaa intestinul subtire 'ileon( si intestinul gros 'colon(. @oala Crohn afecteaza straturile
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ileon_3853http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colon_725http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ileon_3853http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/colon_725


27/110

profunde ale tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel.@oala Crohn si colita ulcerativa'denumita si colita ulcero-hemoragica, afecteaza colonulsi rectul( sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite.

@oala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii 'transmitere

genetica(. ?u se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala, insa exista studiimedicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori 'triggeri(,ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. !-a dovedit faptul ca boala poate fideclansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor intestinalesaprofite 'care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros( sau prin mecanismeimune complexe secundare unor infectii cu diferitebacteriisauvirusuri'3Rcobacteriituberculoase, Zersinia enterolitica,;.coli, @. fragilis(.!e stie, de asemenea, ca factorii de mediu au un rol important in aparitia bolii. =umatoriiau un risc crescut de a dezvolta boala.

@albutie balbaiala

isprozodic tulb de viteza ritm influxiune si intensitate vb

!indrom 0arPinson @oala 0arPinson poate afecta capacitatea unei persoane de a-sicontrola miscarile corpului. +numite celule nervoase de la nivelul creierului produc, inmod normal, o substanta chimica numita dopamina.opaminaeste un mediator chimicsau un neurotransmitator, prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarilecorpului. 4n boala 0arPinson, aceste celule nervoase, ce produc dopamina, se distrugducand la nivele scazute ale acesteia. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme

in miscarile corpului.@oala 0arPinson da o gama larga de simptome si complicatii. +cest articol acopera doartratamentul general al bolii si nu simptomele particulare.

$ratamentul poate controla simptomele in primele faze evolutive ale bolii si este inceputimediat ce simptomele afecteaza activitatea zilnica si abilitatea de a munci a persoaneibolnave. e exemplu, o persoana dreptace la care tremorulse instaleaza pe partea stangapoate sa nu se simta stanjenita de aparitia acestui simptomsi poate sa nu simta nevoiaunui tratament pana cand simptomatologia se inrautateste. A persoana ce nu poate sa-siindeplineasca sarcinile de serviciu datorita simptomelor bolii va dori sa inceapa

tratamentul mult mai repede dacat o persoana care nu munceste sau care nu este afectatain activitatea zilnica de vreunul dintre simptome.

!imptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre HK si MK de ani.+fectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie, de prieteni si chiarde persoana in cauza. Fn numar mic de persoane dezvolta simptomele doar pe o singuraparte a corpului, acestea neprogresand si pe cealalta parte.
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/colita-ulcerativa_542http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/escherichia-coli_5762http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/escherichia-coli_5762http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/fumatul-si-sistemul-digestiv_1190http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/fumatul-si-sistemul-digestiv_1190http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dopamina_3201http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dopamina_3201http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tremor_6501http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/colita-ulcerativa_542http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/bacterie_2880http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/virus_2635http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/escherichia-coli_5762http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/fumatul-si-sistemul-digestiv_1190http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/dopamina_3201http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tremor_6501


28/110

3edicamentele pot controla simptomele intr-o oarecare masura, dar o data cu evolutiabolii, acestea devin din ce in ce mai ineficiente. @oala 0arPinsonpoate cauza o varietatede complicatii pe masura ce evolueaza.

>egatura dintre boala 0arPinson si factorii de risc este inca in cercetare. +cesti factori de

risc pot fi: factori genetici, varsta, toxine din mediul inconjurator sau radicalii liberi. esiaceste cercetari sunt pe cale sa dezvaluie anumite raspunsuri, expertii nu stiu cu sigurantacauza acestei boli. !unt studii in desfasurare ce urmaresc sa determine daca exista ocauza genetica a bolii 0arPinson. oar un mic procent dintre cei ce au boala 0arPinson auun parinte, un frate sau o sora cu aceasta boala. $otusi, transmiterea unor gene 'unitateade baza a ereditatii, alcatuita din acid dezoxiribonucleic( anormale pare sa fie cauza bolii0arPinson cu debut precoce in cadrul unor familii la care se descopera aceasta afectiunela varste mult mai tinere.

?ivelurile scazute de dopamina 'mediatorul chimic( implicate in controlul miscarilor dausimptomatologia acestei afectiuni. >ipsa acestui neurotransmitator apare atunci cand

celulele nervoase dintr-o anumita parte a creierului 'substanta neagra - substanta nigra(,ce produc dopamine, se deterioreaza sau se distrug. Cauza exacta a acestei afectari acelulelor nervoase nu se cunoaste.

&imptome&us

$ipul si severitatea simptomelor bolii variaza de la un bolnav la altul si in functie destadiul bolii. !imptomele, care pot aparea la un pacient in primele faze, pot sa nu sedezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc.

"ele mai frec%ente simptome sunt@

- tremorul 'oscilatii lente si regulate(, de cele mai multe ori a mainii, a bratului sau apiciorului. $remorul din boala 0arPinson apare atunci cand persoana afectata de aceastaboala este treaza, este in pozitie sezanda sau in picioare 'tremorul de repaus( si cedeazaatunci cand persoana misca partea afectata a corpului

- rigiditatea musculara si durerea continua. Fnul dintre cele mai comune semne aparute ladebutul bolii este reducerea balansarii bratului afectat in timpul mersului datoritarigiditatii musculare. igiditatea poate afecta musculatura membrelor inferioare, a fetei,gatului sau a altei parti a corpului si poate duce la oboseala musculara si la anchilozare

- miscari incetinite si limitate 'bradiPinezie(, mai ales atunci cand persoana incearca sa semiste dintr-o pozitie de repaus. e exemplu, miscarea de ridicare dintr-un scaun sauschimbarea pozitiei in pat pot fi dificile

- slabirea muschilor fetei si a gatului. orbirea si inghitirea pot deveni mai dificile sipersoanele respective se pot ineca, tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. orbireaeste una monotona si soptita. 0ierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poateduce la o expresie faciala fixa, asa numita Nmasca 0arPinsonianaN
http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/indicatiile-levodopei-in-tratamentul-bolii-parkinson_4565http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acid-dezoxiribonucleic_2704http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/indicatiile-levodopei-in-tratamentul-bolii-parkinson_4565http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/acid-dezoxiribonucleic_2704http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapper


29/110

- dificultati in deplasare 'probleme ale mersului( si in mentinerea echilibrului'instabilitate posturala(. 0ersoanele cu boala 0arPinson pot face pasi marunti si tarandu-sipicioarele, acestea fiind foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie 'pozitiagarbovita(, de asemenea exista probleme cu intoarcerile din timpul mersului. @alansul siproblemele de echilibru pot duce si la cazaturi. $otusi, aceste probleme de obicei apar

mai tarziu in evolutia bolii.$remorul este unul din primele semne pe care pacientii sau cei din familia lor il observa.4nitial tremorul poate afecta doar un brat sau doar un picior sau poate fi observat pe ointreaga parte a corpului. $remorul mai poate afecta, de asemenea, limba si buzele. 0emasura ce boala avanseaza, acest tremor se poate extinde pe ambele parti ale corpului,desi in unele cazuri acesta ramane doar pe o singura parte.

!tresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. !omnul,relaxarea completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sauchiar opresc tremorul.

esi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala 0arPinson, aproapejumatate din cei care au un tremor nu au 0arPinson. 4n contrast cu tremorul din boala0arPinson, tremorul de alte cauze se amelioreaza in repaus, nu se imbunatateste o data cumiscarea membrului respectiv si se inrautateste atunci cand persoana incearca saindeplineasca o anumita sarcina. Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-0arPinsonianeste tremorul esential, o stare tratabila, de cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala0arPinson.

Alte simptome@oala 0arPinson poate cauza o varietate de alte simptome.

+cestea pot include:- dexteritate si coordonare diminuate. 3odificarile scrisului de mana sunt obisnuite siscrisul devine mai mic 'micrografie(. +bilitatile atletice scad si activitatile zilnice, cum arfi imbracatul sau servirea mesei devin mai dificile- crampe muscularesi afectarea articulatiilor- o piele mai grasa si aparitia sau sporirea matretei- probleme digestive si urinare. Constipatia este obisnuita. Controlul mictiunii este dificilsi pot aparea urinari frecvente si imperioase. 3edicamentele folosite in tratamentul boliipot ajuta sau pot inrautati aceste simptome- probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismuluicum ar fi: cresterea transpiratiei, scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau inpozitie ortostatica 'hipotensiunea ortostatica( si disfunctii sexuale. ar aceste simptomepot sa fie date si de tratamentul folosit in boala 0arPinson- aparitia brusca si scurta a imposibilitatii de a se misca. eseori poate afecta persoana intimpul mersului- pot aparea tulburari ale somnului, ale dispozitiei si ale gandirii la cei afectati de aceastaboala.
http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/crampele-musculare_1251


30/110

!omnolenta sau insomniapot aparea la acesti pacienti datorita anxietatii, depresiei, sauoboselii fizice. 0ersoanele afectate de aceasta boala pot sa nu aiba un somn normaldeoarece nu-si pot schimba pozitia in pat cu usurinta.

A persoana afectata de boala 0arPinson poate deveni cu usurinta o persoana dependenta

de cei din jur, o persoana fricoasa, indecisa si pasiva. ;ste posibil ca aceste persoane savorbeasca mult mai putin decat vorbeau inainte, sa se retraga chiar si fata de familie siprieteni si sa ramana niste persoane inactive si retrase, daca nu sunt incurajate sadepaseasca momentul. epresia e foarte frecventa la aceste persoane si poate fi cauzataatat de modificarile chimice ce au loc la nivelul creierului cat si ca o reactie la aflareavestii ca sufera de o boala ce duce la infirmitate. 4nsa, cu un tratament adecvat, stareapacientului poate fi imbunatatita.

0ana la una din trei persoane care sufera de boala 0arPinson poate dezvolta dementa siconfuzie, similare celor dinboala +lzheimer'ansamblul dementelor degenerativeprimare, ce se caracterizeaza prin aparitia unei demente cu evolutie lenta(, in faza finala a

bolii. epresia poate contribui la pierderea memoriei si la aparitia confuziei.0ierderea memoriei, halucinatiile 'a auzi sau a vedea lucruri, care nu exista in realitate( sivisele pline de imaginatie pot fi uneori cauzate de medicamentele folosite in tratamentulbolii 0arPinson. ;xista o varietate de afectiuni cu simptome asemanatoare celor din boala0arPinson. Fnele dintre acestea pot fi reversibile.

Afectiuni cu simptome asemanatoare&us

@oala 0arPinson poate fi greu de diagnosticat deoarece multe afectiuni au simptome, caresunt intalnite in boala 0arPinson 'tremorul, rigiditatea musculara, miscari incetinite,

tulburari ale echilibrului(.Alte afectiuni ce pot cauza simptome asemanatoare celor din $oala 'arGinson sunt@- tremorul esential 'denumire prin care sunt grupate tipurile de tremor fara o semnificatiepatologica aparenta si indeosebi ereditare(, care nu are alte simptome decat tremorul fin sirapid. 0oate aparea inainte de varsta de )H de ani- sindromul 0arPinson intalnit in paralizia supranucleara progresiva 'o afectiunedegenerativa heterogena ce implica afectarea celulelor nervoase de la nivelul creierului, aganglionilor bazali sau a cerebelului( si in atrofia sistemica multipla 'termen propuspentru asocierea variabila a urmatoarelor tulburari: disfunctie a sistemului nervosautonom, semne extrapiramidale, ataxie ce apare, mai ales la varsta adulta(- boala +lzheimer. Confuzia si pierderea de memorie similare celor din primele stadii alebolii +lzheimer nu apar decat in stadiile finale ale bolii 0arPinson- leziuni ale sistemului nervos central- diferite afectiuni ale tiroidei- boli ale ficatului- infectii la nivelul sistemului nervos central 'cum ar fi encefalita(- tumori la nivelul creierului- infarctul miocardic
http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia-informatii-si-recomandari_1197http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia-informatii-si-recomandari_1197http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/boala-alzheimer_316http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/boala-alzheimer_316http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/nodulii-tiroidieni_880http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Insomnia-si-alte-tulburari-de-somn/insomnia-informatii-si-recomandari_1197http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/boala-alzheimer_316http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/nodulii-tiroidieni_880http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161


31/110

- intoxicatia cu monoxid de carbon- intoxicatiile cu metale grele 'cum ar fi manganul(- afectiuni psihiatrice.

+numite medicamente 'cum ar fi antipsihoticele si anumite medicamente folosite in

tratamentul hipertensiunii arteriale( pot, de asemenea, sa dea simptome similare celor dinboala 0arPinson

+lte simptome ce pot aparea in aceasta afectiune pot include depresiasi disfunctiilesexuale. $rebuie ca aceste probleme sa fie discutate cu medicul curant.

#actorii de risc&us

=actorii de risc in aceasta afectiune sunt dificil de identificat deoarece cauza bolii nu estecunoscuta. arsta avansata este singurul factor de risc cunoscut pentru boala 0arPinson'nu este inclusa boala 0arPinson cu debut precoce(. 3ajoritatea debuteaza dupa HK de ani,

desi boala poate aparea si la persoane intre GK si HK de ani si chiar, in cazuri rare, la tineri.

Fn numar foarte mic de persoane ce au fost diagnosticati cu aceasta afectiune au o rudaapropiata ce sufera de boala 0arPinson. !e pare ca un istoric familial de boala 0arPinsonnu creste semnificativ riscul aparitiei afectiunii la un membru al familiei. +vand cazuri infamilie de boala 0arPinson cu debut precoce acestea pot reprezenta un factor de riscimportant in aparitia bolii si la ceilalti membrii ai familiei, dar aceasta forma este unarara.

Fnele studii au aratat ca expunerea prelungita la anumiti factori de mediu, cum ar fi

pesticidele, chimicalele, folosirea apei din fantani, poate creste riscul aparitiei bolii, darpana acum acest lucru nu a fost demonstrat.

;xista multe afectiuni care pot dezvolta 0arPinsonism 'un grup de simptome ce includtremorul, rigiditatea musculara, miscarile incetinite si tulburarile de echilibru(.

!imptomele si evolutia acestei afectiuni pot varia foarte mult de la o persoana la alta. ?use cunoaste un tratament pentru vindecarea acestei boli. $otusi, medicamentele,tratamentul chirurgical, exercitiile si schimbarile modului de viata pot reduce unele dintresimptomele bolii.

!tarea emotionala poate afecta simptomatologia bolii.+nxietatea, tensiunea nervoasa sitristetea pot inrautati evolutia bolii si simptomatologia. elaxarea, de obicei, reducesimptomele. 4ntr-o perioada stresanta o persoana cu boala 0arPinson poate avea oNizbucnire paradoxalaN. +ceasta are ca si rezultat o perioada in care persoana afectata de0arPinson nu mai are simptome si se poate deplasa si misca in mod normal.

"onsultul de specialitate&us
http://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-monoxid-de-carbon_1751http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/cauzele-disfunctiilor-sexuale_732http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/cauzele-disfunctiilor-sexuale_732http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Prim-ajutor/intoxicatia-cu-monoxid-de-carbon_1751http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/combate-depresia_46http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/cauzele-disfunctiilor-sexuale_732http://www.sfatulmedicului.ro/Disfunctii-sexuale-feminine/cauzele-disfunctiilor-sexuale_732http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapper


32/110

;ste bine sa fie consultat medicul de familie atunci cand apar simptomele bolii 0arPinson.?u este nevoie de un tratament de urgenta, atunci cand tremorul dureaza de mai multtimp. $otusi, trebuie discutat cu medicul despre aparitia acestui tremor la urmatorulconsult. aca tremorul afecteaza activitatea de zi cu zi a unei persoane sau daca apar sialte simptome, trebuie mers la doctor mai repede.

A persoana ce a fost diagnosticata cu boala 0arPinson trebuie sa consulte doctorulimediat daca:- exista modificari notabile ale simptomelor, cum ar fi episoade severe de rigiditate -pierderea brusca a mobilitatii 1 ce poate afecta mersul- simptomele nu mai sunt ameliorate de medicamente- apar alte complicatii- apare depresia.

0ersoanele ce sufera de 0arPinson trebuie sa mearga la medicul specialist in mod regulat'o data la G-M luni sau in functie de cum decide acesta( pentru modificarea tratamentului,

pe masura ce boala evolueaza.!xpectati%a %igilenta&us

aca se descopera aparitia tremorului, acesta trebuie atent urmarit si trebuie discutat cudoctorul la urmatorul control medical. A descriere cat mai exacta poate ajuta medicul sapuna un diagnostic corect.

escrierea pacientului ar tre$ui sa raspunda la urmatoarele intre$ari@- tremorul a aparut brusc sau treptat[- ce a dus la imbunatatirea sau inrautatirea lui[

- ce parte a corpului a fost afectata[;ste indicat sa se apeleze serviciile de urgenta daca apar simptome precum stare deslabiciune brusca, paralizie, pierderea echilibrului, alterarea vorbirii sau problemevizuale. +cestea pot fi semnele unui infarct miocardic. !imptomele din boala 0arPinson,de obicei, evolueaza lent, pe perioada catorva luni.

Medici specialisti recomandati&us

;rmatorii medici pot diagnostica si trata $oala 'arGinson@- medicul de familie- medicul de medicina interna- medicul neurolog.

Alti specialisti ce pot fi implicati in urmarirea pacientului $olna% de 'arGinson sunt@- logopedul- fizioterapeutul- specialistul in terapie ocupationala.
http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapper


33/110

iagnostic si in%estigatii&us

7. iagnostic precoce4n acest moment nu exista nici un test screeningpentru boala 0arPinson. iagnosticul deboala 0arPinson se bazeaza pe istoricul medical si pe un examen neurologic amanuntit.

).In%estigatii?u exista teste de laborator care sa diagnosticheze boala 0arPinson. aca simptomelepacientului si rezultatele obtinute de doctor in timpul consultului nu sunt in intregimetipice bolii 0arPinson se pot face anumite teste pentru a putea diagnostica alte afectiuni cusimptome asemanatoare. e exemplu, testele de sange pot fi facute pentru a verifica dacanu este cumva vorba de o afectiune tiroidiana sau hepatica. A examinare 3? poate fifacuta pentru a exclude un infarct miocardic sau o tumora a sistemului nervos central.

Fn alt test imagistic numit 0;$'tomografie cu emisie de pozitroni( poate detecta nivelescazute de dopamina la nivelul creierului, putandu-se astfel pune diagnosticul de boala

0arPinson. $otusi, aceasta investigatie nu este una uzuala deoarece este foarte scumpa sinu este disponibila in foarte multe spitale, fiind inca in faza experimentala.

Tratament generalitati&us

>a inceput, pacientii cu boala 0arPinson pot sa nu aiba nevoie de tratament, dacasimptomele sunt usoare. 3edicul va putea amana momentul prescrierii tratamentuluipana cand simptomele bolii devin suparatoare si interfera in activitatea zilnica. 3etodelede tratament aditionale cum ar fi exercitiile fizice, fizioterapiasi terapia ocupationala potfi de ajutor in toate stadiile bolii 0arPinson, mai ales in mentinerea tonusului, mobilitatiisi independentei.

aca este nevoie de tratament medicamentos, exista citeva optiuni. esi levodopa esteinca considerata cel mai bun medicament pentru 0arPinson, efectele ei secundare 'ceinclud miscari involuntare si alte complicatii motorii( pot cauza probleme in stadiiletardive ale bolii.

!tudiile recente sugereaza ca tratamentul initial cu agonisti dopaminergici cum ar fipramipexol si ropinirol pot intarzia necesitatea inceperii tratamentului cu levodopa si potastfel intarzia aparitia efectelor secundare ale acesteia. +lte medicamentenondopaminergice ce pot fi folosite in primele faze evolutive ale bolii sunt amantadina,inhibitori de monoaminoxidaza'cum ar fi selegin( si anticolinergice 'cum ar fitrihexifenidil(.

3edicul curant impreuna cu intreaga echipa ce supravegheaza pacientul bolnav de0arPinson il pot indruma pe acesta in ceea ce priveste suportul emotional si educatiamedicala, specifice acestei afectiuni. +cestea sunt importante pe intregul parcurs evolutival bolii.

?u exista nici un tratament care sa opreasca distrugerea celulelor nervoase ce duce la
http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/test-screening_5963http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/diagnosticul-pet-ct-in-examinarea-bolilor-neoplazice_808http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/despre-fizioterapie_1674http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/amantadina-capsule_10878http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/amantadina-capsule_10878http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inhibitor-al-monoaminoxidazei_3902http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/test-screening_5963http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerul/diagnosticul-pet-ct-in-examinarea-bolilor-neoplazice_808http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Reumatisme-degenerative/despre-fizioterapie_1674http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/amantadina-capsule_10878http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/inhibitor-al-monoaminoxidazei_3902


34/110

aparitia acestei afectiuni. $otusi, unele medicamente pot ameliora simptomele bolii.$ratamentul chirurgical poate fi, de asemenea, folositor in tratarea simptomelor, dar incazul unui numar mic de persoane.

$ratamentul este diferit pentru fiecare persoana in parte si se poate schimba pe masura ce

boala evolueaza. arsta, ocupatia, familia si conditiile de viata pot influenta deciziileprivind inceperea tratamentului, tipul acestuia si cand sa se modifice medicatia. acastarea de sanatate se modifica tratamentul trebuie si el ajustat pentru a obtine un echilibruintre calitatea vietii, efectele secundare ale bolii si costurile tratamentului.

Tratament de intretinere&us

;xista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de 0arPinsonpentru a face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. $rebuie sfatuit pacientulsa-si foloseasca energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfelincat sa-i fie foarte usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. $oate

acestea il vor ajuta sa fie o persoana independenta.;xercitiile fiziceregulate, o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrultratamentului. ;xercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului, a coordonarii si a rezistentei,dar si in mentinerea greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. 4n ceeace priveste alimentatia persoanelor cu 0arPinson este foarte important ca acestea sa cearatoate informatiile privind alimentatia medicului curant, deoarece consumul de proteinepoate interfera cu absortia medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor.

;ste indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. A dietaechilibrata, odihna, precum si suportul emotional si practic din partea familiei, pot fi demare ajutor. ecunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la

domiciliu. epresia este frecventa la cei cu 0arPinson si poate aparea inainte ca boala safie diagnosticata.

A persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea demiscare si efectuarea activitatilor zilnice. !imptomele se pot modifica de la o zi la alta siefectele adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficientaacestuia. 3edicul curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ceapar in simptomatologia bolii.

Fn logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii,care au vorbirea monotona, imprecisa, soptita, specifica celor afectati de 0arPinson, maiales in stadiile finale.

$rebuie sa existe o modificare si in ceea ce priveste alimentatia, referitor la ce si cummananca. e exemplu, acestia se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin, iaralimentele sa fie cat mai usor de mestecat. $oate acestea pot sa scuteasca pacientul deeventualele probleme legate de alimentatie. $inand barbia ridicata, inghitind des sievitand dulciurile se poate reduce salivatia.
http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/ghid-demonstrativ-de-exercitii-fizice_1593http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Parkinson-si-alte-boli-extrapiramidale/boala-parkinson_333#wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/ghid-demonstrativ-de-exercitii-fizice_1593http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/constipatia_530


35/110

@locarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate.eplasarea catre un punct fix pe pam

Documents

Dictionar Boli