Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA ROMANA page 1
Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA ROMANA page 2
Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA ROMANA page 3
Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA ROMANA page 4

Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA ROMANA

Embed Size (px)

Text of Dictionar de limba romana contemporana - cdn4. de limba romana contemporana...آ  ONAR DE LIMBA...

  • Lt, a, a-uri (s.m. Ei s.n.) [Et.: lat. a] Prima literl a

    alfabetului limbii rom6ne, sunetul qi semnul gafic

    corespunzdtor. o De la a /a z = de la inceput pdn6' la

    sftrqifi in inregime.

    A2 (interi) [Et.: f.o.] Exclama{ie care exprimd

    surprindere, entuziasm, regret, amintirea brusc[ a

    unui lucru.

    A3 (prep.) [Et.: lat. od] 1. Precedl infinitiwl'

    A invdtra.2. Exprimd un raport de compara{ie sau

    asemdnare. Miroase a proaspdt.3. Inh[ in compu-

    nerea unor adverbe, substantive etc., allturi de /ol'

    Atotputemic.

    Aa (prep) [Et.: fr: d] Formeaz[ numerale distri-

    bulle. Cinci baloturi a o tond.

    As [Et.: fr: a-] Element de compunere care indicd

    absen{a, excluderea etc. Atemporal.

    Aaleni6n, -il, aalenieni, -iene (adj., s'n') [Et': fr'

    aalhnien) 1. Primul etaj al jurasicului mediu sau

    ultimul etaj aljurasicului inferior. 2. Care apar[ine

    aalenianului.

    Abh, abale (s..,fl tEt.: tc. aba)Jesdhr[ groasd de

    16n6, din care se confecfoneaz[ haine' Sin: dimie,

    pdnurd.

    AbLc, abace (s.n.) [Et.: fr. abaque, lat' abacus]

    Instrument pentru calcule aritmetice elementare'

    invald sd socoteascd pe abac. Sn.'. numdrdtoare'

    Abairir, abajururi (s.n.) [Et.: fr. abat-iour]Obiect

    din pAnz6, hdrtie, sticll etc', fixat pe o lampd pentru

    a atenua lumina becului.

    Aband6n, qbandonuri (s'n.) [Et.: fr. abandon,it'

    abbandonol 1. Plrasire a obliga{iilor familiale' o Abandon de familie = pdr[sirea familiei de c[tre

    persoana care are obliga{ia de intreflnere' 2' Renun-

    larea la o acfiune. Boxerul a pierdut meciul pin

    abandon.3. Renun{area la un bun sau la un drept'

    Abandoni (vD. 1) [Et.: fr. abandoner, it' abban-

    donaref 1. A pirdsi pe cineva. $i-a abandonat

    copilul tn maternitate.2. A renunla la continuarea

    unei acliuni. A abandonat competifia.3' Aplrdsi

    un loc. I abandonat Bucurestiul pentru provincie'

    Aban6s, abanosi (s.m.) [Et.: k. abanos] 1' Copac

    cu lemnul de culoare neagr5, foarte dur. 2' Lemnul

    abanosului folosit la fabricarea mobilei de lux, a

    unor instrumente muzicale etc. 3. Dobor0re a arbo-

    rilor in exploatirile forestiere.

    Abathj, abataje(s.n.) [Et.: fr. abattage) 1. Opera]ie

    de extragere a minereului. 2. Locul de extraclie a

    minereului.

    Abdtel, abali (s.m.)lEt.: it. abate,lat- abbas-atisl

    1. Preot care, in confesiunea catolici, conduce o

    aba{ie. 2. Titlu onorific acordat unor clerici catolici'

    Ab6te2 (vb. 11/) [Et': lat. abbatere) 1' A (se)

    indepdrta de la o direcgie stabilit5" S-a abdtut din

    drum. Sn.: a devia.2. Fig. A se abate de la o

    regu16, de la o linie de conduit[ sau de judecati

    etc. S-a abdtut de preceptele creStine' 3' A se opri

    (in treacdt) undeva sau la cineva. in drum s-a

    abdtut pe la bunica.4. A se produce, in mod

    violent, un fenomen al naturii, o nenorocire' Furtuna s-a abdtut asupra orasulul' 5' Fig' A-i

    trece ceva prin minte. I s-a abdtut sd facd gimnasticd. Sn.: a cdquna, a ndzdri' 6' Fig'

    A intrista, a descuraja. Vutea proastd l-a abdtut'

    Abatereo abateri (s.f.) l1t.: abatdl f . indeplrtare

    de la un drum, de la o direc{ie. Sin': deviere'

    $oseaua are o abatere de 50 de metri' Z'indeplr-

    tare de la o regull, de la o linie de conduitl sau de

    judecatd etc. Chiulind de la scoald a comis o

    abatere gravd. o Abatere de lareguld = excep{ie'

  • IONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

    Abat6r, abatoare (s.r.) [Et.: fr. abbatoir]Clddire in care sunt sacrificate animalele a ciror carne este destinati consumului populaliei.

    Abafie, abalii (s.f.) lEt.: it. abbazial 1. Mindstire catolicl aflatd sub conducerea unui abate. 2.Clddirea unei aba{ii. 3. Credincioqii dintr-o aba{ie.

    Abltft, -d, abdtuli, -e, (adj.) [Et.; fr. abbatu] 1. Care este descurajat. 2. Trist.

    Abc (s.n.) lBt.: fr. abecel Cunoqtinle de bazi inh-un domeniu. Calculul este abeceul matemqticii.

    Abcts, abcese (s.2.) [Et.: ft. abces)Acumulare de puroi inh-un {esut sau organ.

    Abdici (vb. I) lBt.: fr. abdiquer, lat. abdicarel 1. A renunja la tton. Napoleon a abdicat prima datd in 1814.2. Fig. A ceda (in fala greutIlilo|. I abdicat in fala problemelor vietrii.

    Abdom6n, abdomene (s.2.) [Et.: lat. abdomen] Parte a corpului in care se afld aparatul digestiv. Sin.: burtd, pdntece.

    Abduct6r, abductori (adj., s.m.) [Et.: fr. abducteur, lat. abductorl (Mugchi) care produce abductie. MuSchi abductor.

    Abdric{ie, abduclii (s.,{) [Et.: fr. abduction] Miqcare de indepirtare a unui membru de axul median al corpului.

    Abeceddr, abecedare (s.r.) [Et.: lat. abecedarius, fr. abicidairel 1. Manual pentru invdlarea scrisului gi a cititului. 2. Fig. Carte din care se invali no{iuni elementare dintr-un anumit domeniu. Cqrtea de anatomie este abecedarul viitorului medic.

    Aber6nt, -d, aberanli, -e (adj.) lBt.: k. aberrant, lat. aberrans, -antis]Cue constituie sau conline o aberalie. Are o conceplie aberantd despre via1d.

    Aberrifie, aberalii (s.,{) [Et.: fr. abenation, lat. aberrationl 1. Abatere de la ceea ce este normal, corect sau moral 2. FaptI absurdd, inadmisibili. Este o aberalie sd te ascunzi sub copac pe furtund. Sin.: absurditate, prostie. o Aberalie vizuald = astigmatism. o Aberalie a luminii = varia{ie

    10

    aparentd a unui astru pe cet ca urmare a miqcarii Soarelui gi a vitezei finite de propagare a luminii.

    Abhord (vb. I) lBt.: fr. abhorrer,lat. abhonerel A avea un sentiment de ur5, de dezgust, de aversiune fa!5 de cineva sau de ceva.

    Abi6 (adv.) [Et.: lat. ad vix] 1. Cu greu, cu dificultate. Abia merge pe stradd.2. Foarte pulin. A luat abia doud inghilitui. 3. De foarte pu{ini weme. Abia a plecat.

    Abfl, -L abili, -e (adj., adv.) lEt.: fr. habile, lat. habilis] l. adj, Carc este indemdnatic, capabil intr-o activitate sau meserie. 2, adj. Care este descurclrej. Se descurcd, pentru cd este un tip abil. Sin; Siret, Smecher. 3, adv. Cu indemAnare, cu pricepere. MdnuieSte abil acul.

    Abilitd (vb. 1) [Et.: germ. habilitieren,ft. habiliter, lat. habilitare] 1. A recunoaqte cuiva o calificare. 2. A imputemici pe cineva. il abiliteazd sd ia decizii in lipsa ei.

    Abilit6te, abilitdli (s.,{) [Et.: fr. habititi, tat. habilitas] indemdnare, pricepere; qieterue. Mdnu- ieqte sabia cu abilitate. Se orienteazd in viald cu o abilitate ieqitd din comun.

    Abiog6n, -d, abiogeni, -e (adj.) lBt.: fr. abiogdnel 1. Care este lipsit de forme devialA. Mediu abiogen. 2. Care are loc f6r[ participarea materiei vii. Proces abiogen.

    Abiogenezi (s.rf) [Et.: fi. abiogendse) Conceplie conform cireia originea materiei vii trebuie cdutatd in mateia frrd viald.

    Abi6zi (s.,{) [Et.; fr. abiose] l. Stare lipsitd de via\d,. 2, Procedeu de conseryare a produselor alimentare vegetale sau animale prin distrugerea microorganismelor.

    Abis, abisuri (s.ir.) [Et.: fr. abysse, lat. abyssus] Prdpastie, groapl care pare flrd fund. Abisurile oceanice ating mii de metri addncime. Sin.: hdu, genune.

    Abisril, -i, abisali, -e (adj.) [Et.: fr. abyxall l,Care apafiine abisului. o Groapd abisald = regiune de mare addncime in m6ri qi oceane. 2. Care se afli sau triiegte la mari adincimi in mlri gi oceane. 3. Fig. De nepitruns cu g6ndul.

  • ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

    Tainele abisale ale tJniversului. 4.Cate apartlne,

    care se referd la subconqtient. Gdnduri abissle

    l-au indemnat la crimd.

    Abittr (adv.) [Et.: tc. beter]Mai mult, mai bine

    (decdt...). Aleargd mai abitir decdt un iepure'

    Abj6ct, -il, abjecli, -e (adj.) lBt.: ft' abiect, lat'

    abiectus)Care inspird repulsie, disprel. Violal e*e

    un fapt abject. Sin: mdrqav, josnic, mizerabil'

    Abj6c{ie, abieclii (s.f.) [Et.: fr. abjection, lat'

    abiectiof Fapti abjecta. Sin.'. josnicie, mdrqdvie,

    ticdlosie.

    Abjurd (vb. 1) [Et.: fr. abiurer, lat. abiurare] A

    renega o credin!6 religioasd, o opinie' A abjurat

    credinla strdbund.

    Ablativ, ablative (s.r.) [Et': lat. ablativusf Cazal

    declinlrii in unele limbi, care exprimd despirtjrea

    de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza'

    o Ablativ absolul = construclie sintacticl specificl

    limbii latine.

    Ablafirine, ablaliuni (s.,f) [Et.: fu. ablation, lat'

    ablatio, -onisl 1. Transportare prin intermediul

    vintului, apei, ghelarilor a materialului rezultat din

    dezagregwea solului sau a rocilor. 2' indeplrtare

    chirurgicald a unui organ, a unui membru al

    corpului sau a unei tumori. 3. Fenomen fizic prin

    care un corp care strdbate atmosfera cu mare viteza

    pierde din substan!6, devenind incandescent'

    Ablu{irine, abluliuni (s'l) [Et.: lat. ablutio, -nis'

    fr. ablution) 1. Sp6lare (cu buretele) a corpului'

    2. Sp[lare rituald a corpului recomandat[ de unele

    religii.

    Abneg6{ie (s.,f ) l}t; lat. abnegation, fr. abndgationl Devotament (dus pdnd la sacrificiu). ISi ingrijeqte

    mama cu abnegalie.

    Aboli (r,b. IV) lBt; ft. abolifl 1. A suprima o institulie. Monarhiq a fost abolitd.2. A anula in

    mod democratic o 1ege. Pedeapsa cu moqrtea a

    fost abolitd.

    Abolu{ionism (s.n.) [Et.: ft. abolitionisme) Migcare aparuta la sfbrqitul sec' al XVI[-lea, care

    urmlrea desfi in{area sclaviei negrilor din America'

    Abomindbil, -d, abominabili, -e (adj.) [Et': fr'

    abominable, lat. amobinabih"s] infior[tor, dezgus-

    tiior. Arefald de ani