G

Ga. Localitate în NV Ghanei, aproape de hotarul cu Burkina Faso.Gaal. Regiune aflată în partea centrală a Olandei.Gaasterland. Regiune în N Olandei, pe malul NE al lacului Ijsselmeer.Gaastermeer. Localitate în N Olandei, la NE de lacul Ijsselmeer.Gabatit. Localitate şi oază în NE Sudanu-lui, pe uedul Wadi Odib.Gabèikovo. (gabcikovo). Localitate în SV Slovaciei, pe Dunăre, aproape de graniţa cu Ungaria.Gabela. Localitate în Angola, la SE de capitala Luanda. Gaberone (Gaberones). v. Goborone.Gabes (Qabis). 1. Golf situat pe ţărmul de N al Africii (Tunisia) în Marea Mediter-ană; lungimea este de circa 100 km, lăţimea circa 68 iar adâncimea medie 50 m. Insula sa principală este Jerba. Vechiul nume a fost Sirta Mică. 2. Oraş în E Tunisiei, port la golful omonim, cu circa 100 000 loc. Este centru industrial (combi-nat chimic, prelucrarea ţiţeiului). Este cen-tru comercial şi nod important de comuni-caţie.G¹bin. Localitate în centrul Poloniei, la VNV de oraşul Varşovia.Gabon. 1. Republica Gaboneză (République Gabonaise). Stat în partea central-vestică a Africii, cu largă ieşire la Oceanul Atlantic (950 km lungime). Suprafaţa 267 700 kmp şi circa 1,3 mil-ioane loc. Capitala Libreville. 2. Estuar în NV statului Gabon, în Oceanul Atlantic, pe ţărmul căruia se găseşte capitala Libre-ville a Gabonului.Gáborján. (gabor ian). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), pe râul Berettyó, la SE de Debrecen şi la ENE de localitatea Berettyóújfalu.Gáborjánháza. (gabor ianhaza). Locali-tate în V Ungariei (Zala), la graniţa cu Slovenia, la V de localitatea Lenti.Gaborone. Capitala Botswanei (din anul 1966), în S ţării. Are circa 140 000 loc. Vechiul nume a fost Gaberones.Gabra. Localitate în V Bulgariei, la SE de Sofia.

Gabras. Localitate în SV Sudanului, pe râul Bahr-el-Arab.Gabriel Gonzáles Videla. Centru de cercetări ştiinţifice în Antarctica, în penin-sula Antarctica (sau Palmer). Aparţine de Chile.Gabring. Localitate în SE Iranului, pe ţăr-mul golfului Oman, la V de localitatea Surag.Gabrovnica. (gabrovniţa). Localitate în NV Bulgariei, aflată la NE de oraşul Mi-hailovgrad.Gabrovo. Oraş în Bulgaria, în N Munţilor Balcani, pe râul Iantra, cu aproape 100 000 loc. Este centru pomicol şi industrial. Aici s-a înfiinţat prima şcoală laică din Bulgaria (1835). Oraşul este renumit şi prin festivalul internaţional de umor.Gach Saran (Gacisárán). (gacisaran). Localitate în V Iranului, aproape de Golful Persic, la SE de Abadan. Este centru de extracţie a petrolului.Gaæište. (gaţişte). Localitate în Croaţia, aproape de graniţa cu Ungaria, la E de oraşul Virovitica.Gács. v. Haliè. Gacko. (gaţco). Localitate aflată în S Bosniei-Herţegovinei.Gacsály. (gaciai). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), în apropierea graniţei cu România, la NV de Satu Mare.Gadács. (gadaci). Localitate în V Un-gariei (Somogy), la NE de oraşul Ka-posvár.Gadag. Oraş în SV Indiei, la NE de oraşul Hubli şi la NV de oraşul Bangalore.Gadamai. Localitate în ENE Sudanului, la E de oraşul Atbara.Gadame. Localitate în VSV Etiopiei, aproape de graniţa cu Sudanul, la NV de localitatea Gambela.Gadány. (gadani). Localitate în V Un-gariei (Somogy), la S de lacul Balaton, la S de localitatea Marcali.Gadarwara. (gadarvara). Localitate în centrul Indiei, pe râul Narmada, la SV de oraşul Jabalpur.Gäddede. (ghedede). Localitate în V Suediei, la graniţa cu Norvegia, pe râul Faxälven.Gadebusch. (gadebuş). Localitate în N Germaniei, la NV de oraşul Schwerin şi la SE de oraşul Lübeck.

Gades. Oraş antic situat în SV Spaniei, fi-ind întemeiat odinioară de către fenicieni în secolul al XI-lea î.e.n. sub numele de Gadir. Astăzi este oraşul Cádiz.Gadmen. Localitate situată aproximativ în partea centrală a Elveţiei, la ENE de lacul Brienz.Gadna. Localitate situată în NNE Un-gariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la N de oraşul Miskolc.Gádoros. (gadoroş). Localitate în SE Un-gariei (Békés), la NV de oraşul Orosháza şi la V de oraşul Békéscsaba.Gadra Road. Localitate în SE Pakistanu-lui, la graniţa cu India, la NE de oraşul pakistanez Hyderabad.Gadsden. Oraş în S.U.A. (Alabama), pe râul Alabama, la NE de oraşul Alabama.Gadwal. (gadval). Localitate în S Indiei, pe râul Krishna, la SV de oraşul Hyder-abad.Gaeta. 1. Golf în V Italiei (Marea Tireni-ană), la NV de Napoil. 2. Localitate în V Italiei, la golful cu acelaşi nume, la NV de Napoli.Gaferut. Insulă coraligenă în arhipelagul Caroline din Oceanul Pacific.Gaffney. (gofnii). Localitate aflată în S.U.A. (Carolina de Sud), la NE de oraşul Spartanburg şi la SV de oraşul Charlotte.Gafsa (Qafsah). Oraş în V Tunisiei, situat într-o oază; are peste 60 000 loc. Este legat prin cale ferată cu porturile Sfax şi Gabes. Este centru agricol (măsline, cur-male) şi aici se prelucrează fosfaţi. Consti-tuie staţiune balneară cu ape termale.Gagarin. Localitate în Rusia, la SV de Moscova.Gaghon. Localitate în SE Canadei, în SSE peninsulei Labrador. Gagliano. (galiano). Centru minier (gaze naturale, sulf) situat în centrul Siciliei (Italia).Gagliano del Capo. (galiano del capo). Localitate în SE peninsulei Salentino (Italia), pe ţărmul Mării Ionice (Marea Mediterană).Gagnoa. Localitate în partea central-su-dică a statului african Côte d'Ivoire, la SV de capitala ţării, Yamoussoukro.Gagnonville. Localitate în peninsula Labrador (Canada), pe râul Manicouagan, la SV de oraşul Schefferville.

Gagny. (ganii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Gagra. Localitate în NV Gruziei, pe ţăr-mul E al Mării Negre, între oraşele Suhumi (la SE) şi Soci (la NV).Gagui. Localitate în S Ciadului, la graniţa cu Republica Centrafricană.Gagyacs. (gagiaci). Localitate situată în E Ucrainei, pe râul Pszjol, la SV de oraşul Szumi.Gagyapáti. (gagi apatii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Gagybátor. (gadibator). Localitate în NE Ungariei ( Borsod-Abauj-Zemplén), la N de oraşul Miskolc.Gagyvendégi. (gadivendeghii). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la N de oraşul Miskolc.Gahan. Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Buenos Aires.Gahlen. (galen). Localitate în Germania, pe râul Lippe, în N regiunii Ruhr.Gahlenz. (galenţ). Localitate în E Ger-maniei, la E de oraşul Chemnitz.Gahnpa. Localitate situată în NE Liberiei, aproape de graniţa cu Guineea.Gaibanda. Localitate în N Bangladeshu-lui, pe Brahmaputra.Gail. Râu în S Austriei, afluent al Dravei. Izvorăşte din Alpii Carnici şi se varsă în Drava la localitatea Villach.Gail-Alpi. Munţi situaţi în S Austriei, în-tre râurile Gail (în S) şi Drau (în N). Gaildorf. Localitate în S Germaniei, pe râul Kocher, la NE de oraşul Stuttgart.Gailey. (gheilii). Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Wolverhampton.Gailitz. (gailiţ). Localitate în S Austriei, la SV de oraşul Villach.Gaillac. (gai iac). Localitate în SSV Franţei, pe râul Tarn, la NE de oraşul Toulouse.Gaillimb. v. Galway. Gaiman. Localitate în SE Argentinei, pe râul Chubut, la V de oraşul Rawson.Gainesville. (gheinesvil). 1. Oraş în SE S.U.A. (Florida), în N peninsulei Florida. 2. Localitate în SE S.U.A. (Georgia), la NE de oraşul Atlanta. 3. Localitate în S S.U.A. (Texas), la N de oraşul Dallas.

2

Gainsborough. Localitate în E Angliei (Marea Britanie), pe Trent, la E de oraşul Sheffield.Gáiósz. (gaios). Localitate în insula Paxi (Insulele Ionice-Grecia) din Marea Ionică.Gairdner. (geădnă). Lac sărat în S Aus-traliei, situat în N Peninsulei Eyre, la alti-tudinea de 111 m. Suprafaţa ajunge la 7 700 kmp maxim şi 4 700 kmp minim, lungimea maximă la 160 km iar lăţimea maximă la 48 km. A fost descoperit în 1857 de către exploratorul britanicul P.E. Watburton.Gairloch. Localitate în NV Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Canalului Minch.Gais. Localitate în NE Elveţiei, la SE de oraşul St. Gallen.Gaisberg. Vârf (1 288 m) în Austria, la NE de oraşul Salzburg.Gaishorn. (gaişorn). Localitate în Aus-tria, pe râul Liesung, la E de oraşul Trieben.Gaissa. Râu în SE Germaniei, afluent al Dunării în apropierea graniţei cu Austria.Gaizina kalns. Vârf (311 m) în partea central-estică a Letoniei, la E de capitala Riga şi la N de râul Daugava.Gaj. (gai). Localitate în ENE Serbiei, la N de Dunăre, la NE de oraşul Smederevo.Gaja. (gaia). Râu (60 km) în NV Un-gariei, afluent al râului Sárviz (afluent al Dunării); izvorăşte din Munţii Bakony şi străbate oraşul Székesfehérvár. Gajam. Localitate situată în insula Sapudi (Indonezia), pe ţărmul Mării Bali.Gajary. (gaiarii). Localitate în SV Slova-ciei, pe râul Morava, la NV de oraşul Bratislava.Gajdobra. (gaidobra). Localitate în NV Serbiei, la NV de oraşul Novi Sad.Gajdos. (gaidos). Localitate în V Ucrainei, la ESE de oraşul Ujgorod.Gajni. Localitate în Rusia, pe râul Kama, la NV de lacul de acumulare Kama.Gajszin. Localitate în Ucraina, la SE de oraşul Vinnyca.Gajvoron. (gaivoron). Localitate aflată în Ucraina, pe râul Bugul de Sud, la NE de oraşul Balta.Gakdul. Localitate în N Sudanului, la V de oraşul Atbara.Gakovo. Localitate în Serbia, la NV de oraşul Sombor, aproape de graniţa cu Un-garia.

Gal. Râu în ESE statului Sri Lanka, cu vărsare în Oceanul Indian la S de locali-tatea Kalmunai.Galáci. (galaţi). Vârf (339 m) situat la NE de oraşul Atena (Grecia).Galadi. Localitate în E Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia, pe râul Web (aflu-ent al râului Giuba).Galaena. Localitate în NE Mexicului, la SE de oraşul Monterrey.Galambok. (galamboc). Localitate în V Ungariei (Zala), situată la NE de oraşul Nagykanizsa.Galana. Râu (563,3 km) în SE Kenyei, cu vărsare în Oceanul Indian, la N de oraşul Mombasa.Galang. Insulă (Indonezia) poziţionată la E de insula Java.Galangue. Localitate în SV Angolei, pe râul Cubango.Galanta. Localitate în SV Slovaciei, la NE de capitala ţării, Bratislava. Galápagos (Colón). Arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific (aparţine din1832 de Ecuador) situat pe Ecuator, la 950 km de ţărmurile Ecuadorului. Suprafaţa 8 000 kmp (61 de insule şi insuliţe), cu circa 10 000 loc. Insulele principale sunt: Isabela, Fernandina, Santa Cruz. Centrul adminis-trativ este Puerto Baquerizo Moreno. Re-lieful este format din vulcani stinşi şi ac-tivi, clima, secetoasă, vegetaţia xerofitică. Flora cuprinde peste 200 specii iar fauna endemisme (broaşte ţestoase uriaşe, iguane, păsări). Din 1936 are un Parc naţional (691,2 ha), patrimoniu al uman-ităţii (1979), rezervaţie naturală a bios-ferei. Aici se află staţiunea de cercetări şti-inţifice "Charles Darwin" din 1964.Galashiels. Localitate în NE Marii Bri-tanii (SE Scoţiei) pe râul Tweed, la SE de Edinburgh.Galata. 1. Mănăstire în Iaşi, reînfiinţată în 1991 (datează din 1579-1584). 2. Cartier al oraşului Istanbul (Turcia). 3. Localitate în Turcia europeană, aşezată pe ţărmul E al peninsulei Galibolu, la strâmtoarea Dar-danele şi la S de oraşul Gelibolu.Galaţi. 1. Municipiu în E României, port fluvio-maritim pe stânga Dunării, reşed-inţa judeţului cu acelaşi nume. Are circa 330 000 loc. Centru industrial important. Menţionat documentar în 1445. Este mu-nicipiu din 1968. 2. Judeţ în E României,

3

cu suprafaţa de 4 466 kmp, circa 650 000 loc. Reşedinţa este oraşul Galaţi.Galaţii Bistriţei. Comună în jud. Bistriţa-Năsăud, cu circa 2 500 loc. Satele Herina şi Albeştii Bistriţei au biserici evanghelice (sec. XIII şi respectiv sec. XV-XIX) iar în satul Tonciu este o biserică catolică (sec. XV). Satele componente: Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina, Tonciu.Galatina. Oraş în SE Italiei, în peninsula Salentino, la S de oraşul Lecce.Galatone. Localitate în SV peninsulei Salentino (Italia), la V de oraşul Galatina.Galax. Localitate în S.U.A. (Virginia), la NV de oraşul Winston-Salem.Galbenu. Comună în jud. Brăila, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Galbenu, Drogu, Pântecani, Sătuc, Zamfireşti.Galda de Jos. Comună în jud. Alba, pe râul Galda, cu circa 4 400 loc. Satele Galda de Jos (1715), Galda de Sus (sec. XVII) şi Mesentea (1782) deţin biserici. Satele componente: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupşeni, Măgura, Mesentea, Oiejdea, Poiana Galdei, Răi-cani, Zăgriş.Galdhøpinggen. (galdhopingăn). Vârf (2 465 m) în SV Norvegiei, în Munţii Jotun-heimen. Galeão. Localitate în Brazilia, în apropierea oraşului Rio de Janeiro.Galegu. Localitate în E Sudanului, la graniţa cu Etiopia, pe râul Dinder (afluent al râului Nilul Albastru).Galela. Oraş în N insulei Halmahera sau Djailolo (Indonezia).Galena. 1. Localitate în centrul S.U.A. (Kansas), la limita cu Oklahoma, la SE de Wichita. 2. Localitate în S.U.A. (Illinois), pe Mississippi, la SE de oraşul Dubuque.Galeota. Cap în SE insulei Trinidad, în Oceanul Atlantic.Galera. 1. Localitate în NV Ecuadorului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Esmeraldas. 2. Cap în NE insulei Trinidad, în Oceanul Atlantic. 3. Cap în SV statului Chile, la SV de oraşul Val-divia.Galerai. Cap în NV statului Chile, la SV de localitatea Galera, la Oceanul Pacific.Galeş. Lac de origine glaciară, situat în E Munţilor Retezat, la obârşia văii cu acelaşi nume, la altitudinea de 2 040 m. Suprafaţa

este de 3,68 ha, adâncimea maximă 20,5 m.Galesburg. Oraş în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Peoria.Galesville. Oraş în S.U.A. (Wisconsin), pe Black River, la SE de oraşul St. Paul.Galeta. Insulă (Panama) în Oceanul At-lantic, la NE de Canalul Panama.Galeton. Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Pine Creak, la NV de oraşul Williamsport.Galežan. (galejan). Localitate aflată în S peninsulei Istria (Croaţia), la NE de oraşul Pola.Galga. Râu (58 km) în N Ungariei, la NE de Budapesta, subafluent al Tisei.Galgaguta. Localitate în N Ungariei (Nó-grád), la SE de oraşul Balassagyarmat.Galgagyörk. (galgageorc). Localitate în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta.Galgahéviz. Localitate în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta şi de oraşul Gödölö.Galgamácsa. (galgamacia). Localitate în Ungaria (Pest), la NE de oraşele Bu-dapesta şi de oraşul Gödölö.Galgamuwa. (galgamuva). Localitate în centrul insulei Sri Lanka.Galgenberg. Înălţime (105 m) în partea centrală a Olandei, la N de Arnhem. Galgóc. v. Hlohovec. Galheta. Cap în ESE Braziliei, la ESE de oraşul Rio de Janeiro.Gali. Localitate în Gruzia, în V ţării, la NV de oraşul Zugdidi.Galia (Gallia). Regiune istorică în Eu-ropa, între fluviul Pad şi Alpi (Galia Cisalpină) şi între Munţii Alpi, Marea Mediterană, Munţii Pirinei şi Oceanul At-lantic (Galia Transalpina). La sfârşitul sec-olului al V-lea a intrat în componenţa Re-gatului Franc.Galibi. Cap în NE statului Guyanei, la Oceanul Atlantic.Galicea. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 4 300 loc. Satele deţin biserici vechi. Satele componente: Galicea, Bratia din Deal, Bratia din Vale, Cocoru, Cremenari, Dealu Mare, Ostroveni, Teiu, Valea Râu-lui.Galicea Mare. Comună în jud. Dolj, cu peste 5 200 loc. Satele componente: Gal-icea Mare.Galicia. (galisia). Comunitate autonomă în NV Spaniei, cu suprafaţa de 29 400

4

kmp şi circa 3 milioane loc. Centrul ad-ministrativ este Santiago de Compostela.Galiènik. (galici nic). Localitate în V Macedoniei, la SV lacului de acumulare Mavrovoi.Galics. (galici). Localitate în N Rusiei eu-ropene, la SE de oraşul Vologda.Galicse. (galice). Localitate în NV Bul-gariei, pe râul Skim.Galileea. 1. Regiune istorică situată în N Palestinei antice, limitată la E de râul Ior-dan şi Lacul Tiberiada. Oraşul important este Nazaret. Considerată leagul creştinis-mului. 2. Marea Galileei. v. Tiberiada, Lacul.Galim. Localitate în V Camerunului, la graniţa cu Nigeria.Galiola. Far pe ţărmul V al Croaţiei, la V de insula Cres şi la SE de peninsula Istria.Galion. 1. Localitate în S.U.A. (Ohio), la S de lacul Erie, la SE de oraşul Toledo. 2. Golf în E insulei Martinica, la Oceanul At-lantic.Galište. (galişte). Localitate în S Mace-doniei, pe râul Crna, la E de oraşul Prilep.Galite. Insule în SV Mării Mediterane, la N de statele Algeria şi Tunisia (de ultima aparţinând).Galiţia. Regiune istorică situată pe pantele NE ale Carpaţilor, pe cursurile superioare ale râurilor Nistru, Prut şi Siret. Aparţine Ucrainei.Galitona. Insulă (Tunisia) în Marea Mediterană, din grupul insulelor Galite.Galla. Podiş situat în S Etiopiei. Gallabat. Localitate în E Sudanului, la graniţa cu Etiopia, la NV de lacul Tana.Gallans. Râu în Noua Zeelandă, la E de oraşul Wellington, cu vărsare în strâm-toarea Cook.Gallarate. Oraş în NV Italiei, la SE de Lacul Maggiore şi la NV de oraşul Mi-lano.Gallatin. Localitate în S.U.A. (Tennes-see), pe râul Cumberland, la NE de oraşul Nashville.Gallbrunn. Localitate în E Austriei, la SE de oraşul Viena.Galle. Oraş în SV Republicii Sri Lanka, port la Oceanul Indian, cu circa 85 000 loc. Centru industrial şi comercial (cauciuc şi ceai).

Gallego. Râu (215 km) în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro, în care se varsă la Zaragoza. Izvorăşte din Munţii Pirinei.Gallegos (Rio Gallegos). 1. Localitate în SE Argentinei, pe ţărmul Golfului Bahia Grande. 2. Râu (289,7 km) în SE Argen-tinei, cu vărsare în golful Bahia Grande (Oceanul Atlantic), la localitatea cu acelaşi nume (numită şi Rio Gallegos).Galleto. Hidrocentrală situată în centrul Italiei, la NE de Roma, pe Tibru.Gallina. Insulă (Tunisia) din grupul Galite.Gallinas Punta. Cel mai nordic cap al Americii de Sud, situat în Peninsula Gua-jira (Columbia) la 12o25' lat. N şi 71o40' long. V.Gallipoli. 1. Oraş în peninsula cu acelaşi nume din Turcia europeană. Astăzi se nu-meşte Gelibolu. 2. Localitate în SE Italiei peninsulare, la SV peninsulei Salentino, pe ţărmul golfului Taranto.Gallipolis. Localitate în S.U.A. (Ohio), pe râul Ohio, la SE de oraşul Columbus.Gallitzin. (galiţin). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la E de oraşul Pittsburgh.Gällivare. (ielivara). Localitate în N Suediei, în Laponia, cu circa 25 000 loc. Se exploatează minereuri de fier.Gallneukirchen. (galnoichirchen). Local-itate în N Austriei, pe râul Gusen, la NE de oraşul Linz.Gallo. 1. Cap geografic în NV Insulei Si-cilia-Italia (Marea Tireniană), la NV de Palermo. 2. Râu în ENE Spaniei, afluent al fluviului Tajo. 3. Insulă (Tunisia) din grupul Galite situat în Marea Mediterană.Galloway. Cap în SV Scoţiei (Marea Bri-tanie), la Canalul de Nord.Gällö. Localitate în centrul Suediei, pe malul NV al lacului Revsundsjön.Gallspach. (galspac). Localitate în N Austriei, la SV de oraşul Linz.Gallup. Localitate în SV S.U.A. (în NV statului New Mexico), la VNV de oraşul Albuquerque. Gallur. Localitate în NE Spaniei, pe flu-viul Ebro, la NV de oraşul Zaragoza.Gallura. Regiune în NE insulei Sardinia (Italia).Galmiz. Localitate în V Elveţiei, la V de oraşul Bern şi la E de lacul Neuchâtel.Galocs. (galoci). Localitate în V Ucrainei, la SV de oraşul Ujgorod.

5

Gálosfa. (galoşfa). Localitate în Ungaria (Somogy), la SE de oraşul Kaposvár.Galovac. (galovaţ). Localitate în Croaţia, la SSE de oraşul Bjelovar.Galston. Localitate în Australia, la NV de oraşul Sydney.Galt. (ghelt). Oraş în S Canadei, la SV de oraşul Toronto.Galström. (galştreom). Localitate în E Suediei, pe coasta golfului Botnic, la SE de oraşul Sundsvall.Galtür. (glatiur). Localitate în SV Aus-triei, pe râul Trisana, la SV de localitatea Ischol.Galush. (galuş). Localitate în Albania, la V de oraşul Elbasan.Galva. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Peoria.Galvács. (galvaci). Localitate în NE Un-gariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Kazincbarcika.Galveston. 1. Oraş în S S.U.A. (Texas), în aglomeraţia Houston, port la Golful Mexic. Are circa 220 000 loc. Centru in-dustrial. 2. Golf al Golfului Mexic, situat la ESE de oraşul cu acelaşi nume.Galvez. Localitate în E Argentinei, la NV de oraşul Rosario.Galway (An Ghaillimh). (ghelvei). 1. Golf situat în V Irlandei (Oceanul At-lantic), unde se află oraşul omonim. 2. Lo-calitate situată în V Irlandei, la golful cu acelaşi nume. 3. Regiune administrativă (county) în V Irlandei, cu centrul la locali-tatea cu acelaşi nume.Galya-tetö. (gaia teteo). Vârf (964 m) în Munţii Mátra (Ungaria), la V de cel mai înalt vârf din aceşti munţi şi din întreaga ţară (Kékes).Gama. Insulă (Argentina) situată în E Ar-gentinei, în Oceanul Atlantic, la SE de oraşul Bahia Blanca.Gamarra. Localitate în N Columbiei, pe fluviul Magdalena, la NV de oraşul Bu-caramanga şi la SE de oraşul Cartagena.Gamás. (gamaş). Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton.Gambaga. Localitate în NE Ghanei, pe fluviul Volta.Gambela. Localitate în VSV Etiopiei, la SE de oraşul Gadame.Gambia. 1. Republica Gambia (Repub-lic of the Gambia). Stat în Africa de Vest, în lungul fluviului cu acelaşi nume.

Suprafaţa este de 10 700 kmp (11 300 kmp cu apele interne) şi cu circa 1 milion loc. Capitala este Banjul. 2. Fluviu în Africa de Vest (Guineea, Sénégal şi Gam-bia) cu lungimea de 1 200 km (navigabil pe 467 km). Suprafaţa bazinului este de 180 000 kmp. Izvorăşte din masivul Fouta Djallon şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar larg de 20 km, în care se găseşte şi capitala Banjul al Gambiei.Gambier. Mic grup de insule coraligene în SE Arhipelagului Tuamotu (Oceanul Pacific), cu suprafaţa de 36 kmp şi circa 600 loc. Relieful este colinar (427 m). In-sula principală este Mangareva. Astăzi face din Polinezia Franceză. A fost de-scoperit în 1797 căpitanul James Wilson.Gamboa. 1. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia). 2. Localitate în Panama, port la Canalul Panama.Gamboma. Oraş în E statului Congo-Brazaville, la NE de capitala ţării.Gaming. Localitate minieră (zinc) în Aus-tria, la SV de Viena.Gamkunuro. Vârf (1 635 m altitudine) în NV insulei Halmahera sau Djailolo (In-donezia).Gamlakarleby. v. Kokkola.Gambleby. Localitate în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping.Gammern. Localitate în S Austriei, pe râul Drava, la NV de oraşul Villach.Gamoda. Cap în SE insulei Shikoku.Gamou. Localitate în S Nigerului, la NE de oraşul Zinder.Gampel. Centru industrial chimic situat în SSV Elveţiei pe fluviul Rhône. Gams. 1. Localitate în SE Austriei, la SV de oraşul Graz. 2. Localitate în NE Elveţiei, la SSE de oraşul Appenzell.Gamsfeld. Vârf (2 028 m) în centrul Aus-triei, la SE de oraşul Salzburg.Gamskarlspitze. (gamscarlspiţe). Vârf (2 828 m) în S Austriei, la SSE de oraşul Bagdastein.Gamvik. Localitate în NE Norvegiei, la Oceanul Arctic (Marea Barents).Gan. Râu în SE Chinei, afluent al fluviu-lui Chang Ciang; izvorăşte din Munţii Chinei de Sud şi străbate oraşele Ganzhou, Jian şi Nanchang, vărsându-se în fluviu în dreptul oraşului Jiujiang.

6

Ganale Dorya. Râu în S Etiopiei, afluent al râului Giuba, confluenţa fiind la graniţa cu Somalia.Gananoque. (ghenenoche). Localitate în SSE Canadei, pe fluviul Sf. Laurenţiu, la NE de lacul Ontario şi la ENE de oraşul Kingston.Ganaweh. (ganaveh). Localitate aflată în V Iranului, pe ţărmul golfului Persic, la V de oraşul Shiraz.Gäncä. Oraş situat în Azerbaidjan, pe râul Kura, la V de capitala Baku.Ganèani. (gancianii). Localitate aflată în Slovenia, la SE de localitatea Murska Sob-ota, aproape de hotarul cu Ungaria.Gancevicsi. (gancevici). Localitate în Be-lorusia, la SV de capitala Minsk.Gand. (ga). Denumirea valonă a oraşului Gent.Gandak. Râu în NE Indiei, afluent al flu-viului Gange la oraşul Patna.Gandamak. Localitate în ENE Afgan-istanului, la graniţa Pakistan.Gandan hure. Localitate în NV Mon-goliei, la graniţa cu Rusia, pe râul Teszin. Gander. Localitate în E Insulei New-foundland (Canada) din Oceanul Atlantic. Ganderskeese. Localitate aflată în NV Germaniei, la VSV de oraşul Bremen.Gandhara. Regiune în S Asiei Centrale (NV Pakistanului şi E Afganistanului) vestită pentru arta religioasă budistă (sec. I î.e.n.-sec. VI e.n.). Numele s-a păstrat în oraşul Kandahar.Gandhi. Lac de acumulare în India, pe râul Chambal (afluent al râului Jumna), la SV de oraşul Kota.Gandhinagar. Oraş în India central-ves-tică, centrul administrativ al statului Gu-jarat. Are peste 125 000 loc. Este un oraş nou construit în perioada 1966-1970.Gandía. Localitate în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane (la Golful Valencia), la SE de oraşul Valencia.Gandja (Ghiandja). Oraş în V Azerbaid-janului, la baza masivului Caucazul Mic. Are circa 300 000 loc. Centru industrial. A fost construit în secolul al VII-lea. S-a nu-mit Elizavetpol între 1804-1918 iar între 1935-1991 Kirovabad.Gandria. Localitate în Elveţia, pe malul N al lacului Lugano şi la graniţa cu Italia.Gandvik. Localitate în NE Norvegiei, la Golful Varanger (Marea Barents).

Ganga. v. Gange.Gangan. Localitate în S Argentinei, la NV de oraşul Las Plumas.Ganganagar. Oraş în NV Indiei, aproape de graniţa cu Pakistan.Gangapur. Localitate în N Indiei, la SV de oraşul Agra.Gangara. Localitate în S statului Niger, la NV de oraşul Zinder.Gangava. Munte în N statului Myanmar.Gangaw. Localitate în V staului Myan-mar, la V de oraşul Mandalay.Gangdhar. Localitate în India, la SE de lacul de acumulare Gandhi şi la NV de oraşul Indore.Gange (Ganga). 1. Fluviu în S Asiei (In-dia şi Bangladesh), cu lungime de 2 700 km (navigabil pe 1 450 km). Suprafaţa bazinului 1 130 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Himalaya, din apropiere de Gan-gotri, de la peste 4 500 m altitudine şi, după ce se uneşte cu Brahmaputra, se varsă în Golful Bengal, formând cea mai mare deltă din lume. Cursul superior, de munte, are o albie adâncă, cu multe repez-işuri şi cascade. Cursul mediu şi inferior din câmpia de tip aluvial Indo-Gangetică prezintă o luncă largă, tăiată de numeroase braţe şi canale de irigaţii. Delta are o structură complicată şi o suprafaţă de 100 000 kmp. Afluenţii principali ai săi sunt: Yamuna, Damodar, Ghaghra. Anual acest sistem fluviatil aduce în Golful Bengal 1 300 kmc de apă şi 200 milioane t de aluvi-uni, ocupând ca debit locul 3 în lume (după fluviile Amazon şi Congo). Trece prin oraşele: Allahabad, Kanpur, Varanasi, Patna şi Calcutta. Este considerat fluviu sacru. 2. Câmpia Gangelui. Câmpie situ-ată în NE Indiei, de-a lungul fluviului cu acelaşi nume.Ganges. (ganj). Localitate în S Franţei, pe râul Hérault, la NV de oraşul Montpellier.Gangi. Localitate în N insulei Sicilia (Italia), pe râul Simeto, la NV de oraşul Adrano.Gangkofen. Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul Landshut.Gangri Karpo. Pas (5 629 m) între China şi Zona Neutră din NE Indiei.Gangrotri. Gheţar în Munţii Himalaya de V (Garhwal). Suprafaţa are 300 kmp şi 30 km lungime. La poalele sale se află nu-

7

meroase temple budiste şi locuri de peleri-naj.Gangtok. Oraş în NE Indiei, situat la baza Munţilor Himalaya, la 1 640 m altitudin, centru administrativ al statului Sikkim, cu circa 25 000 loc. Centru comercial, meşteşugăresc şi religios (mănăstirea Rumtek şi un institut de tibetologie).Ganî. Lac în Siberia, între oraşele Novosi-birsk (la E) şi Omsk (la V).Ganjiang. Râu în SE Chinei, afluent al fluviului Chang Jiang. Se formează în Munţii Chinei de Sud şi străbate oraşul Nanchang (Nancian), vărsându-se în fluviu la E de Wuhan.Ganna. Localitate situată în V Ungariei (Veszprém), la SE de oraşul Pápa şi la NV de oraşul Veszprém.Gannat. Localitate în centrul Franţei, la V de oraşul-staţiune Vichy.Gannett Peak. (ghenet pic). Vârf (4 207 m) în S.U.A., în NV statului Wyoming, la SE de Lacul Yellowstone. Gansbrünnen. (gansbriunen). Localitate în NV Elveţiei, la NV de oraşul Solothurn.Gänserndorf. (genzerndorf). Localitate în NE Austriei, la ENE de Viena, aproape de graniţa cu Slovacia.Ganshoren. Cartier al oraşului Bruxelles (Belgia).Ganso Azul. Centru minier (petrol) în E statului Peru, pe râul Ucayali.Gansu. Provincie în N Chinei, traversată de cursul superior al fluviului Huang He. Suprafaţa este de 366 500 kmp şi circa 25 milioane loc. Centrul administrativ este Lanzhou. Aici, în 1920, s-a produs, în urma unui seism, cea mai catastrofală alunecare de teren de pe glob (cca. 200 000 victime).Gánt. Centru minier (aluminiu) în NV Ungariei, la V de Budapesta şi la SE de Tatabánya.Ganta. Localitate în N Liberiei, la hotarul cu Guineea.Gantofta. Localitate în SV Suediei, pe râul Råån, la SE de oraşul Hälsingborg.Ganüskino. Localitate în Kazahstan, pe ţărmul Mării Caspice, în E deltei fluviului Volga.Ganzhou. (ganţihu). Oraş situat în SE Chinei (Jiangxi), pe râul Gan Jiang, la baza Munţilor Luoxiao. Populaţia numără

circa 350 000 loc. Centru industrial; în apropiere se exploatează wolfram.Gao. Oraş în Mali, port pe Niger, cu peste 55 000 loc. Centru comercial (export de piei, lână şi vite). Este vechea capitală a imperiului Songhai (sec. XI-XVI).Gaoual. Localitate în NV statului Guineea (Africa).Gaoxiong (Kaohsiung). (gausiun). Oraş în E Chinei (Taiwan), port la Marea Chinei de Sud, cu aproape 2 milioane loc. Are şantiere navale şi este oraş industrial.Gap. Localitate în SE Franţei, în Alpii Dauphiné, la SE de Grenoble.Gapeau. Râu în SE Franţei, cu vărsare în Marea Mediterană la E de oraşul Hyeres, în golful Hyeres.Gar. Localitate în SV Chinei, în Munţii Himalaya, pe unul dintre izvoarele fluviu-lui Indus.Gara. Localitate în S Ungariei (Bács-Kiskun), la graniţa cu Serbia.Garáb. Localitate în Ungaria (Nógrád), la SV de oraşul Salgotarján.Gara Belovo. Centru industrial (lemn) în SV Bulgariei, pe râul Marica. Garabitas. Vârf (677 m) situat la V de oraşul Madrid (Spania).Garabonc. (garabonţ). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de lacul Balaton şi de oraşul Keszthely.Garachiné. (garacine). Localitate în Panama, pe coasta Oceanului Pacific, la golful Panama al oceanului.Garad. Localitate în ENE Somaliei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SSV de oraşul Gifle.Gara Djebilet. Centru minier (fier) în V Algeriei, la graniţa cu Maroc şi cu Mauri-tania. Garadna. 1. Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc şi de localitatea Encs. 2. Locali-tate în NNE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la V de oraşul Miskolc.Gara Dragoman. Localitate în VNV Bul-gariei, la NV de Sofia, la graniţa cu Ser-bia.Garaet Achkel. (garet echel). Lac în N Tunisiei, la NV de oraşul Tunis şi la V de oraşul Menzel Bourguiba.Garagoumsa. Localitate în S Nigerului, la graniţa cu Nigeria, la N de oraşul Kano din Nigeria.

8

Gara Hitrino. Localitate în ENE Bulgar-iei, la N de oraşul Sumen.Gara Kricsim. (gara cricim). Localitate înS Bulgariei, la SV de oraşul Plovdiv.Garam (Hron). Râu în Slovacia, afluent al Dunării. Izvorăşte din Munţii Tatra şi străbate oraşele Banska Bystrica şi Zvolen. Are 289,6 km lungime şi 5 465 kmp suprafaţa bazinului hidrografic.Garancsi. (garancii). Lac situat la NV de capitala Ungariei, Budapesta, la SV de lo-calitatea Piliscsaba.Garanhuns. Oraş în ENE Braziliei, la SV de oraşul Recife şi la NV de oraşul Mac-ceió.Garapan. Localitate în Insula Saipan din Arhipelagul Mariane de Nord - S.U.A. (Oceanul Pacific).Gara Szamuil. (gara samuil). Localitate în ENE Bulgariei, la E de oraşul Razgrad.Garbatella. Localitate în Italia, lângă oraşul Roma.Garberville. Localitate situată în V S.U.A. (California), la SE de oraşul Eu-reka.Garbów. (garbof). Localitate în ESE Poloniei, la NV de oraşul Lublin.Garche. (garş). Localitate în ENE Franţei, pe râul Moselle, la NE de oraşul Thionville.Garches. (garşe). Localitate în Franţa, lângă capitala Paris.Garching. (garcing). Localitate aflată în SE Germaniei, la NE de lacul Chiem.Garcias. (garsias). Localitate în Brazilia, pe fluviul Parana, situată la NV de oraşul Araçatuba.Gard. (gar). 1. Râu în SE Franţei, afluent de dreapta al Ronului, la Beaucaire. Are lungimea de 130 km. Este traversat de un apeduct roman (sec. I) lung de 273 m şi înalt de 49 m. 2. Departament în SE Franţei, cu centrul la Nîmes.Garda. Localitate situată pe malul E al lacului cu acelaşi nume (Italia).Garda (Benaco), Lago di. Lac de baraj morenic subalpin (68 m altitudine) în Italia de N (Lombardia). Are suprafaţa de 370 kmp, lungimea de 52 km, lăţimea 17,5 km, adâncimea medie 136 m iar cea maximă 346 m. Din el izvorăşte râul Min-cio (afluent stâng al Padului). Clima sa este blândă. Este o regiune turistică cu nu-

meroase localităţi balneoclimaterice renu-mite: Garda, Sirmione, Riva-del Garda.Gardanne. (gardan). Localitate aflată în SE Franţei, la NNE de oraşul Marseille.Garde. Cap în NE Algeriei, în Marea Mediterană, la NNE de oraşul Annaba.Gardeja. (gardeia). Localitate în N Poloniei, la NE de oraşul Grudziadz.Gardelegen. (gardeleghen). Localitate în partea central-nordică a Germaniei, la NE de oraşul Wolfsburg.Garden. (gardăn). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), la NV de lacul Michigan. 2. Insulă în NNE lacului Michigan, la NE de insula Beaver. Aparţine S.U.A. Gardena. (gardăna). Cartier al oraşul Los Angeles (California-S.U.A.).Garden City. (gardăn siti). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Arkansas, la SE de oraşul Denver.Gardendale. (gardăndel). Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Nueces, la SV de oraşul San Antonio.Garden Reach. (gardăn rici). Cartier al oraşului Calcutta (India).Gardens. (gardăns). Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud).Gardez. Oraş în E Afganistanului, pe râul Lora Tarnak, la SSE de Kabul.Gardikforsen. Cascadă în Suedia, pe râul Umeäalv, amonte de localitatea Umnas.Gardiner. 1. Localitate în NE S.U.A. (Maine), pe râul Kennebec, la SSV de oraşul Augusta. 2. Localitate în S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la SE de oraşul Butte.Garding. Localitate în NNV Germaniei, pe coasta V a peninsulei Iutlandal SV de oraşul Husum.Gardinovec. (gardinoveţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Èakovec.Gardner. (gardnăr). 1. Localitate în S.U.A. (Massachusetts), la NV de oraşul Boston. 2. Insulă din Arhipelagul Hawaii, situată la NV de insula principală şi la SE de Insula Midway (Oceanul Pacific). 3. In-sulă din Arhipelagul Phoenix (Oceanului Pacific), arhipelag împărţit între S.U.A. şi Marea Britanie.Gardno. Lac (25 kmp) în N Poloniei, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de oraşul S³upsk.Gardone Riviera. Localitate în N Italiei, pe malul V al lacului Garda.

9

Gárdony. Localitate în partea de V a Un-gariei (Fejér), la SV de Budapesta, lângă Lacul Velence, la E de Székesfehérvár. Gardur. Localitate în NE Islandei, pe coasta Oceanului Arctic. Garé. Localitate poziţionată în SV Un-gariei (Baranya), la SSV de oraşul Pécs. Garešnica. (gareşniţa). Localitate aflată în Croaţia, la NE de oraşul Sisak.Garfield. (garfild). Cartier al oraşului New York (S.U.A.).Gargano. 1. Peninsulă a Italiei, în SE ţării, NE de Foggia. 2. Cap geografic în SE Peninsulei Italia, în Marea Adriatică, în peninsula cu acelaşi nume. 3. Munţi în SE Italiei, în peninsula omonimă, cu alti-tudinea maximă de 1 056 m.Gargantua. Cap al Canadei ce pătrunde în lacul Superior din partea de E, la NV de oraşul Frater.Gargellen. (garghelen). Localitate în SV Austriei, la graniţa cu Italia, la SE de oraşul Brand.Gargett. Localitate în ENE Australiei, la SV de oraşul Kunguri.Gargnano. (garniano). Localitate în N Italiei, pe malul NV al lacului Garda.Gargunsza. (gargunsa). Localitate în V Chinei, pe fluviul Indus, la NV de locali-tatea Gartok.Garhchiroli. (garcirolii). Localitate în partea centrală a Indiei, la SE de oraşul Nagpur.Gari. Localitate în V Siberiei (Rusia), pe râul Tavda, la ESE de oraşul Serov.Garibaldi. 1. Localitate în SE Braziliei, la NV de oraşul Pôrto Allegre. 2. Localitate în S.U.A. (Oregon), pe ţărmul Oceanului Pacific, la V de oraşul Portland.Garies. Localitate în V Republicii Africa de Sud, la SE de oraşul de pe ţărmul At-lanticului Hondeklip Baai.Garigliano. (gariliano). 1. Râu (158 km) în V peninsulei Italia, la S de oraşul Formia. 2. Atomocentrală situată în V Ital-iei, la N de Napoli, pe râul cu acelaşi nume.Garissa. Localitate în SE Kenyei, pe râul Tana.Garian. Localitate în NV Libiei, la SV de oraşul Tripoli.Garland. (gărlănd). Oraş în S S.U.A. (Texas), la E de oraşul Dallas.

Garm. Localitate în N Tadjikistanului, la NE de Duşanbe. Garmi. Localitate în NV Iranului, la graniţa cu statul Azerbaidjan, la NE de oraşul Tabriz.Garmisch-Partenkirchen. (garmiş partăn kirhăn). Oraş în S Germaniei (Bavaria), în Alpii Bavariei, la 707 m alti-tudine, cu circa 30 000 loc. Staţiune turis-tică şi pentru sporturi de iarnă. Aici s-a desfăşurat olimpiada de iarnă din 1936.Garmsar. Localitate în N Iranului, la SE de oraşul Tehran (Teheran).Garner. Localitate în S.U.A. (Iowa), la VSV de oraşul Mason City.Garnett. Localitate în S.U.A. (Kansas), la SV de oraşul Kansas City.Garoafa. Comună în jud. Vrancea, cu cca, 4 400 loc. Constituie centru de olărit. Satele componente sunt următoarele: Garoafa, Bizigheşti, Ciuşlea, Doaga, Făurei, Precistanu, Răchitosu, Străjescu.Garoe. Localitate situată în E Somaliei, în apropierea graniţei cu statul Etiopia.Garonne. (garon). 1. Fluviu în SV Franţei, cu lungimea de 650 km (navigabil pe 193 km) şi cu suprafaţa bazinului de 85 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Pirinei (masivul Maladetta - Spania), străbate Câmpia Aquitaniei, trece prin oraşele Toulouse şi Bordeaux, şi, după ce se un-eşte cu fluviul Dordogne, formează la Oceanul Atlantic (Golful Biscaya) estuarul Gironde. Principalii săi afluenţi sunt origi-nari din Masivul Central Francez (Ariege, Tarn). Este legat cu Marea Mediterană prin Canal du Midi. Apele fluviului sunt utilizate pentru irigaţii şi hidrocentrale. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Toulouse.Garoowe. Localitate în centrul Somaliei, în Valea Nugaaleed. Garot. Localitate în India, pe malul E al lacului de acumulare Gandhi de pe râul Chambal, la SSV de oraşul Kota.Garoua. Oraş în N Camerunului, port pe râul Bénoué, cu circa 150 000 loc. Centru industrial şi comercial.Garovpa/Pargo. Centru de extracţie (petrol) marin la E de Brazilia, în dreptul oraşului Campos (statul Rio de Janeiro).Garpenberg. Centru minier (plumb, zinc) situat în ESE Suediei, aproape de oraşul Upppsala.

10

Garrison. (gherisăn). 1. Hidrocentrală în N S.U.A. (Dakota de Nord), pe Missouri. 2. Lac de acumulare (1 577 kmp) în Dakota de Nord din S.U.A., pe râul Mis-souri, la NV de oraşul Bismarck. 3. Local-itate în S.U.A. (Montana), la V de oraşul Helena. Garrovillas. (garovilias). Localitate în V Spaniei, pe fluviul Tajo, la NV de oraşul Cáceres.Garrucha. (garucia). Localitate aflată în SE Spaniei, la SV de oraşul Lorca, pe litoralul Mării Mediterane.Garry. (gheri). Lac (2 538 kmp) în NE Canadei, la E de Lacul Urşilor.Gars. 1. Localitate în NNE Austriei, pe râul Kamp (afluent al Dunării), la NV de oraşul Viena. 2. Localitate în SE Ger-maniei, pe râul Inn, la NNE de oraşul Rosenheim.Garsen. Localitate în E Kenyei, pe râul Tana, aproape de vărsarea râului în Oceanul Indian. Garstang. Localitate în V Angliei (Marea Britanie), în apropierea oraşului Manches-ter.Garsten. Localitate în N Austriei, la con-fluenţa râurilor Enns şi Steyr, la S de oraşul Steyr.Gartang Cshu. (gartang ciu). Râu în V Chinei, afluent al fluviului Indus.Gartempe. (gartemp). Râu în V Franţei, afluent al râului Creuse (iar acesta al râului Vienne-Loire).Gartok. Localitate aşezată în V Chinei, aproape de graniţa cu India, în Himalaya.Gartow. (gartov). Localitate în N Ger-maniei, pe fluviul Elba, la VNV de oraşul Wittenberge.Gartrop-Bühl. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Lippe, la N de oraşul Obersausen.Gartz. (garţ). Localitate în NE Germaniei, la graniţa cu Polonia, pe fluviul Oder, la SV de oraşul polonez Szczecin.Garub. Localitate în SV Namibiei, la NV de oraşul Aus. Garut. Localitate situată în V insulei Java (Indonezia), la SE de oraşul Bandung.Garvão. Localitate în SV Portugaliei, la SV de oraşul Beja.Garwa. (garva). Localitate în NE Indiei, la SE de oraşul Benares (sau Varanasi).

Garwolin. (garvolin). Localitate în E Poloniei, la SE de Varşovia.Gary. (gheri). Oraş în N S.U.A. (Indiana), la E de Chicago, port la Lacul Michigan. Are peste 600 000 loc. Centru industrial (siderurgie).Garz. (garţ). Localitate în S insulei Rügen (Germania) din Marea Baltică.Garza. Localitate în N Argentinei, la SE de oraşul Santiago del Estero.Garzan. Centru de exploatare a ţiţeiului în SE Turciei asiatice, la SV de Lacul Van.Garze. Localitate în China, pe râul Jalung (afluent al fluviului Chang Jiang), la NV de oraşul Chengdu. Garzirola. Vârf (2 119 m) în Munţii Alpi, în Elveţia, la NV de Lacul Como şi la NE de Lacul Maggiore. Garzón. Localitate situată în SV Columbiei, pe fluviul Magdalena, la NNV de oraşul Florencia.Gasconade. Râu (402,3 km) în S.U.A., afluent al râului Missouri la V de oraşul St. Louis.Gasconia (Gascogne-gascon). 1. Provin-cie istorică în SV Franţei, situată între Munţii Pirinei şi Golful Biscaya. Reşed-inţa este la Auch. 2. Golful Gasconiei. v. Biscaya.Gascoyne. Râu (643,7 km) în V Aus-traliei, cu vărsare în Oceanul Indian, la Carnarvon.Gasen. Localitate în ESE Austriei, la NE de oraşul Graz.G¹sevo. Localitate în ENE Poloniei, la NNE de Varşovia.Gash. (gaş). Râu de tip ued în V statului Eritrea şi în NE Sudanului.Gåshaga. (goşaga). Localitate în Suedia, la NE de oraşul Stockholm.Gasherbrum. (gaşărbrum). Denumirea a şase vârfuri de peste 7 000 m din Munţii Karakorum, în apropierea gheţarului Bal-toro. Primul, Gasherbrum I, cunoscut şi sub denumirea de Hidden Peak, are 8 068 m, Gasherbrum II are 8 035 m altitudine.Gas Hills. Centru minier (uraniu) în S.U.A. (statul Wyoming).Gasparrilo. (gasparilio). Localitate în V insulei Trinidad, la NE de oraşul San Fer-nando.Gaspar. Strâmtoare marină situată între insulele indoneziene Bangka (la V) şi Be-litung (la E).

11

Gaspé (Gaspésia). 1. Peninsulă în E Canadei (Québec), între estuarul fluviului Sf. Laurenţiu şi Golful Chaleur. Lungimea atinge 240 km iar suprafaţa 26 000 kmp. Relieful este muntos (Munţii Jacques Cartier, cu altitudinea maximă de 1 277 m). Aici se exploatează cupru, plumb, zinc şi pădurea. Tot aici s-a creat Parcul natural Gaspésie. Turismul este dezvoltat. 2. Lo-calitate situată în E peninsulei cu acelaşi nume din Canada, la Golful Sf. Laurenţiu. 3. Cap în SE Canadei, la E de localitatea cu acelaşi nume, în E peninsulei omonime, la golful Sf. Laurenţiu.Gassan. Vârf (1 980 m) în N insulei Hon-shu (Japonia), la NV de oraşul Yamagata.Gassaway. Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), pe râul Kanawha (afluent al râu-lui Ohio), la NE de oraşul Charleston.Gasselte. Localitate în NE Olandei, la NV de oraşul Emmen.Gassol. Localitate în E Nigeriei, pe râul Benue (afluent al Nigerului).Gastein. Centru de exploatare a aurului, în Austria, în Munţii Tauern, la SV de oraşul Lend. Se mai numeşte Badgastein.Gastonia. Oraş în S.U.A. (Carolina de Nord), la V de oraşul Charlotte.Gastre. Localitate în partea central-sudică a Argentinei, la N de râul Chubut (afluent al lui Rio Chico).Gasun. Lac în N Chinei, în Deşertul Gobi, aproape de Mongolia, la NE de oraşul Yu-men.Gastúni. Localitate în NV peninsulei Peloponez (Grecia), la SV de Patra (Pa-tras).Gaszan-Kuln. (gasan culn). Localitate în SV Turkmenistanului, pe ţărmul SE al Mării Caspice, aproape de graniţa cu Iranul.Gasztony. (gastoni). Localitate în V Un-gariei (Vas), pe râul Rába, între localităţile Szentgotthárd şi Körmend.Gat. 1. Localitate în SV Libiei, la graniţa cu Algeria, la poalele estice al Munţilor Tassili N'Ajjer, la altitudinea de 680 m. 2. Localitate în V Ucrainei, la NE de oraşul Beregovo şi la SV de oraşul Mukacsevo.Gata. 1. Cap geografic în SE Spaniei, în Marea Mediterană, la SE de oraşul Alme-ria. 2. Cap geografic în S Insulei Cipru, în Marea Mediterană.

Gatai, Munţi. Munţi (1 730 m) în V Spaniei, aproape de Portugalia.Gatcina. Localitate în Rusia, la SV de oraşul Sankt Petersburg.Gate City. (ghet sitii). Localitate în S.U.A. (Virginia), pe râul Tennessee, la NV de oraşul Johnson City.Gatelo. Localitate în S Etiopiei, la SE de lacul Abaya.Gátér. Localitate situată în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kecskemét.Gateshead. (gheitshed). Oraş în N Marii Britanii (Anglia), pe râul Tyne, lângă Newcastle, cu peste 200 000 loc. Centru industrial.Gatico. Localitate în NV statului Chile, pe ţărmul Oceanului Pacific, la N de oraşul Antofagasta.Gaţi (Ghats), Munţii. Munţi situaţi în Peninsula Hindustan, la marginea de E (Gaţii de Est) şi de V (Gaţii de Vest) a Podişului Deccan, dominând coastele Mal-abar şi Coromandel. Versanţii exteriori sunt abrupţi, iar cei interiori se continuă cu suprafaţa ondulată a Podişului Deccan. Gaţii de Vest se întind între râul Tapti şi Capul Comorin. Altitudinea maximă este de 2 695 m (vf. Anai Mudi). Gaţii de Est se împart în trei sectoare, cel mai impor-tant fiind cel dintre fluviile Godavari şi Mahanadi. Altitudinea maximă este de 1 680 m (vf. Devodi). Munţii sunt acoperiţi cu păduri.Gatineau. (ghetino). Râu (386 km) în SSE Canadei, afluent al râului Ottawa amonte de oraşul Ottawa.Gâtine, Colinele. Regiune deluroasă (285 m) în V Franţei, la S de fluviul Loire.Gatlinburg. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), între oraşele Knoxville (la NV) şi Asheville (la SE).Gato. Insulă (Panama), în Oceanul Pa-cific, la SV de gura canalului Panama.Gatooma. Localitate în centrul statului Zimbabwe, la SV de oraşul Harare.Gatow. (gatov). Cartier al oraşului Berlin (Germania).Gatsrand. Munte în Republica Africa de Sud, la SV de oraşul Johannesburg.Gattendorf. Localitate în E Austriei, aproape de hotarul cu Ungaria, la SE de Viena.Gatún. Lac în zona istmului Panamá, traversat de Canalul Panamá, care comu-

12

nică cu Marea Caraibilor prin râul Cha-gres. Suprafaţa atinge 422,7 kmp.Gatuncillo. (gatunsilio). 1. Râu în statul Panama, cu pătrundere în canal. 2. Locali-tate în Panama, pe râul cu acelaşi nume, în zona canalului Panama, la SV de lacul Madden.Gaua. Insulă din cadrul grupului Banks (Oceanul Pacific).Gauani. Localitate în E Etiopiei, pe râul Awash, la NV de oraşul Diredawa.Gaucin. (gausin). Localitate situată în SV Spaniei, la NE La Linea.Gaud-i-Zirreh. Lac sărat în SV Afgan-istanului.Gauhati (Guwahati). Oraş în E Indiei (Assam), port pe fluviul Brahmaputra, cu circa 600 000 loc. Are rafinărie de ţiţei construită de România. Aici se află tem-plul Kamakhya. Are grădină zoologică.Gauja. Râu în N Letoniei, care se varsă în Golful Riga, la N de oraşul Riga. Are 380 km lungime şi suprafaţa de 9 558 kmp.Gauko Otavi (Otavi). Localitate în NV Namibiei.Gaula. Râu (150 km) în Norvegia, cu văr-sare în fiordul Trondheim.Gaumais. Regiune situată în SE Belgiei, la graniţa cu Franţa şi cu Belgia.Gaupne. Localitate în Norvegia, la N de fiordul Sogne, pe râul Jostedalselva.Gaurdak. Centru minier (sulf) aflat în S Kazahstanului, aproape de graniţa cu Af-ganistanul.Gauripur. Localitate în India, la NE de oraşul Calcutta.Gaurisankar (Gauri Sankar). Masiv muntos în partea centrală a Munţilor Hi-malaya (Nepal), cu altitudinea maximă de 7 145 m. Până în anul 1913 a fost deseori confundat cu celebrul vârf Chomolungma sau Everest, situat mai la est.Gaussberg. Vârf (369 m) în E Antarcticii, spre Marea Davis.Gausta. Vârf (1 883 m) în S Norvegiei, în regiunea Telemark. Gautelifj. Vârf (1 758 m) în N Norvegiei, la graniţa cu Suedia, la SE de oraşul Narvik.Gauting. Localitate în S Germaniei, la SV de oraşul München.Gáva. Localitate situată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), la NV de oraşul Nyir-egyháza.

Gavally. Râu în V Africii, care formează graniţa dintre Liberia şi Côte d'Ivoire. Se varsă în Oceanul Atlantic.Gavar. Localitate în E Arabiei Saudite, centru petrolier, la N de Haradz şi la V de oraşul El-Hufuf, în Deşertul El-Hasa.Gavár. Centru petrolier în E Arabiei Sau-dite, în regiunea deşertică El-Hasa, la V de oraşul El-Hufuf. Gavardo. Italia 82r17Gavarnie. (gavarni). Circ glaciar etajat, cu versanţii abrupţi şi mici gheţari, pe pan-tele de N ale masivului Mont Perdu din Pirinei Centrali (SV Franţei), situat la 1 600 m altitudine. De aici izvorăşte râul Gave de Pau, care formează cascada Gavarnie (de 422 m înălţime).Gávdos. Insulă (Grecia) situată la S de Creta, în Marea Mediterană. Gave de Pau. (ghev dö po). Râu în SV Franţei, afluent al râului Adour; izvorăşte din Munţii Pirinei.Gave d'Oloron. (ghev doloron). Râu în SV Franţei, afluent al râului Adour; izvorăşte din Munţii Pirinei.Gavelândia. Localitate aflată în Brazilia, pe coasta Oceanului Atlantic, la S de oraşul Rio de Janeiro.Gavião. Râu în E Braziliei, afluent al râu-lui Contas, ultimul vărsându-se în Oceanul Atlantic la S de oraşul Salvador.Gaviãozinho. (gaviaozinio). Localitate în V Braziliei, pe râul Juruá (afluent al Ama-zonului), la NE de oraşul Soledado.Gavirate. Localitate în N Italiei, la E de Lacul Maggiore.Gavkhuny. Lac aflat în centrul Iranului, la SE de oraşul Isfahan.Gävle (Gäfle, Gefle). (ievlă). Oraş în E Suediei, port la Golful Botnic, cu aproape 100 000 loc. Centru industrial. Are un cas-tel (sec. XVI).Gävleborg. Regiune administrativă în Suedia centrală, cu centrul în oraşul Gävle.Gavojdia. Comună în jud. Timiş, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează balast şi se află o fabrică de cauciuc. Satele compo-nente: Gavojdia, Jena, Lugojel, Sălbăgel.Gavorrano. Centru minier (pirită) în V Italiei peninsulare, în dreptul insulei Elba.Gavriel. Localitate în NV Etiopiei, la N de lacul Tana.Gavrilov-lam. Localitate situată la NE de Moscova (Rusia).

13

Gavrilov-Posad. Localitate situată lângă Moscova (Rusia).Gay. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul lacului Superior şi pe coasta E al peninsulei Keweenaw.Gaya. 1. Oraş în NE Indiei (Bihar), în Câmpia Gangelui, cu circa 300 000 loc. Centru industrial şi religios (este consid-erat oraş sfânt al budiştilor; are numeroase temple). 2. Oraş în SV Nigerului, pe flu-viul Niger, la graniţa cu Beninul, la SE de Niamey.Gayama. Localitate în NV Camerunului, la graniţa cu Nigeria.Gaylord. (gheilord). Localitate în S.U.A. (Michigan), la V de oraşul Alpena.Gaza (Ghazzah). 1. Făşie litorală situată pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de Peninsula Sinai şi la V de Israel. Are suprafaţa de 378 kmp şi aproape 700 000 loc. Oraşul principal este Gaza. Se cultivă plante mediteraneene. Are autonomie in-ternă în cadrul statului Israel. 2. Oraş, cen-trul autorităţii palestiniene din fâşia Gaza, cu circa 60 000 loc. A fost întemeiat în mileniul II î.e.n.Gaziantep. Oraş în Turcia asiatică, în apropiere de graniţa cu Siria, cu peste 600 000 loc. Vechiul nume a fost Aintab.Gazipaşa. Localitate în SSV Turciei, pe coasta Mării Mediterane, la SE de oraşul Antalya.Gazi Terriye. Cartier al oraşului Ankara (Turcia).Gazli. Localitate în partea centrală a Uzbekistanului, la NV de oraşul Buhara. Este centru minier (gaze naturale).Gazni. Localitate în E Afganistanului, la SV de Kabul.Găeşti. Oraş în jud. Dâmboviţa, pe inter-fluviul Argeş-Sabar, cu circa 20 000 loc. A fost menţionat în 1498; a fost reşedinţa jud. Dâmboviţa (sec. XVIII) şi a jud. Vlaşca (până în 1832). Aici se fabrică frigidere. Are în subordine comuna subur-bană Gura Foii. Găgeşti. Comună în jud. Vaslui, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Găgeşti, Giurcani, Peicani, Popeni, Tupilaţi.Găiceana. Comună în jud. Bacău, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează gazele natu-rale. Aici se află biserici vechi inclusiv una de lemn (1808). Satele componente: Găiceana, Arini, Huţu, Popeşti.

Găina. Culme muntoasă în S Munţilor Bi-hor, în zona de izvoare a Arieşului Mic, la S de vf. Cucurbăta Mare, formată din fliş marno-grezos. De sub Găina izvorăşte Crişu Alb. Altitudinea 1 486 m. Este renu-mită pentru târgurile anuale care au loc în iulie pe platoul dintre vf. Găina şi înălţimea numită "La Târg".Găiseni. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 5 400 loc. Aici se exploatează petrol şi gaze naturale. La Cărpenişu se află un conac (sec. XIX) iar în satele Căscioarele (1725) şi Găiseni (sec. XVI) biserici vechi. Satele componente: Găiseni, Cărpenişu, Căscioarele, Podu Popa Nae.Gălăneşti. Comună în jud. Suceava, pe râul Suceava, cu aproape 6 000 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente: Gălăneşti, Hurjueni, Voitinel.Gălăteni. Comună în jud. Teleorman, pe râul Claniţa, cu circa 3 400 loc. Aici se ex-ploatează petrol. La Gălăteni se află un conac (1900) şi două biserici (1844 şi 1852). Satele componente: Gălăteni, Băs-coveni, Grădişteanca.Gălăuţaş. Comună în jud. Harghita, pe Mureş, cu circa 3 000 loc. Aici se ex-ploatează balast şi se află un combinat de industrializare a lemnului. Tot aici se află o biserică de lemn (1791). Satele compo-nente: Gălăuţaş, Dealu Armanului, Gălăuţaş-Pirău, Nuţeni, Plopiş, Preluca, Toleşeni, Zăpodea.Gălbinaşi. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 800 loc. Satele componente: Gălbi-naşi, Bentu, Tăbărăşti.Găleşti. Comună în jud. Mureş, cu circa 3 000 loc. Aici se află o biserică (sec. XIV-XV) ca şi la Maiad (sec. XIV-XVIII); în satul Troiţa se află o biserică de lemn (sec. XIX). Satele componente: Găleşti, Adri-anu Mare, Adrianu Mic, Bedeni, Maiad, Troiţa.Găneasa. 1. Comună în jud. Olt, cu circa 4 000 loc. La Izvoru se află un conac (sec. XX) şi o biserică (1862). Satele compo-nente: Găneasa, Dranovăţu, Grădiştea, Izvoru, Oltişoru. 2. Comună în Sectorul Agricol Ilfov cu circa 4 000 loc. Satele componente: Găneasa, Cozieni, Moara Domnească, Piteasca, Şindriliţa.Găneşti. Comună în jud. Mureş, la conflu-enţa râului Belde cu Târnava Mică, cu circa 4 300 loc. La Găneşti se află un cas-

14

tel (sec. XVIII) şi o biserică romano-catolică (1806-1809) iar în satele Cuştel-nic (1780) şi Sub Pădure (1750) se găsesc biserici de lemn. Satele componente: Găneşti, Cuştelnic, Păucişoara, Sub Pă-dure.Gătaia. 1. Comună în jud. Timiş, pe Bârzava, cu aproape 8 000 loc. Aici se prelucrează lemnul. În satul Mânăstire se află o biserică din 1793-1794 a mănăstirii sârbeşti iar în satul Şemlacu Mic o biserică (sec. XV, cu picturi din 1730) a mănăstirii Săraca. Satele componente: Gătaia, Bere-cuţa, Birda, Butin, Mânăstire, Percosova, Sculia, Sângeorge, Şemlacu Mare, Şem-lacu Mic. 2. Câmpia Gătaiei. Câmpie a Câmpiei de Vest (Banato-Crişană), situată în S marii câmpii, în Banat.Găujani. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 3 000 loc. Satul Găujani este menţionat documentar din 1451. La Gău-jani (1856) şi la Pietrişu (1882) se găsesc biserici vechi. Satele componente: Gău-jani, Cetăţuia, Pietrişu.Găvanu-Burdea. Porţiune a Câmpiei Române cuprinsă între Olt şi Argeş şi fragmentată de văile râurilor Călmăţui, Vedea (cu afluentul Burdea), Teleorman, Glavacioc, Dâmbovnic şi Neajlov. Alti-tudinea medie este de 140 m. Este acoper-ită cu depozite loessoide a căror grosime variază între 5-12 m. Deţine numeroase crovuri. Denumirea a fost dată de G. Vâl-san.Gâda. Localitate în N Siberiei (Rusia), în Peninsula Gâdansk.Gâdan. v. Kolâma.Gâdansk. Peninsulă în N Rusiei (Siberia), spre Marea Kara, între Estuarul fluviului Obi şi al lui Enisei, respectiv între penin-sulele Iamal şi Taimâr. Gâlcescu (Câlcescu). Lac glaciar în ma-sivul Parâng, la altitudinea de 1 925 m. Are suprafaţa de 3 ha şi adâncimea max-imă de 9,3 m. Aici îşi are obârşia unul din-tre izvoarele Lotrului.Gâlgău. Comună în jud. Sălaj, cu circa 2 800 loc. Aici se exploatează calcarul. Tot în comună se află biserici de lemn, la Bârsău Mare (1690) şi Fodora (1817). Satele componente: Gâlgău, Bârsău Mare, Căpâlna, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Glod, Gura Vlădesei.

Gângiova. Comună în jud. Dolj, pe Jiu, cu aproape 3 000 loc. La Comoşteni se află o biserică din 1786 cu picturi murale interioare din 1789. Satele componente sunt: Gângiova şi Comoşteni.Gârbău. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 500 loc. Aici se exploatează nisipuri cuarţoase. Satele Gârbău (sec. XIX), Nădăşelu (XVIII-XIX) şi Turea (sec. XVII) au conace iar satele Corneşti (1725) şi Viştea (sec. XVI) deţin biserici romano-catolică şi respectiv reformată. Satele componente: Gârbău, Corneşti, Nădăşelu, Viştea, Turea.Gârbou. Comună în jud. Sălaj, cu circa 2 700 loc. Satul Solomon deţine un castel baroc (sec. XVIII şi o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente sunt: Gâr-bou, Bezdead, Călacea, Cernuc, Fabrica, Popteleac, Solomon. Gârbova. Comună în jud. Alba, cu circa 2 100 loc. Este centru viticol. Aici se află un castel (sec. XIX). Satele Reciu (1491) şi Cărpeniş (sec. XVIII) au biserică evanghe-lică şi respectiv ortodoxă. Satele compo-nente: Gârbova, Cărpiniş, Reciu.Gârbovi. Comună în jud. Ialomiţa, cu cca, 4 600 loc. Aici se exploatează gazele natu-rale. Satele componente: Gârbovi.Gârceni. Comună în jud. Vaslui, cu circa 2 200 loc. Satele din comună deţin biserici de lemn: Gârceni (1814), Dumbrăveni (sec. XVIII) şi Trohan (sec. XVIII). Satele componente: Gârceni, Dumbrăveni, Racova, Racoviţa, Slobozia, Slobozia, Trohan.Gârcina. Comună în jud. Neamţ, cu circa 4 400 loc. Aici se exploatează săruri de potasiu. Aici se află mănăstirea Gârcina. Satele Almaş şi Gârcina au biserici vechi. Satele componente: Gârcina, Almaş, Cue-jdiu.Gârcov. Comună în jud. Olt, pe Dunăre, cu circa 2 800 loc. Este comună suburbană a Corabiei. Aici se află o biserică din 1845. Satele componente: Gârcov, Ursa.Gârda de Sus. Comună în jud. Alba, pe cursul superior al Arieşului, cu circa 2 000 loc. Aici se află o biserică de lemn (1792, cu picturi interioare din 1804, refăcută în 1863). Satele componente: Gârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncuşii, Dobreşti, Gheţari, Gârda Seacă, Hanăşeşti,

15

Huzăreşti, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Plişti, Scoarţa, Suceşti, Snide.Gârla Mare. 1. Comună în jud. Mehed-inţi, cu circa 5 500 loc. Aici se află o bis-erică din 1838. Satele componente: Gârla Mare, Vrata. 2. Cultură din Epoca bronzu-lui (sec. XV-XIII î.e.n.) numită astfel după numele comunei în care a fost descoperită aşezarea eponimă. Gârleni. Comună în jud. Bacău, pe râul Bistriţa, cu circa 5 600 loc. Aici se află o hidrocentrală (23,6 MW) din anul 1965. Reşedinţa comunei este Gârlenii de Sus. Până în 1965 s-a numit Racila. Satele componente sunt: Gârlenii de Sus, Gâr-leni, Lespezi şi Şurina.Gârliciu. Comună în jud. Constanţa, pe dreapta braţului Dunărea Veche, cu circa 1 800 loc. Satul are o biserică din 1865. Satele componente: Gârliciu.Gârliţa. Liman fluviatil pe dreapta Dunării, în SV Dobrogei, în apropierea Bălţii Ialomiţei (braţul Ostrov), cu suprafaţa de 13,86 kmp. Adâncimea max-imă este de 1,70 m. Se practică pescuitul. Mai este cunoscut şi sub numele de Bugeac.Gârnic. Comună în jud. Caraş-Severin, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Gâr-nic, Padina Matei. Gâtine, Colinele. Regiune deluroasă (285 m) în V Franţei, la S de fluviul Loire.Gazzada. (gaţada). Localitate în N Italiei, la S de oraşul Varese şi la SE de lacul Varese.Gbarnga. Localitate în partea central-nordică a Liberiei, la NE de Monrovia. Gbelce. (gbelţe). Localitate în S Slovaciei, la SE de oraşul Nove Zámky.Gbely. Localitate în V Slovaciei, aproape de graniţa cu Cehia, la V de oraşul Senica.Gdansk. 1. Golf în S Mării Baltice, la ţăr-murile Poloniei şi Federaţiei Ruse, în care se varsă printr-o deltă fluviul Vistula. Ţăr-murile sunt cu lagune. Pătrunde în conti-nent pe 74 km şi are la gură lăţimea de 107 km şi adâncimea maximă de 110 m. 2. Oraş în N Poloniei, port la Golful cu acelaşi nume, având circa 500 000 loc. Deţine mari şantiere navale. A fost menţionat documentar în secolul al X-lea ca oraş polonez sub această denumire. Germanii îi spun Danzig.

Gdov. Localitate în NV Rusiei, pe malul NE al lacului Ciud, la SV de oraşul Sankt Petersburg.Gdów. (gdof). Localitate în SSE Poloniei, pe râul Raba (afluent al fluviului Vistula), la SE de oraşul Cracovia.Gdynia. Oraş în N Poloniei, port la Golful Gdansk, cu peste 250 000 loc. Renumit prin şantiere navale. Geaca. Comună în jud. Cluj, cu circa 1 700 loc. Aici se exploatează gazele natu-rale. Are un iaz declarat rezervaţie naturală pentru păsări de baltă. Satele componente: Geaca, Chiriş, Lacu, Legii, Puini, Sucu-tard.Gebeit. (ghebeit). Centru de exploatare a aurului în NE Sudanului.Gebeit Mines. (ghebeit mines). Localitate în NE Sudanului, la V de oraşul Dur-gunab.Gebel. (ghebel). v. Jebel, Jabal, Djebel.Gebel Abadab. (ghebel abadab). Vârf (1 596 m) în NE Sudanului, la SV de oraşul Gebeit.Gebel Asoteriba. (ghebel asoteriba). Vârf (2 216 m) în NE Sudanului, aproape de ţărmul Mării Roşii, la SV de oraşul Ha-laib.Gebel el-Ahmar. (ghebel el ahmar). Înălţime (120 m) situată la E de oraşul Cairo (Egipt).Gebel el-Muqattam. (ghebel el mu-catam). Culme (200 m) situată la ESE de capitala Egiptului, Cairo.Gebel el Sibai'i. (ghebel el sibai). Vârf (1 484 m) în ESE Egiptului, pe coasta Mării Roşii, la SV de localitatea El-Quseir.Gebel Erbab. (ghebel erbab). Vârf (1 547 m) în NE Sudanului, pe coasta Mării Roşii, la SE de oraşul Erkowit.Gebel et-Tih. (ghebel et-tih). Munte în SV peninsulei Sinai (Egipt).Gebel Faraid. (ghebel faraid). Vârf (1 363 m) în SE Egiptului, pe ţărmul Mării Roşii (golful Foul).Gebel Gharib. (ghebel garib). Vârf (1 751 m) în ENE Egiptului, aproape de gol-ful Suez, la NV de localitatea Gemsa.Gebel-Gurgei. (ghebel gurghei). Vârf (2 351 m) în V Sudanului în Munţii Darfur. Gebel Hamata. (ghebel hamata). Vârf (1 977 m) în SE Egiptului, la NV de locali-tatea Sikket Bender.

16

Gebel Hamoyet. (ghebel hamoiet). Vârf (2 780 m) în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la graniţa cu Eritrea, la SV de localitatea Karora.Gebel Igma. (ghebel igma). Munte în SSE peninsulei Sinai (Egipt).Gebel Katherina. (ghebel caterina). Vârf (2 637 m) în S peninsulei Sinai (Egipt).Gebel Nugrus. (ghebel nugrus). Vârf (1 505 m) în SE Egiptului, aproape de ţărmul Mării Roşii.Gebel Oda. (ghebel oda). Vârf (2 259 m) în NE Sudanului, la SV de localitatea Muhamad Qol.Gebel Rorra. (ghebel rora). Vârf (1 202 m) în NE Algeriei, la graniţa cu Tunisia.Gebel Shayib el Banat. (ghebel şaib el banat). Vârf (2 187 m) în E Egiptului, pe coasta Mării Roşii, la NV de oraşul Port Safaga.Gebel Usdum. (ghebel usdum). Centru de exploatare a sării în SE Israelului, la graniţa cu Iordania. Gebel-Uveinat. (ghebel uveinat). Vârf (1 934 m) în SV Egiptului, la graniţa cu Su-dan şi Libia.Gebel Yiallaq. (ghebel i ialac). Vârf (1 090 m) în N peninsulei Sinai (Egipt).Géberjén. (gheber ien). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), aflată pe râul Szamos (Someş), la E de oraşul Mátészalka.Gebze. ((ghebze). Localitate în NV Tur-ciei asiatice, pe ţărmul Mării Marmara, la V de oraşul Izmit.Geèa. (gecia). Localitate în SE Slovaciei, aproape de hotarul cu Ungaria, la SV de oraşul Trebišov.Gecemane. Parc situat la E de oraşul Ierusalim. Gecse. (ghece). Localitate în NV Ungariei (Veszprém), la NE de oraşul Pápa.Gedaref. Oraş în E Sudanului, la SE de oraşul Wad Medani.Gede. (ghede). Vârf (2 958 m) situat în V insulei Jawa (Indonezia), la S de oraşul Bogor.Géderlak. (ghederlac). Localitate în Un-garia (Bács-Kiskun), la NV de oraşul Kalocsa şi la SE de oraşul Paks.Gedinne. Localitate în SSE Belgiei, în apropierea graniţei cu Franţa, la NV de lo-calitate Graida.

Gediz (Hermos). (ghediz). 1. Râu (350 km) în V Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Egee. Trece prin oraşul Manisa, la N de oraşul Izmir. 2. Localitate în V Tur-ciei asiatice, pe cursul superior al râului cu acelaşi nume, la N de oraşul Uşak.Gedser. (ghedser). 1. Localitate în S in-sulei Falster (Danemarca). 2. Cap în S in-sulei Falster (Danemarca), în Marea Baltică, la S de localitatea cu acelaşi nume. Geel. Oraş în NE Belgiei, la SV de oraşul Mol.Geelen. (gheelen). Localitate în S Olan-dei, la NV de oraşul german Aachen. Geelong. (djilon). Oraş în SE Australiei (Victoria), la SV de Melbourne, port la Strâmtoarea Bass, cu circa 150 000 loc. Centru industrial.Geelvink. v. Irian, Golf.Geer. Râu în NE Belgiei, afluent al râului Meuse (Maas).Geertruidenberg. (gheertrui denberg). Localitate în S Olandei, la NE de oraşul Breda.Geesthacht. (gheeştact). Localitate în N Germaniei, pe fluviul Elba, la SE de oraşul Hamburg. Geetbets. (gheetbets). Localitate în NE Belgiei, pe râul Gete, la SV de oraşul Has-selt.Geffen. (ghefen). Localitate în Olanda, la NE de oraşul s'-Hertogenbosch.Gégény. (ghegheni). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), la SV de oraşul Kisvárda.Geh. (gheh). Localitate în SE Iranului, la NE de localitatea de pe ţărm Bir.Gehrden. (gherdăn). 1. Localitate aflată în Germania, la SV de oraşul Hannover. 2. Localitate în centrul Germaniei, la NV de oraşul Kassel.Geierspitze. (gaierspiţe). Vârf (2 858 m) în Austria, la SE de oraşul Innsbruck.Geilenkirchen. (ghailănchirchen). Locali-tate în V Germaniei, aproape de graniţa cu Olanda, la V de oraşul Köln.Geilo. (gheilo). Localitate în S Norvegiei, la E de oraşul Bergen.Geiranger. (gheirangher). Localitate în SV Norvegiei, la E de oraşul Alesund.Geiselhöring. (gaizălheoring). Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul Regens-burg.

17

Geisenhausen. (gaisănhausen). Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul Land-shut.Geising. (gaizing). Localitate în E Ger-maniei, la graniţa cu Cehia, la SSE de oraşul Dresden.Geisingen. (gaizingăn). Localitate în SV Germaniei, pe Dunăre, la ESE de oraşul Freiburg.Geislingen an der Steige. (ghaizlingăn an der ştaighă). Oraş în SSV Germaniei, la NV de oraşul Ulm.Geita. (gheita). Localitate în NV Tan-zaniei, la S de Lacul Victoria.Geithain. (gaiţain). Localitate în E Ger-maniei, între oraşele Leipzig (la NV) şi Chemnitze (la SE).Gejiu. Oraş în S Chinei (Yunnan), în Podişul Yunnan, cu circa 220 000 loc. Centru comercial şi industrial (cel mai centru de exploatarea şi prelucrarea cosi-torului, plumbului şi zincului din China).Gela. 1. Oraş în Italia (Sicilia), port la Marea Mediterană, cu aproape 100 000 loc. Este centru industrial, agricol şi staţi-une balneară. A fost întemeiat în 689 î.e.n. de greci. În 1230 aici a luat naştere locali-tatea Terranova care în 1927 şi-a luat nu-mele actual de Gela. 2. Golf al Mării Mediterane, în S Siciliei, unde se află şi oraşul cu acelaşi nume. Geladi. Oraş în E Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia.Gelahun. Localitate în Liberia, în NV ţării, aproape de hotarul cu Sierra Leone.Gelaïa. Peninsulă în NE Marocului, unde se află oraşul Melila (ce aparţine de Spania).Gelderland. (ghelderland). Regiune în NE Olandei, cu oraşele Arnhem şi Apelde-orn.Geldermalsen. Localitate în centrul Olan-dei, la SE de oraşul Utrecht.Geldern. (gheldern). Oraş în NV Ger-maniei, la NV de Duisburg.Geldrop. (gheldrop). Localitate aflată în SE Olandei, la ESE de oraşul Eindhoven.Geleen. (ghelen). Oraş în SE Olandei, la NV de oraşul Heerlen. v. şi Geleen-Sit-tard.Geleen-Sittard. Aglomeraţie urbană în SE Olandei, la NE de Maastricht, cu aproape 200 000 loc. Centru industrial.

Gelej. (gheleii). Localitate în NE Un-gariei, la S de oraşul Miskolc.Gelenau. (ghelenau). Localitate situată în E Germaniei, la S de oraşul Chemnitze.Gelendost. (ghelendost). Localitate aflată în VSV Turciei asiatice, între lacurile Hoyran (la NV) şi Beyşehir (la SE).Gelendzsik. (ghelendjic). Localitate în S Rusiei europene, pe ţărmul Mării Negre, la SE de oraşul Novorosiisk.Gelénes. (gheleneş). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), în apropierea graniţei cu Ucraina, la NE de localitatea Vásárosnamény.Gelfingen. (ghelfingăn). Localitate aflată în Elveţia, pe ţărmul NE al lacului Baldegg, la SV de oraşul Zürich.Gelib. (ghelib). Localitate în SE Somaliei, pe coasta Oceanului Indian, pe râul Sce-beli.Gelibolu. (ghelibolu). 1. Peninsulă (Tur-cia europeană) ce pătrunde între Strâm-toarea Dardanele şi Golful Saros. Aici se află localitatea cu acelaşi nume. 2. Locali-tate în Turcia europeană, la intrarea estică în Strâmtoarea Dardanele, în peninsula cu acelaşi nume.Gelidonya. (ghelidonia). Cap în SSV Tur-ciei asiatice, la SV de oraşul Antalya.Gellenháza. (ghelenhaza). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Za-laegerszeg.Gellért-hegy. (ghelert hegi). Vârf (235 m) lângă capitala Ungariei, Budapesta.Gelnhausen. (ghelhausen). Localitate în partea central-sudică a Germaniei, la NE de oraşul Frankfurt am Main.Gelnica. (gelniţa). Centru (în SE Slova-ciei) de exploatare a mercurului.Gelse. (ghelşe). Localitate în V Ungariei (Zala), la N de oraşul Nagykanizsa.Gelsenkirchen. (ghelzăn chirhăn). Oraş situat în N Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), la NE de Essen, cu circa 300 000 loc. Este cea mai mare centru car-bonifer din bazinul Ruhr. Are diferite in-dustrii.Gelsesziget. (ghelşe sighet). Localitate în V Ungariei (Zala), situată la N de oraşul Nagykanizsa.Gelterkinden. (ghelterchindăn). Locali-tate în NV Elveţiei, la SE de oraşul Basel.Gelting. (ghelting). Localitate în N Ger-maniei, în extremitatea NE a peninsulei

18

Iutlanda, pe ţărmul golfului Kiel (Marea Baltică), la E de oraşul Flensburg.Gemai. Localitate în N Sudanului, pe Nil, la graniţa cu Egiptul.Gembloux. Localitate în Belgia, la NV de oraşul Namur.Gemena. Localitate în NV statului R.D. Congo, la NV de fluviul Congo.Gemenc. (ghemenţ). Regiune naturală sit-uată pe Dunăre, în S Ungariei, în jud. Tolna, la SE de oraşul Szekszárd şi la NV de oraşul Baja.Gemenele. 1. Lac de origine glaciară sit-uat în Munţii Retezat, la altitudinea de 1 920 m. Suprafaţa atinge 2,48 ha, adâncimea maximă 5,3 m. 2. Comună în jud. Brăila, cu circa 2 000 loc. Satele com-ponente: Gemenele, Găvani.Gemer. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.Gemerská Horka. Localitate în S Slova-ciei, pe râul Sajo, la SV de oraşul Roz-nava.Gemerská Panica. (gemersca paniţa). Localitate în S Slovaciei, pe râul Sajo, aproape de graniţa cu Ungaria.Gemerská Ves. Localitate în S Slovaciei, la NE de oraşul Rimavska Sobota.Gemerske Dechtáre. (gemersche dectare). Localitate în S Slovaciei, la SSE de oraşul Rimavska Sobota.Gemersky Jablonec. (gemerschii iabloneţ). Localitate în S Slovaciei, pe râul Rima, la SSV de oraşul Rimavska Sobota.Gemert. (ghemert). Localitate în ESE Olandei, la N de oraşul Helmond.Gemiyani. Localitate în N Turciei, pe coasta Mării Negre, la jumătatea distanţei dintre oraşele Zonguldak (la SV) şi Sam-sun (la SE).Gemlik. Localitate în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Marmara, la N de oraşul Bursa.Gemona (Gemona del Friuli). Localitate în NE Italiei, pe râul Tagliamento, în Alpii Carnici.Gémozac. (jemozas). Localitate în V Franţei, pe ţărmul N al estuarului Gironde (Oceanul Atlantic), la SE de oraşul Rochefort.Gemsa. Localitate în E Egiptului, pe malul Mării Roşii, în dreptul capătului S al peninsulei Sinai.

Gemünd. (ghemiund). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.Gemünden. (ghemiunden). Localitate în partea central-sudică a Germaniei, pe râul Main, la NV de oraşul Würzberg.Gemzse. (ghemje). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), la SE de oraşul Kisvárda.Genah. Localitate în S.U.A. (Nevada).Genappe. Localitate în Belgia, pe râul Di-jle, la SSE de oraşul Bruxelles.Gencsapáti. (ghenci apati). Localitate în V Ungariei (Vas), la NV de oraşul Szom-bathely.Gendorf. (ghendorf). Centru minier (petrol şi gaze naturale) situat în SE Ger-maniei, aproape de graniţa cu Cehia.Gendringen. (ghendringăn). Localitate în E Olandei, la graniţa cu Germania, pe râul Ijssel, la SE de oraşul Arnhem.Genemuiden. (ghenemuiden). Localitate în Olanda, pe malul E al lacului Ijssel, la gura de vărsare al râului Ijssel.General Acha (General Achia). (general acia). Localitate în partea central-nordică a Argentinei, la NV de Bahia Blanca.General Alvear. 1. Localitate în V Argen-tinei, pe râul Atuel (subafluent al râului Rio Colorado), la SE de oraşul San Rafael. 2. Localitate în E Argentinei, la SV de oraşul Buenos Aires. General Belgrano. Strâmtoare marină în Antarctica, între continent şi Insula Filch-ner (Marea Weddell).General Belgrano II. Staţiune de cercetări din Antarctica (aparţine de Ar-gentina), situată în NV continentului, la Marea Weddell.General Carneiro. Localitate în Brazilia, pe râul Araguaia, în regiunea Mato Grosso.General Conesa. Localitate în ESE Ar-gentinei, pe Rio Negro, la SV de oraşul Bahia Blanca.General Correra. Lac în S statelor Chile şi Argentina, în Munţii Anzi.General Gelly. (general geli). Localitate în E Argentinei, pe râul Medio (afluent al fluviului Parana), la NV de oraşul Pergamino.General Guido. Localitate în E Argen-tinei, la S de oraşul La Plata.General Kolev. Localitate în NE Bulgar-iei, la NE de oraşul Tolbuhin.

19

General La Madrid. Localitate în E Ar-gentinei, la NE de oraşul Bahia Balnca.General Las Heras. Localitate în E Ar-gentinei, la SV de capitala Buenos Aires.General Madariaga. Localitate în E Ar-gentinei, pe coasta Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Mar del Plata.General M. M. de Güemes. Localitate în NV Argentinei, la NE de oraşul Salta.General-Nikolajevo. (general nico-laievo). Localitate în centrul Bulgariei, la NE de oraşul Plovdiv.General Pico. Localitate în E Argentinei, la NE de oraşul Santa Rosa.General Pinedo. Localitate în NE Argen-tinei, la V de oraşul Resistencia.General Pinto. Localitate în E Argentinei, la V de oraşul Junin.General Roca. Localitate în Argentina, pe Rio Negro, la ESE de oraşul Neuquén.General San Martin. Oraş în E Argen-tinei, la NV de capitala Buenos Aires.General Santos. 1. Oraş în SV insulei Mindanao (Filipine). 2. Localitate în E Mexicului, la SV de oraşul Tampico.General-Tosevo. Localitate în NE Bulgar-iei, la NE de oraşul Tolbuhin.General Villegas. Localitate în centrul Argentinei, la VSV de oraşul Chivilcoy şi de oraşul Junin.Generosa. Vârf (1 701 m) în Alpi, la V de Lacul Como.Genesee. Râu (231,6 km) în NE S.U.A., pe teritoriul statului New York, cu vărsare în lacul Ontario.Geneseo. Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la SE de oraşul Davenport.Geneva (Geneve-jenev, Genf). 1. Lac în Munţii Alpi (în N Alpilor Savoiei), situat în valea glaciară a Ronului (la altitudinea de 375 m), la graniţa Elveţia-Franţa. Suprafaţa atinge 581 kmp, adâncimea maximă 309 m, lungimea 70 km. Ţăr-murile sale sunt înalte şi abrupte. Clima blândă. Pe malurile sale se găsesc oraşele: Geneva şi Lausanne şi staţiunile clima-terice: Montreux, Évian-les-Bains, Vevey. Se mai numeşte Léman sau Genfer See. Este navigabil. 2. Canton situat în SE Elveţiei, cu suprafaţa de 282 kmp şi cu circa 400 000 loc. Centrul administrativ este Geneva. 3. Oraş în Elveţia, pe ţărmul de SE al lacului cu acelaşi nume, centru administrativ al cantonului Geneva, cu

aproape 200 000 loc. Important centru bancar, industrial şi turistic. Oraş impor-tant constituind sediul unor organizaţii in-ternaţionale şi organisme ONU (Crucea Roşie, OMS, OMM etc.). Este centru al protestantismului şi ecumenismului mon-dial. 4. Localitate în S.U.A. (Nebraska), la SV de oraşul Lincoln. 5. Localitate în S.U.A. (New York), la S de lacul Ontario şi la SE de oraşul Rochester. 6. Localitate în S.U.A. (Ohio), pe malul lacului Erie, la ENE de oraşul Cleveland.Geneve. (genev). Centru siderurgic aflat în S.U.A. (Utah), lângă oraşul Provo.Genevre. Pas în Alpi, între Italia şi Franţa, la SV de Torino.Gengenbach. (ghenghenbac). Localitate în SV Germaniei, la SE de oraşul francez Strasbourgh.Genil. (henil). Râu (220 km lungime, 8 700 kmp suprafaţa bazinului) în S Spaniei, afluent al fluviului Guadalquivir, în aval de Cordoba. Are lungimea de 358 km. Izvorăşte din masivul Sierra Nevada, de sub vârful Mulhacén, de la altitudinea de 2 900 m. Trece prin oraşele Granada şi Écija.Génissiat. (jenisia). Hidrocentrală în SE Franţei, pe Rhône, la N de oraşul Greno-ble.Genk. (henc). Oraş aflat în NE Belgiei (Limbourg), cu circa 70 000 loc. Centru de exploatare a huilei şi gazelor naturale şi oraş industrial.Gennargentu, Munţi. Munţi în partea central-estică a Insulei Sardinia, cu alti-tudinea maximă de 1 834 m.Gennebreck. (ghenebrec). Localitate în regiunea Ruhr (Germania), la N de oraşul Wuppertal.Gennep. Localitate înESE Olandei, pe râul Maas, în apropierea graniţei cu Ger-mania, la SE de oraşul Nijmegen.Gennes. (jenn). Localitate în NV Franţei, pe fluviul Loire, la SE de oraşul Angers.Gennevilliers. (jenevilie). Localitate în Franţa, încorporată Parisului.Genoa. 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Rockford şi la NV de oraşul Chicago. 2. Centru industrial (cen-trală nucleară) în S.U.A. (Wisconsin), la SE de oraşul Minneapolis, pe fluviul Mis-sissippi. 3. v. Genova.

20

Genova. 1. Golf al Mării Ligurice pe ţăr-mul de NV al Italiei, între Imperia şi La Spezia, pe o lungime de 145 km, care pătrunde în uscat pe 30 km. Adâncimea maximă este de 1 500 m. Ţărmurile sunt stâncoase şi abrupte. Salinitatea ajunge la 36,5‰. 2. Oraş în NV Italiei (Liguria), cel mai mare port al ţării, situat în golful omonim. Populaţia depăşeşte 800 000 loc. Important centru istoric şi industrial. În Italia se numeşte Genoa.Genovesa. Insulă din Arhipelagul Galapa-gos (Ecuador) din Oceanul Pacific. Genshagen. (ghenşhagăn). Localitate în Germania, la S de capitala Berlin.Gent (hent) (Gant-ga). Oraş în NV Bel-giei, al treilea port al ţării, situat la joncţi-unea canalului Leie cu fluviul Schelde. Are peste 230 000 loc. Centru industrial. Din 1830 aparţine de Belgia. Se mai nu-meşte Gand.Gentbrugge. (ghentbrughe). Localitate în NV Belgiei, la E de oraşul Gent, pe râul Schelde.Genteng. Cap geografic în SV Insulei Djawa (Jawa), în Oceanul Indian.Genterovci. (genterovţ). Localitate aflată în Slovenia, la graniţa cu Ungaria, la SE de localitatea Murska Sobota.Genthin. (ghentin). Localitate în ENE Germaniei, la V de oraşul Brandenburg.Gentilly. (jentilii). Cartier al oraşului Paris (Franţa).Gentofte. Cartier al oraşului Copenhaga (Danemarca).Genucla. Aşezare dacă, reşedinţa regelui get Zyraxes, situată în Dobrogea, dar nelo-calizată încă.Genyicesk. (genicesc). Localitate în S Ucrainei, pe ţărmul V al Mării Azov, la SV de oraşul Melitopol.Genzano. Localitate în V Italiei, la SSE de oraşul Roma.Genzano di Lucania. Localitate în SE Italiei peninsulare, la SV de oraşul Adria.Geoagiu. 1. Comună în jud. Hunedoara, cu peste 6 000 loc. Aici se exploatează calcar şi travertin. A fost la origine o aşezare geto-dacă, apoi romană (Germis-ara). Aici a fost o mănăstire (sec. XV-XVI) arsă de austrieci (1761). Satele com-ponente sunt: Geoagiu, Aurel Vlaicu, Băcîia, Bozeş, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni,

Rengheţ, Văleni. 2. Râu care trece prin lo-calitatea respectivă. Izvorăşte din Munţii Metaliferi, fiind afluent al Muresşului.Geoagiu-Băi. Sat în comuna Geoagiu, din jud. Hunedoara, staţiune balneoclimaterică cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5oC).Geografului, Golf. Golf în SV Australiei (Oceanul Indian), la SV de Perth. Geokcsai. (geoc ciai). Localitate în Azer-baidjan, la SE de lacul Mingecsaur.Geok-Tepe. Localitate în SV Turk-menistanului, la NV de oraşul Ashabad.Georg. (gheorg). Insulă din Arhipelagul Franz Josef (Rusia) din Oceanul Arctic.George. (giorgi). 1. Localitate în S Re-publicii Africa de Sud, pe coasta oceanică, la jumătatea distanţei dintre oraşele Cape Town (la V) şi Port Elizabeth (la E). 2. Râu (587 km) în NE peninsulei Labrador (Canada), cu vărsare în golful Ungava (Oceanul Atlantic). 3. Insulă ce face parte din arhipelagul Falkland (Marea Britanie) din Oceanul Atlantic. 4. Lac în NE S.U.A. (în statul New York), la SV de lacul Champlain.George Bryan. Ţărm al Antarcticii, spre Marea Bellinghausen (Oceanul Pacific).George Enescu. Comună în jud. Botoşani, cu circa 3 600 loc. Până în 1955 s-a numit Liveni-Vârnav. Aici se află un muzeu memorial "G. Enescu". Reşedinţa comunei este satul Dumeni. Satele compo-nente: Dumeni, Arborea, George Enescu, Popeni, Stânca.George's River. (giorgis rivăr). Râu în Australia care se varsă în Marea Tasmaniei (Oceanul Pacific), la SE de oraşul Sydney.Georgetown. (giorgitaun). 1. Capitala Guyanei, port la Oceanul Atlantic, cu circa 200 000 loc. Este capitală din 1966 a stat-ului independent Guyana. 2. Centrul ad-ministrativ al Arhipelagului Cayman, în Insula Grand Cayman (Marea Caraibilor), cu circa 15 000 loc. 3. Localitate minieră (aur) în NE Australiei, la V de oraşul Townsville. 4. v. Pinang (Penang). 5. Cartier al oraşului Washington (S.U.A.). 6. Localitate în S.U.A. (Delaware), în E peninsulei Delaware, la NE de oraşul Sal-isbury. 7. Localitate în S.U.A. (Illinois), la S de oraşul Danville. 8. Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cincinatti. 9. Localitate în ESE S.U.A. (Carolina de

21

Sud), pe coasta Oceanului Atlantic, la gura de vărsare a râului Pee Dee, la NE de oraşul Charleston. 10. Localitate aflată în S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Austin.Georgia. 1. Republica Georgia (Sakartvelos Republikis). Stat în partea SV a Asiei (în Munţii Caucaz), cu ieşire la Marea Neagră. Suprafaţa atinge 69 700 kmp iar numărul locuitorilor depăşeşte 5,5 milioane loc. Capitala Tbilisi. I se mai spune Gruzia. 2. Stat în SE S.U.A., cu suprafaţa de 152 600 kmp şi cu circa 7 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul Atlanta. Georgia de Sud (South Georgia). Insulă în S Oceanului Atlantic, la 1 800 km E de Ţara de Foc, dependentă de Marea Bri-tanie (din 1985). Suprafaţa măsoară 3 600 kmp. Aici se află o staţiune de supraveg-here antarctică britanică. Singura sa aşezare este Grytviken. Ţărmurile sunt crestate de fiorduri. Relieful este muntos (2 934 m altitudinea maximă în vf. Paget). Clima este subantarctică oceanică iar flora şi fauna subpolară.Georgian. Golf al lacului Huron situat în NE acestui lac, pe teritoriul Canadei. Legătura se face prin canalul Lucas.Georgijevskaia. (gheorghii ievscaia). Lo-calitate în N Rusiei europene, la NV de oraşul Kotlas.Georgijevskoie. (gheorghii ievscoie). Lo-calitate în Rusia europeană, la V de oraşul Kirov.Georgina. (giorgina). Râu (643,7 km) de tip creek în partea central-estică a Aus-traliei, afluent al creek-ului Warburton, care se varsă în lacul Eyre.Georgsdorf. (gheorgsdorf). Localitate în NV Germaniei, la N de oraşul Nordhon.Georgsheil. Localitate în NV Germaniei, la NE de oraşul Emden.Georgswerder. (gheorgsverder). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Georg von Neumayer. (ghiorg fon noimaier). Staţiune de cercetări antarctice în Antarctica pe ţărmul Mării Weddel (Oceanul Atlantic). Gera. (ghera). 1. Oraş în E Germaniei (Turingia), pe râul Elster, cu circa 130 000 loc. Centru industrial. 2. Râu în centrul Germaniei, subafluent al râului Saale. Trece prin oraşul Erfurt. 3. (gera). Locali-

tate în N Italiei, pe malul N al lacului Como.Geraardsbergen (Grammont). Localitate în V Belgiei, pe râul Dender, la SV de oraşul Bruxelles.Geraldton. (geraldton). 1. Localitate în V Australiei, pe ţărmul Oceanul Indian, la N de oraşul Perth. 2. Localitate în S Canadei, la N de lacul Superior, la NV de oraşul Timmins şi la E de lacul Nipigon.Geral, Munţi. (geral). Munţi în SE Braziliei, cu altitudinea maximă de 1 550 m.Gerardmer. (jerardmer). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Strasbourg.Geras. (gheras). Localitate în NE Aus-triei, aproape de graniţa cu Cehia, la NV de localitatea Pulkau.Gerasdorf. (gherasdorf). Localitate în Austria, la NE de capitala Viena.Gerca. (gherţa). Localitate în Ucraina, la graniţa cu România, la SE de oraşul Cer-novţi (Cernăuţi).Gérce. (gherţe). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Sárvár.Gercüş. Localitate în SE Turciei, la NE de oraşul Mardin şi la SV de lacul Van.Gerde. (gherde). Localitate în SV Un-gariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.Gerébitelep. Cartier al oraşului Debrecen (Ungaria).Gerecse. (gherece). Munte în NNV Un-gariei, la NV de Budapesta, între oraşul Tatabánya la S şi Dunăre la N, parte com-ponentă a Munţilor Dunazug.Gerede. Localitate în NNV Turciei, pe râul Filyos, la NV de oraşul Ankara şi la SE de oraşul Zonguldak.Gerence. (gherenţe). Râu (57,1 km) în NV Ungariei, afluent al râului Marcal (la rându-i afluent al rîului Rába). Izvorăşte din Munţii Bakony. Gerendás. (gherendaş). Localitate în SE Ungariei (Békés), la SV de oraşul Békésc-saba şi la NE de oraşul Orosháza.Gerényes. (gherenieş). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la NV de oraşele Pécs şi Komló şi la SE de oraşul Dombóvár.Geresdi, Dealuri. (ghereşdi). Dealuri în SSV Ungariei, la E de Munţii Mecsek.Geresdlak. (ghereşdloc). Localitate aflată în SSV Ungariei (Baranya), la E de oraşul Pécs.

22

Gérgal. Localitate în SE Spaniei, la SE de oraşul Granada şi la NV de oraşul Alme-ria.Gergely-hegy. (gherghei hegi). Vârf (784 m) în Munţii Zemplény din NE Ungariei.Geringswalde. (gheringsvalde). Locali-tate în E Germaniei, situată la NNV de oraşul Chemnitz.Gerje. (gher ie). Subafluent al râului Tisa, la S de oraşul Szolnok. Gerjen. (gher ien). Localitate în Ungaria (Tolna), pe Dunăre, la SV de oraşul Kalocsa.Gerkesklooster. (gherches closter). Cen-tru minier (petrol) situat în NE Olandei.Gerla. (gherla). Localitate în SE Ungariei (Békés), la NV de oraşul Gyula şi la ENE de oraşul Békéscsaba.Gerlach. Localitate în S.U.A. (Califor-nia), la NE de oraşul Reno.Gerlachov. (gherlahov). Localitate în Slo-vacia, la baza SSE a Munţilor Tatra şi a vârfului Gerlochovca.Gerlachovka (Gerlachovský štit). (gher-lahovca). Cel mai înalt vârf din Carpaţi (Tatra Înaltă), în Slovacia, cu altitudinea de 2 655 m. Prezintă urme glaciare. Con-stituie un important obiectiv turistic.Gerliswil. Localitate în Elveţia, la NV de oraşul Luzern şi de lacul Vierwaldstätt.Gerlogubi. Localitate în SE Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia.Gerlos. (gherlos). 1. Localitate în Austria, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Innsburck. 2. Râu situat în SSV Austriei, subafluent al râului Inn. 3. Pas (1 507 m) ce face legătura între văile Gerlos (cu scurgere spre V) şi Salzack (cu scurgere spre E).Gerloswerk. (gherlosverk). Localitate în V Austriei, cu hidrocentrală pe râul Ziller (afluent al Innului), la SE de Innsbruck. Germal. Localitate în în Somaliei, pe ţăr-mul Oceanului Indian, la S de Capul Guardafui. Germani. Localitate în Albania, la NNE de oraşul Tirana.Germania, Republica Federală (Bun-desrepublik Deutschland). Stat în partea central-nordică a Europei, situat între Marea Nordului, Marea Baltică (în N) şi Munţii Alpi (în S); suprafaţa atinge 356 800 kmp iar populaţia depăşeşte 80 mil-ioane loc. Capitala este Berlin.

Germersheim. (ghermerşaim). Localitate în SV Germaniei, pe Rin, la N de oraşul Karlsruhe.Germisara. Aşezare civilă romană din Dacia Superior, dezvoltată ca staţiune bal-neară (datorită apelor termale) şi care a luat naştere dintr-o mai veche aşezare dacică. Astăzi este Geoagiu-Băi (jud. Hunedoara).Germiston. (germistăn). Oraş în Africa de Sud (Transvaal) în aglomeraţia Johannes-burg, cu peste 120 000 loc. Centru indus-trial (exploatarea şi prelucrarea de aur). Gern. (ghern). Cartier al oraşului München (Germania).Gernsheim. (gernşaim). Localitate în Germania, pe Rin, la N de oraşul Mannheim.Gerola Alta. Localitate în N Italiei, la E de lacul Como.Gerolstein. (gherolştain). Localitate în VNV Germaniei, în Munţii Eifel, pe râul Kyll (afluent al râului Mosel). Gerolzhofen. (gherolţofăn). Localitate în partea central-sudică a Germaniei, la NV de oraşul Nürnberg.Gerona. (herona). Oraş în NE Spaniei (Catalonia), cu peste 70 000 loc. Centru industrial (prelucrarea plutei).Gerosa. Localitate în N Italiei, la ESE de oraşul Lecco şi de lacul Como.Gérouville. (jeruvil). Localitate în SE Belgiei, la SV de oraşul Arlon.Gerovica. (geroviţa). Localitate în SE peninsulei Istria (Croaţia), pe ţărmul Mării Adriatice.Gerovo. Localitate în NV Croaţiei, la NE de oraşul Rijeka.Gerra. Localitate în SSE Elveţiei, pe malul NE al lacului Maggiore.Gerri de la Sal. Centru minier (sare) sit-uat în NE Spaniei, aproape de graniţa cu Andorra.Gerrild. Localitate în ENE peninsulei Iut-landa, pe ţărmul strâmtorii Kattegat.Gers. (jer). 1. Râu (178 km) în SV Franţei, afluent al fluviului Garonne. Izvorăşte din Munţii Pirinei şi se varsă în fluviu în dreptul localităţii Agen. 2. De-partament în SV Franţei, cu centrul la Auch.Gersau. (ghersau). Localitate în centrul Elveţiei, pe malul ENE al lacului Vier-waldstätt.

23

Gersdorf. (ghersdorf). 1. Localitate în E Germaniei, la SV de oraşul Chemnitz. 2. Localitate în E Germaniei, la N de oraşul Chemnitz şi la V de oraşul Döbeln.Gersdorf bei Güssing. (ghersdorf bai ghiusing). Localitate în E Austriei, aproape de graniţa cu Ungaria.Gersekarát. (gherşecarat). Localitate în V Ungariei (Vas), la NV de oraşul Za-laegerszeg şi la ESE de localitatea Kör-mend.Gersfeld. (ghersfeld). Localitate în centrul Germaniei, pe râul Fulda, la SE de oraşul Fulda.Gersoppa (Jog). 1. Cascadă în SV Indiei (Karnataka) în Munţii Gaţii de Vest, pe râul Sharavati, având înălţimea de 252 m (cea mai mare din Asia). 2. Localitate în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la NV de oraşul Mangalore.Gersthof. (gherştof). Cartier al oraşului Viena (Austria).Gerstungen. (gherstunghăn). Oraş în cen-trul Germaniei, situat la SV de oraşul Eisenach.Gerswalde. (ghersvalde). Localitate în NE Germaniei, la NE de oraşul Berlin.Gerthe. (gherte). Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la V de oraşul Dort-mund.Gertop. (ghertop). Localitate în Republica Moldova, la SV de capitala Chişinău.Gerufa. Localitate în NE statului Botswana, la graniţa cu statul Zimbabwe.Gerze. 1. Localitate în Tibet (China). 2. Localitate în N Turciei, la golful Sinop (Marea Neagră).Gerzen. (gherzen). Localitate în SE Ger-maniei, pe râul Vils (afluent al Dunării), la E de oraşul Landshut.Gesäuse. Regiune în N Austriei, prin care trece Dunărea.Gescher. (gherşer). Localitate în V Ger-maniei, pe râul Berkel, la NV de oraşul Marl.Geseke. Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Paderbon.Geser. Localitate în insula Seram Laut (Indonezia), insulă situată la SE de insula Seram.Gessertshausen. (ghesertshausen). Local-itate în S Germaniei, la VSV de oraşul Augsburg.

Geszt. (ghest). Localitate în ESE Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la NE de localitatea Sarkad şi la NV de oraşul românesc Salonta.Gesztely. (ghest hei). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la E de oraşul Miskolc.Gesztenyés-tetõ. (ghestenieş teteo). Vârf (254 m) în V Ungariei, în Munţii Vas.Geszteréd. (ghesteried). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), situat la NE de oraşul Debrecen şi la SE de oraşul Nyiregyháza.Getafe. Oraş în Spania, la SE de capitala Madrid. Gete. (ghete). 1. Vârf (457 m) în Ungaria, în Munţii Dunazug, în NNV ţării. 2. Râu în NNE Olandei, afluent al râului Demer în care se varsă la V de oraşul Hasselt.Gettorf. (ghetorf). Localitate în N Ger-maniei, în E peninsulei Iutlanda, la NV de oraşul Kiel.Gettysburg. (ghetizborg). Oraş în NE S.U.A. (Pennsylvania), cu circa 10 000 loc. Aici se exploatează fier şi granit. Aici a avut loc o bătălie între nordişti şi sudişti în timpul Războiului de Secesiune (iulie 1863).Gétye. (ghetie). Localitate în NV Ungariei (Zala), la SE de oraşul Zalaegerszeg şi la NV de lacul Balaton şi de oraşul Keszthely.Getz. (gheţ). Gheţar în V Antarcticii, în Oceanul Pacific, în golful Wrigley.Gevaş. (ghevaş). Localitate în SE Turciei, pe malul S al lacului Van.Gevelsberg. (ghevelsberg). Oraş în Ger-mania, în regiunea Ruhr, pe râul Ennepe, la SE de oraşul Bochum, la NE de oraşul Wuppertal şi la SV de oraşul Hagen.Gevgelija. (ghevghelia). Localitate în SE Macedoniei, pe Vardar, la graniţa cu Gre-cia.Gex. Localitate în E Franţei, la V de lacul Geneva şi la NV de oraşul elveţian Geneva.Geyer. (gaier). Localitate în E Germaniei, la S de oraşul Chemnitz.Geyersberg. (gaiersberg). Vârf (585 m) în Munţii Spessart din Germania, munţi situaţi la E de oraşul Frakfurt am Main.Geyve. (gheive). Localitate în NV Turciei asiatice, la SV de oraşul Adapazari.

24

Geziret-el-Dahab. (gheziret el dahab). In-sulă în fluviul Nil, parte componentă a oraşului Cairo (Egipt).Gföhl. (gfeol). Localitate în NE Austriei, la NV de oraşul Viena şi la N de fluviul Dunărea.Ghabeish. (gabeiş). Localitate în V Su-danului, la SV de oraşul En-Nahud. Ghadames. Localitate situată în NV Li-biei (Africa), aproape de graniţa cu Alge-ria şi cu Tunisia.Ghadir el-Haj. (gadir el hai). Localitate în SV Iordaniei, la SE de oraşul Ma'an.Ghafsai. Localitate în NV Marocului, la SE de oraşul Ouezzane.Ghaggar. Râu în NV Indiei, afluent al râul Sutlej. Trece prin oraşul Sirsa.Ghaghara. v. Ghaghra.Ghaghra (Ghaghara, Ghagra, sau Gha-gara). Râu în China, Nepal şi India, aflu-ent stâng al Gangelui, cu lungimea de 1 022 km. Izvorăşte din S Podişului Tibet sub numele de Karnali, de la altitudinea de 5 500 m, şi se varsă în Gange, amonte de Patna. Este navigabil; este considerat râu sacru. Vechiul nume este Gogra.Ghaidat al-Mahra. Localitate în SE Yemenului, pe coasta Oceanului Indian, la NE de oraşul Tabut.Ghail. 1. Localitate în N Yemenului, la NE de capitala Sanaa. 2. Localitate în cen-trul Arabiei Saudite, la SSV de capitala ţării.Ghana, Republica (Republic of Ghana). Stat în V Africii, cu ieşire la Golful Guineii. Suprafaţa este de 238 500 kmp şi are aproape 16 milioane loc. Capitala Ac-cra.Gharb. Regiune în NV Marocului, strâbă-tută de râul Sebou, la NE de oraşul Knitra.Gharbiya. (garbii ia). Regiune în N Egip-tului, în delta fluviului Nil.Gharbïya. (garbii ia). Deşert în N Egiptu-lui, la VSV de delta fluviului Nil.Ghardaia. Oraş în Algeria, în grupul oazelor Mzab din N Saharei Algeriene; are circa 90 000 loc. Aproape de oraş se ex-ploatează gazele naturale (Hassi R'Mel). A fost întemeiat în 1053.Gharfa. (garfa). Localitate în India, la SE de oraşul Calcutta.Gharghara. Localitate în centrul Afgan-istanului, la NE de oraşul Ghor.

Gharo. Localitate în S Pakistanului, la ESE de oraşul Karachi.Ghat. Grup de oaze în Sahara Centrală, la poalele Munţilor Tassili (SV Libiei), aproape de graniţa cu Algeria. Are circa 8 000 loc. Este nod de drumuri caravaniene transsahariene.Ghatal. (gatal). Localitate în NE Indiei, la VNV de oraşul Calcutta.Ghatghat. (gatgat). Localitate în centrul Arabiei Saudite, la V de capitala statului.Ghawar. (gavar). Câmp petrolier, cel mai mare câmp petrolier din lume, în E Ara-biei Saudite, aproape de Golful Persic. Are lungimea de 240 km şi 35 km lăţime. A fost descoperit în 1948, cu rezerve de aproximativ 5 mild. tone petrol. Este legat prin conducte de porturile Ras Tanura şi Yenbo.Ghazalet el-Khis. (gazalet el chis). Local-itate în N Egiptului, în delta Nilului, la ESE de oraşul Ez-Zagazig.Ghazaouet. (gazaouet). Oraş în NV Al-geriei, situat pe ţărmul Mării Mediterane, aproape de graniţa cu Maroc.Ghaziabad. (gaziabad). Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), în aglomeraţia Delhi, cu peste 530 000 loc. Este centru industrial (electrotehnică, prelucrarea metalelor).Ghazipur. (gazipur). Oraş în NNE Indiei, pe râul Jumna (afluent al Gangelui), la NE de oraşul Vanarasi.Ghazir. (gazir). Localitate în NV Libanu-lui, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de capitala Beirut.Ghazni. v. Gazni. Gheena. (în ebraică: ge-Hinnom "Valea lui Hinnom; în greacă: geena). Vale situ-ată în S Ierusalimului, unde erau sacrificaţi copii, prin ardere, ca jertfă adusă zeului Moloh.Ghelari. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează minereuri de fier. La Ghelari (sec. XVIII) şi la Ruda (1653) se află biserici vechi. Satele componente sunt: Ghelari, Govăj-dia, Plop, Ruda.Ghelinţa. Comună în jud. Covasna, cu circa 4 600 loc. Aici se află o păstrăvărie şi se exploatează petrol. Tot aici se află o biserică gotică (sec. XIII, restaurată în 1972). Satele componente sunt: Ghelinţa, Harale.

25

Gheorghe Doja. 1. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 2 800 loc. Satele compo-nente: Gheorghe Doja. 2. Comună în jud. Mureş, cu circa 2 500 loc. Aici se află o biserică reformată (1815). Satele compo-nente: Gheorghe Doja, Ilieni, Leordeni, Satu Nou, Tirimia.Gheorghe Gheorghiu-Dej. v. Oneşti.Gheorghe Lazăr. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 2 400 loc. Satele compo-nente: Gheorghe Lazăr.Gheorgheni. Oraş în jud. Harghita, în De-presiunea Giurgeu, cu peste 20 000 loc. Atestat documentar în 1333, a fost declarat oraş în 1905. Centru industrial.Gheorghievsk. (gheorghievsc). Localitate industrială (construcţii de maşini) în S Rusiei, la NV de Groznâi şi la SE de Stavropol.Gherăeşti. Comună în jud. Neamţ, pe Moldova, cu circa 6 400 loc. Aici se ex-ploatează balast şi se află o biserică din 1809. Satele componente: Gherăeşti, Gherăeştii Noi, Teţcani.Gherăseni. Comună în jud. Buzău, cu circa 3 800 loc. Aici se află o biserică din 1839-1840, refăcută în 1868. Satele com-ponente: Gherăseni, Sudiţi.Gherceşti. Comună în jud. Dolj, pe râul Teslui, cu circa 1 800 loc. Aici se ex-ploatează petrol. Satele Gherceşti (1827), Ungureni (1875) şi Gârleşti (1845) deţin biserici vechi. Satele componente sunt: Gherceşti, Gârleşti, Luncşoru, Ungureni, Ungurenii Mici.Ghergheasa. Comună în jud. Buzău, cu circa 2 500 loc. Aici se exploatează gaze naturale. Tot aici s-a efectuat cel mai adânc foraj din România (6 800 m). Satele componente: Ghergheasa, Sălcioara.Ghergheleu. Deal (785 m) situat în E Podişului Târnavelor, cu direcţia NV-SE, între râurile Paloş şi Archita, la N de Ru-pea, alcătuit din gresii sarmaţiene.Gherceşti. Comună în jud. Vaslui, cu circa 2 600 loc. Aici se află o biserică de lemn (1743). Satele componente sunt: Ghergheşti, Chetrosu, Corodeşti, Dragomăneşti, Drăxeni, Lazu, Lunca, Soci, Valea Lupului.Gherghiţa. Comună în jud. Prahova, pe râul Prahova, cu circa 4 000 loc. A fost amintit ca târg în 1534. La Gherghiţa se află biserici vechi (1641 şi respectiv 1705)

iar la Ungureni o biserică de lemn (1790-1791). Satele componente sunt: Gherghiţa, Fânari, Independenţa, Malamuc, Olari, Olarii Vechi, Ungureni.Gherla. Oraş în jud. Cluj, în Podişul Someşan, pe râul Someşu Mic, cu circa 26 000 loc. Are o termocentrală şi diferite in-dustrii. Este menţionat documentar în 1291 iar ca oraş în 1510. A mai fost denu-mit Armenopolis de către armenii stabiliţi aici în secolul al XVII-lea. Aici se află şi o închisoare.Gherlachovka. v. Gerlachovka.Gherţa Mică. Comună în jud. Satu Mare, cu circa 3 000 loc. Aici se exploatează an-dezit şi tot aici se află o biserică (1873). Satele componente: Gherţa Mică. Gheţarul de la Barsa. Peşteră situată în Munţii Bihor, într-o depresiune închisă (Groapa de la Barsa) din complexul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului, la 1 100 m alti-tudine. Are 2 750 m lungime. Este consti-tuită dintr-o galerie principală (întreruptă de mai multe săli, cascade şi hornuri) şi câteva galerii colaterale. Păstrează un strat permanent de gheaţă, gros de 50 cen-timetri. Face parte din Parcul Naţional al Apusenilor.Ghidfalău. Comună în jud. Covasna, cu circa 2 500 loc. Satele Ghidfalău (sec. XIII) şi Zoltan (sec. XV) au biserici refor-mate vechi. Satele componente: Ghidfalău, Angheluş, Fotoş, Zoltan.Ghidigeni. Comună în jud. Galaţi, cu aproximativ 5 500 loc. Aici se află fabrici de spirt, de băuturi alcoolice şi de drojdie. La Ghidigeni se află o biserică (1809) şi un conac (sec. XIX). Satele componente sunt: Ghidigeni, Gara Ghidigeni, Gefu, Gârbovăţ, Gura Gârbovăţului, Slobozia Corni, Tălpigi, Tăplău.Ghiffu. Localitate în N Italiei, pe malul V al lacului Maggiore.Ghighiu. Mănăstire de maici, situată în satul Ghighiu (com. Bărcăneşti, jud. Pra-hova) întemeiată în 1817.Ghilarza. Localitate în partea central-ves-tică a Sardiniei (Italia), la V de râul Tirso.Ghimbav. 1. Râu, afluent stâng al Oltului, în Depresiunea Bârsei, cu lungimea de 50 km. Izvorăşte din N Munţilor Bucegi şi traversează oraşul Râşnov şi trece prin Ghimbav. Formează Cheile Râşnoavei. Mai este cunoscut şi sub numele de Ghim-

26

băşel. 2. Comună în jud. Braşov, pe râul cu acelaşi nume, cu circa 3 500 loc. Este comună suburbană a municipiului Braşov. Aici se construiesc motoplanoare şi eli-coptere. A fost menţionat documentar în 1342. Aici se găseşte o biserică evanghe-lică gotică (sec. XIII-XIV) şi una ortodoxă (1780) şi o cetate ţărănească (sec. XV). Satele componente: Ghimbav.Ghimeş. 1. Depresiune în Carpaţii Orien-tali, pe valea superioară a Trotuşului, limi-tată de Munţii Tarcău (la N şi E) şi Ciuc (la S). Suprafaţa este de circa 100 kmp. Aici se exploatează pdurea. 2. Trecătoare situată în V Munţilor Ciuc, la altitudinea de 1 770 m, pe Trotuş, care asigură legă-tura (pe şosea şi pe cale ferată) între Moldova şi Transilvania.Ghimeş-Făget. Comună în jud. Bacău, pe Trotuş, cu circa 5 200 loc. Reşedinţa este la Făget. Satele componente sunt: Făget, Bolovăniş, Făgetu de Sus, Ghimeş, Răchi-tiş, Tărhăuşi.Ghimpaţi. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 6 200 loc. Aici se produc produse chimice şi alimentare. Aici se află un conac (1900) şi biserici vechi Ghimpaţi (1866), Copaciu (1876 şi 1891) şi la Valea Plopilor (1827-1828). Satele componente sunt: Ghimpaţi, Copaciu, Naipu, Valea Plopilor.Ghindari. Comună în jud. Mureş, pe Târ-nava Mică, cu circa 5 300 loc. Aici se ex-ploatează balast şi se produc materiale de construcţie. Satele componente: Ghindari, Abud, Ceie, Chibed, Solocma, Trei Sate.Ghioroc. Comună în jud. Arad, cu circa 4 000 loc. Aici se exploatează diorite şi bal-ast. Este centru viticol. Aici se află o bis-erică (1779-1781) ctitorită de aromâni. Satele componente: Ghioroc, Cuvin, Miniş.Ghioroiu. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 2 300 loc. Satele Ghioroiu (1786), Ştirbeşti (1837-1838) şi Mierea (sec. XVI, refăcută în 1825) se găsesc biserici vechi, iar la Herăşti se află o biserică de lemn (1791). Satele componente: Ghioroiu, Căzăneşti, Herăşti, Mierea, Poienari, Ştir-beşti.Ghirla. Localitate în N Italiei, la jumă-tatea distanţei dintre lacurile Maggiore (la V) şi Lugano (la E).

Ghiroda. Comună în jud. Timiş, pe canalul Bega, cu circa 4 500 loc. Consti-tuie comună suburbană a municipiului Timişoara. Satele componente sunt: Ghi-roda, Giarmata-Vii.Ghisonaccia. Localitate în E insulei Cor-sica (Franţa), pe coasta Mării Tireniene.Ghisoni. Localitate în centrul insulei Cor-sica (Franţa).Ghiţu. Masiv muntos (1 632 m), cu aspect de horst, în S Munţilor Făgăraş, între văile superioare ale Argeşului şi Vâlsanului, al-cătuit din gnaise. Mărgineşte spre N De-presiunea Arefu.Ghiumri (Gumayri). Oraş în Armenia, la NV de Erevan, cu circa 130 000 loc. Cen-tru industrial şi turistic. A fost afectat de cutremurul de pământ din 1988. A avut mai multe denumiri: Kumairi (până în 1840), Alexandrapol (între 1840-1924) şi Leninakan (între 1924-1991). Ghizao. Localitate situată în centrul Af-ganistalui, la SV de oraşul Kabul.Ghizela. Comună în jud. Timiş, cu circa 1 300 loc. Aici se exploatează balast. Satele componente: Ghizela, Hisiaş, Paniova, Şanoviţa.Ghizri. Localitate în Pakistan, la SE de oraşul Karachi.Ghlin. Localitate în Belgia, la NV de oraşul Mons.Gholwad. (golvad). Localitate în V Indiei, pe ţărmul Mării Arabice, la SV de oraşul Surat.Ghonda. (gonda). Localitate în India, la ENE de oraşul Delhi.Ghor. (gor). 1. Regiune în partea central-vestică a Afganistanului. Aici se află oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în Afgan-istan, în regiunea omonimă.Ghorak. (gorac). Localitate în SV Afgan-istanului, la NV de oraşul Kandahar.Ghorband. (gorband). Localitate în NE Afganistanului, la NV de Kabul.Ghori. (gorii). Centru industrial (materi-ale de construcţii, hidrocentrală) în Afgan-istan, lângă oraşul Ghor.Ghraiba. (graiba). Localitate în E Tunisiei, la SV de oraşul Sfax.Ghujak Bai. (guiac bai). Localitate în V Chinei, la graniţa cu Pakistan.Ghulam Haider Kili. (gulam haider chilii). Localitate aflată în E Afganistanu-

27

lui, aproape de graniţa cu Pakistan, la NE de oraşul Yajha.Ghuran. (guran). Localitate aflată în NV Afganistanului, pe râul Heri Rud, la V de oraşul Herat.Gialo. Centru de exploatare a ţiţeiului, în E Libiei. Giamame. Localitate în SE Somaliei, la gura de vărsare a râului Giuba în Oceanul Indian.Giannutri. Insulă (2,3 kmp) din Arhipelagul Toscane (Italia) din Marea Tireniană.Giant Geysir. Gheizer activ în NV S.U.A. (Wyoming), în Parcul Naţional Yellow-stone. Aruncă cel mai înalt jet de apă şi vapori din lume (61 m). A intrat în cir-cuitul turistic.Giap Nguyen Vo. v. Vô Nguyen.Giarabub. Localitate în NE Libiei, la graniţa cu Egiptul, la NV de localitatea egipteană Siwa.Giarmata. Comună în jud. Timiş, cu circa 5 400 loc. Aici se află un muzeu etno-grafic. Este centru viticol. Satele compo-nente: Giarmata, Cerneteaz.Giarre. Localitate în NE insulei Sicilia (Italia), la NNE de oraşul Catania.Giarso. Localitate în SSV Etiopiei, la SSV de lacul Abaya.Giaveno. Localitate în NV Italiei, la VSV de oraşul Torino.Gibara. Localitate în Cuba, situată în ENE insulei, la N de oraşul Holguin.Gibárt. (ghibart). Localitate în Ungaria (Borsod-Abauj-Zemplén), aflată la ENE de oraşul Miskolc.Gibb's Hill. Vârf (108 m) în SV insulei Bermuda (arhipelagul Bermudelor).Gibene. Localitate în centrul Bulgariei, la NV de oraşul Gabrovo.Gibeon. Localitate în partea central-sudică a Namibiei (Africa).Gibraltar. 1. Strâmtoare situată între Peninsula Iberică şi NV Africii, care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. Lungimea ajunge la 65 km, lăţimea 14-44 km, adâncimea minimă 200 m iar cea maximă 1 181 m. Are importanţă eco-nomică şi strategică. Numele antic a fost "Coloanele lui Hercule". 2. Oraş situat pe o mică peninsulă (Stânca Gibraltar) în ex-tremitatea sudică a Peninsulei Iberice, pos-esiune britanică, despărţită de Spania

printr-o zonă neutră. Suprafaţa este de 6,5 kmp, cu circa 30 000 loc., majoritatea fi-ind spanioli. Are aeroport şi este port mili-tar şi comercial. Din 1713 aparţine de Marea Britanie. Sunt negocieri între Marea Britanie şi Spania privind viitorul "Stâncii Gibraltar".Gibson. (ghibsn). Deşert în V Australiei, între Marele Deşert de Nisip în N şi Deşer-tul Victoria în SE. Are suprafaţa de 220 000 kmp. Relieful este de podiş, cu altitu-dini între 300-500 m, format din granite, gnaise şi porfire, cu vegetaţie de tufişuri ţepoase. Precipitaţiile sunt în jur de 250 mm/an. Aici se cresc animale în mod ex-tensiv.Gibson City. (gibsn sitii). Localitate în S.U.A. (Illinois), la NV de oraşul Cham-paign.Gic. (ghiţ). Localitate situată în Ungaria (Vesprém), la NE de oraşul Pápa.Gida. (ghida). 1. Peninsulă în NV Siberiei (Rusia), la Oceanul Arctic, în Marea Kara. 2. Localitate (Rusia) în N peninsulei Gida, la Marea Kara. Gidan. (ghidan). Munte în NE Asiei şi a Siberiei (Rusia), de unde izvorăşte râul Kolîma.Gidasz. (ghidas). Localitate în N Greciei, la V de oraşul Salonic.Giddalur. (ghidalur). Localitate în SE In-diei, la SE de oraşul Kurnool.Gideå. (ghideo). Localitate în E Suediei, pe râul Gideälv, la SV de oraşul Umea.Gideälv. (ghidealv). Râu (180 km) în Sue-dia, ce se varsă în golful Botnic după traversarea localităţii Gideå, la S de Umea.Gidle. (ghidle). Localitate în S Poloniei, pe râul Warta, situată la NE de oraşul Czêstochowa.Gidole. (ghidole). Localitate în SSV Etiopiei, la SSV de lacul Abaya.Gidra. (ghidra). Râu în Slovacia, afluent al Dunării.Giel. (ghiel). Localitate în E Sudanului, pe Nil, la NNE de oraşul Rorn.Gien. (jie). Localitate situată în centrul Franţei, pe fluviul Loire, la SE de Orléans.Giensi. 1. Peninsulă în SE Franţei, în Marea Mediterană, la S de oraşul Hyeres. 2. Golf al Mării Mediterane, situat la SE de oraşul Toulon şi la V de peninsula Giensi (Franţa).

28

Giera. Comună în jud. Timiş, cu circa 1 300 loc. Satele componente sunt: Giera, Grănicerii, Toager.Giera³towice. (ghieravtoviţe). Localitate în S Poloniei, în Silezia, la SE de oraşul Gliwice.Gierle. (ghierle). Localitate în N Belgiei, la SV de oraşul Turnhout.Giesenkirchen. (ghiesenchirchen). Local-itate în Germania, în regiunea Ruhr, la SE de oraşul Mönchengladbach.Giesing. (ghiesing). Cartier al oraşului german München.Giessen. (ghisăn). Oraş în partea central-vestică a Germaniei (Hessen), la N de Frankfurt am Main, cu circa 170 000 loc. Centru industrial. A fost menţionat docu-mentar în 1197. Giesshübl. (ghieshiubl). Localitate situată în Austria, la SV de capitala Viena.Gieten. (ghietăn). Localitate în NE Olan-dei, la SE de oraşul Groningen.Giewont. (ghievont). Vârf (1 909 m) situat în Munţii Carpaţi (Polonia).Gifatin. (ghifatin). Insulă în NV Mării Roşii. Aparţine de Egipt.Gifhorn. (ghiforn). Localitate în partea central-nordică a Germaniei, pe râul Aller (afluent al Weserului), la N de oraşul Braunschweig.Gifle. (ghifle). Localitate în ENE Soma-liei, pe coasta Oceanului Indian, la NE de oraşul Garad.Gifu. (ghifu). 1. Regiune în SV insulei Honshu (Japonia), cu oraşul principal Nagoya. 2. Oraş în Japonia (Honshu), la NV de Nagoya, pe râul Nagara, cu peste 400 000 loc. Este centru al industriei aero-nautice şi turistic (parcul naţional Chubu-Sangaku).Gigant. Localitate în S Rusiei europene, la SE de oraşul Bataisk, pe un afluent al râului Manici.Gigante. Localitate în zona Canalului Panama (statul Panama), la SE de insula Barro Colorado.Gige. (ghighe). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la SV de oraşul Kaposvár.Gigen. (ghighen). Centru de exploatare a petrolului în NV Bulgariei, la NV de Pleven. Gigha. (ghiga). Insulă (Marea Britanie) în Oceanul Atlantic, între peninsula Kintyre (la E) şi insula Islay (la V).

Gighera. Comună în jud. Dolj, la conflu-enţa Dunării cu Jiul. Are circa 3 700 loc. La Nedeia se află un muzeu sătesc. Satele comunei au biserici vechi (din 1845). Satele componente sunt: Gighera, Nedeia, Zăval.Giglio. (gilio). Insulă (21,7 kmp) în N Mării Tireniene (Italia), între Italia şi In-sula Corsica.Gignod. (ginod). Localitate aflată în NNV Italiei, în apropierea oraşului Aosta.Gigüela. Râu (169 km lungime) în centrul Spaniei, afluent al fluviului Guadiana.Gijiga. Localitate în extremitatea estică a Siberiei, situată la Golful Selihov, la V de Peninsula Kamceatka.Gijon. (hihon). Oraş situat în N Spaniei (Asturii), port de cabotaj şi de pescuit la Golful Biscaya (Oceanul Atlantic), cu circa 270 000 loc. Are şantiere navale şi aici se exploatează huilă şi fier. Este staţi-une balneoclimaterică. Are vestigii ro-mane.Gila. (hilă). 1. Râu în S.U.A., afluent stâng al fluviului Colorado la Yuma. Are 950 km lungime şi 150 000 kmp suprafaţa bazinului. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi, străbate deşertul cu acelaşi nume (în statele New Mexico şi Arizona) şi se varsă în aval de Phoenix în fluviu. Deţine hidro-centrale. 2. Deşert în SV S.U.A., pe terito-riul statului Arizona, la SSV de oraşul Phoenix.Gila Bend. (hila bend). Localitate în SV S.U.A. (Arizona), pe râul cu acelaşi nume, la SV de oraşul Phoenix.Gilat. Localitate în SSV Israelului, la SE de oraşul Gaza.Gilău. 1. Munţii Gilău. Masiv muntos în NE Munţilor Apuseni, situat la N de valea superioară a Someşului Rece. Este alcătuit dintr-un nucleu de granit, înconjurat de şisturi cristaline şi depozite sedimentare vechi. Altitudinea maximă este de 1 405 m (vf. Măgura Călăţele). Împreună cu Muntele Mare formează o unitate geomor-fologică distinctă, cunoscută sub numele de Gilău-Muntele Mare. 2. Comună în jud. Cluj, situată la confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece, în aval de care se formează Someşul Mic. Are circa 7 700 loc. Aici se exploatează andezit şi se află un lac de acumulare (0,7 kmp) construit în scop energetic (hidrocentrala din satul

29

Someşul Rece) şi pentru alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca. Atestat documentar în 1246. Aici a existat o cetate atribuită voievodului Gelu. În satul Gilău se află un castel renascentist din secolul al XV-lea. Satul Someşul Rece are o biserică de lemn (sec. XVIII). Satele componente: Gilău, Someşu Cald, Someşu Rece.Gilbert. (ghilbăt). 1. Arhipelag situat în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia), la SE de Arhipelagul Mar-shall, format din 16 atoli coraligeni (mai importanţi: Tarawa, Makin, Abaiang). Suprafaţa atinge 286 kmp cu circa 70 000 loc. Clima este ecuatorială (se obţine co-pra şi se practică pescuitul). Face parte din statul Kiribati. 2. Râu (402,3 km) în NE Australiei, în SV peninsulei York, cu văr-sare în Golful Carpentaria. 3. Localitate în S.U.A. (Nevada), la SE de lacul Walker şi de oraşul Canson City.Gilbjærg. (gilb iarg). Cap în N peninsulei Iutlanda, la strâmtoarea Kattegat.Gilbués. (gilbueş). Localitate în E Braziliei, la izvoarele râului Parnaiba, la SV de oraşul Bom Jesus.Gildehaus. (ghildehaus). Localitate în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda, la S de oraşul Nordhorn şi la NE de oraşul olan-dez Enschede.Gileppe. Centru industrial (centrală hidro-electrică) situat în ESE Belgiei, pe râul Vesdre, la NE de oraşul Verviers.Gilgandra. Localitate în SE Australiei, la NV de oraşul Sydney, pe ramura V a Alpi-lor Australieni.Gilgil. Localitate în S Kenyei, la NV de capitala Nairobi.Gilgit. 1. Râu (450 km) în NV Indiei, în regiunea Dardistan, afluent al fluviului In-dus. 2. Localitate în NV Indiei, pe râul cu acelaşi nume, în regiunea Dardistan. Gilimanuk. Localitate în V insulei Bali (Indonezia), la strâmtoarea Bali.Gilindire. Localitate în S Turciei, pe ţăr-mul Mării Mediterane, la SV de oraşul Mersin, în dreptul insulei Cipru.Giljevo. (ghilievo). Munte (1 734 m) în în VSV Serbiei, la hotarul cu Muntenegru.Gillam. (ghilăm). Localitate în Canada, pe fluviul Nelson (Manitoba), la V de Golful Hudson.Gilleleje. (gileleie). Localitate situată în N peninsulei Iulanda (Danemarca).

Gillenfeld. (ghilenfăld). Localitate în V Germaniei, la SV de oraşul Bonn.Gillespie. (gilăspai). Localitate în S.U.A. (Illinois), la NE de oraşul St. Louis.Gillete. (gilet). Localitate situată în S.U.A. (Wyoming), la VNV de oraşul Rapid City şi la E de oraşul Billings.Gilley. (jilii). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la SE de oraşul Besançon.Gillhov. Localitate în centrul Suediei, la S de oraşul Östersund.Gilly. Localitate în Belgia, pe râul Meuse, la ENE de oraşul Chârleroi.Gilman. (gilmăn). Localitate în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşul Kankakee.Gilmore. (gilmor). Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Salmon, la NE de oraşul Boise.Gilmour. (gilmaur). Localitate în Canada, la SV de oraşul Ottawa.Gilort. Râu, afluent stâng al Jiului, cu lungimea de 116,2 km. Izvorăşte din ma-sivul Parâng, de sub vârful Parângu Mare. Colectează apele de pe versantul sudic al acestuia, străbate Subcarpaţii Olteniei, tra-versează oraşele Novaci şi Târgu Căr-buneşti şi separă platforma Jiului de cea a Olteţului.Gilvánfa. (ghilvanfa). Localitate în Un-garia (Baranya), la SV de oraşul Pécs.Gilze. (ghilze). Localitate în SSV Olandei, la V de oraşul Tilburg.Gimån. (ghimon). Râu în centrul Suediei, afluent al râului Ljungan. Trece prin lacul Holmsjön.Gimel. Localitate în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva, la SV de oraşul Lausanne.Gimli. (gimlii). Localitate în S Canadei (Manitoba), la NNE de oraşul Winnipeg şi pe malul SV al lacului Winnipeg.Gimone. (jimon). Râu în SV Franţei, aflu-ent al fluviului Garonne, amonte de oraşul Agen.Gin. Râu în SV statului Sri Lanka, cu văr-sare în Oceanul Indian, la NV de oraşul Galle.Gineifa. Localitate în NE Egiptului, la NV de oraşul Suez.Ginir. Localitate în SE Etiopiei, la SE de capitala ţării.Ginneken. Localitate în SSV Olandei, la SSE de oraşul Breda.Ginnheim. (ghinhaim). Cartier al oraşului Frankfurt am Main (Germania).

30

Ginosa. Localitate în SE Italiei peninsu-lare, la SE de oraşul Matera şi la NV de oraşul Taranto.Ginzo. Localitate în NV Spaniei, pe râul Lima, aproape de hotarul cu Portugalia, la SE de oraşul Orense.Gioher (Gioher von Bender Gedid). Lo-calitate în SE Somaliei, la NE de capitala Mogadiscio.Gioia del Colle. Localitate în SE Italiei, la S de oraşul Bari. Gioia Tauro. Localitate în SV Italiei peninsulare, pe ţărmul SV al peninsulei Calabria la Marea Tireniană, la NE de oraşul Reggio di Calabria.Gioiosa Ionica. Localitate în SV Italiei peninsulare, pe ţărmul SE al peninsulei Calabria la Marea Ionică.Giona. Râu în Siberia (Rusia), afluent al râului Viliui (afluent al fluviului Lena).Gióna Oros. Vârf (2 510 m) situat în SE Munţilor Pindului (Grecia).Giovinazzo. (giovinaţo). Localitate în SE Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Tire-niene, la NV de oraşul Bari.Giovo. Pas (2 129 m) în N Italiei, ce leagă văile Passirio (la V) şi Ridanna (la E).Gippsland-shelf. (gipslend-şelf). Centru de foraj marin al gazelor naturale în Marea Tasmaniei (Australia), la SE de Mel-bourne.Gippslanel. (gipslănel). Centru de ex-ploatare a bauxitei în SE Australiei, la SE de Melbourne. Giraltovce. (giraltovţe). Localitate în E Slovaciei, pe râul Tapoly, la NE de oraşul Prešov.Girard. Localitate poziţionată în S.U.A. (Pennsylvania), pe malul lacului Erie, la SV de oraşul Erie.Girardot. Oraş în Columbia, pe fluviul Magdalena, la SV de capitala Bogota.Girbanat. Localitate în E Sudanului, pe Nil, la NNE de oraşul Er-Renk.Girdi Chah. (ghirdii ciah). Localitate în E Iranului, pe malul SE al lacului Hamin-i-Hilmend, în apropierea graniţei cu Af-ganistanul.Girdle. (ghirdle). Cap în ENE Scoţiei (Marea Britanie), la Marea Nordului, la SE de oraşul Aberdeen.Giresun. Localitate în NE Turciei, pe ţăr-mul Mării Negre, aproximativ la jumătatea distanţei între oraşele Trabzon şi Samsun.

Girga. (ghirga). Oraş în Egipt, pe fluviul Nil, la SE de oraşul Assyut.Girgaum. Cartier al oraşului Mumbai (India).Girgenti. v. Agrigento. Giridih. Oraş în NE Indiei, la NNE de oraşul Jamshedpur.Girincs. (ghirinci). Localitate în Ungaria (Borsod-Abauj-Zemplén), pe râul Sajó, la SE de oraşul Miskolc.Girisk (Girishk). Localitate în partea cen-tral-estică a Afganistanului, la NV de oraşul Kandahar. Girişu de Criş. Comună în jud. Bihor, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Girişu de Criş, Cheresig, Tărian, Toboliu.Girlevik. Hidrocentrală în E Turciei asiat-ice, la V de oraşul Erzurum.Girna. Râu în V Indiei, cu vărsare în Marea Arabiei, la N de oraşul Mumbay.Girnar. Vârf (1 117 m) în V Indiei, în partea centrală a peninsulei Kathiavar, la S de oraşul Rajkot.Giroc. Comună în jud. Timiş, cu circa 3 700 loc. Este comună suburbană a mu-nicipiului Timişoara. Aici se află o biser-ică din 1759. Satele componente sunt: Giroc, Chişoda.Giromagny. (jiromanii). Localitate în E Franţei, la N de oraşul Belfort.Gironcourt. (jironcu). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Nancy. Gironde. (jirod). 1. Estuar în V Franţei, format la vărsarea fluviului Garonne şi Dordogne în Golful Biscaya (Oceanul At-lantic). Lungimea atinge 72 km, lăţimea 3-12 km. Pe malurile sale se practică viticul-tura. Portul principal este oraşul Bordeaux. 2. Departament în SV Franţei, cu centrul în oraşul Bordeaux.Girong Dzong. Localitate în V Chinei, la graniţa cu statul Nepal, pe râul Trisuli.Girov. Comună în jud. Neamţ, cu circa 6 800 loc. Satele Gura Văii (1817) şi Tur-tureşti (1825) au biserici de lemn. Satele componente: Girov, Băluşeşti, Boţeşti, Căciuleşti, Dăneşti, Dochia, Doina, Gura Văii, Popeşti, Turtureşti, Verşeşti.Girtop. Localitate aflată în N Republicii Moldova, la NE de oraşul Bălţi.Girvan. Localitate în SV Scoţiei (Marea Britanie), la golful Firth of Clyde, la SV de oraşul Ayr.

31

Girvasz. Localitate în NV Rusiei eu-ropene, aproape de graniţa cu Finlanda, la NV de oraşul Kandalaksa.Girvin. (ghirvin). Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Pecos, la SV de oraşul Odessa şi la SV de oraşul Angelo.Gisborne. (gisborn). Localitate în Noua Zeelandă, în E Insulei de Nord, pe ţărmul Oceanului Pacific. Giseh (El Gâza, Al-Jizah). (el ghizăl). Oraş în Egipt, pe Nil, aproape de Cairo, cu peste 2,2 milioane loc. Centru industrial şi istoric (monumente antice: piramidele lui Kheops, Khefren, Mykerinos şi Marele Sfinx) şi turistic.Gisikon. Localitate în Elveţia, la V de lacul Zug şi la NE de oraşul Luzern.Gislaved. Localitate în SV Suediei, la SE de oraşul Göteborg.Gisors. (jizor). Localitate în NE Franţei, pe fluviul Sena, la NV de Paris.Gissi. Localitate în E Italiei, la SSE de oraşul Pescara.Gistel. Localitate în NV Belgiei, la SE de oraşul Oostende.Giswil. Localitate în centrul Elveţiei, la NE de lacul Brienz şi la SV de lacul Sar-nen.Giuba. 1. Râu (1 600 km lungime, 196 000 kmp suprafaţa bazinului) în E Africii (Somalia) cu vărsare în Oceanul Indian, după ce se uneşte cu râul Sebi Scebeti. 2. Insule situate în V Oceanului Indian, la S de gura de vărsare a râului cu acelaşi nume. Aparţin Somaliei.Giubega. Comună în jud. Dolj, cu circa 4 300 loc. Aici se află o biserică de zid (înainte de 1845). Satele componente: Giubega, Galiciuica.Giubiasco. Localitate în SSE Elveţiei, la NV de Lacul Como şi la NE de lacul Mag-giore.Giugliano. (giuliano). Oraş în SV Italiei peninsulare, la NV de oraşul Napoli.Giulîm. Râu în Siberia (Rusia), afluent al fluviului Obi, la N de Tomsk. Giuleşti. Comună în jud. Maramureş, cu circa 3 500 loc. Satele au biserici de lemn vechi (Mănăstirea-1653, Fereşti-1700, Giuleşti-sec. XIX). Satele componente: Giuleşti, Berbeşti, Fereşti, Mănăstirea.Giulianova. Localitate în E Italiei penin-sulare, pe coasta Mării Adriatice, la NV de oraşul Pescara.

Giulvăz. Comună în jud. Timiş, cu circa 2 700 loc. Ivanda are o biserică (1851). Satele componente sunt: Giulvăz, Crai Nou, Ivanda, Rudna.Giumalău. Masiv muntos (vf. Giumalău-1 857 m) în N Carpaţilor Orientali, alcătuit din roci cristaline, situat între râurile Bistriţa (la S), Putna (la V şi N) şi masivul Rarău (la E). Este acoperit cu păduri de molid şi cu pajişti alpine.Giurgeni. Comună în jud. Ialomiţa, pe Dunăre, cu circa 1 500 loc. Aici se află po-dul peste Dunăre (Giurgeni-Vadu Oii, cu lungimea de 1 464,4 m) dat în exploatare în 1970. Satele componente: Giurgeni.Giurgeu. 1. Munţii Giurgeu. Culme muntoasă în Carpaţii Orientali, în zona cristalino-mezozoică, situată între Munţii Călimani (la N), masivul Hăşmaş (la S), Depresiunea Giurgeu (la V) şi Valea Bistricioarei (la NE). Este formată din roci cristaline. Lungimea ajunge la 50 km, lăţimea la 6-25 km iar altitudinea maximă 1 634 m (vf. Tătaru). 2. Depresiunea Giurgeu. Depresiune tectono-vulcanică în Carpaţii Orientali, pe valea superioară a Mureşului, încadrată de Munţii Gurghiu, Hăşmaş şi Giurgeu. Lungimea ajunge la 40 km, lăţimea circa 20 km iar suprafaţa la 1 600 kmp. Este acoperită de depozite pliocene cu grosimi de circa 1 000 m. Re-lieful este dat de lunci, terase şi glacisuri piemontane cu aspect de câmpie înaltă, cu unele zone mlăştinoase (în S). Clima este răcoroasă, cu unele inversiuni de temper-atură iarna. Mai este cunoscută sub nuemele de Gheorgheni sau "Ţara Giurgeului".Giurgiţa. Comună în jud. Dolj, cu circa 3 200 loc. Aici se află biserici vechi (1852; 1856) şi o biserică de lemn (1827). Satele componente: Giurgiţa, Curmătura, Filaret.Giurgiu. 1. Municipiu în S României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, port pe stânga Dunării, cu circa 80 000 loc. Are o termocentrală şi şantiere navale. Este legat cu Ruse (Bulgaria) prin Podul Priete-niei (2 200 m) din 1954. A fost menţionat documentar în 1394, iar în 1968 a fost declarat municipiu. 2. Judeţ în S României, pe stânga Dunării, la graniţa cu Bulgaria. Are suprafaţa de 3 526 kmp şi peste 300 000 loc. Reşedinţa este municip-iul Giurgiu.

32

Giussano. Localitate în N Italiei, la SE de oraşul şi de lacul Como.Giuvărăşti. Comună în jud. Olt, pe râul Olt, cu circa 2 800 loc. Satul are o biserică din 1857. Satele componente: Giuvărăşti.Give. Localitate în centrul peninsulei Iut-landa (Danemarca), la SV de oraşul Århus.Givet. (jive). Localitate în NE Franţei, în zona Munţilor Ardeni, la graniţa cu Bel-gia, pe râul Meuse.Givors. (jivor). Localitate în Franţa, în regiunea Lyon-Grenoble, la SE de primul oraş. Este centru siderurgic.Giza. Regiune situată la S de delta fluviu-lui Nil, în Egipt, unde se află şi oraşul Cairo, capitala Egiptului.Gizeh. v. El-Gizah.Gizellatelep. (ghizela telep). Localitate în Ungaria (Pest), pe malul Dunării, la ESE de oraşul Esztergom.Gizsiga. (ghijiga). 1. Golf al Mării Ohotsk, situat la NV de golful Selehov. 2. Localitate situată în extremul Rusiei asiat-ice (Siberia), la golful cu acelaşi nume.Gizycko. (ghiziţco). Localitate în NE Poloniei, pe ţărmul de E al Lacului Mamry (Lacurile Mazuriene).Gjegjani. (ghieghianii). Centru minier (cupru) situat în NE Albaniei.Gjirokastër (Gjirokastra). Localitate în SV Albaniei, aproape de graniţa cu Grecia, la SE de Vlorë.Gjonëmi. (ghionemii). Localitate în Alba-nia, la NV de oraşul Tirana.Gjøvik. (ghiovic). Localitate în SE Norvegiei, pe ţărmul de V al Lacului Mjosa.Gjuhezës (Gjuhes, Glossa). (ghiuhezes). Cap geografic în SV Albaniei, la Marea Adriatică (Golful Vlorë şi Strâmtoarea Otranto), la V de Vlorë. Gjujesevo. (ghiuiesevo). Localitate aflată în VSV Bulgariei, la graniţa cu Serbia, la SV de oraşul Kjusztendil.Glace Bay. (gles bei). Oraş în NE insulei Inverness (Canada), la strâmtoarea Cabot (Oceanul Atlantic).Glacier. (glesiăr). 1. Parc naţional în N S.U.A. (Montana), cu suprafaţa de 4 100 kmp. A fost întemeiat în 1910 şi unit în 1932 cu parcul naţional Waterton (520 kmp). Relieful este glaciar cu văi, circuri, lacuri şi gheţari montani dar prezintă şi canioane, cascade şi peşteri. Flora şi fauna

este bogată şi turismul dezvoltat. 2. Parc naţional în SV Canadei (Columbia Britan-ică), în Munţii Selkirk Range din Munţii Stâncoşi Canadieni. Are suprafaţa de 1 350 kmp, fiind creat în 1886. Relieful este alpin dominat de vârful Dawson (3 390 m), cu gheţari montani (ex.: Illecillewaet), care coboară până la 1 100 m altitudine, câmpuri de gheaţă, torenţi, cascade şi can-ioane, peşteri (ex.: Nakimu). Parcul este străbătut de şoseaua şi calea ferată transcontinentală.Gladbeck. Localitate în bazinul Ruhr (Germania), la NE de Essen. Centru al in-dustriei chimice şi al prelucrării metalelor.Gladsaxe. Cartier al capitalei Danemarcei, Copenhaga.Gladstone. (gledstăn). 1. Localitate în V Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la golful Shark. 2. Localitate în NE insulei Tasmania (Australia). 3. Localitate în E Australiei, pe coasta Oceanului Pacific, la SE de oraşul Rockhampton. 4. Localitate în E Australiei, cu hidrocentrală, pe râul Warrego, la NV de Brisbane, pe ţărmul Oceanului Pacific. 5. Localitate în N S.U.A. (Michigan), pe malul NV al golfu-lui Green din lacul Michigan.Gladwin. (gleduiin). Localitate în S.U.A. (Michigan), la NV de oraşul Midland.Glafsjorden. (glafs iorden). Lac (102 kmp) în Suedia, la NV de lacul Vänern.Glama (Glommen, Glomma). Fluviu în SE Norvegiei, cu lungimea de 611 km (cel mai mare din Peninsula Scandinavică) şi 42 000 kmp suprafaţa bazinului hidro-grafic. Izvorăşte din Alpii Scandinavi, formează numeroase cascade şi se varsă în strâmtoarea Skagerrak, la Frederikstad, în apropiere de fiordul Oslo.Glåma. (gloma). Vârf (920 m) situat în NV insulei Islanda.Glåmfjord. (glomfiord). Centru industrial (chimie) situat în Norvegia nordică, la SV de oraşul Narvik.Glamoè. (glamoci). Localitate în VNV Bosniei şi Herţegovinei, la SE de oraşul Bosansko Grahovo.Glamoèko polje. (glamoci co polie). De-presiune carstică de tip polie situată în V Bosniei şi Herţegovinei, în care se află şi localitatea Glamoè.

33

Glamorgan. (glemorgăn). Regiune (54) administrativă în S Wales-ului (Marea Bri-tanie), cu centrul la Cardiff.Glan. 1. Localitate în SE insulei Min-danao (Filipine), la Marea Celebes. 2. Râu în S Austriei, afluent al râului Drava. 3. Lac în SE Suediei, la E de lacul Vättern.Glanegg. Localitate în S Austriei, la NV de oraşul Klagenfurt.Glärnisch. (glerniş). Vârf (2 914 m) în E Elveţiei, în Munţii Alpii Glarus.Glarus. 1. Alpii Glarus. Munte în E Elveţiei. 2. Canton în Elveţia, cu suprafaţa de 685 kmp şi circa 40 000 loc. Centrul administrativ este oraşul omonim. Se ex-ploatează păduri, se cresc animale şi turis-mul este dezvoltat. 3. Oraş situat în E Elveţiei, centru administrativ al cantonului cu acelaşi nume, cu circa 6 000 loc. Cen-tru industrial (mobilă, schiuri).Glasenbach. (glazenbac). Localitate în Austria, lângă oraşul Salzburg.Glasgow. (glasgou). 1. Oraş în NE Marii Britanii (Scoţia) pe fluviul Clyde, port flu-vio-maritim, cu circa 700 000 loc. Deţine mari şantiere navale şi alte industrii. Are o universitate din anul 1451. 2. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SV de oraşul Louisville. 3. Localitate situată în S.U.A. (Missouri), pe râul Missouri, la NV de oraşul Columbia. 4. Localitate în NV S.U.A. (Dakota de Nord), pe râul Mis-souri, la NE de oraşul Billings, aproape de graniţa cu Canada.Glashütte. (glazhiute). Localitate în E Germaniei, pe râul Müglitz, la SSE de oraşul Dresden.Glasnevin. Cartier al oraşului Dublin (Ir-landa).Glatt. Râu în N Elveţiei, afluent al Rinu-lui.Glattsfelden. Localitate în NNE Elveţiei, la graniţa cu Germania, la NNV de oraşul Zürich.Glauchau. (glaucau). Localitate în E Ger-maniei, la N de Zwickau. Este centru tex-til.Glavacioc. 1. Râu, afluent stâng al Câl-niştei (afluent al Neajlovului), cu lungimea de 132 km. Originea sa este din Câmpia Găvanu-Burdea şi trece prin oraşul Videle. Are un debit semiperma-nent. 2. Mănăstire (de călugări), situată în satul Glavacioc (com. Ştefan cel Mare,

jud. Argeş), datând din secolul al XIV-lea şi menţionată din 1441. Glavan. Localitate în Moldova, la NV de oraşul Bălţi.Glavani. Localitate în SV Ucrainei, la NV de Marea Neagră şi la NE de oraşul Is-mail.Glavinica. (glaviniţa). Localitate în NE Bulgariei, la ENE de oraşul Ruse.Glavotok. Localitate în V insulei Krk (Croaţia) din Marea Adriatică.Glazov. Oraş în Rusia, la V de oraşul Perm.Glăvăneşti. Comună în jud. Bacău, cu circa 4 000 loc. Aici se exploatează gaze naturale. Satele componente: Glăvăneşti, Frumuşelu, Muncelu, Putredeni, Răzeşu.Glăvile. Comună în jud. Vâlcea, cu aprox-imativ 2 800 loc. La Jaroştea se află o bis-erică (1882) iar la Olteanca biserici de lemn (1782; 1847). Satele componente sunt: Glăvile, Aninoasa, Jaroştea, Olteanca, Voiculeasa.G³êbce. (glebţe). Localitate în S Poloniei, la SV de oraşul Bielsko Bia³a.Gleen-Canyon (Glen Canyon). (glin cheniăn). Hidrocentrală situată în S.U.A. (Arizona), pe fluviul Colorado.Glehn. (glen). Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la SV de oraşul Düssel-dorf.Gleichenberg. (glaicenberg). Localitate în SE Austriei, la SE de oraşul Graz.Gleinalpe. (glain alpe). Munte (1 988 m) în E Austriei, la SE de râul Mura şi la NV de oraşul Graz.Gleisberg. (glaisberg). Localitate în E Germaniei, aflată la V de oraşul Dresda (Dresden).Gleisdorf. (glaisdorf). Localitate în SE Austriei, pe râul Rába, la ENE de oraşul Graz.Glénan. Insule (Franţa) situate la SV de peninsula Bretagne în Oceanul Atlantic.Glen Canyon. v. Gleen Canyon.Glencoe. Localitate în S.U.A. (Minne-sota), la SV de oraşul Minneapolis.Glendale. (glendel). 1. Oraş în S.U.A. (California), la N de oraşul Los Angeles. 2. Cartier al oraşului Washington (S.U.A.). 3. Localitate în V S.U.A. (Ore-gon), la S de oraşul Eugene.Glendive. (glăndaiv). Localitate în S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone.

34

Glenhope. (glănhaup). Localitate în N In-sulei de Sud (Noua Zeelandă), la NV de oraşul Christchurch.Glen Innes. Localitate în ESE Australiei, la SV de oraşul Brisbane.Glenmorgan. (glăn morgăn). Localitate în E Australiei, la VNV de oraşul Bris-bane.Glenns Ferry. Localitate în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake, la SE de oraşul Boise.Glenora. Localitate în V Canadei, pe râul Stilkine, la SE de oraşul Juneau (S.U.A.). Glenridding. Centru minier (fier, plumb), în NV Angliei (Marea Britanie).Glenrio. (glănrio). Localitate în S.U.A. (New Mexico), situată la VSV de oraşul Amarillo.Glens Falls. (glănz fals). Localitate în NE S.U.A. (New York), pe râul Hudson, la NE de oraşul Albany.Glenties. Localitate în N Irlandei, la SE de oraşul Burtonport.Glen Waverley. (glăn oaverlii). Locali-tate în Australia, la E de oraşul Mel-bourne.Glenwood. (glin ud). 1. Localitate în E In-sulei Hawaii din Oceanul Pacific. 2. Lo-calitate în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Minneapolis. Glenwood Springs. (glin ud springs). Lo-calitate în S.U.A. (Colorado), pe fluviul Colorado, la VSV de oraşul Denver.Glere. (gler). Localitate în E Franţei, la graniţa cu Elveţia, la SV de oraşul Mul-house.Gletsch. (gleci). Localitate în S Elveţiei, la NV de localitatea Bedretto.Glew. (glev). Localitate în Argentina, la SSE de capitala Buenos Aires.Gliboka. Localitate în Ucraina, aproape de graniţa cu România, la S de oraşul Cernăuţi (Cernovci).Gliboki potoc. (glibochii potoţ). Pârâu în NE Croaţiei, afluent al râului Drava.Glienicke. (glieniche). Localitate în Ger-mania, situată imediat lângă Berlin, la V de oraş.Glimboca. Comună în jud. Caraş-Severin, pe râul Bistra, cu circa 2 000 loc. Aici se exploatează bazalt, andezit şi tufuri an-dezitice. Este centru pomicol. Satele com-ponente: Glimboca.

Glina. 1. Comună în Sectorul Agricol Il-fov, cu peste 6 000 loc. Aici se cresc bovine şi porcine. Satele componente: Glina, Căţelu, Manolache. 2. Localitate aflată în Croaţia, la SE de oraşul Zagreb.Glinde. Cartier al oraşului german Ham-burg.Glinik Mariampolski. Localitate în SE Poloniei, pe râul Ropa, la SE de oraşul Tarnów.Glinnoje. (glinoie). Localitate în Repub-lica Moldova, la SE de oraşul Dubăsari.Glinojeck. (glinoiec). Localitate în partea central-estică a Poloniei, pe râul Wkra (afluent al fluviului Vistula), la NV de capitala Varşovia.Glinzendorf. (glinţerdorf). Localitate în E Austriei, la E de Viena.Glittertind. Vârf (2 470 m) în Munţii Jo-tunheimen (SV Norvegiei).Gliwice. (gliviţe). 1. Oraş în S Poloniei, la V de katowice, cu circa 220 000 loc. Este port fluvial pe canalul cu acelaşi nume. Aici se exploatează huilă. Este centru in-dustrial. 2. Canal în S Poloniei, ce porneşte de la fluviul Odra spre E spre oraşul cu acelaşi nume. Globasnitz. (globazniţ). Localitate în SSE Austriei, la SE de oraşul Klagenfurt.Globe. (glob). Centru siderurgic în S.U.A. (Arizona), la SE de Phoenix.Globoèica. (globociţa). Localitate în SV Macedoniei, pe râul Drinul Negru, unde se află o hidrocentrală.Glockturm. Vârf (3 356 m) în Alpii Aus-trieci, (Munţii Otz), în SV Austriei.Glodeanu-Sărat. Comună în jud. Buzău, cu circa 4 400 loc. Satele componente: Glodeanu-Sărat, Căldăruşeanca, Ileana, Pitulicea.Glodeanu-Siliştea. Comună situată în jud. Buzău, cu circa 4 400 loc. La Cotorca se află un muzeu. Satele componente sunt: Glodeanu-Siliştea, Casota, Cârligu Mare, Cârligu Mic, Corbu, Cotorca, Satu Nou, Văcăreasca.Glodeni. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 4 600 loc. Aici se exploatează gips şi argile. La Glodeni (1868) şi Lăculeţe (1646) se află biserici vechi. Satele componente: Glodeni, Guşoiu, Lăculeţe, Livezile, Malu Mierii, Schela. 2. Comună în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu circa 3 500 loc. La Glodeni se află o biser-

35

ică de lemn (sec. XVII) şi un conac (1872), două biserici la Păcureni (una de lemn-sec. XVIII) şi la Moişa o biserică de lemn. Satele componente: Glodeni, Mer-işor, Moişa, Păcureni, Păingeni.Glodjani. Localitate situată în Republica Moldova, la V de oraşul Bălţi.Glödnitz. (gleodniţ). Localitate în S Aus-triei, la NV de oraşul Klagenfurt.Gloggnitz. (glogniţ). Localitate în E Aus-triei, pe râul Schwarza, la SV de oraşul Wiener Neustadt.Glogova. Comună în jud. Gorj, pe stânga râului Motru, cu aproximativ 2 000 loc. Reşedinţa este situat în satul Iomăneşti. Comuna deţine biserici vechi (1732 la Gl-ogova; 1864 la Cleşneşti) şi o culă (sec. XVII-XVIII) la Glogova. Satele compo-nente: Iormăneşti, Cămuieşti, Cleşneşti, Glogova, Olteanu.Glogovac. (glogovaţ). Localitate aflată în Croaţia, aproape de teritoriul Ungariei, la SE de oraşul Koprivnica.Glogovnica. (glogovniţa). 1. Râu în NU Croaţiei, afluent al râului Èazma (Èesma), iar acesta al Savei. 2. Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Koprivnica, pe râul omonim.Glogów. (glogov). Localitate în SV Poloniei, pe fluviul Odra (Oder), la NV de oraşul Wroclaw.G³ogówek. (glogovec). Localitate în S Poloniei, în Silezia, la S de oraşul Opole.G³ógów Ma³opolski. (gvogov mavopolschii). Localitate în SE Poloniei, la NV de oraşul Rzeszów.Glomfjord. (glomfiord). Localitate în NV Norvegiei, aproape de ţărmul Mării Norvegiei, la S de oraşul Bode. Glomma. v. Glama. Glonn. Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul München.Glons. Localitate în E Belgiei, pe râul Geer, la N de oraşul Liège.Glorenza. (glorenţa). Hidrocentrală în N Italiei, pe râul Brenta, la graniţa cu Elveţia.Glória. Localitate în E Braziliei, pe flu-viul São Francisco, la V de oraşul Maceió.Glória Catete. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Glorieuse. (glorieoz). Insule (Réunion) din Arhipelagul Comore din Oceanul In-dian.

Glossa. v. Gjuhezës.Glossop. Localitate în Anglia (Marea Bri-tanie), la E de oraşul Manchester.Gloss-sur-Risle. (glos siur rizl). Locali-tate în N Franţei, pe râul Risle, la SV de oraşul Rouen.Glostrup. Localitate în Danemarca, la VSV de capitala Copenhaga.Gloucester. (glostă). 1. Regiune adminis-trativă (county) în SV Angliei (Marea Bri-tanie), cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în SV Marii Britanii (An-glia), port pe Severn, cu peste 100 000 loc. Centru industrial dar are şi şantiere navale. A fost fondat în anul 96 î.e.n. Constituie reşedinţa regiunii administrative omon-ime. 3. Localitate în NE S.U.A. (Massa-chusetts), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Boston. 4. Cap în NV insulei Noua Britanie (Papua-Noua Guinee), în Oceanul Pacific. 5. Cap în ENE Australiei, la SE de oraşul Proserpine. 6. Insulă situ-ată pe coasta NE a continentului australian (de care şi aparţine), la SE de oraşul Home Hill.Glouster. (glostă). Localitate în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Columbus.Gloversville. (glovărsvil). Localitate în NE S.U.A. (New York), la NV de oraşele Amsterdam şi Albany.Glöven. (gleovăn). Localitate în NNE Germaniei, la SE de oraşul Wittenberge.G³owno. (glovno). Localitate în centrul Poloniei, la NE de oraşul £odz.Gložde. (glojde). Localitate situată în NE Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, la NV de oraşul Valpovo.G³ubczyce. (glubţiţe). Localitate în S Poloniei, la hotarul cu Cehia, la SSV de oraşul Opole.Glubokij. (glubochii). Localitate în S Rusiei, la SE de oraşul Voroşilovgrad.Glubokoje. (glubocoie). Localitate în Be-lorusia, la N de Minsk.G³ucho³azy. (gvucovazii). Localitate în S Poloniei, la graniţa cu Cehia, la SSE de oraşul Wroclaw şi la SSV de oraşul Opole.Glückstadt. (gliucştat). Localitate în NNV Germaniei, pe malul N al estuarului fluviului Elba, la NV de oraşul Hamburg.Gluhov. Localitate în NE Ucrainei, la NV de oraşul Szumi.

36

Glumslöv. (glumsleov). Localitate în SV Suediei, la strâmtoarea Øresund, la NV de oraşul Landskrona.Glyn-Ceiriog. (glin ceirog). Localitate în Anglia (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de oraşul Chester.Gmelinka. Localitate în S Rusiei, la SE de oraşul Saratov, la E de fluviul Volga.Gmund. Localitate în SSE Germaniei, pe malul NE al lacului Tengern, la SV de oraşul Rosenheim.Gmünd. (gmiund). 1. Localitate în partea central-sudică a Austriei, pe râul Lieser (afluent al Dravei), la SE de oraşul Malta. 2. Localitate în NE Austriei, la graniţa cu Cehia, pe râul Lainsitz, la NE de Linz.Gmunden. Localitate în Austria, între oraşele Salzburg (la SV) şi Linz (la NE), pe malul N al lacului Traun. Gnarp. Localitate în E Suediei, pe coasta golfului Botnic, la S de oraşul Sundsvall.Gnas. Localitate în SE Austriei, la SE de oraşul Graz.Gnesau. Localitate în S Austriei, pe râul Gurk (afluent al râului Drava), la NE de oraşul Villach şi la NV de oraşul Klagen-furt.Gnesta. Localitate în ESE Suediei, la SV de capitala Stockholm.Gniew. (gnief). Localitate în N Poloniei, pe fluviul Vistula, aflată la N de oraşul Grudziadz.Gniewkovo. (gnievcovo). Localitate în partea central-nordică a Poloniei, la SE de oraşul Bydgoszcz şi la SV de oraşul Toruñ.Gniezno. Oraş în partea central-vestică a Poloniei, la NE de Poznan, cu peste 70 000 loc. Centru industrial. Aici s-a încoro-nat rege Boleslav cel Viteaz (primul rege al Poloniei, în 1025).Gnigl. Localitate în Austria, la E de oraşul Salzburg.Gnjilane. (gniilane). Localitate în S Ser-biei, la SE de oraşul Priština.Gnoien. Localitate în NE Germaniei, la SE de oraşul Rostock.Gnossall. Localitate în Anglia (Marea Bri-tanie), la NV de oraşul Brimingham.Gnowangerup. Localitate în SV Aus-traliei, la SE de oraşul Perth.Gö. (gheo). Râu în SV insulei Honshu (sau Hondo) (Japonia), cu vărsare în

Marea Japoniei, după traversarea oraşului Gotsu.Goa. Stat în V Indiei (din 1987), pe coasta Malabar, cu suprafaţa de 3 700 kmp şi cu peste 1,2 milioane loc. Centrul administra-tiv este Panaji. Din 1962 a revenit (de la portughezi) Indiei.Goalpara. Localitate în NE Indiei, pe Brahmaputra, la VSV de oraşul Gauhati.Goalundo. Localitate în Bangladesh, pe Gange, la V de oraşul Dacca.Goba (Gobba). 1. Oraş în S Etiopiei, la SE de capitala Addis Abeba. 2. Localitate în E statului Swaziland, la graniţa cu statul Mozambic.Gobabis. Localitate în E Namibiei, pe uedul Nossob, la NE de Windhoek. Gobernador Castro. (governador cas-tro). Localitate în E Argentinei, la SE de oraşul Rosario, pe fluviul Paraná.Gobernador Udaonda. (governador udaonda). Localitate în E Argentinei, la SV de capitala Buenos Aires.Gobi (Gov) Shamo. (şamo). Mare regiune deşertică şi respectiv semideşertică în Asia central-estică (China şi Mongolia), cu suprafaţa de circa 2 milioane kmp. Re-lieful este de podiş pietros şi nisipos, cu altitudini medii între 900 şi 1 200 m (un-ele masive ating 2 500 m). Clima este con-tinentală excesivă, cu veri călduroase (45oC), ierni foarte reci (-40oC) şi precipi-taţii puţine (50-200 mm/an). Vegetaţia este slab dezvoltată; în V apar oaze. Deşertul este slab populat.Gobi Altai. 1. Munţi situaţi în S Mon-goliei (3 957 m). 2. Regiune administra-tivă aflată în SV Mongoliei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 3. Oraş situat în VSV Mongoliei, şi care constituie centrul regiunii cu acelaşi nume.Göblberg. (gheoblberg). Vârf (801 m) în N Austriei, în Munţii Hausruck, la NE de localitatea Frankenburg.Gobo. Oraş situat în SSV insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul canalului Kii (Oceanul Pacific), la SSV de oraşul Wakayama.Gobowen. Localitate în V Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Wrexham.Gobrang. Localitate în V Chinei, în Ti-bet, la NV de lacul Vompo şi la NE de lacul Terinam, respectiv la SE de locali-tatea Ed-Dzong.

37

Goce Delcsev. (goţe delcev). Localitate în SV Bulgariei, pe râul Mesta, la baza estică a Munţilor Pirin.Goch. (goch). Localitate situată în NV Germaniei, la NV de oraşul Duisburg, aproape de graniţa cu Olanda.Goèaltovo. (gocialtovo). Localitate în S Slovaciei, la V de oraşul Roznava.Göcsej. (gheocei). Regiune deluroasă situ-ată în VSV Ungariei, la V de Dealurile Zala.Göd. (gheod). Localitate în NE capitalei Ungariei (Pest), Budapesta, pe stânga Dunării.Godavari. Fluviu în Peninsula India, cu lungimea de 1 448 km (navigabil în sec-torul inferior) şi 307 706 kmp suprafaţa bazinală. Izvorăşte din N Munţilor Gaţii de Vest, străbate Podişul Deccan şi Gaţii de Est (unde formează chei) şi se varsă printr-o deltă în Golful Bengal. Este con-siderat fluviu sacru de indieni.God Derre. Localitate în SE Etiopiei, la hotarul cu Somalia.God-Djam. Munţi în partea central-ves-tică a Etiopiei, la NV de Addis-Abeba, cu altitudini de peste 4 000 m (4 413 m în vârful Talo).Godeanu. 1. Masiv muntos în V Carpaţilor Meridionali, situat la SV de Munţii Retezat. Este alcătuit din formaţi-uni cristalino-mezozoice; are platforme de eroziune etajate, cu forme de relief glaciar (circuri, văi glaciare). Are 21 vârfuri de peste 2 000 m (cel mai înalt, Gugu-2 291 m). Acoperit de păduri şi păşuni. Turismul dezvoltat. 2. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 700 loc. Aici se află o biserică de lemn (1835). Satele componente sunt: Godeanu, Marga, Păuneşti, Şiroca.Godecs. (godeci). Localitate în V Bulgar-iei, la NV de Sofia, aproape de graniţa cu Serbia.Godeni. Comună în jud. Argeş, cu circa 3 500 loc. Aici se exploatează lignit. Satele Coteşti (1875) şi Capu Piscului (1911) deţin biserici vechi. Satele componente: Godeni, Bordeieni, Capu Piscului, Coteşti, Malu.Goderich. (goderici). Localitate în SSE Canadei, pe malul ESE al lacului Huron, la NV de oraşul London.Godhavn. (godavn). Localitate în Insula Disko, din V Groenlandei.

Godhdalir. (godalir). Localitate situată în partea central-nordică a Islandei, pe râul Heradhsvötn.Godhra. Oraş în V Indiei, la SE de oraşul Ahmedabad.Godineşti. Comună în jud. Gorj, cu circa 2 400 loc. Satul Godineşti a fost menţionat la 1409. Satul Arjoci (1778-1779) are o biserică de lemn. Satele componente: Godineşti, Arjoci, Chiliu, Câlceşti, Pârâu de Pripor, Pârâu de Vale, Rătez.Godisa. (godişa). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la NV de oraşul Pecs.Godkowo. (godcovo). Localitate în N Poloniei, la V de lacul DruŸno şi la SV de oraşul Elbl¹g.Gödöllö. (gheodeoleo). 1. Regiune deluroasă situată la E de Budapesta (Un-garia). 2. Localitate în Ungaria, la NE de Budapesta, la baza NE a dealurilor cu ace-laşi nume.Gödörháza. (gheodeorhaza). Localitate în V Ungariei (Vas), aproape de graniţa cu Slovacia, la SE de localitatea Szentgot-thárd.Godoviè. (godovici). Localitate în Slove-nia, la VSV de oraşul Ljubljana.Godov. Localitate în E Argentinei, la SSE de oraşul Rosario.Godoy Cruz. Oraş în V Argentinei, în aglomeraţia urbană Mendoz, cu circa 200 000 loc. Aici se exploatează şi se prelu-crează ţiţeiul.Gödre. (gheodre). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs şi la SE de oraşul Kaposvár.Gödreszentmárton. (gheodre sent mar-ton). Localitate situată în SSV Ungariei (Baranya), la SE de localitatea Gödre şi de oraşul Kaposvár şi la NV de oraşul Pécs.Godthåb. v. Nuuk.Godwin Austen (K2). (godvin ostăn). Vârf (8 611 m) în Munţii Himalaya, al doilea vârf al lumii, după Chomolungma, la graniţa China-Pakistan. Se mai numeşte Chogori.Goedgedag. Localitate în Republica Africa de Sud, la NV de oraşul Johannes-burg.Goeree. Insulă olandeză în Marea Nordu-lui; localitatea sa principală este Ouddorp.Goes. Localitate în V Olandei, situată în insula dintre cele doă braţe ale lui Schelde.

38

Goffs. Localitate în S.U.A. (California), la V de fluviul Colorado, la NE de Cadiz.Gofumbin. Vârf (4 317 m) în Munţii Alpii Pennini, în SV Elveţiei, aproape de graniţa cu Italia.Gogama. Localitate în S Canadei, la NV de oraşul Sudbury.Gógánfa. Localitate situată în V Ungariei (Veszprém), la SV de oraşul Ajka şi la NE de oraşul Zalaegerszeg.Gogebic. Lac în N S.U.A., pe teritoriul statului Michigan, la S de lacul Superior.Gogerdagh. Localitate minieră (gaze nat-urale) în N Afganistanului. Goglio. (golio). Localitate în N Italiei, la NV de lacul Maggiore.Gogola. Localitate în V Indiei, pe ţărmul S al peninsulei Kathiawar.Gogolin. Localitate în S Poloniei, la SE de oraşul Opole şi la NV de oraşul Katow-ice.Gogoşari. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 2 300 loc. Aici se cresc porcine şi ovine. Satele deţin biserici vechi. Satele componente sunt: Gogoşari, Drăghiceanu, Izvoru, Răleşti.Gogoşu. 1. Comună în jud. Dolj, cu circa 1 100 loc. Satele componente sunt: Gogoşu, Gogoşiţa, Ştefănel. 2. Comună în jud. Mehedinţi, în dreptul Ostrovului Mare, cu circa 5 200 loc. Aici se află o biserică de lemn (ante 1845) şi Hidrocen-trala Porţile de Fier II (216 MW) din 1986. Satele componente: Gogoşu, Balta Verde, Burila Mică, Ostrovu Mare.Gogra. Râu în E Indiei, în Câmpia Gan-gelui, afluent al Gangelui.Gohlis. Cartier al oraşului german Leipzig.Gohor. Comună în jud. Galaţi, cu circa 3 700 loc. Satele componente: Gohor, Gara Berheci, Ireasca, Nărteşti, Poşta.Gohr. Localitate în Germania, în regiunea Ruhr, la S de oraşul Düsseldorf.Gohrau. Localitate în ENE Germaniei, la E de oraşul Dessau şi la N de oraşul Leipzig.Göhren. (gheohren). Localitate aflată în SE insulei Rügen (Germania), la Marea Baltică.Goiana. Localitate în ENE Braziliei, la N de oraşul Recife.Goiandira. Localitate în Brazilia, la SE de oraşul Goiânia.

Goiânia. Oraş în Brazilia central, centru administrativ al statului Goiás. Are circa 1,3 milioane loc. A fost construit între anii 1933-1942. Centru industrial. Aici se ex-ploatează diamant şi titan. Goianinha. (goianina). Localitate în ENE Braziliei, la SSE de oraşul Natal.Goiás. 1. Stat în centrul Braziliei, cu suprafaţa de 340 200 kmp şi cu peste 4 milioane loc. Centrul administrativ este Goiânia. Se exploatează fier, aur, nichel, titan, lemnul. Se cultivă plante tropicale. 2. Localitate în centrul Braziliei, la V de oraşul Brasilia şi la NV de oraşul Goiânia. Se mai numeşte Goyaz. Goicea. Comună în jud. Dolj, cu circa 5 000 loc. Satele Goice şi Dunăreni deţin biserici (1856 şi 1898). Satele compo-nente: Goicea, Dunăreni.Goieşti. Comună în jud. Dolj, pe Amara-dia, cu circa 3 300 loc. Satele deţin bis-erici vechi. Satele componente: Goieşti, Adâncata, Fântâni, Gruiţa Mălăeşti, Mogoşeşti, Muereni, Pioreşti, Pometeşti, Popeasa, Ţandăra, Vladimir, Zlătari.Goirle. Localitate în S Olandei, la SV de oraşul Tilburg.Gois. Localitate în Austria, la SV de oraşul Salzburg.Gojak. (goiac). 1. Hidrocentrală în Croaţia, la SV de Zagreb, pe un subafluent al râului Sava. 2. Localitate în N Siriei, la NE de oraşul Alep (Aleppo).Gojilo. (goilo). Localitate în Croaţia, la ENE de oraşul Sisak.Gojlo. (goilo). Localitate în Croaţia, la SE de Zagreb, centru de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale.Gokak. Hidrocentrală în SV Indiei, la SE de Mumbai, pe râul Krishna. Gokar. Pas (5 197 m) în Tibet (China), la SE de oraşul Lhasa.Gökçeada. (gheoc ceada). Insulă turcească în NE Mării Egee, în strâmtoarea Dardanele, cu suprafaţa de 225 kmp şi cu circa 14 000 loc. Până în 1973 s-a numit Imroz (Imbros). Relieful este stâncos (627 m altitudine), vegetaţia xerofitică. Se cul-tivă măslini.Gökdepe. Localitate în V Turkmenistanu-lui, la NV de Asgabat, pe canalul Kara-Kum.Gökirmak. Râu în NNV Turciei asiatice, afluent al râului Kizil Irmak.

39

Göksu. Râu în S Turciei asiatice, ce izvorăşte din Munţii Taurus de Vest şi se varsă în Marea Mediterană.Göksun. Localitate în partea centrală a Turciei, la NV de oraşul Maraş.Gokwe. Localitate în partea central-ves-tică a statului african Zimbabwe, la V de localitatea Gatooma.Gol. Localitate în S Norvegiei, la NV de Oslo şi la NE de Bergen.Gola. 1. Localitate în NNV Croaţiei, la graniţa cu Ungaria, pe râul Drava. 2. In-sulă în NV Irlandei, de care şi aparţine, în Oceanul Atlantic.Gol¹bki. Cartier al capitalei Poloniei, Varşovia (Warszawa).Golaghat. (golagat). Localitate în NE In-diei, la ENE de oraşul Gauhati.Golak. 1. Centru minier (minereu de fier) în VSV Bulgariei, pe râul Mariţa. 2. Munte în ENE Serbiei, cu altitudinea de 1 186 m.Golan, Înălţimile (Al-Jawlan). Regiune înaltă în SV Siriei, între râul Yarmuk şi lacul Tiberiada, cu altitudinea de circa 2 200 m. După războiul de 6 Zile (1967) Golanul a intrat sub controlul israelian, re-ocupat în 1981.Go³añcz. (govanţ). Localitate în partea central-vestică a Poloniei, la SV de oraşul Bydgoszcz.Golăieşti. Comună în jud. Iaşi, pe Jijia, cu circa 3 400 loc. Satul Cilibiu are o biserică (sec. XVIII). Satele componente sunt: Bran, Cilibiu, Cotu lui Ivan, Grădinari, Medeleni, Petreşti, Podul Jijiei.Golconda. 1. Vechi oraş şi fortăreaţă în S Indiei Centrale (Andhra Pradesh), la circa 9 km de Hyderabad. Este renumit prin dia-mantele din regiune. 2. Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Ohio, la NE de oraşul Paducah. 3. Localitate în S.U.A. (Nevada), pe râul Humboldt, la NE de oraşul Carson City. Golèùv Jenikov. (golciuv ienicov). Local-itate în centrul Cehiei, la SE de oraşul Praga.Golczewo. (golţevo). Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin.Go³dap. (govdap). Localitate în NE Poloniei, la graniţa cu Rusia (Kalin-ingrad), la NE de lacurile Mazuriene.Goldau. Localitate în centrul Elveţiei, la SE de lacul Zug.

Gold Beach. (gold bici). Localitate în S.U.A. (Oregon), pe coasta Oceanului Pa-cific, la gura de vărsare a râului Rogue în ocean.Goldberg. Localitate în NNE Germaniei, la SV de oraşul Güstrov şi la NV de lacul Plau.Gold Coast. Localitate în E Australiei, pe ţărmul Pacificului, la SE de Brisbane.Golden Beach. (goldăn bici). Localitate în S.U.A. (Florida), la NNE de oraşul Mi-ami.Goldendale. (goldăn del). Localitate în NV S.U.A. (Washington), pe fluviul Co-lumbia, la NE de oraşul Portland.Golden Lake. (goldăn lec). Localitate în SSE Canadei, la NV de oraşul Ottawa.Golden Lane. Centru de extracţie a ţiţeiu-lui în Golful Mexic, aparţinând de Mexic, la SE de oraşul Tampico.Golders Green. (goldărs grin). Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie).Goldfield. (goldfild). Localitate în S.U.A. (Nevada), la SE de oraşul Carson City.Goldfields. (goldfilds). Hidrocentrală în Canada (Saskatchewan), la E de Lacul Athabaska.Gold Hill. (gold hil). Localitate în S.U.A. (Utah), la SV de Marele Lac Sărat şi de oraşul Salt Lake City.Gold Point. (gold poant). Localitate în S.U.A. (Nevada), la SSE de localitatea Goldfield şi la NV de oraşul Las Vegas.Goldsboro. Localitate în S.U.A. (North Carolina), la SE de oraşul Raleigh şi la SV de oraşul Norfolk.Gold River. (gold rivăr). Localitate în SV Canadei (Washington), în Insula Vancou-ver din Oceanul Pacific.Goldsworthy. (goldsvorsi). Localitate în NV Australiei, pe ţărmul Oceanului In-dian, la SV de Broome şi la NE de Port Hedland.Goldthwaite. (goldsvoit). Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Colorado, la NV de oraşul Austin şi la SV de oraşul Fort Worth.Göle. (gheole). Localitate în NE Turciei asiatice, pe râul Kura, la NV de oraşul Kars.Golela. Localitate în NE Republicii Africa de Sud, la graniţa cu Svaziland.Golema. Munte (1 637 m) în V Bulgariei, la NNE de Sofia şi la E de râul Isker.

40

Goleni. Localitate aflată în NV Republicii Moldova, pe râul Ciugur (afluent al Prutu-lui), la NV de oraşul Bălţi.Goleniów. (goleniof). Localitate în NV Poloniei, la NE de oraşul Szczecin.Goleonda. Localitate în partea central-su-dică a Indiei, la V de oraşul Hyderabad.Golesovo. Localitate în SV Bulgariei, la graniţa cu Grecia, la SV de localitatea Goce Delcsev.Goleşti. 1. Sat în comuna Ştefăneşti (jud. Argeş). Aici se află o hidrocentrală (58 MW), un conac fortificat (1641-1642) şi o biserică (1646). Aici a funcţionat prima şcoală sătească în limba română din Ţara Românească (1826) înfiinţată de Dinicu Golescu. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 2 700 loc. Reşedinţa este la Popeşti. Aici se găsesc biserici vechi, una de lemn (1767 la Opăteşti). Satele componente sunt: Popeşti, Aldeşti, Blidari, Coasta, Drăgăneşti, Gibeşti, Giurgiuveni, Opăteşti, Poeniţa, Tulei-Câmpeni, Vătăşeşti. 3. Co-mună în jud. Vrancea, pe râul Milcov, cu circa 3 000 loc. Este comună suburbană a municipiului Focşani. Aici se practică api-cultura şi viticultura. Satele componente sunt: Goleşti, Ceardac.Goleszów. (golesof). Localitate în S Poloniei, la graniţa cu Cehia, la VSV de oraşul Bielsko Bia³a.Goleţ Skalistîi. Vârf (2 412 m) în Munţii Stanovoi din Siberia de SE (Rusia).Golfito. Localitate în SE statului Costa Rica, la Oceanul Pacific, aproape de graniţa cu Panama. Golfo Aranci (Golfo d'Aranci). Locali-tate în NE Sardiniei (Italia) pe ţărmul Mării Tireniene.Golfstrom (Gulfstream). (golfştrom, gălfstrim). Curent oceanic cald, de suprafaţă (24-28oC), în N Oceanului At-lantic. Se formează în strâmtoarea Florida, se îndreaptă de-a lungul coastelor estice ale S.U.A. până la Capul Hatteras (Curen-tul Floridei), apoi până la insula New-foundland (Curentul Vânturilor de Vest), iar de aici ia direcţia principalăSV-NE, în-dreptându-se spre ţărmurile Europei de Vest prin curentul Norvegiei, curentul Irminger şi al Capului Nord, influenţând clima regiunilor litorale. Are lăţimea de 75-250 km şi viteza medie de 3-9 km/h. Este cel mai mare curent al globului ca

lungime şi debit (82 milioane mc/s). A fost menţionat în 1513 de către conchista-dorul Juan Ponce de Léon.Golful celor 80 Mile. Golf în NV Aus-traliei (Oceanul Indian). Portul principal este Port Hedland. Golgota. (ebr. "căpăţână"). Colină situată lângă Ierusalim, pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Golhak. Localitate la N de Teheran (Iran).Gölhisar. (gheolhisar). Localitate în SV Turciei asiatice, pe râul Dalaman, la SE de oraşul Denizli.Golia. Mănăstire situată în municipiul Iaşi, menţionată la 1564. Golianovo. Localitate în Slovacia, la SE de oraşul Nitra.Goli Breg. Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Zagreb.Golica. (goliţa). Localitate în E Bulgariei, pe râul Dvojnica, la jumătatea distanţei dintre oraşele Varna (la NE) şi Burgas (la SSV).Golija. (goli ia). Munte (1 833 m) situat în VSV Serbiei.Golina. Localitate în centrul Poloniei, la ESE de oraşul Gniezno.Golinci. (golinţ). Localitate situată în NE Croaţiei, la NV de oraşul Valpovo.Golismanovo. Oraş în Rusia asiatică (Siberia), pe râul Isim, (afluent al fluviului Irtîş), la NV de oraşul Omsk.Goliszew. (golisef). Localitate în centrul Poloniei, la VNV de oraşul £odz şi la NE de oraşul Kalisz.Goli vrh. (golii vrîh). Vârf (533 m) în SE peninsulei Istria (Croaţia), la SSV de oraşul Labin.Goljama Zseljazna. (goliama jeliazna). Localitate în partea central-vestică a Bul-gariei, la SV de oraşele Lovecs şi Pleven.Goljam manasztir. (goliam manastir). Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Jambol. Goljamo Krusevo. (goliamo crusevo). Centru minier (minereu de fier) în SE Bul-gariei, la graniţa cu Turcia, la SV de Bur-gas.Goljamo Konare. (goliamo conare). Lo-calitate în Bulgaria, la NV de oraşul Plov-div.Goljamo Sivacsevo. (goliamo sivacevo). Localitate în E Bulgariei, la NV de oraşul Sliven.

41

Golla. Râu în SV Uruguay-ului, cu văr-sare în estuarul Rio de La Plata.Gölle. (gheole). Localitate în Ungaria (So-mogy), la NE de oraşul Kaposvár şi la NV de oraşul Dombóvár.Gollel. Localitate în SSE statului Swazi-land, la graniţa cu Republica Africa de Sud.Göller. (gheoler). Vârf (1 766 m) în partea central-estică a Austriei, situat în Munţii Schneealpe.Göllersdorf. (gheolersdorf). Localitate în NE Austriei, la NV de capitala Viena.Golling. Localitate în N Austriei, la V de oraşul Linz.Gölmarmara. (gheolmarmara). Localitate în V Turciei asiatice, la NE de oraşul Manisa.Golmo. Localitate în China, pe râul Najcsi Gol, la SE de localitatea Hajar.Golmud. Localitate aflată în partea cen-tral-vestică a Chinei, la marginea sudică a deşertului Cajdam.Gölnic. (gheolniţ). Râu în partea central-estică a Slovaciei.Golo. Râu în NE Corsicii (Franţa), cu văr-sare în Marea Mediterană (Marea Tireni-ană). Golondinas. Centru de exploatare a fieru-lui, în NE Mexicului, la NV de Monterrey. Golondrina. Localitate în NE Argentinei, la SV de oraşele Resistencia şi Corrientes.Golonóg. Localitate în Silezia Superioară (Polonia), la NE de oraşul Katowice.Golop. Localitate în NE Ungariei (Bor-sod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Goloszijevo. (golosi ievo). Cartier al oraşului Kiev (Ucraina).Goloviţa. Lagună marină în complexul Razim, cu suprafaţa de 119 kmp, adâncimea maximă de 1,5 m. Are în partea de NE insula Bisericuţa. Are comunicare cu lacurile Zmeica şi Razim. Golovno. Localitate în V Belorusiei, la SE de oraşul Brest, aproape de hotarul cu Polonia.Gölpazari. (gheolpazari). Localitate în NV Turciei asiatice, la SSV de oraşul Adapazari.Gols. Localitate în E Austriei, la E de lacul Neusiedler.

Golspie. Localitate în NE Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la NNE de oraşul Dornoch.Gollsen. Localitate în ENE Germaniei, la SSE de oraşul Berlin.Golubac. (golubaţ). Localitate în E Ser-biei, la hotarul cu România, pe fluviul Dunărea în sectorul defileului.Golup-Dobrzýn. (golup dobrjin). Locali-tate în partea central-nordică a Poloniei, pe râul Drwêca (afluent al fluviului Vistula), la NE de oraşul Toruñ.Golubiæ. (golubici). Localitate în Croaţia, aproape de hotarul cu Bosnia-Heţegovina, la SE de oraşul Obrovac.Golubinje. (golubinie). Localitate în E Serbiei, pe Dunăre, în defileu, în dreptul localităţii româneşti Eibenthal.Goluboie. Localitate în SSV Republicii Moldova, la SE de localitatea Goteşti.Golubovci. (golubovţi). Localitate în SSV Muntenegrului, pe râul Moraèa, la NE de lacul Shkoder (Scutari) şi la SSV de oraşul Podgorica.Golubovec. (goluboveţ). Localitate în N Croaţiei, la NE de oraşul Zagreb.Go³ymin. (govimin). Localitate în Polo-nia, la NNV de capitala Varşovia.Gomati. Râu în NNE Indiei, afluent al fluviului Gange aval de oraşul Varanas (Benares).Gomba. Localitate în Ungaria (Pest), la SE de oraşul Budapesta.Gombás (Gombás-patak). (gombaş). Pârâu în Ungaria, la NE de Budapesta, afluent al Dunării.Gombe. Localitate în NE Nigeriei, la N de râul Benue.Gombosszeg. (gomboş seg). Localitate în V Ungariei (Zala), la SSV de oraşul Za-laegerszeg.Gomel (Homel). Oraş în SE Republicii Belarus, port pe râul Soj, cu circa 500 000 loc. A fost întemeiat în 1142. Centru in-dustrial.Gomera. Insulă în Arhipelagul Canare, separată de Insula Tenerife printr-o strâm-toare de 47 km lăţime. Are suprafaţa de 352 kmp şi circa 30 000 loc. Localitatea principală este San Sebastian de la Gomora. Intrat în circuitul turistic. Gómez Farias. Localitate în NE Mexicu-lui, la SV de oraşul Monterrey.

42

Gómez Palacio. (gomez palasio). Oraş în N Mexicului, la SV de oraşul Torreón, în Podişul Mexic.Gomilica. (gomiliţa). Localitate în N Sloveniei, la SE de oraşul Murska Sobota.Gomjenica. (gom ieniţa). Râu în N Bosniei-Herţegovinei, afluent al râului Una împreună cu râul Sana.Gomont. (gomon). Localitate în NE Franţei, la SV de oraşul Charleville Méz-iéres.Gömör. (gheomeor). Regiune în SSE Slo-vaciei, străbătută de râul Rima (subafluent al Tisei).Gömörszõlõs. (gheomeorseoloş). Locali-tate în NNE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia, la NV de oraşul Miskolc.Gömör-Tornai-karszt. (ghemeor tornaii carst). Munte în SE Slovaciei şi continuat pe teritoriul Ungariei, în NE, sub denu-mirea de Aggteleki-karszt.Gomo Szelung. (gomo selung). Localitate în V Chinei, în regiunea Chang.Gompo Ne. Localitate în China, în Tibet, pe Brahmaputra.Gonabad. Localitate în ENE Iranului, la SE de localitatea Bajistan.Gonaga. Localitate în V statului Congo-Brazaville, la NV de oraşul Brazaville şi la NE de oraşul Mossendjo.Gonaïves. 1. Golf în V statului Haiti, la care se află şi localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în NV statului Haiti (Insula Haiti), pe ţărmul Mării Antilelor (Caraibilor), la golful omonim, la N de capitala Port-au-Prince. Gonam. Râu în SE Siberiei (Rusia), sub-afluent al fluviului Lena. Izvorăşte din Munţii Stanovoi.Gonâve. Insulă (743,3 kmp) la V de In-sula Haiti (aparţine de statul Haiti).Gonbad-i-Kalvus. Localitate situată în NNE Iranului, la E de Marea Caspică.Gönc. (gheonţ). Localitate în NNE Un-gariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Göncruszka. (gheonţ rusca). Localitate în NE Ungariei (Borsod-Abauj-Zemplén), la NE de oraşul Miskolc.Gonda. Oraş în NNE Indiei, la NE de oraşul Lakhnau.

Gondal. Localitate în V Indiei, în centrul peninsulei Kathiawar, la S de oraşul Ra-jkot.Gonder (Gondar). Oraş în NV Ethiopiei, în apropiere de Lacul Tana, la altitudinea de 2 300 m. Are circa 100 000 loc. A fost capitală a Etiopiei (între 1632-1855).Gondia. Oraş situat aproximativ în partea centrală a Indiei, la NE de oraşul Nagpur.Gondo. Localitate în SSE Elveţiei.Gondovo. Localitate în S Slovaciei, la ESE de oraşul Nitra.Gondrecourt. (gondricu). Localitate în ENE Franţei, la SV de oraşul Nancy.Gondvana. v. Satpura, Munte. Gondwana. 1. Vast continent ipotetic, care ar fi existat în emisfera sudică, proba-bil din Cambrian până în Triasic, ce re-unea într-un singur bloc continental Amer-ica de Sud, Africa, insula Madagascar, Peninsula Arabia, India peninsulară şi Australia. După Triasic, Gondwana s-a dezmembrat şi blocurile continentale rezultate s-ar fi deplasat divergent, con-form teoriei derivei continentale faţă de un punct central (probabil vechiul Pol Sud). Denumit astfel de geologul austriac E. Suess, după numele provinciei Gons din India. 2. Regiune de platouri în India Cen-trală (Podişul Deccan), la N de fluviul Go-davari. Aici se cultivă bumbac, orez şi iută.Gönen. (gheonen). Localitate în NV Tur-ciei asiatice, la SV de oraşul Bandirma.Gonfaron. (gonfaro). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Toulon.Gonggaşan. Vârf (7 590 m) în Munţii Sino-Tibetani din centrul Chinei. Se mai numeşte şi Minya -Konka.Gonginavolok. (gonghinavoloc). Locali-tate în N Rusiei europene, la NNE de lacul Ladoga.Gongola. 1. (Adamawa). Stat situat în E Nigeriei, pe platoul Adamawa, cu suprafaţa de 91 400 kmp şi peste 2 mil-ioane loc. Centrul administrativ este Yola. Se cultivă plante tropicale. 2. Râu în Nige-ria, afluent al râului Benue.Gongoué. (gongue). Oraş în V Gabonului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Libreville.Goñi. (gonii). Localitate în centrul Uruguay-ului, la SE de oraşul Durazno.

43

Goni¹dz. (goniaţ). Localitate în NE Poloniei, pe râul Biebrza, la NV de oraşul Bia³istok.Gónni. Localitate în ENE Greciei, pe râul Piniós, la SV de oraşul Salonic.Gonsans. (gonsan). Localitate situată în E Franţei, la E de oraşul Besançon.Gontenschwil. (gontenşvil). Localitate în N Elveţiei, la SV de oraşul Zürich.Gönyû. (gheoniu). Localitate în NV Un-gariei, pe Dunăre, la NE de oraşul Györ.Gonzaga. Localitate în N Italiei, pe flu-viul Po (Pad), la SSE de oraşul Mantova.Gonzáles. Localitate în SSV statului Uruguay, la NV de oraşul San José de Mayo.Gonzáles Calderón. Localitate în NE Ar-gentinei, la E de oraşul Rosario. Gonzen. Centru minier în E Elveţiei, la graniţa cu Liechtenstein.Goochland. (guci lănd). Localitate în S.U.A. (Virginia), pe râul James, la NV de oraşul Richmond.Goodenough. (gudnaug). 1. Cap în Antarctica, la Oceanul Indian, la NE de Polul Sud Magnetic (Teritoriul Wilkes). 2. (Morata) insulă în Noua Guinee, în Marea Planet, la ESE de statul Papua-Noua Guinee, de care şi aparţine.Goodhouse. (gudhaus). Localitate situată în NV Republicii Africa de Sud, pe fluviul Orange, la NE de localitatea Ookiep.Goodland. (gudlănd). Localitate în S.U.A. (Kansas), la ESE de oraşul Denver.Goodman. (gudmăn). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la NE de oraşul Wausau.Goodnews Bay. (gudniu bei). Localitate în Alaska (S.U.A.), la Oceanul Pacific (Marea Bering), unde se extrage platină. Goodwick. (gud uic). Localitate în SV Ţării Galilor (Wales-Marea Britanie), la Golful Cardigan din Marea Irlandei.Goole. (gul). Localitate aflată în E Angliei (Marea Britanie), pe râul Ouse, la V de oraşul Hull şi la SE de oraşul Leeds.Goondiwindi. (gundiuindi). Localitate în E Australiei, la SV de oraşul Brisbane.Goor. Localitate în E Olandei, pe Canalul Twente-Berkel, la SV de oraşul Hengelo.Goose. (guz). Lac (137 kmp) în S.U.A. (Oregon şi California), la izvoarele râului Klamath (afluent al râului Pit).

Goose Bay. (guz bei). Localitate în E Peninsulei Labrador, pe râul Churchill, la gura estuarului Hamilton Inlet. Gooty. Localitate în S Indiei, la SV de oraşul Hyderabad şi la NE de oraşul Ban-galore.Gopalgani. Localitate în S Bangladesh-ului, la SV de oraşul Madaripur, în delta fluviului Gange.Göpfritz a.d. Wild. (gheopfriţ vild). Lo-calitate în NNE Austriei, la NV de oraşul Rosenburg.Gop³o. Lac (23,4 kmp) în centrul Poloniei, pe râul Noteæ, la SE de oraşul Bydgoszcz.Goppenstein. (gopenştain). Localitate în SSV Elveţiei, la NE de oraşul Leuk.Göppingen. (gheopinghen). Oraş aflat în SV Germaniei (Baden-Württemberg), la SE de Stuttgart, cu circa 160 000 loc. A fost construit în 1150. Centru industrial.Gór. Localitate în V Ungariei (Vas), la NE de oraşul Szombathely. Góra. 1. Localitate în VSV Poloniei, la SSV de oraşul Leszno. 2. Localitate în partea central-estică a Poloniei, la NV de capitala Varşovia.Gorahai. Localitate în SE Etiopiei, la SE de localitatea Segag.Góra Kalwaria. Localitate în Polonia, la SE de Varşovia, pe Vistula.Gorakhpur. Oraş în India (Uttar Pradesh), situat pe râul Rapti, la N de oraşul Varanasi, cu circa 500 000 loc. A fost întemeiat aproximativ în anul 1400.Goransko. Localitate în VNV Muntene-grului, pe râul Piva, la NV de oraşul Šavnik.Goranu. Comună în jud. Vâlcea, desfi-inţată în 1991. Cele patru sate (Goranu, Feţeni, Lespezi, Săliştea) au devenit local-ităţi componente ale municipiului Râm-nicu Vâlcea. La Feţeni se află o rezervaţie geologică şi geomorfologică ("Piramidele de pământ"-12 ha).Gorban. Comună în jud. Iaşi, cu circa 2 700 loc. Zberoaia deţine o biserică (1820). Satele componente sunt: Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului, Scoposeni, Zberoaia.Goražde. (gorajde). Localitate în ESE Bosniei-Herţegovinei, pe râul Drina, la SE de oraşul Sarajevo.

44

Gorbacsevo. (gorbacevo). Localitate în Rusia, partea europeană, la SV de oraşul Tula.Gorbăneşti. Comună în jud. Botoşani, cu circa 3 500 loc. Este centru de ceramică populară. Deţine o biserică de lemn (1820). Satele componente: Gorbăneşti, Bătrâneşti, George Coşbuc, Mihai Emi-nescu, Silişcani, Socrujeni, Vânători, Vi-foreni.Görbeháza. (gheorbehaza). Localitate în E Ungariei (Hajdú-Bihar), la NV de oraşul Debrecen.Görbe-tetõ. (gheorbe teteo). Vârf (447 m) în Munţii Bakony din Ungaria, la V de lacul Balaton.Gorce. (gorţe). Munte în SSE Poloniei, la SSE de oraşul Cracovia, cu vârful Turbacz (1 311 m).Görcsöny. (gheorceoni). Localitate aflată în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.Görcsönydoboka. (gheorceoni doboca). Localitate SSV Ungariei (Baranya), la pe pârâul Csele (afluent al Dunării), la E de oraşul Pécs şi la NNV de oraşul Mohács.Gorda. Vârf (1 021 m) în Insula Faial (Arhipelagul Azore) din Oceanul Atlantic.Gördes. (gheordes). Localitate în V Tur-ciei asiatice, la NE de oraşul Izmir.Gordion. Oraş antic în Asia Mică, capi-tala Regatului Frigiei, întemeiat de legen-darul Gordius. Astăzi este Yassiköyük (Turcia). Gordisa. (gordişa). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la SSV de oraşul Pécs şi la SV de localitatea Siklós.Gordola. Localitate în SSE Elveţiei, la NE de Lacul Maggiore.Gordon. 1. Cartier al oraşului Sudney (Australia). 2. Localitate în S.U.A. (Ne-braska), pe râul Niobrara (afluent al lui Missouri), la SE de oraşul Rapid City. 3. Localitate în S.U.A. (Wisconsin), la SSV de lacul Superior şi la SSE de oraşele Su-perior şi Duluth. 4. Golf în SE Australiei (Oceanul Pacific), la E oraşului Sydney.Gordonsville. (gordonsvil). Localitate în S.U.A. (Virginia), la NE de oraşul Char-lottesville.Gore. 1. Localitate în V Etiopiei, în Podişul Abisiniei, la SV de Addis Abeba. 2. Insulă în NV golfului California, situată la vărsarea fluviului Colorado. Aparţine

Mexicului. 3. Localitate în SSV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SSV de oraşul Dunedin. Goré. Localitate în SV Ciadului, pe râul Logone, la SSV de localitatea Doba.Gore Bay. (gorbei). Localitate în S Canadei, în N insulei Manitoulin (Lacul Huron).Goren bliznak. Localitate în E Bulgariei, pe ţărmul Mării Negre, la SSV de oraşul Varna.Gorey. (gorii). Localitate în E Irlandei, la SV de localitatea Arkow.Gorgan. Oraş în N Iranului, cu circa 150 000 loc. Este legat printr-o cale ferată cu portul Bandar-e Torkeman la Marea Caspică. Până în 1930 s-a numit Aster-abad. Aici se prelucrează tutun, orez, măs-line şi bumbac.Gorgani. Munţi în SV Ucrainei, cu alti-tudinea de 1 818 m.Görgeteg. (gheorgheteg). Localitate în SV Ungariei (Somogy), la SE de localitatea Nagyatád.Gorgona. 1. Insulă (Italia) situată în Marea Ligurică, la NE de Corsica şi la SV de Livorno. Are suprafaţa de 2,2 kmp. 2. Insulă a Oceanului Pacific situată în NV Americii de Sud. Aparţine de Columbia.Gorgora. Localitate în NV Etiopiei, pe malul N al lacului Tana.Gorgota. Comună în jud. Prahova, cu circa 5 700 loc. Satele componente: Gor-gota, Crivina, Fânari, Poienarii Apostoli, Potigrafu.Gori. Oraş în Gruzia, la NV de oraşul Tbilisi, pe râul Kura.Gorica. (goriţa). Localitate în SSV Un-gariei (Baranya), la NV de oraşul Pécs.Gorièan. (gorician). Localitate în Croaţia, la ESE de oraşul Èakovec, aproape de graniţa cu Ungaria.Gorice. (goriţe). Vârf (650 m) în N insulei Cres (Croaţia) din Marea Adriatică.Görice. (gheoriţe). Localitate din Albania, situată între lacurile Ohrid şi Prespa.Gorinchem. (gorincem). Localitate aflată în Olanda, pe râul Waal, la E de oraşul Dordrecht.Goriny. Râu (661 km lungime, 27 360 kmp suprafaţa bazinală) în N Ucrainei.Gori Rit. Localitate în Somalia, aproape de hotarul cu Etiopia, la SV de localitatea Garoe.

45

Gorisz. (goris). Localitate în E Armeniei, la graniţa cu Azerbaidjan.Gorizia. (goriţia). Oraş în NE Italiei (Friuli-Venezia Giulia), pe râul Isonzo, care îl desparte de oraşul sloven Nova Gorica (din 1947). Are circa 40 000 loc. Este staţiune climaterică.Gorj. Judeţ în SV României, pe cursul mi-jlociu al Jiului, cu suprafaţa de 5 602 kmp şi circa 400 000 loc. Reşedinţa este mu-nicipiul Târgu Jiu.Gorjani. (gorianii). Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Osijek.Gorjansko. (goriansco). Localitate în V Sloveniei, la graniţa cu Italia, la SV de lo-calitatea Komen.Gorkha. Localitate situată în N statului asiatic Nepal, la NV de capitala Kat-mandu, în Munţii Himalaya.Gorki. 1. v. Nijni Novgorod. 2. Lac de acumulare situat pe fluviul Volga, la NV de fostul oraş Gorki, astăzi Nijni Nov-gorod.Gorleston. Localitate în E Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la S de oraşul Great Yarmouth. Gørlev. (gorlev). Localitate în V insulei Sjæland (Danemarca), spre strâmtoarea Marele Belt.Gorlice. (gorliţe). Localitate în SE Poloniei, la baza Munţilor Carpaţi, pe un subafluent al fluviului Vistula. Görlitz. (gheorliţ). Oraş în E Germaniei (Saxonia), pe râul Neisse, la graniţa cu Polonia, având circa 80 000 loc. Centru industrial.Gorlovka. Oraş în Ucraina, în bazinul Doneţk, cu circa 700 000 loc. Centru de exploatare a cărbunelui.Gorna Belica. (gorna beliţa). Localitate în centrul Macedoniei, la SV de oraşul Skopje. Gornalunga. Râu în E insulei Sicilia (Italia), afluent al râului Simeto.Gorna Orehoviţa (Gorna Orjahovica). Localitate în partea central-nordică a Bul-gariei, pe Iantra, la NE de oraşul Tărnovo.Gornau. Localitate în E Germaniei, la SE de oraşul Chemnitz.Gornergrat. Localitate în SSV Elveţiei, în apropierea graniţei cu Italia.Gorneşti. Comună în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu circa 5 600 loc. La Teleac se exploatează gazele naturale. Aici se află

palatul Teleki (1770) iar la Mura Mică o biserică de lemn (sec. XVII). Satele com-ponente: Gorneşti, Iara de Mureş, Ilioara, Mura Mare, Mura Mică, Pădureni, Periş, Petrilaca de Mureş, Teleac.Gornet. Comună în jud. Prahova, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Gornet, Bogdăneşti, Cuib, Nucet.Gornet-Cricov. Comună în jud. Prahova, pe râul Cricovu Sărat, cu circa 2 800 loc. Satele componente sunt: Gornet-Cricov, Coşerele, Dobrota, Priseaca, Ţărculeşti, Valea Seacă.Gornicza. (gorniţa). Centru siderurgic în Polonia, în Silezia, la NE de Katowice. Gornij. (gornii). Localitate în ESE Rusiei europene, la ENE de oraşul Saratov.Gornji Breg. (gornii breg). Localitate în NNE Serbiei, la V de oraşul Senta. Gornja Jelenska. (gornia ielensca). Lo-calitate în Croaţia, la SV de oraşul Bjelo-var.Gornja-Kovaèica. (gornia covaciţa). Lo-calitate în Croaţia, la SE de oraşul Bjelo-var şi la SV de oraşul Virovitica.Gornja Radgona. (gornia radgona). Lo-calitate în Slovenia, pe râul Mura, la graniţa cu Austria.Gornje Bazie. (gornie bazie). Localitate în N Croaţiei, la NNE de oraşul Virovit-ica, la hotarul cu Ungaria.Gornje Jelenje. (gornie ielenie). Locali-tate în NNV Croaţiei, la ENE de oraşul Rijeka.Gornje Kusonje. (gornie cusonie). Local-itate în NNE Croaţiei, la SE de oraşul Vi-rovitica şi la VNV de oraşul Podravska Slatina.Gornje Sredice. (gornie srediţe). Locali-tate în Croaţia, la N de oraşul Bjelovar şi la S de oraşul Koprivnica.Gornje Vratno. (gornie vratno). Locali-tate în NNE Croaţiei, la NV de oraşul Varaždin.Gornji Èehi. (gornii cehii). Localitate în Croaţia, la S de oraşul Zagreb.Gornji Milanovac. (gornii milanovaţ). Localitate în centrul Serbiei, la V de oraşul Kragujevac.Gornji Petrovci. (gornii petrovţii). Local-itate în E Sloveniei, aproape de graniţa cu Ungaria, la NNE de localitatea Murska Sobota.

46

Gornji Vakuf. (gornii vacuf). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Bosniei-Herţegovinei, la V de oraşul Sara-jevo.Gorno. Localitate în N Italiei, pe râul Se-rio, la ENE de oraşul Lecco.Górno. Localitate în SE Poloniei, la SE de oraşul Kielce.Gorno-Altai. Republică autonomă în cadrul Federaţiei Ruse, în Munţii Altai, la graniţa cu Mongolia. Suprafaţa atinge 92 600 kmp şi are circa 100 000 loc. Centrul administrativ este oraşul Gorno-Altaisk. Locuitorii se ocupă cu exploatarea lemnu-lui şi a minereurilor auro-argentifere, mer-curului, lignitului.Gorno-Altaisk. Oraş, centrul administra-tiv al republicii autonome Gorno-Altai (Federaţia Rusă) pe râul Katun. Populaţia depăşeşte 50 000 loc. Centru industrial.Gorno-Badahşan. Republică autonomă situată în Tadjikistan, la graniţa cu statul Afganistan. Suprafaţa atinge 63 700 kmp cu circa 170 000 loc. Centrul administrativ este Horog. Se exploatează aur, argint, talc, sare etc. Gorno Pavlikene. Localitate în Bulgaria, la SE de oraşul Pleven.Gorno Ujno. (gorno uino). Localitate în VSV Bulgariei, la SV de oraşul Pernik.Gornozavodsk. Localitate în SV insulei Sahalin (Rusia), pe ţărmul Mării Japoniei.Gorodok. 1. Localitate în Belarus (Be-lorusia), la NV de oraşul Vityebsk. 2. Lo-calitate în VNV Ucrainei, la SV de oraşul Lvov.Gorodovikovo. Localitate în S Rusiei, la SSE de oraşul Volgograd.Gorogyec. (gorodieţ). Localitate în Rusia, pe Volga, la NV de oraşul Nijni Novgorod şi de lacul Nijni Novgorod.Goroka. Localitate în NE statului Papua-Noua Guinee (din Insula Noua Guinee), situată la baza estică a Munţilor Mount Wilhelm (4 508 m). Görömböly. (gheoreombeoi). Localitate în Ungaria (Borsod-Abauj-Zemplén), la S de oraşul Miskolc.Goronda. Localitate în V Ucrainei, la SV de oraşul Mukacevo.Gorontalo. Localitate situată în NE In-sulei Celebes (Indonezia), la SV de Man-ado.

Gorostiaga. Localitate în E Argentinei, la V de oraşul Buenos Aires.Górowo Haweckie. (gorovo havechie). Localitate în NNE Poloniei, aproape de graniţa cu Rusia (enclava Kaliningrad), la NE de oraşul Elbl¹g.Gorreja. Localitate în V Albaniei, la jumătatea distanţei dintre Tirana (la NE) şi Vlora (la SV).Gorrsel. Localitate în E Olandei, pe râul Ijssell SE de oraşul Deventer.Gorskaia Porada. Localitate în S Rusiei europene, la NV de oraşul Rostov pe Don, aproape de hotarul cu Ucraina.Gorskoie. Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţkl NE de oraşul Gorlovka.Gort. Localitate în V Irlandei, la VNV de lacul Derg şi la SE de oraşul Galway. Gortys. Localitate în ruine în centrul In-sulei Creta (Grecia).Goru. Vârf (1 785 m) în Munţii Vrancea din Carpaţii Curburii.Goruia. Comună în jud. Caraş-Severin, pe stânga râului Caraş, cu circa 1 000 loc. Satele componente sunt: Goruia, Giur-giova, Gârlişte.Gorumbá. Localitate în SV Braziliei (Mato Grosso do Sul), pe fluviul Paraguay.Görzke. (gheorţche). Localitate în Germa-nia, la NE de oraşul Magdeburg.Gorzków. (gorţcof). Localitate în SE Poloniei, la SE de oraşul Lublin.Gorzkowice. (gorţcoviţe). Localitate în partea central-sudică a Poloniei, la S de oraşul £ódz.Górzno. (gorţno). Localitate în partea central-nordică a Poloniei, la SE de oraşul Grudzi¹dz.Gorzów Œl¹ski. (gorţof şlaschii). Locali-tate în S Poloniei, la E de oraşul Wroclaw.Gorzów Wielkopolski. (gorţof viel-copolschii). Oraş în NV Poloniei, pe râul Warta, cu peste 125 000 loc. Centru indus-trial.Górzyca. (gorziţa). Localitate în V Poloniei, la graniţa cu Germania, pe flu-viul Oder, la SV de oraşul Gorzów Wielkopolski.Gosa e Madhe. Localitate în V Albaniei, pe râul Shkumbini, la SV de oraşul Tirana. Gosainthan (Xixabangma Feng, Shisha Pangma). Vârf (8 012 m) în Himalaya

47

centrală, la graniţa Chinei cu Nepalul. A fost cucerit în 1964 de o expediţie chineză.Gosau. Localitate în centrul Austriei, la V de lacul şi de oraşul Hallstatt.Göschenen. (gheosşenen). Hidrocentrală în centrul Elveţiei, pe râul Reuss, la SE de Luzern.Goœcicino. (goşţiţino). Localitate aflată în N Poloniei, la NV de oraşul Gdynia.Gosen. 1. Localitate în Germania, la SE de oraşul Berlin. 2. Oraş în V insulei Hon-shu (Japonia), la SE de oraşul Niigata.Gõsfa. (gheoşfa). Localitate în V Ungariei (Zala), la NNE de oraşul Zalaegerszeg.Gosford. Localitate în SE Australiei, pe coasta Pacificului, la NE de Sydney.Goshen. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SE de lacul Michigan şi de oraşul South Bend.Goshogawara. (goşogavara). Localitate în N insulei Honshu (Japonia), la V de oraşul Aomori.Goslar. Oraş în centrul Germaniei, la SV de oraşul Magdeburg şi la SE de oraşul Salzgitter. Gos³awice. (goslaviţe). Localitate în cen-trul Poloniei, la SE de oraşul Gniezno.Gospiæ. (gospici). Localitate situată în Croaţia, lângă Lacul Krušæica.Gosport. Oraş în S Angliei (Marea Bri-tanie), pe ţărmul Mării Mânecii, la V de oraşul Portsmouth.Gossau. 1. Localitate în NE Elveţiei, la SV de oraşul Zürich. 2. Localitate în NE Elveţiei, la SV de oraşul St. Gallen.Gösseck. Vârf (2 214 m) în centrul Aus-triei, în Munţii Alpii Eisenerz.Gossen. Insulă în VSV Norvegiei, la SV de oraşul Bud.Gössl. (gheosl). Localitate în centrul Aus-triei, pe malul NE al lacului Grundlsee.Gössnitz. (gheosniţ). Localitate în Germa-nia, pe râul Pleisse, la SE de oraşul Atten-berg.Gostavăţu. Comună în jud. Olt, cu circa 3 300 loc. La Slăveni este o colecţie de arhe-ologie şi numismatică iar la Gostavăţu se află biserici vechi (1810 şi respectiv 1845). Satele componente: Gostavăţu, Slăveni.Gostima. Localitate în Albania, pe râul Devolli, la SV de oraşul Elbasan.Gostinari. Comună în jud. Giurgiu, pe Argeş cu circa 2 600 loc. La Mironeşti se

află o biserică din 1668-1669. Satele com-ponente: Gostinari, Mironeşti.Gostinu. Comună în jud. Giurgiu, pe Dunăre, cu circa 2 600 loc. Satele compo-nente: Gostinu.Gostivar. Localitate în NV Macedoniei, pe râul Vardar, la SV de oraşul Skopje.Göstling. Localitate în partea centrală a Austriei, pe râul Ybbs (afluent al Dunării), la SV de oraşul Lurz.Gostomia. Localitate în NV Poloniei, la NV de oraşul Pi³a.Gostyñ. 1. Localitate în Polonia, la SSE de oraşul Poznan. 2. Localitate în S Poloniei, în regiunea Silezia, la SV de oraşul Tychy.Gostynia. Râu în Silezia poloneză (S Poloniei), afluent al Vistulei (Wisla).Gostynin. Localitate în centrul Poloniei, la SE de oraşul W³oc³awek.Goşmanu, Munţii. Culme muntoasă în Carpaţii Orientali, la E de Munţii Tarcău, între văile Tarcău şi Asău la V, Bistriţa la N şi Tazlău la E; alcătuită din fliş. Alti-tudinea maximă urcă la 1 474 m (vf. Geamăna). Se exploatează lemnul.Gosztola. (gostola). Localitate în V Un-gariei (Zala), la SV de oraşul Za-laegerszeg, în apropierea graniţei cu Slovenia.Göta. Canal (90 km lungime) din Suedia sudică ce leagă lacurile Vänern şi Vättern.Göta Älv. (iöta elv). Fluviu situat în cadrul Peninsulei Scandinave (Suedia de SV), emisarul Lacului Vänern, cu lungimea de 91 km. Are o cascadă (Troll-hättan) pe hidrocentrală. Se varsă în Strâmtoarea Kattegat, la Göteborg, prin două braţe. Face parte din canalul Göta, ce leagă Marea Nordului de Marea Baltică.Götaland. Regiune deluroasă (376 m) sit-uată în partea S a Suediei, la SE de lacurile Vänern şi Vättern. Gotalovo. Localitate în Croaţia, pe Drava, la graniţa cu Ungaria, la NE de oraşul Ko-privnica.Gotanno. Cartier al oraşului Tokyo (Japonia).Gotaru. Localitate în NV Indiei, la graniţa cu Pakistan, la SV de oraşul Bikaner.Göteborg. (iötăbori). Oraş în SV Suediei, port la Strâmtoarea Kattegat, cu circa 450 000 loc. A fost fondat în 1619 de Gustav

48

II Adolf. Centru industrial (şantiere navale, uzinele "Volvo" etc.).Göteborg şi Bohus. Regiune administra-tivă în SV Suediei, cu centrul la Göteborg.Götene. Localitate în Suedia, la S de lacul Vänern.Goteşti. Localitate situată în SV Repub-licii Moldova, aproape de graniţa cu România, la SE de localitatea românească Fălciu.Gotha. Oraş situat în centrul Germaniei (Turingia), la poalele Munţilor Pădurea Turingiei, cu circa 55 000 loc. A fost menţionat documentar în anul 775. Centru industrial. Este renumit prin Institutul de geografie şi cartografie (1763) înfiinţat de Justus Perthes.Gotham Bunny. Centru minier carbonifer în centrul Angliei (Marea Britanie.Gotland. 1. Regiune administrativă în Suedia, în insula cu acelaşi nume. 2. In-sulă suedeză în Marea Baltică, la 84 km de ţărmul de SE al Scandinaviei. Are suprafaţa de 3 100 kmp şi circa 60 000 loc. Centrul administrativ este Visby. Re-lieful este slab ondulat (alt. 83 m), cu ţăr-mul abrupt. Clima este temperat-maritimă. Deţine păduri de conifere. Se exploatează marmura. Se cultivă plante şi se cresc ani-male.Goto. Insule japoneze situate în Marea Chinei de Est, la V de Insula Kyushu.Gotska Sandön. Insulă suedeză în Marea Baltică, la N de Insula Gotland.Gotsu. (goţu). Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), la SV de oraşul Izumo, pe râul Go, pe ţărmul Mării Japoniei.Göttelborn. Centru minier (cărbune) în VSV Germaniei, în bazinul Saar.Göttingen. (götinăn). Oraş în centrul Ger-maniei (Saxonia inferioară), pe râul Leine, la SV de Munţii Harz, cu circa 125 000 loc. Centru industrial dar şi universitar (1737). Are filială a institutului ştiinţific "Max Planck".Göttlesbrunn. Localitate în ENE Austriei, la SE de oraşul Viena şi la NV de locali-tatea Bruck an der Leitha. Gottmadingen. (gotmadinghen). Locali-tate în SV Germaniei, la graniţa cu Elveţia.Gottwaldov. v. Zlin.

Goţe Dlecev. Localitate în SV Bulgariei, pe râul Mesta, la baza estică a Munţilor Pirin. Aici se extrag cărbuni.Götzendorf der Leitha. Localitate în ENE Austriei, la SE de Viena.Götzis. Localitate în V Austriei, la SV de oraşul Dornbim, la SE de lacul Boden.Gouaix. (gue). Localitate în Franţa, pe fluviul Sena, la SE de oraşul Paris.Gouda. (houda). Oraş în partea central-vestică a Olandei, la NE de Rotterdam, cu circa 70 000 loc. Centru de ceramică. A devenit oraş în 1272.Gough. (gug). Insulă în Oceanul Atlantic, pe dorsala medio-atlantică, la SE de In-sulele Tristan de Cunha. Gouhenans. (guenan). Localitate aflată în E Franţei, pe râul Ognon, la VSV de oraşul Belfort.Gouin. Lac de acumulare în SSE Canadei, pe râul St. Maurice, la NNE de Ottawa.Goulburn. 1. Insule în Marea Arafura, sit-uate în N peninsulei Arnhem (Australia). Aparţin de Australia. 2. Localitate în SE Australiei, la SV de oraşul Sydney şi de oraşul Wollongong. Gould. (guld). Golf al Mării Weddel (Oceanul Atlantic), din jurul Antarcticii.Goulimine. Localitate în SV Marocului, la SE de oraşul Agadâr.Goundam. Localitate în centrul statului Mali, pe fluviul Niger, la SV de oraşul Tombouctou (Timbuktu).Goundi. Localitate în SV Ciadului, la SE de oraşul Fort Lamy.Gourdon. (gurdon). Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Périgueux şi la N de oraşul Cahors.Gourin. (guren). Localitate în NV Franţei, în peninsula Bretagne, la SE de oraşul Brest.Gournay-en-Bray (Gournay). (gourne en bre). Localitate în NE Franţei, la NV de Paris şi la SV de Amiens şi la NE de oraşul Rouen.Gourrock. Localitate în V Scoţiei (Marea Britanie), la estuarul râului Clyde, la V de oraşul Greenock.Gourrama. Localitate în ENE Marocului, la SE de oraşul Fés.Goursélik. Localitate în SSE Nigerului, la SE de oraşul Zinder.Gous-les-Usiers. (gu lez uzier). Localitate în E Franţei, la SE de oraşul Besançon.

49

Goussainville. (gusenvil). Localitate aflată la NE de Paris (Franţa). Gove. (gov). Centru minier (bauxită) în NE Australiei, în extremitatea de NE a peninsulei Arnhem, la Golful Carpentaria.Govedarnika. Centru minier cu extracţii de minereuri complexe, situat în S Bulgar-iei, în Munţii Rodopi, la SV de Dimitrov-gad.Governador. Insulă (Brazilia) situată în golful Guanabara, la E de oraşul Rio de Janeiro.Governador Valadares. Oraş situat în E Braziliei (Minas Gerais), la NE de Belo Horizonte, cu circa 250 000 loc. Aici se exploatează mică şi beril ca şi lemnul. A fost întemeiat în 1808. Vechiul nume: Figueira.Governors. Insulă situată în golful Upper New York Bay, în raza oraşului New York (S.U.A.).Govora. v. Băile Govora.Gowanda. (gouanda). Localitate aflată în S.U.A. (New York), pe malul E al lacului Erie, la SV de oraşul Buffalo şi de oraşele Cheektowaga şi Lackawanna.Gowarczów. (govarţof). Localitate în Polonia, la SV de oraşul Radom.Gowganda. (gouganda). Localitate în S Canadei, la NNE de oraşul Sudbury.Goworowo. (govorovo). Localitate în ENE Poloniei, la NE de oraşul Varşovia.Goya. (goia). Localitate în NE Argentinei, pe fluviul Parana, între oraşele Corrientes, la N şi Parana, la S.Goyatz. (goiaţ). Localitate în ENE Ger-maniei, la SE de Berlin şi la NV de oraşul Cottbus.Goyaz. v. Goiás. Goyllarisquizga. (goilarischizga). Locali-tate situată aproximativ în partea centrală a statului Peru, la NNV de oraşul Cerro de Pasco.Göynük. Localitate în NV Turciei asiat-ice, la SE de oraşul Andapazari.Gozdowice. (gozdoviţe). Localitate în V Poloniei, la V de oraşul Gorzów.Gozdowo. (gozdovo). Localitate în Polo-nia centrală, la NV de oraşul Varşovia şi la NE de oraşul W³ok³awek.Gozo. v. Gozo şi Comino (Ghawdex şi Kemmuni).

Goz Regeb. (goz regheb). Localitate în NE Sudanului, pe râul Atbara, la SE de oraşul Atbara şi la NV de oraşul Kassala.Gozo şi Comino (Ghawdex şi Kem-muni). Insule în Marea Mediterană, la NV de Malta, cu suprafaţa de 70 kmp şi circa 30 000 loc. Oraşul principal este Victoria. Aparţine de Malta.Gozsa. (goja). Localitate în V Belorusiei, la NNV de oraşul Grodno, aproape de graniţa cu Polonia.Göztepe. Localitate în NV Turciei asiat-ice, la SE de oraşul Kadiköy, nu departe de Istanbul şi de strâmtoarea Bosfor.Gozzano. (goţano). Localitate în N Italiei, la SV de Lacul Maggiore.Gradiştea. Comună în jud. Brăila, pe Buzău, cu circa 2 500 loc. Aici se ex-ploatează balastul. Satele componente sunt: Gradiştea, Ibrianu, Maraloiu.Graaf-Reinet (Graff Reinet). Localitate în partea centrală a Republicii Africa de Sud, la NV de oraşul Port Elizabet. Graafwater. (grafoatăr). Localitate în SV Republicii Africa de Sud, la NNE de oraşul Cape Town.Graal-Müritz. (graal miuriţ). Localitate în NNE Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la golful Meklenburg, la NNE de oraşul Rostock.Graasten. Localitate în S peninsulei Iut-landa, partea Danemarcei, la graniţa cu Germania, la NE de oraşul german Flens-burg.Graauw. (grauv). Localitate în SV Olan-dei, la S de braţul Schende de Vest, la NV de oraşul belgian Antwerpen (Anvers).Graben. Localitate în SV Germaniei, la NE de oraşul Karlsruhe.Grabo. Localitate în statul Côte d'Ivoire, în SV ţării, la graniţa cu Liberia.Grábóc. (graboţ). Localitate în Ungaria (Tolna), la SV de oraşul Szekszárd.Grabovac. (grabovaţ). Localitate în NE Croaţiei, la NE de oraşul Darda.Grabovica. (graboviţa). Localitate în NE Serbiei, pe malul Dunării, în dreptul local-ităţii româneşti Crivina.Grabovo. Localitate în VSV Ucrainei, la graniţa cu Republica Moldova, la NV de oraşul Balta.Grabow. (grabov). Localitate în N Ger-maniei, la NV de oraşul Wittenberge.

50

Grabów. (grabof). 1. Localitate în centrul Poloniei, la NV de oraşul £ódŸ. 2. Cartier al Varşoviei (Polonia).Grabowiec. (grabovieţ). Localitate în ESE Poloniei, la SE de oraşul Lublin.Grabownica Starzeñska. (grabovniţa starzenysca). Localitate în SE Poloniei, la SSE de oraşul Rzeszów.Grabów na Prosna. (grabof na prosna). Localitate în Polonia, la SE de oraşul Os-trów.Grabs. Localitate în ENE Elveţiei, la ho-tarul cu Liechtenstein, la SE de oraşul Ap-penzell.Graèac. (graciaţ). Localitate în Croaţia, la NE de oraşul Obrovac.Graèacani. (graciaţani). Cartier al oraşu-lui Zagreb (Croaţia).Graèanica. (gracianiţa). Localitate în NE Bosniei şi Herţegovinei, la NV de oraşul Tuzla.Graçay. (grasei). Localitate în partea cen-trală a Franţei, la V de oraşul Bourges.Gracefield. (gresfild). Localitate în SSE Canadei, la NV de oraşul Ottawa.Gracia. (grasia). Cartier al oraşului Barcelona (Spania).Gracias. (grasias). Localitate în V Hon-durasului, la SV de oraşul Santa Barbara.Gracias a Dios. (grasias a dios). Cap ge-ografic în America Centrală, în Marea An-tilelor (Caraibilor), situat pe teritoriul stat-ului Nicaragua.Graciosa. 1. (grasiosa). Insulă (62,2 kmp) în arhipelagul Madeira (Portugalia) din Oceanul Atlantic. 2. Insulă din grupul Canare (Spania) din Oceanul Atlantic.Graèišæe. (gracişce). Localitate în centrul peninsulei Istria (Croaţia).Gradaèac. (gradaciaţ). Localitate în NNE Bosniei-Herţegovinei, la NE de localitatea Doboj.Gradaus. 1. Localitate în Brazilia, pe Rio Fresco (afluent al râului Xingu), în Sierra do Gradaus. 2. (Sierra do Gradaus). Munţi în Brazilia, în partea centrală a ţării, la V de râul Arauguaia şi la E de râul Xingu.Gradec. (gradeţ). 1. Localitate în NV Bulgariei, pe râul Topolovica (afluent al Dunării), la V de oraşul Vidin. 2. Locali-tate în SE Bulgariei, la SE de oraşul Stara Zagora. 3. Localitate în Croaţia, la ENE de oraşul Zagreb. 4. Localitate în SE Mace-

doniei, pe râul Vardar, la SE de oraşul Krivolak.Grades. Localitate în S Austriei, pe râul Metnitz (subafluent al râului Drava), la N de oraşul Klagenfurt.Gradevo. Localitate în SV Bulgariei, la SE de oraşul Blagoevgrad.Gradignan. (gradinian). Localitate aflată în Franţa, la SSV de oraşul Bordeaux.Gradina. Localitate în SV Sloveniei, în N peninsulei istria, aproape de graniţa cu Croaţia.Gradisca. Localitate în NE Italiei, la graniţa cu Slovenia, pe râul Isonzo.l NV de oraşul Monfalcone şi la SE de oraşul Udine.Gradiste. (gradişte). Localitate în N Bul-gariei, la ESE de oraşul Pleven.Gradjagan. (gradiagan). Localitate în SE insulei Jawa (Indonezia), aşezată pe ţărmul Oceanului Indian.Grado. Localitate în NE Italiei, lângă oraşul Triest, la Golful Triest (Marea Adriatică). Gråen. (groen). Insulă în strâmtoarea Øre-sund, situată la S de oraşul Landskrona. Aparţine Suediei.Græsted. Localitate în N insulei Sjæland (Danemarca), la NV de lacul Esrum.Gräfelting. Localitate în Germania, la V de oraşul München.Grafenau. Localitate în SE Germaniei, pe râul Ilz (afluent al Dunării), la NNV de oraşul Passau.Gräfenberg. Localitate în S Germaniei, la NE de oraşul Nürnberg.Gräfenhainichen. (grafenhainichen). Lo-calitate în Germania, la SE de oraşul Dessau.Grafenhausen. Localitate în SV Ger-maniei, la SE de oraşul Freiburg.Grafenschlag. (grafenşlag). Localitate în NE Austriei, la NV de localitatea Salling-berg.Gräfenthal. (grafental). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Ger-maniei, la SE de oraşul Erfurt.Gräfentonna. Localitate în partea centrală a Germaniei, la NV de oraşul Erfurt.Grafenwöhr. (grafănveor). Localitate în SE Germaniei, la SE de oraşul Bayreuth.Gräfrath. Oraş situat în regiunea Ruhr (Germania), la SE de oraşul Düsseldorf.

51

Grafton. (greftăn). 1. Localitate în E Aus-traliei, la S de oraşul Brisbane. 2. Locali-tate în N S.U.A. (Dakota de Nord), pe Red River (ce se varsă în lacul canadian Win-nipeg), la N de oraşul Fargo. 3. Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la E de oraşul Clarksburg.Graham. (grehem). 1. Localitate în E S.U.A. (Carolina de Nord), pe râul Cape Fear, la SE de oraşul Greensboro. 2. Insulă din grupul Charlotte (Canada), din Oceanul Pacific. 3. Localitate în S.U.A. (Texas), pe râul Brazos, la V de oraşul Dallas. Graham-Bell (Graham Bell). Insulă în Oceanul Arctic, din Arhipelagul Franz Josef (Rusia).Graham, Ţara lui, Teritoriul. (greiăm). Regiune peninsulară în Antarctida, între Marea Weddell şi Marea Bellingshausen, separată de Capul Horn prin Strâmtoarea Drake. Relieful este muntos, cu altitudinea maximă de 4 190 m (Mount Jackson). Este acoperită în cea mai mare parte de zăpadă şi de gheaţă. Mai este cunoscută şi sub de-numirea de Peninsula Palmer sau Penin-sula Antarctică. Suprafaţa măsoară 300 000 kmp.Grahamstown. (greiămstaun). Orăşel în SE Republicii Africa de Sud, între oraşele Port Elizabeth (la SV) şi East London (la NE). Grahovo. 1. Localitate în V Muntenegru-lui, la NV de oraşul Podgorica. 2. Locali-tate în V Sloveniei, la S de capitala Ljubl-jana.Grai. Localitate în E Liberiei, la graniţa cu statul Côte d'Ivoire.Graide. Localitate în SE Belgiei, la NV de oraşul Auby.Graici (Graie, Grees), Alpii. Lanţ muntos în Alpii vestici, la S de Mont Blanc, până la râul Dora Riparia (Italia şi Franţa), fiind alcătuit din şisturi cristaline. Altitudinea maximă este de 4 061 m (ma-sivul Gran Paradiso). Turismul este dez-voltat.Graissessac. (gresesac). Localitate în S Franţei, cu o hidrocentrală pe râul Tarn, afluent al fluviului Garonne. Grajaú. 1. Râu (723,7 km) în NE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic, în dreptul oraşului São Luis. 2. Localitate

în NE Braziliei, pe râul cu acelaşi nume, la SV de oraşul Barra do Corda.Grajduri. Comună în jud. Iaşi, cu circa 2 500 loc. Aici se află un schit (sec. XVIII) şi o biserică (ante 1840). Satele compo-nente sunt: Grajduri, Cărbunari, Corcodel, Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate, Valea Satului.Grajewo. (graievo). Localitate în NE Poloniei, pe râul £eg, la SE de oraşul E³k.Gramada. Localitate în NV Bulgariei, la SV de oraşul Vidin.Gramais. Localitate în V Austriei, pe râul Lech (afluent al Dunării), la NV de oraşul Landech.Gramat. (grama). Localitate aflată în SSV Franţei, la NE de oraşul Cahors.Gramatikovo. Localitate în SE Bulgariei, pe râul Velega, la SSE de oraşul Burgas.Gramatneusiedl. (gramatnoizidl). Locali-tate în ENE Austriei, la SE de Viena.Grambow. (grambov). Localitate în NE Germaniei, la hotarul cu Polonia, la SE de oraşul Neubrandenburg.Grammichele. Localitate în SE insulei Si-cilia (Italia), la SV de oraşul Catania.Grammont. Localitate în SV Belgiei, la SV de oraşul Bruxelles.Grámmos. Regiune muntoasă (2 523 m altitudine) situată în NV Greciei, contin-uarea nordică a Munţilor Pindului, la graniţa cu Albania.Grampian. Masiv muntos în Scoţia Cen-trală între Canalul Caledonian (depre-siunea Glen More) şi Câmpia Scoţiei Cen-trale, format din roci cristaline. Relieful deţine suprafeţe netede, numeroase lacuri şi păşuni. Altitudinea maximă este de 1 343 m (vf. Ben Nevis). Turismul este in-tens.Gramsbergen. (gramsberghen). Locali-tate în ENE Olandei, la graniţa cu Germa-nia, pe râul Vecht, la SE de oraşul Hoogeveen.Gramshi. Localitate în centrul Albaniei, pe râul Devoll (afluent al râului Seman), la SE de Elbasan. Gramzow. (gramzov). Localitate în NE Germaniei, la SE de oraşul Neubranden-burg şi la NE de Berlin.Gran. Localitate în SE Norvegiei, la NNV de capitala Oslo. Granada. 1. Localitate în N Columbiei, la SE de oraşul Cartagena. 2. Oraş în

52

Nicaragua, port pe ţărmul de NV al Lacu-lui Nicaragua, cu aproape 100 000 loc. Este cel mai vechi oraş al ţării (din 1523). A avut funcţia de capitală până în anul 1855. 3. Oraş situat în SE Spaniei (An-daluzia), pe râul Genil. Are peste 250 000 loc. A intrat la Spania în 1492, după ce fusese sub ocupaţie arabă. Centru indus-trial şi istoric. 4. Regiune istorică în SSE Spaniei. Granadilla. (granadilia). Localitate în V Spaniei, la baza SE a masivului Sierra de Gata, la NE de oraşul Coria.Granadilla de Abona. (granadilia de abona). Localitate în SE insulei Tenerife (Canare-Spania).Gran Arber. Vârf (1 457 m) în Munţii Pădurea Bavariei (SE Germaniei).Granatello. (granatelo). Localitate în Italia, la SE de Napoli, la golful Napoli (Marea Tireniană).Granby. (grenbi). Localitate în SE Canadei, la ESE de oraşul Montreal.Gran Canaria. Insulă în Oceanul At-lantic, în arhipelagul Canare (Spania), cu suprafaţa de 1 500 kmp şi circa 500 000 loc. Oraşul principal este Las Palmas. Ţăr-murile sunt înalte, stâncoase. Relieful este muntos cristalin (1 950 m). Se cultivă plante adecvate (trestie de zahăr, banane, tutun, viţă de vie etc.). Turismul este dez-voltat.Granèarevo. (granciarevo). Localitate cu hidrocentrală în SV Bosniei şi Herţe-govinei, la graniţa cu Muntenegru, la E de Dubrovnik.Gran Chaco. (ciaco). Regiune naturală în centrul Americii de Sud (Argentina, Paraguay, Bolivia), care cuprinde N Câmpiei Paraná şi podişurile preandine. Clima este tropicală în N şi subtropicală în S. Deţine păduri rare, savane iar ca ani-male tapiri şi puma etc. Este slab populată. La baza Anzilor se exploatează petrol. Gran Couva. Localitate în V insulei Trinidad, pe râul Couva, la E de localitatea Couva şi la NE de oraşul San Fernando.Grandas de Salime. Hidrocentrală în NV Spaniei, între oraşele Oviedo (la E) şi El Ferrol (la V).Grand Ballon. Vârf (1 424 m) în Munţii Vosgi (Vosges) din Franţa, la NV de oraşul Mulhouse.

Grand Bassam. Localitate în SE statului Côte d'Ivoire, la E de Abidjan, pe ţărmul Oceanul Atlantic, la gura de vărsare a râu-lui Komoé.Grand-Bergeronnes. (grand berjeron). Localitate în SE Canadei, la pe ţărmul N al estuarului Sf. Laurenţiu.Grandcamp-les-Bains. (grandcamp le ben). Localitate în N Franţei, la golful Sena (Marea Mânecii), la NV de oraşul Caen. Grand Canal. Canal (334,7 km) în partea central-estică a Irlandei, la VSV de capi-tala Dublin.Grand Canyon. 1. v. Marele Canion. 2. Localitate în S.U.A. (Arizona), la S de Marele Canion, pe platoul Cocconino.Grand Casse. Munte (3 852 m) în Franţa, în Munţii Alpii Graici, la NE de Grenoble.Grand Cays. Insulă din arhipelagul Ba-hama din Oceanul Atlantic. Constituie cea mai nordică insulă a arhipelagului.Grand Cess. Localitate în SE Liberiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de locali-tatea Greenville.Grand Combin. (gră căbe). Unul dintre cele mai înalte vârfuri (4 314 m) din Alpii Penini (Elveţia), la NE de Pasul Marele Saint-Bernard. Are un gheţar de 15 kmp. A fost escaladat prima dată în 1860.Grand Coulee. (gren culi). Hidrocentrală în NV S.U.A. (Washington), pe fluviul Columbia. v. şi Columbia. Grandcour. (grancu). Localitate aflată în V Elveţiei, la E de lacul Neuchâtel.Grande Baie. Localitate în SE Canadei, pe râul Saguenay, la NE de oraşul Quebec.Grande Chartreuse. (gran şartreoz). Munte în SE Franţei, la V de râul Isère, în-tre oraşele Chambéry (la NE) şi Grenoble (la SV).Grande Comore. Insula principală a arhipelagului Comore din Oceanul Indian. Aici se află oraşul Moroni, capitala in-sulelor.Grande Passe. (gran pas). Strâmtoare marină situată în SE Franţei, între conti-nent şi insula Port-Cros (din insulele Hyères).Grande Prairie. (grend preri). Localitate în V Canadei (Alberta), la NV de oraşul Edmonton.Grande Riviere. (grand rivier). Localitate în NE insulei Trinidad, pe ţărmul Oceanu-

53

lui Atlantic, între localităţile Matelot (la V) şi Sans Souci (la E).Grand Falss. (gren fels). Localitate în SE Canadei (New Brunswick), la graniţa cu S.U.A. (Maine).Grandfather Mountain. (grandfatăr mountăn). Vârf (1 818 m) în S.U.A., în statul Carolina de Nord, la S de râul Ten-nessee.Grand Forks. (gren forks). 1. Localitate în SV Canadei, la graniţa cu S.U.A., la E de oraşul Vancouver. 2. Localitate în N S.U.A. (Dakota de Nord), la graniţa cu Minnesota.Grand-Fougeray. (gran fujere). Locali-tate în NV Franţei, la SV de oraşul Rennes.Grandioznâi. Vârf (2 922 m) în Siberia (Rusia) în Munţii Saianul de Est (la V de Lacul Baikal).Grand Island. (gren aisland). Localitate în S.U.A. (Nebraska), pe râul Platte, la V de oraşele Omaha şi Lincoln.Grand Junction. 1. Centru de exploatare a uraniului în S.U.A. (Colorado), la SV de Denver. 2. Localitate situată în S.U.A. (Tennessee), la E de oraşul Memphis.Grand Lahou. Localitate în S ţării Côte d'Ivoire, la gura de vărsare a râului Ban-dama în Golful Guineii, la V de oraşul Abidjan.Grand Lake. (grand lec). 1. Lac în S.U.A., în statul Ohio, la SV de oraşul Lima. 2. Lac în NE S.U.A. (în statul Maine), în apropierea graniţei cu statul Canada, la NE de oraşul Bangor. 3. Lac în SE Canadei (168 kmp), pe fluviul St. John, la N de oraşul St. John.Grand Lancy. (gran lansi). Localitate în Elveţia, la S de oraşul Geneva.Grand Manan. Insulă canadiană situată în golful Fundy (Oceanul Atlantic).Grand Marais. (grand mare). 1. Locali-tate în S.U.A. (Michigan), pe malul SE al lacului Superior. 2. Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe malul V al lacului Supe-rior, la NE de oraşul Duluth.Grand'Mère. (grandmer). Localitate în SE Canadei, la SV de oraşul Quebec.Grândola. (grandola). Localitate în SV Portugaliei, la SE de oraşul Setúbal.Grand Portage. (grănd portaj). Localitate în S.U.A. (Minnesota), pe malul V al lacu-lui Superior, la graniţa cu statul Canada.

Grand Pré. (gran pre). Cartier al oraşului Geneva (Elveţia).Grand Rapids. (gren repidz). 1. Locali-tate în Canada (Manitoba), pe malul NV al lacului Winnipeg. 2. Oraş situat în S.U.A. (Michigan), pe Grand River, cu circa 200 000 loc. Formează împreună cu Muskegon-Holland o aglomeraţie urbană de circa 950 000 loc. Centru industrial. 3. Localitate în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth.Grand River. (grand rivăr). 1. Râu (321,9 km) în N S.U.A., afluent al râului Missouri. 2. Râu (482,8 km) în centrul S.U.A., afluent al râului Missouri aval de oraşul Kansas City.Grand Rousses. (grand rus). Vârf (3 470 m) în Munţii Alpii Dauphiné (Franţa).Grandson. Localitate în VSV Elveţiei, pe malul SV al lacului Neuchâtel.Grand Tournalin. (grand turnalin). Vârf (3 379 m) în NV Italiei, în Alpii Penini, în apropierea hotarului cu Elveţia.Grand Valley. (grand valei). Localitate în S.U.A. (Colorado), pe fluviul Colorado, la VSV de oraşul Denver.Grandvelle-et-Perrenot. (granvel e per-reno). Localitate în E Franţei, la N de oraşul Besançon.Grandvillars. (granvilar). Localitate în E Franţei, la SV de oraşul Mulhouse.Granešina. (graneşina). Localitate situată în Croaţia, lângă oraşul-caputală Zagreb.Grange Hill. Cartier al oraşului Londra (Anglia-Marea Britanie).Grangemouth. (grengimaus). Localitate în Scoţia (Marea Britanie), între oraşele Glasgow şi Edinburgh.Granger. (grengiăr). Localitate în S.U.A. (Whyoming), pe râul Green River, la NE de oraşul Salt Lake City.Grängesberg. (granghesberg). Localitate în Suedia, la NE de Lacul Vänern. Este centru de exploatare a fierului.Grangeville. (grengi vil). Localitate în S.U.A. (Idaho), la SE de oraşul Spokane.Gränichen. (grenichen). Localitate în NE Elveţiei, la VNV de oraşul Zürich şi la SE de oraşul Aarau.Granicus. Denumire antică a fluviului Kokabaş din Turcia. Aici, Alexandru Macedon a obţinut, în 334 î.e.n., prima sa mare victorie asupra perşilor, iar mai târziu, romanii conduşi de Lucullus l-au

54

învins (în anul 73 î.e.n.) pe Mitridate VI, regele Pontului.Granite City. (granit siti). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe Mississippi, la NE de oraşul St. Louis.Granite Falls. (granit fols). Localitate în N S.U.A. (Minnesota), pe Red River, la SV de oraşul Minneapolis.Granite Peak. (granit pic). Vârf (3 901 m) în S.U.A. (în statul Montana), în Munţii Stâncoşi, la SE de râul Yellow-stone.Granitola. Cap în SV insulei Sicilia (Italia), la SE de oraşul Mazata del Vallo.Granja. (grania). Localitate în NE Braziliei, la NV de oraşul Fortaleza.Gran J. de San Martin. Localitate în SV Argentinei, la SE de lacul Buenos Aires. Gran Laguna Salada. Lac sărat în SE Argentinei, între râurile Chubut (la N) şi Chico (la E).Granna. Localitate în S Suediei, pe malul SE al lacului Vättern, la NE de oraşul Jönköping.Granollers. (granoliers). Localitate în NE Spaniei, la NNE de oraşul Barcelona.Granön. (graneon). Localitate în NE Suediei, pe râul Ume älv, la NV de oraşul Umea.Gran Paradiso. Masiv muntos în Alpii Graici, între Valle d'Aosta şi valea râului Orco (în NV Italiei). Altitudinea maximă este de 4 061 m. Aici s-a creat un parc naţional de 64 000 kmp. Are un gheţar pe vârf. Turismul este dezvoltat.Gran Sasso d'Italia. Masiv muntos în Apeninii Abruzzi (Italia Centrală), alcătuit din calcare. Altitudinea maximă este de 2 914 m (vf. Corno Grande). Are un gheţar de firn numit Calderone. Deţine fenomene carstice.Gransee. (granze). Localitate în NE Ger-maniei, la NV de Berlin şi la SE de oraşul Neustrelitz.Grantham. Oraş în E Angliei (Marea Bri-tanie), la SE de oraşul Nottingham.Grantown. (grăntaun). Localitate în N Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Inverness.Grant Park. Cartier al oraşului Chicago (Illinois-S.U.A.).Grants. (grents). Localitate în SV S.U.A. (New Mexico), la V de Albuquerque.

Grantsburg. (grentsburg). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), pe râul St. Croix, la NNE de oraşul St. Paul.Grants Pass. Localitate în V S.U.A. (Ore-gon), pe râul Rogue, la S de oraşul Eu-gene.Grantsville. (grentsvil). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la NE de oraşul Charleston şi la SE de oraşul Parkersburg.Granville. (granvil). 1. Localitate în NV Franţei, în V peninsulei Cotentin, la Gol-ful St. Maló. 2. (grenvil). Cartier al oraşu-lui Sydney (Australia).Grão Mogol. (grao mogol). Localitate în E Braziliei, la E de oraşul Brasilia şi la N de oraşul Belo Horizonte.Grasmere. (gresmer). Localitate în Re-publica Africa de Sud, la SV de oraşul Jo-hannesburg.Gräsö. (greseo). Insulă (88 kmp) aparţinând de Suedia, situată între penin-sulă şi Åland (Finlanda), în strâmtoarea Kvarken de Sud. Este despărţită de penin-sulă prin strâmtoarea Öregrund.Grass. Insulă (China) ce a aparţinut de Hong Kong, situată în Marea Chinei de Sud. Grasse. (gras). Localitate în SE Franţei, pe Coasta de Azur, la V de Nice (Nisa).Grass Valley. (gres valei). Centru minier (aur) în S.U.A. (în N Californiei).Grassy. Golf în arhipelagul Bermude, la NU de insula principală, Bermuda.Grateley. (gretlii). Localitate în S Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Salis-bury şi la N de oraşul Southampton.Gratia. Comună în jud. Teleorman, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Gra-tia, Ciurari-Deal, Drăghineşti.Gratwein. (gratvein). Centru industrial (lemn) situat în SE Austriei, la NV de oraşul Graz.Graubünden. Canton în E Elveţiei, cu suprafaţa de 7 100 kmp şi circa 175 000 loc. Centrul administrativ este Chur. Se exploatează pădurea şi se cresc animale. Deţine numeroase staţiuni balneoclima-terice, turismul fiind deosebit de dezvoltat: Arosa, Davos, St. Moritz.Grauhörner. Vârf (3 002 m) în SE Elveţiei, la V de Rinul Posterior. Graus. Localitate în NE Spaniei, la NNV de oraşul Lerida.

55

Grauw. (grauv). Localitate în N Olandei, la SE de oraşul Leeuvarden.Gravarne. Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak, la NNV de oraşul Göteborg.Grave. 1. Cap geografic în V Franţei, la NV Peninsulei Médoc, între Estuarul Gironde şi Golful Biscaya. 2. Localitate în E Olandei, pe râul Maas, la SV de oraşul Nijmegen. Gravedona. Localitate în N Italiei, pe ţăr-mul de NV al Lacului Como, aproape de graniţa cu Elveţia.Gravelines. (gravlen). Localitate în NE Franţei, pe ţărmul strâmtorii Calais, la NE de oraşul Calais.Gravellona. Localitate în N Italiei, pe râul Toce, la N de lacul Orta şi la V de lacul Maggiore.Gravenhage. v. 's Gravenhage.Gravenhurst. Localitate în SSE Canadei, la N de oraşul Toronto, pe malul SE al lac-ului Muskoka.Gravesend. Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), la E de Londra.Gravina di Puglia. (gravina de pulia). Localitate în SE Italiei peninsulare, la NV de oraşul Matera.Gravone. (gravon). Râu în partea central-vestică a insulei Corsica (Franţa), cu văr-sare în golful Ajaccio (Marea Ligurică-Marea Mediterană).Gray. (grei). Localitate în E Franţei, pe râul Saône, la NE de oraşul Dijon.Grayling. Localitate în S.U.A. (Michi-gan), la NV de oraşele Midland, Saginaw şi Bay City.Grays. Golf al Oceanului Pacific situat în NV S.U.A., la V de oraşul Olympia.Grayson. (greizăn). Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la VSV de oraşul Huntington.Grayville. (greivil). Localitate în S.U.A. (Illinois), pe râul Ohio, la NV de oraşul Evansville.Graz. (graţ). Oraş în E Austriei, pe râul Mur, centrul administrativ al landului Stiria. Are circa 270 000 loc. Este centru industrial, cultural şi sportiv (sporturi de iarnă).Grazalema. Localitate în SSV Spaniei, la E de oraşul Jerez şi la V de oraşul Ronda.Grazsdanska. (grajdansca). Localitate în N Rusiei, la N de oraşul Sankt Petersburg.

Grădinari. 1. Comună în jud. Caraş-Sev-erin, pe râul Caraş, cu circa 2 200 loc. Până în 1965 s-a numit Cacova. Satele componente sunt: Grădinari, Greoni. 2. Comună în jud. Giurgiu, pe râul Argeş, cu circa 3 500 loc. Aici se exploatează petrol şi balast. La Tântava se află o biserică din 1877. Satele componente sunt: Grădinari, Tântova, Zorile. 3. Comună în jud. Olt, cu circa 2 500 loc. Aici se află o biserică din 1577. Satele componente: Grădinari, Petculeşti, Runcu Mare, Satu Nou.Grădinile suspendate ale Semiramidei. Ansamblu de terase suprapuse, cu grădini cu arbori şi flori, situate lângă palatul lui Nabucodonosor (din Babilon). Una dintre cele şapte minuni ale Antichităţii.Grădiştea. 1. Comună în jud. Călăraşi, cu circa 5 000 loc. Până în 1965 s-a numit Cacomeanca. La Bogata se află o biserică din 1820-1826. Satele componente: Grădiştea, Bogata, Cuneşti, Rasa. 2. Co-mună în Sectorul Agricol Ilfov, cu circa 2 800 loc. La Sitaru se află o mănăstire (1627). La Grădiştea o biserică din 1657. Tot aici se găseşte o rezervaţie forestieră (125 ha). Satele componente: Grădiştea, Sitaru. 3. Comună în jud. Vâlcea, cu aproximativ 3 000 loc. Aici se exploatează petrol şi gaze naturale. Aici se găsesc bis-erici vechi, unele de lemn (la Obislavu din 1768 şi la Valea Grădiştei din 1816). Satele componente: Grădiştea, Diaconeşti, Dobricea, Linia, Obislavu, Străchineşti, Turburea, Ţuţuru, Valea Grădiştei.Grădiştea Muncelului. Loc aflat pe teri-toriul satului Grădiştea de Munte (Dealul Grădiştei), comuna Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara, unde au fost descoperite ves-tigiile unei aşezări dacice (cunoscută sub denumirea de Sarmizegetusa Regia sau Sarmizegetusa Basileion). Aici a fost de-scoperit un vas cu inscripţia "Decebalus per Scorilo" (Decebal, fiul lui Scorilo). Aşezarea de aici a fost distrusă de romani în al doilea război daco-roman (105-106). Grămeşti. Comună în jud. Suceava, cu circa 3 000 loc. La Bălineşti se află o bis-erică anterior de 1493 iar la Rudeşti bis-erici de lemn (sec. XVIII şi respectiv 1792). Satele componente sunt: Grămeşti, Bălineşti, Botoşaniţa Mică, Rudeşti, Ver-bia.

56

Grăniceri. Comună în jud. Arad, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Grăniceri, Şiclău. Grăniceşti. Comună în jud. Suceava, cu circa 4 800 loc. La Iacobeşti se se află o biserică de lemn (1792). Satele compo-nente: Grăniceşti, Dumbrava, Gura Solcii, Iacobeşti, Româneşti, Slobozia Sucevei.Grbovica. (grîboviţa). Braţ mort al Dunării, la NV de oraşul Beograd (Serbia).Grdelica. (grîdeliţa). Localitate în SE Serbiei, pe râul Morava de Sud, la SE de oraşul Leskovac.Greaca. 1. Lac de luncă situat pe stânga văii Dunării, în aval de Giurgiu, complet desecat în anii 1960 pentru ca suprafaţa sa de 74 kmp să fie redată agriculturii. 2. Co-mună în jud. Giurgiu, cu circa 3 000 loc. Este centru viticol. La Greaca se găsesc o biserică (1888) şi un conac (1900-1916). Satele componente: Greaca, Puţu Greci, Zboiu.Great Abaco. (greit ebaco). Insulă din Arhipelagul Bahamas (grupul Bahamas Mare) din Oceanul Atlantic.Great Barrier. (greit bărier). Insulă (Noua Zeelandă) situată la N de Insula de Nord, în Oceanul Pacific.Great Barrington. (greit băringtăn). Lo-calitate în S.U.A. (Massachusetts), la SE de oraşul Albany.Great Bend. (greit bend). Localitate în S.U.A. (Kansas), pe râul Arkansas, la NV de oraşul Wichita.Great Bernera. (greit bernera). Insulă din arhipelagul Hebride (Marea Britanie), la V de insula Lewis (din acelaşi arhipelag), în Oceanul Atlantic.Great Blasket. Insulă (Irlanda), situată în Oceanul Atlantic, la SV de insula Irlanda.Great Budwort. Localitate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşului Liverpool, la SE.Great Dividing. (greit dividing). Munţi în NE şi E şi SE Australiei.Great Driffield. Localitate în E Angliei (Marea Britanie), pe râul Hull, la NNV de oraşul Hull.Great Dyke. (greit daik). Localitate în partea central-estică a statului Zimbabwe, la SV de Harare, centru minier şi de prelu-crare a minereurilor de fier.Greater London. Regiune administrativă din jurul Londrei (Anglia-Marea Britanie).

Greater Wollongong. v. Wollongong.Great Exuma. (greit ezume). Insulă din Arhipelagul Bahamas (Oceanul Atlantic). Great Falls. (greit folz). Cascadă (610 m) în NV S.U.A. (Montana), în N Munţilor Stâncoşi, formată de râul Missouri (afluent al fluviului Mississippi) în cursul său su-perior.Great Fish. (greit fiş). Râu în SE Africii de Sud, cu izvoarele în Munţii Compass şi cu vărsare în Oceanul Indian la E de Port Elizabeth. Great Harwood. Localitate în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Man-chester.Great Inagua. (greit inegue). Cea mai su-dică insulă din Arhipelagul Bahamas, la NE de Cuba.Great Karroo. (greit keru). Regiune de podiş în S Republicii Africa de Sud. Great Kei. (greit cai). Râu în SE Africii de Sud, cu vărsare în Oceanul Indian, la NE de East London.Great Kills. (greit chils) Cartier al oraşu-lui New York (S.U.A.).Great Malvern. (greit malvărn). Locali-tate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Worchester.Geat Neck. (greit nec). Cartier al oraşului New York din S.U.A.Great Plains. (grit pleins). Regiune de dealuri la E de Munţii Stâncoşi (S.U.A.). Aici se află zona preeriilor.Great Plumpton. (greit plamptăn). Local-itate în Anglia (Marea Britanie), în apropierea oraşelor Liverpool şi Manches-ter.Great Sound. (greit saund). Golf situat la N de insula Bermuda (Insulele Bermude).Great Whale. (greit uel). Râu în E Canadei (Peninsula Labrador), care se varsă în Golful Hudson. Are lungime de 587 km.Great Witley. (greit uaitli). Localitate în Anglia (Marea Britanie), la SV de oraşul Birmingham.Great Yarmouth. (greit iermut). Locali-tate în E Angliei (Marea Britanie), pe ţăr-mul Mării Negre, la SE de Norwich. Grebănu. Comună în jud. Buzău, cu circa 5 200 loc. Se practică pomicultura. La Grebănu se găseşte o biserică din 1843 iar la Homeşti o biserică de lemn din 1822.

57

Satele componente: Grebănu, Homeşti, Li-vada Mică, Plevna, Zăplazi.Grebena. V. Grevená. Grebenişu de Câmpie. Comună în jud. Mureş, cu circa 1 400 loc. Aici se ex-ploatează gazele naturale. Satele compo-nente: Grebenişu de Câmpie, Leorinţa, Valea Sânpetrului.Grebbestad. (grebeştad). Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak, la NV de oraşul Uddevalla.Greben. Stâncă în Defileul Dunării, pe malul sârbesc.Grebenau. Localitate în partea central-vestică a Germaniei, la NV de oraşul Fulda.Grebeniki. Localitate în V Ucrainei, în apropierea graniţei cu Republica Moldova, la E de oraşul Tiraspol.Gréboun. (grebun). Vârf (2 012 m) în N Nigerului, la NV de localitatea Tamgak.Grecco. Localitate în V Uruguay-ului, la NE de oraşul Mercedes.Greceşti. Comună în jud. Dolj, cu circa 2 000 loc. La Greceşti se află biserică din 1820 iar la Grădiştea o biserică de lemn (1845). Satele componente sunt: Greceşti, Bărboi, Busu, Busuleţu, Grădiştea, Gropanele.Greci. 1. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 1 600 loc. Satele deţin biserici vechi. Satele componente: Greci, Bâltanele, Bli-daru, Sălătruc, Valea Petrii, Vişina. 2. Co-mună în jud. Tulcea, cu circa 5 600 loc. Aici se exploatează granitul. Satele com-ponente: Greci.Grecia (Republica Elenă-Elenik Dimokratía). Stat în SE Europei, în Peninsula Balcanică, format dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri şi peninsule şi o parte insulară (circa 2 000 insule în Marea Egee, Marea Ionică, Marea Mediterană). Suprafaţa este de 132 000 kmp (inclusiv Muntele Athos-336 kmp) şi circa 10,3 milioane loc. Capitala este Atena.Greco. Cap în SE Ciprului, la SE de oraşul Famagusta.Gredos. Munţi în partea central-vestică a Spaniei, cu altitudinea maximă de 2 591 m. Fac parte din lanţul Munţilor Castiliei.Greeley. (grilii). Oraş situat în S.U.A. (Colorado), la NNE de Denver.

Greely. (grilii). Fiord în NV insulei Ellesmere (Canada).Green. (grin). 1. Cap în SV Africii, în Oceanul Atlantic, la NV de oraşul Cape Town. 2. Insulă în V Indiei, în golful Mumbai (Oceanul Indian), la SE de oraşul Mumbai. 3. Insule în Arhipelagul Solomon, în Oceanul Pacific, la E de In-sulele Bismarck şi Noua Guinee. Au o suprafaţa de 77,7 kmp. 4. Golf al lacului Michigan, situat în NV lacului. Greenback. (grinbec). Localitate aflată în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul Knoxville.Green Bay. (grin bei). Oraş în N S.U.A. (Wisconsin), la V de Lacul Michigan, port la golful Green.Greencastle. (grinchestl). Localitate în S.U.A. (Indiana), situată la SV de oraşul Indianapolis.Greeneville. (grinvil). Localitate în S.U.A. (Tennessee), la SV de oraşul John-son City şi la NE de oraşul Knoxville.Greenfield. (grinfild). 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la NNE de oraşul St. Louis. 2. Localitate în S.U.A. (Indiana), la E de oraşul Indianapolis. 3. Localitate în S.U.A. (Massachusetts), pe Connecticut, la N de oraşul Springfield. 4. Localitate în S.U.A. (Tennessee), la NNV de oraşul Jackson.Green Hill. (grin hil). 1. Vârf (145 m) sit-uat la V de oraşul Melbourne (Australia). 2. Localitate în NV insulei Trinidad, la NV deoraşul Port of Spain.Green Mountains. (Grin mauntăns). Munţi în NE S.U.A. (în statul Vermont), cu altitudinea de 1 338 m în vârful Mt. Mansfield.Greenock. (grinoc). Oraş în NV Marii Britanii (Scoţia), la estuarul Clyde, cu circa 100 000 loc. Centru industrial.Greenore. (grinor). Localitate în NE Ir-landei, la graniţa cu Irlanda de Nord, la Marea Irlandei.Greenup. (grinap). 1. Localitate în S.U.A. (Illinois), la E de oraşul Starea Louis. 2. Localitate în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la SE de oraşul Cincinnati.Green Point. (grin poant). Cartier al oraşului Cape Town (Republica Africa de Sud).

58

Greenport. (Grinport). Localitate în NE S.U.A. (New York), în NE insulei Long Island, la NE de oraşul New York.Green River. (grin rivăr). 1. Râu în V S.U.A., afluent stâng al fluviului Col-orado. Are lungimea de 1 175 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi (culmea Wind River) şi străbate Podişul Marelui Bazin. Vechiul său nume a fost Spanish River. 2. Oraş în S.U.A. (SV statului Wyoming) pe râul cu acelaşi nume, la NE de oraşul Salt Lake City. 3. Râu (550 km) în S.U.A., afluent al râului Ohio amonte de oraşul Evansville. 4. Localitate în S.U.A. (Utah), situat pe râul Green River (1), la SE de oraşul Salt Lake City.Greensboro. (grinsbără). Oraş în E S.U.A. (Carolina de Nord), la poalele Munţilor Appalachi, cu peste 950 000 loc. (împreună cu Winston-Salem şi High Point formează o conurbaţie). Centru in-dustrial.Greensburg. (grinsboro). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), între oraşele Indianapo-lis (la NV) şi Cincinnati (la SE). 2. Locali-tate în S.U.A. (Kansas), la VSV de oraşul Wichita. 3. Localitate în S.U.A. (Ken-tuky), pe râul Green River, la SE de oraşul Louisville. 4. Localitate situată în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Pittsburgh.Greenvale. (grinvel). Localitate în NE Australiei, centru minier de extragere de nichel, la V de oraşul Townsville. Greenville. (grinvil). 1. Localitate în S.U.A. (Alabama), la SV de oraşul Mont-gomery. 2. Oraş în SE S.U.A. (Carolina de Sud), la poalele masivului Blue Ridge (Munţii Appalachi), cu circa 650 000 loc., împreună cu Spartanburg. Se află la NE de oraşul Atlanta. Este centru industrial. 3. Localitate în S.U.A. (Illinois), la ENE de oraşul St. Louis. 4. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la SE de oraşul Evansville. 5. Oraş în Liberia, pe ţărmul Oceanului At-lantic, la SE de Monrovia. 6. Localitate în NE S.U.A. (Maine), la SE de lacul Moose-head, la NV de oraşul Bangor. 7. Locali-tate în S.U.A. (Michigan), la NE de oraşul Grand Rapids. 8. Oraş în S.U.A. (Missis-sippi), pe fluviul Mississippi, la SSV de oraşul Memphis. 9. Localitate în S.U.A. (Ohio), la NE de oraşul Indianapolis. 10. Localitate poziţionată în S.U.A. (Pennsyl-vania), la SE de oraşul Cleveland. 11. Lo-

calitate în S.U.A. (Texas), la NE de oraşul Dallas. 12. Cap geografic în NE Australiei (Peninsula York), la Marea Coralilor (Oceanul Pacific).Greenwich. (Grinici). 1. Oraş în Marea Britanie (Anglia), în conurbaţia londoneză, pe Tamisa. Are circa 220 000 loc. Consti-tuie reşedinţa regală. Aici se afla Observa-torul Astronomic Regal (1675-1958), transferat ulterior în localitatea Herstmon-ceux din S Angliei. Pe aici trece meridi-anul de origine (zero) sau primul meridian (stabilit în 1884, în funcţie de care s-au fixat fusurile orare). 2. Insulă în Antarc-tica. 3. Localitate în S.U.A. (Ohio), la S de lacul Erie, la V de oraşul Arkon.Greenwood. (grinud). 1. Localitate în S.U.A. (Indiana), la SV de oraşul Indi-anapolis. 2. Localitate situată în S.U.A. (Mississippi), la ENE de oraşul Greenville. 3. Localitate în S.U.A. (Car-olina de Sud), la NV de oraşul Columbia.Greer. (grir). Localitate în S.U.A. (Car-olina de Sud), la SV de oraşul Spartan-burg.Greetsiel. (gretzil). Localitate în NV Ger-maniei, pe ţărmul Mării Nordului, la NV de oraşul Emden.Grefrath. Localitate în Germania, în V regiunii Ruhr, la V de oraşul Krefeld.Grefsen. Cartier al oraşului Oslo (Norve-gia).Grefsenåsen. (grefsenosen). Vârf (377 m) situat la NE de oraşul Oslo (Norvegia).Gregorio. Localitate în SE statului Chile, la strâmtoarea Maggelan, la NE de Punta Arenas. Gregory. (gregorii). Localitate în S.U.A. (Dakota de Sud), la SE de oraşul Rapid City, în apropierea râului Missouri.Gregory Down. (gregorii daun). Centru minier în NNE Australiei (NV Quenslan-dului), unde se extrag minereuri complexe. Greifenburg. (graifenburg). Localitate în S Austriei, la NV de oraşul Villach.Greifendorf. (graifendorf). Localitate în E Germaniei, la NE de oraşul Chemnitz şi la SV de oraşul Döbeln.Greifswald. (graisvalt). Oraş situat în partea de N a Germaniei (Mecklenburg-Vorpommern), la SE de Stralsund, cu circa 70 000 loc. A fost menţionat în 1209. Centru industria şi astronomic.

59

Greifswalder Bodden. (graifsvaldăr bo-den). Golf al Mării Baltice situat în NE Germaniei şi la SE insulei Rügen.Grein. (grain). Localitate în N Austriei, pe Dunăre, la ESE de oraşul Linz.Greiz. (graiţ). Localitate în E Germaniei, pe râul Elsterul Alb, la SE de oraşul Gera.Gremberghoven. (gremberg hovăn). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Gremiha. Localitate în N Rusiei, pe ţăr-mul Mării Barents, în NE peninsulei Kola, la ESE de oraşul Murmansk.Grenå. (greno). Localitate în E Peninsulei Iutlanda (Danemarca), la Strâmtoarea Kat-tegat.Grenada. 1. Statul Grenada (State of Grenada). Stat în America Centrală insu-lară ce include insula omonimă (305 kmp), Carriacou, St. Andrew ş.a., toate în S Arhipelagului Antilele Mici. Suprafaţa atinge 344 kmp şi are aproape 100 000 loc. Capitala este Saint George's. Relieful este muntos (840 m altitudinea maximă). Clima este tropical-umedă (precipitaţii în-tre 1 500-5 000 mm/an), cu frecvente ci-cloane distrugătoare. Se cultivă plante tropicale. 2. Localitate în SSE S.U.A. (Mississippi), la S de oraşul Memphis.Grenadine. Insule (77,7 kmp) situate în arhipelagul Antilele Mici, la NE de insula Grenada şi la SV de insula Saint Vincent.Grenchen. (grencen). Centru al industriei mecanice în NV Elveţiei, la NE de oraşul Biel.Grenen. 1. Cap geografic situat în NE Peninsulei Iutlanda (Danemarca). 2. Lo-calitate daneză în NE Peninsulei Iutlanda. Grenoble. (grenobl). Oraş situat în SE Franţei (Dauphiné), pe râul Isere, cu peste 400 000 loc. Centru industrial, de cercetări nucleare (1959) şi sportiv (Olimpiada de iarnă-1968). Greoux. (greou). Localitate în SE Franţei, la NE de oraşul Marsilia.Gresik. Oraş situat în NE insulei Java (In-donezia), pe ţărmul V al strâmtorii Surabaja, în dreptul insulei Madura, la NV de oraşul Surabaja.Gressenich. (gresenici). Localitate în V Germaniei, la VNV de oraşul Bonn.Gresten. (greztăn). Localitate în N Aus-triei, la SV de oraşul Wieselburg.Gretz-Armainvilliers. (greţ armenvillier). Localitate situată la SE de Paris (Franţa).

Greuse. (greoz). Râu în centrul Franţei, subafluent al fluviului Loire. Străbate lo-calitatea Argenton.Greve. Localitate în E insulei Zeeland (Danemarca), la SV de oraşul Copenhaga.Grevelingen. (grevelinghen). Golf al Mării Nordice ce pătrunde în teritoriul Olandei, între insula Overflake (la N) şi Schouven (la S).Greven. (grevăn). Localitate în NV Ger-maniei, la NE de oraşul Münster, pe râul Ems.Grevená (Grebena). Localitate în N Gre-ciei, la poalele estice ale Munţilor Pindu-lui.Grevenbroich. Localitate în NV Ger-maniei, la SV de oraşul Düsseldorf, pe râul Erft (afluent al Rinului).Grevenmacher. Localitate aşezată în E Luxemburg-ului, pe râul Moselle, la NE de capitala Luxembourg.Grevesmühlen. Localitate aflată în N Germaniei, la SV de oraşul Wismar.Grey. Munte în E Australiei, între râurile Cooper (la V) şi Warrego (la E).Greybull. (greibal). Localitate în S.U.A. (Whyoming), pe râul Big Horn, la SSE de oraşul Billings.Greymouth. Localitate în NV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la Marea Tasman (Oceanul Pacific). Grez-Doiceau. Localitate în centrul Bel-giei, la se de oraşul Bruxelles.Grezzana. (greţana). Localitate în N Ital-iei, la N de oraşul Verona şi la E de lacul Garda.Griba. Munte în SV Albaniei (2 111 m, în vârfurile Qendrevica), situat la E de râul Shushica şi la SE de oraşul Vlora.Gribës. Munţi (2 122 m) în SV Albaniei, între râurile Drino, la E, şi Shushica, la V şi la SE de oraşul Vlora.Gribingui. (gribinghii). Râu în Republica Centrafricană şi în SV Ciadului, afluent al fluviului Chari.Griend. Insulă (Olanda) în Marea Watt (Marea Nordului), aflată la E de insula Vieland.Gries. (griz). 1. Localitate în V Austriei, la SV de oraşul Innsbruck. 2. Localitate în SV Austriei, pe râul Sill, la SSE de oraşul Innsbruck.Griesbach. (grisbac). Localitate în SE Germaniei, la SV de oraşul Passau.

60

Griesheim. (grishaim). Cartier al oraşului Franfurt am Main (Germania).Grieskirchen. (grischirchăn). Localitate în N Austriei, la SV de oraşul Linz.Grieskogel. (grizcogăl). Vârf (2 887 m) în V Austriei, la SV de oraşul Innsbruck.Griessen. (grisăn). Localitate în SV Ger-maniei, la graniţa cu Elveţia, la SV de oraşul Ravensburg.Griffen. (grifăn). Localitate în S Austriei, la ENE de oraşul Klagenfurt.Griffin. Localitate în S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Atlanta.Griffith. 1. Localitate în SE Australiei (New South Wales), la NE de Melbourne şi la V de Sydney. 2. Cartier al capitalei Australiei, Canberra.Gr. Gmain. Centru de exploatare a baux-itei situat în partea central-nord-vestică a Austriei, la SV de Salzburg.Griggsville. (grigsvil). Localitate aflată în S.U.A. (Illinois), pe râul Illinois, la N de oraşul St. Louis.Grigna. Vârf (2 410 m) în N Italiei, la E de Lacul Lecco şi Lacul Como. Grigoriopol. Localitate în Republica Moldova, pe Nistru, la NE de oraşul Chişinău.Grijalva. (griialva). Râu (700 km) în SE Mexicului, cu vărsare în Golful Campeche (Golful Mexic). Grillenburg. Localitate în E Germaniei, la SV de oraşul Dresden.Grilo. Localitate în Portugalia, la E de capitala Lisabona.Grimaldi. Grotă în Alpii Maritimi, în lo-calitatea Ventimiglia (Liguria-Italia), la graniţa cu Franţa. Aici au fost descoperite fosile umane considerate reprezentante ale lui Homo sapiens sapiens.Grimaud. (grimod). Localitate în SE Franţei, lo NV de golful St. Tropez şi la V de localitatea St. Tropez.Grimma. Localitate în E Germaniei, pe râul Mulde, la SE de oraşul Leipzig.Grimmen. Localitate în NE Germaniei, la E de oraşul Rostock.Grimming. Vârf (2 351 m) în Munţii Dachstein din centrul Austriei.Grimsby (Great Grimsby- greit grimzbi). 1. Oraş în E Marii Britanii (An-glia), port în estuarul Humber, la Marea Nordului, cu circa 150 000 loc. Este mare port de pescuit. Centru industrial. 2. Lo-

calitate în S Canadei, pe malul SV al lacu-lui Ontario, la E de oraşul Hamilton.Grimsel. Pas (2 165 m) în Elveţia, între râurile Aare şi Rhone.Grimsey. (grimsi). Insulă (Islanda) la N de insula principală (Oceanul Arctic). Are suprafaţa de 5,3 kmp. Grimsøy. Insulă în Norvegia, la SV de capitala Oslo, în fiordul Oslo.Grimstad. Localitate în SE Norvegiei, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak, la NE de oraşul Krisathansand.Grindavik. Port pescăresc în SV Islandei, la Oceanul Atlantic, la SV de capitala Reykjavik.Grindelwald. (grindelvald). Localitate în ESE Elveţiei.Grindsted. Localitate în V peninsulei Iut-landa (Danemarca), pe râul Skjern.Grindu. 1. Comună în jud. Ialomiţa, cu circa 2 300 loc. Aici se exploatează petrol. Deţine o biserică din 1838-1841. Satele componente: Grindu. 2. Comună în jud. Tulcea, pe Dunăre, cu circa 1 300 loc. Până în 1965 s-a numit Pisica. Satele com-ponente: Grindu.Grinjava. (griniava). Localitate în V Ucrainei, în apropierea graniţei cu Româ-nia, la SV de oraşul Cernăuţi.Grinnel. (grinăl). Localitate în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Des Moines şi la SV de oraşul Cedar Rapids.Grins. (grinţ). Localitate în V Austriei, pe râul Inn (sectorul superior), la SV de local-itatea Zams.Grintavec. (grintaveţ). Vârf (2 558 m) în Munţii Karavankák (Masivul Alpii Kam-nik) din NE Slovaciei.Grinţieş. Comună în jud. Neamţ, cu circa 2 400 loc. Aici se află o biserică de lemn (1793). Satele componente sunt: Grinţieş, Bradu, Poiana.Grinţieşu Mic. Vârf (1 734 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).Grinţieşu Mare. Vârf (1 757 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali). Grinzing. (grinţing). Localitate compo-nentă a oraşului Viena (Austria).Griosch. (grioş). Localitate în E Elveţiei, la nE de oraşul Tarasp.Gris Nez. (gri ne). Cap geografic în NE Franţei, la strâmtoarea Callais (Dover). Griviţa. 1. Denumirea a două redute din sistemul de apărare a Plevnei, prima

61

(Griviţa I) fiind cucerită (la 30 august/11 septembrie 1877) de trupele române în timpul Războiului de Independenţă. 2. Co-mună în jud. Galaţi, cu circa 3 700 loc. Satul Călmăţui are o biserică din 1809 şi un conac (sec. XIX). Satele componente: Griviţa, Călmăţui. 2. Comună în jud. Ialomiţa, cu aproximativ 7 000 loc. Satele componente: Griviţa, Smirna, Traian. 3. Comună în jud. Vaslui, cu circa 4 700 loc. Aici se află o biserică a mănăstirii Grăj-deni (construită de Petru Rareş între 1533-1540). Satele componente sunt: Griviţa, Fruntişeni, Grăjdeni, Odaia Bursucani, Trestiana.Grizha. (griza). Localitate în NV Alban-iei, la E de lacul Shkoder (Shkodra) şi la NE de oraşul Shkodra.Grizim. Localitate şi oază în partea cen-tral-vestică a Algeriei, la SV de oaza Bir el-Hadjaj.Grjazi. (griazi). Oraş în Rusia, partea eu-ropeană, la SE de oraşul Lipeţk.Grjavec. (griaveţ). Localitate în Rusia eu-ropeană, la SE de oraşul Vologda.Grmeè. (grâmeci). Regiune muntoasă în NV Bosniei şi Herţegovinei (cu vârful Crni vrh de 1 604 m). Groapa de la Barsa. Mic bazin depre-sionar în partea centrală a Munţilor Bihor, în cadrul complexului carstic Padi-Cetăţile Ponorului, la circa 1 100 m altitudine. Are suprafaţa de 2,42 kmp, deţinând nu-meroase fenomene carstice: peşterile Nea-gră, Gheţarul de la Barsa, Zăpodie, apoi doline, ponoare, arcade naturale etc. Face parte din Parcul Naţional al Apusenilor.Gröbming. (greobming). Localitate în centrul Austriei, la SE de lacul Hallstatt, pe un afluent al râului Enns.Groby. Localitate în Anglia (Marea Bri-tanie), în apropierea oraşului Birmingham, la NV de oraşul Leichester.Grochów. (grociof). Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Grocka. Localitate în Serbia, pe Dunăre, la SE de oraşul Beograd. Grocus Hill. Localitate în insula St. Mar-tin (din America Centrală insulară, An-tilele Mici).Grödig. (greodig). Localitate în Austria, la S de oraşul Salzburg.Grodków. (grodkof). Localitate în S Poloniei, la SE de oraşul Wroc³aw.

Grodno. Oraş în Belarus, aproape de graniţa cu Polonia, cu aproape 300 000 loc. A fost menţionat documentar în 1126. Centru industrial, comercial şi cultural.Grodziec. (grodzieţ). Localitate în S Poloniei, la NE de oraşul Katowice.Grodzisk. (grodzisc). Localitate în Polo-nia, lângă Varşovia, la NNE de oraş.Grodzisk Mazowiecki. (grodzisc ma-zovieţkii). Localitate în Polonia, la SV de capitala Varşovia.Grodzisk Wielkopolski. (grodzisc viel-copolschii). Localitate în V Poloniei, la SV de oraşul Poznan.Groede. Localitate în SV Olandei, pe coasta Mării Nordului, la NV de locali-tatea Oostburg.Groenlanda. 1. Cea mai mare insulă a Terrei, situată în N Oceanului Atlantic, cu suprafaţa de 2,2 milioane kmp (din care gheţarii circa 1,8 milioane kmp) şi circa 60 000 loc. Centrul administrativ este Nuuk (Godtab). Ţărmurile sunt puternic crestate cu fiorduri adânci, având circa 39 000 km lungime. Aici se formează anual circa 13-15 000 de aisberguri. Calota glaciară are circa 3 400 m grosime (în cen-trul insulei). Altitudinea maximă urcă la 3 700 m (vf. Gunnbjorn Fjeld). Pe litoral, clima este subarctică şi arctică maritimă, iar în interior, continentală. Vegetaţia este de tundră pe litoral. Se exploatează plumb, zinc, cărbune, grafit şi criolit (singurul zăcămint din lume). Se cresc reni şi ovine. Insula a fost descoperită de Eric cel Roşu (anul 982). Este departament danez (din 1953) dar cu autonomie internă (din 1979). 2. Marea Groenlandei. Mare în bazinul Oceanul Arctic, cuprinsă între Groenlanda, Islanda, insula Jan Mayen şi Arhipelagul Spitsbergen, care comunică larg cu Oceanul Atlantic şi cu Marea Norvegiei. Are suprafaţa de 1,2 milioane kmp, adâncimea medie de 1 444 m iar cea maximă de 3 535 m. Este străbătută de curentul rece al Groenlandei (în V) şi de curentul Spitsbergen (în E). Constituie o importantă zonă de pescuit. 3. Parcul Naţional Groenlanda, parc situat în NE insulei, cel mai mare şi mai nordic din lume, cuprins între 71 şi 82o lat. N; are suprafaţa de 700 000 kmp, fiind creat în 1974; în componenţa sa intră fiorduri ca de ex.: Scoresby Sund, Nordvestfjord,

62

gheţari, floră şi faună (boul moscat, ursul alb, vulpea polară, lemingul, păsări etc.). 4. Groenlandei de Est, Curent. Curent rece în E Groenlandei, ce vine din Oceanul Arctic în Oceanul Atlantic. 5. Groenlan-dei de Vest, Curent. Curent cald în SV Groenlandei, cu pătrundere dinspre Oceanul Atlantic înspre Oceanul Arctic.Groenlo. Localitate în E Olandei, la ENE de oraşul Arnhem.Groesbeek. (groesbeec). Localitate în E Olandei, la graniţa cu Germania, la SE de oraşul Nijmegen.Grogol. Pârâu ce traversează capitala In-doneziei, oraşul Djakarta (Jakarta).Grogyekovo. (grodiecovo). Localitate în extremul orient al Rusiei, la graniţa cu Re-publica Populară Chineză, la NV de oraşul Vladivostok şi la SV de lacul Hanka.Grohotiş. Vârf (1 766 m) în Munţii Ciu-caş, din Carpaţii Curburii. Groissenbrunn. Localitate în NE Aus-triei, la E de Viena, în apropierea graniţei cu Cehia şi Slovacia.Groix. (groa). Insulă franceză situată în Oceanul Atlantic, în NV Franţei, la V de Peninsula Bretagne. Are suprafaţa de 15,3 kmp.Grojdibodu. Comună în jud. Olt, cu circa 3 500 loc. Satul omonim are o biserică din 1863. Satele componente sunt: Grojdi-bodu, Hotaru.Grójec. (groieţ). Localitate în partea cen-tral-estică a Poloniei, la SSV de oraşul Varşovia.Gromiec. (gromieţ). Localitate în Polonia, pe Vistula, la SE de oraşul Katowice.Grömitz. (greomiţ). Localitate în N Ger-maniei, la golful Lübeck (Marea Baltică), la SE de oraşul Kiel.Gronau. 1. Localitate în Germania, pe râul Leine, la SSE de oraşul Hannover (Hanovra) şi la SV de oraşul Hildesheim. 2. Localitate în NV Germaniei, la NV de oraşul Münster, aproape de oraşul olandez Enschede.Gröndal. (greondal). Cartier al oraşului Stockholm (Suedia).Grong. Localitate în centrul Norvegiei, la NE de Trondheim.Groningen. (hroningă). 1. Regiune ad-ministrativă în NE Olandei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş situat în NE Olandei, cu circa 180 000 loc., înte-

meiat în secolul al XI-lea. Centru indus-trial. Lângă oraş, la Slochteren, se află cel mai mare câmp de gaze naturale din Eu-ropa (descoperit în 1962). 3. Localitate în N Surinamului, la V de capitala Para-maribo.Gronowo. (gronovo). Localitate în N Poloniei, la SE de oraşul Gdansk şi la SV de oraşul Elbl¹g.Groot (Groote). (grut). Râu în S Africii şi a Republicii Africa de Sud, cu vărsare în Oceanul Indian la V de oraşul Port Eliza-beth. Groot-Bijgaarden. (grot biigarden). Lo-calitate în Belgia, la VNV de capitala Bruxelles.Groote Eylandt. (grut ailand). Insulă în NE Australiei (Golful Carpentaria). Are suprafaţa de 2 459,9 kmp.Groote Laagte. Râu de tip ued în E Namibiei şi în NV statului Botswana, cu vărsare în lacul Ngam.Grootfontein. (grutfontain). Localitate situată în NE Namibiei (Africa), la NE de localitatea Waterberg.Groothusen. Localitate în NV Germaniei, pe ţărmul Mării Nordului, la NV de oraşul Emden.Gropeni. Comună în jud. Brăila, cu circa 3 600 loc. Satele componente: Gropeni.Gropniţa. Comună în jud. Iaşi, cu circa 3 300 loc. Aici se află o biserică din 1830. Satele componente: Gropniţa, Bulbucani, Forăşti, Mălăeşti, Săveni, Sângeri.Grosio. Localitate cu hidrocentrală în N Italiei, pe râul Adda, la graniţa cu Elveţia, la NV de localitatea Grosetto.Groslay. (grozle). Localitate aflată din ju-rul Parisului, la N de capitală (Franţa).Gros Morne. (gros morn). Localitate în NV statului Haiti, pe ţărmul Oceanului At-lantic.Gros-Morne. (gro morn). Localitate în partea central-estică a insulei Martinica din Antilele Mici (America Centrală). Grosotto. Localitate în N Italiei, pe râul Adda, aproape de graniţa cu Elveţia, la SE de localitatea Grosio.Grossa. Cap NE al insulei Governador, în golful Guanabara (Brazilia).Gross Alpkogel. (gros alpcoghel). Vârf (1 513 m) în centrul Austriei, la V de râul Enns, la SE de oraşul Steyr.

63

Gross Arber. Vârf (1 457 m) în Munţii Pădurea Bavariei (Germania), la graniţa cu Cehia.Grossarl. Localitate în Austria, la SE de oraşul Lend de pe râul Salzach.Gross-Beeren. Localitate în Germania, situată la SV de Berlin.Grossbliederstroff. (grosbliderştrof). Lo-calitate în NE Franţei, la graniţa cu Ger-mania, la NV de Strasbourg.Grossborstel. Cartier al oraşului german Hamburg.Gross Bösenstein. (gros beozenştain). Vârf (2 449 m) în centrul Austriei, în Munţii Tauernii Mici, la SE de localitatea Oppenberg.Grossbreitenbach. (gros braitenbac). Lo-calitate în centrul Germaniei, la SE de oraşul Erfurt.Gross Buchstein. (gros bucştain). Vârf (2 224 m) în centrul Austriei, în Masivul Alpii Enns, la N de râul Enns.Grosschirma. (grosşirma). Localitate în E Germaniei, la jumătatea distanţei dintre oraşele Dresden (la NE) şi Chemnitz (la SV).Grossenbaum. Oraş în Germania, în regiunea Ruhr, la SSE de oraşul Duisburg.Grossenbrode. Localitate în N Ger-maniei, la golful Kiel, la E de oraşul Kiel, în dreptul insulei Fehmarn.Grossenhain. Localitate în E Germaniei, la NV de Dresden. Grossenkneten. Localitate în NV Ger-maniei, la S de oraşul Oldenburg.Gross Enzersdorf. (gros enţerdorf). Lo-calitate în NE Austriei, la E de Viena.Grosser Arber. Vârf (1 457 m) în Munţii Šumava, pe teritoriul Germaniei, aproape de graniţa cu Cehia, la SE de localitatea Lam.Grosser Pril. Vârf (2 514 m) situat în Munţii Alpii Austriei, la izvoarele râului Steyr.Grosse Striegis. (grose strighis). Râu în E Germaniei, afluent al râului Freiberger Mulde.Grosseto. Oraş în V Italiei (Toscana), la SV de Siena, pe râul Ombrone, cu circa 70 000 loc. Este centru agricol şi comercial dar şi staţiune balneară cu ape sulfuroase. În apropierea sa se găsesc ruinele oraşului etrusc şi roman Rusellae.

Gross Feldberg. Vârf (880 m) în partea central-vestică a Germaniei, la NV de oraşul Frnkfurt am Main.Grossflotbek. Cartier al oraşului Ham-burg (Germania).Gross Gerau. (gros gherau). Localitate în Germania, la SV de oraşul Frankfurt am Main.Grossgerungs. (gros gherungs). Locali-tate în N Austriei, la NE de oraşul Linz.Gross-Glienicke. (gros gliniche). Locali-tate situată la V de capitala Berlin (Germa-nia).Grossglockner. Cel mai înalt vârf (3 797 m) din masivul Tauern Înalţi (Alpii Es-tici), în Austria. Este alcătuit din roci cristaline; are pe pantele estice gheţari (Pasterze, de 9 km lungime) şi este străbă-tut de o şosea alpină de 48 km. Turismul este dezvoltat.Grossgrönau. (gros greonau). Localitate în N Germaniei, la SE de oraşul Lübeck.Gross-Hadern. Cartier al oraşului german München.Grosshartmannsdorf. Localitate în E Germaniei, la ESE de oraşul Chemnitz.Gross Heringen. (gros heringăn). Locali-tate situată aproximativ în partea centrală a Germaniei, pe râul Saale, la SV de oraşul Leipzig.Gross-Hesepe. Localitate în NV Ger-maniei, pe râul Ems, la NE de oraşul Nordhorn.Grosshöflein. (grosheoflain). Localitate în E Austriei, la SE de oraşul Eisenstadt.Grossjedlersdorf. (gros iedlersdorf). Cartier al oraşului Viena (Austria).Grosskamsdorf. Centru minier (minereuri de fier) situat în partea central-estică a Germaniei, la NV de oraşul Hof.Gross Knallstein. (gros cnalştain). Vârf (2 599 m) în Munţii Taurn Joşi, la E de râul Sölk (afluent al râului Enns).Grosskrut. Localitate în NE Austriei, la NE de Viena, în apropierea graniţei cu Slovacia.Gross Laaber. Râu în SE Germaniei, afluent al Dunării.Grosslafferde. Localitate în partea cen-tral-nordică a Germaniei, la SE de oraşul Hannover.Gross Littgen. (gros litghen). Localitate în V Germaniei, pe râul Lieser (afluent al râului Mosel), la NE de oraşul Trier.

64

Gross Löffler. (gros leofler). Vârf (3 376 m) în Munţii Alpii Zille, la graniţa Aus-tria-Italia.Grossmaring. Hidrocentrală situată în partea central-nordică a Austriei, pe râul Enns (afluent al Dunării).Gross Mühl. (gros miul). Râu în N Aus-triei, afluent al Dunării la NV de oraşul Linz.Grossolbersdorf. Localitate în E Ger-maniei, la SE de oraşul Chemnitz.Grosspertholz. (grospertholţ). Localitate în N Austriei, la SV de localitatea Weitra.Gross Priel. Vârf (2 523 m) în centrul Austriei, la V de râul Steyr, în Munţii Sen-gsenbirge.Grossräschen. (grosraşen). Localitate în ENE Germaniei, la SV de oraşul Cottbus.Gross Reken. Localitate în VNV Ger-maniei, la ESE de oraşul Bocholt.Grossröhrsdorf. (grosreorsdorf). Locali-tate în E Germaniei, la SE de oraşul Dres-den.Grossrückerswalde. Localitate în E Ger-maniei, în apropierea graniţei cu Cehia, la SE de oraşul Chemnitz.Gross Russbach. (gros rusbac). Locali-tate în NE Austriei, la NE de oraşul Viena.Gross Sankt Florian. Localitate în SSE Austriei, la SV de oraşul Graz.Gross Schönan. (gros şeonan). Localitate în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la V de oraşul Zittau.Gross Schönebeck. (gros şeonebec). Lo-calitate în NE Germaniei, la NNE de oraşul Berlin.Gross Schweinbarth. (gros şvainbart). Localitate în NE Austriei, la NE de Viena.Gross Siegharts. (gros sigart). Localitate în NNE Austriei, la NV de oraşul Rosen-burg.Grossstädtein. (gros ştedtain). Localitate în Germania, la S de oraşul Leipzig.Grossstöbnitz. (gros şteobniţ). Localitate în E Germaniei, la SV de oraşul Al-tenburg.Grossvenediger (Gross Venediger). (gros venedigher). Vârf (3 674 m) situat în Austria, în Munţii Hohe Tauern (Tauern Înalţi).Gross Vils. Râu în SE Germaniei, sub-afluent al Dunării prin intermediul râului Vils.

Grosswaltersdorf. Localitate în E Ger-maniei, la SE de oraşul Chemnitz.Grosswangen. (grosvanghen). Localitate în centrul Elveţiei, la NV de oraşul Luzern.Grosswarasdorf. Localitate în E Austriei, în apropierea graniţei cu Ungaria, la NE de oraşul Stoob.Grossweikersdorf. (grosvaichersdorf). Localitate în NNE Austriei, pe râul Schmida (afluent al Dunării), la NV de Viena.Gross-Ziethen. (gros ţieten). Localitate situată în imediata apropiere a oraşului Berlin (Germania), la S.Grosszschocher. (gros jşocher). Cartier al oraşului german Leipzig.Grossuplje. (grosuplie). Localitate în V Sloveniei, la SE de capitala Ljubljana.Groszowice. (grosoviţe). Localitate în S Poloniei, pe râul Odera, la S de oraşul Opole.Groşi. Comună în jud. Maramureş, cu circa 3 200 loc. Este comună suburbană a municipiului Baia Mare. Satele compo-nente: Groşi, Ocoliş, Satu Nou de Jos.Grota Miresei. Lac carsto-salin în oraşul Slănic, jud. Prahova, cantonat în mijlocul Muntelui de Sare. Are suprafaţa de 1 300 mp, adâncimea maximă de 32 m. Este declarată rezervaţie naturală.Grottaglie. (grotalie). Localitate în SE Italiei peninsulare, în peninsula Salentino, la NE de oraşul Taranto.Grottammare. Localitate în E Italiei peninsulare, pe coasta Mării Adriatice, la SSE de oraşul Ancona.Grottarossa Nuova. Localitate în Italia, la NV de Roma.Grouard. (gruard). Localitate în SV Canadei, pe ţărmul NV al Marelui Lac al Sclavilor (provincia Alberta).Grove. (grov). 1. Insulă aparţinând Spaniei, situată în Oceanul Atlantic, pe coasta NV a Spaniei. 2. Localitate în S.U.A. (Virginia de Vest), la SE de oraşul Charleston.Grovebreen. Vârf (1 636 m) în Norvegia, la N de fiordul Sogne. Grove City. (grov sitii). Localitate în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Cleveland.Grovedale. (grovdel). Localitate în Aus-tralia, la SV de oraşul Melbourne.

65

Groveton. (grovtăn). Localitate în NE S.U.A. (Vermont), pe râul Connecticut, la NV de oraşul Portland.Grozeşti. 1. Comună în jud. Iaşi, pe râul Prut, cu circa 1 700 loc. Satele compo-nente: Grozeşti, Colţu Cornii, Sălăgeni. 2. Comună în jud. Mehedinţi, cu circa 2 300 loc. Aici se găseşte o biserică de lemn (1704). Satele componente: Grozeşti, Cârceni, Păsărani, Şuşiţa.Grozgyovo. (grozgiovo). Localitate în E Bulgariei, pe râul Kamcsija, la SV de oraşul Varna.Groznâi (Groznij). Capitală a Republicii Autonome Cecene (Federaţia Rusă), în N Munţilor Caucaz, cu peste 400 000 loc. Centru economic important al petrolului. Este legat cu conducte petroliere cu Ma-hacikala (la Marea Caspică), iar spre NV, cu Tuapse (la Marea Neagră) şi Rostov (pe Don). Grožnjan. (grojnian). Localitate în NV peninsulei Istria (Croaţia), la S de oraşul Trieste.Gr. Sandy. (gran sendy). Insulă aus-traliană situată la E de Australia, din Oceanul Pacific, la NE de Brisbane. Grubišno Polje. (grubişno polie). Locali-tate în Slovenia, la E de oraşul Zagreb.Grudova. Localitate în SE Bulgariei, la SV de oraşul Burgas.Grudusk. Localitate în NNE Poloniei, la NNV de Varşovia.Grudzi¹dz. (grudgiogi). Oraş în N Poloniei, pe Vistula, cu peste 100 000 loc. A fost fondat în secolul X. Centru indus-trial.Grue. Localitate în SE Norvegiei, pe râul Glomma, la NE de oraşul Oslo.Gruia. Comună în jud. Mehedinţi, pe Dunăre, cu aproximativ 3 400 loc. Aici se exploatează argilă şi tot în sat se află o bis-erică din 1834-1837. Satele componente: Gruia, Izvoarele, Poiana Gruii.Gruieţu. Deal (486 m) situat în Podişul Transilvaniei, la N de oraşul Dumbrăveni, între râurile Târnava Mică, la S şi Mureş, la N.Gruinard. Golf al Oceanului Atlantic sit-uat în NV Scoţiei (Marea Britanie).Gruissan. (grisan). Localitate în S Franţei, la Golful Lion, între oraşele Montpellier (la NE) şi Perpignan (la SV).

Gruiu. Comună în Sectorul Agricol Ilfov, cu circa 6 500 loc. Pe insula din Lacul Snagov se află Mănăstirea Snagov. Aici se află o biserică din 1587-1589. Satele com-ponente sunt: Gruiu, Lipia, Şanţu-Floreşti, Siliştea Snagovului.Grumăzeşti. Comună în jud. Neamţ, cu circa 5 400 loc. Are un parc dendrologic; la Topoliţa se află o biserică de lemn (ante 1598). Satele componente: Grumăzeşti, Curechiştea, Netezi, Topoliţa.Grumbach. (grumbac). Localitate în E Germaniei, la SV de oraşul Dresden.Grumo Appula. Localitate în ESE Italiei peninsulare, la SV de oraşul Bari.Grums. Localitate în SV Suediei, pe malul NV al lacului Vänern, la VSV de oraşul Karlstadt.Grüna. (griuna). Localitate în E Ger-maniei, la V de oraşul Chemnitz.Grünau. (griunau). 1. Cartier al oraşului Berlin (Germania). 2. Localitate în N Aus-triei, pe râul Alm (afluent al râului Traun), la SSV de oraşul Wels.Grünbach. (grünbac). Centru minier (huilă) în E Austriei, la NV de Viena.Grünberg. (griunberg). 1. Localitate în partea central-vestică a Germaniei, la NE de oraşul Frankfurt pe Main. 2. Localitate în E Germaniei, la V de oraşul Chemnitz.Grünburg. (griunburg). Localitate aflată în partea central a Austriei, pe râul Steyr, la SV de oraşul Steyr.Grundlsee. Lac (4,1 kmp) în partea cen-tral-vestică a Austriei, la SV de localitatea Gössl.Grundsund. Localitate în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Skagerrak, la NNV de oraşul Göteborg.Grundy. Localitate în S.U.A. (Virginia), la NE de oraşul Bristol.Grundy Center. (grundi sentăr). Locali-tate în S.U.A. (Iowa), la SV de oraşul Wa-terloo.Grunewald. (grunevald). Cartier al Berlinului (Germania).Grunwald. (grunvald). Localitate în NE Poloniei, la SV de oraşul Olsztyn.Grünwald. Localitate în NE Poloniei. Aici a avut loc o bătălie între armatele unite ale polonezilor, lituanienilor şi ruşilor (plus un corp de oaste moldovean) cu teutonii (iulie 1540). Astăzi se află lângă Stebark.

66

Grupont. Localitate în SE Belgiei, pe râul L'Homme, la SE de oraşul Rochefort.Grury. (griuri). Localitate situată în cen-trul Franţei, centru minier (cărbuni), la SV de oraşul Le Creusot.Gruyères. (gruier). 1. Localitate în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva. 2. Lac (9,4 kmp) în SV Elveţiei, la N de locali-tatea cu acelaşi nume.Gruž. (gruj). Localitate în SV Croaţiei, pe ţărmul Mării Adriatice, la NV de oraşul Dubrovnik.Gruža. (gruja). Localitate în Serbia, la SV de oraşul Kragujevac.Gruzia. v. Georgia. Gruzszkij Jelancsik. (grujschii ielancic). Râu în S Ucrainei, cu vărsare în golful Taganrog ( Marea Azov-Marea Neagră).Grybów. (gribof). Localitate în SE Poloniei, pe râul Bia³a, la NE de oraşul Nowy S¹cz.Grycksbo (Grvksbo). (gricsbo). Locali-tate situată în partea central-sudică a Suediei, la SE de Lacul Siljan, la V de Falun.Gryfice. (grifiţe). Localitate în NV Poloniei, pe râul Rega, la NE de oraşul Szczecin.Gryfino. (grifino). Localitate în NV Poloniei, pe fluviul Odera, la SV de oraşul Szczecin.Gryfów Œl¹ski. (grifof şlaschii). Locali-tate în SV Poloniei, la SV de oraşul Leg-nica.Gryon. (grion). Localitate în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva.Grytskär. (gritscher). Insule (Finlanda) în Golful Botnic, la SV de oraşul Vaasa.Grytviken. (grutvicăn). Localitate situată în arhipelagul Georgia de Sud, cea mai su-dică de pe glob. Aici se află o staţie mete-orologică (King Edward Point) şi un labo-rator biologic. A fost întemeiată de Larsen.Gschnitz. (gşniţ). Localitate în SV Aus-triei, la SV de oraşul Innsbruck.Gschüt. (gşiut). Trecătoare (964 m) în Austria, între valea Lammer (afluent al râului Salzach) şi lacul Hallstatt.Gstaad. Localitate în SV Elveţiei, la ENE de lacul Geneva.Guacanayaba. (guacanaiaba). Golf în SV Cubei (Marea Caraibilor sau An-tilelor).

Guachara. (guaciara). Localitate în V Venezuelei, la SV de oraşul San Fernando de Apure.Guachipas. (guacipas). Localitate în NV Argentinei, la SSV de oraşul Salta şi la NV de oraşul San Miguel de Tucuman.Guadalajara. (guadalahara). 1. Oraş în Spania centrală (Castilia La Mancha), pe râul Henares, la NE de Madrid. Are circa 70 000 loc. Centru industrial şi istoric (apeduct şi pod roman). Aici a avut loc o luptă între republicani şi franchişti în tim-pul Războiului Civil (martie 1937), primii învingând. Ambele armate au avut volun-tari români. 2. Oraş în partea central-ves-tică a Mexicului, centru administrativ al statului Jalisco. Are circa 1,7 milioane loc. Centru industrial; a fost întemeiat în 1531.Guadalaviar (Turia). Fluviu în E Spaniei, cu 300 km lungime. Izvorăşte din E Munţilor Iberici şi se varsă în Marea Mediterană, în apropiere de Valencia.Guadalcanal. 1. Insulă în SV Oceanului Pacific (Arhipelagul Solomon), cu suprafaţa de 6 500 kmp şi peste 60 000 loc. Oraşul principal este Honiara. Relieful este muntos, vulcanic, altitudinea maximă de 2 331 m. Se exploatează aur. A fost de-scoperită în 1568. Aici au avut loc lupte între Aliaţi şi japonezi (august 1942 - februarie 1943). 2. Localitate în SV Spaniei, la NV de oraşul Córdoba.Guadalcazar. Localitate în ENE Mexicu-lui, la NE de oraşul San Luis Potosi.Guadelete. Râu (138 km) în SV Spaniei, cu izvoarele în Munţii Cordiliera Betică, şi cu vărsare în Oceanul Atlantic la Cadiz.Guadalhorce. (guadalhorse). Râu (166 km) în S Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană la V de oraşul Malaga.Guadalimar. Râu (130 km) în S Spaniei, afluent al fluviului Guadalquivir; izvorăşte din Sierra de Alcaraz.Guadalope. Râu (194 km) în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro.Guadalquivir. (guadalchivir). Fluviu în S Spaniei, cu lungimea de 560 km. Izvorăşte din Munţii Andaluziei, traversează o întinsă câmpie aluvială, trece prin Cordoba şi Sevilla şi se varsă printr-un estuar în Golful Cádiz, la Sanlúcar de Barrameda. Este navigabil pentru vase oceanice până la Sevilla, iar în timpul fluxului, până la

67

Córdoba. Apele sunt utilizate pentru hidrocentrale şi irigaţii.Guadeloupe. v. Guadelupa.Guadelupa (Guadeloupe- guadelup). Grup de insule în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor), cu suprafaţa de 1 700 kmp şi 400 000 loc. Insulele princi-pale sunt: Grande-Terre, Base-Terre şi Marie-Galante. Centrul lor administrativ este la Basse-Terre. Relieful este vulcanic şi calcaros, cu altitudinea maximă de 1 467 m (vulcanul Grande Soufriere). Clima este tropicală umedă. Constituie un depar-tament de peste mări a Franţei (din 1946). Guadelupe. 1. Oraş în NE Mexicului (Nuevo León), la E de Monterrey, cu peste 375 000 loc. Este centru agricol. 2. Munţi în partea central-vestică a Spaniei, cu alti-tudinea de 1 601 m. 3. Râu (482,8 km) în S S.U.A., în statul Texas, cu vărsare în Golful Mexic după traversarea oraşului Victoria. 4. Localitate în V Spaniei, la SV de oraşul Toledo. 5. Insulă în Oceanul Pa-cific, la V de peninsula California. Aparţine Mexicului.Guadalupe-Bravos. Oraş în N Mexicului, pe fluviul Rio Bravo, la SE de oraşul Ciu-dad Juarez.Guadalupe Peak. (guadelup pic). Vârf (2 667 m) în Munţii Delaware din SSV S.U.A. (New Mexico), la E de oraşul El Paso şi la V de fluviul Rio Grande.Guadalupe y Calvo. (guadalupe i calvo). Localitate în NV Mexicului, la SV de oraşul Hidalgo.Guadiana. 1. Fluviu în Peninsula Iberică (Spania şi Portugalia), cu lungimea de 820 km (navigabil pe 93 km) şi cu 67 800 kmp suprafaţa bazinală. Izvorăşte din Podişul La Mancha, traversează Podişul Castiliei Noi şi Castilia Extremadura, trece prin oraşele Mérida şi Badajoz, formând în an-umite sectoare graniţa dintre Spania şi Portugalia şi se varsă în Golful Cádiz (Oceanul Atlantic). Apele sunt utilizate pentru irigaţii. 2. Golf în V insulei Cuba, în Golful Mexic.Guadiana Menor. Râu (182 km) situat în SSE Spaniei, afluent al fluviului Guadalquivir. Izvorăşte din Munţii Segura (Cordiliera Betică). Guadiato. Râu (112,6 km) în SV Spaniei, afluent al fluviului Guadalquivir aval de

oraşul Córdoba. Trece prin oraşul Peñar-roya-Pueblonuevo.Guadix. Localitate în SE Spaniei, la poalele nordice ale Munţilor Sierra Nevada, la E de oraşul Granada.Guafo. Insulă (Chile) în Oceanul Pacific, la NV de insulele Chonos şi la SV de in-sula Chiloe.Guaianazes. Localitate în Brazilia, la E de oraşul São Paulo.Guaico. Localitate în NE insulei Trinidad, pe râul Cunapo, la SE de oraşul Arima.Guáimaro. Localitate în SE Cubei, la SE de oraşul Camagüey.Guaio. Râu în Brazilia, în apropierea oraşului São Paulo.Guaiquininima. (guaichininima). Vârf (2 100 m) în partea central-sudică a Venezuelei, la E de râul Paragua.Guaira 1. Guaira (Salto dos Sete Quedas). Mare cascadă pe fluviul Paraná, formată din 18 căderi de apă, la graniţa dintre Brazilia şi Paraguay, având 114 m înălţime. Lăţimea maximă atinge 4 850 m. Constituie cascada cu cel mai mare debit din lume (13 300 mc/s). Este intrat în cir-cuit turistic. 2. Localitate (Brazilia) situată pe fluviul Parana, la capătul nordic al lacu-lui de acumulare Itaipu, la graniţa cu Paraguay.Guaitecas. Insule în SV statului Chile, căruia îi şi aparţin, la N de insula Chonos şi la S de insula Chiloe.Guajará-merim. (guahara merim). Local-itate în NE Boliviei, la graniţa cu Brazilia, pe râul Beni, la NE de oraşul Concepción.Guajará-Mirim. (guahara mirim). Local-itate situată în V Braziliei, pe râul Mamore (afluent al râului Madeira), la SV de oraşul Porto Velho.Guajira (Goajira). (guahira, goahira). 1. Peninsulă în N Americii de Sud (Colum-bia şi Venezuela), care închide la V Golful Venezuela şi se termină la N prin capul Gallinas. Are suprafaţa de 14 000 kmp. Relieful este muntos (853 m), cu climat şi vegetaţie de semipustiu. Aici se ex-ploatează sare şi cărbuni. 2. Departament în NE Columbiei, în peninsula cu acelaşi nume, cu centrul la Riohacha.Gualaquiza. (gualachiza). Localitate în SE Ecuadorului, la SE de oraşul Cuenca. Gualdo Tadino. Localitate în NE Italiei peninsulare, la NE de oraşul Perugia.

68

Gualegua. Localitate în NE Argentinei, la estuarul Rio de la Plata.Gualeguay. Localitate în NE Argentinei, la SE de oraşul Rosario şi la NV de oraşul Buenos Aires.Gualeguaychu. (gualeguaiciu). Oraş în NE Argentinei, pe fluviul Uruguay, la N de oraşul Buenos Aires.Guallatiri (Huallatiri). Vârf (6 060 m) în Munţii Anzi, situat la graniţa statelor Chile şi Bolivia, la V de lacul Poopo.Guam. Insulă vulcanică în V Oceanului Pacific, în arhipelagul Mariane, la 0 dis-tanţă de 5 000 km de Hawaii. Are suprafaţa de 541 kmp şi circa 150 000 loc. Centrul administrativ este Agana. Se cul-tivă plante tropicale. Aici s-a înregistrat cea mai joasă presiune atmosferică de pe glob (657,9 mm = 877,2 mb în anul 1956). Aparţine de S.U.A. (din 1898) iar din 1950 este un teritoriu "neîncorporat" al S.U.A. Guama. Localitate în NE Braziliei, la SE de oraşul Belem.Guamablin. Insulă din grupul Chonos (Chile) din SV statului Chile, la NV de peninsula Taitao.Guamote. Localitate în centrul Ecuadoru-lui, la SSV de oraşul Riobamba.Guamúchil. (guamucil). Localitate în NV Mexicului, aproape de Golful Californiei, între oraşele Ciudad Obregón şi Culiacán Rosales. Guanabacoa. Oraş în NV Cubei, pe ţăr-mul Golfului Mexic, la E de capitala La Habana.Guanabara. 1. Golf al Oceanul Atlantic, pe ţărmul de SE al Braziliei, în dreptul oraşului Rio de Janeiro, cu suprafaţa de 429 kmp. Constituie cel mai mare port natural din lume. A fost descoperit în 1502 de Amerigo Vespucci. 2. Regiune admin-istrativă în SE Braziliei, în regiunea oraşu-lui Rio de Janeiro.Guanaja. (guanaha). Insulă aparţinând de Honduras, în Marea Caraibilor.Guanajay. (guanahai). Localitate în SV insulei Cuba, la SV de oraşul Marianao.Guanajuato. (guanahuato). 1. Stat în Mexic, cu suprafaţa de 30 500 kmp şi peste 4 milioane loc. Centrul administrativ este oraşul cu acelaşi nume. Se ex-ploatează aur, argint, plumb, zinc, cupru şi mercur). 2. Oraş în centrul Mexicului, la

altitudinea de 2 050 m, la NV de Ciudad de Mexico, centru administrativ al statului omonim. Are circa 75 000 loc. Aici se ex-ploatează minereuri auro-argentifere.Guanal. Cap în S insulei Pinos (Cuba), la Marea Caraibilor.Guanambi. Localitate în E Braziliei, la baza S a podişului Diamantina.Guanapo. Localitate în N insulei Trinidad, la SSE de oraşul Arima.Guanare. 1. Oraş în V Venezuelei, centru administrativ al statului Portuguesa, cu circa 90 000 loc. Centru comercial (cafea şi bumbac). 2. Râu în V Venezuelei, aflu-ent al fluviului Orinoco.Guanarito. Localitate în V Venezuelei, la SV de oraşul Barquisimeto.Guandacol. Localitate în NV Argentinei, pe Rio Bermejo, la SV de oraşul Cata-marca.Guane. Localitate în V Cubei, la SV de oraşul Pinar del Rio. Constituie capăt de linie ferată.Guangdong. Provincie în SE Chinei, cu suprafaţa de 197 100 kmp şi cu peste 65 milioane loc. Centrul administrativ este Guangzou. Guangxi Zhuang. (guansi-tguan). Regiune autonomă în SE Chinei, cu suprafaţa de 220 400 kmp şi cu peste 45 milioane loc. Centrul administrativ este Nanning. Aici se exploatează cărbuni.Guangzou. (guanţihu). Oraş în SE Chinei, în delta fluviului Xijiang, port la Marea Chinei de Sud, cu circa 3 milioane loc, constituind centrul administrativ al provinciei Guangdong. A fost menţionat în secolul al III î.e.n. Centru industrial im-portant. Se mai numeşte şi Canton (Kan-ton).Guanlun. Localitate în partea central-su-dică a Chinei, centru minier (huilă), la NE de Chongqoing.Guanoco. Localitate în NE Venezuelei, la NE de oraşul Maturin.Guantánamo. 1. Oraş în SE Cubei, cu circa 220 000 loc. A fost construit în 1819. O parte din golful cu acelaşi nume, situat în N Mării Caraibilor, la 34 km S de oraş, a fost luat în arendă (1903), pentru 99 de ani, de către S.U.A., care şi-a con-struit aici o bază militară navală. 2. Golf în SE insulei Cuba. Aparţine de S.U.A. îm-preună cu oraşul cu acelaşi nume.

69

Guanuian. Centru minier (huilă) în partea centrală a Chinei, la NV de Guanlun.Guapevuru. Munte în SE Braziliei, la S de oraşul São Paulo.Guapi. Localitate în SV Columbiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de oraşul Buenaventura.Guápiles. Localitate în partea central-nordică a statului Costa Rica, la NE de capitala San José.Guapo. Golf în SV insulei Trinidad, la golful Paria.Guapore. Localitate în SE Braziliei, la NV de oraşul Pôrto Alegre.Guaporé (Iténez). Râu în V Braziliei şi NE Boliviei, afluent de dreapta al râului Mamoré (bazinul Amazonului), cu lungime de 1 749 km. Izvorăşte din Podişul Mato Grosso (Serra dos Parecis) şi formează, pe o porţiune, graniţa dintre Brazilia şi Bolivia. Este navigabil în aval de oraşul Mato Grosso.Guaqui. (guachii). Localitate în V Bo-liviei, pe malul SE al lacului Titicaca.Guarabira. Localitate în ENE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Natal.Guaranda. Localitate în V statului Ecuador, la jumătatea drumului dintre Quito (la NE) şi Guayaquil (la SV).Guarapari. Localitate în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Vitória.Guarapiranga. Lac de acumulare situat la SSV de oraşul São Paulo (Brazilia).Guarapo. Insulă situată în lacul Gatun (Panama).Guarapuava. Localitate în SSE Braziliei, la VNV de oraşul Curitiba.Guararapes. Aeroportul oraşului Recife (Brazilia).Guaratuba. Localitate în SE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SE de oraşul Curitiba.Guarda. Localitate în NE Portugaliei, la baza NE a Munţilor Serra da Estrela. Este centrul regiunii Beira Alta.Guardafui (Ras Asir, Caseyr). Cap în extremitatea de E a Africii (Somalia), la intrarea în Golful Aden, la 11o49' lat. N şi 51o15' long. E.Guardai. Râu în SE Spaniei, afluent al râului Guardiana (iar acesta al fluviului Guadalquivir).

Guardiagrele. Localitate în E Italiei peninsulare, la SE de oraşul Chieti.Guardia Mitre. Localitate în ESE Argen-tinei, pe Rio Negro, la NV de oraşul Viedma.Guardia Sanframondi. Localitate în partea central-sudică a Italiei peninsulare, la NE de oraşul Napoli.Guardo. Localitate în N Spaniei, pe râul Carrión, la ENE de oraşul León. Guareña. (guarenia). 1. Râu în VNV Spaniei, afluent al fluviului Duero la local-itatea Toro. 2. Localitate în VSV Spaniei, pe fluviul Guadiana, la E de oraşul Bada-joz.Guárico. 1. Stat în N Venezuelei centrale, cu suprafaţa de 65 000 kmp şi cu aproape 500 milioane loc. Centrul administrativ este San Juan de los Morros. Se ex-ploatează lemnul. 2. Râu (361,9 km) în partea central-nordică a Venezuelei, aflu-ent al fluviului Orinoco.Guarujá. (guaruha). Localitate în Brazilia, lângă oraşul São Paulo (Brazilia). Guarulhos. Localitate în Brazilia, la NE de oraşul São Paulo.Guasave. Localitate în NV Mexicului, la E de oraşul Los Mochis.Guascama. Cap în SV Columbiei, pe coasta Oceanului Pacific, la N de oraşul Mosquera.Guasdialito. Localitate în VNV Venezuelei, pe râul Apure, la SE de oraşul San Cristóbal.Guasipati. Localitate în E Venezuelei, la SE de oraşul Ciudad Guyana.Guastalla. Localitate în N Italiei, pe flu-viul Po (Pad), la NE de oraşul Parma.Guasuba. Golf al Golfului Bengal situat la graniţa India-Bangladesh, la SE de oraşul Calcutta.Guatemala, Republica (República de Guatemala). 1. Stat în extremitatea nordică a Americii Centrale istmice, cu ieşire la Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor (Golful Honduras). Suprafaţa este de 108 900 kmp şi are circa 10 mil-ioane loc. Capitala este Guatemala.Guatemala (Ciudad de Guatemala - siudad de). Capitala statului cu acelaşi nume. A fost întemeiat în 1776 pe locul vechiului oraş Antigua (fondat în 1524 sub numele de Los Caballeros). Este capitală din 1847. A fost distrus aproape în în-

70

tregime de cutremurul de pământ din anul 1917.Guatemalei, Groapa. Groapă (fosă) în Oceanul Pacific, la V de America Centrală istmică. Guatraché. (guatrace). Localitate aflată în partea central-estică a Argentinei, la NV de oraşul Bahia Blanca.Guaviare. Râu în Columbia, afluent stâng al lui Orinoco. Are lungimea de 1 300 km. Izvorăşte din Cordillera Oriental (Anzi) şi străbate Cordillera Orinoco (Llanos) până la confluenţa Cascade.Guaviratuba. Localitate în Brazilia, pe malul NNE al lacului de acumulare Guara-piranga, la SSV de oraşul São Paulo.Guaxindiba. (guaşindiba). Centru minier (sare) situat în SE Braziliei, la NE de oraşul São Paulo.Guaxupé. Localitate în E Braziliei, la SV de oraşul Belo Horizonte.Guayabal. (guaiabal). 1. Localitate în SSE insulei Cuba, pe ţărmul golfului Gua-canayabo, la SE de oraşul Camagûey. 2. Localitate în partea central-vestică a Venezuelei, pe fluviul Orinoco, la NNE de oraşul San Fernando de Apure.Guayabalito. (guaiabalito). Localitate în centrul statului Panama.Guayabo. (guaiabo). Localitate în NNV Columbiei, pe fluviul Magdalena, la VNV de oraşul Cúcuta.Guayaguayare. (guaiaguaiare). 1. Local-itate în SE insulei Trinidad, la golful cu acelaşi nume. 2. Golf în SE insulei Trinidad, în Oceanul Atlantic.Guayama. (guaiama). Localitate în SE in-sulei Puerto Rico, pe ţărmul Mării Caraibilor.Guayana. (guaiana). v. Guyana. Guayandot. (guaiandot). Râu (241 km) în S.U.A. (în statul Virginia de Vest), afluent al râului Ohio amonte (la E) de oraşul Huntington.Guayaneco. (guaianeco). Insule în SV statului Chile, la S de golful Penas.Guayaquil. 1. Santiago de Guayaquil. (guaiakil). Oraş situat în Ecuador, port la Oceanul Pacific, cu circa 1,5 milioane loc., cel mai mare oraş al ţării. A fost fon-dat în 1530. Centru industrial. 2. Guayaquil. Golf în V Americii de Sud (Oceanul Pacific), în dreptul oraşului cu acelaşi nume.

Guayaramerin. (guaiaramerin). Locali-tate în NE Boliviei, la graniţa cu Brazilia, pe râul Mamoré (afluent al râului Madeira).Guaycuru. Localitate în SV Uruguay-ului, la NV de oraşul San José de Mayo.Guaymas. 1. Golf al golfului California, în dreptul oraşului cu acelaşi nume. 2. Oraş în NV Mexicului, pe ţărmul Golfului California, la SV de oraşul Hermosillio şi la NV de oraşul Ciudad Obregón.Gubaha. Oraş în E Rusiei europene, la baza V a Munţilor Ural, la NE de oraşul Perm.Gubbio. Oraş în Italia, la NE de oraşul Perugia.Guben. Localitate în E Germaniei, pe râul Neisse, la graniţa cu Polonia, la NE de oraşul Cotbus.Gubin. Localitate în V Poloniei, la graniţa cu Germania.Gubinek. Localitate în VSV Poloniei, pe râul Neisse (afluent al fluviului Oder), la V de oraşul Zletona Góra.Gubkin. Centru minier (fier) în SV Rusiei, la SV de Voronej.Güble. (ghiuble). Localitate în NNV Tur-ciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la NE de oraşul Zonguldak.Guèa. (gucia). Localitate în Serbia, la SV de oraşul Jelica.Gucsin-usz. (gucin us). Localitate în partea central-sudică a Mongoliei, la SV de oraşul Arbajhér.Gudalur. Localitate în S Indiei, la NV de oraşul Coimbatore.Gudámis. Localitate în NV Libiei, la graniţa cu Algeria şi aproape de graniţa cu Tunisia.Gudauta. Localitate în Gruzia, pe ţărmul Mării Negre, la NV de oraşul Suhumi.Guddal. Localitate în Norvegia, la N de fiordul Sogne. Gudivada. Oraş în ESE Indiei, la NV de oraşul Bandar.Gudiyatham. (gudi iatam). Oraş în SE In-diei, la V de oraşul Madras.Gudovac. (gudovaţ). Localitate în Croaţia, la SV de oraşul Bjelovar.Gudow. (gudov). Localitate în N Ger-maniei, la ESE de oraşul Hamburg.Gudur. Oraş în SE Indiei, pe Coasta Coromandel, la NV de oraşul Madras.

71

Gudvangen. (gudvanghen). Localitate în Norvegia, la S de fiordul Sogne, la NE de oraşul Bergen.Gudžunai. (gudjunai). Localitate în Litu-ania, la SV de oraşul Panevézys.Guebwiller. (ghebviler). Localitate în E Franţei, la NV de oraşul Mulhouse.Gueguen. Lac în Canada, la NV de oraşul Ottawa.Guékédou. (ghechedu). Localitate în SV statului Guineea, la graniţa cu Liberia.Guelma. Localitate în NE Algeriei, între oraşele Annaba (la NE) şi Constantine (la SV).Guelph. (guelf). Oraş în SE Canadei (On-tario), la SV de oraşul Toronto.Güemes. v. General M. M. de Güemes. Guenfouda. Localitate în NE Marocului, la SV de oraşul Oujda.Güeppi. Localitate în N statului Peru, la graniţa cu statele Ecuador şi Columbia.Guer. (gher). Localitate în NV Franţei, în peninsula Bretagne, la SV de oraşul Rennes.Guérande. (gherand). Localitate în NV Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la VNV de oraşul St. Nazaire.Guercif. Localitate în NE Marocului, la E de Fes, pe calea ferată înspre Oujda.Guéret. (gheret). Localitate situată în cen-trul Franţei, la NE de oraşul Limoges.Guernica (Guernica y Luno). (ghernica). Oraş în N Spaniei (Ţara Bascilor), cu circa 20 000 loc. Vechi centru cultural al bas-cilor. În timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939) a fost bombardat in-tens de aviaţia hitleristă (26 aprilie 1937). Evenimentul a fost imortalizat de Picasso în tabloul cu acelaşi nume.Guernsey. (gănzi). A doua insulă ca mărime din grupul insulelor Normande, situată în SV Mării Mânecii, la V de Peninsula Cotentin. Are suprafaţa de 63 kmp şi circa 60 000 loc. Localitatea prin-cipală este St. Peter Port. Se cresc animale şi se practică horticultura.Guerrero. (gherrero). 1. Stat situat în S Mexicului, cu suprafaţa de 64 300 kmp şi circa 2,6 milioane loc. Centrul administra-tiv este Chilpancingo. Se fac exploatări forestiere, se cultivă plante şi se cresc ani-male. 2. Localitate în NE Mexicului, pe Rio Bravo, la SE de oraşul Nuevo Laredo.

Guesmes. Localitate în S Belgiei, la SV de oraşul Mons.Guest. Insulă situată lângă Antarctida, la V de Marea Ross (Oceanul Pacific), pe coasta Edsel Ford.Gugeşti. Comună în jud. Vrancea, cu circa 6 200 loc. Aici se exploatează balast şi se prelucrează lemnul. Tot aici se află o bis-erică de lemn (1879). Satele componente: Gugeşti, Oreavu.Guggenthal. (gugental). Localitate în Austria, la E de oraşul Salzburg.Guggisberg. (gughisberg). Localitate în SV Elveţiei, la SE de oraşul Friboug.Guglionesi. (gulionesii). Localitate în ESE Italiei peninsulare, la ESE de oraşul Vasto.Gugu. Vârf (2 291 m) în masivul Godeanu (Carpaţii Meridionali), alcătuit din şisturi cristaline.Guguan. Insulă în Oceanul Pacific, în arhipelagul Mariane.Gugyermes. (gugiermes). Localitate în S Rusiei europene, la E de oraşul Groznâi.Guia. 1. Localitate în V Braziliei, pe râul Cuiaba, la NV de oraşul Cuiabá. 2. Locali-tate în N insulei Gran Canaria din insulele Canare (Spania).Guidder. Localitate în NE Camerunului.Guidonia. Oraş în V Italiei apeninice, pe râul Aniene (afluent al râului Tibru), la E de oraşul Roma.Guignes. (gign). Localitate la NE de Paris (Franţa).Guijá. Localitate în SV Mozambicului, pe fluviul Limpopo, la NV de oraşul Maputo.Guildford. (ghildford). Oraş în SSE An-gliei (Marea Britanie), la SV de Londra.Guilford. (ghilford). Localitate în NE S.U.A. (Maine), la NV de oraşul Bangor.Guilin. Oraş în S Chinei (Guangxi Zhuang), cu circa 375 000 loc. Centru in-dustrial. Deţine numeroase grote, declarate monumente ale naturii.Guillon. (ghiion). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la NE de Besançon.Guilvinec. (ghilvines). Localitate în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, pe coasta Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Quimper.Güimar. Localitate în E insulei Tenerife din grupul de insule Canare (Spania).

72

Guimarães. 1. Localitate în NV Portu-galiei, la NE de oraşul Porto. 2. Localitate în NE Braziliei, la NV de oraşul São Luis.Guimaras. Insulă în arhipelagul Filipine (Oceanul Pacific), între insulele Negros (la SE) şi Panay (la NV).Guineea. 1. Republica Guineea (République de Guinée). Stat în Africa Occidentală, cu ieşire la Oceanul Atlantic (300 km lungime). Suprafaţa măsoară 245 900 kmp şi are cam 7,5 milioane loc. Cap-itala este Conakry. 2. Golful Guineii. Golf larg, deschis al Oceanului Atlantic, pe ţărmul vestic al Africii Ecuatoriale, în-tre capurile Palmas (Liberia) şi Lopez (Gabon). Suprafaţa atinge 1,5 milioane kmp, adâncimea maximă 6 360 m, salini-tatea 34,5-35‰. Insulele principale sunt Bioko; Principe, Sao Tomé etc. Porturile principale sunt: Tema, Accra, Sekondi-Takoradi (Ghana), Lomé (Togo), Lagos (Nigeria), Duala (Camerun), Libreville (Gabon). 3. Dorsală în Golful Guineii (Oceanul Atlantic), ce se desprinde din dorsala medio-atlantică. 4. Curentul Guineii. Curent oceanic cald, continuarea estică a Contracurentului Ecuatorial At-lantic, în N Golfului Guineii. Temperatura medie anuală urcă la 22-28oC iar viteza os-cilează între 0,4-2,7 km/h. 5. Bazinul Guineii. Bazin marin situat în Oceanul Atlantic, la V de Golful Guineii, şi la E de Groapa Romanche.Guineea-Bissau, Republica (República da Guiné-Bissau). Stat în Africa Occiden-tală, cu ieşire la Oceanul Atlantic (160 km). Suprafaţa măsoară 36 100 kmp (cu insulele Bijagós şi Bolama) şi circa 1 mil-ion loc. Capitala este Bissau.Guineea Ecuatorială, Republica (República de Guinea Ecuatorial). Stat în partea central-vestică a Africii, alcătuit din două părţi distincte, una continentală (Mbini=Rio Muni) şi una insulară (Bioko, Annobón ş.a.) în Golful Guineii. Suprafaţa este de 28 100 kmp şi aproape 400 000 loc. Capitala este situată în insula Bioko: Malabo.Guineea inferioară. Câmpie litorală în V Africii, la SE de Golful Guineii.Guineea superioară. Câmpie litorală situ-ată la N de Golful Guineii, în Africa.Güines. Localitate în V Cubei, la Golful Batabanoi, la SE de Havanna.

Guingamp. (ghingamp). Localitate în NV Franţei, în peninsula Bretagne, la VNV de oraşul St. Brieuc.Guinguo. Localitate în SE Camerunului, în apropierea graniţei cu Republica Cen-trafricană şi Republica Congo.Guipúzcoa. Regiune istorică în N Spaniei, în zona oraşelor Bilbao şi San Sebastian.Güira de Melena. Oraş în V Cubei, la Golful Batabanoi, la SV de Havanna.Guiratinga. Localitate în partea central-sudică a Braziliei, la SV de oraşul Barra.Güiria. Localitate în NE Venezuelei, în extremitatea SE a peninsulei Paria, la gol-ful Paria.Guisanbourg. Localitate în NE Guyanei Francezel SE de oraşul Cayenne.Guise. (ghiz). Localitate în NE Franţei, pe râul Oise, la E de oraşul St. Quentin.Guiseley. Localitate în Anglia (Marea Bri-tanie), lângă oraşul Sheffield.Guiyang. Oraş în S Chinei, centrul ad-ministrativ al provinciei Guizhou, cu peste 1 milion loc. Aici se exploatează bauxită, apatită, cărbune şi este centru industrial. Este renumit prin monumente ale naturii (parcul natural "Huaxi" şi parcul subteran "Nanjiao").Guizhou. 1. Provincie în S Chinei, cu suprafaţa de 174 000 kmp şi cu peste 33 milioane loc. Centrul administrativ este Guiyang. Aici se exploatează pădurea, mercur, fier, bauxită etc. 2. Podiş în S Chinei, unde se află şi oraşul Guiyang. Gujan. (guian). Localitate în SV Franţei, la golful Arcachon (Oceanul Atlantic), la SV de oraşul Bordeaux.Gujarat. (gugiarat). Stat în V Indiei, cu suprafaţa de 196 000 kmp şi peste 40 mil-ioane loc. Centrul administrativ este Gandhinagar. Se extrage ţiţei şi se cultivă bumbacul.Gujranwala. (gugionualo). Oraş în NE Pakistanului, la N de Lahore, cu aproape 700 000 loc. Renumit prin metalurgia alu-miniului.Gujrat. (gugirat). Oraş NV Pakistanului, la N de Lahore, cu circa 160 000 loc. Cen-tru textil şi meşteşugpresc.Gujur. Localitate în centrul Iranuluil N de oraşul Zarand.Gukovo. Localitate în S Rusiei, la graniţa cu Ucraina, în apropierea oraşului Voloşilovgrad.

73

Gul. Cap în SV insulei Singapore.Gulács. (gulaci). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), pe Tisa, la NE de localitatea Fehérgyarmat.Gulbahar. Centru industrial (bumbac) în NE Afganistanului.Gulban al-Musi. Oază şi localitate în V Irakului, pe Wadi Rutga.Gulban Laiya. (gulban lai ia). Oază şi lo-calitate în SSE Irakului, la S de localitatea Al-Busaiya.Gulbarga. Oraş în India (Karnataka), în partea centrală a Podişului Deccan, cu peste 300 000 loc. Este nod de comunicaţii şi centru textil.Gulbene. Localitate în Letonia, la NE de Riga.Gulcsa. (gulcia). Localitate în Kirghistan, la SE de oraşul Os.Guleman. Localitate minieră (petrol, minereuri) în E Turciei, pe fluviul Tigru. Gulen. Localitate în SV Norvegiei, la S de fiordul Sogne.Gulfport. Oraş în S S.U.A. (Mississippi), port la Golful Mexic, la E de oraşul Baton Rouge.Gülhane. Cartier al oraşului Ankara (Tur-cia).Gulian. Localitate în NE Chinei, aproape de graniţa cu Rusia şi de fluviul Amur.Gulja. v. Yining.Guljajpolje. (gul iai polie). Localitate în SE Ucrainei, la SE de oraşul Zaporoje.Gullivan. Golf al golfului Mexic situat la SV peninsulei Florida.Gulu. Localitate situată în N Ugandei (Africa), la NV de Lacul Victoria.Güllük. Localitate în SV Turciei asiatice, pe ţărmul golfului Mendalia (Marea Egee), la NNE de oraşul Bodrum.Gulometo. Localitate în NE Italiei, pe ţăr-mul NV al golfului Triest (Adriatica).Gulpaigan. Localitate în partea central-vestică a Iranului, la NV de oraşul Isfahan.Gulpen. Localitate în SE Olandei, la SV de oraşul Kerkrade.Gülpinar. Localitate în VNV Turciei asi-atice, la VSV de oraşul Edremit.Gülran. Localitate în NV Afganistanului, la NV de oraşul Herat.Gulu. Localitate situată în N Ugandei (Africa), la NV de Lacul Victoria.Gumai. Localitate în NE Afganistanului, la graniţa cu Tadjikistan.

Gumal. Râu în V Pakistanului, afluent al fluviului Indus.Gumelniţa. Cultură din Neolitic (mileniul IV-III î.e.n.), răspândită în Muntenia, SE Moldovei, Dobrogea, Oltenia şi în NE Bulgariei.Guménissza. (gumenisa). Localitate în NNV Greciei, la NV de Salonic.Gümligen. (ghiumlighen). Localitate în Elveţia, la SE de Berna.Gumma. Regiune administrativă în cen-trul insulei Honshu (Japonia), cu centrul la Maebashi.Gummersbach. (gumerzbac). Oraş în V Germaniei, la ENE de oraşul Köln.Gumpoldskirchen. (gumpoldzchircăn). Localitate în ENE Austriei, la S de Viena.Gümüşane. (ghiumiuşane). Localitate în în NNE Turciei, la SV de oraşul Trabzon.Guna. Oraş în centrul Indiei, la SE de oraşul Kota.Gunalapet. Localitate în SSV Indiei, la NV de oraşul Coimbatore.Gundik. Localitate în centrul insulei Java (Indonezia), la NNE de oraşul Surakarta.Gundorf. Localitate în Germania, la V de oraşul Leipzig.Gundorovka. Localitate în S Rusiei eu-ropene, la graniţa cu Ucrainal SE de oraşul Voloroşilovgrad.Güney. (ghiunei). Localitate în V Turciei asiatice, pe râul Menderes, la N de oraşul Denizli.Gungu. Localitate în SSV R.D. Congo, pe râul Kwilu, la SE de localitatea Bulungu.Gungyuan. Localitate situată în centrul Chinei, la SV de oraşul Hanzhong.Guni. Localitate în centrul Nigeriei, la SV de oraşul Kaduna.Gunib. Localitate în NE Namibiei, la E de oraşul Otavi.Gunnbjørn Fjæld. Cel mai înalt vârf (3 700 m) al Groenlandei, situat în E insulei, în culmea Watkins. Este alcătuit din bazalte. Deţine gheţari.Gunnersbury. Parc în oraşul Londra (An-glia-Marea Britanie).Gunnison. (ghenisăn). Localitate aflată în S.U.A. (Colorado), la SV de oraşul Den-ver.Gunnison County. (ghenisăn cauntii). Centru minier (uraniu) în S.U.A., în apropierea oraşului Denver.

74

Gunnvorbreen. Vârf (1 604 m) în Norve-gia, la N de fiordul Sogne.Gunora. Localitate în V Indiei, la NE de oraşul Ahmedabad.Gunt. Râu (246 km, 14 840 kmp) în V Tadjikistanului.Guntakal. Localitate în SE Indiei, în Podişul Deccan, la N de Bangalore. Guntersblum. Localitate în VSV Ger-maniei, pe Rhin, la SE de oraşul Mainz.Guntersdorf. Localitate situată în S.U.A. (Alabama), pe râul Tennessee, la NE de oraşul Birmingham.Guntramsdorf. Localitate în NE Austriei, la S de oraşul Viena.Guntur. 1. Oraş în E Indiei (Andhra Pradesh), în delta fluviului Krishna, cu circa 500 000 loc. Centru comercial. 2. Vârf (2 249 m) situat în V insulei Java (In-donezia), la SE de oraşul Bandung.Gunung Patuha. Localitate minieră (sulf) în Indonezia, în V Insulei Java.Gunungsitoli. Localitate în N Insulei Nias (Indonezia), la SV de Insula Java.Gunupur. Oraş în ESE Indiei, la NV de oraşul Srikakulam.Günz. (ghiunţ). Râu în S Germaniei, aflu-ent al Dunării, la Günzburg; izvorăşte din Munţii Alpii Bavariei.Günzburg. (ghiunţburg). Localitate în S Germaniei, în Bavaria, pe Dunăre, la NV de München.Gunzenhausen. (gunţenhausen). Locali-tate în S Germaniei, la SV de oraşul Nürn-berg.Gura-Bikului. Localitate în Republica Moldova, pe râul Bik, la E de Chişinău.Gura Galiţei. Comună în jud. Vrancea, cu circa 3 100 loc. Până în 1960 s-a numit Lacul lui Baban. Satele componente: Gura Galiţei, Bălăneşti, Cocoşari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Lacu lui Baban, Plopu, Poienile, Raşca, Şotârcari.Gurahonţ. 1. Depresiune intramontană cu origine tectono-erozivă, în V României, între Munţii Zarand şi Codru-Moma, pe cursul superior al Crişului Alb. Suprafaţa circa 200 kmp. Relieful este de luncă şi terase. 2. Comună în jud. Arad, pe Crişul Alb, cu circa 5 000 loc. Are un parc den-drologic. Rezervaţia botanică Dosul Lau-rului (31 ha) în satul Zimbru. Satele com-ponente sunt: Gurahonţ, Bonţeşti, Dulcele,

Feniş, Honţişor, Iosaş, Musteşti, Pescari, Valea Mare, Zimbru.Gura Humorului. Oraş în jud. Suceava, pe râul Moldova, cu circa 20 000 loc. A fost întemeiat în 1775 şi a devenit oraş în anul 1905. Aici se exploatează balast şi calcar. Centru industrial. Are un muzeu etnografic şi un parc dendrologic (15 ha). În apropiere se află bisericile mănăstirilor Humor (1530) şi Voroneţ (1488) monu-mente istorice UNESCO. Are localitate componentă Voroneţul.Gurais. Localitate în N Indiei, la N de oraşul Srinagar.Gura Ocniţei. Comună în jud. Dâm-boviţa, pe Ialomiţa, cu circa 7 200 loc. Aici se exploatează petrol şi sare. Deţine izvoare minerale. Are o termocentrală. Satele Gura Ocniţei (1809) şi Adânca (1886-1891) au biserici vechi. Satele com-ponente: Gura Ocniţei, Adânca, Ochiuri, Săcueni.Gura Ponicovei. Peşteră în SV României, pe versantul stâng al Dunării, în zona lacu-lui de acumulare de la Porţile de Fier I şi a defileului Cazanele Mari, la 62 m altitu-dine. A fost creată de râul Ponicova (aflu-ent al Dunării) în calcarele masivului Ciu-caru Mare; are formă ramificată, cu nu-meroase galerii largi, etajate. Conţine enorme blcuri de prăbuşire, formaţiuni concreţionare, depozite de guano. Temper-atura este de 11oC. Fauna este bogată (lilieci, păianjeni, fluturi etc.) şi deţine res-turi de urşi de cavernă şi fragmente de ce-ramică hallstattiană. Este declarată rezer-vaţie speologică.Gura Râului. Comună în jud. Sibiu, pe Cibin. Are circa 3 600 loc. Aici se află o hidrocentrală (3,7 MW) din 1981. Tot aici se află o biserică din secolul al XVIII-XIX-lea. Satele componente: Gura Râului.Gurasada. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 1 900 loc. Aici se exploatează ben-tonita. Tot aici se află o biserică ortodoxă (sec. XIII). Satele componente: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzăneşti, Câmpuri de Sus, Câmpuri-Surduc, Dănuleşti, Gothatea, Runcşor, Ulieş, Vica.Gura Şuţii. Comună în jud. Dâmboviţa, cu circa 5 500 loc. Aici se exploatează ţiţei şi gaze naturale. Tot aici se află o biserică (sec. XIX). Satele componente: Gura Şuţii, Sperieţeni.

75

Gura Teghii. Comună în jud. Buzău, pe râul Bâsca, cu circa 4 300 loc. Aici se ex-ploatează petrol şi se prelucrează lemnu. Satele componente: Gura Teghii, Fur-tuneşti, Nemertea, Păltiniş, Secuiu, Vadu Oii, Varlaam.Gura Vadului. Comună în jud. Prahova, cu aproximativ 2 500 loc. La Tohani este un combinat de vinificaţie şi tot aici se găseşte o biserică din 1816. Satele compo-nente: Gura Vadului, Perşunari, Tohani.Gura Văii. Comună în jud. Bacău, pe Ta-zlău, cu circa 5 500 loc. Este comună sub-urbană a municipiului Oneşti. Până în 1965 s-a numit Râpile. Satul deţine o bis-erică de lemn (1781) şi una de zid (1750). Satele componente: Gura Văii, Capăta, Dumbrava, Motoceşti, Păltinata, Temelia.Gura Vitioarei. Comună în jud. Prahova, pe Teleajen, cu circa 6 000 loc. Este co-mună suburbană a oraşului Vălenii de Munte. Satele componente: Gura Vi-tioarei, Bughea de Sus, Făgetu, Fundeni, Poiana Copăceni.Gurbăneşti. Comună în jud. Călăraşi, cu aproximativ 1 600 loc. Satul are biserici vechi (1804; 1802). Satele componente sunt: Gurbăneşti, Codreni, Coţofanca, Preasna, Preasna Veche, Valea Presnei.Gurcz. (gurţ). Localitate în N Poloniei, pe râul Nogat, la SV de oraşul Malbork.Gurdaspur. Oraş în N Indiei, la graniţa cu Pakistan, la N de oraşul Jullundur.Güre. (ghiure). Localitate în V Turciei asiatice, pe râul Gediz, la V de oraşul Uşak.Gürece. (ghiureţe). Localitate în NV Tur-ciei asiatice, aproape de Marea Marmara.Gurevsk. Localitate în V Rusiei, în en-clava Kaliningrad, la NE de oraşul Kalin-ingrad.Gurgaon. Oraş în N Indiei, la V de New Delhi şi la SV de oraşul Delhi.Gurghiu. 1. Munţii Gurghiu. Masiv muntos în Carpaţii Orientali, situat între defileul Mureşului de la Topliţa-Deda şi zona de izvoare a Târnavei Mari. De orig-ine vulcanică, Munţii Gurghiu sunt alcătu-iţi din aglomerate vulcanice şi şi curgeri de lavă, formând podişuri înalte dominate de creste (resturi ale vechilor cratere: Tatarca-1689 m, Fâncelu-1 684 m, Bâtrâna-1 634 m etc.). Altitudinea maximă este în vârful Saca (1 777 m). Se ex-

ploatează pădurea şi păşunatul este dez-voltat ca şi turismul. 2. Râu, afluent stâng al Mureşului, cu lungimea de 55 km. Izvorăşte din munţii cu acelaşi nume, stră-bate piemontul omonim şi se varsă în Mureş la Reghin. 3. Comună în jud. Mureş, pe râul cu acelaşi nume, cu circa 6 400 loc. Aici se află o cetate medievală (denumită Gurgen-1248), un castel şi capelă romano-catolică (1730), o poiană cu narcise şi lalele pestriţe. Satele compo-nente: Gurghiu, Adrian, Caşva, Comori, Fundoaia, Glăjărie, Larga, Orşova, Orşova-Pădure, Păuloaia.Gurguéia. Râu în E Braziliei, afluent al râului Parnaiba (statul Piaui).Gurha. Localitate în V Indiei, pe râul Luni, la SV de oraşul Jodhpur.Guri. Lac de acumulare pe râul Caroni (Venezuela), la SV de oraşul Ciudad Guayana. Guri Bardhë. Localitate în Albania, la NE de oraşul Tirana.Guriev. Oraş în V Kazahstanului, port pe fluviul Ural, înainte de vărsarea acestuia în Marea Caspică. Are circa 160 000 loc. Aici se exploatează şi se prelucrează ţiţeiul. A fost fondat în 1640. Din 1990 se numeşte Aterau.Gurjev. (guriev). Localitate în SSV Kazahstanului, pe ţărmul Mării Caspice, la gura de vărsare a fluviului Ural.Gurjevsk. (gurievsc). Oraş în S Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Barnaul.Gurk. 1. Râu (120 km) în S Austriei, aflu-ent al Dravei, la E de oraşul Klagenfurt. 2. Localitate în S Austriei, pe râul cu acelaşi nume, la N de oraşul Klagenfurt. Gurk-Alpi. Regiune muntoasă în partea de E a Austriei (Alpii de Est), cu vârful Eisenhut (2 441 m). Gurkha. Localitate în centrul statului Nepal, la VNV de oraşul Kathmandu.Gurlspitze. (gurlspiţe). Vârf (1 157 m) lângă oraşul Salzburg (Austria).Gura e Madhe. Localitate în Albania, la NE de Tirana.Gurrézi. Localitate în V Albaniei, la gol-ful Drin, la gura de vărsare a râului Mati.Gurten. Localitate situată în N Austriei, în apropierea graniţei cu Germania, pe un afluent al râului Inn.Gurtenbühl. (gurtenbiul). Localitate în Elveţia, la S de capitala Berna.

76

Gurtnellen. Localitate în Elveţia, pe râul Reuss, la SV de oraşul Amsteg. Gürün. Localitate în centrul Turciei asiat-ice, la NV de oraşul Malatya.Gurupá. 1. Localitate situată în Brazilia, aproape de gura de vărsare a Amazonului. 2. Insulă fluvială (Brazilia) situată în sec-torul inferior al Amazonului.Gurupi. 1. Localitate în Brazilia (statul Tocantins), la NNV de Brasilia. 2. Râu (563,3 km) în NE Braziliei, cu vărsare în Oceanul Atlantic la E de oraşul Belem. 3. Cap al Braziliei în Oceanul Atlantic, la NV de gura de vărsare a râului cu acelaşi nume.Guruslău (Gorăslău). Sat în comuna Hereclean (jud. Sălaj). Aici la 3 august 1601 armatele lui Mihai Viteazul şi gener-alului Basta l-au învins pe principele Sigismund Báthori.Guruzú Cuatiá. Localitate în NE Argen-tinei, la SE de oraşul Mercedes, aflată în apropierea graniţei cu Brazilia.Gusau. Oraş în NV Nigeriei, la V de oraşul Kano şi la NV de oraşul Zaria.Gusen. Râu în N Austriei, afluent al Dunării aval de oraşul Linz.Güsen. (ghiusen). Localitate în Germania, la NE de oraşul Magdeburg.Gusev. Localitate în Rusia, pe râul Prego-lia, la E de Kaliningrad.Gus-Hrustalnâi. Localitate situată la E de Moscova (Rusia).Gusinje. (gusinie). Localitate în SE Muntenegrului, la graniţa cu Albania, pe râul Lim (afluent al râului Drina).Gusinoe Ozero. Centru minier (cărbunele brun) în SSE Siberiei, la SE de Lacul Baikal şi de oraşul Irkutsk.Gusinoozersk. Hidrocentrală în Siberia (Rusia), la SE de Lacul Baikal, pe Se-lenga.Gusmara. Localitate în SV Albaniei, la SE de oraşul Vlora.Guşoeni. Comună în jud. Vâlcea, cu aproximativ 2 000 loc. Este centru viticol. Se găsesc biserici de lemn (1550; 1773; 1766 la Guşoianca, Guşoeni, Măgureni). Satele componente: Guşoeni, Burdăleşti, Dealu Mare, Guşoianca, Măgureni, Spâr-leni.Guspini. (guspinii). Localitate în SV in-sulei Sardinia (Italia), la NV de oraşul Cagliari.

Güssing. (ghiusing). Localitate în SE Austriei, pe râul Strem, la NV de oraşul Strem.Gusswerk. (gusverc). Localitate în Aus-tria, pe râul Salza (afluent al râului Enns).Guštani. (guştanii). Localitate în N Sloveniei, în apropierea graniţei cu Aus-tria, la V de oraşul Maribor.Gustaret. Vârf (1 694 m) în NV Suediei, la NV de localitatea Jäckvik.Gustav Holm. Cap în SE Groenlandei, la SV de insula Aggas.Gustavo A. Madero (Villa Guadalupe). Cartier al oraşului Mexico (Mexic).Güsten. (ghiusten). Localitate situată aproximativ în partea centrală a Ger-maniei, la SE de oraşul Stassfurt.Gustine. Centru minier (magneziu) în S.U.A. (California), la N de oraşul Santa Monica.Güstrow. (ghiustrov). Oraş în NE Ger-maniei, la SSE de oraşul Rostock.Gusum. Localitate în SE Suediei, la SE de oraşul Linköping. Guszev. (gusev). Oraş în V Rusiei eu-ropene, în zona Kaliningrad, pe râul Kras-naia, la SE de oraşul Cernyahovsk.Gusz-Hrusztalnij. (gus hrustalnii). Oraş în V Rusiei europene, la E de Moscova.Guszinoozerszk. (gusinoozersc). Centru minier (cărbune), în S Siberiei (Rusia), la S de lacul Baikal.Guta. Localitate în N Tanzaniei, pe malul SE al lacului Victoria.Gúta. v. Kolárova.Gutâi (Gutin), Munţii. Masiv muntos în lanţul vulcanic al Carpaţilor Orientali, cuprins între Munţii Oaş şi Ţibleş, alcătuit din aglomerate vulcanice şi revărsări de lavă. Altitudinea maximă este de 1 443 m (vf. Gutâi). Deţine zăcăminte de minereuri polimetalice; se exploatează pădurea. Aici se află rezervaţia naturală geologică "Creasta Cocoşului" de 50 ha suprafaţă.Gutaj. (gutai). Localitate în SSE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Ulan-Ude şi la SE de lacul Baikal.Gutatõttõs. (gutateoteoş). Localitate în V Ungariei (Vas), la SE de oraşul Szombat-hely.Gutau. Localitate în N Austriei, pe râul Waldaist, afluent al Dunării, la NE de oraşul Linz.

77

Gutenstein. (gutenştain). Localitate în E Austriei, pe râul Piesting (afluent al Dunării), la SV de Viena.Güterfelde. (ghiuterfelde). Localitate în Germania, la SSV de Berlin.Gütersloh. (ghiutersloh). Oraş în V Ger-maniei, la NE de oraşul Dortmund.Guthrie. Localitate în S.U.A. (Kentuky), la NV de oraşul Nashville.Gutiérrez. Localitate în SSE Boliviei, la SE de oraşul Sucre.Gutin. v. Gutâi.Gutland. Regiune deluroasă în centrul Luxemburgului.Gutorfölde. (gutorfeolde). Localitate în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Za-laegerszeg.Gutovo. Localitate în V Ucrainei, la NV de oraşul Beregovo.Gúttamási. (gutamaşii). Localitate în Un-garia (Fejér), situată la NV de oraşul Székesfehérvár.Guttannen. Localitate în S Elveţiei, pe râul Aare, la SE de lacul Brienz.Guttaring. Localitate în S Austriei, la NE de oraşul Klagenfurt.Gützkow. (ghiuţcov). Localitate în NE Germaniei, pe râul Peene, la SV de oraşul Greiswald.Guxhagen. Localitate în centrul Ger-maniei, la S de oraşul Kassel.Guyana. 1. Republica Cooperatistă Guyana (Cooperative Republic of Guyana). Stat în N Americii de Sud cu ieşire la Oceanul Atlantic (400 km lungime). Suprafaţa 215 000 kmp, cu peste 730 000 loc. Capitala Georgetown. 2. Regiune naturală în NE Americii de Sud, între Oceanul Atlantic, Orinoco şi Câmpia Amazonului. Este o câmpie joasă, mlăştinoasă, continuată cu un podiş întins, străbătut de culmi muntoase cu altitudinea maximă de 2 950 m (vf. Auyán Tepuy, în Venezuela). Clima este ecuatorială şi subecuatorială. Deţine păduri ecuatoriale şi savane. Aici se execută exploatarea de bauxită, fier, mangan, aur şi diamante. 3. Bazin oceanic la NE Americii de Sud.Guyana Franceză. Posesiune franceză (departament de peste mări al Franţei) pe ţărmul de NE al Americii de Sud. Are suprafaţa de 91 000 kmp şi circa 115 000 loc. Centrul administrativ este Cayenne.

Guyandot. Râu (241 km) în S.U.A., aflu-ent al râului Ohio.Guyenne. (güien). Provincie istorică în SV Franţei, cuprinsă între poalele de N ale Munţilor Pirinei şi Golful Gasconiei. Oraşul principal este Bordeaux. Se ex-ploatează petrol, gaze naturale, fier, plumb, zinc etc. Din 1453 aparţine Franţei. Se mai utiliza denumirea de Aqui-taniei.Guymon. Localitate situată în S.U.A. (Oklahoma), pe râul North Canadian, la SV de localitatea Hooker.Guyra. Localitate în SE Australiei, la V de localitatea de pe ţărm Dorrigo.Guzar. Localitate în Uzbekistan, la SE de oraşul Karsi.Guzmán. Localitate în N Mexicului, pe râul Santa Maria, la SV de oraşul Ciudad Juárez.Guzów. (guzof). Localitate în partea cen-tral-estică a Poloniei, la SV de Varşovia.Gvaliyar. Oraş în India, în partea central-nordică a ţării, la SV de Kanpur şi la SE de Agara (Agra).Gvargyeisk. (gvargieisc). Localitate în enclava Kaliningrad (Rusia), pe râul Pre-golia, la ESE de oraşul Kaliningrad.Gwa. Localitate în SV Birmaniei, pe ţăr-mul golfului Bengal.Gwabegar. Localitate în SE Australiei, pe râul Namoi, la NE de oraşul Coonamble.Gwadar. Localitate în SV Pakistanului, pe ţărmul Mării Arabiei (Oceanul Indian), la V de Karachi.Gwalior. (gvaliar). Oraş în partea central-nordică a Indiei (Madhya Pradesh), cu peste 700 000 loc. Centru industrial şi is-toric.Gwanda. Localitate în Zimbabwe, în SV statuluil SE de oraşul Bullavayo.Gwatar. Localitate în SE Iranului, pe râul Kaju, la graniţa cu Pakistan, pe coasta Mării Arabia.Gwatt. Localitate în SSV Elveţiei, pe malul SV al lacului Thun.Gwda. Râu în NV Poloniei, subafluent al lui Odra (Oder). Izvorăşte din Colinele Pomeraniei şi trece prin oraşul Pi³a, înainte de a se vărsa în râul Noteæ. Are lungimea de 147 km şi suprafaţa de 4 744 kmp.Gweebarra. Golf al Oceanului Atlantic situat la NV Irlandei, la S de insula Aran.

78

Gwelo. v. Gweru.Gweru (Gwelo). Oraş în centrul Repub-licii Zimbabwe, pe râul omonim. Are peste 80 000 loc. Centru industrial.Gwinn. Localitate în S.U.A. (Michigan), între lacurile Superior şi Michigan, la S de oraşul Marquette. Gy. (ghii). Localitate în E Franţei, la NE de oraşul Dijon.Gya. Pas (5 601 m) între Nepal şi China.Gyaca Dzong. Localitate în Tibet (China), pe Brahmaputra, la SE de oraşul Lhassa.Gyál. (gial). Localitate în Ungaria (Pest), la SE de Budapesta.Gyálarét. (gialaret). Localitate în SE Un-gariei (Csongrád), la SSV de oraşul Szeged.Gyáli-patak. (gialii patac). Pârâu în N Ungariei.Gyáloka. (gialoca). Localitate în NV Un-gariei (Gyö-Sopron), la NE de oraşul Köszeg.Gyangce. (giangţe). Localitate în V Chinei, în Tibet, la SE de oraşul Sigace.Gyangze. Localitate în China, în Hi-malaya, la V de Lhasa.Gyaniska. Râu în Siberia, afluent al fluvi-ului Lena; izvorăşte din Munţii Ver-hoiansk.Gyanógeregye. (gianogheregie). Locali-tate în V Ungariei (Vas), pe râul Sorok (afluent al râului Rába), la SE de oraşul Szombathely.Gyapa. (giapa). Localitate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Paks.Gyarmat. (giarmat). Localitate în Un-garia (Veszprém), la N de oraşul Pápa.Gyatykovo. (giaticovo). Localitate în Ucraina, în regiunea Doneţk, lângă oraşul Gorlovka.Gyebalcevo. (giebalcevo). Oraş situat în Ucraina, în regiunea Donbass, la NE de oraşul Gorlovka.Gyedovo. (giedova). Localitate în Ucraina, la graniţa cu Ungaria, la V de oraşul Beregovo.Gyegtyarsk. (giegtiarsc). Centru minier (cupru) în Munţii Ural (Rusia), la NV de oraşul Celeabinsk.Gyegyilovo. (giegiilovo). Centru minier (fier), la S de oraşul Tula.Gyékénes. (giekeneş). Localitate în SV Ungariei (Somogy), pe Drava, la graniţa cu Bosnia-Herţegovina.

Gyemidov. (giemidov). Localitate în V Rusiei europene, la NV de oraşul Smolensk.Gyemianka. (giemianca). Râu în V Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Obi.Gyemianskoie. (giemianscoie). Localitate în Siberia, la întâlnirea fluviului Obi cu Gyemianka.Gyenesdiás. (gieneşdiaş). Localitate în Ungaria (Veszprém), pe malul NV al lacu-lui Balaton, la E de oraşul Keszthely.Gyenyisovskaia. (gieniisovscaia). Locali-tate în N Rusiei europene, pe râul Vaga, la NE de oraşul Vologda.Gyepükaján. (giepiucaian). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Tapolca.Gyermely. (giermeii). Localitate în Un-garia (Komárom), la V de Budapesta.Gyerzsavino. (gierjavino). Localitate în E Rusiei europene, la NV de oraşul Oren-burg.Gyeszantnoje. (giesantnoie). Localitate în V Ucrainei, la N de Delta Dunării, la N de graniţa cu România.Gyesna. (giesna). Râu în Rusia şi Ucraina, afluent al fluviului Nipru. Are lungimea de 1 187 km şi suprafaţa bazinu-lui de 89 000 kmp. Gyesnev. (giesnev). Cap geografic în NE Asiei (Siberiei-Rusia), la Marea Bering.Gyezginzse. (giezghinje). Localitate în Republica Moldova, la NV de oraşul Komrat.Gyika. (gika). Cap geografic în N Asiei, în E Peninsulei Taimâr, la Marea Laptev (Oceanul Arctic). Gyilok. (giloc). Localitate în Ucraina, la E de oraşul Mukacevo. Gyinovci. (ginovţii). Localitate în Ucraina, la graniţa cu România, la E de oraşul Cernăuţi.Gyirmót. (girmot). Localitate în NV Un-gariei (Györ-Sopron), pe râul Rába, la SV de oraşul Györ.Gyivnoje. (givnoie). Localitate în S Rusiei europene, la NE de oraşul Stavropol.Gyjakovskaia. (giacovscaia). Localitate în N Rusiei europene, la NE de oraşul Vologda.Gylendenløves. (gilendenloves). Fiord pe ţărmul SE al insulei Groenlanda.

79

Gylt Storlandet. Insulă (Finlanda), situată la SV statului, în Marea Baltică, la SV de oraşul Turku.Gympie. Localitate centru al industriei chimice, situată în E Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Brisbane.Gyód. (giod). Localitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Pécs.Gyoda. (gioda). Oraş în insula Honshu (Japonia), la NV de oraşul Tokyo.Gyoma. (gioma). Localitate în ESE Un-gariei (Békés), la NV de oraşul Békésc-saba.Gyomaendröd. (giomaendreod). Locali-tate în SE Ungariei, pe râul Körös (Criş Unit), la jumătatea distanţei dintre oraşele Békescsaba, la SE şi Szolnok, la NV.Gyömöre. (gieomeore). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la SV de oraşul Györ.Gyömrö. (gieomreo). Localitate în Un-garia (Pest), la SE de Budapesta.Gyöngyfa. (gieongi fa). Localitate în Un-garia (Baranya), la SV de oraşul Pécs şi la SE de oraşul Szigetvár.Gyöngyös. (gieongieoş). 1. Oraş în N Un-gariei (Heves), la baza Munţilor Mátra, la NE de Budapesta. 2. Râu în V Ungariei, afluent al râului Répce.Gyöngyösfalu. (gieongieoş falu). Locali-tate în V Ungariei (Vas), la NV de oraşul Szombathely, în apropierea graniţei cu Austria.Gyöngyöshalász. (gieongieoş halas). Lo-calitate în Ungaria (Heves), la SV de Gyöngyös.Gyöngöshermán. (gieongieoş herman). Localitate în V Ungariei (Vas), la NNV de oraşul Szombathely.Gyöngyösmellék. (gieongieoş melec). Lo-calitate în SSV Ungariei (Baranya), la SV de oraşul Szigetvár.Gyöngyösoroszi. (gieongieoş orosii). Lo-calitate în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Gyöngyös.Gyöngyöspata. (gieongieoş pata). Locali-tate în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Gyöngyös.Gyöngyössolymos. (gieongieoş şoimoş). Localitate în Ungaria (Heves), la NNV de oraşul Gyöngyös.Gyöngyöstarján. (gieongieoş tar ian). Localitate în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Gyöngyös.

Gyönk. (gieonc). Localitate în Ungaria (Tolna), la NE de oraşul Dombóvár.Gyopárosfürdõ. (gioparoş fiurdeo). Lo-calitate în SE Ungariei (Békés), la V de oraşul Orosháza.Györ. (gieor). Oraş în NV Ungariei, pe râul Rába, aproape de confluenţa cu Dunărea. Are circa 130 000 loc. Centru in-dustrial.Györasszonyfa. (gieraşsoni fa). Locali-tate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la SE de oraşul Györ.Györe. (gieore). Localitate în Ungaria (Tolna), la SV de oraşul Szekszárd.Györgytarló. (gieorgitarlo). Localitate în Ungaria (Borsod-Abauj-Zemplén), la SE de oraşul Sárospatak.Györköny. (gieorcheoni). Localitate în Ungaria (Tolna), la NV de oraşul Paks.Gyõrladamér. (gieor ladamer). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), pe braţul Mosonii-Duna al Dunării, la NV de oraşul Györ.Gyóró. (gioro). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la SSV de oraşul Kapuvár.Gyõröcske. (gieoreoci che). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), la NE de oraşul Kisvárda.Györ-Moson-Sopron (Györ-Sopron). (gieor-moşon-şopron). Judeţ în NV Un-gariei, cu centrul administrativ oraşul Györ.Györság. (gieorşag). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la SE de oraşul Györ.Gyõrsövényház. (gieorşeoveni haz). Lo-calitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la V de oraşul Györ.Gyõrszabadhegy. (geor sabad hegi). Cartier al oraşului Györ (Ungaria).Gyõrszemere. (geor semere). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la SV de oraşul Györ.Gyõrszentiván. (geor sent ivan). Locali-tate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la NE de oraşul Györ.Gyõrtelek. (geortelec). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), pe Szamos (Someş), la SE de oraşul Mátészalka.Gyõrújbarát. (geor uibarat). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la S de oraşul Györ.

80

Gyõrújfalu. (georuifalu). Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), pe Mosoni-Duna, la NV de oraşul Györ.Gyõrvár. (georvar). Localitate în V Un-gariei (Vas), la SE de oraşul Szombathely.Gyõrzámoly. Localitate în NV Ungariei (Györ-Sopron), la NV de oraşul Györ.Gy Paraná. Râu în V Braziliei, afluent al lui Madeira (Amazon). Izvorăşte din Sierra dos Parecis. Gypsumville. (gipsumvil). Localitate situ-ată în Canada (Manitoba) între lacurile Winnipeg (la E) şi Winnipegosis (la V).Gyisinge. (gisinghe). Localitate în Suedia, pe malul NV al lacului Dalälven, la SV de oraşul Gävle.Gyugy. (giugi). 1. Localitate în Ungaria (Somogy), la S de lacul Balaton, la NE de localitatea Lengyeltóti. 2. Vârf (311 m) în Ungaria, la S de lacul Balaton, lângă local-itatea cu acelaşi nume.Gyügye. (giuge). Localitate în NE Un-gariei (Szabolcs-Szatmár), pe râul Szamos (Someş), la SE de localitatea Fehérg-yarmat şi la NV localitatea Csenger.Gyula. (giula). Oraş în SE Ungariei la NE de Szeged, cu circa 40 000 loc. Deţine băi termale (42-70oC). Are o cetate cu turnuri (sec. XIV-XVI), o biserică ortodoxă (1802). Constituie un important centru cultural, de învăţământ şi religios al românilor din Ungaria.Gyulafirátot. (giula firatot). Localitate în Ungaria (Veszprém), la N de lacul Balaton şi la NE de oraşul Veszprém.Gyulaháza. (giulahaza). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), la SE de oraşul Kisvárda.Gyulaj. (giulai). Localitate în Ungaria (Tolna), la NE de oraşul Dombóvár.Gyulakeszi. (giula chesii). Localitate în Ungaria (Veszprém), la N de lacul Bala-ton, la SE de oraşul Tapolca.Gyulatelep. (giulatelep). Cartier al oraşu-lui Szeged (Ungaria).Gyulavári. (giulavarii). Localitate în SV Ungariei (Békés), la graniţa cu România, la E de oraşul Gyula, pe râul Fekete Körös (Crişul Negru).Gyülevész. (giuleves). Localitate în V Un-gariei (Zala), la NE de oraşul Za-laegerszeg.Gyulevo. (giulevo). Localitate în SE Bul-gariei, la SV de oraşul Burgas.

Gyulino. (giulino). Localitate în E Bul-gariei, între oraşele Burgas (la SV) şi Varna (la NE).Gyümölcsény. (giumeolcieni). Localitate în Ungaria (Baranya), la NV de oraşul Pécs.Gyüre. (giure). Localitate în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár), la SE de oraşul Kisvárda.Gyúró. (giuro). Localitate în Ungaria (Fe-jér), la SV de Budapesta. Gyurtyuli. (giurtiuli). Localitate în E Rusiei europene, pe râul Belaia (afluent al râului Kama), la NV de oraşul Ufa.Gyûrûfû. (giuriufiu). Localitate în Un-garia (Baranya), la V de oraşul Pécs.Gyûrûs. (giuriuş). Localitate în V Un-gariei (Zala), la NE de oraşul Za-laegerszeg.

81