ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

HfaRV-xuBMae100ANUL II, NR.

SÎMBATA 21 APRILIE 19904- PAGINI 50 BÂNI

CUTIA PANDOREIr x - întrebăriK ? ? sau fără • ! . răspuns

A u urmat multe fapte şi * nul şi iC.P.U!N.' că;<sn-au"-'denunţa - câ ' antidembcrati- s-au rostit mai m u lt e v o r - - luat măsuri de ev itare1 a că. Vasăzică, erau de ; âr be, care au dezbinat;gru- 5 yărsarilor'de sînge ş i 'a 'î n - 'c o r d sâ nil vină regele,' puri de oameni, făcînd semnatelor distrugeri ma- dar nu şi cu m ăsura'de a-l duşmani din prieteni vechi ’ teriale."’ A veau drepta te să ' împiedica să o facă. Atitu- şi încercaţi. Iată un lucru ; o 'facă,' chiar "dacă- era ş> dine cel ‘ puţiri "paradoxală.; care nu putea fi prevăzut 'i de datoria lor să ’ in s is te '- - 'D u p ă - : părerea - acelor de . către nimeni. Pe care , pentru luarea din timp a . fruntaşi, , este- de ; criticat

: Măsura adevărată a cu- unii nu-1 cred nici cîrid îi i măsurilor preventive.,:iată. .guvernul că-nu a lu a tm ă -- vintelor o dau faptele. A - constată existenţa, mani- > un prim aspect care îl-poa- :,suri; de a preîntimpina c - ' cum însă nu este vremea festările . fără dubii. te pune în încurcătură 'pe venimentele tragice de; la,faptelor sau nu este în Totuşi, se pune'acut pro- im plul alegă t o r . ' - . . .Tîrgu' Mureş, dar: este. laprimul rînd a faptelor, hlema încrederii: pe. cine .; i Uri râî doilea este de d â -;- 'fe l . de ,vinovat şi pentru .că^ Vremea .este a cuvintelor^ să crezi în perspectiva ale- ; ta mai -recerită. Es.te v o r - ' . â ‘ luat măsuri de a preîţ»- .

gerilor de la 20 mai? s i » ba despre proiectata vizită tîmpiria alte • eyeriimsnte în consecinţă, cu cine .vo- ; în. ţară,' de P a ş t i . 'a 'fo s tu - , care. sâ tulbure viaţa poli-’’ tezi? Pentru că acei care j lui , rege Mihâi. In ' p r in ci- ’ tică şi socială a" ţ-irii. Că vor 'cîştiga alegerile,-;, voi" ) piu. 'guvernul şi Biroul* E- asemenoa_ evenirnente erau

. guverna-ţara o bucată -j de | ^ecutiv' al C.P.U.N.' erau cel puţin previzibile a -d o -' ...................... ............ ’ ' , { i ;r’ ' vedit-o demonstraţia ' pro

care se vor bine intenţio­nate, se vor salvatoare. Iar dilema; ascultătorului obiş-t nuit, a aceluia . care se sfieşte să rostească vorbe marî, crezînd că nii este cel riiai în măsură să cunoască toate adevărurile vieţii, cu atît riiai puţin este .capabil (crede-acelaşi) să prefigu­reze viitorul, dilema aces­tui om ,este foarte mare. Pentru că din avalanşa cu­vintelor- spuse sau scrise, iriulţe rînduindu-se în fra-

DILEMELE ALtGĂTO RULUI..: NAIVvrem e. Iar guvernarea' ţă- ţ de părere câ - vizita poate

■ rii trebuie făcută de - oa- avea' loc. A p o i,: coroborînd..... -------- ------------- -- ----------- meni destoinici şi cin*5f{L i informaţii p e 'ca re ; nu. le - fize frumoase, cu înţelesuri: Printre, imulte evenimente-t cunoaştem privitoare lâ „mn«VariSrtnrii Ho 'Knn» ____ . . t Ju-.«_it.Vi.it-•• .« . sp u s. aceiaşi.: reprezentanţi

şi antimonarhică ,- desfăşu- > rată, f deloc- paşnic, la Bu­cureşti. Dacă-aşa : ceva - s -a ; întîmplat în absenţa . fo s - : tu lu ire g e , este de . presu­pus; că prezenţa lui ar f i ; „nuanţat** ■. înspre violenţă foarte , mult- comportamen- ■ tul demonstranţilor.- în a-

contVşdictorii, d e . bună Căre au străbătut viaţa p o -J intenţia fostului rege > şi,seamă (îşi spune ascultăto-i: m i & a ţării în această pe- ! probabil, a unor forţe din. “ !i m i'' ^ „ 5 ® ’ -' rul bine Intenţionat) m ul-; n oadă scurtă, au -fost cele | ţară d e ;a transformă; v izi- ^te sint adevărate, iar alte- ;de la Tîrgu M u r e ş d ex - I ta,,diritr-Un fapt {d erv ia ţă .; f e* le sint mincinoase. , , ■ ; pi0zie de ^violenţă ş i-cru - J particular, : îritr-un: Reveni-

-Dintre cele adevărate fa - . zim e ă cărei iminenţă era • ment politic de anvergură, - f l ce parte acel prim înţeles anunţată de 'alte y fapte. | s-a lu a t.decizia -să i se re-~. ; , îr- ' P-M : \ al Revoluţiei din Decern- Toată lumea a fost de pâ- . comande fostului rege o a - , - . « nri’îniîm nm o r«v. brie. .Este. un fapt cert ca- • rere câ evenimentele -r e s - ; mînare ;ă vizitei Pînă .după; : - ^ -. » - Pl.. ' nîmpntii5 re nu poate fi răstălm ăcit pective riu trebuiau să- s i ; alegeri. Hotărîre:-cu • care (,„? j 'a inMa ti-ohi.inCu toate că au fost şi sînt" petreacă, ele putînd fi evi- | erau de . acord .şi fruntaşii ţ ‘ _ unii care spun, cu voce tate dacă' C.P.U.N. ş t f- gu- i celor mai multe dintre par- sa. . gindeaşca alegatorul,

vernul ţării luau seama tidele politice, în sensul ei . chiar dacă îi este greu săînaltă, că li s-a furat Re­voluţia. Lor li s-a furat Revoluţia. Uitînd că Revo­luţia din Decembrie nu poate fi furată, ea a intrat în istoria poporului român ca o faptă în care sînt sin­tetizate spiritul de jertfă şi eroismul, peste care nu se mai poate trece: D upă1 22 Decembrie, nu mai poa-

din timp la semnificaţiile e unor - fapte. Organele ‘ res- t pective n-au crezut nici in : autenticitatea . avertism en-; telor formulate- explicit. . Nici partidele politice, n u , au făcut nimic în ■ sensul - preîntîmpinării evenimen- 1 telor. Nimic în sens po7i- tiv. Cu toate că aveau a-

fă c în d ’î declaraţii la ''-T ele­viziune. Deci, erau' de pă­rere' ca vizita să fie aniî- nată. Numai că- fostul re­ge nu era de aceeaşi păre­re, astfel că guvernul s-a v ă zu t5n evoit-să -i .--retragă •viza de * intrare iri ţară:

'descopere; grăuntele de a- devăr din noianul de v o r -! be care se abat asupra lui. Alegătorul conştient că şi

- de "votul, său, chiar . dacă qste doar unul • din multe­

le fi ca înainte de această coastă obligaţie. .Nu s-au dată. • ■ . sfiit însă Să critice guver-

Măsură cu ' care;raceiaşi :- le milioane, depinde soar-fruntaşi ai partidelor, poli- s ta tuturor,tir» nil mai erau de acord, : ;; . . f ,■ .nepierzînd ocazia de : a o ;> Vaier CIIIOREANU

INVITAŢIEr Asociaţia generală a econo- .miştilor .. din România (A.G.E.R.), filiala Cluj, organl-. zează, In ziua de 26 aprilie a.c., ora 17, la Facultatea de ştiinţe economice, Piaţa ştefan cel Mare nr. 1, o dezbatere a pro­blematicii privind „Privatiza­rea" economiei româneşti. Sint programate intervenţii din par­tea economiştilor practicieni din industrie, comerţ, agricul-

• tură, precum şi din partea unor universitari.; Comunicăm pe această cale câ membrii A.G.E.R., care nu

. şi-au achitat taxa de înscriere de 50 lei, precum şi cotizaţia anuală de 100 lei, pot să o facă. prin depunere în contul nr. 43.11.09.98, Filiala A.G.E.R. Cluj, deschis la sucursala judeţeană C.E.C. Cluj.Consiliul filialei A.G.E.R. Cluj,

. preşedinte Aurel-Ioan GIURGIU

AUTODIZOLVARE P.C.R. — DE JOS IN SUS

Avînd tn vedere taptul, câ P.C.R. s-a dovedit a £1. prin în­treaga sa activitate, extrem de dăunător poporului şl ţarii, atit In ce priveşte distrugerea eco­nomiei şl 'spiritualităţii româ­neşti, cit şi prin încălcarea sis­

tematică a drepturilor omului, culminlnd cu măcelurile din 'decembrie 1989, membrii P.C.R. din organizaţiile atelierelor prelucrări mecanice şl montaj din cadrul F.M.G. — S.U.T.S.C. de la Combinatul de utilaj greu din Cluj hotărăsc autodizolva-

; rea organizaţiilor de bază res- “^ p cctive , anularea calităţii de

membru a celor aflaţi In evi­denţa, accstor organizaţii şl de­clinarea oricărei responsabili­tăţi faţă de eventualele acţiuni. viitoare întreprinse tn numele P.C.R., conslderlnd ca- dellniti- vâ retrageroa tuturor membri- ■ lor din accst partid. .

■ In numele celor 93 foşti membri do partid

> - semneazft maistrul Vasile MOLDOVAN

CLUBUL

GAZETARILOR

E diţii de azi a emisiunii „CLUBU L’ G AZETARI­LO R" a Studioului de ra­dio Cluj (orele 16—17» .va fi realizată în transmisiu­ne directă dc ia Oradea. Vor li reuniţi'în jurul mi­crofonului ziarişti de 'la re-» vistele şi gazetele indepen­dente orădene, precum şi personalităţi ale vieţii po­litico şi sociale din Bihor; moderator: Constantin Mustaţă.

ASOCIAŢIA. PENTRU {.p r o t e c ţ i a

v / a CONSUMATORILOR :-t-tv.- ....... :■- -v! Un.; «grup d e ' ; specialişti din- cadrul Comisiei Naţio­nale -î pentru Standarde* M etrologie şi Calitate a a -

- ‘vut iniţiativa. înfiinţării A - SOCIAŢIEI PENTRU PRO­TECŢIA CO N SU M ATO RI-. LOR. Asociaţia îşi propune, Să protejeze interesele le­gitime ' ale meriibrilbr - săi privitor lâ calitatea bunu­rilor de larg consum şi a

- serviciilor^- plătite.' Sînt ad­mise în această ' asociaţie.

’ clarificarea; şi rezolvarea ; unor probleme” tehnice, or- i ganizatorice, * ';econ6m ice <■ etc., în vederea protejării ■ consumatorilor împotriva ; consecinţelor;negative care ; pot fi generate de calita-

tea necorespunzătoare a unor produse sau servicii.

ASOCIAŢIA PENTRU PROTECŢIA , CONSUMA-

, TORILOR este' înregistrată • ca-persoană juridică la Ju- : decătoria , sectorului I Bu- , cureşti. . Informaţii şi in- . scrieri se pot face la tele­

foanele: 951/11330 şi 17607 sau direct la sediul Com i-

persoane’,vfizice din rîndul, f şiei judeţene pentru stan-beneficiârilor de produse şi .> dardizare,'m etrologie şi ca-servicii,, precuiri' şi , specia- > litate din Cluj, str. Năvo- lişti care pot contribui la dari nr. 2.

OPŢIUNEAsocial-democraţAO importantă delegaţie guvernamentală roriiânăl con-

dusă-de_ către primul ministru Petre Roman, a vizitat Spania între 16— 18 aprilie. 1990. Delegaţia a purtat con­vorbiri cu m em bri-ai guvernului şi parlamentului spa­niol, cu reprezentanţi ai industriaşilor şi sindicatelor. Au fost: stabilite şi semnate numeroase acorduri bilaterale. Ceea ce a reţinut atenţia opiniei publice din cele două ţări, dar şi a presei străine, au fost declaraţiile primului ministru român, făcute atît în timpul vizitei, cit şi după încheierea acesteia, că viitorul guvern al României va fi, probabil, un guvern de coaliţie, dan că, sigur,; va ;

. duce o politică social-democratică. - ; . iSe pot interpreta asemenea declaraţii ca un act de

curtoazie faţă de guvernul social-demoerat al Spaniei? Constituie ele şi o . recunoaştere a succesului socia^eco- nomic al-acestei ţări de origine latină, ca şi ţară noas- . tră* ^ ea ieşită dintr-o lungă perioadă de dictatură şi

..totalitarism? Să recunoască primul nostru, ministru1 une­le asemănări intre situaţia României şi c^a a Spaniei, ambele ţări trăind experienţa dureroasă a - regim urilor dictatoriale, extremiste, indiferent-că sint de stînga sau de. dreapta? Sau poate, toate acestea la un loc, plus re­cunoaşterea importanţei • u nei. linii realiste în viitoarea guvernare a ţării noastre, după alegerile din 20 mai 1990! '

Cert este însă faptul că experienţa m ultor ţări avan­sate pe plan economic şi al relaţiilor socialei^ ţă r i ' în care nivelul de viaţă este recunoscut şi. dorit’ de atins de către toţi cei ce păşesc astăzi p e : calea democraţiei, în mod special ţările din estul Europei, este urmărită cu tot iriai mult interes de către toţi cei ce iniţiază reform e acolo unde a dat faliment comunismul. - ; >.■<*■' |

Constatam astăzi cum, lîngă noi, in chiar ţările vecine, social-democraţia este gîndită ca cea mai sigură ; oţş- c ţiune politică şi aproape toate partidele nou înfiinţate

,recurg la o denumire din care nu lipseşte apelativul; de ,,social-democratic“, chiar dacă termenii utilizaţi-pentru a indica noua direcţie sunt oarecum d i f e r i ţ i . - ;

Iii ţara noastră, majoritatea celor 70 .de; partide se declară fie de origine social-democratică, fie . în cazul îri care poartă alte denumiri, ca urmărind o atare politică , ;în viitor.- U n . partid „clasic'*, cu peste. 100 de ani la acti­vul săli, ca Partidul Naţional Ţărănesc, a simţit' nevoia să-şi adause la titlu şi... „democrat*1. Un partid m ult ;mai nou, care nu are încă 100 _de zile, „Frontul Salvării Na­ţionale", prin declaraţiile conducătorului său, =. Ion Ilies- cu, optează, de asemenea, pentru „o viitoare politică; de centru-stinga, de nuanţă social-democfată**. S -a form at chiar şi- un „Centru democrat11, la care ar adera l6— 20 de. partide mai mici şi care anunţă tot^ o politică - de nuanţă sociâl-democrată; Cîteva formaţiuni' recent con­stituite in unele oraşe din ţară, indiferent ce num e poar­tă, au simţit nevoia să împrumute din denumirea „cla­sicului** Partid Social-Democrat Român şi pentru identi­ficare au adăugat.1—2 atribute mai atractive ca: „al dreptăţii**, „revoluţionar1*, j,al unităţii"; . „al^ libertăţii" „creştin**,, etc. . ' ■> , . . ■ ~v , ' -■«►întregul tablou al eşichierului ^politic al ţării noastre este astăzi impregnat de această orientare^ spre socia l- democraţie, ceea ce confirmă valabilitatea^marilor prin - . cipii ale acestui drum, urmat.Jncercat şi validat de cele mai înaintate economii diri lume. ' -; Este important să subliniem faptul că majoritatea o a - . menilor politici din ţara noastră. se pronunţă pentru o . viitoare politică realistă, responsabilă, la care Partidul Social-Democrat Român se alătură, cu atît riiai mult cu cit îşi vede recunoscute principiile şi poziţiile - pe care le-a apărat cu ardoare şi cu atîtea sacrificii în lupta-sa împotriva desfiinţării şi înghiţirii sale’ de către totalita­rismul comunist, principalul trădător şi lich idator:-arli­bertăţilor social democratice în România. • . .

Ne exprimăm speranţa că toate 'partidele democrati­ce antrenate în campania electorală, vor sprijini aceas­tă opţiune social-democratică, în care se,îm bină „clasi- - cul“ cu „modernul* şi prin care .România se va integra firesc, organic, în marea familie a popoarelor Europei şi, prin Internaţionala Socialistă, în, fam ilia1 popoarelor în­tregii lumi. - . , . - J S t

Prof. Vaier POPA,. . ,Comitetul de iniţiativă al P.S.D.R. al judeţului C luj ..

COMUNICATIn cadrul şedinţei din 19

aprilie 1990 a C.P.U.N. al municipiului Cluj, s-a ho­tărît intervenţia la Procu­ratura Generală pentru a dispune ca pînă la 25 apri­

lie 1990 să înceapă judeca­rea persoarielor, care se fac vinovate de organizarea genocidului din 21—22 de­ccm brie 1989, în m unici­piul Cluj. Biroul -Executiv

'a l G.P.U.N.,- municipiul clu j. :

ISARLlK

MICROBIŞTII ELECTORALI.Rom ânul — tot român. Nu se dezminte n ic i1 îritr-uriul;

din momentele vieţii sale, Acum, că tot e libertate ■ şi fotbaliştii ne oferă faze palpitante , dar .ineficierite, ş -a .. născut un nou sport: alegătorismul. E drept,' acest, nou sport poate fi denumit şi altfel', poate că p în ă /la urmă Va lua forma artelor marţiale; dar piriă una-alta, el ră-. m îne la nivelul discuţiilor In ‘ Piaţa Libertăţii şi oriunde se mai poate, ad ică .pe acolo pe unde s-au pus panouri; electorale.. Ne am intim 'cu simpatie de /microbiştii ce se

■ U !

? !i f i?—

făceau despre Cămătaru sau H agi.-N u ştiim cine,’ unde, ■;cînd şi- ce va cîştlga. Oricum ' sîritem' convinşi că âceste ; grupuri şi grupuleţe electorale, aceşti noi m icrobişti iesîn piaţă nuniai în zilele lor libere. Că"altfel, cine-i plă- ' teşte? Ne place, totuşi că liimea discută ’ şi aceasta ne *aduce- speranţa că Jvbm avea cu Adevărat o campanie >

‘ electorală. Caragiale e cu rioll* v,' , ; ; I- .<v -v

Dorin SEItGIHE Mai citim, mat povestim cîte-un b asm ... electoral

p f t r u N A 2

•••

Se povesteşte că odată, !n îndepărtata perioadă inter­belică, un personaj politic şi-ar fi alcătuit în pripă o echipă ministerială cam pestriţă. Prezentîndu-se cu ea în faţa parlamentului, un opozant a pornit discuţia la programul firavului guvern cu un pretins citat dintr-o cronică, sunind cam aşa: „Ci venit-au atuncia un cocon de dom n,’ -cu oaste de strînsură, de-au lovit M oldo- va-n coastă” .

Cu memoria sa prodigioasă, Nicolae Iorga a dezmin­ţit prompt şi fără drept de apel autenticitatea textului

’ citat La care opozantul, încîntat de reuşita „poantei” , ar fi replicat: „Nu, ştiu dacă în cronici a existat un ase­menea Vodă; dan.mă.tem că noi, astăzi, avem unul ca a c e la ..."

Iar în ce ne priveşte, ne e teamă că avem nu unul; ci mai mulţi.

Sintem în plină campanie electorală. Dar partidele' nu se văd îndestul £n agora, în cadrul acelor caracte­ristice mitinguri, cu oratori tunători, care , să explice mulţimilor fremătătoare, dar atente, programe clar de-; finite, şi să realizeze pe Ioc nişte convertiri spectacu­loase la ceea ce fiecare partid e convins a fi unica solu­ţie de mîntuire a naţiei române. S• Mai avem obraz să ne plingem? Creştinilor le e des­

chisă o singură ca le .de mîntuire, anevoioasă şi- Impli- nindu-se ab ia -la sfîrşitul veacurilor. Noi avem astăzi vreo 70, toate cu termene de aplicare scurte şi, cu ga­ranţii fe r m e .. . .

Poate că tocmai aceste certitudini ' f a c partidele să; fie relativ puţin interesate de difuzarea şi explicitarea programelor. Ele preferă apariţii elegante şi academi- ‘ ce la televiziune; ciocniri de oilă roşii, iniţiative artis­tice şi filantropice, comunicate de presă grave, care tocmai l a 1 ultima frază scot uii pocnet antiguvemamen-: tal, ca din Invlrtcjirea repetată a .unui bici de stăv ar ...:' In schimb, pieţele şi străzile capitalei şi ale tuturor; oraşelor mai răsărite ori m ai năzurbaseslnt pline săp-. tămînal de manifestanţi, zelatori a nenumărate socie­tăţi, asociaţii, uniuni, ligi şi. cum le-o mai fi spuntnd,; despre care nim eni-nu ştie ce sfînt hram poartă, sub firma sonoră a cîte unui nume revoluţionar (cu trei -r , vă ru găm ...). A ce şti manifestanţi se pretind ă fi zeci; ţi zeci de mii şi a reprezenta, napristan, toată ţara asta; cu judecată şi neîntrebata. Programul pe care-1 scan­dează constă In repetarea pe toate tonurile a ihterjec-ş ţiei „jos!*, dar nici de leac vreodată Ia adresa cui plă-; teşte. Dacă vreun nefericit de la televiziune^ îşi face ■ apariţia şi—t întreabă de sănătate, se lansează în dia­tribe incoerente, pe care noi — spectatorii martiri ai li­bertăţii — trebuie să Ie suportăm, însoţite de perti­nente observaţii ca: „televiziunea nu - e liberă- şi „presa este manipulată de guvern” . Au dreptatea doi, oameni foc de deştepţi au spus chestia asta în gura mare, recent, şi pe cel mai patriotic ton, Ia Paris. Aşa; că noi, „ceşti oameni proşti, mai di gios” , ne întrebăm; aiuriţi: „oare cum de nu se pot apăra barem ziarele

marilor partide de tentaculele otrăvite ale oficialităţii?” Dar filozofia şi mai cu osebire filozofii.ne învaţă să nu credem în aparenţele înşelatoare ale lucrurilor, ci în esenţele lor ascunse şi-eterne. Aşa dar, e limpede: in­sinuările şi invectivele la adresa lui, cuprinse în 90 la sută din presă, sînt manipulate de guvernul însuşi. '

Un colier de asociaţii face priveghi pentu întoarcerea eroului naţional Doru Braia. Iar mai înainte lansase o platformă politică la care, zor-nevoie, cică s-ar fi por­nit să adere tot poporul,. întoreînd dintr-odată spatele, cu nerecunoştinţa, la aşa mindreţe de 70 de partide, care numai ele ştiu, sărmanele, cît s-au trudit să-şi elaboreze fiecare un program d t mai pe placul nostru şi cum au năduşit pentru a fac^. ca măcar îritr-un punct să nu semene cu programele tuturor "celorlalte. -

Un cetăţean cu ceva glagorie trebuie câ-şi aducc a- ; minte de raţionamentul, cuceritorilor arabi, în faţa bi­bliotecii din Alexandria: „ari hîrţogăria asta cuprinde

; ceea ce e scris deja îri Coran, ori altceva decît stă scris acolo. într-un caz este inutilă, în cealaltă primejdioasă,

I deci, oricum, vrednică de foc”. ': E drept că la noi, partidele ar mai. avea o cale: să■ renunţe cu toatele, la propriul Coran,, şi să depună ju -, ; ruinţă pre Evanghelia de la Timişoara. Dar nu cred că au să plece auzul la nemernicia îmbierii acesteia vi- elene. , "

: Marii comandanţi de oşti s-au folosit întotdeauna de : cete de avangardă, de hărţuială, de „oaste de strînsură” ;ce se lăsa năimită In nădejdea prăzilor.. Dar după, ce şle îngăduiau o vreme a se învălmăşi,In coasta duşma­nului, nu se mai potriveau lor, ci le porunceau să se dea la o parte, ca sâ nu-i încurce.După care, începeau lupta în lege, cu oşteni de meserie, după o strategie

; chibzuită şi cu mişcări tactice disciplinate. Sau, dacă “'situaţia, nu Je părea favorabilă, încheiau armistiţiu şi i aruncau v jm f pentru începerea ostilităţilor pe acele ele­mente turbulente, din care unele mai plăteau .şi cu

i capul, spre ’ a nu se afla cine le poruncise să înceapă gîlceava . . .

Oare, după vorba de pomină a unui m ilitar ' împăti­mit: „Se va isprăvi odată războiul ăsta, ca 's ă mai pu-

j tem vedea nişte manevre adevărate?” ;| Măcar în faza de pe urmă a cam paniei-electorale ce­tăţenii au dreptul să pretindă partidelor să iasă în

f arenă cu steaguri şi cu pancarte vizibil desfăşurate şi . limpede scrise, cu discursuri programatice ample, dez- ibătind concret, serios şi pe înţelesul tuturor, proble- ;m ele refacerii ţării. Să se declare pentru ce sînt şi nu ş împotriva a ce, şi mai ales împotriva cui, sînt. Fiindcă : negativismul este o stare de spirit, dar nu o platformă ; pe care să se poată clădi. Şi să nu li se .mai azvîrle■ cetăţenilor cu praf în ochi de după fiecare colţ de stra- :dă, de către te miri cine. . .

î Prof. univ. Camil MUREŞANU

h .< vCfl I

' js'

i p r i H I ' * 1*

< & < •* *1

e x p o z i t i bIeri, la Casa studenţi­

lor, : • întreprinderea. „O p­tica^ Română” din Bucu­reşti a deschis o expozi­ţie cu noi r aparâte optice destinate utilizării1 acesto­ra într-o gamă’ largă'- de activităţi. Sînt. prezente in expoziţie următoarele grupe, de aparate. • optice: microscoape, t stereomicro- scoape şi accesorii,' apara­te de proiecţie cinemato­grafică, pentru^diapoziti­ve ; şi diafilm e, aparate şi

'•obiective'fotografice, apa- f- .rate'.? m edicale,j t aparate ■ - optice de ; măsurare, pre- ■*’cum ;‘ : şl ••' alte^ v- aparate

şj componente ; J- opti- r : ce.’ In vederea ' cunoaş-

terii^posibili tâ ţilof pe ca--- • r e ; le oferă ^ sortimentul- larg de aparâte optice pe

care îl - realizează LO .R: Bucureşti, ’ c ît şi pentru '• testarea dorinţelor şi pre- -î; ferinţeIor publicului larg, i reprezentanţii!; Intreprin- • derii oferă relaţii tuturor - r celor • interesaţi.; Expoziţia t' răm îne; deschisă pînă îii

27 aprilie a.c. şi 'poate fi - - vizitată între orele 10— 18.

; G REVA MEDICILOR J 1 ’■* - <r 1 :Sindicatul 5 Independent i al- M ed icilor - (S.I.M.),- f Filiala

Cluj,- ne inform ează;, ca urmare 'a negocierilor eşuate ca I.M.F. Cluj, cu.miniştrii sănătăţii-şi ai învăţămintulni^ declară GREVA ABSOLUTA în reţeaua Sanitară a ju ­deţului Cluj, inccpind cu data de 23 aprilie 1990, In toa­te dispensarele şi policlinicile. , Vor. funcţiona - numai serviciile de urgenţă, scrviclul de silvare şi medicii de

, gardă diri secţiile cu paturi. .. > ,.»• / •SINDICATUL' INDEPENDENT A L MEDICILOR CLUJ

. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL SE PREZINTĂ rDuminică, 22 aprilie 1990, preşedintele PARTIDULUI

NAŢION AL LIBERAL, candidat propus- la preşedinţia României, domnul RADU CÂMPEANU, va participa-’la un miting organizat de partid . In Piaţa Mihai Viteazul, la ora 12,30. Luni după amiază lai ora 17, dom nul Dan Lă-

' zărescu, redactor, şef al .săptămînalulur „U beraln l", va ţine prelegerea cu tema: „Partidul liberal -şi viitorul ţă­rii” , la sediul. partidului, Bulevardul Eroilor : 6—8.

ŞCOLILE AJUIATOARE - - ŞCOLI ÎRI DERIVĂDacă ar fi să ne luăm după sloganurile

sforăitoare ale defunctului regim, referi-- jtoare Ia grija faţa de om ; faţă de tineret, atunci ar trebui să fim cu mult înaintea „putredului” capitalism.- Văzute Ia faţa locului, lucrurile stau cu totul altfel, apă- rîndu-ne la adevărata lor dimensiune, de; necrezut, lăsîndu-ne un gust-amar. -

A pune pe hîrtie " ceea ce vezi e greu. Lucrurile trebuie văzute tfşâ cum sînt. Cei ; ce au condus destinele judeţului nici nu-şi dau seama cît rău au făcut prin menţine­rea unor stări de. lucruri care au dus la abrutizare, îndobitocire, pierderea dem­nităţii umane.

Făcînd parte.dintr-o comisie a Direcţiei Sanitare, am avut ocazia ;de a vedea lu­crurile pe viu. Am vizitat şcolile ajută­toare din Gilău, Răscruci, Casa de copii— şcolari (fete) Gherla şi Căminul nr. 9 - din Jucu.;\ Vă putem deci' prezenta cîteva „fişe medicale” , ; pentru toate aşteptînd luări terme de poziţie din-partea forurilor tutelare — Inspectoratul şcolar. Direcţia Muncii, „Sanepid" ş i . . . CXJ.T. Cluj:

Ce am constatat? In primul rînd, loca­lurile total improprii, majoritatea fosie caslele: clădiri cu încăperi reci, genera! degradate, neprimitoare, infiltraţii, pardo­seala lăsată, linoleu! rupt, murdar, sobe stricate, scări rupte, geamuri sparte sau lipsă, murdare, balustrade rupte, legate cu sîrmă sau Improvizate, sălile de mese in foste pivniţe, crame sau . . . grajduri, mo- • bilier.ul vcchi, scaune rupte, fără spătar, grupurile sanitare jalnice, material didac­tic uzat, lenjeria... şi toate acestea Intr-o scoală ajutătoare. Al doilea aspect: lipsa cadrelor de specialitate (mai ales cadre medicale, infirmiere .asistente, femei de serviciu) Trei, aspectul cel mai grav: lipsa de preocupare, de interes, pentru a- ceşti copii şi aşa „condamnaţi”. Din cele patru unităţi vizitate, doar Casa de copii •— şcolari (fete) Gherla face notă aparte, fiind bine întreţinută, curată. Singurele problem e: mobilierul şi pardoseala (lino- leul).

Am lăsat anume la sfirşit Căminul nr.9, .îucu. Cci de aici l-au luat pe „nu” In braţe: „Nu am primit", „Nu ni s-a d a t ' . .. Oare chiar nu au primit nimic? ^m dis­

cutat ' cu doamna Samanidis Gwyneth, în­văţătoare dintr-un orăşel de lîngă Edin- burg (Scoţia): „Prim a dată âm venit aici în februarie. Am revenit şi sînt foarte supărată. Ce âm găsit aici e groaznic, d^r ce e mai grav,, conducerea NU face nimi­ca. Sînt dezolată”. Păreri împărtăşite şi

" de dom nul doctor Dan Nîcolau, ce înso­ţeşte g ru p u l, scoţian din partea „Caritas”- ului. Copiii internaţi prezintă deficienţe multiple, pareze,'sechele encefalopatice, post-accidente; copii cu distrofie muscu­lară („tîrîtori"), nouă dintre copii fiind foarte grav bolnavi, fiz ic şi psihic. La ce­le de mai sus constatate, se adaugă in­stalaţiile sanitare deficitare, lipsa prosoa-

' pelor, a săpunurilor, hainele de pe copii rupte şi murdare, uşi Sparte, curtea pli­nă de, cioburi de sticlă (gîndiţi-vă la cei distrofici muscular), jucăriile inadecvate

-vîrstei şi procesului de învăţămînt, ocări­le nu sînt în plan înclinat, proteze vechi şi rupte. Copiii se plîng de pedagog, veş­nic beat, se plîng de furtul hainelor, de faptul că nu primesc cărucioare, că aces­tea staii închise,* se plîng de modul cum ’ sînt distribuite ajutoarele străine, că nu-i spală nimeni. Şi multe ar mai fi de spus. La această şcoală, dacă o putem numi şcoală, se impune un CONTROL. Unul serios, reţponvabil. Cei ce o conduc. Ion Ciobanu. director, şi Ion Frăteanu,: direc­tor adjunct, şi-au luat retribuţiile de po­mană. Trebuie să le „mulţumim” pentru traducerea în faptă a unei politici fali­mentare. Trebuie pus punct şi- luat de la capăt* Cîteva concluzii"se impun: Tratate su­perficial, neîngrijite, clădirile se degra­dează cu fiecare zi. Fiind la şosea, loca­lurile şcolilor din Gilău şi Răscruci or pu­tea fi preluate de O.J.T. Cluj. Decît cîr- peli pe ici şi colo. mai bine alocarea unui fond de ridicare a unei singure unităţi de profil (circa SCO elevi). Ridicarea unui câmin-şcoală, şcoală-sanatoriu la Some­şeni pentru băile termale, o şcoală pe profilul afecţiunilor (neuro)motorii. Şcoala din Jucu (ideea e mai veche) să fie pre­luată de Armată. '

. .Demostcnc ŞOFRON

ŞTIINŢIFICĂ - o deschidere spre lumeCercetarea; ştiinţifică,

această ‘ p îrgh ie . a progre­sului econorilic şi social, Ku-şi poate atinge scopul decît printr-o largă cola­borare . internaţională. Izolarea, detaşarea arbi­trară de evoluţia fireas­că a ştiinţei mondiale, inclusiv în domeniul criogenie! (sub pretextul promovării valorilor ' au­tohtone!) au condus, la o regretabilă involuţie a vieţii ştiinţifice româ­neşti, în ciuda atît de Ve­hementei trîmbiţări a ra­cordării acesteia la „cele m a i, noi şi mai moderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane” . ■

Deschiderea spre exte­rior a ştiinţei • româneşti, dorită şi aşteptată de îoţi cei -implicaţi într-un fel sau altul în cercetarea din toate domeniile, prin­de contur — ne bucurăm să consemnăm debutul unei colaborări ce so a- : nunţă de bun augur —, fiind^întîmpinată cu g e - ’ nerozitate de Societatea ■ Americană de Criogenie. In acest sens,, am primit la redacţie, din partea conducerii I.C.P.I.A.F. ■ Cluj, copiaf unei scrisori

î sosite recent din S.U.A.,i de la doamna* Laurie-i Huget, editor al revistei: americane ..„Cold ~Facts“ .; care apare sub egida so-; cietăţii amintite. Am ' ' considerat relevantă,., ci-

REÂLITÂŢI IN MIŞCARE

tarea unui fragment din} ^scrisoare: , „Voi, românii, ‘sînteţi un popor viteaz şi, ’ deşi mai • aveţi o c a le ' lungă de parcurs pînă să!, readuceţi frumoasa voas-r tră ţară la un stadiu sta-.; bil şi fericit'm eritaţi din plin această şansă. Aţi înfăptuit un act atît de ’ îndrăzneţ • şi - eliberatori prin înlăturarea ' dictato-, rului îneît dispuneţi, ciV siguranţă, şi de trăsături­le necesare' realizării a- cestui obiectiv în tinip. In următorul număr din

' „Cold Facts” -- voi insera . un scurt articol prin care -li voi ruga pe toţi cei ca- ’ re-1 citesc să vă trimită orice materiale din do-? meniul criogeniei pe ca-' t c le au la dispoziţie. Vă ■

Itrimit ; cîteva cărţi care■ î v -ar putea' interesa, cu

;toate că însumează lu-.;Ecran - ale unor cottferinţe,r ;ţinute : cu anl' în urmă. • iMă. voi ocupa d e ix>ntac- !tarea unor persoane care.

'iar ■ putea să vă trimită fnişte. materiale ( . . .). Da- ■ horită situaţiei econom ice - !în care vă aflaţi, vă a- 'cordăm .gratuit calitatca de membru al societăţii

‘noastre. Veţi primi tri- 1 mestrial publicaţia noas-; ;tră „Cold Facts” . ; . Sim- ;ţim .acest- lucru ca pe un m ic gest: de fraternitate . ^internaţională”.' •* Cu* toate că, ab initio, 'scrisoarea''' a c a r a c t e r personal-(fiind urmare; a unei, .corespondenţe 1 a dom nulu i: ing. Gr. Deac Jde la I.C.P.I.A.F. ;cu So-

• cietatea Am ericană de .Criogenie),-, nu ne îndoim ;c ă ' aceasta , ; -reprezintă o.. Ş posibilă deschidere- spre lume, un prim pas de co -

Elaborare cu un ţărm mult,> mult prea îndepărtat ina- -i inte. O colaborare de pe •i urm ac căreia întregul fo - : lectiv de criogenic . din■ institutul clujean va a- }vea de cîştigat.1 , Michaela BOCU

PRQGRAlVlUL COMPETIŢIILOR ;. SPORTIVE . , . ..- • FOTBAL. A zi,.de la ora 17; pe stadio­nul Municipal, in cadrul etapei a 24-a a diviziei „A'% este programată partida d in -,, tre „U “ şi S.C. Bacău.• Duminică; de la ora 11, au loc trei par­tide din cadrul seriei.a X l-a a- diviziei „C“ : pe stadionul din cartierul Gheor- ghieni se întîlnesc echipele C.U.G. şi Vie- : loria Carci,; la Dej Unirea joacă âu Sticla Turda, iar ia Cimpia Turzii gazdele pri­mesc replica formaţiei Minerul Sărmăşa?.. • U A N D B AL*. Miine, cuplaj în Sala

sporturilor:. Sla ora. 9,30: „U “ -Farm ec ~ Iad., uşoară Oradea (d iv izia '„B ” — fem i­nin); ora 11,00? „U ‘*-C.U.G. — Steaua (di­vizia „A ” — masculin).; ,,.* ■ : • » >

• , B O X .,ln Isala'Arm atei, azi; de la ora 17, Campionatul naţional de seniori pe e- chipe programează întîlnirea dintre Se-: Iccţionata Cluj şi Aufom ccanica M edia».• • TENIS DE MASA." Sala -sporturilor va

: fi gazda finalelor Campionatelor republi­cane de ju n iori,I : (feminin şi mascullnV •Competiţia sef desfăşoară după următorul program: luni şi m arţi,de la orele 8 la 20, miercuri de 1? oreje 8— 14. • ---- '

Greva de la //£Â^BO£HSM#,rReferitor ta anunţul apărut In ziarul „ADEVÂ-;

RUL IN LIBERTATE" din 19 aprilie a.c., Sindica- ! tul Liber „Carbochim“ Cluj r face următoarele j

Repetatele: intervenţii £â-î cute de reprezentanţii Sm-|

. dicatului >„ Liber • -;Carbd- j ch im “ la conducerea m i-l nisterutui n-au avut ca e -i fect decît - stabilirea de fie-1 c a re : dată a u nor noi ■ ter-1 mene d e rezolvare. t

în această situaţie, sata-J riaţii Secţiei Mecano-Ener-I g e tic . au .declarat grevă pe ;

. termen nelimitat, cu • ince- -j ; pere. d in data de 18 apri­lie, schim bul întîi, cerînd | ca încadrarea personalului} în grupele de muncă şi a - j

•cordarea sistemului de spo-i ruri să fie ' lăsate la la t i - ! tudinea . Consiliului de ad-1 ministraţie al unităţii, I n ! pompunerea căruia intră ţi * reprezentanţii' Sindicatului ţ Liber, cu respectarea ba

precizări:»Hotărîrea Secţiei M eca-

no-Energetic de a declara greva are drept cauză mo­dul îh care conducerea M i ­nisterului Industriei Meta-

. lurgice: a ' decis încadrarea personalului în grupele I şiII de muncă, sfabilirea re­ţelei tarifare de salarizare şi a sistemului de, acordare a sporurilor pentru condi­ţii nocive şi pentru munca grea acordate salariaţilor ; din unităţile m inisterului.'Aceste decizii nu ţin sea­ma de condiţiile reale de ■muncă "ţi^aplicarea lor ge­nerează o serie de inechi­tăţi care - afectează un mare număr de salariaţi. Cei mai afectaţi sînt salariaţii. d in :; sectorul de. întreţinere ianivel de întreprindere şi _____r — ______cei din activitatea de re m u rilo rs ta b ilite p e p la n -. transport-desfacere, pentru naţional. De asemene a, icare a fost stabilită c n im s*a cerut ca în unităţile ! care a lost . stabilita grupa, : ,Mihisterului Industriei Me-III de muncă şi reţeaua de ■ salarizare. CM-B. , talurgice să nu mai existe ]

. grupa III de muncă şi nici <

> reţeaua r de salarizare• CM-B. - ' ; ...........: • •I _ Problemele 'ridicate fi- = ind - comune tuturor unită-> ţilor . din . cadrul industriei î metalurgice,. în data d e ; 18 I aprilie a fost declarată ,

.GHEVA .DB AVERTIS- | M ENTi-cu-durata de-24 de I ore, în 35 de combinate şi

întreprinderi metalurgice ; şi mari unităţi din cadrul 1 Ministerului .„ Construcţii] 9r | de MaşiniiCare'au în -forn - | ponenţa lor sectoare calde.£ Oamenii din 'marile/ unităţi j ale siderurgiei ş i ‘ metalur- » giei ‘româneştii 'cu palmeţe ! bătătorite de munca aspră j desfăşurată în lumina fo - , t eu lu icon tinu ii, ;att ridicat glasul ' . pentru a-şi apăra f drepturile.'! 'S în t drepturi I legitime ale tUturqr; acelor ; ţ care iri' fiecare z i ' dau ;ţâ - . | i ’ii f-ieziiltâttil ’y‘ muncii!Ylor | aspre.„, oţelu l. şi produsele <• abrazive. necesare indus- j tn ei româneşti. G lasul'lor

a fost auzit de cei care l conduc întreagă-ţarjl ' i

S-a stabilit s ca termenul \ final pentru rezolvarea -ce- ţ rerîlor' formulate 'data” "q e i 25 aprilie, dată la c a r e re - I prezentariţii ‘ tuturor; Sii;di- i catelor Libere ; afiliate; ,ţ la ; federaţia .sindicală; MET Ar

.ROM a unităţilor, din -me­talurgie?'urmează să se, în­trunească la Bucureşti pen­tru a a fla . răspunsul facto­rilor de decizie din con­ducerea ministerului.£*. ’l i:. ■ • ■ - '* I n 1 aceste condiţii, adu­narea generală a membri­lor Sindicatului ' ‘Liber iCarbochim* “ a ' decis ca secţiile de producţie să-şi reia activitatea începînd cu data ; de 19 aprilie,; dar In condiţiile. stopării livrării produselor ' finite, iar Sec­ţia Mecano-Energetic sâ continue acţiune^ revendi­cativă ‘pînă la data de 26 aprilie cînd, în funcţie de răspunsul primit de la conducereâ ; ministerului, fie ’câ se va reveni Ia nor­mal,- fie că -vâ fi declarată greva ,propriu-zisă în, toa­te întreprinderile din in­dustria, metalurgică.V Sperăm ca această peri­oadă să fie un bun sfetnic pentru; cei . care vor decide asupra, acestor ; probleme, -astfel ca deciziile p e - c a r e Ie .vor adopta să ţină’ cont de legitimitatea cererilor formulate. i n j i

ş î> Ing. Dan- G ORGAN ,' f liderul Sindicatului Liber ’ * „Carbochim " Cluj

Cine deţine

documente

secrete?

în : preambulul „seria­lului” Şantajul puterii sau puterea şantajuluidin 14 aprilie al săpţă- mînalului Atlas Clujul liber se publică o înre­gistrare strict secretă a unei. convorbiri, efec­tuată de securitate şi cu­prinsă într-un material înaintat' lui* Ioachim Moga de către gen. ma­ior Ioan Şerbănoiu, fos­tul şef al Inspectoratu­lui judeţean de interne.

In acest preambul se spune: „Materialul a fost recuperat din biroul fostului prim-sceretar” ,

Ne întrebăm — _ cum se întreabă cititorii ca­re au reţinut pa>ajid: Cine şi'in ce condiţii a recuperat" acest mate­

rial din biroul fostului prim-secretar ş« cum a ajuns la redacţia săptă­mânalului din sediul fos- { tului Comitet judeţean de partid? Noi ştim că documentele secretarilor Comitetului 'judeţean de partid au fost adurate cu grijă de o comisie şi predate reprezentanţi­lor armatei., Va fi um­blat cineva prin sertare şi birouri înaintea co­misiei? Ori documentul a fost predat ulterior redacţiei — de către cine şi în baza cărei legi? Ori este vorba de

o copie obţinută de ţa cineva din fosta secu­ritate, care colaborează cu redacţia săptămâna­lului clujean? Ştie pro­curatura militară că e- xistă particulari carc deţin documente cc sc referă la persoane afla­te in anchetă? In fine, este legală sustragerea şi deţinerea do către persoane fizice o unor documente ce ar trebu: să se afle în grija u- n o r organe specializate şi îndreptăţite prin le­ge să ■ le con serv e le şi să le utilizeze?

NOI-DE IM CUMPĂRĂM? - ;- Cel mai greu lucru - Ia' ora actuală nu este să-ţi f a d rost de un- Mercedes —sau 1.000 dolari, c i să-ţi. procuri un set de far-> furii de porţelan, un serviciu tle:cafea sau» o pereche de ciorapi de bumbac, îa care mai putem adăuga încălţămintea din pie­le, len jeria pentru femei sau bărbaţi; mst-“ ieurile ţi prosoapele.- precum şi multe, multe altele. - De ce ' lipsesc aceste produ­se, cind majoritatea dintre ele sc livrează, în cantităţi duble faţă de trecut?

S e-v in ă în afara ţării ■^.rie-â^Iămu- : rit responsabila unul magazin de pbrţeia-, nuri Sînt persoane care cumpără, o dată,' mărfuri In valoare de 5.000 pînă la 20.000. lei. Şi întotdeauna-sînl cam aceleaşi. Noi deja le .cunoaştem! „ , i ; : - . ! .

— Ce fa c cu atîta marfa > ’ 1; — Parte o vînd străinilor, care .vin in .ţară, iar parte o duc în'străinătate. > . ; '. - Cineva, care a venit de la Oradea, unde a fost în vizită la o soră, ne spunea câ a-~ colo vin mulţi cetăţeni din? ţările vecine.; pentru a-şi face piaţa; U n'proaspăt .îna-

V ;• i - -i■<* u 4 i -• ţ % tJ., f x ........ . Apoiat dintr-o vizită in străină ta te ne-a re-

' latat că .' lâ controlul făcut Ia: graniţă,- s-a constatat ’efi cele două-valize -pe. care -le

' avea asupra .lu i:im -„co leg i- d e com parti- m ent 'erau 'pline cu carne. . .-. -: Aşadar, ? mărfuri menite ’ să îmbunătă-

'- 'ţeâscă ’ aprovizionarea (produse îndeosebi alimentare), unele aduse din im port pen-

; tru a , sati^Tace necesarul de consum in­tern , se, volatilizează - luînd drum ul străi-

.nâtăţii, fiindcă In prezent.hu ex istă ;nici .un fe l de;reglem entări.In acest sens. Nici

—chiar dacă; am fi cea mai bogată, ţară din :î lum e nu ne-ar: f i permis să nu luăm mă­

suri pentru] a lim ita scurgerea unor. .bu ­nuri; fără echivalentul- necesar în valută,

■ pesfe hotare. Cu atiţ mâi mult s e im pu- ne' acest. Iticru în condiţiile ’ în care obiec­

tele .care. iau dnim ui străinătăţii. nu ne prisosesc. -jCredem că este' cazul , să se stabilească! valoarea lim ită a "produselor

ce p o t ;f i • scoase cţin ţară .d e o persoană, iar în caziif celor încă deficitare, acestea să nu figureze, pe lista bunurilor cu liberă

circulaţie. A ltfe l riscăm să.nu mai putem cum pără' h'iciodată ceea ce ne trebuie^ ş

...5 . . . . . . . . C- ' '| Ion CONSTANTINESCU

Afirm aţia din titlu pare a l i o glumă. Şi t o tu ş i . .. La o descindere, a. Poliţiei municipiului, secţia economică,1 ara avut surpriza să constatăm: că bişniţarii au autoriza-,

• ţie In bună regulă. ' v ' * ; : .

S -A L E G A L I Z A T B I Ş N I Ţ Ă R I A ;4te.' Poliţia . lucrează, se1' ' străduie şi după ce -i îri-

,. haţă pe .bă ieţi",— pa, la revedere, Turnu Măgurele!

_ NU te poţi pune cu primă- riile că or i-ş i-c ît. . . ■

Avem, aşadar, trei v in?- , ’ y a ţ i :,c e i care practică biş- ■ ; : niţa, cei care o legalizează * şi . . . cumpărătorii. Nu că

’.î; ar exista o ordine, dar ulti- '..m a categorie ; . întreţine :r viaţa ,d e huzur a acestor _ oameni care, n u - i , vorbă, r muncesc. ’ ' ’ , ;

. DECI: - .Trei echipaje ale Poliţiei,

în tr-o perfectă coordonare, sosesc în Piaţa Mihai V i­teazul.^ Sub masca gablon- ţului — o iniţiativă mai ve- che. Ţigări de import, ca­fea, gumă (mestecaţi bă­ieţi, că-i pe banii voştri!) Lista poate continua cu ciocolată, săpunuri (anti- şoc, antiacvatic), cacao,: alte produse pe care,' din jen^, le trecem la capitolul etc.-

în Piaţa' Gării $i la pa­

saj-'situaţia; este asemănă­toare. Nici o problemă.1

, Ascultaţi- cum sună auto­rizaţia semnată şi parafată, de primarul ■ şi , secretarul

; Consiliul popular • Baciu.. autorizaţie - eliberată r lui .Rezmuyeş Anton cu numa rul. 017190, seria^D. 589. Şi confirm ă .fiţuicuţă? că: omu­lui i se legalizează „iactivi- tateâ“ de cumpărare şi

. vînzare de sprei (greşeala nu ne aparţine), cafea, să­pun, d u lc iu r i. şi -alte. obiec-

Sigur; în :defavoarea bu­zunarelor noastre. •

c a |T r e a• în f l o r e ş t e nrşN i-

ŢA. O noutate de ultimă oră: preţul pantofilor fă­cuţi Ia „Clujana" şi vîn- duţi Ia „Continental" a a- juns la 1.500 de lei. „K en- tul“ se vinde cu 175, dola­rul cam tot cu atîta. Con­comitent,' s-a- exţins, pe o- rizontală — cum s-ar zice — comerţul ilicit. Nu nu­mai la „Oser" se vînd mărfurile de contrabandă ci şi în ' faţa marilor ma­gazine, pe străzi,'în par­cări. E drept că legea ce­rerii şi ofertei a început să Se manifeste iar preţul la cosmeticale a scăzut. In compensaţie a crescut mult peste aşteptări preţurile altor -produse. Se pare că nu mai este nimic de fă­cu t Poliţia nu are cum să facă faţă la un fenomen de proporţie naţională cum este bişniţa şi are lucruri m ult mai grave de rezol­vat. Pe zi ce trece ne con­vingem că nu mai poate fi stăvilită bişniţa decît prin introducerea mărfurilor căutate în magazinele co­merţului organizat. Dar, pe lîngă produse aduse din străinătate şi vîndute , in România, se mai desfac şi bunuri produse în ţară şi

‘sustrase din. întreprinderi. Şi asta se .numeşte dublă hoţie. Şi-ar mai f i un as­pect: alături jde piaţa .tu ­riştilor" funcţionează o piaţă comodă a . celor ce iau din restaurante ori magazine bunurile,-Ia preţ oficial, pentru a le r’evin- de la preţ dublu sau tri­plu. Cineva le vinde aces­te mărfuri şi, mai m ult ca sigur, hu dezinteresat şi nici ca să evite cozile. Ăs­tora nu le p u tem . spune „ceauşişti" fiindcă nu au făcut politică ci au abuzat şi abuzează, cu succes, de falimentul unei politici. Ei sînt cei cu iniţiativă, prl- cepîndu-se foarte bine să scoată bani frumoşi din speculă. Altfel, nevinovaţi.

• TOT DESPRE CO­MERŢ, de astă dată 'despre comerţul internaţional, ar mai fi multe de spus. Ro­mânii ştiu că trebuie rsă trăiască din munca pro­prie. Preţurile ■ produselor româneşti ce se desfac pe

■ piaţa externă sînt,. in ma-• joritatca lor, mici. Firme­

le : comerciale din străină­tate cumpără produsele ro­mâneşti şi le vînd la pre­ţuri mult mai mari Prac­tic, obţin din comerţ,, be-

• neficii net superioare. Da­că este aşa. atunci ar tre­bui şi românii să se apuce de comerţ, să iasă in străi­nătate să prospecteze piaţa, să vadă mersul preţurilor,-^ să renunţe Ia intermediari ' în vînzarea. mărfii. Decala­ju l >între: preţul cri care -vindem . noi mărfurile şi cel cu care" o revind străi­nii este foarte mare Mai mult ca oricînd . ne­voie să gîndim, să tiagem foloase, 'din inteligenţă. Pentru asta este nevoie de linişte nu de greve ' peste greve. : ■

• DEM OCRAŢIA FARĂ LIMITE. In urmă cu citva- timp, u n director (acceptat prin vot secret şi cu m ajo­ritate consistentă d e vo­turi) îmi spunea că s-a .te­mut mai mult de F-S.N.-ul

: d in unitate decît de com i- tetui de partid de dinainte. Acum s-ar părea că au tre­cut p e postul de ,sperier ' tori* sindicatele libere, ca­re nu m ai au nici uri fe l de oprelişti. Confirm ă, in­firm ă, pun în discuţie to- ■ tul, "numai ; legitimatea proprie ş i 'm etod e le prea- ’ puţin oneste d e ’ ajungere la pul ere n ii‘ sînt discuta-" te. Nu vreau şă generalizez şi sâ spun că nu-şi au ros* tul şi locul sindicatele l i ­bere.. A m întîlnit sindica­te foarte serioase şi active care' ştiu şi apără curii tre­buie interesele = profesiona­le a le ' oamenilor. Dar T am întîlnit şi cazuri; (din pă-

' cate extrem d e dese) in care sindicatele libere „vo­tau" ocuparea unor posturi

. pentru care se dăduse con- , curs ori- dădeau indicaţii - conducerii - administrative. Judecaţi şi-d-voastră. ;

Maria SANGEORZAN

r

V-?

A S

i'sfi

i * l :

, *

Radu VIDA.

i i : ’ -

* ♦ + * ^ ^ * #>■ * ■«» , -s. . r . ‘ „5, V.

Fotografiile: N icolae PETCU

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE: PAG IN A 4

-miceLPUBLICITATE

• Cu ocazia Împlinirii a CO dc ani, il dorim scumpei noas- . tre mame, soacre ţi bunici VICTORIA JUCAN multă sănă­tate şi un călduros „L a mulţi an l!“ . Cel. trei copil cu fam ilii­le. (9007)

0 Cu ocazia împlinirii a SO de ani 11 d orim scumpului nos­tru VASILE MARINA multă sănătate şl un călduros „Lâ

■ mulţi an ii". Mica, Mlrela, Dan, Dorin şl Râul. (8042) ,

0 Cu ocazia Împlinirii a 50 de ani 11 dorim scumpului nos­tru tată, socru şl bunic IONEL MĂRGINEAN multă sănătate şi un călduros „L a m ulţi-anii*. Lavorica, Dan, Dănuţ, Mariana ţi Andreea. .(9109)

• Vlnd bilet C.M. 90 (cam­pionat mondial), perioada 8—1#

! - Iunie. Moldovan Simion, tete* ‘ fon 5-41-93 — 5-07-7» -r 8-02-65,- Int. P — 34 (9068)

• Vînd convertor nou 1,4 dB, magnetofon ' „Teac 2340 R“, deek „Akal GX F 35». Zilnic, după' ora 18, telefon 1-30-34,;

• (115) ' ■ • ...............-0 Cumpăr, urgent, casă fa-

- mllială, 3—4 camere iftari, bu- . cătărie mare, două băl, garaj, . singur In curte, 1 sau 2 nivele.

Prefer zonele Gruia, Donath,* Andrei Mureşanu. Telefon ", 1-45-97 Cluj, orele 17—22.1 (8655/A) s :- O Vlnd, urgent, la preţ con-- venabll pentru pretenţioşi: ;■ „Mercedes 200“ , „Audi 100“ . . VW-bus, VW „Transporter",

VW „Derby“. .Telefon 5-53-24, orele 12—20. (8726/A)

0 Vînd microfon MK 274 şl■ „Efect Flenger" sigilate. Tele-- fon 4-36-54. (8948) .- 0 Vlnd televizor color. Te-- Ufon 5-92-37. <8972). 0 vînd apartament 3 came­

re confort. Telefon - 6-77r03.‘ (8971)*■ • vînd" frigider şi congelator.: Telefon 2-16-48. (9041)

' 0 Vlnd maşină de tricotat ;,Veritas“ 360. Informaţii: tele­fon 7-59-01. (9042) .

• vînd „Ford Fiesta", stare bună. Telefon‘ 6-14-83. (9045)

• Cumpăr „Dacia 1300"B.R.K.;' stare nouă 10.000 km,

' preţ convenabil. Telefon 3-65-67, orele 20—22. (9049)

; 0 „Dacia 1100“ de vinzare. Telefon 2-36-56, după ora 16. •(9030)

• Vlnd „Dacia 1300“ rulată. Informaţii: telefon 3-69-29, zil­nic orele 17—20. (9050)

• Vlnd sufragerie nouă. Te­lefon 3-54-16. (9051). + Vlnd: televizor color „Cro­matic" şl „Philips"; magneto-’ fon „Rostov" cu boxe 2x145 W şi videorecorder „Samsung". Telefon 4-14-97. (9104). 0 Vind.: videorecorder „Nec“ şi instalaţie satelit, zilnic, după ora 16, telefon 8-96-60. (9104)- • Vînd un loc pentru C.M. 1990, perioada 8—19 iunie. Te­lefon 5-20-71. (9116) .

• Schimb apartament 2 ca­mere confort Mănăştur cu si­milar ultracentral; Telefon7-51-35. (8143)

• Schimb apartament 3 ca­mere, confort I T ligu Mureş, cu similar Cluj. Informaţii: 5-97-62. (9091)

• Schimb locuinţă I.C.R.A.L. două camere, confort I, cu a- 'acmănător ln cartierul Grigo- rescu sau Zorilor. Str. Glrbău nr. 7, b loc GB l, scara A, etaj III, ap. 11. (9103) ;

INI II UMERI• Student âtrăin, caut ln chi­

rie apartament sau garsonieră mai preferabil In zona centra­lă. Telefon 2-87-14, Intre orele17—20. (9111)

• In ziua de 15 aprilie 1990 am pierdut, ln ' zona centru, portofelul cu buletin şl bani. Găsitorului recompensă. Tele­fon 3-92-47. (9088), • Pierdut portact negru cu acte personale In data de 8 a - prille. Pop ştefan, str. Tracto­riştilor nr. 23. Găsitorului re» compensa. (8977)

• tn sala Bibliotecii Centra­le Universitare s-a deschis ex­poziţia de pict'iră a pictorului Aurel Ţară, din Timişoara, deschisă de la .17—27 aprilie 1990. (8703)

• Profesoară, predau engle-' za şi franceza, orice nivel. Te­lefon 8-31-23, după ora 18. (8788). 0 Profesoară, meditez limba română, clasele VI—XII. Tele­fon 8-14-48. (9059). • Cuplu de intelectuali, po-; sesori de casă şi grădină ln ’

. zona centrală a Clujului, cău­tăm partener din Occident (cu­noscător al Umbli franceze) deţinător de capital pentru a- facerl. - Oferte la Oficiul poş-, tal nr. 9 Cluj, căsuţa poştală 540. (9055) : ;

• Pios omagiu regreta­tului IOAN DRAGHICI. Sincere condoleanţe fami­liei Îndoliate. Familiile Nagy şl Roman.

O Un ultim; şl pios oma­giu, celui care a fost buni­cul meu GAVRIL MICHEŞ, la trecerea ln eternitate. Nepoata Mariana Micheş.

’ l 'C u Inimile zdrobite de durere aducem, la cunoştin­ţă tuturor celor care l-au cunoscut, încetarea din via­ţă a bunului şl . dragului nostru soţ şl tată lng.GELU PAPIU. Va rămine veşnic viu in inimile noastre. In- mormlntarfea are loc azi, la ora 13, de Ia capela cimiti­rului Cordoş. Familia In- doiiată. (9131) -

• Sintem alături ,' de fa - , milia colegei noastre Ma­riana Lupaş la decesul m a­mei soacre. Colectivul Far­maciei^nr^3:_ (9 0 6 1 )j_ _ _ _ _

• Asociaţia de locatari din stf, Decebal 12—14 transmite sincere condo­leanţe In accste clipe gre­le, familiei Drăghlcl. (9060)

_ Un ultim om agiu fos­tului colaborator IOAN

VAX EA. Familiei greu În­cercate sinccre condoleanţe. Colectivul' I.A.S. Cluj. (9071/A)0 Un ultim omagiu fostu­

lui nostru coleg ing. GELU PAPIU şi sincere condo­leanţe familiei greu încer­cate. Colegii de la I.A.S. Cluj. (9071)

• Se Împlinesc şase săp- tămini de la moartea iu b i­

tei soţii, m am e, bunici CAROLINA RUS. Comemo­rarea duminică, 22 aprilie, ln Oprişani, la Biserica Mi­că. Lacrimile v o r veghea somnul veşnic. Familia. (9199)0 Cu Inima zdrobită de

durere mă despart de scumpa m ea mamă dr. ANA ELVIRA NEMEŞ-BRATIŞ,

m edic, decedată in ziua de 17 aprilie 1990. Inmormtn- tarea va avea loc miercuri, 25 aprilie a.c., ora 14, ln c i­mitirul Central Cluj, din capela mare. Fiica dr. Ro- xana Nemeş-Bratiş. (8971)

• Cu adincă durere ln su­flet anunţăm Incctarea fu l­gerătoare din viaţă a dra­gei noastre m ame. soacre,

bunici şl străbunici FLOAREA BRAD, In virstă de 78 ani. Inmormlntarea va avea loc ln comuna Că- Iăţele duminică, 22 aprilie 1990, ora 14. Familia lndu- rerată. (9194)______ _________

• Cu inimile Îndurerate anunţăm stingerea din via­ţă a scumpului nostru tată,

socru, unchi, cuscru VASILE POP, ln virstă de 69 ani. tnmormintarea va avea loc luni, 23 aprilie, ora 15, bl cimitirul Mănăştur din capela I. Familia Îndo­liată. (9081)

0 ■ Pios omagiu la şase săptămini de la decesul ne­

uitatului prieten IOAN GtRBICEAN din Apahida. Fam. Telecaii Ioan şl A ni- ca. (9141)

• Condoleanţe familiei col. Ioan Ilurgoi ln marea durere pricinuită de m oar­tea mamei dragi. Familia Ioan Gavrca. (9079) _____

0 Sintem alături de co le­ga noastră V iorica Burz In marea durere pricinuită de Încetarea prematură din viaţă a cumnatei el. Colec­tivul Farmaciei nr. 1. (9080)

0 Azi, 21 aprilie 1990, se Împlinesc 9 ani de la m oar­tea celui care a fost soţ tată, socru şi bunic preot IOAN BAN. Parastasul va avea. lo c in 22 aprilie 1990, ora 13, la m orm lnt. Aminti­rea lui va rămine veşnic In su fletele . noa stre .. Dumne zeu să-l ierte. Familia. (886$)

• Astăzi, 21 aprilie, se Împlinesc 6 luni de lacrimi şl durere de clnd ne-a pă­răsit in plină • tinereţe scum pul nostru soţ şi tată PAVEL POP (UTA). Soţia Vlctoriţa şi fiica Luminiţa. (8621)

• Sintem alături de cole­gul nostru Ioan Secară In marea durere prin care trece la dispariţia fitilul drag. C olectivu l secţiei T 11— F.M.B. (8933)

• Sintem alături de co ­mandantul nostru col. dr. Gheorghe Blcher tn aceste clipe - grele - pricinuite de moartea tatălui său drag. Cele m al .sincere şi pioase condoleanţe Întregii familii Îndoliate. Colectivul Spita­lului Militar C luj.'(8934) j

, 0 ■ Personalul m edico- sanitar al Secţiei ' Neuro- psihlatrie din Spitalul Mi­litar Cluj ' este alături de col. dr. Gheorghe Blcher la marea durere pricinuită de moartea .* tatălui.. Sincere condoleanţe, familiei îndu­rerate. (8934/A)

• Duioasă amintire la trei ani de la dispariţia mar

mei noastre dragi MARINELA LUCIA POP. Lla şi Adi. (8965) -

• Sintem alături de cole­ga noastră Cleopatra Vul- turar tn m area durere pri­cinuită de pierderea tată­lui drag. B iblioteca şi Filia­la Cluj ale Academ iei R o­mâne. (9012) '' , - - -;

• Nici lacrimile, nici tim­pul şi nim ic din frumuse­ţile lum ii nu vor putea stinge din sufletul nostru ziua d e .22 aprilie 1989 clnd m oartea : nem iloasă ne-a despărţit de scum pa noas­tră mamă, soacră şt bunică REGHINA MATEUŢ, ta un an de la trecerea In eterni­tate. Muntean Gelu cu fa­milia. (9022)

0 Au trecut şase săptă­m ini de durere sufletească de clnd dragul nostru soţ,

tată şi bunic GAVRIL ALMAŞAN " a plecat - pe drumul fără Întoarcere.’B l- necuvintată să -l fie m em o­ria. Dumnezeu să-l ierte. Fam ilia. (8979)

0 Pios om agiu, neştearsă am intire m em oriei omului deosebit- care a fost dr. FELICIAN VAIDA, Ia 18 ani. de Ia trecerea ln nefiinţă. Familia. (9113)

. 0 Se Împlinesc 6 săptă­mini de clnd dragul nostru soţ şl tată PETRU GACIU a plecat dintre n o i , . lăsîn- du-ne In suflete o nesfirşl- tă tristeţe.. Comemorarea duminică, 22 aprilie; Ia B i­serica St. Dumitru din car­tierul Gheorghlcni. Soţia Emilia şl fiica Adina. (8986)

• Se împlinesc 6 săptă­m ini de clnd iubita mea soţie ANA FIŢ m -a părăsit pentru totdeauna, lăsln- du-m l casa pustie şl Inima zdrobită de durere, pe care nu le voi uita niciodată. Comemorarea va avea loc duminică, 22 aprilie,.;la b i­serica din cartierul Gh.eor- ţhieni. Soţul Radu. (9005)

0 Pioasă- amintire neui­tatului şl dragului - nostru r soţ, tată, socru, bunic şl Străbunic DUMITRU COŢA (RAITA), din Mlceştl, de la a cărui dispariţie se Împli­nesc şase luni. Familia. (9057)

. 9 Aducem un omagiu fostului; nostru : coleg ; de m uncă GAVRIL DANCIU. Sincere condoleanţe ■ fam ili­ei Îndoliate. Colegii de la C.T.C. „Arm ătura" Cluj- Napoca. (9108)

• p ios omagiu la 6 ani de la decesui celu i’ care a

fost av. pensionar FILARET RUSU. F ie-i ţărl- na uşoară. Soţia. (9107) ; 1

I Lacrim i şl durere pen­tru elevul şl colegul nostru BADU SACAUA, din clasa a IV-a. învăţătorul şi cole­g ii din clasele a I l-a şl aIV -a d e . la Şcoala generală Aşchlleul MareJ (9105)

> Un pios omagiu celei care a fost sora, cumnata şl mătuşa noastră FLORICA COLDEA. : Sincere condo­leanţe ’ familiei Îndoliate. Sora Maria, cumnatul Iosif şi nepoţii Ghiţă şl Marian cu fam iliile. (9102)

) Sintem alături de cole­gul nostrii Marian Popescu In accste clipe grele prici­nuite de m oartea m am ei sa­le dragi. Colegii de la Bi­roul aprovizionare; (9097)

• Sîntem cu tot sufletul alături de Diţa Ordeanu şl fam ilia sa ln aceste clipe grele cind iubitul e i tată a trecut tn nefiinţă. Cuscrii EUsie şl Iulian». (9114)

• Astăzi, 21 aprilie 1990, se îm plineşte- un an de cînd moartea nemiloasă l-a smuls dintre noi pe iubitul nostru

soţ, tată şi bunic VASILE SICOE; lăsînd un gol im ens în sufletele noastre. . .Dumnezeu să-l ierte şi "să se odihnească în pace. Familia în veci nem în- gîiată. (8908)

CONGRESUL SOCIETĂŢII ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA

Consiliul, Provizoriu al Societăţii Ziariştilor, din R o ­mânia anunţă că, in perioada 3—5 mai 1990, va avea l o c

,1a Braşov primul Congres al Societăţii , ş i de con stitu ire a Uniunii Ziariştilor Profesionişti.

Lucrările' se "vor ’ desfăşura ‘ !n „Sala Favorit" diri P o ia ­na Braşov şi vor începe la ora 9,00. Ordinea de z i a Congresului este Următoarea: raportul de activitate în- perioada 20 ianuarie — 3 mai; alegerea comisiei de v a ­lidare; alegerea organelor de conducere ale. S.Z.R. ş i U.Z.P.; alegerea Comisiei de cenzori; bugetul şi a c t iv i­tatea economică şi de investiţii ale Societăţii,' P ro ie ctu l Programului de viitor al S.Z.R. şi al Uniunii Z ia r iş tilo r Profesionişti; statutul S.Z.R. şi U.Z.P.; Alegerea ş e f i lo r comisiilor de lucru, a membrilor Comisiei de atestare, precum şi a Juriului de onoare.• S-au stabilit criteriile de participare la lucrări: d e le ­gaţii pentru Congres sînt desemnaţi prin. sistemul, p r o ­porţiei de 1 la 10 membri ai sindicatelor din care p r o ­vin; unul la 20 din totalul mem brilor Societăţii sînt d e ­semnaţi de sindicatele pe care le reprezintă, pentru a face parte diri Consiliul S.Z.R.

Cheltuielile de transport; cazare şi :masă vor fi su p or ­tate de radâcţii. / . ; ; ;

Participanţii şi delegaţii vor avea asupra lor îm puter­niciri, prin care să fie nominalizat cel ce -va fi re p re ­zentant în Consiliul de Conducere. . \

Consiliul Provizoriu al S.Z.R. roagă să fio con firm ată participarea şi să fie anunţaţi numele delegaţilor la C o n ­gres, pînă la data de 26 aprilie 1990. -

HOTARIRE \

:n ba îa une» hotărfri a secretariatului P rezid iu lu i K.S.FT Iugoslavia, începînd cu data de 20 aprilie, o r a 24,00, turiştii români ca şi cei din alte ţări est-europene. Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, U.R.S.S., Mongolia, s în t obligaţi şă schimbe la intrarea în 'Iugoslavia 200 d o la r i (S.U.A.)’ în 'dinari. Sînt scutiţi d e , asemerţea sch im buri" valutare copiii sub 14 ani, persoane care deţin permis d e mic trafic cu această ţară, cetăţenii aflaţi în interes d e ?PrTvi ? 'u’ diplomaţi, turiştii din grupurile organizate d eO.J.T. cu ^servicii plătite, precum şi cei - care ’ trec î n tranzit, avînd o asemenea viză.

A G E N D ĂSPECTACOLE

Teatrul Naţional — ÎN­TR-UN PARC, PE O BAN­CA, ora 19; duminică, ora

19: RO ATA ÎN P A T R U COLŢURI.

- Teatrul dc păpuşi, p r e ­zintă duminică, ora 1 0 : POVEŞTI CU ANIMAT '(secţia română); ora 12: E - ; LEFANTUL ' CURIOS (se c ­ţia maghiară). , -

DIRECŢIA JUDEŢEANA DE DRUMURI ŞI PODURI CLUJ

str. Traian Vuia nr. 216 ■oferă unităţilor economice de stat, în vederea transferării, m ijloace fixe specificc lucrărilor de drumuri, în baza Decretului-Lege nr. 50 din 1990 şi a Decretului nr. 49 din 1982. De asemenea, vinde diri stoc: piese de schimb pentru mărcile excavator E 0,4, E 0',5 mc, rulou com pac- tor R 12, SR 101, 113 şi alte piese şi materiale. Listele nominale se pot consulta la sediul unităţii. Relaţii se pot obţine zilnic la telefoanele 4-18-16 şi '4-12-87, la Biroul mecanizare. (515)'

ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI CONCENTRATE CLUJ

încadrează, de urgenţă: • ş e f birou financiar-contabili- tate • contabil principal • revizor contabil (bărbat) • doi primitori-distribuitorl (bărbaţi) • un paznic (bărbat) • doi laboranţi 6.T.C. (bărbaţi), absolvenţi ai Liceului agricol de spcrialitatc zootehnie sad veterinară • 6 mun­citori necalificaţi. (513) '

ÎNTREPRINDEREA DE PRRODUSE REFRACTARE ' „0 M AI" TURDA *

angajează următorul personal, prin ebneurs sau O ficiul forţei de muncă: • 12 electricieni, bărbaţi, ctg. 3—5 • 3 instalatori, bărbaţi, ctg. 3—6 « 1 0 lăcătuşi, bărbaţi, ctg. 3—5 • 15 operatori produse rcfractarc, abrazive sau operatori cliimişti. bărbaţi • 3 economişti, cu minim 3

. ani vechime în funcţie. Personalul va. beneficia de spor de salariu între 12 şi 22 la sută, o ,masă gratuită şi con­cediu de odihnă de minimum 31 zile lucrătoare. Infor­maţii suplimentare la telefon 1-62-51—2—3, Interior 125.

(502)

ADM INISTRAŢIA BAZELOR SPORTIVE DIN CLU J

aduce la cunoştinţa publicului că începînd cu data d e23 aprilie 1990 organizează VIDEO-CLUB în incinta H o ­telului „Stadion" din str. Răkoczi'rir. 3,, în zilele d e miercuri, vineri, sîmbătă, întrq orele 18—22, cu program care va fi afişat in holul hotelului. Conducerea. (523)

ÎNTREPRINDEREA CHIMICA TURDAangajează urgent prin transfer 3 economişti Condiţii d e angajare sînt cele prevăzute de legea nr. 57/1974. (485)

UZINA M ECANICA CLUJ-NAPOCA Calea Baciului nr. 2

organizează, îh data de; 26 aprilie 1990, concurs pentru ocuparea postului vacant de • economist principal (e co ­nomist) la biroul aprovizionare. Relaţii suplimentare la sediul unităţii sau la telefonul 8-02-65. (493)

LICEUL DE AR TA CLUJ-NAPOCA str. Săvineşti nr. 2, telefon 1-78-07

anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor p ostu ri:• secretar şe! • dactilografă • pedagogă • bibliotecar— cu studii muzicale medii sau superioare. Se vor a - plica prevederile Legii nr. 12 din 1971 şi Legii nr. 57 d in ,1974. Concursul va avea loc în ziua de 5 mai 1990, ora 9 . înscrierile se vor face pînă la data de 4 mai, orele 13 . Informaţii suplimentare la secretariatul liceului, z i ln ic între orele 9— 14. (495)

ÎNTREPRINDEREA .A R M A T U R A " CLUJ-NAPOCA str. Gării nr. 19

încadrează, urgent: • 2 fochişti autorizaţi pentru caza n e de medie presiune • 2 instalatori • 2 tîmplari • a n vulcanizator • un sudor. Condiţii de încadrare conforim Legii nr. 12 din 1971. Informaţii suplimentare la te le fo ­nul 3-27-37, interior 148. (483)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CERAMICA FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA

str. Beluşuiul nr. I

încadrează, de urgenţă, prin concurs: • cconom ist pentru biroul financiar • contabil pentru biroul finan­ciar. Condiţii de încadrare: cel puţin 3 ani vechime ln domeniul financiar. Informaţii suplimentare-se prim eso la Biroul P.I.R., telefon 4-70-38, interior 130. (491)

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie Câlian (redactor sef), Dan Rebreanu (redactor ţef'ad ju nct), Traian Bara (iecretar general de redac|ie), Volei Chioreanu,'

Emil Luca, Ion Rus.

Redacţlat CtuJ, str. Napoca nr. l t . Telefon 1-64-16; telefoane Interioarei secretariat — 225} secţia culturală <7- 227 şt 229; problem e sociale şl ecom lce — 227. 228, i ţ i t administraţia — 234; tipografie — 153,225. M ica publicitate «o primeşte zilnic, tntre orele 10—16, numai la adm inistraţie,}strada N apoca nr. l t , parter.