32
Periodic bilingv lunar al Comunității Rușilor Lipoveni din România. Fondat în 1990. Nr 8-9 (309-310)/2018. ISSN/1221-6550 Periodic bilingv lunar al Comunității Rușilor Lipoveni din România. Fondat în 1990. Nr 8-9 (309-310)/2018. ISSN/1221-6550 www.zorile.ro www.zorile.ro Din sumar / Din sumar / Содержание Содержание XI- XI- ый литературный ый литературный конкурс чтецов русской конкурс чтецов русской поэзии в Румынии - стр. 2-5 поэзии в Румынии - стр. 2-5 Festivalul de Cântări Festivalul de Cântări Religioase și Stihuri Religioase și Stihuri Duhovnicești – pag. 8 Duhovnicești – pag. 8 Împreună celebrăm și Împreună celebrăm și memorăm istoria, cultura, memorăm istoria, cultura, strămoșii – pag. 23 strămoșii – pag. 23 Finala campionatului de Finala campionatului de șah și tenis de masă – pag. 29 șah și tenis de masă – pag. 29 Двуязычный Двуязычный ежемесячник ежемесячник Общины Общины русских русских- липован липован Румынии Румынии , , основанный основанный в 1990 1990 г . № . № 8-9 (309-310)/2018 8-9 (309-310)/2018 DRAGI ELEVI, SĂ AVEțI UN AN ȘCOLAR CU REZULTATE CÂT MAI BUNE! SUCCES, BUCURII, SATISFACŢII, ÎMPLINIRI ŞI SPOR LA ÎNVĂțĂTURĂ! In memoriam In memoriam Miron Miron IGNAT IGNAT - pag. 13 - pag. 13 Deputat din partea CRLR Deputat din partea CRLR Andrian AMPLEEV - pag. 12 Andrian AMPLEEV - pag. 12 DRAGI ELEVI, SĂ AVEțI UN AN ȘCOLAR CU REZULTATE CÂT MAI BUNE! SUCCES, BUCURII, SATISFACŢII, ÎMPLINIRI ŞI SPOR LA ÎNVĂțĂTURĂ!

Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

  • Upload
    ngodien

  • View
    225

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

Periodic bilingv lunar al Comunității Rușilor Lipoveni din România. Fondat în 1990. Nr 8-9 (309-310)/2018. ISSN/1221-6550Periodic bilingv lunar al Comunității Rușilor Lipoveni din România. Fondat în 1990. Nr 8-9 (309-310)/2018. ISSN/1221-6550

www.zorile.rowww.zorile.ro

Din sumar /Din sumar /СодержаниеСодержание

XI-XI-ый литературныйый литературныйконкурс чтецов русскойконкурс чтецов русскойпоэзии в Румынии - стр. 2-5поэзии в Румынии - стр. 2-5

Festivalul de CântăriFestivalul de CântăriReligioase și StihuriReligioase și StihuriDuhovnicești – pag. 8Duhovnicești – pag. 8

Împreună celebrăm șiÎmpreună celebrăm șimemorăm istoria, cultura,memorăm istoria, cultura,strămoșii – pag. 23strămoșii – pag. 23

Finala campionatului deFinala campionatului deșah și tenis de masă – pag. 29șah și tenis de masă – pag. 29

ДвуязычныйДвуязычный ежемесячникежемесячник ОбщиныОбщины русскихрусских--липованлипован РумынииРумынии, , основанныйоснованный вв 1990 1990 гг. № . № 8-9 (309-310)/20188-9 (309-310)/2018

DRAGI ELEVI,SĂ AVEțI UN AN ȘCOLAR CUREZULTATE CÂT MAI BUNE!

SUCCES, BUCURII,SATISFACŢII, ÎMPLINIRI ŞI

SPOR LA ÎNVĂțĂTURĂ!

In memoriamIn memoriamMiron Miron IGNATIGNAT - pag. 13- pag. 13

Deputat din partea CRLRDeputat din partea CRLRAndrian AMPLEEV - pag. 12Andrian AMPLEEV - pag. 12

DRAGI ELEVI,SĂ AVEțI UN AN ȘCOLAR CUREZULTATE CÂT MAI BUNE!

SUCCES, BUCURII,SATISFACŢII, ÎMPLINIRI ŞI

SPOR LA ÎNVĂțĂTURĂ!

Page 2: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

ХIНациональныйфестиваль

русской поэзии,организованный Общинойрусских-липован Румынии иМинистерствомнационального воспитанияРумынии, состоялся с 28июля по 1 августа 2018 годав городе Клуж-Напока вуезде Клуж при поддержкефонда «Русский мир»,Государственногоунитарного предприятиягорода Москвы«Московский центрмеждународногосотрудничества» иДепартаментамежэтнических отношенийПравительства Румынии.

Литературный конкурс-фестиваль вошёл вНациональный календарьшкольных мероприятийМинистерства образованияРумынии ещё в 2015 году.После областного тура, вкотором приняли участиеконкурсанты со всех концовРумынии, в Клуж-Напоке нанациональном туревыступили свыше 110учеников русских-липован -победителей региональногоэтапа из уездов Тульча,Констанца, Брэила, Сучава,Яссы и из Бухареста.Согласно регламентуФестиваль проходит целыйучебный год. В январе с.г.завершился школьный этапФестиваля русской поэзии2018, организованныйОбщиной русских-липованРумынии и Министерствомнационального воспитаниячерез Уездные школьныеинспектуры. В следующийэтап прошли свыше 250учеников. В апрелесостоялся уездный тур,затем в период с 28 июля по

1 августа в городе Клуж-Напока был организованнациональный конкурс.Напоминаем, что ученикиизучают русский язык какродной в школах спреподаванием нарумынском языке и имеютвозможность изучатьрусский язык по программе- три-четыре урока внеделю.

На национальномшкольном конкурсе в этомгоду участники отметили100-летие со дня рожденияАлександра Солженицына;80 лет со дня рожденияпевца, поэта, актёра,барда ВладимираВысоцкого; 215 лет со днярождения Фёдора И.Тютчева и 105 лет со днярождения детского поэтаСергея Михалкова.

Литературный школьныйконкурс направлен наразвитие творческогопотенциала детей русских-липован Румынии, наобъединение учеников,говорящих на русском языкеили начинающих изучениерусского языка, и напривлечение интереса крусской поэзии. В рамкахтворческого соревнованияучастникипродемонстрировали знаниерусского языка и своиораторские способности.Литературный конкурспроходил в трёхноминациях: «Русскаяпоэзия» - конкурс чтецов излирики А. Солженицына-поэта, ВладимираВысоцкого, Ф.И. Тютчева,С. Михалкова;Иллюстрации-рисунки кпроизведениям писателей-юбиляров; Постановкалитературно-музыкального

монтажа.Конкурсанты читали

произведения русскихпоэтов, а некоторые вместесо своими преподавателямирусского родного языкаинсценировалипроизведения указанныхписателей.

В состав Центральнойэкзаменационнойкомиссии, назначеннойМинистерствомнационального воспитанияРумынии, в этом году вошлипрофессор Ясскогоуниверситета, д-рфилологических наукЛеонте Иванов –председатель комиссии;старший преподавательКлужского университета,д-р филологических наукЮдит Барталиш; ЛивияНекулай – инспектор отМинистерства образованияРумынии; уездныйшкольный инспекторЛуминица Кичинаш,представляющая Уезднуюшкольную инспектуру

Клуж; профессорБухарестского университета,д-р филологических наукАксиния Красовски –председатель Ассоциациипреподавателей русскогоязыка в Румынии; СветланаМолдован - руководительпроекта «Фестиваль русскойпоэзии», главный редакторежемесячника «Зори» иответственное лицо повопросам образования вОРЛР.

Община русских-липован Румынииподготовила небольшуювыставку рисунковучащихся и фотографий изжизни русских-липован.

ОТКРЫТИЕОТКРЫТИЕФЕСТИВАЛЯ-ФЕСТИВАЛЯ-

КОНКУРСАКОНКУРСА

Открытие состоялосьв День

национального гимнаРумынии, поэтомупрозвучали и гимн страны, игимн Общины русских-липован на стихи Ерофея

Иванова (10 октября 1939 -1 ноября 2007) - поэтарусских-липован.

На открытии былизачитаны тексты-поздравления отисполнительного директорафонда «Русский мир» В.В.Кочина, который отметил,что «Фестиваль давно ужестал прекрасной визитнойкарточкой вашей Общины, имы рады, что можемоказать поддержку такомуинтересному, масштабномуи яркому событию, котороесвязывает мостомкультуры и дружбыРумынию и Россию»(полный текст на стр. 4).Затем председатель ОРЛРозвучил послание отЧрезвычайного иПолномочного ПослаРоссии в Румынии В.Кузьмина (полный текст настр. 4).

С поздравлениями вадрес учеников выступили:Силвиу Феодор –председатель

2 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Punctul de vedere al redac\iei nu coincide defiecare dat[ cu cel al autorilor materialelor publicate.

Мнение редакции может не совпадатьс мнением авторов статей.

Redac\ia:Svetlana Moldovan

(redactor-=ef)Alexandra Dumitric[

(redactor)Valentin Filat (DTP)

Adresa redac\iei:Bucure=ti, sector 1, str. Dr Ra\iu, nr 10,

cod 010916Tel: (‡4) 021 315 31 04Fax: (‡4) 021 315 31 04

Tel. mobil: (‡4) 0735 012 903E-mail: [email protected]

www.zorile.rowww.facebook.com/redactia.zorile

Редакция:Светлана Молдован(главный редактор)

Александра Думитрикэ(редактор)

Валентин Филат (дизайн, вёрстка)

Адрес редакции:Bucure=ti, sector 1, str. Dr Ra\iu, nr 10,

cod 010916Тел: (‡4) 021 315 31 04

Факс: (‡4) 021 315 31 04Тел. моб.: (‡4) 0735 012 903

E-mail: [email protected]

www.facebook.com/redactia.zorile

Conform Legii Presei, responsabilitatea juridic[pentru con\inutul articolului apar\ine autorului.

Ответственность за достоверностьинформации несут авторы.

Republicarea materialelor - numai cu acordulredac\iei.

Перепечатка - только посогласованию с редакцией.

Manuscrisele, scrisorile =i fotografiile nu seînapoiaz[.

Рукописи, письма, фотографиине возвращаются.

XI-XI-ЫЙ ЛИТЕРАТУРНЫЙЫЙ ЛИТЕРАТУРНЫЙ КОНКУРС ЧТЕЦОВКОНКУРС ЧТЕЦОВРУССКОЙ ПОЭЗИИ В РУМЫНИИРУССКОЙ ПОЭЗИИ В РУМЫНИИ

F

Page 3: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 3ОРЛР, уездный школьныйинспектор ЛуминицаКичинаш, представляющаяУездную школьную инспектуруКлуж. В своём выступлениипредседатель Общины особоотметил все крупныемероприятия ОРЛР, говорил ородном языке и о ролиучителя/преподавателя впривлечении учеников.Фестиваль 2018 года былторжественно открытпрофессором Ясскогоуниверситета, д-ромфилологических наук ЛеонтеИвановым – председателемЦентральной экзаменационнойкомиссии.

Все вспомнили ипредыдущие фестивали:первые четыре проходили вгороде Брэила, там же ипервый этап пятого фестиваля,а второй этап в Яссах в 2012 г.С 2012 года фестивалипроходят при поддержке фонда«Русский мир» в разныхгородах Румынии: 2013 г. -город Нэводарь, 2014 г. – ГураХуморулуй, 2015 г. –Констанца/Мамая, 2016 г. – вТульче, в 2017 г. - в Яссах. Наоткрытии в Клуж-Напоке былпредставлен и короткий фильмсо снимками и фотографиямивсех фестивалей русскойпоэзии в Румынии из архиваредакции «Зори».

ШКОЛЬНЫЙ КОНКУРСШКОЛЬНЫЙ КОНКУРС

Гимназисты и учащиесялицеев декламировали

стихи четырёх указанныхрусских поэтов - А.Солженицына-поэта,Владимира Высоцкого, Ф.И.Тютчева, С. Михалкова.Любовь к русской поэзии, кродному языку объединиладетей разных возрастов. Втечение трёх дней они нетолько читали стихи, но изавязывали настоящую дружбу,говорили о предыдущихконкурсах и о своих планах набудущее.

Ученики XI-го классаТульчинского лицея имениГригоре Мойсила ИринаКаракуда и Андрей Макаровпрекрасно справились с рольюведущих Фестиваля.

В номинации «Постановкалитературно-музыкальногомонтажа» (по произведениямвышеуказанных русскихписателей) ученикипродемострировали актёрскоемастерство.

С интересными

литературно-музыкальнымикомпозициями перед зрителямивыступили шесть команд: былипредставлены двалитературных монтажа ожизни и творчестве В.Высоцкого: «Прерванныйполёт» (ученики из Ясс,учитель: Зинаида Громик) и„Поэт в России, больше чемпоэт” (ученики из Брэтештьуезда Яссы, подготовленныеучителем Галиной Исаевой),постановка в двух действиях спрологом ,,Зайка-зазнайка”Сергея Михалкова (ученики изТульчи, учитель: ТамараАлистарх), постановка«Шутки Михалкова»(ученики из города Брэила,учитель: Мария Миля),музыкально-инструментальноеисполнение стихотворенийТютчева (ученики из Тульчи,учитель: Надя Касиан),литературный монтаж,,Cпасибо деду за победу” постихам В. Высоцкого (ученикииз Сарикёя, учитель: НатальяПавлов).

НАГРАЖДЕНИЕНАГРАЖДЕНИЕЛАУРЕАТОВЛАУРЕАТОВ

Впоследний деньфестиваля сразу после

концерта и подведения итоговшкольного конкурсапредседателем жюрипрофессором ЛеонтеИвановым в Клужскомуниверситете последовалацеремония награжденияучастников Фестивалярусской поэзии.

Всем лауреатам, поклассам, а также всемучастникам Фестиваля русскойпоэзии, в том числе учителям,были вручены дипломы отОбщины, от МинистерстваОбразования Румынии и отКлужской уездной школьнойинспектуре, призы и подарки,приготовленныеорганизаторами.

На поэтическом конкурсечлены жюри оценили умениеучеников донести дослушателей смысловоесодержание прочитанногостихотворения, отметилиправильное произношениеслов, личностную позициюисполнителя и творческийпотенциал ученика-исполнителя, а такжеартистичность исполнения исценическую культуру.

Продолжение Продолжение на стр. 4на стр. 4 F

Ученики из Ясс, учитель: Зинаида ГромикУченики из Ясс, учитель: Зинаида Громик

Ученики из Тульчи, учитель: Тамара АлистархУченики из Тульчи, учитель: Тамара Алистарх

Ученики из с. Сарикёй уезда Тульча, учитель: Наталья ПавловУченики из с. Сарикёй уезда Тульча, учитель: Наталья Павлов

Члены КомиссииЧлены Комиссии

Page 4: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

4 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Сердечно приветствуюорганизаторов, участников игостей Фестиваля русской

поэзии - настоящего и большогопраздника искусства и души всовместном культурном календареРоссии и Румынии.

Отрадно, что с каждым годом этотзамечательный конкурс приобретает всёбольший размах и собирает десятки

новых юных дарований со всех концовРумынии, предоставляя импревосходную возможностьпродемонстрировать знания русскогоязыка, показать во всей красе своиартистические таланты.

Искренне признателен всеморганизаторам, в том числеМинистерству образования Румынии, подчьей эгидой проходит Фестиваль заогромную подготовительную работу.

Высоко ценим усилия Общинырусских-липован Румынии, ихблагородное стремление сохранитьмноговековые традиции русского народаи передать подрастающему поколениюбережное отношение к истории и,особенно, к духовности своих предков.

Особая благодарность фонду«Русский мир», Государственномуунитарному предприятию города Москвы«Московский центр международногосотрудничества» за оказанную грантовуюподдержку этого Фестиваля.

Желаю участникам и организаторампраздника поэзии успешной работы,новых творческих побед и открытий.

Валерий Кузьмин,Посол России в Румынии

ПРИВЕТСТВИЕ ПОСЛА РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ В РУМЫНИИВ.И. КУЗЬМИНА УЧАСТНИКАМ XI ФЕСТИВАЛЯ РУССКОЙ ПОЭЗИИ

ДорогиеДорогие друзьядрузья!

От всей души и от всегоРусского мира я приветствуюорганизаторов, участников и

гостей XI Фестиваля русской поэзииОбщины русских-липован Румынии.Фестиваль давно уже стал прекраснойвизитной карточкой вашей Общины, имы рады, что можем оказать поддержкутакому интересному, масштабному ияркому событию, которое связываетмостом культуры и дружбы Румынию иРоссию.

Примечательно, что каждый годФестиваль меняет место проведения итематику. Такой подход, с одной стороны,позволяет привлечь к участию в конкурсемаксимальное число участников, а сдругой стороны, познакомиться иполюбить творчество самых разныхпредставителей русской литературы икультуры. Обращение к творчеству такихразных, но таких значимых авторов, какФёдор Тютчев, Александр Солженицын,Сергей Михалков, Владимир Высоцкийпозволит нам всем лучше понять ипочувствовать картину русского мира,ведь все они сыграли важную роль нетолько в литературе, но и в историиРоссии.

Особые слова признательности хочусказать в адрес педагогов и учителей,которые столько труда, внимания илюбви вкладывают в подготовку

выступлений своих учеников, всемсердцем болеют и переживают за них вовремя Фестиваля, да и не только –каждый день. Спасибо вам за вашубольшую и нужную работу!

Фестиваль – это большой труд многихлюдей. И в то же время – это значимое ирадостное событие для всех, кто знает илюбит русскую культуру, это праздник.Желаю, чтобы ощущение праздника ирадости не оставляло вас в эти дни! Аорганизаторам, учителям и, конечно же,участникам желаю творческих успехов ипобед!

В.В. Кочин,Исполнительный директор

фонда «Русский мир»

(Продолжение. (Продолжение. Начало на стр. 2)Начало на стр. 2)

СЛЕДУЮЩИЙФЕСТИВАЛЬ ПРОЙДЁТ в2019 г. в городе Тимишоара

Было принято решениепровести

национальный конкурсшкольников XII Фестивальрусской поэзии в 2019 году вгороде Тимишоара. Он будетпосвящён профессоруТимишоарского университетаИвану Евсееву - личностиОРЛР и юбилеям 2019 года:

- 220-летия со днярождения русского поэта иписателя А.С. Пушкина (6июня 1799-1837);

- 130-летия со днярождения русской поэтессыА.А. Ахматовой (23 июня1889-1966);

- 135-летия со днярождения поэта Н.А.Клюева (22 октября 1884-1937);

–150-летия со днярождения писательницы ипоэтессы З.Н. Гиппиус (20ноября 1869-1945).

ПРАЗДНИК РУССКОГОЯЗЫКА И ПОЭЗИИ

Самые лучшиерисунки,

иллюстрации кпроизведениям поэтов-юбиляров по календарю 2018года публикуются вежемесячнике «Зори»Общины русских-липован настр. 32.

Оргкомитет Фестивалярусской поэзии благодаритучеников-участников, ихродителей и особеннопреподавателей занеустанную и плодотворнуюработу в подготовкеучашихся русских-липован.

За оказанную помощь ворганизации и проведении

Фестиваля русской поэзиивыражаем искреннююблагодарность фонду«Русский мир»,Департаментумежэтнических отношенийПравительства Румынии,Департаментувнешнеэкономических имеждународных связейПравительства Москвы –ГУП «Московский центрмеждународногосотрудничества»,Министерству национальноговоспитания Румынии.

Фестиваль прошёл всотрудничестве сУниверситетом имениБабеша-Бойаи и Русскимкультурным центром в Клуж-Напоке, которые бесплатнопредоставили зал, гдесостоялась и презентацияжизни и творчества великогописателя А. Солженицына,подготовленная докторомфилологических наук ЮдитБарталиш.

Фестиваль русскойпоэзии привлекает вниманиерусскоговорящих учениковРумынии к важности

культурного и языковогоразнообразия имногоязычного образования.И в этом году Фестивальвызвал интерес. Отзывыпубликуем в «Зори». Былиопубликованы материалы и в«Китеж-граде», аинформация о фестивалераспространена на страничкев фейсбуке Redactia Zorile, насайте редакции Зори(www.zorile.ro), на сайтеОбщины русских-липованРумынии (www.crlr.ro), РадиоРумыния Интернационал иРадио Iași. Румынскоенациональное телевидениеTVR 1 и местныетелевещания передали своиматериалы о Фестивалерусской поэзии.

Светлана МОЛДОВАН

Page 5: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

5Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE

НОМИНАЦИЯНОМИНАЦИЯ «Русская поэзия» -«Русская поэзия» -

конкурс чтецовконкурс чтецов

VV клас класДиплом I степени –

Юстин Павлов,Национальный колледж им.Костаке Негруци г. Яссы,учитель: Зинаида Громик –Диплом № 2624;

II степень – ДианаАртион, Средняя школа им.Чиприан Порумбеску г.Констанца, учитель: ОлгаШтефан - Диплом № 2625;

III степень – ЕлизаСусой, Средняя школаСарикёй уезда Тульча,учитель: Наталия Павлов -Диплом № 2626;

Четвёртое место –Лучиан Прусак, Средняяшкола им. А.С. Пушкина,Брэила, учитель: МихайКирсанов - Диплом № 2627.

VI класДиплом первой степени

- Макаров Ана, Школа им.Чукуренку г. Тульча,учитель: ВалентинаМэкэрэу - Диплом № 2628;

II степень – ДианаНицу, Теоретическийлицей им. Христо Ботев,учитель: Юлиана Тимофте- Диплом № 2629;

III степень –Александра Тойкэ,Средняя школа им. А.С.Пушкина, Брэила, учитель:Михай Кирсанов - Диплом№ 2630;

Четвёртое место -Тимофте Космина, Средняяшкола СтольниченьПрэжеску уезда Яссы,учитель: Галина Исаева -Диплом № 2631.

VII класДиплом первой степени

– Даниела Егоров, Средняя

школа им. О. Казимир,учитель: Зинаида Громик -Диплом № 2632;

II степень - МелисаАна Пимон, Средняя школаСарикёй, учитель: НаталияПавлов - Диплом № 2633;

III степень - ЮлияГреку, Технологическийлицей Фокурь, учитель:Зинаида Громик - Диплом№ 2634;

Четвёртое место –Корнел Авдей,Технологический лицейФокурь, учитель: ЗинаидаГромик - Диплом № 2635;

VIII класДиплом первой степени

- Иванов Клаудия,Национальный колледж г.Яссы, учитель: ЗинаидаГромик , Диплом № 2636;

Диплом первой степени- Сыргие Марина, Средняяшкола СтольниченьПрэжеску уезда Яссы,учитель: Галина Исаева -Диплом № 2637;

II степень – БианкаАндрея Мускалу, Средняяшкола Слава Чекезэ, г.Тульча, учитель: ПараскиваБэдеску - Диплом № 2638;

III степень – КосминКитай, Средняя школа им.Нифона Бэлэшеку г. Тульча,учитель: Надя Касиан -Диплом № 2639;

Четвёртое место –Михаела Теофан, Средняяшкола СтольниченьПрэжеску уезда Яссы,учитель: Галина Исаева -Диплом № 2640.

IX класДиплом первой степени

- Иванов Лидия,Национальный коледж г.Яссы, учитель: ЗинаидаГромик - Диплом № 2641;

II степень– Павлов

Раиса, Национальныйколедж им. К. Негруци г.Яссы, учитель: ЗинаидаГромик - Диплом № 2642;

III степень - АнтоновЕкатерина, Школа им.Чукуренку г. Тульча,учитель: Надя Касиан -Диплом № 2643;

Четвёртое место –Думитру Присакару,Национальный коледж им.Михай Еминеску г. Яссы,учитель: Зинаида Громик -Диплом № 2644;

X класДиплом первой степени

- Иванов Флавиан, Нац.Коледж им. Емила Раковицэ– г. Яссы, учитель: ЗинаидаГромик - Диплом № 2645;

II степень – ШтефанКудалб, Теоритическийлицей им. Иона Крянгэ г.Тульча, учитель: НадяКасиан - Диплом № 2646;

III степень – КристинаЗеновие, Лицей им. МиронаКостина г. Пашкань,учитель: Тихан Еустиния -Диплом № 2647;

Четвёртое место –Юлиан Фомич,Добруджский колледж им.Спиру Харета г. Тульча,учитель: Надя Касиан -Диплом № 2648;

XI класДиплом первой степени

– Космин Штефан Леон,Лицей им. Григоре Мойсилаг. Тульча, учитель: ТамараАлистарх - Диплом №2649;

II степень - АмплеевИоан, Лицей им. ГригореМойсила г. Тульча, учитель:Тамара Алистарх - Диплом№ 2651;

II степень - ЗагнатМария Влада,Национальный коледж им.

Емил Раковицэ г. Яссы,учитель: Зинаида Громик -Диплом № 2650

III степень – НинаАндриан, Технологическийлицей им. Михая Бэческу,Фэлтичень уезда Сучава,учитель: ВалентинаНазаров - Диплом № 2653;

III степень - КаракудаИрина, Лицей им. ГригореМойсила г. Тульча, учитель:Тамара Алистарх - Диплом№ 2652;

Четвёртое место –Юлиана Авэданей, Лицейим. Димирия Кантемира г.Яссы, учитель: ЗинаидаГромик - Диплом № 2655

Четвёртое место -Емилян Ирина Валентина,Лицей им. Григоре Мойсилаг. Тульча, учитель: ТамараАлистарх - Диплом № 2654

Четвёртое место -Андрей Макаров, Лицейим. Григоре Мойсила г.Тульча, учитель: ТамараАлистарх - Диплом № 2656;

Четвёртое место –Юлиан Елвин Амелиан,Лицей им. Григоре Мойсилаг. Тульча, учитель: ТамараАлистарх - Диплом № 2657;

НОМИНАЦИЯНОМИНАЦИЯ«Постановка«Постановкалитературно-литературно-

музыкального монтажа»музыкального монтажа»

I - Диплом первойстепени завоевали ученикииз Ясс, подготовленныепреп. Зинаидой Громик;

II - Диплом второйстепени вручили ученикамиз города Тульча,подготовленных преп.Тамарой Алистарх;

III - Диплом третьейстепени завоевали ученикииз села Сарикёй,подготовленные преп.Наталией Павлов.

СПЕЦИАЛЬНЫЙ приз:«Ерофей Иванов» - былвручён ученику АлексЮлиан Онофрей,Добруджский коллежд им.Спиру Харета, преп. НадяКасиан;

СПЕЦИАЛЬНЫЙ приз:«Андрей Иванов» -Валериа Истрате,Художественный Лицей им.Джеордже Джеорджеску, г.Тульча, рисунок «Поддыханьем непогоды»,Тютчев;

СПЕЦИАЛЬНЫЙ приз:«Иван Евсеев» - ИорданЧоботару, Средняя школаим. Нифона Бэлэшеску, г.Тульча, преп. Надя Касиан;

СПЕЦИАЛЬНЫЙ приз«Музыкальныйаккомпаниамент» – МануелОпря, Добруджскийколлежд им. Спиру Харета,преп. Надя Касиан.

НОМИНАЦИЯНОМИНАЦИЯ«Иллюстрации к«Иллюстрации кпроизведениямпроизведениям

указанных поэтов»указанных поэтов»

I - Диплом первойстепени – АлександруВалентин Абаяниц –Национальныйхудожественный колледжг. Констанца («Песня одруге» - В. Высоцкий);

II - Диплом второйстепени – Лучиан Артамон– Средняя школа Сарикёйуезда Тульча («Круглый год»- С. Михалков);

III - Диплом третьейстепени – АлександраХарасим- Лицей им.Григоре Мойсила г. Тульча(«Братские могилы» - В.Высоцкий)

IV - Диплом четвёртойстепени – Ана Иванов -Средняя школа им.Пушкина г. Брэила«Весна» - Ф. Тютчев.

ЛАУРЕАТЫ ЛАУРЕАТЫ XIXI ФЕСТИВАЛЯФЕСТИВАЛЯ

+

Page 6: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

6 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Svetlana MOLDOVAN

Membrii ComisieiCentrale a Concursuluinațional de poezii în

limba rusă „Festivalul Poeziei Ruse”,inclus în Calendarul ConcursurilorNaționale Școlare al MinisteruluiEducației, au avut în acest an omisiune dificilă. De la an la an, nivelulde pregătire al elevilor crește,interpretările devin demne de adevărațiactori deprinși cu scena și cu publicul.Din Comisia Centrală a ediției cunumărul XI au făcut parte anul acesta:președintele Comisiei - prof. univ. drLeonte Ivanov de la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, șefulCatedrei de Slavistică; preşedinteleexecutiv - prof. Livia Neculai, expert-inspector la Ministerul EducațieiNaționale și Cercetării Științifice;vicepreședinte - inspector pentruminorități Luminița Chicinaș -Inspectoratul Școlar Județean Cluj;membri: prof. univ. dr AxiniaCrasovschi, prodecan la Universitateadin București și președintele AsociațieiProfesorilor de Limba Rusă dinRomânia; lector univ. dr JuditBartalis la Departamentul de limbi șiliteraturi slave și directorul CentruluiCultural Rus din cadrul Universității„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca;Svetlana Moldovan, redactorul-șef alpublicației „Zorile”, coordonatoareaproiectului „Festivalul Poeziei Ruse”și responsabil pe probleme deînvățământ la CRLR.

Etapa națională a Concursuluișcolar „Festivalul Poeziei Ruse” s-adesfășurat între 28 iulie și1august 2018la Cluj-Napoca, jud. Cluj, pe treimodule/secțiuni: Interpretare de poeziedin creația scriitoriloraniversați/comemorați în acest an;Desene sau ilustrații după opereleliterare ale poeților aniversați;Dramatizare sau montaj literar dincreația scriitoriloraniversați/comemorați. La ediția din2018, care a reunit 117 elevi dinclasele V-XII din județele Tulcea,Constanța, Brăila, Suceava, Iași și dinBucurești, au fost marcați:

● 100 de ani de la nașterea luiAleksandr Soljenițîn (11 decembrie1918 – 3 septembrie 2008). În 2018 seîmplinesc și 10 ani de la moartealaureatului Nobel. Câteva dintrepoeziile lui Soljenițîn au fost traduse înlimba română de scriitoareaPassionaria Stoicescu și prof. univ. drGheorghe Barbă și sunt cuprinse învolumul „Ziua Poeziei”, editat laCRLR în iulie 2017;

● 80 de ani de la nașterea luiVladimir Vîsoțki (poet și actor născutpe 25 ianuarie 1938). Multe dintrepoeziile lui sunt traduse în limbaromână de aceeași scriitoare

Passionaria Stoicescu și prof. univ. drAndrei Ivanov, care au scos un volumîn limba română cu poezii de Vîsoțki(„Nerv”); câteva poezii sunt și învolumul „Ziua Poeziei”, editat laCRLR în iulie 2017;

● 215 ani de la nașterea poetului-filosof Feodor Tiutcev (1803-1873);

● 105 ani de la nașterea poetuluiSerghei Mihalkov (1913-2009).

Comunitatea Rușilor Lipovenidin România (CRLR) și redacția„Zorile” organizează acest proiectcultural-educațional, ajuns la a XI-aediție, „Festivalul Poeziei Ruse”,reunind an de an 150 de participanți.

Începând cu anul 2017, CRLR estecoorganizator împreună cu MinisterulEducației Naționale al acestui concursșcolar național „Festivalul PoezieiRuse”, asigurând cheltuielile decazare, masă și transport celor 150 deelevi, cadre didactice, invitați șiorganizatori care participă laeveniment, oferind diplome și premiituturor participanților la concurs.

Inspectoratele Școlare Județene șiunitățile școlare în care se predă limbarusă ca limbă maternă s-au implicat ande an în derularea cu succes aproiectului național „FestivalulPoeziei Ruse”. Concursul școlar oferăposibilitatea copiilor să se exprime înlimba maternă prin poezie, din creațiilepoeților ruşi, dar și prin propriilecreații. Festivalul din acest an a avutloc prin Inspectoratul Școlar JudețeanCluj cu sprijinul Fundației „Russkiymir” și al Departamentului pentruRelații Internaționale – „Moskovskyidom”, în colaborare cu Universitatea„Babeș-Bolyai” și Centrul Cultural Rusdin Cluj.

Inspectorul pentru minoritățiLuminița Chicinaș de la InspectoratulȘcolar Județean Cluj, lectorul univ. drJudit Bartalis de la Departamentul delimbi și literature slave și director alCentrului Cultural Rus din cadrulUniversității „Babeș-Bolyai” din Cluj-

Napoca, directorul Sergiu Mișcoiu dela Centrul Internațional de Cooperarede la Universitatea „Babeș-Bolyai”împreună cu Mihaela Bogdan de laacelași centru s-au implicat înorganizarea acestei ediții a festivalului-concurs și au oferit elevilor și cadrelordidactice, în afară de sala AuditoriumMaximum și interesanta prezentare aoperei și a vieții scriitorului rusA. Soljenițîn, și o excursie prin Cluj.

Mulțumim și prezentatorilorediției: Irina Caracuda și AndreiMacarov de la Liceul „Spiru Haret”din Tulcea, precum și AdrianeiBerezovschi din Cluj pentru recitalulde cântece pe versurile poeților ruși,care a încântat spectatorii lafestivitatea de închidere din 31 iulie2018, de la Auditorium Maximum alUniversității „Babeș-Bolyai”.

Mai multe amănunte despre festivalsunt prezentate în materialul în limbarusă, inserat pe paginile 2-5 alepublicației.

Ca încheiere, redăm câtevaconcluzii ale președintelui ComisieiCentrale, prof. univ. dr Leonte Ivanov,rostite pe scenă înainte de festivitatea

de premiere: „Îmi revine plăcutamisiune de a trage câteva concluzii înurma celei de-a XI-a ediții aFestivalului Poeziei Ruse. Au fost 3zile extrem de intense, în care sufletelenoastre s-au bucurat ascultându-vă șine-a făcut o deosebită plăcere, celpuțin de la masa de jurizare, să văvedem evoluțiile, nu doar pe scenă, ciși evoluțiile în timp. Spuneam și altădată că am crescut noi, profesorii,alături de voi, am văzut cum de la anla an, acumulați mai multe cunoștințe,accentul dumneavoastră în limba rusădevine tot mai bun, și mai mult, ceeace ne-a emoționat în mod deosebit,latura artistică, sensibilitatea voastrăies în evidență și ne ating inima.Înainte de orice, mă înclin în fațatinereții și a talentului dumneavoastră,odată cu toți membrii Comisiei dejurizare și, totodată, mă înclin în fațamuncii profesorilor și a celor care stauîn umbra evoluției elevilor.

Sarcina pe care ați avut-o anulacesta a fost una dificilă, pentru căniciunul dintre poeții aniversați, poatecu excepția lui Mihalkov, nu au fostușori. Poezia lui Tiutcev se înțelegegreu, nu este pentru anii de gimnaziu,este mai curând pentru liceu șifacultate. Este o poezie polivalentă,polisemnatică și mai greu de perceputde către elevi. La fel și poezia luiSoljenițîn. Și totuși, prin modul în careați reușit să ne transmiteți emoțiaartistică, cred că vi s-a comunicat ceeace trebuie în legătură cu ea.

Am fost, de asemenea, impresionatde montajele artistice, unde ați avutevoluții foarte bune și excelente, undevorbim deja de sincretism artistic,despre îmbinarea mai multor arte. M-abucurat faptul că unii dintredumneavoastră pot să și cânte, sădanseze și să interpreteze artistic unrol. Sigur că micile scăpări sauneajunsuri sunt mai curând nostime:vulpile purtau ceas la mână, eraucreștine – acestea sunt amănuntesecundare ușor de remediat. Foarteușor s-a putut recunoaște muncafiecărui colectiv.

În jurul acestor festivaluri s-ausudat prietenii și subliniez, încă odată, meritul organizatorilor de apromova alte și alte orașe din țarăpentru a vă deplasa cu asemeneaprilejuri. Am căutat în procesul nostrude jurizare să ținem seama de toateaspectele, de la intonație, pronunție,prezența scenică și costumație, până laintrarea, implicarea în rol. Credem cărezultatele pe care le veți auzi reflectăcât mai exact talentul și evoluția dvs.

Vă urez în continuare mult succesși să mergeți pe acest drum, pe care ațipornit, și, cu siguranță, unii dintre dvsvor rămâne în domeniul artistic sauvor avea drept hobby pentrutoată viața un domeniu artistic”.

CONCURSUL ȘCOLAR NAțIONALCONCURSUL ȘCOLAR NAțIONAL

„FESTIVALUL POEZIEI RUSE”„FESTIVALUL POEZIEI RUSE”

+Prof. univ. dr Leonte IvanovProf. univ. dr Leonte Ivanov

Page 7: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

7Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE

MODULUL„INTERPRETARE DE

POEZIE”

Clasa a V-aPremiul I - Iustin

PAVLOV, Colegiul Național„Costache Negruzzi”, Iași,profesor coordonator: ZinaidaGROMIC; - Diploma nr2624.

Premiul II - DianaARTION, Școala Gimnazialănr. 3, „Ciprian Porumbescu”,Constanța, prof. coord.: OlgaȘTEFAN; - Diploma nr 2625.

Premiul III - ElizaSUSOI, Școala GimnazialăSarichioi, jud. Tulcea, prof.coord.: Natalia PAVLOV; -Diploma nr 2626.

Mențiune - LucianPRUSAC, Școala Gimnazială,,A.S. Puşkin’’Brăila, prof.coord.: Mihai CHIRSANOV- Diploma nr 2627.

Clasa a VI-aPremiul I – Ana

MACAROV, ȘcoalaGimnazială „Al. Ciucurencu”Tulcea, prof. coord.:Valentina MĂCĂRĂU; -Diploma nr 2628.

Premiul II – DianaNIțU, Liceul Teoretic Bulgar„Hristo Botev”, București,prof. coord.: IulianaTIMOFTE; - Diploma nr2629.

Premiul III – AlexandraTOICĂ, Școala Gimnazială,,A.S. Puşkin’’Brăila, prof.coord. Mihai CHIRSANOV- Diploma nr 2630.

Mențiune - CosminaTIMOFTE, ȘcoalaProfesională StolniceniPrăjescu, structura Brătești,jud. Iași, prof. GalinaISAEVA - Diploma nr 2631.

Clasa a VII-aPremiul I – Daniela

EGOROV, ȘcoalaGimnazială „Otilia Cazimir”,Iași, prof. coord. ZinaidaGROMIC; - Diploma nr2632.

Premiul II – Melissa AnaPIMON, Școala GimnazialăSarichioi, jud. Tulcea, prof.coord.: Natalia PAVLOV; -Diploma nr 2633.

Premiul III – IuliaGRECU, Liceul Tehnologic

Focuri, jud. Iași, prof. coord.:Zinaida GROMIC; -Diploma nr 2634.

Mențiune - CornelAVDEI, Liceul TehnologicFocuri, jud. Iași, prof. coord.:Zinaida GROMIC - Diplomanr 2635.

Clasa a VIII-aPremiul I – Claudia

IVANOV, Colegiul NaționalIași, prof. coord.: ZinaidaGromic; - Diploma nr 2636.

Premiul I – MarinaSÎRGHIE, ȘcoalaProfesională StolniceniPrăjescu, structura Brătești,

jud. Iași, prof. Galina Isaeva;- Diploma nr 2637.

Premiul II – Bianca-Andreea MUSCALU, ȘcoalaGimnazială Slava Cercheză,jud. Tulcea, prof. coord.:Paraschiva Bădescu; -Diploma nr 2638.

Premiul III – CosminCHITAI, Școala Gimnazială„Nifon Bălășescu” Tulcea,prof. coord.: Nadea Casian; -Diploma nr 2639.

Mențiune – MihaelaTEOFAN, ȘcoalaProfesională StolniceniPrăjescu, jud. Iași, structuraBrătești, prof. Galina Isaeva;- Diploma nr 2640.

Clasa a IX-aPremiul I – Lidia

IVANOV, Colegiul Național„Costache Negruzzi” Iași,prof. coord. Zinaida Gromic;- Diploma nr 2641.

Premiul II – RaisaPAVLOV, Colegiul Național

„Costache Negruzzi” Iași,prof. coord.: Zinaida Gromic;- Diploma nr 2642.

Premiul III – EcaterinaANTONOV, Liceul Teoretic„Ion Creangă” Tulcea, prof.coord.: Nadea Casian; -Diploma nr 2643.

Mențiune – DumitruPRISACARU, ColegiulNațional Mihai Eminescu Iași,prof. coord.: Zinaida Gromic;- Diploma nr 2644.

Clasa a X-aPremiul I – Flavian

IVANOV, Colegiul Național„Emil Racoviță” Iași, prof.

coord.: Zinaida Gromic; -Diploma nr 2645.

Premiul II – ȘtefanCUDALB, Liceul Teoretic„Ion Creangă” Tulcea, prof.coord.: Nadea Casian; -Diploma nr 2646.

Premiul III – CristinaZENOVIE, Liceul ,,MironCostin” Pașcani, jud. Iași,prof. coord.: Tihan Eustinia;- Diploma nr 2647.

Mențiune – IulianFOMICI, ColegiulDobrogean „Spiru Haret”Tulcea, prof. coord.: NadeaCasian - Diploma nr 2648.

Clasa a XI-aPremiul I – Cosmin

Ştefan LEON, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara; -Diploma nr 2649.

Premiul II – IoanAMPLEEV, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara; -

Diploma nr 2651.Premiul II – Maria-

Vlada ZAGNAT, ColegiulNațional „Emil Racoviță” Iași,prof. coord.: Zinaida Gromic;- Diploma nr 2650.

Premiul III – NinaANDRIAN, ColegiulTehnic,,Mihai Băcescu”,Fălticeni, jud. Suceava, prof.coord.: Nazarov Valentina; -Diploma nr 2653.

Premiul III – IrinaCARACUDA, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara; -Diploma nr 2652.

Mențiune – Iuliana

AVĂDANEI, Liceul„Dimitrie Cantemir”, Iași,prof. coord.: Zinaida Gromic- Diploma nr 2655.

Mențiune – ValentinaEMILEAN, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara -Diploma nr 2654.

Mențiune - AndreiMACAROV, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara -Diploma nr 2656.

Mențiune - Iulian-ElvinAMELIAN, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” Tulcea, prof.coord.: Alistarh Tamara -Diploma nr 2657.

MODULUL„Desene/ilustrații la opere literare”

Premiul I -AlexandruValentin Abaianitz, ColegiulNațional de Arte „ReginaMaria” din Constanța;

„Песня о друге» - В.Высоцкий, prof. îndrumător:Olga Ștefan - Diploma nr2658

Premiul II - LucianArtamon de la ȘcoalaGimnazială Sarichioi, jud.Tulcea, prof. coord.: NataliaPAVLOV; „Круглый год» -С. Михалков - Diploma nr2659

Premiul III - AlexandraHarasim, Liceul Teoretic„Grigore Moisil” din Tulcea(«Братские могилы» - В.Высоцкий) - Diploma nr2660

MENțIUNE - AnaIvanov, Școala Gimnazială,,A.S. Puşkin’’Brăila,«Весна» - Ф. Тютчев, prof.coord. Mihai Chirsanov -Diploma nr 2661

MODULUL „MONTAJLITERAR-ARTISTIC”

Premiul I – Grupului deelevi din Iași, coordonat deprof. Zinaida Gromic -Diploma nr. 2662;

Premiul II - Grupului deelevi din Tulcea, coordonat deprof. Tamara Alistarh de laLiceul Teoretic „GrigoreMoisil”- Diploma nr. 2663;

Premiul III - Grupului deelevi din Sarichioi, jud.Tulcea, coordonat de prof.Natalia Pavlov de la ȘcoalaGimnazială Sarichioi. -Diploma nr. 2664;

Premiul Special „ErofeiIvanov”- Alex IulianONOFREI, ColegiulDobrogean „Spiru Haret”Tulcea, prof. coord. NadeaCasian - Diploma nr 2665.

Premiul Special „AndreiIvanov”- Valeria ISTRATE,Lic. de Arte „GeorgeGeorgescu” Tulcea, desen«Под дыханьем непогоды»,Тютчев - Diploma nr 2666.

Premiul Special „IvanEvseev” - IordanCIOBOTARU, ȘcoalaGimnazială „Nifon Bălășescu”Tulcea, prof. coord. NadeaCasian - Diploma nr 2667.

Premiul Special pentruacompaniament muzical -Manuel OPREA, ColegiulDobrogean „Spiru Haret”Tulcea, prof. coord. NadeaCasian, Diploma nr 2586.

Laureații Concursului școlar național „Festivalul Poeziei Ruse”Laureații Concursului școlar național „Festivalul Poeziei Ruse”(ediția a XI-a, Cluj-Napoca, 28 iulie – 1 august 2018)(ediția a XI-a, Cluj-Napoca, 28 iulie – 1 august 2018)

Elevii din clasa a V-a.Elevii din clasa a V-a.

Page 8: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

8 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

• Старший преподаватель накафедре славянских языков илитератур в рамках Университета«Бабеш-Бойяй», руководительРусского центра Клужскогоуниверситета, д-р филологическихнаук Юдит Барталиш, членЦентральной экзаменационнойкомиссии Фестиваля русскойпоэзии: «Одиннадцатый выпускФестиваля русской поэзии,проведённый в городе Клуж-Напокес 28 июля по 1 августа 2018 года, всотрудничестве с Университетомим. Бабеша-Бойаи и Русскимкультурным центром, оказалсянастоящиим праздником русскойлитературы, русского языка.Высупления учеников были на оченьвысоком уровне. Участникипроявили реальный артистическийталант. Стихи прозвучали, почтибез исключений, на чистом русскомязыке. Преподавателям,подготовившим участников,удалось внушить любовь к языкупредков, желаниеусовершенствовать свои знания.Благоларя усилиям организаторов,фестиваль прошёл в хорошихусловиях, приносив радость

участникам, преподавателям илюбителям русской поэзиимногокульурного города Клуж-Напоки.

Наш Клужский Русский центрбыл создан 7 лет назад, - это центрфонда «Русский мир», второй вРумынии после бухарестского. Ябыла в комиссии Фестиваля и меняпоразили эти дети своимталантом, любовью к русскойкультуре, артистическимталантом и я, конечно же, уважаювсех преподавателей, которыевнушили им любовь к старине, кязыку предков, - это простопоразительно. Мы всё говорим, чтонаш город многокультурный: тут сдавних времён сосуществуютразные культуры: румыны, венгры,немцы, греки, армяне, а вот русскоеначало, русская культураотсутствует, хотя естьрусскоязычные – это второе и

третье поколение бывших русскихжён, есть украинцы – так чтославяне есть. На нашихфакультетах учится довольномного украинцев, но русских мало.Поэтому, мы очень рады, что намудалось сотрудничать с ОРЛР, ипровести этот прекрасныйфестиваль в нашем городе».

• Галина Исаева, учительрусского родного языка в селенииБрэтешть yeзда Яссы: «Всё хорошееимеет тенденцию быстрозаканчиваться. Вот и XI-ыйнациональный конкурс русскойпоэзии уже стал историей. Этотфестиваль показал рост знанийрусского языка среди школьников,повышенный интерес молодёжи ктворчеству русских и советскихписателей и поэтов. Если на первыхфестивалях многие учащиесяпросто читали стихи, не понимаяих содержания, то этот фестивальпоказал, что участники понимаютчто они читают со сцены,понимают замысел писателя иартистично передаютэмоциональное состояниестихотворений. Очень отраднобыло видеть глаза детей, вкоторых, как в зеркале,отражались стихи, читаемыедетьми. Меня очень порадовали моиученики - Сыргие Марина, ТеофанМихаела, Тимофте Козмина,которые смогли завоевать премиина фестивале. Но и за Еромолай

Аксинию, Теофан Кэтэлину мне непришлось краснеть. Мои ученикипоказали хорошее знание русскогоязыка и русской поэзии. Фестивали,посвящённые творчеству великихрусских и советских писателей,становятся одними из значимыхсобытий в жизни школьниковрусских-липован Румынии. На этихконкурсах ученики не толькознакомятся с творчествомписателей и поэтов, но и заводятновых друзей и с удовольствиемобщаются со старыми знакомыми,а так же лучше узнают страну, вкоторой поселились их предки.Прекрасный, старинный городКлуж-Напока гостеприимновстретил участников и гостейфестиваля. Старинный город -исторические места, связь города ситальянской, венгерской,австрийской культурами, сильновпечатлил моих учеников. Оченьхорошо, что фестивали проходят вразных городах и регионах Румынии,это позволяет лучше узнать иполюбить ту страну, в которой мыживём. Хотелось бы отметить ипоблагодарить организаторовфестиваля и членов жюри запрекрасную работу, запрофессионализм. Мы благодаримвас за внимательное отношение,тёплый приём, доброжелательнуюатмосферу. Этот фестивальнадолго останется в нашей памятии в наших сердцах. От себя личнопоздравляю победителей иучастников фестиваля. Для меня всеучастники этого конкурса являютсяпобедителями. Дети уже знакомы спроизведениями русских классиковна родном языке. Ведь читая ихпроизведения мы становимся лучше,исправляем свои ошибки, мы учимсялюбить».

• Председатель ОРЛР СилвиуФеодор: «Для всех нас этомероприятие настоящий праздник.Я почувствовал трепет участникови отношение к русской поэзии икультуре. Это для нас большоедостижение. Мы отметили 4

важных представителя русскойкультуры, русской литературы.Александр Солженицын, например,был знаком со староверами изштата Орегон, США. В прошломгоду, одна из его цитат прозвучалаочень ярко не только в России, но вовсём мире: «Если бы не былораскола XVII века, не было быреволюции 17-го года». То есть,именно этот разрыв в Русскойцеркви, раскол, почти три векаспустя, отразился в историирусского народа. Это огромная ранадля народа, были уничтоженыогромные ценности православия…По промыслу Божьему, Россияначала возрождаться в этом плане,но это показывает, что нашитрадиции, русских-липован, нашадуховность, которой мыпридерживаемся уже 1030 лет, сКрещения Руси, наши духовныеценности остались за всё это времятвёрдыми, стабильными. Намнужно придерживаться нашихтрадиций, потому что мы видели унаших предков, что это настоящийправильный путь.

Изучение русского языкапомогает нам соблюдать ипонимать духовные ценности, втом числе церковнославянский язык.В наших церквях службы ведутся нацерковнославянском языке, но, ксожалению, сейчас, в сегодняшнеммире, постоянно находящимся поддавлением глобализации, мызабываем иногда о красоте нашихтрадиций. А русский язык помогаетнам понять церковнославянский,поэтому, то, что ученики делают спомощью преподавателей иучителей русского языка, то, чтомы стараемся делать для вас,дорогие дети, в планеформирования вашей личности – всёэто, для того, чтобы в будущем высоблюдали, хранили и продвигалинашу традиционную культуру идуховные ценности. Конечно, мызнаем, что есть сложности,недостатки, например в том, чтокасается учебников по русскомуязыку и разных пособий. Номы будем прилагать все

ВПЕЧАТЛЕНИЯ УЧАСТНИКОВ ВПЕЧАТЛЕНИЯ УЧАСТНИКОВ XIXI ФЕСТИВАЛЯ РУССКОЙ ПОЭЗИИФЕСТИВАЛЯ РУССКОЙ ПОЭЗИИ

F

((Клуж-Напока, 28 июля – 1 августа 2018 г.)Клуж-Напока, 28 июля – 1 августа 2018 г.)

Page 9: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

9Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILEусилия, чтобы помогать вашим школам ивам, чтобы вам было легко учить русскийязык. Сейчас есть много возможностейобогащать ваш словарный запас черезИнтернет, и если вы будете это делать,вам тогда не будет стыдно общаться сносителями современного русского языка. Яхочу отметить, что у нас есть грамотные,образованные преподаватели и учителярусского языка, и я хочу всех поздравить ипоблагодарить».

• Учитель русского языка ЗинаидаГромик (город Яссы): «Дорогие коллеги,низкий поклон всем вам, потому что я знаю,что это такое, готовить детей кФестивалю. Благодарю гостей, тех, кто

приняли нас на фестивале, а ещё благодарюдетей, которые, для меня лично составляютплодотворную почву. Это – хорошая земля, амы – добрые сеятели и хранители, которыедостигли таких результатов, благодарянам, благодаря вам, благодаря прекрасномурусскому языку».

• Учитель русского языка ФедосияЖипа-Рубанов (город Брэила): «Благодарювсех вас, благодарю каждого из учителей, икаждого ученика, потому что первый шагбыл трудный, но сейчас мы уже достиглиопределённой вершины. И я уверена, чтоникогда не потеряются русская поэзия ирусский дух среди русских-липован. Важноотметить, что, с каждым годом мы

продолжаем не только учиться, но и растии развиваться духовно. Каждому из вас яжелаю, чтобы дни фестиваля остались вваших душах, и, став взрослыми,продолжали сохранять русский дух в вашихсемьях».

STIMAțI PROFESORI ȘI EDUCATORI,STIMAțI PROFESORI ȘI EDUCATORI,DRAGI ELEVI ȘI PĂRINțI,DRAGI ELEVI ȘI PĂRINțI,

Din partea Comunităţii Ruşilor Lipovenidin România, vă dorim, la început de anșcolar, reuşite didactice nenumărate,

înţelepciune şi echilibru de la Cel de Sus în creştereaşi educarea copiilor noştri!

Fie ca împreună - dascăli, copii, părinţi, membri şiprieteni ai Comunităţii – să ne unim eforturile înfolosul celor ce reprezintă speranţa, puritatea,copilăria, să-i sprijinim în drumul anevoios, darplăcut şi necesar al cunoaşterii şi al modelăriipersonalităţii pentru reuşita lor în viaţă ca oamenibuni, echilibraţi, împliniţi.

Cultura şi valorile spirituale reprezintă temelianoastră identitară ca organizaţie etnică, dar şi casocietate în ansamblu. Fie ca eforturile noastre, aletuturor, să fie încununate de reușite în studiul limbiimaterne, al culturii şi tradițiilor noastre străbune, înpăstrarea și ducerea mai departe a valorilor noastrespirituale!

Cu profund respect,Președintele CRLR,

Silviu Feodor

CC НАЧАЛОМ НАЧАЛОМ НОВОГО УЧЕБНОГО ГОДА!НОВОГО УЧЕБНОГО ГОДА!

Вэтом году 10 сентябряначинается новый этапсвершений, надежд и

стремлений.Желаю всем ученикам

вдохновения, стремления к новымзнаниям, открытиям, творческихпобед, а преподавателям –талантливых и благодарныхучеников!

Пусть вас не покидает желаниедостигать новые результаты инаходиться в постоянном творческомпоиске.

Дорогие ребята, изучайте дальшеродной русский язык! Относитесь кнему бережно и любовно. Думайте онём, изучайте его и страстно любите.Язык - это живая душа народа, егорадость, боль, память, сокровище.

С глубоким почтением,Ливия НЕКУЛАЙ,

эксперт в Министерствeнационального образования

УВАЖАЕМЫЕ ПРЕПОДАВАТЕЛИ УВАЖАЕМЫЕ ПРЕПОДАВАТЕЛИ И УЧИТЕЛЯ,И УЧИТЕЛЯ,

ДОРОГИЕ УЧЕНИКИ И РОДИТЕЛИ,ДОРОГИЕ УЧЕНИКИ И РОДИТЕЛИ,

От имени Общины русских-липованРумынии в начале нового учебногогода искренне желаем учащимся

учебных достижений, учителям и родителямтерпения, мудрости, душевного равновесия. Дапоможет нам Господь!

Нам всем необходимо объединить усилия дляобучения и воспитания детей. Следуетподдерживать учащихся и учителей в этомнелёгком процессе. Наши дети должны статьобразованными, успешными и хорошими людьми.

Культура и духовные ценности являются нетолько основой нашей этнической организации,но и общества в целом. Пусть наши усилияувенчаются успехом в изучении нашего родногоязыка, нашей древней культуры и традиций, атакже в сохранении и дальнейшем продвижениинаших духовных ценностей!

С глубоким почтением,Председатель ОРЛР,

Силвиу Феодор

DESCHIDEREA ANULUIDESCHIDEREA ANULUIȘCOLAR 2018/2019ȘCOLAR 2018/2019

Slava Cercheză, jud. TulceaSlava Cercheză, jud. Tulcea

Jurilovca, jud. TulceaJurilovca, jud. Tulcea

Sarichioi, jud. TulceaSarichioi, jud. Tulcea

Page 10: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

10 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Община русских-липован Румынии(ОРЛР) провела

Пятый фестивальцерковнославянскихпеснопений и духовных стиховв городе Ботошань с 7 по10августа 2018 года.

В этом году это событиебыло приурочено кпразднованию 1030-летнегоюбилея Крещения Руси и 570-летия со дня рожденияПреподобного АлександраСвирского Чудотворца.

Это мероприятие, котороепрошло уже в V-ый раз,организовано Общиной поблагословению ВПСмитрополита Леонтия,который одобрил и составЖюри. В этом году в неговошли:

1. священноиерейВладимир – настоятель церквис храмовым праздником«Рождество Богородицы» вБотошань – председательжюри;

2. священноиерей Флор –настоятель церкви с храмовымпраздником «ПокровПресвятой Богородицы» в селеЖуриловка, уезд Тульча -вицепредседатель;

3. Иоаким Иванов – членруководства ОРЛР,председатель Ясской общинырусских-липован - секретарь;

4. священноиерей Иоан -настоятель церкви с храмовымпраздником «ВознесениеГосподне» в Бухаресте - членжюри;

5. Никола Изот – дьяк вцеркви с храмовым праздником«Рождество Богородицы» вселе Сарикёй, уезд Тульча -член жюри;

6. Василий Лавренте - дьякв церкви с храмовымпраздником «СвятаяЖивоначальная Троица» в селеКамень – запасной член жюри.

Более подробно о фестивалерассказала нам матушка Ольга(Кондратов) из городаБотошань:

«Съехавшиеся из разныхгородов и сёл дети, юноши идевушки были размещены вгостинице Рапсодия в центрегорода и смогли ознакомиться сдостопримечательностямиэтого города. Недалеко отгостиницы, в Доме Культурыпроводились все выступления.

Первый день был открытприветственным словомпредседателя ОРЛР СилвиуФеодор и выступлениями

детского и взрослого хоровгорода Ботошань. Также наоткрытии пели дети из селаСарикёй уезда Тульча.

Затем с духовными стихамивыступили все хоры изМолдовы. Второй деньФестиваля был посвящёнцерковному знаменному пению,а вечером гости и местныеприхожане участвовали ввечерней службе в честьрусского святого преподобногоАлександра Свирскогочудотворца.

В четверг, 9 августа, послеБожественной литургии иобеда продолжились чтениядуховных стихов. После этогосостоялась экскурсия, иприехавшие гости смоглипосетитьдостопримечательностиместного края. Это музейнационального поэта МихаяЭминеску в Ипотешть и музейхудожника Штефана Лукьяна.

Дружеское общение ихорошие впечатления создавалитёплую атмосферу. В ДомеКультуры участникам быливручены дипломы и награды.

В целом во время всегофестиваля среди участников нечувствовалось соперничества иконкуренции, и каждыйподдерживал друг друга ипомогал советом. В завершениифестиваля все дети былинаграждены дипломами иподарками. В финале выступилвсеобщий детский хор спеснопениями «Отверзу устамоя» и «От юности моея».

С небольшой грустью городБотошань попрощался сосвоими гостями, ведь целый годстарообрядцы нашего городаждали и готовились к этомусобытию. Дети с большимжеланием иответственностью намереныподготовиться к следующемуфестивалю. Достойноевыступление хоров всехрегионов порадовало родителейи педагогов. Заметен большойпрогресс.

Большая благодарностьвсем организаторам иучастникам этого прекрасногофестиваля!».

Фестиваль церковныхпеснопений и духовных стиховвошёл уже в списоктрадиционных ежегодныхмероприятий ОРЛР, а кследующему фестивалю детиуже начали готовиться! Удачивсем!

(С.М.)

V-V-Й ФЕСТИВАЛЬЙ ФЕСТИВАЛЬЦЕРКОВНЫХ ПЕСНОПЕНИЙЦЕРКОВНЫХ ПЕСНОПЕНИЙ

И ДУХОВНЫХ СТИХОВИ ДУХОВНЫХ СТИХОВ

Page 11: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

11Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE

Ioachim IVANOV

Iată că Festivalul deCântări Religioase șiStihuri Duhovnicești a

ajuns deja la a V-a ediție.Privind în urmă succesiuneaedițiilor, trebuie remarcatăcreșterea interesului generalfață de această manifestare,precum și emulațiaparticipanților și aîndrumătorilor de coruri.Nivelul de interpretare acântărilor este din ce în ce mairidicat, dar și organizarea estedin ce în ce mai bună. Apropode organizare, nu trebuie uitatcă festivalul își datoreazăexistența inițiativei șiimplicării SvetlaneiMoldovan, redactorul-șef dela „Zorile”, care în urmă cucinci ani a întocmit proiectulprimei ediții și l-a derulat cusucces la Rădăuți și Climăuți,jud. Suceava, unde s-a ridicatîn același an și monumentul„Crucea Staroveră Rusă”.Evenimentul a fost preluatapoi de către Silviu Feodor,președintele CRLR, și, cuimplicarea dânsului, s-audesfășurat următoarele ediții,inclusiv cea din acest an. Cutimpul, constatăm căFestivalul de CântăriReligioase a devenit unadevărat fenomen în rândultineretului rus lipovean.

Dincolo de aceste aspectegenerale privind Festivalul deCântări Religioase, cred că arfi utilă o trecere în revistă aunor elemente concrete. Așîncepe cu Regulamentul deorganizare al Festivalului,care încearcă să traseze un firdirector al desfășurării acesteimanifestări. În primul rând,aici se stipulează scopulFestivalului, acela de a stimulași încuraja interesul tinerilorpentru descifrarea, studierea șiînsușirea cântării psaltice,specifice staroverilor, așa-

numita „крюковое пение”.Așadar, prin acest Festival,CRLR încearcă să stimulezeconservarea, perpetuarea șitransmiterea către generațiiletinere a acestei veritabilecomori spirituale a comunitățiinoastre.

După cum s-a pututobserva, la ultimile douăediții, RegulamentulFestivalului a impus și unrepertoriu obligatoriu. Scopulacestui repertoriu obligatoriueste de a familiariza tineriicântăreți cu cele opt glasuri pecare este fundamentatăcântarea psaltică, dar și de a-șiînsuși două din cele mai desuzitate cântări psaltice dinprogramul liturgic, cântăricare săptămânal suntinterpretate în glasuri diferite.Evident, aici intervine rolulesențial al îndrumătorului decor, care are ocazia să le aratemodul de interpretare îndiverse glasuri, care suntdeosebirile și asemănările,specificul interpretativ alcântărilor în funcție de fiecareglas, subliniind aici faptul căpsaltica staroveră se bazeazăpe o structură modală, nutonică.

Rămânând la această temăa îndrumătorilor de cor, seobservă deja o penurie decunoscători ai cântăriipsaltice, dispuși să investeascăenergie și timp pentru atransmite generației tineretainele vechii cântări.Concluzia este evidentă dacăraportăm numărul de coruri,care se prezintă la festivalul decântări psaltice, la numărultotal al parohiilor și, implicit,al comunităților noastre dinteritoriu. Din păcate, mai puținde jumătate dintrecomunitățile locale s-auprezentat la concursul decântări psaltice. Bineînțeles căluăm în calcul și faptul că nuexistă tineri în anumite

parohii, însă e greu deacceptat că nu se pot aduna 3-4 tineri dintr-un satlipovenesc, dornici sădescifreze notația muzicalătradițională și să ia parteactivă la slujbele bisericii.

Altă observațiesemnificativă este aceea că sesimte necesitatea ridicăriigradului de cunoaștere aobiectului predat de cătreînșiși îndrumătorii corurilor.Există diferențe frapante întremodurile de interpretare acântărilor de către diverselecoruri. Dacă unele coruriurmăresc cu strictețe notațiamuzicală, altele interpreteazămelodia într-un modaproximativ, sau în cursulevoluției au pasaje de-adreptul fără nicio legătură cunotația muzicală. Bineînțelescă aici intervin mult mai multeelemente care determină

succesul unui cor. În primulrând, este necesarătransmiterea și însușireacorectă a semnelor muzicale,apoi, în mod ideal,îndrumătorul corului vatransmite învățăceilorparticularitățile interpretativeale glasului în care este scrisăcântarea și tehnica cântatuluiîn cor, aceasta fiindcondiționată de stilul șiprecizia dirijorală.

Referitor la cântăreți,aceștia merită a fi felicitați,aplaudați și îmbrățișați pentruimplicarea, dorința, ambiția șidragostea pentru tradițiilestrăbune. Toți, fără excepție,de la mic la mare, și din nordpână în sud. Evident că nu toțisunt premianți. Printre altele,aici se reflectă într-un modesențial timpul alocatpregătirii festivalului. În modnormal, pregătirea Festivalului

de la anul trebuie să înceapădupă încheierea celui din acestan. Cei care vor să învețe săcânte, nu trebuie să se limitezela învățarea câtorva cântări, cieste esențial să deslușească șisă-și însușească toate semnelemuzicale și structurile,specifice glasurilor. Deasemenea, este imperativăcontinuitatea în învățare, iaracest lucru se face în biserică,în timpul slujbelor.

Prezența tinerilor laFestivalul de CântăriReligioase și StihuriDuhovnicești, dorința lor de afi mai buni an de an, ne dăconvingerea că reperelespirituale ale strămoșilornoștri nu se vor pierde, ci vorfi păstrate și perpetuate detânăra generație, în ciudaasaltului globalist șisecularizant al lumiicontemporane.

Festivalul de Cântări Religioase și Stihuri DuhovniceștiFestivalul de Cântări Religioase și Stihuri Duhovnicești

La ediția a V-a aFestivalului-concurs de

Cântări Religioase și StihuriDuhovnicești, evenimentdesfășurat la Casa de Culturăa Sindicatelor din Botoșani,în perioada 7 - 10 august2018, s-au marcat 1030 deani de la Creștinarea Rusieiși 570 de ani de la NaștereaSfântului Alexandru deSvir, făcătorul de minuni.

La acest evenimentspiritual, din Comisia deexaminare au făcut parte:părintele Vladimir de laparohia „Nașterea MaiciiDomnului” din Botoșani –președintele Juriului;părintele Flor de la parohia„Pokrov” din Jurilovca,județul Tulcea –vicepreședinte; IoachimIvanov – membru înConsiliul Director – secretar;

părintele Ioan de la parohia„Înălțarea Domnului” dinBucurești; dascălul NicolaIzot de la parohia „NaștereaMaicii Domnului” dinSarichioi, județul Tulcea șidascălul Vasile Lavrente dela parohia „Sf. Treime” dinCarcaliu, jud. Tulcea.

În urma concursului,locurile întâi la cele douăsecțiuni au fost ocupate degrupul de copii dinGhindărești, jud. Constanța,la secțiunea Cântări bisericeștiși de grupul de tineri din satulManolea, com. Forăști, jud.Suceava, la secțiunea Stihuriduhovnicești.

Redăm mai josclasamentul și localitățile deunde provin copiii și tineriipremiați la ediția din acest ana Festivalului de CântăriReligioase și StihuriDuhovnicești:

- la secțiunea Cântăribisericești:

1. Ghindăreşti;2. Sarichioi (parohia

„Nașterea MaiciiDomnului”);

3. Brăila;3. Botoșani. De asemenea, s-au

acordat două premii specialepentru tinerii din Iași șiSlava Cercheză;

- la secțiunea Stihuriduhovniceşti:

1. Manolea;2. Sarichioi (parohia

„Sf.Vasile”);3. Jurilovca;3. Sarichioi (parohia

„Nașterea MaiciiDomnului”).

De asemenea, s-auacordat două premii specialepentru tinerii din București șiCarcaliu.

(Redacția)

Ediția a V-a a Festivalului de Cântări Religioase șiEdiția a V-a a Festivalului de Cântări Religioase șiStihuri Duhovnicești, de la BotoșaniStihuri Duhovnicești, de la Botoșani

Page 12: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

12 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Svetlana MOLDOVAN

La ședințaConsiliului Directoral Comunității

Rușilor Lipoveni din România(CRLR), din data de 6septembrie 2018 de la sediulcentral al CRLR din București(str. Dr. Rațiu, nr. 10), unpunct de pe ordinea de zi afost cel referitor la vacantareapostului de deputat deținut deMiron Ignat, deputat ales lanivel național, în urmadecesului acestuia pe 14august 2018. Conformlegislației în vigoare privindalegerea membrilor CamereiDeputaților, în conformitate cuRegulamentul CamereiDeputaților și ca urmare avotului reprezentanțilorcomunităților locale ale rușilorlipoveni din anul 2016,următorul pe lista candidațilorpentru această funcție a fostales dl Andrian Ampleev,președintele Comunitățiirușilor lipoveni din Tulcea.

Dl Andrian Ampleev adepus jurământul înParlamentul României cadeputat din partea CRLR pe12 septembrie 2018. Înraportul Comisiei de validarea Camerei Deputaților s-aconsemnat: „Se valideazămandatul de deputat aldomnului Ampleev Andrian,declarat supleant la alegeriledin 11 decembrie 2016 pe listaComunității Rușilor Lipovenidin România pe locul devenitvacant ca urmare a decesuluidomnului Miron Ignat”.

Andrian AMPLEEV

S-a născut pe 25octombrie 1962 în

Tulcea într-o familie de rușilipoveni (mama: Marfa; tatăl:Sava Ampleev), care au avut2 băieți: pe Andrian și peRoman.

După Liceul Militar deMarină „Alexandru IoanCuza” din Constanţa (1977-1981), Andrian Ampleev aabsolvit în anul 1985 Institutulde Marină „Mircea celBătrân” din Constanţa,Facultatea Navigaţie, secţiaMarinei Militare.

A parcurs diverse cursuride formare și perfecționare:Curs de perfecţionare privindsituaţiile de urgenţă pentrudemnitari din administraţiapublică locală (Centrul zonalde pregătire pentru situaţii deurgenţă, Bacău, 2011), Cursulde formare consilieri pentruimplementarea strategiei de

descentralizare aînvăţământului preuniversitar(A.S.E. Bucureşti, 2009), Cursscafandri autonomi şi greifluviali, categoria a III-a(Centrul de scafandri,Constanţa, 1996), Curs ofiţeride stat major (Academia deÎnalte Studii Militare,Bucureşti, 1993), Curscomandanţi vedete dragoarefluviale (Institutul de Marină„Mircea cel Bătrân”,Constanţa, 1988).

După absolvirea facultății,a lucrat ca ofițer la MinisterulApărării Naționale (1985-2004), îndeplinind funcţii decomandă şi stat major, de laofiţer secund la comandantnavă militară, comandantgrupă scafandri autonomi şigrei fluviali şi şef alpersonalului la o mare unitateîn Marina Militară. A parcurs,cu onoare, devotament șiprofesionalism gradeleierarhiei militare, de lalocotenent și până la căpitancomandor.

După pensionare, a fostconsilier personal alprimarului municipiului Tulcea(în perioada 2004-2008),viceprimar la PrimăriaMunicipiului Tulcea (între anii2008 și 2012), precum șiconsilier local la Consiliulmunicipal Tulcea (între 2012 și2016). Din 2017 și în 2018,este președinte al Consiliuluide Administrație al S.C.„Aquaserv” S.A. Tulcea(operator regional al serviciilorde alimentare cu apă potabilă,apă uzată în județul Tulcea).

Este căsătorit cu fiicaregretatului inspector școlarjudețean Vicol Ivanov dinTulcea, cu care are un fiu:Ioan Ampleev, elev la LiceulTeoretic „Grigore Moisil” dinTulcea.

„Am vorbit întotdeaunapuţin despre mine – spune

Andrian Ampleev. Amconsiderat că sunt mai bunefaptele decât vorbele”. Și suntdestule fapte, cel puțin decând este președinte al CRL-Tulcea (din 2004 și înprezent), multe dintre elereflectate și în paginile„Zorilor” de cătrevicepreședintele NataliaNeumann din Tulcea,colaboratoare de atâția ani. Cuspirit de echipă, ambiție,sociabilitate și deschiderecătre inovație, președinteleAndrian Ampleev a știut săpromoveze comunitatea dinTulcea, tradițiile și obiceiurilelocale, a reușit împreună cumembrii comitetului deconducere din Tulcea să atragă

mulți tineri la Centrul lorCultural „Vicol Ivanov”.

În perioada 2004-2016, afost membru în ConsiliulDirector al ComunitățiiRușilor Lipoveni din România.

Din anul 2010 și în prezenteste membru al ComitetuluiParohial al bisericii „SfântulIoan Teologul” din Tulcea.

În afară de limba maternărusă, stăpânește, la nivelconversațional, limbileengleză, franceză și germană.

Are cunoștințe avansate deadministraţie publică șilegislație comunitară,dobândite în cei 12 ani deactivitate neîntreruptă înadministrația publică locală,abilități și experiență demediere conflicte de muncă,precum și o experienţă înfacilitare comunitară,parteneriat şi dezvoltarecomunitară, management deproiect, în problemelediversităţii etnice, egalităţii deşanse, interculturalităţii.

Din septembrie 2018 aînceput o nouă activitate,deloc ușoară. Vă urăm multeîmpliniri și putere de muncă,domnule deputat! Să aveți celemai frumoase realizări, iaractivitatea dvs să fieîncununată cu succes! Cuinițiativă și multă

perseverență, veți reuși săpromovați comunitatea etnicăși să militați pentru afirmareadrepturilor legitime ale rușilorlipoveni.

Conform StatutuluiCRLR, Capitolul IX -Reprezentarea CRLR înstructurile Statului român:

Art. 49. (1). „DeputatulCRLR reprezintă intereseleetnicilor ruși lipoveni înParlamentul României. El îșidesfășoară activitatea înconsens cu Consiliul Directorși prezintă rapoarte deactivitate a acestuia AdunăriiGenerale și ConferințeiReprezentanților.

(2). Deputatul CRLR estedator să promoveze în actelenormative dezbătute înParlament interesele etniei șisă intervină, în limitaprerogativelor sale legale, latoate structurile publicecentrale și locale și organis-mele internaționale pentruafirmarea drepturilor legitimeale etnicilor ruși lipoveni.

(3). Deputatul din parteaCRLR va veghea la aplicarea,în localitățile în care trăiescetnici ruși lipoveni, a actelornormative specifice acestora,iar în situația în care constatăcă ele sunt încălcate va depunetoate diligențele pentrusoluționarea favorabilă aproblemelor semnalate”.

DEPUTAT DIN PARTEA CRLRDEPUTAT DIN PARTEA CRLR

La propunereaComunitățiiRușilor Lipoveni

din România și a UniuniiArmenilor din România, s-aureunit la Tulcea, pentruperioada 12-15 septembrie2018, pentru un program delucru, membrii Comisieipentru probleme financiarea Consiliului MinoritățilorNaționale.

Ședința Comisiei s-adesfășurat la Centrul Cultural„Vicol Ivanov” al CRL-Tulcea, unde participanților

le-a fost prezentat sediulcomunității, biblioteca „IvanEvseev” și date privindetnicii ruși lipoveni din oraș.Oaspeții au fost întâmpinațide către noul deputat alruşilor lipoveni, dl AndrianAmpleev, preşedintelecomunității tulcene.

Membrii Comisiei pentruprobleme financiare s-audeplasat și la CentrulCultural al CRL-Carcaliu, cuvizitarea și a școlii dinlocalitate, apoi la Sarichioi,la Cabinetul de limbă rusă

din cadrul Școlii Gimnaziale,la Centrul Cultural al CRL–Sarichioi și la două obiectivespirituale ale rușilor lipovenidin această localitate.

De asemenea, au fost îndeplasare la Crișan și Mila23, iar în ultima zi membriiComisiei au vizitat expoziția„Imaginile diversității” de laCasa Avramide dinComplexul Muzeal dePatrimoniu Cultural Nord -Dobrogea Tulcea, organizatăîmpreună cu Departamentulpentru Relații Interetnice.

Reuniunea membrilor Comisiei pentruReuniunea membrilor Comisiei pentruprobleme financiare a CMNprobleme financiare a CMN

Page 13: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

13Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILECu doar câteva zile

înainte de aîmplini 77 de ani

de viață, s-a stins pe 14august 2018 cel care pentru18 ani a reprezentatComunitatea RușilorLipoveni în ParlamentulRomâniei. A fost condus peultimul drum în localitateanatală Ghindărești, județulConstanța, pe 16 august 2018,localitate unde în 2010 eraridicat la insistențele șiimplicarea acestuia primulmonument „Cruceastaroveră” în memoria rușilorstaroveri stabiliți cu sute deani în urmă pe meleaguridunărene.

S-a născut pe 24 august1941 în Ghindărești, județulConstanța. A absolvit în anul1970 Academia de StudiiEconomice din București,Facultatea de Comerț, iar înanul 1993 Institutul BancarRomân din București, avândatestat de expert contabil. Afost controlor de calitate înperioada 1960-1965 laIMUM (ÎntreprindereaMetalurgică de Utilaj -Medgidia), director deproducție la UJECOOP(Uniunea JudețeanăEconomică a Cooperativelor)din Tulcea (între 1971-1973),președinte al Cooperativeizonale Tulcea (între 1973-1977), șef oficiu de calcul laUJCC (Uniunea Județeană aCooperativelor de Consum)din Tulcea (între 1977-1978),președinte al Băncii Popularedin Tulcea (între 1978-1982),vicepreședinte laFEDERALCOOP (FederațiaCooperativelor de Consum)din Tulcea (între 1982-1993),inspector-șef la BancaAgricolă din Jurilovca,

județul Tulcea (între 1993-2000).

A fost deputat în CameraDeputaților din parteaComunității Rușilor Lipovenidin România, circumscripțiaTulcea, în legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012,20012-2016 și doi ani dinlegislatura 2016-2020. Afăcut parte din GrupulParlamentar al MinoritățilorNaționale. A fost membru alBiroului Permanent dinCamera Deputaților, fiind aleschestor de cinci ori (dinseptembrie 2001), făcândparte și din Comisiapermanentă pentru buget,finanțe și bănci.

A fost membru algrupurilor parlamentare deprietenie cu Federația Rusă(și președinte pentru operioadă), cu Regatul Belgia,cu Mongolia, al Grupului de

prietenie cu RepublicaBelarus (și președinte pentruo perioadă), precum șimembru al Grupului deRugăciuni din PalatulParlamentului. De asemenea,în cadrul AdunăriiInterparlamentare aOrtodoxiei a făcut parte din 3comisii permanente: Comisiapentru drepturile omului șiproblemele familiei; Comisiape probleme internaționale șiinterparlamentare; Comisiape probleme de comunicare șimass-media.

În perioada cât a fostdeputat din partea CRLR, areprezentat România laconvorbirile oficiale dincadrul vizitelor efectuate dedelegațiile parlamentare înmai multe țări, dar de fiecaredată a prezentat și promovatși etnicii ruși lipoveni.

A participat la numeroase

manifestări culturale,științifice naționale șiinternaționale. ReferatulLimba - simbolul identitățiinoastre, prezentat laconferința internaționalăDiversitatea lingvistică șiculturală - factor dedezvoltare europeană,organizată de Academia deStudii Economice înBucurești, i-a fost publicat învolumul dedicat conferinței(Editura „ASE”, București,2001). Tot în 2001 i-au fostacordate Diploma jubiliară șiMedalia jubiliară deRectoratul Academiei deStudii Economice dinBucurești, cu ocaziaaniversării centenaruluiinstituției.

În perioada 1998-2000 afost președintele Comisiei deCenzori a CRLR, iar între2002-2004 - membru alConsiliului Național alComunității și al BirouluiExecutiv. A fost președinteleComunității Rușilor Lipovenidin România între anii 2004și 2016.

În anul 2003 a fost alesmembru în Comitetul decoordonare al diasporei rusela Congresul internaţional dela Sankt Petersburg. A fostdesemnat „Omul diasporeiruse pe anul 2009”, într-uncadru festiv în PalatulUnional din Moscova, când is-a oferit trofeul „Globul decristal” şi diplomă din parteaCongresului Mondial alDiasporei Ruse şiAdministraţiei capitalei ruse.În Comitetul Mondial deCoordonare al DiasporeiRuse a îndeplinit funcţia depreşedinte al Comisiei„Drepturilor omului şi aleMinorităţilor Naţionale”. La

începutul anului 2009, caurmare a decretuluiprezidenţial semnat deDmitri Medvedev, ExcelenţaSa Alexandr Ciurilin,ambasadorul extraordinar şiplenipotenţiar al Rusiei înRomânia, a înmânatpreşedintelui la acea vreme şideputatului Miron Ignatordinul „Drujba”(„Prietenia”).

Evidențiem aici câtevadintre evenimenteleimportante ale CRLR care aufost organizate prinimplicarea deputatului MironIgnat chiar în incintaPalatului Parlamentului dinBucureşti: Jubileul „20 deani de la înființareaComunității RușilorLipoveni din România”,precum și jubileul de 25 deani, „65 de ani de la Victoriaasupra Fascismului”,lansări de carte, expoziții defotografii, reuniuneamembrilor Comitetuluimondial de coordonare aldiasporei ruse s.a. A facilitatdeplasarea în localitățile curuși lipoveni și întâlnireaetnicilor cu unelepersonalități – cosmonautulD.D. Prunariu, MitzuraArghezi etc. În anul 2003 afăcut demersuri împreună cupreședintele comunitățiilocale din Iași pentruînființarea unei clase laSeminarul teologic ortodox„Sf. Vasile cel Mare” din Iași.În același an, s-a implicat înorganizarea festivaluluifolcloric național al CRLR laClimăuți, jud. Suceava,facilitând o deplasare aparticipanților la FântânaAlbă - Ucraina. A obținutfonduri de ladiverse instituții de

In memoriamIn memoriamMironMiron IGNATIGNAT

economist, expert contabil, deputat CRLR,economist, expert contabil, deputat CRLR,fost chestor în Camera Deputaților, fost chestor în Camera Deputaților,

fost președinte al CRLR fost președinte al CRLR (24 august 1941 - 14 august 2018)(24 august 1941 - 14 august 2018)

F

Anul 2009 - „Omul Diasporei Ruse”Anul 2009 - „Omul Diasporei Ruse” Anul 2009 - Înmânarea ordinului„Drujba” („Prietenia”)Anul 2009 - Înmânarea ordinului„Drujba” („Prietenia”)

Page 14: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

14 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

stat pentru unele biserici ortodoxe de ritvechi, dar și pentru diverse acțiuni alecomunităților locale ale rușilor lipovenisau unități școlare unde învață etnici. Afacilitat trimiterea la muncă înstrăinătate a etnicilor sau angajarea lor ladiverse firme din țară. A obținut fonduripentru finanțarea unor unități școlare șilăcașe de cult în mai multe localități încare trăiesc ruși lipoveni. În cadrulConsiliului Minorităților Naționale, afăcut demersuri pentru suplimentareafondurilor pentru bugetul ComunitățiiRușilor Lipoveni din România.

În toate cele cinci mandate dedeputat, a depus și a susținut declarațiipolitice, pe diverse teme, abordânddiferite aspecte privind viața șiproblemele rușilor lipoveni, situațialocuitorilor din Delta Dunării,problemele pescuitului și alepisciculturii în Delta și în LuncaDunării, condițiile grele de viață aleetnicilor ruși lipoveni. A semnalat, așacum a menționat în platforma-programdepusă la CRLR când a candidat pentrufuncția de deputat în 2016, „necesitateaîntăririi colaborării și dezvoltăriirelațiilor economice, culturale și debună vecinătate cu Federația Rusă”. ÎnPlenul Camerei Deputaților a prezentatde mai multe ori situația deosebită acetățenilor români plecați în străinătateîn căutarea unui loc de muncă din cauzacondițiilor grele de supraviețuire. Apromovat cultura rusă și limba maternă arușilor lipoveni la un nivel înalt prinorganizarea de manifestări culturale șiștiințifice.

Din 2004, de când a fost şipreşedintele CRLR, a susţinut intensprocesul studiului limbii ruse în şcoli, aurmărit îndeaproape retipărireamanualelor școlare de limbă rusămaternă, a susținut achiziţionarea şiamenajarea sediilor pentru comunităţilelocale ale ruşilor lipoveni, amplasarea demonumente (bustul poetului rusSerghei Esenin a fost dezvelit la Tulcea,în centrul oraşului, pe 6 martie 2011; unalt bust al poetului S. Esenin - chiar înlocalitatea natală, în octombrie 2012;bustul scriitorului F.E. Melnikov – înmai 2015, la Manolea, în jud. Suceava.La Ghindăreşti, pe malul Dunării, înseptembrie 2010 a fost ridicată CruceaStaroveră Rusă, una similară fiindridicată în 2014, la Climăuți, jud.Suceava ș.a.).

„Seara lipovenilor” s-a intitulatevenimentul organizat de Casa Regalăpe19 septembrie 2007 la PalatulElisabeta din București, de cătreMajestatea Regele Mihai I, Regina Anași Alteța Sa Principele Radu deHohenzollern-Veringen, cu implicareadeputatului și președintelui CRLRMiron Ignat, chestor în CameraDeputaților la acea vreme, care aevidențiat rolul Comunității privindpromovarea culturii, istoriei și religiei

rușilor lipoveni, ortodocși de rit vechi, înRomânia și-n afara țării. La sediulCRLR stă drept mărturie a acestei seri,de neuitat pentru mulți etnici prezenți laeveniment, o vază cu însemnele regale,dar simbolic din partea Casei Regale.Familiei Regale, ca dar simbolic dinpartea CRLR, i s-a transmis atunci oicoană în stil bizantin, cu MaicaDomnului, iar reginei Ana, fiindcătocmai fusese ziua de naștere, i s-acântat în limba rusă „Многая лета”, laeveniment fiind și câțiva artiști dinansamblul folcloric „Landâș” dinSarichioi, jud. Tulcea.

Un alt moment important dinactivitatea parlamentară, pe caredeputatul Miron Ignat l-a trăit cu multăemoție, a avut loc în urma scrutinuluidin 11 decembrie 2016, cândparlamentarii aleși pentru cele douăcamere ale Parlamentului României,Senatul şi Camera Deputaţilor, s-auîntrunit pe 20 decembrie 2016 în primeleşedinţe pentru stabilirea comisiilor devalidare a mandatelor și întocmirearapoartelor privind validarea. Lucrărileau fost conduse atunci de către decaniide vârstă ai celor două Camere:senatorul Leon Dănăilă (PNL), în vârstăde 83 de ani şi deputatul Miron Ignat(reprezentantul Comunității RușilorLipoveni din România), în vârstă de 75de ani. Ales pentru a cincea legislaturădin partea Comunităţii Ruşilor Lipovenidin România (CRLR), deputatul MironIgnat a fost asistat în decursul celordouă zile (21 și 21 decembrie 2016), câta fost președinte temporar al Camerei,de către cei mai tineri patru deputaţi casecretari de ședință: Mara Mareş (24ani, PNL), Andrei Pop (25 ani, PSD),Vlad Emanuel Duruş (26 ani, USR) şiApjok Norbert (27 ani, UDMR).

Sunt multe de evidențiat din cei 18ani de activitate ca deputat și 12 ani capreședinte al CRLR, ultima perioadă dinviață, dedicată în exclusivitateComunității Rușilor Lipoveni dinRomânia. În paginile periodicului nostru„Zorile”, lună de lună, au fost reliefatede fiecare dată realizările, atât pe linie deînvățământ, în plan spiritual, cele cureferire la baza materială a Comunității,la Centrele Culturale ale rușilor lipovenisau la cabinetele de limbă maternă, ladomeniul piscicol. Chiar deputatulMiron Ignat a publicat în paginileperiodicului „Zorile” și ale revisteiieșene „Kitej-grad” ale CRLR materialepe diverse teme cu referire la etnicii pecare i-a reprezentat și promovat înParlamentul României.

Referințele biografice i-au apărut în„Zorile” (nr 12/2000, 9/2011), în ghidul„Comunitatea rușilor lipoveni”,întocmit de Svetlana Moldovan (editura„Ararat”, București, 2004, pag. 148-149).

A consemnatSvetlana MOLDOVAN

Anul 2015. La jubileul de 25 de ani de la înființarea CRLRAnul 2015. La jubileul de 25 de ani de la înființarea CRLR

Întâlnirea cu Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat aÎntâlnirea cu Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat aFederației Ruse (București, noiembrie 2015)Federației Ruse (București, noiembrie 2015)

La „Seara lipovenilor”, alături de Regele Mihai I al României șiLa „Seara lipovenilor”, alături de Regele Mihai I al României șiRegina Ana (septembrie, 2007)Regina Ana (septembrie, 2007)

Alături de Dumitru Prunariu (mai, 2006)Alături de Dumitru Prunariu (mai, 2006)

Page 15: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

15Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE

Silviu FEODORSilviu FEODOR

Pe 14 august 2018, în ziuade prăznuire a„Mântuitorului

Atotmilostiv” (stil vechi, 1 august –Всемилостивый Спас) și în care secinstește Sfântul Lemn, al Sfintei șide viață făcătoarei Cruci, și-a datsufletul Domnului robul luiDumnezeu Miron Ignat.

Una dintre personalitățilemarcante ale CRLR, deputat înParlamentul României din anul 2000și până în 2018, președinte al CRLRîntre anii 2004 – 2016, om de onoareși de mare caracter, un rafinatdiplomat, cu o inteligență șiînțelepciune deosebită, un foarte bunstrateg, Miron Ignat a militat pentruunitatea rușilor lipoveni, a consolidatși dezvoltat CRLR.

Miron Ignat a adus o imensăcontribuție la promovarea valorilorrușilor lipoveni, până în ultima clipăde viață, luptând pentru întărireavalorilor tradiționale, culturale șispirituale.

A avut o imensă implicare înpăstrarea identității etnice a rușilorlipoveni, care împreună cupromovarea limbii materne au fostunele dintre cele mai importantepriorități din activitatea domniei sale.

De asemenea, a avut o activăimplicare în apărarea drepturilorminorităților naționale din Româniași implicit, a drepturilor și intereseloretnicilor ruși lipoveni. Și aici mărefer în mod deosebit la apărareaintereselor etnicilor în activitatea depescuit.

Datorită implicării sale active, afost posibilă atât construirea unorlăcașe de cult ortodoxe de rit vechi,cât și reabilitarea multor altora. S-aimplicat cu un entuziasm deosebit îndezvoltarea bazei materiale a CRLRprin realizarea de Centre Culturale

locale, construcții noi, dar șimodernizarea celor existente.

A reprezentat CRLR la nivelulinstituțiilor din țară, dar și la nivelinternațional, fiind desemnatCompatriotul anului 2009 aldiasporei ruse. A reprezentatRomânia ca parlamentar, dar și încalitate de chestor al CamereiDeputaților (2004 – 2008), la multeconferințe și simpozioane organizatede diverse organisme internaționale.

Am colaborat cu domnia sa încădin anul 2000 și am avut onoarea dea participa împreună la multeevenimente deosebite și unele chiarcu o conotație istorică.

Miron Ignat era un om deosebitde sociabil, atrăgând prin aceastasimpatia și admirația foarte multoroameni din toate categoriile sociale.

Am remarcat evlavia pe care aavut-o pentru Sfânta Cruce, simbolulcredinței noastre și, prin implicareadomniei sale, a fost posibilărealizarea a două cruci-monumentestarovere, una de 10 m înălțime laGhindărești, jud. Constanța, și alta de12 m înălțime la Climăuți, jud.Suceava. Și chiar în ziua deprăznuire a Sfintei și de viațăfăcătoarei Cruci, pe 14 august (stilnou) a fost chemat la Domnul.

Sfânta și de viață făcătoareCruce, care este „Ocrotitoareaîntregului univers, frumusețeabisericilor, puterea împăraților,întărirea credincioșilor, slavaîngerilor și otrava diavolilor” (dintextul imnului crucii), să-i fie deajutor la judecata de apoi, atuncicând cu toții vom sta înainteaDomnului.

Îmi exprim imensul regret șitransmit sincere condoleanțe familieiîndurerate. Pentru noi toți, trecerea înneființă a dlui deputat Miron Ignateste o mare și grea pierdere!

Dumnezeu să-l odihnească!Dumnezeu să-l odihnească!

ADIO, DOMNULE MIRON IGNAT!ADIO, DOMNULE MIRON IGNAT!

Prin dispariția neașteptată adomnului deputat MironIgnat, Comunitatea Rușilor

Lipoveni din România a pierdut unmare om politic, de înaltă ținutămorală, care a reprezentat cu cinsteminoritatea (din care fac parte și eu)atât pe plan intern, cât și pe planextern.

Îmi amintesc că în anul 2000, cândîndeplinea funcția de inspector-șef laBanca Agricolă din comuna Jurilovca,jud. Tulcea (1993-2000), făcea parte,alături de dna Axinia Crasovschi,profesor universitar doctor laUniversitatea din București, dincomisia care pregătea desfășurareafestivităților legate de comemorarea a17 ani de la decesul omului de culturăNaum Pocorschi (care a fost primulpreședinte, numit de autoritățilecentrale pe județul Tulcea, dinComitetul privind înființarea șiorganizarea școlilor ruse și ucraineneîn toate localitățile tulcene, în careerau etnici ruși lipoveni și ucraineni).

Alegerea lui Miron Ignat înaceastă înaltă funcție de deputat înParlamentul României a fost de bunaugur, lucru dovedit de rezultatelemuncii sale desfășurate între 2000 și2018, perioadă în care, fiind și laconducerea CRLR (2004-2016), s-aurealizat Centre Culturale ale rușilorlipoveni, sedii ale CRLRaproape în toatelocalitățile unde locuiescetnici, dar și reparații cusprijinul MinisteruluiCulturii și Cultelor labiserici ortodoxe de ritvechi și multe alterealizări care nu arîncăpea în zeci de pagini.

De asemenea, înParlamentul României afost ales în Comisia decenzori, a fost membrual Consiliului Național alCRLR și în BiroulExecutiv al CRLR. ÎnCamera Deputaților aprimit și alte însărcinăriimportante datorităpregătirii sale îndomeniul economico-financiar.

Pe plan internațional,a participat la multiplesimpozioane șiconferințe, iar în anul 2009 a fostdesemnat „Omul diasporei ruse”. Totîn acel an, Dimitri Medvedev, peatunci președintele Federației Ruse, a

emis decretul prin care Miron Ignat afost decorat cu Ordinul „Drujba”(Prietenia), ordin care i-a fost înmânatde ES Alexandr Ciurilin, ambasadorulFederației Ruse în România.

Cât privește relația mea cu dlMiron Ignat, mă leagă o prietenie depeste 18 ani, perioadă în care acestom m-a recomandat acum 10 ani încadrul procedurii de avansare a meade la gradul de colonel la gradul degeneral de brigadă (r) în MinisterulApărării Naționale al României. Deasemenea, s-a bucurat mult și m-afelicitat de Ziua Victoriei, în mai2015, când am fost decorat cumedalia jubiliară „70 de ani de lavictoria împotriva Germaniei” pentruparticiparea mea ca voluntar înMarina Militară Sovietică în perioadaaprilie 1945-15 septembrie 1945, catranslator de limbile rusă și română înCăpitănia Portului Constanța.

La întâlnirile pe care le-am avutcu diverse ocazii la sediul CRLR, lafestivitățile organizate de AmbasadaFederației Ruse în România, amdiscutat diverse aspecte legate deactivitatea sa ca deputat înParlamentul României, precum șidespre etnia din care fac și eu parte.El m-a îndemnat să scriu articolelegate de viața rușilor lipoveni dintrecut și din prezent, care au fostpublicate de-a lungul vremii înpublicația „Zorile”.

Acest Om va rămâne veșnic îninima și amintirea mea!

Condoleanțe familiei îndoliate șiCondoleanțe familiei îndoliate șiDumnezeu să-l aibă în pază!Dumnezeu să-l aibă în pază!

Mihai Pocorschi,general de brigadă (r)

MESAJE DE CONDOLEANțE DUPĂ DECESUL DEPUTATULUI MIRON IGNAT

Page 16: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

16 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Глубоко опечаленизвестием о смертиМирона Дамьяновича

Игната, одного из основателей ируководителей Общины русских-липован Румынии. Ушёл из жизнивидный общественный деятель,депутат национального парламентанескольких созывов, активный иубеждённый сторонник развитияотношений между РоссийскойФедерацией и Румынией,авторитетный представительроссийских соотечественников,проживающих за рубежом.

На протяжении многих лет М.Д.Игнат все свои силы отдавалстановлению и развитию Общины,которая стала неотъемлемойсамобытной частью румынскогообщества. Во многом его усилиямив ОРЛР сохранялись любовь крусскому языку, русской культуре,российской истории и традициям.Благодаря его настойчивости влипованских сёлах строилисьобщинные центры, оказываласьподдержка школам.

М.Д. Игнат неизменно выступалза развитие российско-румынскихотношений. Примером своей жизнион доказал, что народы наших странмогут и должны жить вдобрососедстве, сохраняя память оважнейших моментах общейистории.

В Российской Федерации М.Д.Игната знают, как одного из лидеровдвижения соотечественников.Информация о его смерти неоставила равнодушными соратниковпо движению из других стран.

Передаю самые искренниесоболезнования родным и близкимМ.Д. Игната, всем членам Общинырусских-липован Румынии. Уверен,что его дела будут продолжены, чтоОбщине удастся реализовать егоидеи и планы. Это будет лучшейпамятью М.Д. Игнату.

Олег МАЛЬГИНОВ, директор Департамента по

работе с соотечественникамиМинистерства иностранных дел

Российской Федерации, ПосолРоссии в Румынии в 2012-2016 гг.

Сглубоким прискорбиемвоспринял тяжёлую вестьо безвременной кончине

нашего дорогого Друга, МиронаДамьяновича Игната.

Мирон Дамьянович останется вмоей памяти как выдающийсягосударственный деятель Румынии,приложивший много усилий во имявсестороннего развитиядружественных взаимовыгодныхотношений между нашимистранами, укрепления мира исотрудничества на Европейскомконтиненте.

Неоценим вклад МиронаДамьяновича в продвижениедуховных и культурных российско-румынских связей, сохранениерусского языка, нашей общейисторической памяти, созданиеобъективного образа России средиграждан Румынии.

На протяжении многих летявляясь руководителем Общины,

Мирон Дамьянович неустанноприлагал усилия к консолидациисоотечественников, поддержке ихправ и интересов как равноправныхчленов румынского общества,упрочению связей русских-липованс исторической родиной - Россией.

Выражаю искреннее и глубокоесоболезнование родным и близкимМирона Дамьяновича, руководствуОбщины, всем русским-липованам,проживающим в Румынии послучаю ухода из жизни нашегодорогого Друга.

Царствие Небесное иЦарствие Небесное иВечный Покой МиронуВечный Покой МиронуДамьяновичу Игнату!Дамьяновичу Игнату!

Виктор ДЁМИН, Генеральный консул Российской

Федерации в Констанце в 2005-2010годах, старший советник

Фонда поддержки и защитыправ соотечественников,

проживающих за рубежом

Сбезмерным огорчением искорбью в фонде«Русский мир» услышали

печальную весть о безвременномуходе Мирона Дамьяновича Игната.

Долгие годы он возглавлял иобъединял Общину русских-липован в Румынии, былдостойным и ярким депутатомРумынского парламента от Общины.

Его инициативность ипринципиальность наряду с глубоколичным отношением к каждомувопросу, каждому делу, каждомучеловеку явились залогом тогоавторитета, каким Община русских-липован в Румынии заслуженнопользуется как у себя на родине, таки за рубежом.

Мы глубоко ценим и всегда степлотой вспоминаем те дружескиеотношения, которые сложились у

фонда «Русский мир» с МирономДамьяновичем и Общиной. За годыэтой дружбы Община русских-липован в Румынии стала важной иполноправной составной частьюРусского мира, и случилось это вмногом усилиями МиронаДамьяновича.

Он всегда считал, что с Россиейнадо дружить, и, в отличие отмногих, не ограничивался словами,а делами и поступками крепил этудружбу.

Мы надеемся и уверены, что егодело будет продолжено. Но намбудет очень не хватать этого яркого,сильного, честного человека.

Вечная память и Вечная память и Царствие Небесное!Царствие Небесное!

Владимир КОЧИН,исполнительный директор

Фондa «Русский мир»

СЛОВАСЛОВА СКОРБИСКОРБИ ИИ CCОБОЛЕЗНОВАНИЯ В АДРЕС ОРЛР ПО ПОВОДУОБОЛЕЗНОВАНИЯ В АДРЕС ОРЛР ПО ПОВОДУ

Page 17: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

17ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

УХОДА ИЗ ЖИЗНИ ДЕПУТАТА МИРОНА ИГНАТА (1941-2018)УХОДА ИЗ ЖИЗНИ ДЕПУТАТА МИРОНА ИГНАТА (1941-2018)

От имени всего коллектива Посольства Российской Федерациив Румынии, от себя лично, моей супруги выражаю глубокиесоболезнования руководству Общины русских-липован

Румынии, всем её членам и родственникам безвременно ушедшего от насМирона Дамьяновича Игната.

Его кончина – невосполнимая утрата для всех нас. С нами больше нетчеловека, известного своей верностью и самоотверженностью в защитеинтересов и прав общинников, совершившего немало трудов и подвиговво имя сохранения духовного наследия и культурных традиций,народных обычаев и русского языка.

Мир праху его.М.Д. Игнат всегда будет жить в нашей памяти.

Посол России,Валерий Кузьмин 15 августа 2018 г.

Чрезвычайный и Полномочный Посол Российской Федерации вРумынии Валерий Кузьмин посетил 15 августа 2018 г. Общинурусских-липован Румынии и сделал запись в Книге

соболезнований: «Посольство России в Румынии выражает глубокие иискренние соболезнования руководству и всем членам Общины русских-липован в связи со скоропостижной кончиной депутата парламентаРумынии, председателя парламентской группы дружбы с РоссийскойФедерацией, а также многолетнего председателя Общины русских-липован Мирона Дамьяновича Игната. В Посольстве скорбят по поводуэтой невосполнимой утраты.

Из жизни ушёл человек, не жалевший сил и здоровья радисохранения духовных и культурных традиций русского народа, развитиясвязей между российскими соотечественниками Румынии и ихисторической родиной.

Мир праху его».

• Николай В. Братушков,заместитель председателя СоветаДепутатов Коломенскогогородского округа, руководительгруппы компаний «Родина»,Галина Викторовна, Кирилл,семья Бобкиных Дмитрий иИрина, семья КрутовыхАлександр и Екатерина, семьяУрясьевых Руслан и Юлия и все,кто с большим уважением илюбовью относится к семьеМирона Игната в России:

«Сегодня день глубокой печали.Сегодня мы скорбим вместе с вами,провожая в последний путьблизкого, дорогого нам человека,уважаемого Мирона Игната.

Мы знали его как удивительноотзывчивого, умного человека инеординарную лнчность. Онпомогал многим людям, служилориентиром и поддержкой нажизненном пути.

Мирон Игнат был удивительнооткрытым для людей человеком иэтим снискал себе любовь,признательность, благодарность иуважение многих людей.

Благодаря егопрофессионализму нашесотрудничество было неизменноуспешным в течение многих лет.

Он завоевал любовь и уважениевсех, кто его знал. Выражаем нaшиискренние соболезнования. Мынавсегда сохраним в наших сердцахдобрую память о нашем друге».

Мирону Игнату посвящается...Уходят, уходят добрые люди, Туда - в безвозвратную даль. Так пусть же те добрые птицы На крыльях своих доставят их в рай.Грустная весть сильно душу стесняетДавит болью на сердце друзей. Не работает мозг в минуту печали, Нет улыбки на нашем лице. Но как только мы их вспоминаем, То улыбаемся тихо и нежно —Счастьем вдруг, наполняется грудь, Что знаком ты был с ним, Что дружбу познал, что ты ихобнимал, И тёплую руку им жал. Мы грустим, мы сожалеем —Соболезнуем близким и родным, Но в ту же минуту сильно Бога

благодарим За пересечённые нити нашей жизни

земной. Память и грусть останется в сердце

навеки. А ты, друг родной, Спи спокойно, Мы очень гордимся тобой.

(Галина В. Братушкова)

Примите мои искренниесоболезнования в связи со

скоропостижной кончинойДепутата парламента Румынии,члена постоянного бюроруководства Парламента,председателя Общины русских-липовая Румынии - Мирона Игната.

Мирон Игнат сделал много длятого, чтобы укрепить содружествоБелокриницкой и Московскоймитрополий, сохранять и развиватьтрадиции и обычаи православнойстарообрядческой культуры,поддерживать и укреплять русскийязык, а также российско-

румынские отношения. Выражаю глубокие

соболезнования членам Общинырусских-липован Румынии, егородным и близким. Мы искреннескорбим и переживаем утратудоброго человека, настоящегохристианина и профессиональногодипломата, которым был МиронИгнат.

Митрополит Корнилий,старообрядческий Митрополит

Московский и всея Руси, член Совета по взаимодействию с

религиозными объединениями приПрезиденте Российской Федерации

От имени Федеральногоагентства по делам

Содружества НезависимыхГосударств, соотечественников,проживающих за рубежом, и помеждународному гуманитарногосотрудничеству и Российскогоцентра науки и культуры вБухаресте, а также нашихроссийских друзей и партнёроввыражаем слова искреннего собо-лезнования родным и близкимМирона Дамьяновича Игната всвязи с его безвременной кончиной.

Всю жизнь Мирон Дамьяновичпосвятил благородному делуукрепления дружбы,взаимопонимания исотрудничества между народами

России и Румщнии. Уверены, чтоего всегда будут помнить какпрофессионального государствен-ного деятеля, надёжного друга ипартнёра. Особенно будемпомнить его вклад в отстаиваниезаконных интересов Общинырусских-липован Румынии,добросовестное отношение к делу,которым он занимался всю своюжизнь, готовность всега помочьсоветом и делом.

Светлый образ МиронаДамьяновича навсегда сохранитсяв наших сердцах.

Александр Радьков, временно исполняемый

обязаности руководителя«Россотрудничество»

Page 18: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

18 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Со скорбьюузнали огорестной вести -

уходе МиронаДамьяновича Игната,первооснователя Общинырусских-липован Румынии,депутата ПарламентаРеспублики, членаПостоянного бюроруководства парламента.

Ярчайшая личность,замечательный человек,много времени, энергии нсил отдавший тому, чтобына земле Румыниисохранить духовныеценности предков, роднойрусский язык, единство ивзаимопонимание народовРоссии и русских-липован.

В бытность М.Д.Игната главой Общинырусские-липованедобились возвращениярусских названий своимсёлам, восстановилипамятник героямРязанского полка,погибшим прифорсировании Дуная вначале Русско-турецкойвойны 1877-1878 годов,организовали изучениерусского языка в школах имногое, многое другое.

Авторитетом,уважением Мирон Игнатпользовался в средерусских-липован, вызывалуважение и доверие упредставителей властейРумынии. Будучидепутатом национальногопарламента, пользовалсявозможностьюпредставлять интересы изащищать права русских-липован. В новом составепарламента Румынии онвозглавил группу дружбы сРоссийской Федерацией,

насчитывающую 15депутатов и сенаторов.Депутат М. Игнат на всемпротяжении своей работыбыл убеждён и не уставалповторять: «С Россиейнужно дружить».

Благодаря МиронуДамьяновичу Игнату былоналажено сотрудничествоПравительства Москвы,Московского Домасоотечественника иОбшины русских-липован,носящее и по сей деньплодотворный характер.

Мирон Игнат былудостоен почётнойнаграды МеждународногоСовета российскихсоотечественников«Соотечественник года».

Как государственныйдеятель, М.Д. Игнатратовал за возобновлениероссийско-румынскихсвязей, своейдеятельностью доказывал,что народы обеих страндолжны жить вдобрососедстве, памятуя оважных страницах общейистории.

Свелая памятьостанется в сердцах всех,кто знал МиронаДамьяновича Игната.

Уход из жизни М.Д.Игната пе оставитравнодушнымироссийскихсоотечественников вомногих странах мира.

Передаём нашисоболезновавия родным иблизким М.Д. Игната, всемрусским-липованамРумынии.

В.В. Лебедев,советник Мэра Москвы,

директор МосковскогоДома Соотечественника

Сглубокимприскорбиемузнали о

безвременной кончинедепутата, руководителяГруппы дружбыПарламента Румынии сРоссией, Почётногопредседателя Общинырусских-липован вРумынии МиронаДамьяновича Игната.

Мирон Дамьяновичпоследовательно и твёрдовыступал за развитиевзаимовыгодныхдружественных российско-румынских отношений,тесноемежгосударственноевзаимодействие винтересах упрочения мира

и безопасности в Европе,торгово-экономическое,гуманитарное икультурноесотрудничество во имяпроцветания наших страни народов.

Возглавляя напротяжении многих летОбщину русских-липован,Мирон Дамьянович внёснеоценимый вклад вукрепление связейсоотечественников сРоссией, продвижение еёпозитивного образа вРумынии, сохранениерусского языка.

Благодаря инициативеМирона Дамьяновичамежду Фондом и Общинойна протяжении ряда лет

осуществляется успешноесотрудничество вреализации права детейрусских-липован наполучение полноценногообразования на родном,русском языке.

Выражаем искренниесоболезнования Общине,родным и близким МиронаДамьяновича, всемсоотечественникам вРумынии в связи стяжёлой, невосполнимойутратой.

Игорь ПАНЕВКИН,исполнительный директор

Фонда поддержки изащиты прав

соотечественников,проживающих за рубежом

Совет депутатов Коломенскогогородского округа Московскойобласти выражает

соболезнования в связи с безвременнойкончиной депутата Общины русских-липован Румынии Мирона Игната.

Мы знали Мирона Игната каквидного общественного деятеля,талантливого руководителя, внесшегобольшой вклад в укрепление дружескихсвязей Коломенского края и Общинойрусских-липован Румынии для развитияэкономических и культурных связейбратских народов.

Уход из жизни такого человека - этобольшая потеря для всех нас. Мыразделяем вместе с вами горечь утратыи выражаем искренние соболезнованияродным и близким, всем членамОбщины русских-липован Румынии.

А.В. Ваулин, Председатель Совета депутатов

Коломенского городского округа

СЛОВАСЛОВА СКОРБИСКОРБИ ИИ CCОБОЛЕЗНОВАНИЯ В АДРЕС ОРЛР ПО ПОВОДУОБОЛЕЗНОВАНИЯ В АДРЕС ОРЛР ПО ПОВОДУУХОДА ИЗ ЖИЗНИ ДЕПУТАТА МИРОНА ИГНАТА (1941-2018)УХОДА ИЗ ЖИЗНИ ДЕПУТАТА МИРОНА ИГНАТА (1941-2018)

Мы вместе с вами скорбим поушедшему МиронуДамьяновичу Игнату.

Царствия ему небесного! Это большаяпотеря для ОРЛР.

Приносим искренние соболезнованияродным и близким этого замечательногоЧеловека.

Инна и Виктор РВАЧЁВЫ, Россия, Московская область, г. Коломна

Выражаю свои искренниесоболезнования по поводукончины Мирона Дамьяновича

Игната, депутата, многие годы председателяОбщины русских-липован в Румышии.

За четыре года сотрудничества толькотёплые воспоминания об этомзамечательным человеке.

Светлая Светлая eeму память!му память!

Галина Коновалова,Россия, Москва

Очень горестные вести передали по телевизору - трудно поверить... Передали,что покинул нас навсегда господин Мирон Игнат. Я и Ангара разделяемглубокую скорбь. Искренние соболезнования семье депутата, всем с кем так

успешно и долго трудился господин Мирон Игнат.Царство ему небесноеЦарство ему небесное!!

Эльвира Тракимайте и Ангара Нийри

Page 19: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

19ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

Cu o mare tristețe am aflat despre trecerea în neființă a deputatului Miron Ignat. Doresc pe această cale să îmi exprim condoleanțele atât în numele meu, cât și în numele

minorității italiene pentru cel ce a fost un om deosebit și un bun coleg. DumnezeuDumnezeu ssă îă î ll aibăaibă îînn pazpază!ă!

Andi Gabriel Grosaru,deputat în Parlamentul României și

secretar general al Asociației Italienilor din România „RO.AS.IT.”

Comunitatearușilor lipovenidin Tulcea

regretă disparițiafulgerătoare a domnuluideputat Miron Ignat și estealături de familia îndureratăși de întreaga comunitate arușilor lipoveni din țară.Timp de peste 18 ani, s-astrăduit să apere și săpromoveze interesele rușilorlipoveni și în calitate depreședinte al ComunitățiiRușilor Lipoveni dinRomânia, și, mai ales, încalitate de deputat din parteaCRLR în ParlamentulRomâniei.

Reprezentândcircumscripția Tulcea înParlament, a militat pentrurezolvarea unor probleme alelocuitorilor Deltei Dunării.

Dl Miron Ignat estectitorul frumoasei clădiri,care găzduiește sediulcomunității noastre șiCentrul Cultural „VicolIvanov” de pe stradaVictoriei nr 32, din Tulcea.

De-a lungul activitățiisale, a luptat pentruafirmarea pe plan local șinațional a rușilor lipoveni, amilitat pentru păstrareazestrei culturale bogate aetniei din care a făcut parte,pe care a iubit-o și aonorat-o de-a lungul întregiisale vieți.

Dumnezeu să-l ierte!Dumnezeu să-l ierte!Odihnească-se în pace!Odihnească-se în pace!

Царство небесноеЦарство небесное!!Вечная памятьВечная память !!

Comitetul CRL-Tulcea

CU ADÂNCĂ DURERE

MESAJE DE CONDOLEANțE DUPĂ DECESULDEPUTATULUI MIRON IGNAT (1941-2018)

Am primit, cutristeţe, vesteatrecerii la cele

veşnice a prietenului, acolegului nostru, domnuldeputat Miron Ignat. Vă rogsă acceptaţi, expresiasentimentelor mele decompasiune.

Domnul deputat MironIgnat a plecat prea repededintre noi, dar va rămânemereu în inimile noastre, înmemoria tuturor ca un mareom care a adus mândrieComunităţi RuşilorLipoveni din România şicare s-a bucurat în acelaşitimp de dragostea şisimpatia tuturor. A fost unom de o calitate superioară,a rămas fidel culturii şitradiţiilor ruşilor lipoveni,

fiind totodată şi un adevăratpromotor al acestora.

În aceste zile îndoliate şitriste, sunt alături deîntreaga Comunitate aRuşilor Lipoveni dinRomânia, precum şi defamilia îndurerată.

Permiteţi-mi să transmitatât în numele meu personalcât şi a Uniunii pe care oreprezint condoleanţelenoastre întregii familiiîndoliate şi sperăm să aibăputerea să treacă pesteaceste clipe grele.

Dumnezeu să-lDumnezeu să-lodihnească în pace!odihnească în pace!

Adrian Miroslav Merka, preşedintele Uniunii

Democratice a Slovacilor şiCehilor din România

În numele cadrelordidactice ale ŞcoliiGimnaziale „A.S.

Pușkin” din Brăila, a elevilorşi părinţilor, transmit celemai profunde condoleanţepentru trecerea în nefiinţă adomnului Miron Ignat.

În toată perioada cât afost preşedintele CRLR şideputat în ParlamentulRomâniei, dl Miron Ignat afost un prieten apropiat al

şcolii noastre şi un susţinătoral directorului acestei şcoli,care, în fapt, a acceptatpreluarea acestei funcții în2011 tocmai la rugăminteaacestuia.

Regretăm decesuldomnului deputat şi suntemalături de familia îndurerată,prin rugăciune şi gânduri înacest timp de durere.

Prof. Mihai Chirsanov,directorul Şcolii Gimnaziale

„A.S. Puskin”- Brăila

Uniunea DemocratăTurcă din Româniaregretă trecerea în

nefiinţă a deputatului Miron Ignat.Prin întreaga sa activitate

parlamentară, desfăşurată peparcursul a 18 ani, deputatulMiron Ignat a reuşit săpromoveze cu succes valorileidentitare ale ruşilor lipoveni,comunitate etnică ce contribuiealături de celelalte minorităţinaţionale la îmbogăţirea zestreiculturale a României.

Suntem alături de familiaîndoliată.

Odihnească-se în pace!

Osman Fedbi, președintele UDTR, și

Iusein Ibram, deputat în Parlamentul

României

16 august 2018. Pe ultimul drum. Slujba a fost oficiată de ÎPS Leontie, arhiepiscopul de16 august 2018. Pe ultimul drum. Slujba a fost oficiată de ÎPS Leontie, arhiepiscopul deBucurești și Fântâna Albă și mitropolitul tuturor credincioșilor ortodocși de rit vechiBucurești și Fântâna Albă și mitropolitul tuturor credincioșilor ortodocși de rit vechi

Page 20: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

20 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Președinții Comunității RușilorLipoveni din România (CRLR)

Primul președinte alComunității Rușilor Lipoveni

din România (CRLR), în perioada 8aprilie 1990 - martie 1991, a fostAndrei Ivanov, prof. univ. dr laUniversitatea din București, decedatpe 16 februarie 2005. Au urmat apoi:Laurențiu Micșunescu (președinteîn perioada martie 1991 - 12februarie 1993, decedat în 2005);Feodor Petuhov (12 februarie 1993 -16 iunie 1995), actualmentepensionar; Feodor Chirilă (între 16iunie 1995 și 15 septembrie 1996),prof. univ. dr din București,actualmente pensionar; EcaterinaEvdochim (15 septembrie 1996 - 13august 2000; 10 noiembrie 2002 -2004), actualmente pensionară;juristul Andrei Mișurnov (15 august2000 - 10 noiembrie 2002),actualmente pensionar; economistulMiron Ignat (2004-2016), decedatpe 14 august 2018; inginerul SilviuFeodor (președinte din 2016 și înprezent).

Potrivit actualului Statut alCRLR, președintele CRLR este alesdin 4 în 4 ani.

Reprezentanții în Parlamentul României

În ceea ce privește reprezentareaîn Parlamentul României,

deputații din partea CRLR au fost:

juristul Echim Andrei din București(în perioada 1990 - 1992), lider algrupului parlamentar al minoritățilornaționale (altele decât cea maghiară)din Adunarea Deputaților și membruîn Comisia Constituantei pentruredactarea proiectului de Constituțiea României, vicepreședinte alComisiei Adunării Deputaților pentrudrepturile omului, culte și problemeale minorităților naționale; regretatulinginer Petru Suhov din Tulcea (înperioada 1992 - 1996), decedat lavârsta de 52 de ani pe 20 decembrie2000 - care a fost și lider al grupuluiparlamentar al minoritățilornaționale; profesorul de istorieSevastian Fenoghen din Sarichioi,județul Tulcea (1996 - 2000), decedatpe 12 ianuarie 2012; economistulMiron Ignat din Tulcea (2000-2018)- care, în timpul mandatelor a fost șichestor în Camera Deputaților încinci sesiuni parlamentare, decedat lavârsta de 76 de ani, pe 14 august2018; Andrian Ampleev (dinseptembrie 2018).

În anul 1990, ComunitateaRușilor Lipoveni din România a fostreprezentată în C.P.U.N.(Parlamentul Provizoriu al României)de către Echim Andrei, FeodorChirilă și Macsim Ivanov.

Conform Statutului, candidațiipentru funcția de deputat al CRLRsunt aleși din 4 în 4 ani la AdunareaReprezentanților CRLR.

(S.M.)

Председатели ОРЛРПредседатели ОРЛР

Первым председателем ОРЛР с8 апреля 1990 по март 1991

гг. был ныне покойный профессорБухарестского университета АндрейИванов, доктор филологическихнаук. Затем ныне покойныйЛауренциу Микшунеску(председатель в период марта 1991-12 февраля 1993 гг.); ФеодорПетухов (12 февраля 1993 - 16 июня1995 гг.), ныне пенсионер; ФеодорКирилэ (16 июня 1995 - 15 сентября1996 гг.), доктор наук, профессор,ныне пенсионер; ЕкатеринаЕвдоким (15 сентября 1996 - 13августа 2000 гг.; 10 ноября 2002 г. -2004 г.), ныне пенсионер; юристАндрей Мишурнов (15 августа 2000- 10 ноября 2002 гг.), нынепенсионер; экономист Мирон Игнат(2004-2016), ныне покойный;инженер Силвиу Феодор (с 2016 ипо сей день).

В соответствии с действующимУставом, председатель ОРЛРизбирается раз в 4 года.

Представители русских-Представители русских-липован в румынскомлипован в румынском

ПарламентеПарламенте

Что касаетсяпредставительства в

румынском Парламенте, депутатамиОРЛР были: ныне покойный юристЕким Андрей из Бухареста (1990 -1992 гг.), лидер парламентской

группы национальных меньшинств(исключая венгерское) ПалатыДепутатов и член в УчредительнойКомиссии по редактации проектаКонституции Румынии, вице-председатель Комиссии ПалатыДепутатов по правам человека,культам и проблемам национальныхменьшинств; ныне покойныйинженер Петру Сухов из Тульчи(1992 - 1996 гг.), умерший 20 декабря2000 г. в возрасте 52 лет, которыйтакже был лидером парламентскойгруппы национальных меньшинств;ныне покойный преподавательистории Севастьян Феноген изСарикёя Тульчинского уезда (1996-2000 гг.); ныне покойный экономистМирон Игнат из Тульчи (с 2000 г.-2018) – который на протяжениисвоего мандата являлся такжеквестором в Палате Депутатов втечение нескольких парламентскихсессий (2001-2008 гг); АндрианАмплеев (с 2018 г.).

В 1990 г. Община русских-липован Румынии была представленаво Временном СоветеНационального Единства(Временного Парламента Румынии)Екимом Андреем, ФеодоромКирилэ и Максимом Ивановым.

В соответствии с Уставом,кандидаты в депутаты ОРЛРизбираются раз в четыре года наСобрании Представителей ОРЛР.

(С.М.)

Andrei IVANOVAndrei IVANOVАндрейАндрей ИвановИванов

Laurențiu MICȘUNESCULaurențiu MICȘUNESCUЛауренциу МикшунескуЛауренциу Микшунеску

Feodor PETUHOVFeodor PETUHOVФеодорФеодор ПетуховПетухов

Feodor CHIRILĂFeodor CHIRILĂФеодорФеодор КирилэКирилэ

Ecaterina EVDOCHIMEcaterina EVDOCHIMЕкатеринаЕкатерина ЕвдокимЕвдоким

Andrei MIȘURNOVAndrei MIȘURNOVАндрейАндрей МишурновМишурнов

Silviu FEODORSilviu FEODORСилвиуСилвиу ФеодорФеодор

Sevastian FENOGHENSevastian FENOGHENСевастьянСевастьян ФеногенФеноген

Echim ANDREIEchim ANDREIЕкимЕким АндрейАндрей

Petru SUHOVPetru SUHOVПетруПетру СуховСухов

Miron IGNATMiron IGNATМиронМирон ИгнатИгнат

AndrianAndrian AMPLEEVAMPLEEVАндрианАндриан АмплеевАмплеев

Page 21: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

21ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

La ședința membrilorConsiliului Directoral Comunității

Rușilor Lipoveni din Româniadin data de 6 august 2018, de laBotoșani, au fost validatecomitetele de conducere aleCRL-Botoşani și CRL-Constanța.

• La Botoșani, AdunareaGenerală a comunității locale arușilor lipoveni s-a desfășuratpe 22 iulie 2018 în prezențapreședintelui Silviu Feodor alCRLR și a membrilor înConsiliul Director al CRLR -Palaghia Radion şi FilipNiculaev.

Din noul comitet deconducere al CRL-Botoșani facparte:

- președinte - Ovidiu Ivanov;- vicepreședinte - Gabriela

Cristina Grigore;- secretar - Sonia Rotaru;- membri: Claudia Gorgan,

Mihai Bucşă;

- Zakoliukina Olga -membru supleant şi referentcultural.

• La Constanța, AdunareaGenerală a avut loc pe 5 august2018, la sediul CRL-Constanța,iar din partea ConsiliuluiDirector a participat deputatulîn Parlamentul RomânieiMiron Ignat.

În urma votului, au fostaleși:

- președinte - NicolaeArtion;

- vicepreședinte – LuchianPlaton;

- secretar - OlimpiadaIzotov;

- membri - NichiforVorobiov, Olga Stefan, PaulIvan și Cătălina Ruticov(președintele ATRL-Constanța).

SUCCES noilor comitete deconducere şi activități cât mai

frumoase pe plan local!

Музей истории икультурыстарообрядчества,

Комиссия по исследованиюстарообрядчества приМеждународном комитетеславистов, Культурно-Паломнический Центр именипротопопа Аввакума объявляет оподготовке к проведению XIIIМеждународной научно-практической конференции«Старообрядчество: история,культура, современность»,посвящённой 400-летию протопопаАввакума.

Конференция состоится с 18 по22 ноября 2019 г. (Возможныуточнения даты проведенияконференции).

Место проведение: Москва-Боровск.

Мы приглашаем ксотрудничеству историков,культурологов, философов,теологов, краеведов, а также всехучёных, в круг научных интересовкоторых входит феномен русскогостарообрядчества.

Конференция предполагаетработу по следующимнаправлениям:

1. История старообрядчества;2. Государство и церковь;3. История старообрядческих

центров;4. Персоналии, биографии;

5. Особенностистарообрядческого вероучения:богословие, философия;

6. Культура, традиции, обычаи;7. Литература, книжность,

фольклор;8. Архивные исследования;9. Актуальные проблемы

современного староверия:старообрядчество в XXI в.;

10. Старообрядцы в зарубежье:язык, культура, история ирелигиозная проблематика.

Представленные вышенаправления не могут в полной мереохватить диапазон научныхисследований в данной области,поэтому Оргкомитет приметавторские работы, посвящённыерусскому староверию.

Вся информация о прошедшихконференциях «Старообрядчество:история, культура, современность»и о ходе подготовки очереднойразмещены на сайте «Музейистории и культуры »http://oldbelivers.com в разделе«Конференции» -http://oldbelivers.com/content.php?page=dmbkgllc_rus.

Материалы конференциипредполагается опубликовать к еёначалу. Материалы для публикации

принимаются до 1 июня 2019 г. Для участия в конференции

просим вас направлять заявки иматериалы с пометкой«Старообрядчество: история,культура и современность» непозднее указанной даты (1 июня2019 г.).

Текст необходимо прислать вэлектронном варианте. Общийобъём статьи – 0,5 печатного лист,включая текст и иллюстрации (этопримерно 8 листов А4, шрифт TimesNew Roman, кегль 12, в doc, docx иPDF. PDF - особенно если имеетсятекст, содержащий латинскийалфавит) одинарный интервал, поля:верхнее – 2 см, нижнее – 2 см, левое– 2,5 см, правое – 2,5 см. Знаков спробелами до 250000). К статьеобязательно прилагается полныйсписок использованных работ,оформленный в соответствии стребованиями. Сноски в концетекста.

В случае несоблюдениявышеуказанных требований коформлению, Оргкомитет оставляетза собой право отклонитьпредставленную статью.

Сборник «Старообрядчество:история, культура,современность» по итогам

конференции будет постатейноразмещён на сайте Музея. Условия участия в Конференции:

1. Необходимо заполнить заявкуна сайте Конференции либонаправить заполненную заявку попредлагаемой форме по адресу:[email protected].

2. Оплата проезда – за счёткомандирующей стороны; оплатагостиницы – за собственный счёт;оргкомитет окажет содействие вразмещении участников вгостиницах города.

5. Всем участникам будет выдансертификат или направлен поэлектронной почте.

Контактные адреса:• Осипов Виктор Иванович – тел:

8-910-518-05-97. E-mail: [email protected],viс[email protected]

• Аторин Роман Юрьевич –[email protected],[email protected]

• Осипова Анна Викторовна –ответственный секретарь, тел: 8-910-705-41-19; E-mail:[email protected]

• Соколова Елена Игоревна –ответственный секретарь, тел.: 8-915-048-56-53; E-mail:[email protected]

XIII Международная научно-практическая конференция«Старообрядчество: история, культура, современность»

NOI COMITETE DENOI COMITETE DECONDUCERECONDUCERE

La BotoșaniLa Botoșani

La ConstanțaLa Constanța

Page 22: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

22 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Vassa ERASTOV

Satul Climăuți, jud.Suceava, una dintrecele mai vechi

așezări unde s-au stabilitstaroverii în Bucovina, mai eracunoscut odinioară ca și „satulcu patru biserici”. Înalte,zvelte, cu turnuri șiclopotnițeîncăpătoare, din lemnsau zidite, fiecarelăcaș de cult dezvăluiaîn felul său originea șivechea credințăortodoxă a locuitorilor.Au fost vremuri cândpopulația sa depășeanumeric toate satele dinjur, iar locuitorii săi erautoți ruși lipoveni,credincioși ortodocși de ritvechi.

Cea mai veche bisericăde care ne mai amintim afost cea cu hramul„Schimbare la Față”(Преображение Господне),care în 1980 urma să intre înpatrimoniul UNESCO, odatăcu împlinirea a 100 de ani dela ctitorie (cel puțin așa au fostpromisiunile autoritățilorvremii). În vara din 1978 afost renovată, desigur, cufonduri puține, fiind cunoscuterestricțiile perioadeirespective, pregătindu-sepentru multașteptatuleveniment, însă, pe 15 aprilie1979, un violent incendiu amistuit-o până în temelii.

Așa am devenit satul cutrei biserici. Acea grozăvieparcă a prevestit declinulsatului, oamenii s-au risipit,tot mai multe case rămânând

pustii... Se știe că lipoveniisunt legați sufletește cel maimult de biserica lor, așa seface că, după multe strădaniiși, cu ajutorul lui Dumnezeu,au ridicat o bisericuță înograda „bisericii noi” – cumera denumită până atuncibijuteria

arhitectonică cu hramulînchinat Sf. Serghie deRadonej. Ograda fosteibiserici a rămas pustie operioadă de timp, dar totsufletul mare al enoriașilor, șiîn special stăruința urmașilorfostului dascăl Fanasii(familia Efremov, cu doamnaNatalia, familia Hrihorov șialți oameni de suflet), auizbutit să înalțe o cruce demarmură pe locul sfântului

altar. Stratul îngrijit de flori,candela aprinsă cu osârdie, auredat locului o umbră demăreție. Cu timpul, ograda afost năpădită de tufișuri, încet-încet acestea s-au transformatîntr-o adevărată pădurice și

doar lumina candeleidovedea că mai sunt

credincioși ce nu se lasă, maisădesc flori în jurul altarului șițin flacăra nestinsă...

Din când în când, dehramul bisericii, soborul depreoți și enoriașii veneau cuprocesiunea săvârșind sfințireaapei în fața altarului deodinioară. Cea mai recentăprăznuire a Schimbării la Fațăa Mântuitorului pe munteleTabor a fost săvârșită aici pe19 (6) august 2016, când unmic culoar pe spațiul unde seînălța cândva biserica a fost

defrișat. Atunci în sufletulfoarte tânărului DamianSavin a apărut o dorințăacerbă de a preschimbaaspectul locului. Privind lavegetația ce a năpădit întreagacurte, și-a promis că va găsi ocale să „despădurească”ograda. În vara următoare aîncercat să atragă colegi șiprieteni, copii și tineri din satsă înfăptuiască ceea ce și-apropus. Din păcate, planul nua putut fi dus la împlinire, dinmotive ce nu țineau de ei,după cum mărturisea cudurere în suflet, tânărul, ajunsîntre timp un dascăl plin dehar în parohia noastră.

Vara lui 2018 atât decapricioasă – cu temperaturiinsuportabile la început și cusăptămâni de ploaie sâcâitoareapoi, nu le-a dat planul pestecap de data această. I-a adunatîn jurul lui pe cei câțiva tineriși copii ce au rămas în sat oriau venit la bunici din depărtăriși s-au apucat de o muncăistovitoare, cu propriile mâini,cu unelte vechi, tocite, găsiteprin gospodăriile bunicilor...

Nici arșița înăbușitoare, nicișiroaiele de sudoare, nicibătăturile din palme nu le-aufrânt elanul. Au doborâtcopacii, i-au curățat de crengi,i-au încărcat și i-au transportatca lemn de foc pentrunevoiașii satului.

Plosceac Alexandru,Sângeorzan Daniel, CârdeiLiviu Marian, CârdeiValentin, Vatră Petrică,Savin Daniel, Mihailov Iulia,Plosceac Ana Maria, IvanovPaula sunt cei care aucontribuit cu efortul,priceperea și voința lor, sub

îndrumarea tânărului nostrudascăl Damian Savin, laprimenirea imaginii ogrăziibisericii mistuite de flăcări. Ausperat cu ardoare ca de hramulbisericii procesiunea să ajungăîn fața crucii închinate mareluipraznic pentru săvârșireasfințirii apei... Chiar dacă, dinmotive de sănătate, soborul depreoți nu a ajuns la loculpregătit cu atâta trudă detineri, în sufletul lor a rămasbucuria lucrului împlinit,satisfacția de a fi contribuit laschimbarea aspectului loculuiunde se înălța maiestuoasăbiserica ce prăznuiaSchimbarea la Față aDomnului Nostru IsusHristos. Iar la iarnă mulțidintre enoriașii în vârstă vorsimți la propriu căldurasufletelor tinere. Faptele lormerită a fi cunoscute șiapreciate. Și, poate, răsplătite.

La o întâlnire cupreședintele Silviu Feodor alComunității, am aflat de oinițiativă excelentă a CRLR:implicarea și promovareacopiilor și tinerilor în acțiunide voluntariat prin care săsprijine persoanele aflate însituații defavorizate dincomunitate. Ideea estegeneroasă atât din punctul devedere al beneficiarilor, câtmai ales prin valoareaeducativă pe care o auactivitățile de acest gen pentrutânăra generație. A-i încurajasă privească în jur cuînțelegere și compasiune, săsimtă că ei sunt o parte acomunității și pot să ia deciziiprivind viața comunitară, sădepună efort și să vadărezultatele implicării propriiînseamnă a le modelapersonalitatea, a formacaractere puternice, a le creștestima de sine, a deveni uncreștin adevărat. Despre acesttip de activități v-amîmpărtășit și aș propune cainițiativa grupului alcătuitdintr-o parte a membrilorATRL-Climăuți să fiecunoscută și apreciată. Este cuatât mai îmbucurător faptulcând credința cultivată înfamilie se împletește cu setulde valori morale creștine, iartinerii se implică atât în viațareligioasă, cât și în ceacomunitară.

Văzând aceste fapte, înadâncul sufletului simțim că,totuși, și fața satului nostru seschimbă. Se schimbă în bine!

ATRL DIN CLIMĂUțI – ATRL DIN CLIMĂUțI – TINERI CARE SE IMPLICĂTINERI CARE SE IMPLICĂ

Page 23: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

23ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

Proiectul Mosaic: Portrayal of Diversity apornit din dorinţa de a portretiza cât maimulte minorităţi etnice din România care

îmbogăţesc cultura naţională, dar care, din păcate,sunt marginalizate. Deloc surprinzător, tocmaiaceastă distanţă dintre minoritate națională şimajoritate reuşeşte adesea să menţină tradiţiile vii îninteriorul acestor comunităţi. Pentru cea dintâi ediţiea proiectului nostru, am ales cinci minorităţi etnice,incluzând ruşii lipoveni din nordul Dobrogei, maiexact din Slava Cercheză, județul Tulcea. Aici s-aumai derulat în trecut proiecte care au documentatistoria lor, însă ne-am dorit să abordăm puţin diferitaceastă comunitate.

Proiectul nostru urmăreşte reprezentarea prinpictură a trei figuri emblematice din comunitatea deruşi lipoveni vizitată. Aceste portrete vor fi susţinutede o cercetare care parcurge sărbătorile, portul,obiceiurile care încă sunt păstrate. Despre ruşiilipoveni se ştie că trăiesc după ritul ortodox vechi,acesta fiind şi motivul care a declanşat migraţia lor,

odată cu împotrivirea faţă de reformă şi schismareligioasă. Pe noi ne interesa cât de conectaţi sunt, defapt, la această istorie a religiei lor, pe care osocoteam îndepărtată. Am avut şansa de a primisprijinul Comunităţii de ruşi lipoveni din SlavaCercheză, în calitate de partener al proiectului, astfelcă am fost direcţionaţi în cele 5 zile de rezidenţăartistică spre figurile emblematice din acest sat:preotul, diaconul, membre ale grupului vocal artistic„Slaveanka” etc.

Ne-a surprins acurateţea cu care oamenii de aicipăstrează tradiţia, pornind de la portul obişnuit şi celde biserică, baia lipovenească, cea cu aburi,sărbătorile religioase celebrate, până la ocupaţiile lorcare includeau albinăritul, crearea de verviţe sauprepararea unor mâncăruri după reţete moştenite desute de ani, cu care gazdele noastre au impresionatîntreaga echipă: ciorba de varză, saramura de peşte,piroşti umplute cu varză, cartofi etc. Ne-am bucuratîn fiecare zi de cântece rusești, lucru care ne-adovedit că această formă universală de celebrare şi

distracţie menţine credinţele vitale ale individuluisau ale grupului social, indiferent că sunt desprereligie, despre dramele sau riturile de trecerespecifice.

Puţin câte puţin, ne-am însuşit şi noi obiceiurile,în special ca formă de respect pentru primireagazdelor şi pentru importanţa pe care o aveau acestescurte ritualuri în microcosmosul lor. În zilelepetrecute acolo am renunţat la comparaţiile care ar fifăcut diferenţa între cum trăiesc ei şi cum trăim noisau celelalte minorităţi vizitate pe parcursul luniiaugust cu prilejul proiectului. Am reuşit să asimilămorganic elementele importante în viaţa ruşilorlipoveni, iar propriile credinţe, obiceiuri saueventuale prejudecăţi au lipsit tocmai pentru a puteaînţelege cât mai bine ce înseamnă a fi şi a trăi ca unrus lipovean.

Am părăsit Slava Cercheză cu sentimentul că amfăcut o călătorie în timp, dar pregătindu-ne totodatăreîntoarcerea. A locui alături de ruşii lipoveni a fost oocazie de a celebra propriile rădăcini şi de a observacă, deşi ne deosebim prin limbă, rit şi tradiţii, cu toţiiparticipăm la îmbogăţirea culturii naţionale,europene ş.a.m.d. Împreună celebrăm şi memorămistoria, cultura, strămoşii. Iar tradiţiile, care încă semenţin, nu sunt decât forme de păstrate a identităţiipersonale şi colective, deci o dovadă a nevoiiprimordiale de apartenenţă la formele de organizaresocială, manifestată prin comemorarea strămoşilor şiprin conservarea patrimoniului material şi spiritual.

Carla SCHOPPEL,București

(foto: Andrei Dudea)

ÎMPREUNĂ CELEBRĂM ȘI MEMORĂM ÎMPREUNĂ CELEBRĂM ȘI MEMORĂM ISTORIA, CULTURA, STRĂMOȘIIISTORIA, CULTURA, STRĂMOȘII

Page 24: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

24 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Istoria, cultura Istoria, cultura și spiritualitatea și spiritualitatea rușilor lipovenirușilor lipoveni

La primul Simpozionnațional al tinerilor

noștri cu tema: „Istoria,cultura și spiritualitatearușilor lipoveni”, desfășuratîntre 1-3 iulie 2018 în orașulPiatra Neamț, am avut bucuriași convingerea că nouagenerație a rușilor lipoveni vafi preocupată și va lupta cuardoare pentru cunoașterea șitransmiterea mai departe atezaurului spiritual atât debogat al etniei noastre.

Referatele prezentate lasimpozion de către tineriinoștri staroveri din București,Iași, Manolea, Tulcea, Brăilaau demonstrat seriozitatea șidragostea cu care aceștia seapleacă asupra trecutuluiComunității noastre. Lucrărilene-au demonstrat că suntem oetnie cu un trecut spiritual demare profunzime, care amarcat locurile unde aceștiaau trăit și trăiesc,conștientizându-se ideeaconservării acestui tezaur și căeste o datorie de onoare ce stăîn fața tineretului nostru.Această datorie sfântă o vorrealiza sub îndrumareapărintească și foarte doctă, atâta bisericii, a profesorilor carepredau limba rusă maternă întoate ciclurile de învățământ,terminând la niveluluniversitar, cât și a conduceriicentrale a Comunității noastre.

Inițiativa dlui președinteSilviu Feodor al CRLR,aportul deosebit al profesoriloruniversitari doctori FeodorChirilă, Axinia Crasovschi,Leonte Ivanov și al

profesoarei de istoriePalaghia Radion, precum șial cadrelor didactice care auîndrumat elevii în conceperealucrărilor reprezintă începutulunei minunate tradiții care,sperăm, să dăinuie mulți anide acum încolo.

Participanții la simpozion,alături de sute de enoriașistaroveri, sosiți din toatecolțurile țării, au urcat parcăpe drumul Golgotei pentru aparticipa în preziuaevenimentului la sfânta slujbăde hramul Sf. Paisie de lamica bisericuță de lemn amănăstirii de călugări,amplasată într-un cadrunatural minunat, care parcă atrăit și el solemnitateaspirituală a evenimentului.Slujba amintea de predicileținute de Domnul Isus peMuntele Măslinilor. Fiecaredintre noi a coborât de pedealul sfânt mai purificat șiîncărcat cu dorința de a fi maibun, mai apropiat de credințastrăbună, de Dumnezeu.

Familia – cununa creației Familia – cununa creației lui Dumnezeului Dumnezeu

În data de 8 iulie 2018,împreună cu 10 elevi din

școlile din Tulcea, amparticipat în comuna Sarichioila manifestările dedicatefamiliei, cu tema: „Familia –cununa creației luiDumnezeu”.

Programul manifestărilor aînceput cu participareainvitaților la Sfânta șiDumnezeiască liturghie înbiserica cu hramul „NaștereaMaicii Domnului”, fapt cedemonstrează încă o dată căBiserica, în tradiția rușilorlipoveni, este simbolul mariifamilii, care are ca tatăl peBunul Dumnezeu și pe Isus-Fiul, ce s-a sacrificat pentruiertarea păcatelor celor ce facparte din fericita Familie acreștinilor. Au fost clipesolemne pline de evlavie încare s-au cinstit și Sf. Cuv.Petru și Fevronia, considerați

protectorii cerești ai familiei.Mulți dintre oaspeții sosiți dinBrăila, Tulcea, Jurilovca,Carcaliu, precum și enoriașiidin Sarichioi s-au alăturatcântăreților bisericii, printre einumărându-se și președinteleSilviu Feodor al CRLR,intonând înălțătoarele stihuriși cântări religioase.

Momentul solemn acontinuat și în curtea bisericii,unde, în fața înaltelor fețebisericești, corurile de copiidin Brăila, Sarichioi șiJurilovca au interpretat cudragoste și dăruire stihuribisericești și cântări religioase,demonstrând încă o dată cătradiția spirituală a rușilorlipoveni are continuitate și nuva pieri niciodată.

Participarea la aceastămanifestare a avut oimportanță deosebită pentrufamilia mea. Împreună cusoțul meu am mulțumit, prinrugăciune, Lui Dumnezeu, Sf.Cuv. Petru și Fevroniei că ne-au ocrotit familia și am reușitsă sărbătorim în acest an, la 12august, 50 de ani deconviețuire.

Legătura dintre veacuriLegătura dintre veacuri

Pe 17 iulie 2018,ansamblul „Lodka” al

CRL din Tulcea a avut bucuriași onoarea să participe înorașul Năvodari, jud.Constanța, la manifestarea„Legătura dintre veacuri”.

Cele câteva ore, petrecuteîn stațiunea de la malul MăriiNegre, au rămas în sufletul șimemoria noastră ca amintiride o frumusețe și osemnificație deosebite. Ne-afrapat în mod plăcutospitalitatea gazdelor și

culoarea deosebită specificărușilor lipoveni pe care acăpătat-o localitatea în timpulparadei costumelor populareale artiștilor din ansamblurileparticipante la manifestare. Cumândrie și cu bucurie,ansamblurile și-au demonstratfrumusețea costumelor și acântecului, impresionând înmod plăcut locuitorii urbei. Pescena frumoasei clădiri aCasei de Cultură, s-au auzitmelodiile minunate, cântate deansamblurile venite dinDobrogea, cât și celeinterpretate de invitații deonoare din orașul Kolomna,din Federația Rusă. Toți amavut sentimentul că folclorulși credința staroveră capătădin ce în ce mai mult o putereimpresionantă fiind unadevărat liant între generații,fapt subliniat și de cuvântărileținute pe scenă de președinteleCRLR Silviu Feodor șideputatul Miron Ignat.

Săptămâna Săptămâna Filmului InteretnicFilmului Interetnic

Conform tradițieiîncetățenite, la

sfârșitul lunii iulie are loc înmunicipiul Tulcea –Săptămâna FilmuluiInteretnic, proiectimplementat de AsociațiaCentrul European pentruDiversitate, în carecomunitățile etnice ale urbei șijudețului prezintă un spectacolartistic, specific etniei, urmatde câte un film artistic.

Seara rusească, la cea de aXXII-a ediție a festivalului,s-a desfășurat pe scena dinPiața Civică a orașului pe 26iulie 2018. Conducereacomunității locale a rușilorlipoveni a avut în vedere ca înprogramul spectacolului săparticipe toate formațiileartistice care activează încadrul Centrului Cultural„Vicol Ivanov” al CRL-Tulcea. În premieră, s-aprezentat și grupul vocal„Detstvo”, copii cu vârsteîntre 5 și 12 ani, care, cuglasurile lor cristaline auinterpretat cântecele „Mîedem, edem, edem” și „Aist nakrâșe”. La invitația noastră, aparticipat și ansamblul „TihiiDunai” al CRL din Brăila,foarte aplaudat de spectatori.După prezentarearepertoriului,ansamblul „Lodka”

DIN ACTIVITATEA CRL-TULCEADIN ACTIVITATEA CRL-TULCEA

F

La Piatra NeamțLa Piatra Neamț

La NăvodariLa Năvodari

Page 25: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

25ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

a invitat pe scenă și artiștiibrăileni și, împreună, într-oarmonie perfectă, auinterpretat cunoscutele cântece„Kalinka” și „Katiușa”.Tulcenii, prezenți în numărfoarte mare la spectacol, aufost plăcut surprinși demăiestria artistică a celor douăansambluri, fredonând și eimelodiile îndrăgite.

Spectacolul s-a încheiat cudansurile pline de ritm și degrație prezentate de ansamblultinerilor „Molodțî”. Dardialogul între membriiansamblurilor a continuat lasediul comunității noastrepână în miez de noapte, prilejde a-și împărtăși dinexperiența fiecăruia.

Diversitate culturală înDiversitate culturală înspațiul dobrogeanspațiul dobrogean

Pe 5 august 2018,ansamblul „Lodka” al

CRL din Tulcea a răspunsinvitației conduceriicomunității centrale, precumși a CRL din localitateatulceană Carcaliu de aparticipa la manifestările cutema „Diversitate culturală înspațiul dobrogean”,organizate de Primăria

comunei Carcaliu, încolaborare cu CRL dinlocalitate. Am cântat pe scenaamenajată în centrul satului cusentimentul că vocile noastres-au împletit în cununaminunată a folcloruluistarover, simțindu-ne fericițică facem parte din marea șifrumoasa familie a rușilorlipoveni.

Am rămas surprinși în modplăcut cum comunitatearușilor lipoveni din Carcaliuștie să-și onoreze satul,oamenii ce locuiesc înfrumoasa așezare de pe BrațulMăcin al Dunării, istoria,biserica, tradițiile șiobiceiurile locului.

La sărbătoare, comuna și-aprimit cu brațele deschise toțifiii plecați pe meleagurilestrăine, pentru ca și aceștia săse bucure de slujba dinimpunătoarea biserică, defrumusețea Centrului Culturalal CRL - o adevărată bijuteriearhitectonică, de sentimentulcă toți cei plecați au înCarcaliu un loc sfânt, o vatrăstrămoșească, în care se potîntoarce oricând.

Am plecat din Carcaliuseara târziu cu bucuriafaptului că obiceiurile,

credința, frumusețeacântecului și jocului nostru nuvor pieri niciodată, că existăgenerația tânără care va preluași va duce pe o treaptă și maiînaltă tot ce au realizat buniciiși străbunii lor.

Zilele municipiuluiZilele municipiuluiTulceaTulcea

Comunitatea din Tulceaa fost invitată de

Primăria Municipiului Tulcea,de Consiliul Județean Tulceași de Centrul Cultural „JeanBart” să participe la TârgulMeșterilor Populari înperioada 12 – 15 august 2018.

În cortul, pus la dispozițiede către organizatori, rușiilipoveni tulceni au expus spreîncântarea privitorilorfrumoase costume rusești,batice (șaliki) vechi, poisuri(brâuri), chiciki. Melodiile depe ultimul CD al grupuluivocal „Lodka” au îmbiat petrecători să viziteze standulnostru, să răsfoiască cărțileeditate de Editura „C.R.L.R.”,paginile publicațiilor „Zorile”și „Kitej-grad”. Samovarul șipăpușa Matreoșka, au întregitspecificul expoziției noastre.

În semn de prețuire a

modului cum a reușit CRL-Tulcea să-și facă prezența laTârgul MeșteșugarilorPopulari, PrimarulMunicipiului HogeaConstantin a înmânatcomunității noastre Diplomapentru păstrarea șipromovarea tradițiilorculturale specifice. Trebuiemenționată aici și participareaplină de entuziasm și dăruire amembrilor comunitățiinoastre: Lazăr Anisea, IgnatFeodosia, Ivanov Fănica,Nistor Valentina, NeumannNatalia, Ignat Sofon,Neumann Berty.

Ziua Lacului RazelmZiua Lacului Razelm

În virtutea buneivecinătăți între CRL-

Tulcea și cei din comunaSarichioi, jud. Tulcea, în datade 12 august 2018, ansamblulde dansuri „Molodțî” a fostinvitat să participe lasărbătoarea „Ziua LaculuiRazelm”.

Pașii de dans ai tinerilordansatori ai ansambluluitulcean, îndrumat de talentatulcoregraf Roman Jora, auarătat celor prezenți că și încomunitatea noastră

promovarea culturii și aobiceiurilor starovere ocupăun loc de cinste.

ROSINKAROSINKA

Pe 30 august 2018, amparticipat la festivitatea

de încheiere a Școlii de vară„Rosinka”, ce a avut caobiectiv studierea limbiislavone și inițierea îninterpretarea stihurilorbisericești, festivitate ce s-adesfășurat în clădirea CRL dinJurilovca.

Celor 13 copii li s-auînmânat diplome de absolvireși câte o iconiță, care au fostprimite cu o deosebită emoție,în aplauzele părinților șibunicilor.

Micii absolvenți au pătrunsîn tainele scripturii bisericești,în muzicalitatea rostirii șicântării în limba slavonăbisericească. Cu siguranță,exemplul lor va fi urmat înviitor de cât mai mulți tineridin comună și, astfel, corulbisericii va fi și mai bogat șiva răsuna întotdeauna înălțător.

Munca plină de dăruire amatușkăi Tatiana, care ainițiat și susținut acest curs, afost un adevărat apostolat,dăruind nobilului scop multeore de muncă și mult suflet.Acest lucru a fost exprimatprin dragostea și atenția pecare au arătat-o copiii față dedascălul său.

Trebuie menționat șiinteresul Comunității centrale,în special al președinteluiSilviu Feodor, care acontribuit la susținerea moralăși logistică necesară buneidesfășurări a școlii de vară.

A consemnat,Natalia Neumann-Romanov,vicepreședinte al CRL-Tulcea

La JurilovcaLa Jurilovca

La Tulcea - „Lodka” și „Tihii Dunai”La Tulcea - „Lodka” și „Tihii Dunai”

Page 26: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

26 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Павел ТУДОСЕ

Вистории старообрядчества темавосстановления церковной иерархиизанимает важное место. Особенно в наши

дни, когда историкам открываются широкиеперспективы для изучения разных периодовсуществования древлеправославной иерархии в Россиии за рубежом, получившая свою преемственность отмитрополита Амвросия, 28 октября 1846 г.Территориальные рамки охватывают австрийскуюБуковину, где произошло присоединение Амвросия кДревлеправославной церкви, Российскую империю идругие страны Европы, в рамках государственныхграниц, соответствующих историческому времени.Исходя из этого, официальная литература ставилазадачи не просто описать процесс, а проанализироватьпричины и цели, которые ставили перед собойучредители белокриницкой иерархии, оценитьпоследствия и масштабы её распространения.

НИКОЛАЙ И. НАДЕЖДИННИКОЛАЙ И. НАДЕЖДИН

Похожие взглядыставили отпечаток и на

одного из активистовлондонского кружка А.И.Герцена – Василий Кельсиев.Как эмиссар публикации«Колокол» он отправился наДунай, где не толькозанимался пропагандойдемократических идей, но исобирал оригинальныеисточники в местахкомпактного проживания липован и некрасовцев.Обращение к этим материалам было обусловленоглубоким интересом к религии. Учитывая кругинтересов Кельсиева, Герцен предложил емуознакомиться, во-первых, с присланными из Россиибумагами, касающиеся проблемы раскола. Изучениеэтих бумаг привело его к восторгу: «Я всю ночь не спалза чтением, – вспоминает Кельсиев – <...> точножизнь моя переломилась, точно я другим человекомстал <...>.

Мне казалось <...>, что я вхожу в неведомый,таинственный мир <...>. Скопцы с их мистическимистрадами и их исполненными поэзии „распевцами”<...>, хлысты, с их причудливыми верованиями,мрачные типы беспоповцев, существование русскихсёл в Пруссии, в Австрии, в Молдавии и в Турции – всёэто неожиданно открылось мне в эту ночь <... > ячитал, перечитывал, голова кружилась, дух спирался вгруди...»1. Подобные источники вошли в «Сборникправительственных сведений о раскольниках», изданв Лондоне в 1860-1861 гг.2 Здесь же первый обзорселений липован «зарисован» русским учёным Н.И.Надеждиным, который в 1848 г. изучал состояннераскола по заданию правительства. В своём отчётеНадеждин перечислил селения староверов внескольких странах южной Европы и в Турции3, в томчисле и в Буковине, входившей в состав Австро-венгерской империи, где нашёл 4 довольно крупныхселения. Для создания староверческой митрополии истроительства монастыря был выбран участок землиупразднённого православного епископства Рэдэуцкого,находившегося возле ключа с чистой водой. Это местополучило название Фынтына Албэ, то, что по словамН. Надеждина «на местно господствующих языкахрусиском и молдаво-валашском значит одно и то же:Белый ключ или Белый источник»4.

Что касается отношения староверов к появлениюна территории Буковины первой Старообрядческоймитрополии, составитель «Сборника» замечает: «Воткак совершилось событие, до сих пор небывалое в мирераскольничем и такое, о каком раскольники и не смелипомыслить в самых дерзких, в самых заносныхмечтаниях (...) Теперь, вдруг, благоустроенное,могущественное государтво, какова Австрия,торжественно дарует им всеми формамигражданской законности, обеспеченную епископскуюкафедру, - и следовательно, раскол, доселе

пресмыкавшийся тёмной, отверженной сектой,возводить на степень оффициально признанойцеркви!... Понятно, какой восторг, и какое потрясение,должно было произвести этот факт во всём мирераскольничьем»5.

На основе подобных источников в конце XIX векапоявились и другие историко-географическиеописания, пополненные новыми сведениями. Особуюважность имеют для нас работы исследователя ПетреСырку6 , оставившего нам заметки о типах населённыхпунктов или о стадиях их формирования в Бессарабии7,в том числе о роли церковной старообрядческой(белокриницкой) иерархии. «Учружжениераскольничьей иерархии в Белой Кринипце – добовляетсам автор - вывело раскольников в Румынии изспокойного состояния; они и сами захотели иметь усебя своего архипастыря. Движение это ещё большеусилилось увеличением числа раскольников,перешедших в Румынию из России, а также послеприсоединения к Румынии южной части нашейБессарабии, где раскольники жили отдельнымиобщинами, и между православными в довольнозначительном количестве. В Румынии пришельцыстали устраиваться как дома, пользуясь свободоювероисповедания; они строили церкви, скиты имонастыри, и завели себе множество попов из Турциии Австрии чрез посредство своих агентов в Яссах и вБелой Кринице и даже архиереев»8.

ПАВЕЛ И. МЕЛЬНИКОВ-ПЕЧЕРСКИЙ

Объектом исследованияБелокриницкой

иерархии послужили такжесочинения выдающегосярусского публициста П.И.Мельникова-Печерского,посвящённые церковнойстарообрядческой иерархии9:«О русском расколе» (1857),«Письма о расколе» (1860) и «Очерки поповщины»10.В последней из них автор показал предпосылкивозникновения у старообрядцев белокриницкойиерархии. Проблематика «Очерков» строится наизучении жизнеспособности старообрядче ства,которая «невозможна при условии строгогособлюдения церковных установлений»11. Цепочкаочерков повествует о тех постоянных попыткахстарообрядцев обрести епископа и восстановитьцерковную иерархию при выявлении фактов идокументов, включённых в ткань произведе ния.

Несмотря на то, что основная идея очерков сталообоснованием исторической и нравственной«несостоятельности» старообрядчества и неизбежногоконца древлеправославной веры, нельзя упрекнутьавтора «Очерков» в односторонности взглядов. Будучи,с одной стороны, чиновником12, убеждённым, чтотолько таким способом гражданин может принестипользу своему государству, с другой стороны,исследователем, глубоко заинтересованным изучаемымпредметом, стремящимся к объективности своихнаблюдений, Мельников-Печерский сумел сочетать этидве потребности.

По долгу службы ему приходилось изучать деластарообрядцев, постоянно бывать в командировках вэтих целях, что давало ему возможность реализовыватьсвой личный интерес к этой теме. Отсюда его рвение кслужбе, которое было несправедливо расцененонекоторыми критиками как стремление чиновника,загубившего в себе талант исследователя и непытавшегося критически осмыслить богатыйматериал, угодить начальству. Один из них это АнтонИ. Богдановнч: «О его научных ра ботах по расколу –пишет он – можно говорить с оговорками. В них нетни научного беспристрастия, ни желания критическиразобраться в богатом материале, который,благодаря условиям службы, накопился в его руках.Говорит ли он о раскольниках или о сектантах, какхлысты или молокане, перед нами небеспристрастный исследователь, а везде чи новник,взирающий на начальство, которому он стремится

угодить. Бранчливый тон, прокурорские приёмы инеблаговидное толкование слухов и толков – таковМельников учёный»13 .

Самостоятельность позиции П. И. Мельникова вотношении к старообрядчеству проявилась и в записке«О русском расколе» (1857), где он уже выступал запрекращение политики гонений старообрядцев ивосстановление их доверия к власти. Эта позицияобъясняется в работе не столько сменой режимов(правление Александра II), сколько переоценкойвзглядов автора о враждебном отношениистарообрядцев к России только из-за притеснений ихсо стороны власти и опасениями П.И. Мельникова, чтостарообрядцы в случае конфликта России с другимистранами встанут на сторону противника. Некоторыеместа были изъяты из «Записок» цензурой по причинесвободо-мыслия их автора, но позже былиопубликованы первым биографом Мельникова-Печерского – Петром Усовым14. Записка особенноважна тем, что в ней представлена классификациярелигиозных разномыслий, существующих в России, ивыделены два согласия: поповское и беспоповское.

НИКОЛАЙ И.НИКОЛАЙ И.СУББОТИНСУББОТИН

Основысистематического

исследованиястарообрядческого вопросабыли заложены во второйполовине ХVІІІ векамитрополитом Платоном(Левшиным), который, всвоей книге «Увет воутверждсние истинны и надежды во евангельскиялюбви» (1765 г.) выдвигает идею второ-степенностиобряда в церковной жизни. На такой идеологическойоснове и учитывая обстоятельства, возникшие вскорепосле учреждения старообрядческой Белокриницкойиерархии, профессор Московской Духовной Академии,Николяй И. Субботин начал свое исследование порасколу. Используя различные по своему характеруисточники, автор провёл основательную критикупервых сочинений по истории древлеправославнойиерархии15. Однако некоторым работам Н. Субботинаприсущ резкий полемический тон и одностороннийвзгляд на старообрядчество как на «крайне негативноеявление русской духовной жизни»16. В 1897 г. былиздан сборник документов «Материалы для историитак называемой Австрийской или Белокриницкойиерархии»17. Эти документы были взяты состовителемиз архива Белокриницкой митрополии, а чём говоритсам автор: «В 1865 году, вскоре после того, какначалось дело о присоединении к православной церквинаместника Белокриницкой митрополии епископаБраиловского Онуфрия, коломенского епископаПафнутия, архидякона митрополии Филарета идругих значительных ныне существующей устарообрядцев иерархии (...), присоединявшиеся, впризнательность за это участие и в видах содействиямоим занятиям современною историю раскола,доставили мне возможность получить из БелойКриницы все хранившиеся в монастыре бумаги,составлявшая архив Белокриницкой митрополии.Архив этот оказался примечательным и довольнобогатым собранием, большею частью подлинных,документов, имеющих большую важность дляисториии Белокриницкого монастыря и особенно дляистории Белокриницкой иерархии, за всё время еясуществования»18 . Учитывая то, что в распоряженииСубботина не было австрийских документов,некоторые сообщения носят легендар ный характер.Особое положение при разделении источников навнешние и внутренние занимает группа письменныхисточников личного происхождения, написанных вформе либо письма, либо скудных автобиографий,авторами которых являются старообрядцы. Новажнейшими работами Н. Субботина по историипоповщины являются «История такназываемого Австрийского, илиБелокриницкого священства» (1895 г.) и

ИСТОРИЯ СТАРООБРЯДЧЕСКОЙ БЕЛОКРИНИЦКОЙ ИЕРАРХИИИСТОРИЯ СТАРООБРЯДЧЕСКОЙ БЕЛОКРИНИЦКОЙ ИЕРАРХИИВ РАБОТАХ Н. НАДЕЖДИНА, П. МЕЛЬНИКОВА-ПЕЧЕРСКОГО И Н. СУББОТИНАВ РАБОТАХ Н. НАДЕЖДИНА, П. МЕЛЬНИКОВА-ПЕЧЕРСКОГО И Н. СУББОТИНА

F

Page 27: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

27ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

«Происхождение ныне существующей устарообрядцев австрийской илибелокриницкой иерархии» (1874 г.).

Середина XIX - начало ХХ веков – времяосознания наукой и общественной мыслью того,что старообрядчество представляет собойсложное и противоречивое явление,подлежащее самому внимательному изучению.То есть, изучение староверия окончательноперемещается в духовно-академическую среду.В итоге, синодальными историками былисозданы исторические сочинения, актуальныедля изучения истории раскола Русскойправославной церкви и в настоящее время.

Ведущую роль в распространении научногознания о белокриницкой старообрядческойиерархии, принадлежит духовным журналам.При Казанской духовной академии былорешено начать издание духовного журнала,направленного против раскола в разных видах,получившего название «Православныйсобеседник»19. В редакции журнала, издававшегопри Братстве св. митрополита Петра, работал иН. Субботин, который поставил собой задачу«издание и распространение книг,содействующих обличению раскола»20. С той жецелью, в журнале «Братское слово» он вёлрубрику «Летопись современного раскола», гделично помещал многочисленные отчётыпротивораскольнического действия, несущиеценную информацию о жизнистарообрядчества.

РУМЫНСКИЕ ИСТОЧНИКИРУМЫНСКИЕ ИСТОЧНИКИ

ВРумынии вопросы по церковнойстарообрядческой иерархии

затрагивались зачастую исследователями,интересующимися старообрядческимнаселением этой страны. Первая румынскаяработа, посвящённая данной теме, быланаписана Нижнедунайским эпископомМельхиседеком (Штефэнеску) в 1865 г. –«Lipovenismul, adică schismaticii seu rascolniciişi ereticii ruseşti. Despre autori ruşi şi izvorenaţionali române», издана в Бухаресте в 1871году. Её автор представляет старообрядчествотаким, каким его видела официальная русскаяцерковь в то время, описывая «сектураскольников-липован» в основномотрицательно. К таким «тенденциозным»исследованиям добавляем труд буковинскогоисторика Иона Нистора (1947 г.), а такжепутевые записки иеромонаха Парфения,посланного из Москвы с заданием обратитьстарообрядцев в официальную церковь.

К сожалению, подобные работы укоренили вРумынии идею, что через церковную реформуНикон желал лишь скорректировать рядотклонений в обряде, а также ошибки,возникшие во время переписи церковных книг(авторы Ал. Арборе, В. Кокош, П.И. Давид, М.Маринеску и другие)21.

Говоря о работах, посвещённых историиБелокриницкой иерархии, нельзя обойтивниманием «Тулчинскую летопись»,найденную двадцать лет тому назад в Румынии,в Русской Славе (уезд Тульча). Авторомнастоящей летописи является ВасилийПолиектович – один из активнейших деятелейстарообрядческой общины своего родногогорода и многих сёл Добруджи22. Автор неуказывает точную дату начала своих записей, номожно предположить, что первые страницыотносятся к последним деся тилетиям XIX века.Заканчивается это своеобразное повествование1941 годом23, и связано оно с двумя основнымиэтапами в истории старообрядцев Румынии:создание белокриницкой иерархии иприсоединение старообрядцев города Тульча кстарооб рядческой белокриницкой иерархии. Вцелом летопись охватывает события начиная с1846 г. по 1959 года и расказывает о липованахг. Тульча и проживающих в сёлах Сарикёй иРусская Слава.

Уместно говорить здесь и о недавно

найденной рукописи под названием «Повесть опроисшествии христианской церкви у Турциидержавы, и како устроилася архиерейскаякафедра за Дунаим, у Турции, у Слави.Сочинена Осифом Гончеровым»24, написаннойпо свежей памяти самого автора сразу же послепредставленных событий, начиная с 19 сентября1846 года. Эти события связаны свосстановлением древлеправославной иерархиив Белой Кринице путём присоединения кстароверию митрополита босно-сараевскогоАмвросия, а также с устройствомдревлеправославной епископальной кафедры вДобрудже с резиденцией в Славскоммонастыре25.

После 1990 года, в Румынии вопросыистории раскола, в том числе вопросыстарообрядческой иерархии, затрагивалисьзачастую в научных трудах профессора ФёдораКирилэ, посвящённые истории, культуре иязыку русских-липован, и в книге АлександрыФеноген – «Староверы. История.Митология. Литература» – обеопубликованные в отдельных изданиях ОРЛР.

Отрадно также отметить, что в последниедва десятилетия сформировалась целая плеядаспециалистов Общины русских-липованРумынии, которые посвятили своиисследования истории и культуре русских-липован. Особо выделяются АлександрВарона, Филип Ипатиёв, Леонте Иванов,Палагея Радион, Светлана Молдован,Александра Феноген, Аксиния Красовски иПавел Тудосе.

Последним из них была написана новаяважная работа, посвящённая истории и жизнирусских-липован на протяжении более трёхвеков и до наших дней. Речь идёт об интереснойкниге, опубликованной на румынском языке«Русские-липоване Румынии - история исовременность»26.

Наиболее плодотворную деятельность напоприще исследования старообрядцев Румынии(липован) провёл ясский профессор, докторфилологических наук, Леонте Иванов. Одно издел жизни Л. Иванова – воскрещение памятикрупного деятеля старообрядчества,покоившегося в родном селе, Маноля, Ф.Е.Мельникова (два года назад вышел в переводеЛ. Иванова первый его том Историидревлеправославной церкви). Сосредоточностьнаучных интересов Л. Иванова на работе вархивах проявлется в книге «Русские-липованев исследованиях и документах». К разделу«Тайные миссии и Румынские Княжества»относятся Бессарабская действительность впереписке И.С. Аксакова, а также «Записки озаграничных раскольниках» Николая И.Надеждина.

Надо также отметить, что правление ОРЛРежегодно проводит научные международныеили национальные симпозиумы, издаютсякниги по истории и религии русских-липован исборники научных докладов и сообщений.Ежемесячно выходят публикации Общины:«ЗОРИ» (газета информационного икультурного характера) и «Китеж-град»(культурно-исторический журнал).

***Вышеупомянутые работы помогут нам

легче анализировать процесс образованиястарообрядческой белокриницкой иерархии и еёпоследующего развития в разные периодыистории, а также обьяснить такие сложныевопросы, как: причины образованиябелокриницкой иерархии, распространение иутверждение, эволюция государственнойполитики в отношении белокриницкойиерархии, причины расколов внутристарообрядческой церкви, восстановлениесистемы епархиального управления ицерковной жизни, роль видных иерарховстарообрядческой церкви, а также их жизнь иотношения с властью и мирянами в различныепериоды своей истории.

1 Кельсиев В.И., Исповедь //Литературное наследство, Москва,1941. Т. 41-42. С. 284, 285.

2 Кельсиев В.И., Сборникправительственных сведений ораскольниках , Лондон, 1860. Вып.2. С. XIV.

3 Надеждин Н.И. О заграничныхраскольниках // Сборникправительственных сведений ораскольниках, составленный В.Кельсиевым, Лондон, Вып. 1-2,1860.

4 Надеждин Н.И., Указ. соч., 1860 с. 84.5 Надеждин Н.И. Указ. соч. 1860.

С. 106.6 Сырку П., Наши раскольники в

Румынии // «Христианское чтсние»,1878, N 5.

7 Батюшков П.Н., Бессарабия.Историческое описание, Спб., 1892.

8 Сырку П., Наши раскольники вРумынии // «Христианское чтсние»,1878, С. 667.

9 Дополнительным материаломдля исследования, помимосочинений П. И. Мельникова-Печерского, послужилиисторические и полемическиесочинения духовных и светских лицо старообрядчестве, в основномпредшественников и современниковП. И. Мельникова: Розыск ораскольнической брынской вереДимитрия Ростовского (1709),История русского раскола,известного под именемстарообрядства митрополитаМакария (Булгакова) (1855), Русскийраскол старообрядства, Опытисторического исследования опричинах происхождения ираспространения раскола (1859),Раскол и земство (1862) А. П.Щапова, Раскол и его значение внародной русской истории В. В.Андреева (1870), Сборникпостановлений по части раскола(1863), составленные В. И.Кельсиевым, Несколько слов орусском расколе (1862), Семейнаяжизнь в русском расколе... (1869) И.Ф. Нильского, История раскола ураскольников Н. И. Костомарова(1871), Русское старообрядчествоС. А. Зеньковского (1970) и др.

10 Мельников П.И, (АндрейПечерский), Очерки поповщины //Полн. собр. соч., Т. 14. - СПб., 1897-1898.

11 Боченко В.В., «Очеркипоповщины» П.И. Мельникова какпроизведение публицистики иизображение старообрядческогосвященства в них, Сб. науч. трудов«Старообрядчество», Москва, 2002,с. 366.

12 Сначала при нижегородскомгенерал-губернаторе, затем приМинистерстве внутренних дел.

13 Богданович А.И., Годыперелома, СПб.,1908. С.266.

14 Усов П.С., П. И. Мельников, егожизнь и литературнаядеятельность // Мельников П. И.Полн. собр. соч.: в І4т. — М.; СПб.,1897. — Т. 1. — 324 с.

15 Материалы для истории такназываемой Австрийской, илиБелокриницкой иерархии; Под изд.Н. Субботина. М., 1899; СубботинН.И. История так называемогоАвстрийского, или Белокриницкогосвященства. М., 1895. В. 1.Учреждение раскольническоймитрополии в Белокриницкоммонастыре; Он же. Несколько слово новейших событиях в расколе. М.,1867; Он же. Современные летописираскола. М., 1869. В. II.СубботинН.И. Происхождение нынесуществующей у старообрядцев,так называемой, австрийской, илибелокриницкой иерархии, М., 1874.

16 Субботин Н.И, Современныедвижения в расколе, М., 1865; Онже. Несколько слов о новейшихсобытиях в расколе, М., 1867; Онже. Современные летописи раскола,М.,1869.

17 Субботин Н.И., Материалы дляистории так называемойАвстрийской или Белокри ницкойиерархии, М., 1897.

18 Субботин Н., ИсторияБелокриницкой иерархии, Том. 1,Москва, 1874, С. IX-X.

19 В перечне православныхпериодических изданий,содержащих научные исследованияцерковного раскола, присутствоваликак журналы общецерковнойнаправленности: «Богословскийвестник» (Сергиев Посад),«Христианское чтение» (Санкт-Петербург), «Церковные вестник»(Санкт-Петербург), «Странник»(Санкт-Петербург), «Душеполезноечтение» (Москва), так испециализирующиесянепосредственно нарасколоведении. Среди последних -журналы «Православныйсобеседник» (Казань) и«Православное обозрение»(Москва).

20 Отчёт по Братству св. Петрамитрополита за 1886 год //«Братское слово», 1887. № 2. С. 125.

21 И. Евсеев, С. Молдован,Предисловие к книге Тульчинскаялетопись, Бухарест, 2002 с. 9.

22 Сын архитектора ПолиектаАлександрова, ВасилийПолиектович стал известныммастером столярных дел и былглубоко верующий человек. В 1950г., удалился в монастырь УспенияПресвятой Богородицы (с. РусскаяСлава), приняв иноческое имяВисарион.

23 Это произведение былопредставлено Андреем Ивановым иСветланой Молдован на первомнациональном семинаре русских-липован Румынии в с. Сарикёй в1995 году. В ноябре 1995 г., вМоскве, на Междуна роднойконференции Живые традиции:результаты и перспективыкомплексных исследований русскогостарообрядчества, Андрей Ивановпредставил участникам сведения оЛетописной деятельности В. П.Александрова – работа былаопубликована в сборнике - Мирстарообрядчества, Москва, Росспэн,1998 г. Отрывки из Тульчинскойлетописи были опубликованы вгазете „Зори” (№ 1/1999. 6/2000).

24 По краткой характеристике Ф.Е.Мельникова «Осип СемёновичГончар был казачьим атаманом,знаментитым староверскимдеятелем, тонким и умным,неутомимо дсятельным нпредприимчивым... Он дожил доглубокой старости, персселился вРоссию и здесь, в Черемшанскомстарообрядческом монастыре наВолге, скончался в 1880 году, принявпостриг под именем Иоасафа»(Ф.Е. Мельников, Указ. соч.,Барнаул, 1999, с. 207);

25 Ф. Кирилэ, Повесть ОсипаСеменовича Гончарова об основанииАрхиерейской кафедры староверов,Сб. статей: Культура русскихлипован в национальном имеждународном контексте,Бухарест, 2013, с. 189.

26 Книга вышла из печати виздательстве ОРЛР (Editura ”CRLR”,București, 2015, 500 p.), аофициальная презентация еёсостоялась 19 декабря 2015 года впрекрасном старинном зданииМузея истории города Брэила.

Page 28: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

28 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

Юлианa Соломон

С29 августа по 3сентября 2018года при

Культурном центре Общинырусских-липован городаКонстанца был проведёнДетский лагерь родногоязыка.

Пять учеников из селаЛиповень и из городаСучава вместе сучительницей русскогоязыка Юлианой Соломонпровели 5 прекрасных днейна море.

Дети просили передатьслова благодарности нашимзаботливым руководителямОРЛР, председателю

Общины Силвиу Феодору иособенно председателюОбщины русских-липовангорода Констанца АртионуНикон и его супругеКлаудии, которыепозаботились о нашемотдыхе и здоровье, запрекрасный приём,внимание и заботу.

Хорошее настроение,тёплое море, солнце,приятная атмосфера,

весёлые игры - этиканикулы запомнятсянадолго, особенно темдетям, которые были впервый раз на море.

Несмотря на короткоевремя, проведённое влагере, ребята начали лучшепонимать и говорить по-русски.

Своими впечатлениямиподелились:

• Александра Беженар:«5 дней на море пролетелиочень быстро потому, чтопрограмма была оченьнасыщенная. Мы посетилидельфинарий и морскихкотиков. Меня удивило то,какие это умные животныеи как они весело выполняли

все команды. Потом мыбыли в микрорезервации ивидели много разныхживотных. Автобуснаяэкскурсия позволилапознакомиться сдостопримечательностямиКонстанцы.

Каждый день мы ходилина пляж и по дорогепокупали разные сладости.Вода была настолькотёплой, чистой и

прозрачной, что можнобыло рассмотреть медуз,которые там плавали. Мыездили на экскурсию поночному городу, виделиНабережную, порт и многоразных кораблей. Вечеромсмотрели русскиемультфильмы и проводилиуроки русского родного

языка в игровой форме. Мнеочень понравился нашлагерь»;

• Славник Валентина:«Наш отдых в Констанцебыл замечательным. Мыпосетили город и виделиморе. Эти каникулы мнезапомнятся надолго. Я могуих назвать самымилучшими, потому чтовремя, проведённое вместе сребятами и учительницей,было самое весёлое и

увлекательное. Мывеселились, играли и узналимного интересного. Хочупоблагодарить ОРЛР занаш отдых и особеннопредседателя АртионаНику»;

• Коломиски Паула:«Эти 5 дней былинезабываемы, потому что яувидела многоудивительного: во-первых, япобывала на море, во-вторых, посетила красивыйгород, видела корабли, чаек,пролетающих над нами.Жара заставляла насбросаться в тёплое море.После каникул я мысленнопродолжала находитьсятам. В качестве сувенира сморя я привезла ракушки»;

• Соломон Александру:«Были 5 особенных дней,

похожих на сказку,полных веселья,смеха и хорошегонастроения.

Город Констанцаудивительный:

увиденный днём - онкрасив, но ночью –

великолепен. С пляжаморе выглядит

необыкновенно. Синееморе и голубое небо на

горизонте соединяются.Шум моря и волны,

которые разбиваются оприбрежные камни, так

привлекательны. Виделимедузу, плавающую уберега. Дельфинарий, гдеживут дельфины и морскиельвы, произвёл на менявпечатление. В итоге, закороткое время я увиделмного замечательных вещейи узнал много нового».

ДЕТСКИЙ ЛЕТНИЙ ЛАГЕРЬ С ИЗУЧЕНИЕМ

РУССКОГО РОДНОГО ЯЗЫКА

5 августа 2018 года вселении Каркалиу уездаТульча прошло культурноемероприятие под названием«Культурное разнообразиев добруджскомпространстве»(«Diversitate culturală înspațiul dobrogean»).Мероприятие организовалаМэрия Каркалиу совместнос Местным советом селаКаркалиу и Общинойрусских-липован Румынии(ОРЛР).

Открывая этотпраздник, споздравительным словомвыступили мэр селаКаркалиу Георге Панфил,председатель ОРЛРСилвиу Феодор и другиепредставители местнойадминистрации.

После встречи гостей вновопостроенном зданииКультурного центра ОРЛ-Каркалиу и парада

фольклорных ансамблейОРЛР по улицам села насцене выступилитворческие коллективыдобруджских общинрусских-липован и другиеэтнические добруджскиеансамбли.

Вечер закончилсяконцертом румынскойлёгкой музыки висполнении МарчелаПавела, Моники Ангел,Николы и другихрумынских артистов.

(А.Д.)

Культурное разнообразие вдобруджском пространстве

Page 29: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

29ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

Valentin FILAT

Sfârșitul calendaristical verii și începutulcălduros de toamnă

ne-au reunit pe malul MăriiNegre, la Năvodari, jud.Constanța, acolo unde a avutloc finala Campionatului deșah și tenis de masă pentrutineri, organizat de cătreComunitatea Rușilor Lipovenidin România (CRLR) șiAsociația Tinerilor RușiLipoveni din România(ATRLR). Etapa națională s-adesfășurat la sediul CRL-Năvodari, în perioada 30august – 2 septembrie 2018.

Cei 18 participanți rușilipoveni, care au reușit sătreacă de etapele locale șiregionale și s-au calificat înfinală, au concurat pe categoriide vârstă la cele douădiscipline sportive, respectiv,10-14 ani, 15-20 de ani și 21-40 de ani. Meciurile au fostarbitrate de către voluntariiprezenți la eveniment,coordonați de către LucianIvanov din Brăila, unul dintreveteranii și activiștii Asociațieinoastre. Concursul s-adesfășurat în condiții de fair-play, rezultatele obținutereflectând, pe de o parte,capacitatea concurenților și, pede altă parte, talentulperfecționat în lungile sesiunide pregătire.

Între partidele încărcate detensiune și concentrare, tineriis-au bucurat și de timp liber pecare l-au petrecut în apă,„concurând” cu valurile măriiși pe nisipul fin al MăriiNegre. S-au arătat vrednici șiîn alte discipline sportive, cumar fi fotbalul, voleiul și înotul.

Nici curtea generoasă aCentrului Cultural al CRL-Năvodari nu a dus lipsasportivilor, fiind martora anumeroase partide debadmington, futnet (laptenissau tenis cu piciorul) și tenisde masă, acolo unde vârsta numai era un factor important, cimai degrabă un atu de ademonstra experiențavitalitatea și rapiditatea înmișcare.

Pe parcursul acestor ziledeosebite, ne-a fost alăturipreședintele CRL-Năvodari,Ivan Ciotic și familia sa dinpunct de vedere logistic,privind organizarea acestuieveniment, dar care, maiimportant de atât, ne-auîntâmpinat și primit cu omenieși căldură. Domnul președinte,pasionat la rându-i de șah, aoferit tinerilor participanți și odemonstrație de înțelepciune

în jocul de pe tabla bicoloră.În ceea ce privește

rezultatele obținute,clasamentul este următorul:

TENIS DE MASĂTENIS DE MASĂ

Categoria de vârstă 10-14 ani:

Locul I, feminin – AdinaMarta Vavilov (Tg. Frumos);

Locul I, masculin -Sebastian Ahapov (Rădăuți);

Locul I, masculin - ȘtefanCiprian (Carcaliu);

Locul II, masculin – IulianLupu (Tg. Frumos);

Categoria de vârstă 15-20 ani:

Locul I, feminin –Valentina Tudosă (Lespezi);

Locul I, masculin - VladLupu (Tg. Frumos);

Locul II, masculin–Cosmin Chirilă (Carcaliu);

Categoria de vârstă 21-40:Locul I masculin – Cosmin

Simion (Brăila);Locul II masculin –

Nichita Condratov(Botoșani);

ȘAHȘAH

Categoria de vârstă 10-14 ani:

Locul I, feminin – LarisaAntonov (Lespezi);

Locul I, masculin - EmilianErmolai (Tg. Frumos);

Locul II, masculin –Leonard Ivanov (Brăila);

Categoria de vârstă 15-20 ani:

Locul I, feminin – RaisaPavlov (Iași);

Locul I, masculin - AndreiMacarov (Tulcea);

Locul II, masculin –Leonard Filip (Manolea);

Categoria de vârstă 21-40 ani:

Locul I, masculin – NichitaCondratov (Botoșani);

Locul II, masculin –Lucian Ivanov (Brăila);

Pentru a încuraja tinerii săcontinue ascensiunea îndomeniul sportiv, celor care auparticipat în afara competiției,dar care s-au remarcat printalentul lor, li s-au acordatdiplome speciale departicipare. Celor patruvoluntari, prezenți laeveniment: Tomiță Ivanov,Constantin Tudosă, FlavianHușleag și CătălinȘtefănescu, li s-au acordatdiplome de voluntariat. S-asubliniat astfel și importanțavoluntariatului în cadrulCRLR, cu atât mai mult cu câtîn Federația Rusă, prin decretprezidențial, anul 2018 esteAnul Voluntarului.

Faptul că avem tineritalentați la aceste disciplinesportive, ne obligă la o atentăanaliză a dezvoltării cadruluicare le poate oferi oportuni-tatea de a își perfecționacapacitățile sportive în sânulComunității. Nu de puține oriam văzut că putem fi o rampăde lansare pentru tinerii noștri,și nu de puține ori am constatatcă unii dintre ei au ajuns la unnivel de excelență apreciabil.Sportul a fost și este ocaracteristică esențială a etnieinoastre, iar numele sportivilorruși lipoveni răsună des pepodiumurile lumii. E dedatoria noastră să continuămacest Campionat de șah și tenisde masă și să ne gândim și laalte competiții, pentru altediscipline sportive. Un lucrueste clar: avem potențial.

FINALA CAMPIONATULUI FINALA CAMPIONATULUI DEDEȘAH ȘI TENIS DE MASĂȘAH ȘI TENIS DE MASĂ

Pe 13 august 2018, laGhindărești, jud.Constanța, s-a

desfășurat CampionatulRegional de Șah și Tenis deMasă pentru tinerii rușilipoveni, o competițiefrumoasă la care s-auînregistrat 38 de participanțidin localitățile: Ghindărești,Brăila, Galați, Tulcea,Carcaliu, Jurilovca, Constanțași București. Tinerii auconcurat la 3 categorii devârstă: 10-14 ani, 15-20 ani și21-40 ani, atât fete, cât și băieți.

La competiția de șah,arbitrajul a fost asigurat deClubul sportiv„Alcor” din Bucureşti, prin

arbitrul Gigi Grigore. Primele6 locuri la categoria 10-14 ani,în clasamentul general, au fostocupate, în ordine, de: IvanovCristian Leonard (Brăila),

Luchian Nicolae (Brăila),Școlnicu Silviu (Constanța),Lipalit Iulian (Brăila),Monea Marius (Brăila),Scacioc Denisa Teodora

(Jurilovca). Primele 4 locuri,la categoria 15-20 ani, înclasamentul general, au fostocupate, în ordine, de: KokerEray-Can (Jurilovca),Macarov Andrei (Tulcea),Mark Twit (Carcaliu), RaduIoniță Adrian (Brăila).

La competiția de tenis demasă, arbitrajul a fost asiguratde Remus Apostol dinConstanța. Primele 7 locuri lacategoria 10-14 ani, înclasamentul general, au fostocupate, în ordine, de: KokerEray-Can (Jurilovca), PavelBogdan (Jurilovca), PamacaiAndreea (Jurilovca), OpreaSamuel (Carcaliu), ScaciocCristina (Jurilovca), Ștefan

Ciprian (Carcaliu), IvanovCristian Leonard (Brăila).Primele 4 locuri la categoria15-20 ani, în clasamentulgeneral, au fost ocupate, înordine, de: Dumitru Adrian(Carcaliu), Chirilă Cosmin(Carcaliu), LavrenteKlavdian (Carcaliu), SoldatAdrian (Carcaliu). Primele 4locuri la categoria 21-40 ani,în clasamentul general, au fostocupate, în ordine, de:Cosmin Simion (Brăila),Ivanov Lucian (Brăila),Ștefan Costilov (Ghindărești),Svetlana Crăciun(București).

Svetlana Crăciun,președintele ATRLR

CAMPIONATUL REGIONAL DE ȘAH ȘI TENIS DE MASĂCAMPIONATUL REGIONAL DE ȘAH ȘI TENIS DE MASĂ

Page 30: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

30 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

În perioada 22-26august 2018, laSighișoara s-au întâlnit

reprezentanții celor 20 deminorități naționale dinRomânia la FestivalulIntercultural ProEtnica 2018pentru a „sărbătoridiversitatea și bogățiaculturală a minoritățilornaționale împreună cumajoritarii români, toți,deopotrivă, cetățeni aiRomâniei devenită stat unitarîn urmă cu 100 de ani, la 1decembrie 1918”.

Proiectul ProEtnica estesusținut de cătreDepartamentul pentru RelațiiInteretnice al GuvernuluiRomâniei și ConsiliulJudețean Mureș, în calitate departeneri, de MinisterulCulturii și IdentitățiiNaționale, precum șiMunicipiul Sighișoara, încalitate de finanțatori.

Din partea CRLR, auparticipat cinci membri aiAsociației Tinerilor RușiLipoveni din România(ATRLR), care ne-auîmpărtășit impresiile privindimplicarea lor în desfășurareafestivalului interetnic:

• Anca Moroi, ATRL-București: „Ca și voluntar încadrul ProEtnica, un festivalcu tematică interculturală deanvergură, pot spune că a fostuna dintre cele mai frumoaseexperiențe trăite alături deceilalți voluntari, atât cei dincadrul ATRLR, dar și dinpartea celorlalte asociații.Dorința de a oferi cel mai bunajutor și energia cu careîndeplineam sarciniledemonstrează că tinerii dorescsă ducă mai departe tradițiileși obiceiurile minorității de

care aparțin. De asemenea, nuau lipsit momentele deinteracțiune cu publicul cândansamblurile de dans coboraude pe scenă și îi invitau șichiar îi inițiau în ale dansuluitradițional pe spectatori.

Poate ceea ce m-a marcatcel mai mult a fost numărulfoarte mare de minoritățiparticipante. Așa am ajuns săîi descopăr pe ruteni și sorabisau să aflu că la Iași există ungrup extraordinar dedansatori, aparținândminorității italiene. Fiindpentru prima dată voluntar încadrul Festivalului ProEtnica,am întâlnit grupuri „de-aicasei”, care participă la acesteveniment de 5 ani sau chiarmai mult. Și orașul m-aimpresionat: ruinele cetății șiceasul, care sună la fiecareoră, ne amintea că timpul atrecut, dar de la PatriarhulNikon și până în prezentfiecare generație de rușilipoveni a reușit să își păstrezetradițiile, credința șiobiceiurile străvechi.”;

• Tomiță Ivanov, ATRL-Iași: „Ajuns la ediția a XVI-a,festivalul a adunat anul acestaîn cetatea din Sighișoara toateminoritățile din România.Împreună cu FlavianHușleag, am reprezentatComunitatea Rușilor Lipovenidin România printr-un standamenajat cu mai multe lucrăridespre etnia noastră și CD-uricu muzică rusească populară.Am rămas plăcut surprins deinteresul turiștilor români șistrăini privind etnia noastră șiam răspuns cu dragîntrebărilor și curiozitățilorfiecărei persoane.

În ceea ce priveșteorganizarea festivalului, atâtvoluntarii, cât și participanțiiau dat dovadă de seriozitate,de devotament cât și de interesfață de toate etniile. Am pututadmira îndeaproapediversitatea, porturilepopulare, obiceiurile,obiectele tradițioanale,muzica specifică fiecărei etnii,legând cu ușurință noiprietenii. A fost o experiențăunică care ne face să ne dorim

să putem participa și la edițiade anul viitor.

Consider că FestivalulProEtnica îmbină toatecalitățile unui evenimentnațional de mare anvergură.Mulțumesc ComunitățiiRușilor Lipoveni din Româniapentru că mi-a oferit ocazia dea participa la acest evenimentinteretnic, unde am pututcunoaște oameni, motivați despiritul etnic.”;

• Flavian Hușleag, ATRL-Iași: „La ProEtnica, cel maimare festival interetnic dinRomânia, am aflat despretradițiile și obiceiurilecelorlalte minorități dinRomânia, am cunoscutpersoane deosebite și am trăitexperiențe de neuitat pe care,cu siguranță, aș dori să le maiexperimentez și la edițiaviitoare a festivalului.Experiența ca voluntar la celmai renumit festival interetnicdin România, alături deceilalți voluntari din parteaATRLR, m-a ajutat să măintegrez și mai bine în

atmosferă și să resimt emoțiilede bucurie la fiecare momentdin programul festivalului, fiecă era vorba de prelegeri,expoziții și lansări decarte, proiecții de film orispectacol artistic.Impresionante au fost și celedouă expoziții comune de artăale artiștilor contemporani dinrândul minorităților, care aufost expuse în cetateamedievală a Sighișoarei, unloc plin de istorie vie, carereușește să te cucerească și săne facă să retrăim parcă acelevremuri. Această experiențăm-a ajutat să înțeleg mai binedespre ce înseamnăinterculturalitatea în spațiulromânesc, mai exact, cât deimportant este să păstrăm șisă promovăm aceste minunateși frumoase tradiții aleminorităților naționale, dar sănu uităm nici parteaspirituală, ce ține de credințanoastră. Este foarte importantsă respectăm și celelalteculturi ale etniilor careconviețuiesc de sute de ani pemeleagurile românești.”;

• Constantin Tudosă,ATRL-București:„Dinamicitatea și implicareavoluntarilor din parteaATRLR, cât și a celorlalțitineri din cadrul altor etnii auavut un rol colosal pentru obună desfășurare aFestivalului interculturalProEtnica, anul acesta ajunsla ediția a XVI-a, evenimentdesfășurat în cetatea dinSighișoara. S-a simțit curajulși devotamentul tinerilor șireprezentanților fiecărei etnii,fapt pentru care am avut șinoi, voluntarii festivalului,mult mai multă curiozitateprivind tradiția, cultura,

PROETNICA 2018 – FESTIVALUL INTERCULTURAL DE LA SIGHIȘOARAPROETNICA 2018 – FESTIVALUL INTERCULTURAL DE LA SIGHIȘOARA

Tomiță IvanovTomiță Ivanov

Page 31: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

31ZORILENr 8-9 (309-310)/2018

spiritualitatea și sprijinulmoral. Experiența aceasta nuo voi uita niciodată pentru căam avut ocazia să cunoscoameni demni, interesanți,amuzanți și cu mult simț derăspundere, drept pentru cares-a exprimat dorința de a nerevedea și anul viitor, un lucruminunat care ne va ține înstrânsa legătură interetnică.Pot spune cu sinceritate că laSighișoara am respirat aerul„proaspăt” medieval pe fondinteretnic alături de oameni cuadevărat frumoși.”;

• Elisabeta Bucioc,București: „Cinci zile deProEtnica, 700 departicipanți, 20 de minorităținaționale, 50 de ansambluri, 5concerte, 25 de partenerimedia, o asociație în spate șidesigur, două prezentatoare,dintre care una am fost eu.Invitații celei de-a XVI-aediții au reușit să ridicenivelul acestui festival la unulcu adevărat relevant pentruEuropa, în Anul European alPatrimonioului Cultural.

Așa cum s-a specificat și-ncomunicatul de presă alorganizatorilor de la finalulfestivalului, în cadrulprogramului artistic din celecinci zile de desfășurare,impresionante au fost șiprestațiile unor artiști

consacrați. Ionuț Galani,Maia Morgenstern șiBucharest Klezmer Band,Fanfara din Cozmești și InaChiriac, care au „electrizat”publicul aflat în Piața Cetății.Sâmbătă seara, un concert-

eveniment a fost susținut detrupa Farfarello, care i-areunit pe Mani Neumann, UlliBrand, Ioji Kappl și OvidiuLipan Țăndărică; ei au reușitsă anime publicul cu abordărioriginale după FelixMendelsohn Bartholdy, dar șicu creații și prestații carepoartă amprenta șipersonalitatea fiecăruimembru.

Festivalul a avut și osecțiune științifică unde au

fost susținute comunicări,discuții și lansări de carte peteme relevante, au avut, deasemenea, loc două proiecțiide film în regia lui RaduGabrea, precum și douăexpoziții comune de artă ale

artiștilor contemporani dinrândul minorităților naționale,care au putut fi vizitate lagaleria de artă – TurnulFierarilor și la Centrul deInformare Turistică.

Standurile meșteșugăreștiși de prezentare aleminorităților naționale auputut fi vizitate zilnic, la felcum cei aflați în Sighișoara s-au putut delecta cu prestațiilecelor peste 50 de ansambluriartistice ale minorităților

naționale care, nu de puțineori, au apropiat publicul înhore de unire autentice. Nu alipsit tradiţionala Paradă aDiversităţii Culturale,condusă de celebrul toboşaral Cetăţii Sighişoara, DorinStanciu.

Ca moderator de scenă,am fost persoanaîmputernicită cumanagerierea scenei la acestmare eveniment. La auzireaveștii despre concurs și maiales că implică o scenă pecare să pot urca, eram sigurăcă acest post este pentru mine.Imaginea de dinainteaevenimetului mă transpuneaîntr-un personaj zâmbitor, înrochiță și cu mers agale, darhabar nu aveam pe atunci cepresupunea a ține în mână unspectacol de așa anvergură.Relația mea până atunci cupublicul nu fusese decât unaprin intermediul unuipersonaj, însă de data aceastatrebuia să fiu Betty Bucioc. Amă juca pe mine sau a fi euînsămi? Este o graniță atât desubtilă și ușor de interpretat.

Trecând peste acesteplăsmuiri, am dat nas în nascu realitatea care m-a adus înfața mai multor întâmplăricărora a trebuit să le ținempiept. Am învățat ceea ceînseamnă punctualitatea șiorganizarea, am reușit să ne

dăm seama cât de lung poatesă dureze un minut detransmisie și, totodată, acestlucru în echipă a adus cu sinemomente de creativitate șirăspuns la improvizări.

A lucra direct cu oamenii,a devenit cea mai de prețactivitate. Peste 700 departicipanți, la care se adaugăpublicul și echipa deorganizatori și voluntari, unnumăr la care nu m-aș fiașteptat vreodată. Apăsarearăspunderii nici nu se maisimțea, deși atâția oamenidepindeau de noi, atunci cândte bucurai de starea de binetransmisă de reprezentanțiifiecărei minorități.

Aș vrea să conchid prinmulțumirile de rigoare aduseComunității noastre, pentrususținere, încredere șipromovare, și desigurAsociației Ibz, căci amcunoscut, am impus, amevoluat. Mulțumesc!

Nu mă voi mai trezi de laora 8 să-mi pregătescdiscursul, nu va mai fi dejarutina machiajului și a ținutei,nu o să mai am emoțiile dedinaintea urcării pe scenă…Ansamblurile, copiii, adulții,farfuriile, telefoanele,glumele, zâmbetele, pozele,stresul, cafelele… Dar durereade picioare de la tocuri?...Unde se duc toate astea? ”.

În perioada 6 – 9septembrie 2018, peparcursul a 3 zile, la

Oradea, jud. Bihor, s-adesfășurat a IV-a ediție a„Cupei diversității(Combaterea xenofobiei șidiscriminării prin sport)”.

CRLR a fost reprezentatăde tinerii sportivi aparținândde CRL-Sarichioi, aceștiaparticipând la ambelecompetiții sportive, atât la ceapentru tineret, cât și la ceapentru seniori.

În premieră, anul acesta afost organizată competițiapentru copii cu vârsta cuprinsăîntre 12 și 14 ani. Tinerii auavut rezultate excepționale,câștigând astfel cupa„Campionatului de fotbal altinerilor minoritari (turneudedicat copiilor cu vârstecuprinse între 12 și 14 ani)”,podiumul fiind completat demaghiari și eleni. Din cele 6meciuri disputate, în 5 dintre

acestea tinerii noștri nu aprimit niciun gol, echipa fiindnumită și „echipa cu cele maipuține goluri primite”. Astfel,tinerii ruși lipoveni auconcurat cu tinerii rromi (4-0),eleni (2-0), ucraineni (6-0),maghiari (2-0), sârbi (5-0),slovaci și cehi (2-0).

Echipa noastră a fost

compusă din: CosminAlexandru (portar), VișinoaieAlexandru, Panait Daniel,Cudalbu Cristian, IoliCristian, Susoi Alvin-Alin,Cuprian Ștefan și FeleaValentin, antrenorul echipeifiind domnul Niță Lucian.

La competiția pentruseniori s-au înscris 14 echipe

ale minorităților naționale.După un egal cu rutenii (2-2)și după un meci câștigat cualbanezii (10-7), din păcate, ainoștri au fost eliminați înpartida cu elenii (0-4), croațiireușind să apere trofeul cuceritanul trecut. Echipa noastră deseniori a fost compusă din:Milea George Valentin

(portar), Gurei Cosmin, IspasCostel, Plangu Andrei,Nichifor Adrian, IvanovEduard, Fenin Silviu, BravuMarian.

Turneul dedicatminorităților etnice dinRomânia s-a desfășurat laBaza Sportivă din Paleu(județul Bihor) și a fostorganizat de Departamentulpentru Relații Interetnice înparteneriat cu FederațiaRomână de Fotbal și AsociațiaJudețeană de Fotbal Bihor.

Festivitatea de premiere afost efectuată de foștiiinternaționali bihoreniAlexandru Boc și ZenoBundea, alături de doamneleEniko Lacziko și AdrianaPetraru, de la Departamentulpentru Relaţii Interetnice,Florin Șari, manager încadrul FRF, și Radu Bitea,președintele AJF Bihor.

Svetlana Crăciun,președintele ATRLR

TINERII DIN SARICHIOI, CAMPIONITINERII DIN SARICHIOI, CAMPIONINAțIONALI LA „CUPA DIVERSITĂțII” NAțIONALI LA „CUPA DIVERSITĂțII”

Elisabeta BuciocElisabeta Bucioc

Page 32: Din sumar / Содержание - zorile.rozorile.ro/uploads/arhiva/19_zorile-№-8-9-2018_8-9Zorile2018.pdf · Nr 8-9 (309-310)/2018 ZORILE 19 Cu o mare tristețe am aflat despre

32 ÇÎÐÈ № 8-9 (309-310)/2018

I - Диплом первой степени – Александру Валентин Абаяниц – Национальныйхудожественный колледж г. Констанца («Песня о друге» - В. Высоцкий)

II - Диплом второй степени – Лучиан Артамон, Средняяшкола Сарикёй уезда Тульча («Круглый год» - С. Михалков)

III - Диплом третьей степени – Александра Харасим,Лицей им. Григоре Мойсила г. Тульча

(«Братские могилы» - В. Высоцкий)

IV - Диплом четвёртой степени – Ана Иванов,Средняя школа им. Пушкина г. Брэила («Весна» - Ф. Тютчев)

СПЕЦИАЛЬНЫЙ приз: «Андрей Иванов» - Валериа Истрате, Художественный Лицей им. Джеордже Джеорджеску, г. Тульча

(«Под дыханьем непогоды», Тютчев)

X I-X I- Ы Й Ы Й Ф Е С Т И ВА Л Ь РУ С С КО Й П О Э З И И Ф Е С Т И ВА Л Ь РУ С С КО Й П О Э З И И РР исунки, иллюстрации к произведениям поэтов-юбиляров по календарю 2018 г.исунки, иллюстрации к произведениям поэтов-юбиляров по календарю 2018 г.