Dinu Ioan Nicula - Calatorie în lumea animatiei românesti

5/17/2018 Dinu Ioan Nicula - Calatorie n lumea animatiei romnesti

1/68

DINU-IOAN NICULA

- -CA,LATORIE"-IN LUMEA ANIMATIEIAROMANE~TICu un cuvant inainte de

LIANA PETRUTIU

EDITURA MERIDIANEBucurestl .' 1997


2/68

Multumim oamenilor de suflet din ARHIVANATIONAIA DE FUME, Studioul ANlMAFILM si.CENfRUL NATIONAL AL CINEMATOGRAFIEI,care ne-au sustinut in realizarea acestei cartl,

.

.Cartea a aparui cu sprijinuLMINISTERULUI CULTURII

Lucrare realizata la irritiativa st ell concursul.UNIUNII CINEASTILOR DIN ROMANIA

Redactor UeIN:VIORICA-ROZALIA MATEI


3/68

Coperta deLIANA PETRUTIU

Imagine din genertcul filmului Plimbare in Lunadupa Marin Sorescu

Pe pagina anterioara: cadru din filmul Mercide Dinu Serbescu

Pe coperta IV: cadru din filmul Zvonifa dureriide Ion Trutca

ISBN 973-33-0365-8


4/68

Cuvant inainte

La inceput era cuvantul, .. Parafrazand am puteaspune eel la inceput era ochiul. .. Arnold Gosse!,specialist In psihologia copiluhri, afirma ell ani inurrna ca: .prehensiunea oculard 0precede pe cearrmnunld", EI scria: .Naiura a dat prioriiate simtuluivederii. Cu sase luni inainie de nasiere, ochii [atului[ac tniscari usonre ~i independente sub pleoapele li-piie ... ". Copilul apnea lumea cu ochii mult timpinalnte de a 0 apuca ell maintle: lumea ca spectacol.ornul actor si spectator In filmul vietii lui st acelorlalti.Un film este de fapt 0poveste st, cum omul adorapovestile, acum 0 suta de ani a reustt sa inventeze 0[ucarie minunata pe care a nurnlt-o cinematograf.Ea a placut atat de mult, incat a devenit jucartapreferata si arta cea mai populara a zilelor noastre.Povesti, povesti ... Oamenii stau fasctnati in fatamarilor ecrane, ca si a celor mici, de cand televizi-.

unea a devenit concurentul de temut al cine-matografului, cea mai mare parte a scurtei lor vieti.Cea de-a saptea arta care este filmul are 0 ruda maitanara: desenul animat. Dare? Este mai tanara ce-ade-a opta arta? Desenul animat am putea spunef a r - a sa gre~im ca este printre primele modalitati deexprimare artistica a omului..Deruland filmul", sa ne intoarcem 0 clipa la

5


5/68

inceputul istoriei sale, cand artlstii paleoliticului sineoliticului desenau pe peretii grotelor faze de mis-care ale animalelor pe care Ie vanau. Mai tarziueglptenit, apoi grecii ell acele splendide vase pictateell scene in care putem vedea personaje in miscaresi chiar descompunerea miscarti unora. Exemplelear putea continua, dar sa revenim din tunelul tim-pului in secolul pe care in curand Il vom sfarsi sl sane amintim de cativa din pionierii acestei arte,indragita deopotriva de copii ~i de adulti,Asadar, in 1906, J. Stuart Blackton a filmat pe 0tabla neagra portrete care Isi schimbau expresiile.Apoi, in 1908, francezul Emile Cohl a realizat 2000 deimagtni pentr'u un film de doua minute rrurnitFantasmagorie, in care un elefant se transformatreptat in dansatoare sl apoi in diverse alte perso-naje. Ulterior, americanul Winsor McKay a creatprtmul personaj de desen animat, pe care I-a numitLittle Nemo.Dar marele mag al desenului animat a fost, estesi ramane, pentru milioane de oameni carora Ieintrettne nestinsa in suflet flacara copilariei, WaltDisney. in 1923 el infltnteaza la Hollywood primulstudio de desen animat. &?a incepe de fapt minunataistorie a celei de-a opta arte, care antreneaza 0multime de artisti si tehnicieni intr-o munca com-. .plexa, imensa, pentru realizarea a ceea ce numimun film de desen animat.Totul incepe ell 0 idee sau ell 0 imagine caregenereaza 0 idee. Cuvintele se instruie pe hartie cons-truind 0 poveste, adica scenariul. In mintea see-naristului, trnagtnile se irnbraca in cuvinte pentru acobori pe hartie. Urrneaza intalnirea ell animatorul,regizorul, scenograful. Uneori cei trei artlsti sunt de

6


6/68

fapt unul singur. Cu atat mai bine. Pot fi mai lesnede acord unul ell altul ~i astfel apare un "film deautor".Orice poveste are personajele sale. Daca in teatru

sau In filmul eu actori regizorul ii selecteaza ellatentie pentru distribuirea in rolurile povestii, indesenul animat actorii trebuie inventati.Aici intra in scena ... ANIMATORUL. Cosul de har-

tii se umple, ba da si pe afara! Linia alearga , seopreste, din nou alearga nervoasa pe hartia de calc,construieste. Apare guma care sterge, goana liniei incautarea unui personaj continua. in sfarsit perso-najul este gata sa-~i intre in rol. EI poate fl erou dedesen antmat, de papusi sau de cartoane decupate.Tot ANlMATORULll va Insuflett dandu-I miscarea.cea mai expresiva, Cu decupajul alaturt, adicapovestea desenata cadru eu cadru, scena ell scena,eu Indlcatii de tlmp, rniscare, decor, coloana sonora,regizorul, animatorii, scenograful , compozitorul,inginerul de sunet, muncese de zor. Uneori un filmincepe ell muzica. Animatorul 0 cronometreaza ~ipersonajele se vor misca in ritmul cerut. Alteori,decorul este principalul personaj daca scenariul 0cere. Dar sa continuam povestea aparitiei unui fumde animatie. Animatorul, intermediaristii, adica_ ,desenatorii care preiau de la animatorul principalasa-numitele capete de miscare .contlnuand sadescompuna miscarea, scenograful, au inceputmunca. Sutele, miile de desene in calc se aduna sitree in atelierele de contur ~i de culoare, Desenelesunt copiate pe celuloid (acetofan) ~i apoi colorate.Din nou asistentul tehruc de regie, ell decupajul infata preia aceasta uriasa cantitate de munca,punand ordine in scene, controland desen eu desen,

7


7/68

adunand decorurile, iritr-rm cuvant, pregat indmapele pentru filmare. In intunericul platoului, sublumina reflectoarelor pe truka (masa de filmare) fil-mul incepe sa prinda viata ell ajutorul operatorului.Imagine ell imagine, cadru ell cadru, scena ellscena, povestea capata contur. Laboratorul ia inprirnire pelicula care, odata developata, se intoarcela studio unde este preluata de regizor si monteur.Cum s-ar zice .filmul intra in foarfeca". 0 masa demonta], un CO~ urias pe ale carui cuie se asaza Inflanc, facut bucati, bucatele, filmul. Cu decupajulalaturi, monteur si regizor recompun povestea fil-rnata ell ajutorul foarfecii si a benzii de lipit, dandu-iritmul necesar.Compozitorul, Ingmerul de sunet sunt peaproape, pregatitt ell muzica si efectele sonore.Muzica, dlalogul, efectele sonore se inregtstreazafiecare pe cate 0 banda care se mixeaza pe coloanasonora. in final, imagine si coloana sonora devin unfilm care se reintoarce la laborator, se face copiastandard ~i el este gata sa iasa in lume, unde des-tinul lui va fi stralucitor sau sters ... ca si a1 oame-. .nilor.Oricum, intrat in circuitul marilor si micilorecrane el reinvie in mintea st sufletul spectatorilorsat, copilarta, despre care atat de frumos spuneaLucian Blaga; ;Copilaria este inima iuturorvarstelor".Am incercat pe scurt sa va istorisim cum ianastere un film de animatie in varianta .clasica", dartehnicile animattet s-au diversificat in timp atat inAmeric-a cat st in Europa. Astfel, animatia a devenitun teritoriu vast al fanteziei si creattvttatii umane..Practic se anima orice: siluete articulate, umbre

8


8/68

chinezesti [persoriaje in alb-negru in decorurifurnurii), gravun, fotografii combinate ell papust,papusi animate imagine cu imagine, ell decor in treidimensiuru. sculptura animata, desen pe pelicula,cartoane decupate ~ianimate multiplan (se fllmeazape mai multe planuri de sticla obtinandu-se eu aju-torul luminii si efectelor de adancime 0 deosebitaexpresivitate plasttca}, arnmatte pe calculator.Perfectionarea procedeelor tehntce a facut posibil cadesenele animate sa se plimbe nesttngherite printreIucruri si fiinte in filme documentare sau eu actort,.datortta trucajelor. ell toata presiunea reclamei ~i acomertului asupra fllmulut in general st a filmuluide animatie in special, aceasta arta ramane unspatiu deschis fanteziei si creativitatit umane.Revenind ,.acasa:' nu putem sa nu spunem ca."din pacate , artisttt anirnatiei romanesti sunt putincunoscuti publicului din tara noastra, din cauze pecare nu ne-am propus sa Ie analizam. Cu toate a-cestea, animatia rornaneasca s-a bucurat de-a lun-gul istoriei sale de numeroase recunoastert inter-nationale, prin artisti apartinand tuturor genera-tiilor. La inceput a fost. .. Gopo. Cu Scurtii istorie, Saptearte sl Homo sapiens a cucerit Cannesul anilor1957, 1958, 1960, intrand peritru totdeauna in isto-ria arumatiet mondiale. Era prima recunoasteretnternationala a animatiet romanesti. Drurnul eradeschis: lntr-o diversitate stilisti~a remarc abtla,romanii si-au afirmat in continuare talentul lanumeroase competitil tnternationale de gen.Nu ne ramane decat sa incercam sa va prezentamaceasta minunata familie a desenului animat roma-nesc. Animatori, desenatort, colortsti, papusari,

9


9/68

aslstentl de regie, scenografi, operatori, monteuri,sunetistt, compozitori de muzica de film deanimatie, tehnicieni de platou, flecaruia, cei care aurealizat filme de-a lungul anilor in StudioulAnimafilm Ie datoreaza respectul si recunostinta 'lor,caci filmul este 0munca de echipa chiar daca poartaamprenta Inconfundabila a personalltattt fiecaru iregizor, Drum bun, intr-o scurta calatorie in Istoriadesenului animat romanesc, unde veti fi calauziti de._~ 'IIun tanar cercetator al genului, acum cand filmulrornanesc este la ceas aniversar, adica a implinitvenerabila varsta de 0 suta de ani.

Cu drag pentru iubitorii Illmului de animatie,Un membru a1 familiei desenului animat romanesc,

LIANA MARIA PETRUTIU


10/68

Argument

I

Din moment ce v-ati lasat tentatt sa deschidettaceasta carte mseamna ca Iubitl, ca ~i mine,fenomenul artistic care este animatia; tocmai deaceea va propun un itinerariu care disimuleazarigoarea sub invelisul unei cercetari subiective,modalitate Impusa de restrictllle pe care le pre-supune formatul unei rnicromonografii. Incercand. sa evit didacticismul st pistele batatorite, dorind saofer 0 imagine de ansamblu a anirnatiei romanesti,dar fiind nevoit sa operez st selectii uneori drastice,am ales aceasta formula, care sper sa se aile lacalma [umatate a distantet dintre scientlsm f ? i lite-ratura de popularizare. in acest sens, as dori ca pen-tru initiatl sa fiu suficient de personal in [udecatilemele ca sa Ie trezesc interesul, iar celor ce acum i~iindreapta privirile spre acest acaparant gen sa leofer sistematice puncte de reper spre a-si construi 0proprie viziune asupra temei in cauza.Daca un minimum de date biografice sunt nece-sare pentru credibilitatea unui ghid, atunci consem-nez: rn-am nascut la 7 ianuarie 1968 in Bucurestt,sunt licentiat al Acaderniei de Teatru si Film din.Capitala (dupa ce in 1992 am obtinut diploma deingtner constructor)! iar acum lucrez ca redactorla Arhiva Nationala de Filme. E posibil ca, inaceasta prezentare, sa fie un plus de egocentrtsm,

I ,


11/68

uar mtenua el se ieaga de dorinta oricarui autor dea fi mai mult deceit a fttnta de cuvinte .Invitatia va este, ca urmare, lansata si mi-ar.placea ca, la capatul Iucrarti mele, sa traim impre-una sentimentul eelexcursul, chiar daca putea alegesi alte c a r - a n , a fost rodnic. Asadar, start!.

DlNU-IOAN NICULA

I


12/68

Aniversan, amblttt, aventuri ... Serbam 100 ani decinematografie romaneasca ell aceeasinonsalanta ell care am uttat ca in 1995 animatia. .noastra a impllnit trei sferturi de veac: investim mi-liarde in proiecte crepusculare, dar suntem surzi lacantecul de lebada al studioului .Animafllrn": pe raftse inmultesc culegerile de cronici, acoperind ell totulunicul volum autohton dedicat, acum douazeci deani, celei de-a .opta arte", Refacem, iata, povesteaunei Cenusarese care, dupa ce iese 0 clipa in lumepentru a primi vreun premiu, se reintoarce in pos-'tura-i urnila fara a spera venirea unui print, saupleaca peste man sl tfui spre a-I cauta in zadar.Fiind creatia unor oameni care, de multe ori, auemis velettati intinse pe domeniul mai multor arte,animatia s-a supus in atatea randuri vicisitudinilorrelatiilor dintre ei sau ale atitudinilor lor fata de public ~i critica: uneori ea a Iestt ca~tigatoare, alte-ori au avut de pierdut ell totii, 0 examinare afenomenului in cauza prtn prisma personalltatilorlui ar crea, poate, impresia unei excelente, pecando prtvire exclusiv diacrontca ar cobori subiectul peterenul unui cotidian de multe on neartistic. Caurmare, imblnarea celor doua criterii pare modali-tatea cea mai fertila de explorare a acestei lumi pecare 0 repreztnta filmul de animatie rornanesc sicare, ca oriee fapt supus devenirii Istorice, i~i areinceputul lui (~i un sfarsit pe care-l sperarn a fi catmai indepartat ...)

IILI.

1 3


13/68

Daca, pentru a contrabalansa caracterul certumoristlc al prtmelor fUme de anirnatie romanestt,ne vom adresa patetica intrebare .Ubt sunt?",raspunsul ar veni abia murmurat ... E glasul discretal albumului ell fotograrne ~i capete de planapartinand lui Aurel Petrescu, e vocea stinsa abobinei din unica cutie a filmului Haplea de MarinIorda; cele doua vibratii se intretale in colectiile de.publtcatii ale Bibliotecii Academiei, cact acolo trebuiecautate premisele inceputului animatiei romanesti:in grafica de revista st de ziar a celor doi deschiza-tori -de drum.Paralelismul dintre personalitatlle lui AurelPetrescu (n. 1897-m.1948) ~i Marin Iorda (n.

190T-rn. 1972) este.: de altfel, evident sl poate flextins asupra intregli lor activttati cinematografice.Cu 0 pasiune care merita un context social-econo-mic superior celui de care au avut parte, eel doi s-auperindat pe toata gama ofertta de Inventia fratilorLumlere: au facut regie de film jucat (Petrescu -Piical


14/68

I

bil nou inceput, iar Marin Iorda se sinucide in 1972,dupa ce, printre tinerii lupi ce misunau in stu-diourile cinernatograftce inftintate in anii socialis-mului, nu reusise sa realizeze nici macar cele cate-va sute de metri de desen animat pe care-i izbutisein perioada in terbelica.Sa revenim, insa, pe taramul anlmatlei, undemoartea este atat de putln prezenta si sa inlaturarnpraful de pe ziarele st revistele deceniilor 2 !?i 3,unde stau in asteptare personajele filmelor lui AurelPetrescu st Marin Iorda. Primul incepuse incadinainte de razboi colaborarea la .Rampa", atat ellcronica ctnematografica. cat mai ales eu portretis-tica de actori. Ulterior, el va aborda graflca pentrucopii in "Revista copiilor si tinerimli'', ca si caricaturapolitic a in .Llniveraul": acest din urrna gen va fi unadintre primele st constantele preoc'upart alecineastului, daca ar fi sa ne gandim numai la ciclulde desene animate D-ale zilei {1923-1927}. Anul1920, constderat borna zero a anirnatiet romanesti,va aduce debutul in film allui Aurel Petrescu, eveni-ment direct legat de casa de productie "Soareleu(condusa de germanul Erich Pommer) st de cine-matograful Militar din Bucuresti, unde in lunaaprilie a acelui an se prezinta Pticalti in luna.

Tanarul care deprinsese tehnica desenului ani-mat in laboratoarele din Bucuresti ale firmei Pathe,ca si in eel a1 Soctetatii .Ftlmul de arta Leon.Popescu" va continua in anii urmatori pe un diapa-zon divers, ce merge de la desenul zoomorf (Motanulin luna, 1926), satira (Barbatul de la Adam panaazi, Femeia de la Eva panii in zilele noastre,ambele din 1927)' pana la zecile de ftlme publicitare

IS


15/68

____~...~..........u..UJI_UH cU.lal In mnnotecaArhivei Nationale de Ftlrne, dovedeste prolificitateaacestui artist, dar si eclectismul sau (urmare vaditaa influentelor lui Max Fleischer sau Pat Sullivan)care ar putea constitui 0 expllcatfe a perpetuei can-tonari in zona artizanalului.Malin Iorda s-a aratat a fi de 0 productivitatemult mai redusa, in primul rand datorita unorresurse materiale inferioare (era flul unui factor pos-tat in timp ce tatal lui AureI Petrescu dettnea unmagazin de bacanie ~i coloniale in Plata Buzesti).Pasiunea lui pentru cinematograf n-a fost deloc maimica L,ajunsesem sa vdd uiata numai prin coleidos-

copuI plin de iures al filmelor lui Chaplin $i a1desenelor animate U1t asa incat la mijlocul anilor '20cumpara de la Aurel Petrescu un vechi aparat deluat vederi marca Urban, eu care trece la realizareafilmului (ce tntentiona sa deschida 0 serte) ell per-sonajul .Haplea", pe care illansase in .Dtmineatacoplilor". La . acea ora, Iorda era un grafician cunos-cut, cact dupa studii de Belle Arte (neterminate) acolaborat la .Adevarul literar", .Rampa ", .Dimmeata",expunand in 1923 la Salonul umoristilor,De la desenele pentru copii la animatte, calea ..afast directa: 1rCum era $i firese, ciiutdrile spre filmulanimat se afirmau inca pnn execup,a scenelor dinaceste glume $i pouestt ilustrate. Studiul mi$cCuilor sial exptesiei m a pasiona indeobsre in fixarea pe hiirtiea etapelor unei atitudini~ trecerea de La0 stare la alta,( . . . J , in[iiti$r2rea ftZionomiilor la om sau la animale,toate, toate veneau so. imbogateascii numdrul pre-

1 Marin Iorda - Cate cem despre activitatea mea cine-matoqrafica. pg. 8, 1966. dactilograma existenta in colectta bi-bliotecii A.N.F.

16

,


16/68

ocuparilor izoorate din dorinta de a rna dedicadesenului pentru. film, {rlmului"2. Haplea, autointi-tulat .comedie grotescd in 2 parti, realizaia dindesene animate de desenatorul lordache" e 0 rnostragraitoare pentru eforturtle, dar ~i pentru Iimitele pecare un om lucrand de uriul singur Ie prezinta.Exista un dinamism incontestabil allui Haplea st a1Frosei, al lautarilor Matraguna st Boroboata, alcatelului, rod al unei mai bune insusiri a tehnicii.desenelor intermediare (ceea ce pare sa justificeaflrrnatia exprimata de Marianne in revista"Cinema" nr. 75/1928, ca avem de-a face ell "primulfilm romdnesc in desene rumnte", cele de panaatunci, dest "incercaTi foarte laudabile", erau maimult .desene articulate"), Sunt prezente st pre-ocupari .privlnd llmbajul cinematograftc (utilizarea _irisurilor) dar, peste toate acestea, pluteste atmos-fera benzii desenate, de care autorul pare sa nu sepoate desprinde prea usor. Propria aparitie a cineas-tului in acest film (novator, Iata, ~i in domeniulfolosirii rnixte a actorilor si a anirnattef anunta dejaIntentia sa de a trece la scurt-metrajul de flctiune, alcarui titlu va fi anticipat de replica pe care desena-torul l-o da, pe pelicula, lui Haplea: ~a e via,a.Comicul mecanic experlmentat, alaturi de JeanGeorgescu, in acest film arunca 0 punte spiritualaspre desenul animat, la care Iorda va mai reveni in1936, cand realizeaza 0 serie de de sene pentru fll-mul sociologic Locuinta taraneasca in Romania,,al echipei profesorului Dimitrie Gusti,Exttnzandu-sl preocuparile, Iorda abordeaza li-

teratura pentru copii (Me~teru.l Strica, 1937), proza2 Ibidem. p. 11.

17


17/68

. .

satirtca (Funeralii nationale, 193'7) cocheteaza culung-metrajul cu actori (cele doua experiente ratatearnintite mai inainte). pentru a se stabili in zonaregiei de teatru. (va si conduce teatrul .Munca stlumina", ca st pe cele din Iasi si Craioval. Pentru el,desenul animat va rarnane mereu 0 virtualitate, 0rnarca a unei vocatii pe care, poate n-a stlut s-ourmeze consecvent pana la capat,De la mijlocul anilor '30 Icand Iorda st Petrescu

j~i diminueaza substantial activitatea) si pana spre1950t peisajul desenului animat romanesc devinetot mai sarac, In aceasta perioada aparand, practic,un singur film de sine statator - Patania lui lOR,realizat de Jean Moraru (n. 1915) in 1946,productie satirtca eu caracter electoral, situata gra-fie in linia lui Iorda - si 0 incercare neflnalizata a luiDemDemerrescu (Roma,nia etnogra/ica, inceputaIn 1939 si abandonata in 1943). La pragul dlntredeceniile 4 ei 5 se ridica, insa. pe firmamentul liberal animatiei romanestl, steaua norocoasa a lui.Gopo.Posedand stiinta iesirilor in arena si a unei bine

" " , I I I '!Icantarite uttlizari a arsenalului de argumentatli,personalitatea lui Ion Popescu Gopo (n. 1923-m.1989) lasa impresia unei aparitil prin generatiespontanee, dar in spatele ei se afla 0 ftliatie sl 0echipa. Tatal sau, artistul plastic ConstantinPopescu (n. 1895-m. 1965), eel care i-a indrumatinceputurtle, a realizat si el fHme de animatie. dintrecare Caciulita eu ciuc ro~u (1964) dovedeste atatvirtuti cromatice, cal si de imbinare a actorilor cu.personajele animaliere desenate (Cocosul va reveniani la rand prin alte productli de gen). Apoi, a exis-tat un nucleu constant de colaboratori ai lui Gopo

1 8


18/68

(printre care animatorii Liviu Ghrgort, RolandPupaza, Constantin Crahmarel, pictorul de decoruriNicolae Hizan, compozitorul Dumitru Capoianu,sunetistul Dan Ionescu, operatorul Rad Codrean),care au avut contributii decisive la reusita filmelor.reglzorul ui.Ornuletul ell care numele lui Gopo a ramassinonim trebuie vazut atat pe fundalul cautarilor incolectiv, cat si pe traseul personal a1 incercarilorartistului. care aparent nu pareau sa anunte acestinedit personaj. Ideea unui film ell un erou solitarGopo 0 avusese, insa, inca din 1939 cand realizasecei cativa metri de film care-I aveau drept protago-nist pe Laboda. Dupa ucenicia la ONe, in anii '40,cand reallzeaza desene pentru ftlme documentare,Gapo porneste in cautarea Pungutei eu doi bani(de fapt, un proiect allui Aurel Petrescu) sl in 1949se exerseaza pe acest subiect, irnpreuna ell MattyAslan ~i Constantin Popescu. Odata eu anul 1950,cand se inflinteaza 0 sectie de animatie in cadrul. ,studioului .Bucuresti", Gopo paseste hotarat pecararfle batatorite de Disney, prin Albina fiporumbelul ~i Riitoiu1 neascultiitor (ambele1951), urmate de Doi iepur~i (1952) sl de altefilme de aceeasi factura in anii 1954-1955. Toateaceste filme pacatuiesc in primul rand prin miza lormica sl abia apoi prin epigontsrn (In fond, pe urrnelemaestrului american calca apasat ~i Ferma an i-malelor a lui John Halas ~i Joy Batchelor, dar eu 0

/ Intruziune mai raflnata a tezet). Calofilia miscarilor,decorurile supraincarcate, fauna abunderita t ? iinabil antropornorfizata (iepuroaica fredonand rnuzi-ca populara rarnane un reper sugestivl il vor face pe19


19/68

Gopo sa schimbe atmosfera, pentru a-si prevenisufocarea.Erau anii cand scoala de la Zagreb i~i faceasimttte primele manifestart practice si teoretice,

j propunand un nou tip de personaj generic, iarecourile stilului de animatie al gruparii lui Bosustowerau inca vii. Gapo va sti sa fie atent la toate aces-tea, dupa cum frecventarea [udicioasa a lui Disneyil va fi dus si in preajrna acelor Silly Simphonies,care nu 0 data aduceau in prim-plan 0 ingenuitatemergand pana la limite. Ornuletul este 0 sinteza atuturor acumulartlor autorului, ceea ce e in spirituldialecticii pe care 0 demonstreaza Scurta istorie.Celebra secventa a semi sugerand devenirea omu-lui prin schimbarea costumului ilustreaza, in fond,o teza pragmattca: esenta umaria este Imuabila dar,ca sa poata modifica mediul, omul trebuie mai intaisa se adapteze la el. Cosmogonia bufa elaborata deGopo pastreaza substanta grattosulut disneyan,coloana sonora dozeaza pauzele ritmat, oarecum inspiritul esteticii bruitiste, iar filmul ell un mesa]generos st sincer, [ucand pe folia laitmotivului flo-ral, va obtine Marele premiu al Festivalului de laCannes din 1957. Acest cap de serie va fi urmat dealte 3 filme de aceeasi factura, toate alcatuind atetralogie ce constitute axul de rezistenta al creatieilui Gapo. ~apte arte (1958) da omuletului dimensi-unea [ocului secund a1 creativttatii, eu inspirategagun culte, dar ~i ell reprezentarea crtticilor dreptdinozauri, hiperbola poate adevarata pe moment,dar ascunzand, pe termen lung, semnul urieisuficiente nebanulte atunci. Homo sapiens (1960)este, de fapt, istoria lui Homo faber (motiv care va fireluat de autor In seria omonima din anii '80, eu

20

,


20/68

uuante de autocttare), iar Allo, haIfa (1962) recurgela multiplicarea omulettlor din perspectiva urieiistorii a mijloacelor de comuntcatie. Umorul rarnaneviabil, dar formula inccpe sa se uzeze ~i sa-l apesepe autor, precum cablurile care infasoara Parnantulin acest din urma film. Gopo va renunta la filmele deanimatie eu mesa]e ambttioase (care nici nu preamai erau in ton ell epocal, dar va pastra eu sine,pana la sfarsit, omuletul. Paradoxal insa, acest per-sonaj simplu, ell destule atribute caracterologiceautohtone, va resimti tocmai lipsa acelui mesia-nism care, intr-un fel implicit, parea sa neproiecteze st pe noi in universal. Ornuletul va con-tinua sa intre in contact eu probleme ardente, pre-cum criza energetica (Energica, 1980) poluarea(Intermezzo pentru 0 dragoste eternd, 1974),expansiunea roboticii (Trei mere, 1979 sau EcceHomo, 1978, care face si 0 istorie a umanitatii prinevolutia tehnical, dar suflul de simfonie moderna aprimelor creatit nu mai e regasit, nici rnacar in lung-metrajul guo vadis, Homo sapiens? (1982), carereia secvente din toata creatia lui Gopo centrata injurul ornuletulut. 0 figura aparte face filmul Eu +Eu ::::Eu (1969), in care traseul explorator nu seextinde in lume, ci intra in labirinturile intelectului,demontand mecanismele gandtrit.Dovada a faptului ca Gopo n-a fast cineastulunui singur ciclu de fUme stau cateva realizari indiverse tehnici, care demonstreaza pe de a partecomplexitatea cautarilor sale, pe de alta nehotarareain a exploata din plin virtutile unei formule.Sarutari (1969) construleste 0 fabula pe motivulgeometric al triunghiului, ca st pe contrastul dintrefundal si personajul colectiv a1 furnicilor care sedespart ~i se grupeaza. Efectul unghiurilor (1981)

2 1


21/68

este un film didactic} pe tema intelegerii adecvate aartei plastice. Ciclul experimental deschis de Epursi muove (1979) ~i contlnuat ell ~i tot~i semi~ca,Animamagic (ambele 1980), Cadru eu cadru(1981) incearca animatta ell nisip, tutun, lantisoare(0 Inedita .Cenusareasa"), plastilina, intr-o succe-siune de eseuri care se constituiau intr-a replica lanoutatile aduse de anii '80. in fine, Tu? (1983) era 0ada inchinata femeii, muzica wagneriana sustinandell brio intentia autorului.,Ca st Vukotic si Mimica - congenerii sM dinscoala de animatle Iugoslava - Gopo s-a lasat atrasde mirajul filmului eu actori. caruia i-a dedicat unmare procent din forta lui creatoare. Amprentamesajului sau uman, jocul liber ell timpul, gagulspiritual sunt lesne recognoscibile, dar par a fi into-nate ell 0 octava mai [os decat in filmele sale deanlmatie cele mai reusite. Intruziunea unar perso-naje de desen animat se pastreaza in tonul lirie alfilmelor (ell precadere in Maria-Mirabel a, 1981),dar aduc 0 nota de conventional destul de vadita .Mai Interesanta (desi nu origlnala) este animareaactorilor in 8-a furat 0bomba (1961) prin pro-cedeul pixllatiel, dar metoda nu va mai fi reluata deGapo, ell toate ca jocul mecanic al .robotulul"-guvernanta din Comedie fantastica (1975) constl-tuie 0 trimitere subtila la tehnica animatiei..Indiscutabil, Gopo rarnane personalitatea ceamai cunoscuta a animatiet romanesti, atat in ran-durile publicului rornanesc, eat st peste hotare st arfl greu sa-l conteste cineva laurii adusl pe fruntealui de acest merit, mai ales ca artistul ne avertizaprin Orgolii (1982) ca [ocul ell coroanele de pe capeste riscant. Chiar Gapo Insust n-a strut s


22/68

efemere. a scapat din mana atuuri poate mai putinela numar, dar oricum mai sigure.*

Pe serpentine Ie creatiei sale, Gopo lasase in urrna,. cateva din parghiile primei etape a carierei lui, candcolaborarea ell 0 echipa bine sudata a fost fertilapentru ambele partl: regtzorului I-a deschis drumulaflrmarii internationale, iar colegilor sat din planuldoi le-a oferit posibilitatea Iestrli ulterioare la rampa.Printre animatorii care au reusit sa faca saltul va-lortc, si nu doar scriptic, in breasla regizorilor,Constantin Muste~ea (n. 1927) ocupa un lac defrunte mai ales ca, odata ajuns in invidiata postura,el a continuat sa-st exercite ~i vechea ocupatie, inproprtile-I filme. Suflul novator adus de el inanimatia romaneasca a anilor '60 reprezinta 0 Incer-care aproape singulara de racordare la contextulavangardei europene a genului~ in speta scolileiugoslava ~i poloneza, desigur eu tributurile derigoare platite maestrilor.Coordonata pe care Mustetea se rnisca lejer estecea a umorului Incisiv, dar nu caustic, 1a bazacaruia sta, nu 0 data, abila Imbinare a tehniciidesenului animat eu cea a cartoanelor decupate,mergand pana la colajul fotografic, ca in Ziimbetul(1965)' Balena (1966), sau in scheciul Oul din fil-mul colectiv Pamantul oumenilor (1967). Autorulpare sa intre, astfel, in polemica ell dominanta rea-lista din animatla rornaneasca si foloseste fotografiaca pe 0 manusa aruncata unei serii de predecesori(nu Intamplator, prirnul sau film s-a Intitulat Cine agasit miinusa).

')1


23/68

Avand abilitatea de a duce un mijloc de expresiepana spre limitele sale, Mustetea face exercitii de...virtuozitate prin doua dintre filmele sale. Pe fir (1967)este a poveste de dragoste narata prtntr-un simplufir de lana, din animarea caruia iau nastere atat per-sonajele, cat st decorul, Ludicul capata aici dimen-siuni mai adanci, vizand un continuum spatiu-timpcare ar fi existenta umaria. Prin Cuvinte (1968), filmin care personajele ~i obiectele au drept contururiliterele propriilor denumiri, Mustetea tmteste iaras!un obiectiv ideatic, fiind anii cand serniotica era inascensiune si glosarea pe marginea sernnului aveanumeroase ecouri in arta, Toate acestea eraudovezile capacitatii lui Mustetea de a construi unperimetru cultural propriu, cu legitati suple, delocosificate. Desi spatiul conturat parea inepuizabil,regizorul a preferat sa pozeze in Sisif traversandAtlanticul sl intrand in supranumerica echipa a luiHanna sl Barbera la Aventuri in epoca de piairii.El lasa in urma lui eerte implintrt, dar st melancoliaunor frumoase promisluni ...

, Pornit din preajrna lui Gopo, Iulian Hermeneanu(n. 1923) a avut cateva sclipiri, datorate individua-lizarii personajelor de-a lungul unor povesti corectarticulate, ca si folosirii ell gust a culorilor calde.Filme precurn Calutul de foc (1959), Douiicreioane (1965), Soarele ~ trandafirul (1965),Patru pitici (1967) raman ca piese atent lucrate, ello delicatete inspirat sustinuta de coloana sonora.Hermeneanu are meritul unei bune condueeri acolaboratorilor sai care au realizat desenele si

I

24


24/68

anirnatia acestor ftlme. Pe masura ce regizorul i-aschimbat, standardul lui a scazut iremediabil.Printre animatorii care au lucrat eu Hermeneanumerita remarcat Artin Badea (n. 1934) care,posedand st un simt aparte alliniei curbe, a creat in

linie disneyana personajele Balanel st Miauriel, via-bile in sine, dar de un umor diluat. Numerosii regi-zori (inclusiv, destgur, Artin Badea) care au preluatpe cei doi eroi n-au reuait decat rareort sa le dea unplus de sare si piper. in domeniul regiet met altesubiecte nu i-au fost mal prtelnice lui Arlin Badea,doar filmul sau de debut - Sticletele (1963, in cola-borare ell lulian Hermeneanu) - fructificand, melo-dramatic dar reusit din punet de vedere plastic,virtutile de desenator ale autorului.Inchetnd acest periplu printre colaboratorti luiGopo care au trecut ~i la carma propriilor filme (pen-tru exactitate ar trebui amintit si Pascal Radulescu,eu banala lui Aventura la muzeu, din 1956), tre-buie pus accentul cuvenit pe ftgura lui LiviuGhigoI1 (n. 1925-m. 1979), animator ell 0 certavocatie a ritmului si un stil inconfundabil (0 mostraedificatoare sunt secventele de desen anlrnat din fll-mul 0 poveste ca-n basme, al Iui Gopo). Ca reusitapersonala a lui Ghigort, Paralele (1966) denota 0vie Imagtnatie umoristica pe economica textura aunui portativ, dupa cum Pata (1966) transftgureazaforme de animatte mai conventtonale catre 0 apre-ciabila subtilitate a desenului. Aceleasi calttati, va-.lortficate altruist, vor duce la succesul colaborartilui ell plasticiana Geta Britescu (n. 1926), inPlimbarea lui Esop (1967), unde impasibilitateadeplasarit protagonistului atinge dimensiunile uneifilosofii de vtata .

2 5


25/68

*Global vorbind, sensul carierei artistlce a lui Gopo afost dinamismul. fie el greE?itorientat uneori, elementcare, odata ell ascensiunea artistulul, a influentat slcelelalte mari ramuri ale animatlel: filmul depapusi si filmul de cartoane decupate. Astfel, invremea cand Trnka deschidea noi spatli utillzarilpapusilor, un tanar cineast roman - Bob CaIinescu(n. 1926-m. 1990) ~marcat fizic de accidentul sufe-tit in timp ce juca in Riisuna valea, renunta laactorte !? i ramanea in sfera cinernatografului prinamintitul domeniu al anirnatiel, pana atuncineabordat la noi. EI realizase deja, in 1949, filmul depapusi Scrisorica, eu 0 durata doar de 1 minut.Prima sa creatie conslstenta, Vulpea pacalitci(1952) e un martor a1 pasilor dificili ai inceputului:un ecleraj defectuos, 0 animatle Insuflclenta irnpi-eteaza asupra acestei Incercart in care Inventlaumoristlca gaseste, uneori, solutii inspirate (deexemplu animalele circuland ell banda rulanta), Seface slmtit, totusi, darul constructiei caracterologicea papusilor, care va fi 0 constanta a creatiei lui BobCalinescu. Damnul Goe (1956) este prima dintreilustrarile sale valabile, dar din nou marcata de 0Iipsa de stapanire a animatlel, personajele din pla-nul secund fiind aproape imobile. Nu intamplator,Bob Calinescu va recurge la intruziunea actoruluiviu (Chit in pericol, 1956) ca un adjuvant al uneianumite saracit de viata,Treptat, autorul reuseste 0 decantare aformelor, vadita in personajele mat.urotulut(Ucenicul uriiiitor; 1957) sau ale celor doi

indragostlti (Rapsodie in lemn, 1960). Pe aceasta26


26/68

I

cale el trece la animarea carloanelor decupate si aobiectelor, registrul sau diverstflcandu-se net: de lasarcasmul multiphcarti clestilor din Glumd noudeu fier vechi (1964) la Romeo ~i Julieta (1968) -drama mizand pe stilizarea pietrelor, mergand panala abstractizare. Acest din urrna fenomen debor-deaza in Calomnierea calomniei (1970) care,folosind nuantele culorilor rosu si albastru (favoritepermanente ale cineastului) trece la amestecul lorliber, amintind oarecum de Jackson Pollock, intr-ocornplexa compozitie vizual-audittva. care fructiflcavalentele ludice ale vocii lui Nicolae Secareanu.Gustul experimentului l-a insottt pe BobCalinescu toata viata ~i chiar cantecul Iul de lebada,Fresca (1979), resuscita 0mai veche preocupare aregizorului - animarea mastilor populare - smgularain peisajul romanesc, Din aceasta perspectiva toateImperfectiunile filmelor sale capata atnbutele unoretape necesare succesorilor sai in domeniulanimatiei eu papusi - preferinta initiala a lui BobCalinescu. dar nu si singura sa vocatie.

De pe 0 alta directie formatlva (arhitectura) a venitspre filmul de papusi Isabela Petrasincu (n. 1931),care si-a pus in valoare meticulozitatea in fllmeoneste (in linia scolii ruse de papuai]. lucrate intonuri cromatice calde, ce tinct sa alba prtza in ran-durile micilor spectatori, car-ora le sunt destinate euprecadere filmele ei. Reglzoarea s-a remarcatprintr-o folosire orlginala a unor materiale mai putinutilizate. precum lana, care ofera posibtlitati apartede anirnatie si dau un plus de interes unor perso-naje altminteri destul de conventtonale, cum e lupul,

27


27/68

protagonist al catorva dintre filmele ei, ca Lupul sca-. . . . matar (1981) sau Graba stricii treaba (1984).o noua generatie de Hpapu~arf'-anilnatori pareasa se intrupeze in Flori Liceica-Ridulescu (n. 1945),autoare ell mai vechi state in scenografia filmului deanimatte st care in anii '80 se rernarca prin inves-tirea papusii eu 0 serie de atrtbute ale burlescului,care din cand in cand razbat dincolo de articulatiileunor povesti simple, in care eclerajul joaca un rolprimordial. Regizoarea lasa Impresia ca va ajunge lao formula proprie, inchegata (cum 0 dernonstreazaintamplari de Anul nou, 1982), dar la un momentdat a pus viata inalntea considerentelor artistice si"a ales libertatea", cum glasutao binecunoscuta for-mula.Poate singuntl realizator roman care a cuprins inopera sa atat inclinatia reala pentru filmul depapusi, cat st dragostea pentru acest gen, este

George Sibianu (n. 1927), autor al Prostieiomenestt (1968), piesa de referinta pentru modali-tatea de irnbinare a tradttiei papusii autohtone euun limbaj suplu a1 antmattei. Ecranizarea basmuluilui Creanga ofera prtlejul unei Inserari a elernentu-lui folclorie desenat, unitatea de ansamblu a filmu-lui fund certa. George Sibianu se dovedeste adeptulunei anumite stllizari a formei, care va fi reluata inCdmpul (unde domina accentul delicat) st va rever-bera in filmele de desen animat ale regizorului. inacest din urrna gen. el realiza in 1966 Mimetism, eucolaborarea esentiala a desenatorului BenedictGinescu (n. 1929-m. 1996), care miza pe jocul Iformelor geometrice (ell precadere patrate) pentru acompune 0 satira la adresa uniforrnizarii, tonalitateade galben rece predo min anta, ca si ritmul sacadat,

28


28/68

dand adancime plastica filmului. Benedict Ganescu varnai incerca 0 realizare similara in pelicula Bun sosit,apartinand fratelui sau, Ion Ginescu, nereusind insadecat un film compozit, incare colajul introduce 0notaireprestbila de artificial, iar laitmotivul mapamondu-lui devine monoton.Pe rnasura trecerti anilor, Sibianu va opta tot maimult pentru desenul animat , unde manlfesta 0rigoare (cam plata) a plasticii, care face casa bunaeu sertale precum Clubul curi.o~ilor si Vreau s o .~tiu (din care realtzeaza, printre altii, catevaepisoade) sau Misterul lui Niu (dupa 0 conceptieproprie). Regizorul ajungea astfel, in a doua parte aanilor '80, pe aceleast coordonate ell un alt vechicombatant pe tararnul antmatiei, OlimpViristeanu (n. 1929).tDincolo de prtoritatea abordarti cartoanelor decu-pate in animatta romaneasca, Olimp Varasteanu aremeritul de a-i fi ramas fidel mult Limp, consecventacare, chlar daca nu I-a dus la un salt calitativ spec-taculos, I-a mentinut lntr-o zona a onestitatn profe-sionale demne de salutat, Dupa ce se incearca fugarin desenul zgartat pe pelicula ~i in filmul de papusi,Varasteanu debuteaza in 1955 prin trei fUmede car-toane decupate, in care valortfica aptitudinile salepentru conturarea expresiva a unor personaje ani-maliere, element care reuseste uneori sa puna Inumbra animarea nesatisfacatoare a lor. Vulpoiulcampion ~i Pa,aniile vulpoiului sunt fabule agre-abile in simplitatea lor dar care sufera, ca stZdrean1a, de 0 cromatica rnonotona Ibazata petonuri de cenusiu ~i rosu) si 0 scenografte pictata

29


29/68

conventional. Stop-cadrele din acest ultim film, ca ~ivoleurile din La vanatoare, dernonstreaza dorintaregtzorului de a lest din previzibilul autoimpus.Cu timpul, umorul lui Varasteanu se raflneazaodata ell diversificarea registrului sau stilistic.Cotidiene (1964) practica ell subtilitate metaforaverbala, pe fundalul tribulatitlor unui cuplu, iarVariatiuni (1969) valoriflca geometric cadrul cine-rnatograflc, folosind ell tnsplratle culoarea galbena.Tot in jurul raportului dintre doua personaje vaconstrui Varasteanu serialul Pic ~i Poc, negastndinsa decat rareori materia comica necesara umpleriia episoade in sir. Incercarea de parodiere apovestllor lui Creanga esueaza in facilitate, autorulramanand doar ell satlsfactia elaborarli unor eroi euo a_!lumepriza la public,In tlmp, Olimp Varasteanu s-a aratat preocupatatat de colaborarea ell mai tineri colegi, un exemplufiind desenele la filmele Genovevei Georgescu (n.1937) Cine a {urat apa? si Zmeul, cat si de abor-darea tehnicii desenului animat in care, insa, sedepersonallzeaza. Vocatia sa a ramas cea a car-toanelor decupate si un film precum Sa nu uitam(1981), in care aduce in prim-plan rolul memoriei,demonstreaza ca. in conditiile unei ordonari supe-rioare a ideilor sale, Varasteanu ar fi putut sa fiemult mai mult decat un deschlzator de drum. Si totaceeasl pelicula ne amintea, la doua decenii dupaMade inAfrica, ca tezismul a fost una dintre hibeleartistice care au constltuit un lest nu doar pentruacest notabil creator.

La inceputurile lui, Laurentiu Sirbu (n. 1936) seariunta, prin Poveste eu cartonase (1965) st30


30/68

I

Ciufulici (1966), drept un continuator mai estetizantal predecesorului sau in tehntca cartoarielor decu-pate si un film ca ~tronul (1975) arata ca atu-ulluiSarbu a constat intr-o buna stapanire a animattei,miscarile personajelor sale fiind, in sine, un spectacolgrmtor. El se asociaza ell folosirea culorilor pure,menite sa trtmita spre universul candorii infantile(Joeuri ~ joeuri, 1980) sau spre nostalgia basmuluimodern (Balaurul care nu era ea toti ceilalp, 1981).Mai tarziu el va incerca sa transplanteze aceste virtuticromatice in serialul Trei prieteni dar, minate deinconsistenta, personajele-fluturasi nu vor reusl maimult decat agreabile balete printre flori. Era probaunei epuizari a mijloacelor, care nu putea face uitatedesene animate precum Puiul (1972) sau Fereastra(1977), in care stilizarea desenului, vadita prinsupletea liniilor, conferea un caracter poernatic aces-tor mtniaturi eterate.

*Infitntarca studioului Animafilm in 1964 i-a deter-minat pe realizatori la 0 concentrare mai buna aatentiei asupra specificului flecarui gen sl, mai ales,a constituit cadrul in care au aparut figuri tinerecare, fara sa preia 0 stafeta simbollca st fara s-o pre-dea la randul lor, au ameliorat standardele artlsttceale unora dintre inaintast. in plus, acest studio aoferit sansa modelarii reale a profesiunilor speciflcefilmului de animatie si, in acest sens, meritaamintite cateva nume care au capatat identitateartistica prin cornpartimentul in care s-au afirrnat:- animatori: Eduard Sasu, Valentin Baciu, Constantin

Merlan, Felicia Puran-Carabella, SandaCoada, Bujor Stefanescu, Valentin3 1


31/68

Elizeu, Mihai Surubaru, Mihail Marian,Valentin Cain, Carina Ttncu, VirgilToader, Adrian Hable.- desenatori: Tudor Mihalache, Pieretta Berceanu,

Laura .Jianu, Andra Badulescu, MihaiGheorghe, Ana Andreescu, Marla Petre,Cecilia Cristiano- operatori: Rad Codrean, Constantin Iscrulescu,Tincu Puran, Anca Barbu, OlgaParaianu-Nitu, Sandu Stefan.,- monta]: Manuela Hodor, Sonia Georgescu,Elizabeta Vasilescu.

- sunet: Tlberlu Borcoman, Calin Ioachimescu.A aparut, astfel, posibilitatea constituirii unorechipe mai diverse, iar rezultatele s-au facut simtltepoate nu atat la nivelul plastictl, cat a1 schimbariiatmosferei din fllme, tatonandu-se terenuri spiri-tuale rar abordate pana atunci.Oniricul, iata, - specie eu atat mai pretentioasaell cat pare a sta in mod naturalla indemana filmu-lui de animatie - ist gaseste 0 expresie tngenua inreallzarile Lianei Petrutiu (n. 1940). Prin intermediul.lui, artista construieste spatiul unei copllarti Ideale,eli 0galerie de personaje purtand 0marca stilisticaunitara, atrtbut rimand in spirit eu universul aceluireper cultural care este .Antologia Inocentei", ingrt-jita de Iordan Chimet-'. Nu intamplator lumea circu-lui, unde conditia ludicului poate fi dezvoltata lanesfarsit , sta la baza unor fllme precum Hai la eire!(1967) sau A fost odatii un clovn {1984},ce-si pro-pun sa impuna candoarea drept mod de a fi Intr-ununivers caleidoscopic.~ 3 Ed. Ion Creanga, 1972.

32

.~1I.

I


32/68

2. MOTANUL ZBuRA-TOR (F lo rin Anghe le scu )

3. MOTANUL S IBICICLETA(Z aharia B uzea)


33/68

v L. ..........:..1 ,......(Artin Badea )

~7 . CAVALERISMEN ell C oba r)

4. PENELOPA~I CELENouAMUZE (Luminita Cazacu)

' .

:.-:: -~", ..:':',.:':' ':. ~~-:"~.~.."~ '_ .. . . . . .~

.. :. ~:.

5.~ Imagine din genericul animat la fifmulPLiM BARE iN LUNA (L ia n a Ma rra Petrutiu)


34/68

I


35/68


36/68

9. BALADA LUI TUDOR (Ion Truica)

10. GALILEO GALILEr (Miha l Badidi) . -


37/68

II. DETECTIVULKYX (M i hai S uru baru )

1 2. INTAMPLARI LA MIEZUL NOPTfl (Isabela Petrasincu)


38/68

1 4 .U rM ITOARELE AVEN -TURI ALE MU$CHETA-RILOR (Vic to r An tonescu)

I

1 5. FEREAS TRA(Laurentiu Sarbu)

13. CASA(Z eno B ogdanescu)


39/68

16. BlNE FACI, BINE GASE$TI (Ion Manea)

17. DISPARITIA MARINARULUI VESEL (Lucian Profirescu) ,


40/68

19. IM PARATUL ROS (L auren tiu S arbu)


41/68

20. EVOLUTIE (Lurninita Cazacu)21. TENIS (Adela Craciunolu]


42/68

23. CALATORIILE LU IPIN-PIN (Lurnin ita/Cazacu]

24.0 z r (R adu Igazsag)

22. Afi~ pentru filmul AMIN IlK.1 LJINANDERSEN (L iana M aria Petrutiu)


43/68

25. ALO, Aiel MIHAELA (N ell C ob ar)26. GHID UL (A rtin B adea)

,


44/68

t..UUKl t.LHU~ ECUUi '


45/68

36 . P ROS TIE OMENEAS cA(George Sibianu)

j,). tV\t"';:'UUlt 11'1LtP'II'\I(Bob Calinescu)

. . :.: : . . . . .- : : . _ . : ::.,:: ' : '"

38. CEARTA(Olimp Varasteanu)

37. PATRU PITlel[lu lia n He rmeneanu )


46/68

Paleta coloristica diversa, dar precis uttlizata, varamane 0 constanta a creatiel Lianei Petrutiu, peparcursul ei artistic de la tehnica obiectelor animatest a cartoanelor decupate la cea a desenului animat.Decorurile bazate pe perspectiva crornatica atonurilor de albastru ~i verde din primele ei fllme vorface loc eelor policrome din creatiile mal recente, asadupa cum albul sau - despre care s-a scrts destul -incarca genuinul cu valentele sperantei In bine(Otilia ~i Ionut din seria Planetele Otiliei), aletrtstetii (A fost odatii un clovn) sau chiar alecochetului (ornamentele arhitectonice realizate dindantela, in Biiiatul ~i porumbelul, 1968).Exista, in filmele Lianei Petrutiu, 0 anumitasttlnta a animarii personajelor prin miscari eliptice,uneori chiar dezarttculate, Iucru probat deecrantzarile dupa Creanga: Fata babei ~ ratamOfului (1969) si Punguta cu doi bani (1975).Expllcatia trebuie cautata ! : ? i in tehnica corrturartislluetelor, eu atat mai pregnanta in fllme bazate pre-ponderent pe graflca, precum Cartea eu guturai(1985) sau Minunea (1976, in colaborare ell TitusMesaros]. Linia slgura, chiar dura uneori, creeaza

I un complement al cromaticii invaluitoare, iar ideeaunui film ca Inima cea mica rnizeaza tocmai peacest aspect.Cum in arta ecuatiile matematicii nu se prea ve-riflca, insumarea candorii, delicatetii sl calinerteidin fllmele Llanel Petrutiu dau, la 0 privire globala,un rezultat dtferit: este eel al Intransigentei fata demeschin sau comprornis, care trebuie raportata si lasursele de Inspiratie reprezentate de arta popularasau de cea naiva. Vocea din off care insoteste multedintre filmele artistei constituie chlntesenta unui

33


47/68

moralism elevat. Limta lui este atinsa atunci cand Iel j~i propune sa schimbe lumea, caci una dintreconditule necesare operei de arta este, totusi, seep-ticismul.

"Am cautat un material care sd-st piardcl masa, pen- Itru a deveni conuenne", marturisea MihaiBadiei (n. r. 1941) ~i_ de aceea, in plastilina care I-a asigurat Iorigtnalitatea in animatta romaneasca trebute vazutmijlocul de punere in opera a unei proprti viziuniontologtce, rara avis in randurile creatorilor autoh-toni. Filmele sale cele mai inspirate sunt istoriileunor incercart cognitive sau formative, in careraportul unu-multiplu se concretizeaza in conta-minarea multimli de la impulsul dat de initiator.Strigatul .Eppur si rnuoue" al lui Galilei, din filmulee-l poarta numele (1984) e preluat de corul r .mdiferentilor: .Icartsmul'' devine lege pentru ceiobisnuttt doar sa zeflernlseasca: oamenii din [urulconstructorului Genezei se transforma, ca st el, inflori.Creatla lui Badica pune 0 mare miza pe duali-

tatea teluric-luminos, in care cei doi termeni lsischimba reciproc valentele uzuale, primul aspirand,cum s-a spus, spre evanescenta, iar eel de-a! doileaspre incarcarea de greutate, de materte. Eclerajulatent cantarit face din Galilei un damnat, asa dupacum spotul de lumina roz da protagonistuluiGenezei indreptattrea de a vedea in floarea de hlngazid un sens a1 existentet sale. Iar apa "de pamant",de care artistul din Alter-ego se foloseste pentru amodela 0 opera dupa chipul st asernanarea sa nu

34


48/68

este, dincolo de mitul narcistac. 0 ilustrare a fragileiconditli a realului aupus ochiului creator'uh.ri?Incercand sa-st diversifice sttlul, Badica a asoci-at plastilinei, temporar, un alt material expresiv prinsine: sarma. Metafora (1980) pune acest materialin dialog ell plastilina, care nu-sl mai pierde greu-tatea, ci devine agrestva ~i incorporatoare, Construitpe motivul "Ciuleandref" filmul Joe de doi (1982)lasa elementele in matca lor, atata timp cat cuplulpersonajelor de sarrna j~i ia zborul in gaIaxie, pecand oamenii de plastilina raman fara aparare, inbataia vantului.Poate tot nemultumirea de sine a artistulut sa-l flcondus pe Badtca spre filmul de papusl, la care tre-cerea s-a facut prin ~rbetul, unde plastilina sefluidiflca, dar la modul benign, intr-o poveste simpladespre un copil neastamparat, asa cum va fi ~ibaiatul roscat din Norii. Cele doua productii auaspect de serie si spiritul autorului lui lear trebuiecautat indelung in filmele sale de papusi pentru a figastt doar in Constroie~te-ti 0casa (1983), in carerecursulla motivele solare si la schimbarile savantede ecleraj [ros-albastru, galben-verzui) reprezintaconstante cunoscute. Mai inspirat este ciclul Sticle,in care animarea acestor obiecte releva ascutiteinclinatn satirice ale lui Badica, reper notabil petraseul creatiel sale inceputa fulminant in anii '70,dar ratacindu-se treptat in meandrele animatietromanesti si, apoi, ale celei occidentale.

o incarcatura ftlosoflca de 0 forta comparabila eucea a lui Badica este asezata in opera lui Ion Truici(n. 1935), inconfundabil stilist a1 desenului animat.35


49/68

Dialectica proprie acestui autor rezida in raportuldintre austeritatea personajelor sale ~i ritmul cro-maticii care se adecveaza unei anumite grandiloc-vente a subiectelor. Pictural de-a lungul intregii salecreatii, Truica a reusit, in momentele lui de har, sa.conjuge acest atribut eu 0 tensionare supertoara amaterialului cinematograftc. Pe un perete (1969)era doar un preambul al crtstalizarii manierei sale,dar cateva dintre coordonatele timid conturate acolovor reveni ulterior: decorul subordonat, faraexceptie, personajelor va capata Ull rol tot maisecundar: eroii sunt ftltgrane in miscare: perpetuaincercare a evadaril din contingent, care se poateconcretiza fie prin arta (Marea zidiref 1974), fieprin recursulla animalier (cuplul din Pe un peretedobandeste aripi de Iluturi, iar fetitet Carnavalului,acoperita de zapada.: ise substituie 0 pasare nea-gra). De prea multe ori pronuntat in legatura euTruica, cuvantul hieratisrn ar putea lasa locul uneimai ponderate etichete - sobrietatea - caci, in fond,autorul se adreseaza unor miturl lalce, in spetamlturi ale artei. Este 0 a treia dimensiune pe careinsusi stilullui Truica 0deschide, siluetele sale epu-rate favortzand compozititle in adancime(Carnavalul, 1972) sau pe linii de fuga accentuate(Hidalgo, 1975). Personajele lui traiesc a existentastolca st sunt desemnate prin culori reci, In opozitieell lumea ignarulut, tutelata de rosul ce caracte-rtzeaza pe burghezii din Carnavalul, pe domnltoruldespotic din Marea zidire sau soarele morbid a1Hiroshimei (1983).Recursul la tstorie apare tot ca 0 propensiune aautorului spre mitizare , aplicata de asta data urior


50/68

evenimente precise. Furtuna (1977), Ravine (1983),Balada lui Tudor (1984) Ii ofera posihilitateaexperimentarli unor diverse ritrnuri ale frazei cine-matograflce aplicate Insa unor viziuni oarecurnconventionale, in care faptul real nu capata prinsine valente stngulare, ci prtn sttuatii arttsttceinteresante (umbrele prelungi din Furtuna, coloanasonora tenstonata din Rovine). Ion Trutca leexploateaza eu aceeasi stttnta de artizan ell care va-lorlflca 0 galerie de eroi pe care 0 incununaadancimea umaria st nu laurti exhauetivitatii, atatde vanati de unii.

*Un caz aparte de adaptare reusita, poate chiar preareusita, la cele mai diverse maniere de construire apersonajului de desen animat il reprezinta Horia~tefinescu (n. 1940). Autorul declara, la incepu-turtle sale, ca nu vrea sa se inroleze in tabara icono-clasta a antidisn eyenilor; dar Gura lumii (1965)combina portretistica lui Bozzetto ell metode deanlrnatle ale scolii lugoslave. rezultatul fiind 0 satlrala adresa superflclalitatii vtetii cotidiene, pedalandpe agresivitatea culorii galbene, ca ~i pe proportiiledeformate ale personajelor, In schimb, fabulele rea-

l lizate in coproductie ell firma franceza .Edic" (Leul~i soarecele; Pisica, iepurele ~ nevastuica, etc.)rcsuscita zoomorflsmul disneyan, eu castiguridestul de discutabile in planul fluentei povestirii. Dealtfel, regizorul va avea nevoie sa Inventeze perso-najul Bimbo pentru a lega cateva dintre fabulelesemnate de el st de alti colegi, in cadrullung-metra-jului Pooestile piticului Bimbo (1970).

J7


51/68

Intreaga cariera a lui Haria Stefanescu se va des-fasura pe cele doua coordonate amintite, liantul despirit fiind 0 stiinta a gagulul care razbate dincolo deunele deftciente de gust sau carente artistice.Taientul de caricaturist l-a dus pe autor larealizarea seriei de Tepi, eu umor de scurtarespiratie, dar percutant, dupa cum aceeasiInclinatie l-a facut sa creeze Area lui Noe (1976),film ell sageti parodice la adresa preeminentei ani-maliere pe terltoriul desenului animat. Fluctuant, elva face a incursiune in tabara tncrtminata, regizandcateva episoade eu Balanel si Miaunel. Inspiratiaartistului scade verttgmos (0 proba fiind strezolvarea facila a coloanei sonore, care altadataapela la compozitii ale lui Richard Oschanitzky sau ,ale grupulul Phoenix) sl, la mceputul anilor '80, el paraseste spatiul desenului animat romanescapropiindu-se, macar geografic, de maestrtieuropeni ai genului.

Daca verva satlrica a lui Horia Stefanescu a insem-nat 0 contributie spontana la imbogattrea gameidesenului animat romanesc, un impuls apreciabilI-au dat acestei arte caricaturtstii profesionisttMatty Asian (n. 1924-m. 1995) si Nell Cobar (n.1915-m. 1993). Ambii aveau , pana la ora con-sacrarii, 0activitate veche in Iumea filmului, eel din-tal ca partener a1 lui Gopo in primele sale incercaridin cadrul sectiei de animatie a studioului.Bucuresti, al doilea alaturi de, Traian Popescu-Tracipone la realizarea filmului de flctiuneNiizbiitiile lui Haplea.Matty AsIan i~i valortftca specialitatea in pilulele

38


52/68

sale din seria Formica, unde urnorul de tip fabulis-tic rezida in contrastul dlntre personajul complicatin sine st decorul liniar, asa dupa cum in D-aleorganigramei (tributar Mimetismului lui Sibianusi Benedict Ganescu) valorifica relatia dintre trans-formarile culorilor complementare si volta monoto-nie a bilelor necrutatoare .Nell Cobar va excela in fllme satirice, avand dreptprotagontsti oameni umili, gen Mitica (1963, incolaborare eu Iulian Hermeneanu), car-ora grafica sacand slrnpla, cand ~contorsionata le-a dat 0 expresi-vitate sui-generis. In plus, artistul este autorul per-sonajului Mihaela, care a populat serile a generattila rand de copii telespectatori, ell un umornepretenttos, dar de buna calitate. Exista, de altfel,o constanta tandrete ce strabate filmele lui Nell. .Cobar, ell precadere cand abordeaza personaje femi-nine, ca in Teoria chibriturilor (1982), lara a cadeainsa in dulcegarte,

Aceluiasi registru de sensibilitate feminina, privltinsa din interior ~i eu alte mijloace, ise adreseazaregizoarele Luminita Cazacu (n. 1940) si TatianaApahidean (n. 1939). Prima dintre ele debuteaza ellDuna dimineata, poveste (1970), unde manlfesta 0adecvare a simtului cromatic la specificul basmului,pricepere pe care ova rnentine st in filmele ei urrna-toare. Episoadele din serialul Cotuiitia: Penelopeise bizuie pe umorul cult al scenariului Sandei Faur~i pe un personaj colectiv bine construit, mereu pusin raport ell anacronismele voite ale obiectelor.Halada pentru margica albastrii (1983) varecurge pentru prima data la noi la elemente de

39


53/68

animatie pe calculator, ell un rezultat care, totusi,frizeaza patetlcul. Treptat, regizoarea se va specia-liza in seriale, conducand de mana, ell consecventa,personaje nespectaculoase in sine, precum Pin-Pinsl Caroline.Mai Ilniara s-a dovedit a fi Tatiana Apahidean,

care si-a valorificat formatia ei scenograflca in filmede un lirlsm ponderat (standardul fiind fixat deCcilutul eu coama albastrii, 1969, film de car-toane decupate) ~i pastrat de-a lungul intregilcariere, prin prefertnta catre 0 graflca supla, ce amers uneori pana la tnconslstenta. Pe ansamblu,regizoarea ramane 0 reorchestratoare onesta a unarteme demult epuizate, un ultim exemplu fiindOchelarii de soare (1991).

Lipsa origtnalitattt n-a exclus aprecierile de momentpentru unul dintre filmele de inceput ale lui StefanMunteanu (n. 1926-m. 1990): Zgribulici (1961),care apela oportun la desenele lui ConstantinMustetea si la decorurile sabre ale Isabelei Petrasincu, Stilistica animatiei trimitea spre filmelepoloneze, influenta care va deveni tot mai certa pemasura trecerii timpului, inclusiv in Biiiatul ~i c a r -bunele (1967). Potentialul tmaginauv-adaptator alrealizatorului s-a epulzat rapid.Apeland la imprumuturi nedisimulate, Florin

Anghelescu (n. 1931) a devenit un autor prolific;inserts printre veteranii animatiei romanesti, el

t.debuteaza sub tutela lui Bob Calinescu (Visul luiBoroboa,a, 1961, film de papust), pen,tru a incerca40


54/68

apoi sa transpuna lectia western a lui Bozzetto indomeniul cartoanelor decupate (Far West. City),lucru. care insa i-a reusit mai onorabil lui AdrianNicolau (n. 1926-m. 1994) in Duminica serifului- ,(1971). Intre tirnp, Anghelescu construise perso-najul Patratel, de un caracter usor recalcitrant, flgu-ra care va circula prin desenul nostru .antmat panain zilele prezentului, mult mal mult decat ar fi crezutautorul sl ar fi justificat eroul.

~,. I '" '*

o sansa unlca de contact intre animatia romaneasca sit.cea rnondiala au reprezentat-o cele trei editti aleFestivalului international de la Mamata (1966, 1968,1970) si 0perpetuare a sa ar fi insernnat constituireaunui ax vital al acestui gen in Romania, lucru care, dinconsiderente de strategii extraartistice, nu s-a intam-plat. A ramas, insa, realitatea prezentei pe solul nostrua unor marl creatori din lumea intreaga, care au reusits a contarnineze ell rnicrobul animatiei mai ales pecativa .Jntrust" in acest teren Idovada .Peltcanii deargint" obtinuti de Sabin Balasa - ell PicOtura, in1966si cu Valul, In 1968 - st de Adrian Petringenaru eu inpadurea lui Ion, 1970, surclasand numeric .Pelicanulde aur" castigat in 1968 de fllmul Prostia omeneascaallui George Sibianu).Tehnlca predispusa prin sine unor extensii spirt-tuale, anlmatia picturala a fast utilizata de SabinBila,a (n. 1932) pentru a da 0 noua dimensiunemotivelor din creatia sa de sevalet. Cadrul fIX, ca si. .urmarirea preponderenta a animatlel planului intat,

41


55/68

sunt semne ale faptului ca Balasa a explorat lumeafilmului fara a-st adapta esential mijloacele plastice.Dincolo de aceasta observatie, realizartle sale, nuputlne la numar, au meritul unei consecvente degand, care porneste de Ia 0 unitate de atmosfera.Temele cosmogoniei, ale razboiului, ale apocalipseise ridica pe fundamentul unei stitnte a imbinariitonurilor reei de albastru st alb, contrapunctate deutilizarea petelor de culoare rosie. Totul convergeinspre alegoric, ell riscul, uneori nesurmontat ellbine, al grandilocventei.Balasa are un spatru natural predilect, utilizatpana la repetitivitate: marea. Ea constituie un loc altuturor postbllttattlor devenirii umane, fie ca,margtnita de un nisip negru, sumbru, da nastereunor forme tentaculare care se rafineaza in figuraurnana (Picatura, 1966), fie ca e un simbal alconstantei in fata treeerii timpului (Valul, 1968). Totde preferinta pentru spatiul marin se poate lega,subjacent, ideea amestecului regnurilor, speciflcaartistului; desprinderea omului de mineral (Oda,1975; Or~l, 1967) este faza inclptenta a drumuluisau spre stele, mtr-un zbor perpetuu, cand angelic(Valul), cand tragic (Exodul spre lumina, 1979).Caleidoscopul reperelor culturale enumerate Inacest din urrna film este un omagiu adus flliatieispirituale pe care artistul vrea sa se inserie dar, inacelast tlmp, e si un "adio~ pe care-l spune cine-matografului. Itinerarul Iui Balasa in lumea de celu-laid a parut a fi 0 continua testare a valentelorcunoscute ale fantasticului sau picturaJ, supuseprobei dinamicii. Dat fiind ca, dupa un inceput per-cutant, formula nu s-a diversificat, experimentul aram as unul de sera, marcat finalmente de acea

I

42


56/68

suftclenta care va diminua st interesul general pen-tru pictura de sevalet a artistului.Dupa-retragerea din teren a lui Balasa, stafetaarumatiei picturale parea sa fie preluata de Benone~uvi.ili (n. 1940). In 1967, el realizase pictura fllmu-lui Poveste pe geamul inghetat, reglzat de AngelaBuzili (n. 1932), unde prelucra ell delicatete motiveantice, intr-o demonstratie de vtrtuozitate, pentru cain 1968 sa colaboreze la Paiata (regia: Virgil- ,Mocanu). In filrnul sau Carul de /lori (1979), ~uvanarelua temele grandioase ale umanitatii proiectata pefundal cosmic, dragt lui Balasa. Registrul era tot aIcromaticii de albastru si rosu, in tonalltati mai calde,. .iar petele de culoare erau discontinue st discrete,rnergand spre stilizarea motivelor populare oltenesti(un adjuvant folosit ell inststenta fiind muzica luiTudor Gheorghe). Autorul n-a mai reeditat acesteexperiente rarnanand, din punet de vedere ideattc(aspect care, in acest caz, primeaza in fata tehmcn). insiajullui Sabin Balasa, Filmul de animatie a fost pen-tru Suvaila, in cele din urrna, un .violon d'Ingres", casi pentru. Traian Bradean, care folosea pentru arta sasuportul placajului, intr-un film realizat exclusiv dinanseneuri (Tiirgul de fete, 1969, regia: AngelaBuzila).

Venit din spatiul criticii de arta ~i indreptandu-sespre eel a1 filmului de fictlune, Adrian Petringenaru(n. 1933-m. 1989) a marcat antmatia rornaneascaprintr-o serie de reallzari notabile prin gandirea lorregizorala, experlmentand diverse tehnici, ell accentpe decupajul filmic. Brezaia (1968) recurge la ani-marea mastilor construite de Bob Calinescu, ilu-min are a ros-albastra ereand senzatia fantasticului..

43


57/68

in piufurea lui Ion (1970) apeleaza tot la spatiulfolcloric, dar' utilizand plctura pe sticla a CarolineiIacob ~i antmatia lui Zaharla Duzea (n. 1941-m.1986), artist eu un subtil simi a1 miscarii comic-invaluttoare, cum 0 va demonstra si filmul sau,Pegas (1985). in schimb, Cale lungii (1976) trimite,prin grafica in alb-negru a lui Florin Puca, sprezonele agitate ale suprarealismului, facand figuraaparte in creatia lui Petringenaru. Eclectic peansamblu, cineastul rarnane un maestru a1semnlftcatnlor, atmgand chiar suprasaturatia prinExpertiza de arta (1980).La fel de hibrid si cochetand in aceeasi masura ell critica de arta este Virgil Mocanu (n. 1931).Stilurile diversllor sm colaboratorl se amesteca elleel propriu; oferind unele creatii reusite, bazate fiepe suport folcloric (Basm, 1966, pictura de FiruDumitrescu sau Legend a, 1967, plastica de IonTruica) , fie satirizand scientismul (Sfera, 1972,desene: Virgil Mocanu), sau tribulatiile cotidiene{serialul Familial, Treptat, regizorul se va stabilliao formula mai conventionala de personaje, Inscriln-du-se in rttmul unor seriale precum Vreau sci,tiusau OmuZ, invingatorul.Fara a avea formatla plastica a lui Petringenaru,ci doar priceperea lui Mocanu de a-st alcatui 0echipa , 0seama de regizort apartinand altor domeniiale ctnematograflet (sau provenind din teatru) aubatut, ell mai mult sau mai putin sucees, la porttleanimattel. Merita amintlta, in primul rand, Leti~iaPopa (n. 1936) care a apelat la grafica raflnata aDoinei Levinta in Trei pov~ti dedragoste (1967),resuscitare a anticei plastici elene ~i in Desen pen-tru. 0pasiire (1970). De asemenea, sl-au mai incer-

44


58/68

IIII 'II

;

Il

t

cat fortele in acest domeniu documentaristii Titus,. ~ ~Mesaro, (n. 1925), ell Tudorel ~i Vasilica (1975) -film de cartoane decupate, in care Liana Petrutiu i~iface stmtita integral amprenta si Paul SocrateMateescu (n. 1925-m. 1997), ell Muntele (1966),unde Artin Badea st Zaharia Buzea nu pot da 0solutie plasttca unitara unei povesti preearconstru-ite. In dorneniul fllmului de papusl s-au ilustratSavel Stiopul In. 1926), ell 0 calcitorie intiuinemaipomenite (1962) si Margareta Niculescu. ellUmor pe sian (1954, in colaborare ell ConstantaSchiopescu), ambele productii imortallzand specta-cole ale teatrului Tandarica. Gravitand in lumea ctnechrburtlor, GeluMuretpan (n. 1944) a manifestat in domeniulanimatiet mai mult profesionalism decat alii confratiai sal eu atestate in regula, el reusmd prin Gardul(1970) ~i Bagheta (1972) doua dernonstratn deumor sec, mai rar intalntt la noi, utilfzand in chipelevat gagul bazat pe obiecte, intr-un ritm egal,sursa certa a comicului. AI doilea film, care valorifi-ca orga lui HanyMaiorovici, insera st imagini reale,documentartste, anticipand migrarea (totusl, per-danta ...) lui Gelu Muresan spre respectivul gen.

*Daca in spatiul cultural romanesc sintagma"generatia '80" si-a castlgat dreptul la existenta, eai~i poate gast adecvarea si in domeniul filmului deanimatie, printr-o serie de caracteristici de grup,care creeaza 0 distinctie certa (dar nu intotdeauna.pozitiva) fata de realizarile de gen de pana atunei.Preponderenta graftcn, gandtrea mai vartata a decu-

45


59/68

pajului, ambitia de a ataca un registru ideatic mailarg, au fost impuse de un nucleu de artisti plasticisi arhttecti, nascuti in jUTIlI anului 1950, care auavut abilitatea de a folosi buna parte din mijloaceleartistice speciftce formatiei lor pentru a descinde inlumea fllmului.Critica momentulut, ca ~i juriile unor festivalurtInternationale, l-au promovat drept sef al acestuipluton pe Zoltan Szilagyi (n. 1951), autorul a treifume unitare stilistic, reverberatii vadtte ale valurilorinspumate ale postmodemismulut ce facea pe atunciepoca. Ele propun 0 dtsolutie a personajului asacum era pana atunci cunoscut in anirnatiaromaneasca, mlocutndu-l ell juxtapunerea dintrefantasmele autorului si acuzele la adresa kitsch-ului cultural. Nodul gordian (1979) st Arena(1981) folosesc drept laitmotiv al depersonalizariitransmisia 1V a unui spectacol (fie el taierea bine-cunoscutului nod) sau lupta dintre un obosit ca-valer si un balaur de mucava. Sugestia este a tralrtiintermediate, a inexistentei unui sentiment auten-tic, in cele din urma a unei imense derizrunt(huiduirea htstrionului in primul film, tar in eel de-al doilea sinuciderea balaurului, urmata de spar-gerea ecranului de televizor ~i de revenirea la desue-tul aparat fotografic, ce falslflca si el realitatea panala caricatural). 0 buna stilnta a mizanseenei se faceI stmtita ell precadere in Monolog (1983), undeatentla migreaza simultan spre doi centri de interescare secttoneaza cadrul: 0 [urnatate apartinerealitatn, receptata insa tot intermediat (printr-o fe-reastral ~i 0 alta [umatate revine oniricului, ellfunctie de autoportret spiritual (mai mult, autorul

Ii

46


60/68

se deseneaza chiar pe sine), mergand pana la sub-liminal (pasarea strtvita in palma).Pentru. a-~i asigura reustta, Szilagyi a strut samobilizeze mai multe atuuri: dominanta de culoaresepia, cu atributele sale de imbatrantre artiftctala:scenografla construita sumar, din umbre ce conferasenzatiade stranietate: nu in ultimul rand, coloanasonora in care zgomotele cotidiene se intrepatrundell muzica lui Octavian Nemescu, ale carui sonuridau dimensiunea unui grotesc cult. Toate acesteacapata, la urma urmei, coordonatele unei formule,astfel incat Nodul gordian, Arena ~iMonolog alea-tuiesc un triptic ce poate fi privit ca un singur film.In momentul in care lumea animattet romanesti.astepta ca Szilagyi sa confirme startullansat ~i sa -st redimensioneze ecuatia, el a preferat sa ne lasedoar eu aminttrea acestui "solo", stabilindu-se pesteTisa, la Kecskemet.In descendenta graftsmulut accentuat aI luiSzilagyi, ell mai putina vtrulenta polemica, dar ellun decupa] mai original, se situeaza Vijelia (1984),creatia de debut a lui Dinu Petrescu (n. 1952).Autorul recurge la transformart cromatice, care dauo aura fantastlca cuplului cal-copil, in [urul caruia econstruit filmul sau. Linia ferma a conturuIui, darin acelasi timp maleabila, creeaza 0 anumita gratlea mtscarn, care era prezenta siin pelicula de debuta lui Ion Manea_n. 1947), Casa buniciloT (1979);aici tonurile pastelate dadeau senzatia uneievanescente ce nu va mai fi nictcand regasita deautorul Pii1aniilor Mariei, dupa cum ~iPeripetiilelui Nod ale lui Dinu Petrescu vor fi sub nivelul pro-priului start.Prezent in cele doua filme de inceput amintite

47


61/68

mal inainte, universul tematic al copilariei va sta incentrul atentiei cineaatllor din generatta '80:Nicolae Alen (n. 1947), in Zmeul (1979), imbinarruantele sepia ell cromatica dlversa, apeland lastilizari de forme, spre deosebire de Clemansa GitaSion (n. 1948), adepta a unei linii aspre, inconcordanta ell trimiterile spre mitic pe care Ie facein A trai (1983). in cele din urrna, Caligrafie(1982), filmul de debut colectiv al lui Radu Igazsag(n. 1953), Zeno Bogdinescu (n. 1955), OlimpiuBandalac (n o 1955) si Lajos Nagy (n. 1956)'foloseste cu umor culoarea Intru construirea unorpersonaje accesibile Iscolarul lenes, papagalul som-noros), tendinta care ulterior va cobori inspre facili-tate in serialul Universul muzicii, realizat de RaduIgazsag (ell colaborarea sporadlca a lui ZenoBogdanescu), lara a capata insa accente didacti-ciste.Radu Igazsag avusese sl el a intrare in scenaapreciata, prin Fotografii de familie (1982), care

fructtflca tema grava a apusului unei lumi, respec-tiv a celel taranesti, Ftgurlle fara chip, Imaginile Innegativ, compozitttle aproape geometrtce dau filmu-lui 0 dimensiune aparte in creatla lui Igazsag, alt-minteri foarte eclectica, atat stilistic, cat ~i ideatic(de la jovialltatea din Primul can tee, pana laobsesia militartsta flltrata abil in Tocirea si brut ino zi). In anii '90 autorul is! va descopeIi vocatia dedocumentartst, realizand sub egida Fundatiei ArteVizuale filme bine informate asupra suprarealismu-lui romanesc, dar fara a abandona total animatia, pecare 0 preda in eadrul Acaderntei de Teatru. si Filmdin Bucuresti. ~i poate ca, in viitor, daruirea autoru-lui satirei Ivan Turbincii (1993) sau al ambitioasei

48


62/68

.I

parabole Nuca ~i Zidul (1990) iiva readuce bucuriacreatiei in domeniul care l-a consacrat.o gravitate la fel de sabra, dar ell nuante seniori-ale, apare in Casa (1984) de Zeno Bogdanescu,care imbma formatla arhitecturala a regizorului ellcea plastica a colaboratorilor sai la grafica filmulul(Z. Szilagyi, R. Igazsag, O. Bandalac). Utilizarea lini-ilor de fuga in cadrul unor desene aproape tehnice,ca si contrapunctul peisajelor in acuarela dau fll-mului 0 dimensiune elevat lirtca: spre aceleasl coor-donate ideatice nazuia mai timid si Emanuel Tet . t t(provenit din miscarea de cineamatori), care inPoem dinamic (1982) cornbina fllmartle ell actort elldesenul direct pe pelicula, intr-o meritorte incercarede vizualizare a unui panteism de tip mioritic.Versantul ludicului este explorat ell armele cari-caturii de Stefan Anastasiu (n. 1950) in Treitpilule ... greu de inghitit (1979), mizand pe con-trastul dlntre formele rectilinii ale scenograflet stcontururile neregulate ale personajelor, linie pe carese va situa ~i Norbert Taugner in Un bob, douaboabe... (1982). Anastasiu va incerca, pe urrnele luiSzilagyi, 0 complicare a umorului sau, in Raport(1980), dar trimiterile la mass-media, ca st incar-carea coloanei sonore capata aici caracter redun-dant, in ciuda vocatiei grafice a autorului. 0 anu-rnita acuratete demorrstreaza atat Cilin Giurgiu (n.1952), eu Pierde-varii (1984), cat st AdelaCriciunoiu (n. 1956)~ in Mozaic 4 si CrlstianMarcu (n. 1959), in Mozaic 6, iarDinu Serbescu (n.1943), al carui stil este usor recognoscibll, de laSalt mortal (1982) pana la Circus (1991) va evoluain cheie minora, fara 0 reala substanta cornica. Mai

aplecat spre aceasta latura, dar oarecum neglijan-49


63/68

du-st aptitudinile, este Olimpiu Bandalac, figuratnteresanta prin diversitatea preocuparilor, careabordeaza animatia clasica (Statuia, 1983), car-toanele decupate (Podul, 1985), filmul de papusi(Navigatorul, 1993), genuri printre care ajunge,finalmente, sa se rataceasca,De altfel, destinul intregti generattl '80 a fost eelal rtstptril, astfel meat se poate spune ca eacuprinde crampeie de personalitati si nu ctneasti pedeplin conflgurati. Unii dintre ei au preferat sa-siincerce sansele pe alte meleagun (Zoltan Szilagyi,Clernansa Gita Slon, Stefan Anastastu), iar altti aurevenit la profesiile Initiale ori s-au reprofilat (ZenoBogdanescu, Radu Igazsag, Nicolae Alexi]. Cativa auramas, totust, fideli animatiei rornanesti, dar ell. . .pretul integrarii in Intreprinderea Industrioasa aserialelor, in buna parte sortita a deturna energii ~ia nivela vaIorile.In sine, problema seriilor st a seriaIelor strabateintreaga istorie a animatiei mondiale, fiind directlegata de cuantumul de afectivitate pe care-l pre-supune acest gen si care-I indreapta pe spectatorulsau spre un plus de atasament fata de personajelememorabile, fiecare dintre ele putand fi 0 opera dearta in sine. in aceste condittt, realizarea unuinurnar, chiar nesfarstt, de episoade gravitand inJUJUI acelorasi caractere si uneori chiar In [urulacelorasi sttuatii se [ustlflca. Privind spre peisajulautohton, nu este creatia lui Gopo centrata, in fapt,in jurul unei serii ee-l are drept protagonist peornuletul sau? Populara Mihaela a lui Nell Cobar, orimai intelectuala Penelopa a Luminitei Cazacu n-au

50

I,


64/68

rezistat ele, eu toate volutele de rigoare, de-a lungulatator episoade? Explicatta consta in interesul pecare I-au trezit respectivele personate princonstructia lor, ca si prin modul in care au fast con-duse.Anii '60 adusesera in prim-plan eroi precum Pic

~i Poe, Patratel, Balanel ~iMiaunel, nu prea originaliin esenta, tributari fie scoln iugoslave, fie curentuluipost-disneyan. Ei au anticipat izbucnirea de lamijlocul anilor '70 st, ell precadere. din anii '80, aunor cicluri al carer prim promotor a fost VictorAntonescn (n. 1936), prin serialul RobinsonCrusoe (1972), devenit imediat lung-metra] (printr-un"transformismu propriu desenului animat).Desenator receptiv la gustul publiculut, dar maiputin capabil 58.-1 epateze la randul lui, Antonescus-a lansat in producerea unor mari cantitati deepisoade, ce s-au grupat unele in serialul Aventurisubmarine, altele in lung-metrajul Uimitoareleaventuri ale muschetarilor (1987). Patima lucru-lui pe banda rulanta (provenita, probabil, din recur-suI direct la inspirarea din benzi desenate ~i trans-ferata in domeniul SF) I-a contaminat ~i pe MirceaToia (no 1937), care ell Misiunea spatiala Delta(1984), realizat in colaborare ell Cilin Cazan (n.1952)' ell Fiul stelelor (1988), ca ~i eu serialulUltima misiune, in care s-au mal implicat CalmCazan si Dan-Sorin Chisovski (n. 1960), a doborattoate recordurile conventionalismulut in desenulanimat romanesc. Nu departe s-a situat ConstantinPaun (n. 1947), ellNovace~tii sat, incercare reusltade vulgarizare a Istoriei nationale, in culori cenususi forme colturoase, adecvate uneori ca expresiegraflca, dar ratate la nivel artistic global; ca tntentit,

5 1


65/68

I. ,

esecul fusese anticipat de scurt-metrajul StejaruZdin Borze~ti (19851, apartinand lui MihaiSurubaru (n. 1949).Chiar ~i realizatori care se ilustrasera eu masuraartistlca in domeniul creatiel de autor, precumLurnimta Cazacu ~i Zaharia Buzea, s-au lasattentati de mirajul lung-metrajului, prima prinAventurile lui Pin-Pin (1990), un fel de Chilly-Willyell aptitudini de cantaret si dansator, eel de-al doileaprin Temerarii dela scara doi (1987) - in colabo-rare eu Artin Badea, Marian Mihail (n. 1950), Ana-Maria Buzea (n. 1940). Mai inspirat a parut, dinpunctul de vedere al constru.irli unei atmosfere,Cine riuie la urmci (1986), realizat de LucianProfirescu (n. 1955), Ion Manea, Artin Badea.Nici sertalele didactice (Vreau sa ~tiu, Clubulcurio~ilor, Tainele desenuluil nu s-au putut sus-trage, in general, unei Iinli de mijloc a deja vu-ului,eu cateva exceptii care tin mai mult de rabufniri deorgoliu ale autorilor respectivi decat de potentlall-tattle temelor in cauza, Ca filmele ell pricina ist vorfi atins sau nu intentionalitatea Instructlva, aceastaIe 0 problema exterioara discutlel.

i .

i .f.-i ".

*

IIi IIi,

Decembrie '89 avea sa-si spuna cuvantul ~i inaceasta Iurne a animatiei romanesti, punand capatuniformizatoarei atmosfere de serie. Aerul nou, res-pirabil, a avut pretul lui: mai intai, disolutia struc-turilor organizatorice care au aslgurat producereacatorva zeci de fllme (bune-rele) pe an st, apoi, pasulhotarat pe calea stelelor norocoase, dar de atatea oricazatoare. Rezolvarea n-a fost irnpusa din exterior,ci a venit ca 0 solutie de minima rezistenta, deter-. .

52


66/68

mtnata, pe de 0 parte, de forta cenlrifLlga a orgoliilor.impltnite sau nu, ale creatorilor si, pe de alta, deentropia ce se instaura in administrarea cine-matografiei romanesti.Ca prtntr-o lege a compensatiel. curba descen-denta pe care s-a inserts studioul Animafilm (care in1995 mai producea doar 3 Iilme) a coincts eu ascen-siunea unor studiouri particulate. dintre care tim-

pul a ratiflcat viabilitatea doar a celut romano-francez. int itulat .Daco-dac" (director: AdelaCraciunoiu). Acesta a atras, la inceput, unele numesanore ale arumatiei romanesti, printre care st eel alLuminltei Cazacu , care a coordonat serialulCaroline et ses amis / Caroline ~i prietenii ei, cea patruns rapid pe canalele de televiziune ale celordoua tan producatoare (fapt pozitiv, dar care vor-beste st despre accesibilitate ca standard artisttc).Conceptia artistica a realizarilor ulterioare (Contesde la Rue Broca / Pouesti. depe strada Broca,s.a.), ell un grad tot mai ridtcat de computerizare,devine atrtbutul francezilor. partea romana pastran-du-si rolul onorabil al unui onest executant. Plusulde veleitati artlsttco-regtzorale ale celor doua princi-pale studiouri concurente nu le-a fast mai beneficacestora. Astfel, .Clasic Animation" (director: VictorAntonescu)' dupa 0continuare la Robinson Crusoe,s-a impotmolit definitiv in magma economica arelatiilor ell partenerul italian. Un plus de tenacitatepare sa dovedeasca Mihal ~u!Ubaru care, coo-ducand studioul romano-spaniel "Anima Dream"incepuse serialul-fluvtu Pelezinho (unde celebrulfotbalist brazilian aparea intr-o fantasrnagortcaipostaza de moralist) si, in prezent, continua satatoneze diverse stratageme adecvate economiei depiata.

/ 5 3


67/68

*lata, deci, ca nicl in domeniul animattet nu existaretete ale succesului, asa cum 0 dernonstreaza,volutele inregtstrate de atatia autori pe vremurile

cand it;;i desfasurau fortele pe un teren oricum maistabil. Acum suflul lor a scazut, in mod natural, iartinerii cu vocatle plastica aplica lectia pragmatismu-lui ~i se indreapta spre domenii ell satisfactie ime-diata, precum publicitatea. Genul cinematograficcaruia i-am dedicat aceasta lucrare a intrat la not,deja, intr-un labirint in mijlocul caruia ilamenintanu Minotaurul, ci Indlferenta si uitarea. Pentru a le invlnge, trebuie atat spiritul razbatator allui Teseu,cat si un fir, suplu ~i consistent care, neocolind niciunul dintre ungherele acestei mtortocheateconstructli, sa alba negresit la capat speranta.

'.:

,- ~~'~ . ,i. s :

I,


68/68

.', I:' .........r... ;._ .. ~. .: . ' ~.:. - :-,.,.. .. "r ~_.' ~-. . . .

.. . ,.. ... , .....

Tehnoredactor: KLARA GALIUCTehnoredaclare computertzata: UVIU DOBREANUBun de tipar: oct, 1997Coli tipar: 1,75; Plan~e: 8

Aparut: 1997

Tipirit la S.C. UNIVERSUL S.A.

Documents

Dinu Ioan Nicula - Calatorie în lumea animatiei românesti