DinuSARARU

Corrida

Viziune graficf lcoperti / ilustrafii deMircia Dumitrescu

I

tilt

- Pustiu, zise Domnul scriitor, dezamigit

ostentativ, ajungAnd inaintea noastri din

cAteva salturi sportive, fap de gabaritul siualtfel romboid, la etajul al treilea al celebrei

arene de la Nimes ;i chiar in fala gradenei

unde aveam locurile.

Ne-am gribit, {ire;te, si noi, dar nu pu-

team siri doud trepte odati cum se avAntase

Domnul scriitoq asa cd. din mers il auzir[m

;i a doua oard, exclamAnd:

- Pustiu! Exclus sI se umple arena cu;apte

mii de oameni in cele cinsprezece minute

care au mai r5mas, si arena e aproape goall,

constatl acum agresiv Domnul scriitoq pe

l4 DrNu S,Lnenu

genunchii mei qi zAmbind cu toatd, fa\a

lui blond[ aurie si cu ochii lui de culoarea

castanelor coapte. CAnd spusese prima

datd pustiu;i se afla in picioare, semina cu

Hemingway din fotografia celebrului ro-

mancier cu o pisici tigratX in brafe, dar

un Hemingway firI burtI, suplu qi la ;ai-zeci de ani si sportiv.

- Ai r[bdare, zic eu, in s{hrqit, mai sunt

treisprezece minute. CAnd vor suna trompe-

tele, arena va fi plini ochi pAni Ia al ;aptelea

etaj qi sus de tot, pe zidul ultimei gradene,

unde se ;i vedeau oameni in picioare, la-

comi si aplaude pe cel mai tAnir matador

al Spaniei, crescut in arenl ;i de Ia paispre-

zece ani, fIrI aprobare, la paisprezece ani

picador!, arhicunoscut azi drept Conchis-

tadorul arenelor qi la treizeci de ani aureo-

lat cu patru Urechi de aur.

Atunci, dar chiar atunci, din toate p[r-

tile izbucni un vacarm asurzitor sfA;iat de

Corrida 15

fipetele mai riu decAt stridente ale unor

siflete in care suflau deodati mii de oa-

meni urcAnd repezit ca ;i cAnd le-ar fi luat

cu asalt treptele inalte ale milenarei arene

din piatri, sub clldura inci toridi a unei

dupS-amiezi de septembrie, la sfhr;it; eram

in 21 septembrie ale acestei luni care nu se

slturase incl de vari si de atlfia soare stri-lucitor, cerul se I6cuse de culoarea plum-

bului incins din care nu ies cum ar trebuiaburii arderii, care sclIda trupurile in qi-

roaie de api ;i ele fierbingi.

Mii de oameni se cafiri ca ;i cAnd arfi fuglrigi din spate de cineva pe sc,Irile cu

trepte inalte, zeci de mii, femei cu pil5riiimense, colorate in toate chipurile pe care

le pot lua vopselele dezllnguite, cu ochelari

de soare care Ie ascund jumitate din fege,

cu blugi strAn;i elastic, pe picior, cu fuste

infoiate, ;i copii mai giligo;i chiar ;i decAt

sifletele, ca niqte p5s[ri tinere siltAnd peste

L6 DrNu SLnanu

pervazurile de piatrd,;i blrbali in toati pu-

terea cuvAntului, si chiar matusalemici, chi-

nuindu-se sI se ajute unii pe alfi si salte

de-a bu;ilea in aceastl goani nebunl peste

gradene, ;i tineri mAnaf de o vitalitate sIl-

batici, ;i riticigi ai soartei ca ;i cAnd ar fiie;it din tomberoanele de gunoi, fericif sifi intrat in posesia unui bilet care e totu;iscump, foarte scump, ;i in acele zecq cinci-

sprezece minute care au mai rimas arena

e ;i spuzitd.toatd. de ;apte mii de spectatori,

veniqi tofi s5-t vadi pe Et Juli, copilul mi-

nune al luptelor cu taurii negri ca smoala,

taurii de Camargue, regiunea mAndri sIfie altceva decAt intreaga Provence si care

cultivi orez ;i proclami anual o Prinlesd a

orezului ;i care trimite in areni ;i celebrii

cai albi, ca ;i cAnd ar fi fost ciopligi in mar-

mur[, cei mai curajoqi din arenele sudului

francez dinspre apus, unde se intinde mlfu-

tinoasi Delta Ronului, vestiti si pentru

C orri da

vulpile ei rosii ca focul si pentru dansul ae-

rlan al pisirilor ei de mare) cu picioarele

lor inalte, de un galben aprins, cu care abia

ating clipocirea mlastinii casetati cu o pre-

cizte nemteasci, cu dreptunghiurile culturi-lor de orez.

Domnul scriitor nu mai zicea nimic, nu

rnar auzea nimic, urm[rea fascinat, intr-ade-

vdr, vrteza cu care locurile se umpleau sub

ochii lui care-si pierduseri licirul ironic ;ise roteau uimi,ti peste intreaga aren5. asu-

pra cireia se dldea un autentic asalt si se-

cundi dupi secundS. era cuceritS;i ocupatd

pAni la sugrumarea coridoarelor atAt de

inguste dintre gradene.

- Da, domnule... Da... Nu mi asteptam,

eram chiar sigur c[ nu se va umple arena;

nu md a;teptam ca francezri, chrar si aceq-

tia din sud, si mai fie atAt de impdtimif de

coridi; ;tiam chiar cI pAni si spaniolii au

trebuit si renunte Ia cAteva din arenele lor

t7

18 DrNu SAnenu

vestite sub presiunea societifilor care apdrd,

atAt de insistent animalele supuse vAnitorii

;i uciderii nejustificate, cum se intAmpli de

fapt lucrurile si in aceste coride pe care,

dacd, nu insistai dumneata, as fi continuat sile ignor; dar nu m[ aqteptam s5. vLd aceasti

lacomi asediere a unei arene la Nimes, inmijlocul fermecitoarei Provence; mi se

pare c5", in afard" de Nimes, numai Arles,

dintre arenele Frantei, se mai bucur[ de Ii-

bertatea, mai exact, de aprobarea de a orga-

rLZa coflde. Sunt invins, recunosc, ;i incerc

s[ te inleleg sau incep si te inteleg, deqi mise pare greu s[ accept cd,, dupi ati4ia zeci

de ani de teatru, de cronic[ de teatru, ai pu-tut sd ajungr la conclu zia cil, dacd ai fi vdzut

la timp, dacd, ai fi avut posibilitatea si vezi,

cAnd te indreptai spre teatru, o coridi, ai

fi pirisit scena de scAnduri in favoarea

cronicii de coridd., ca sd. zic a;a, ;i cd, ai ftfost poate ;i mai inspirat. tn s{hrsit, zise el,

Corrida L9

vreau sd vid cat pot si rezist. Cdt dureazd,

corida de azi?

- Sunt in program trei matadori, fiecare

urmAnd si lupte cu doi tauri... in orice caz,

sub trei ore, hai dou[ si jumitate; specta-

colul nu poate fi mai scurt. Dar dacl qi

matadorii sunt in formi, cel mult doui ore.

Depinde si de rezistenta taurilor, gi de vi-clenia lor, si de forfa lor de a rezista, dar

sub doui ore in niciun caz.

Vuietul care insolea gAfAitul celor ;aptemii de spectatori, respiratia lor infierbAn-tatd", strigitele cu care se duceau dialo-gurile mereu intrerupte, concertul sifletelor;

teroarea cildurii de la s{hrsitul acestui sep-

tembrie incd tributar unei veri incendiare

tl.ceau atmosfera asurzitoare ;i sufocanti,

;i faptul ci trebuia sI strigim ;i noi unul la

altul ca si ne putem auzi ;i s5. ne infelegem

era ;i mai obositor decAt ne-am fi a;teptat

;i decAt m-a$ fi a;teptat ;i eu, care gustam

20 DtNu S.4nanu

incendiul arenei asediate, pentru cI ;tiamcd din acest asediu va triumfu ;i specta-

colul pe care eram sigur ci ni-l va oferi El

Juli, pe care gazetele il prezentau favorit,

fbri si catifeleze cu nimic din iritarea pe

care intotdeauna eroul nostru o provoca

presei, gazetariloq fbcAndu-i si creadd, cd"

ii prive;te de sus, cd. n-are nevoie de ei, de

reclama lor, de dragostea lor, pe care le

minimaliza, e adevlrat, lipsit de cea mai

elementari diplomatie, considerAndu-se in-

vingitor prin propriile lui puteri ;i mai ales

prin vointa independenlei lui fall de lu-

mea pariurilor ce insolise qi aparitiile lui inarend. si mai ales convins de puterea lui de

a fascina publicul prin iresponsabila luidezinvolturS., si lipsl de griji, si lipsi de

precaufie, qi lipsi de emolie cu care intrain b[tilia cu taurul, incAt ajunsese si fievestit pentru situaliile cAnd, aflat cu taurul

in mijlocul arenei si provocAndu.l pAni la

Corrida 21

a ajunge s[ se intoarcS. cu spatele Ia eI, fl-nAnd rndna stAngi pe unul din coarne, in

timp ce dreapta ascundea la spate sabia

ucigitoare, stdtea secunde intregi lipit chiar

cu ;oldul de botul taurului adus intr-o stare

de adevirati prostrafie si orbit, ;i parci pa-

ralizat si l5sAndu-l astfel singur, in pus-

tiul nisipului de aur ca pe un imens bolovan

negru, uitat acolo de nu se qtie cAnd, inert

captatra si, repet, orb, ElJuli, piqind liniq-

tit spre tribuna cu loja preqedintelui cori-

dei ca si ii mai aduci acestuia incl o datd"

salutul cuvenit, f6ri nicio grlj5 ci trezit din

amorteala de pratrd", intr-o secundi tau-

rul s-ar fi putut repezi dupd el, hot[rAt si-istripungi trupul cu amAndoui coarnele

albe intinse inainte si asculite ca niste cufite

care-l puteau spinteca in secunda in care

l-ar fi ajuns; qi, mai ales, aceastS. ispravd

care fi.cea ca vuietul pomenit si inghefe qi

si lase loc unor goluri de liniqte ce parahzau

Druu S.Lnaau

pAni si nevoia de a resptra a ultimului spec-

tator, copil sau bdtrAn, birbat sau femeie,

incremenigi in asteptarea fatalului dezno-dimAnt provocat de El Juli, de toreadorulcare sfida moartea cu o obrdznicie, pentruc5. acesta este cuvAntul, {Eri de margini. Si

eu a;teptam o noui clipi ca aceasta si se

petreaci si in spectacolul pe care il visam

convingitor chiar si pentru placiditatea in-gAmfati a Domnului scriitor, neincrezdtorc5. un asemenea spectacol te poate subjuga,

te poate impdtimi, te poate cA;riga ;i cu-ceri, tocmai prin atdta cruzime provocati,cum zicea el, iresponsabil.

- M-am siturat, ii spusesem eu odatiDomnului scriitor, s5. v5d pe sceni atittiaa;a-zisi mari arti;ti care mimeazd"jocul cu

moartea printre replici de literaturd" fdrd"

alti putere de a te convinge in plus, din-colo de talentul scriitorului, cu devotamen-

tul jocului scenic. M-am slturat, ziceam,

Corrida 23

s[ laud, pentru cd" arn l[udat destul si ta-

lentul cu care ace;ti mari actori joaci, nu

tr5.iesc, in scenele tragediilor literare, sfi-

darea morgii sau numai sfidarea intAlnirii

cu o posibil5 moarte. Aici, in arend, nu

poli si joci intAlnirea cu moartea ;i dis-

prelul fap de moarte. Aici totul e adevi-

rat, aici nu poli si tri;ezi, aici nu poli slminfi; aici, in arend", plite;ti pe loc cu pro-

pria ta via;5" in secunda in care nu mai joci

disprepl fafi de moarte. $i El Juli, acest

tAnir de abia treizeci;i unu de ani, imi

apare mie, dup 5, o viald' de om de teatru ;idupi o vrald de cronicar de spectacole de

teatru, drept un mare artist, care in fiecare

spectacol are curajul si fie pregitit sI

moar5.. Aici nu mai exist[ cortina care

cade peste trupul tIu prlbu;it sub glonful

pe care personajul interpretat de el si-l

trage in tAmpli, ;i dupi clderea cortinei

si te ridici ;i si te duci in culise unde eqti