CURS 3 DIP

Efectele ordinii publice :

- Efectul negativ – pe care il releva si art. 2564 din CC “aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de dr international privat”. Ex: art. 2586-> daca legea straina prevede un impediment la casatorie care potrivit dr roman este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acest impediment va fi inlaturat ca inaplicabil.

- Efectul pozitiv- este relevat de acelasi art. 2564 CC “ in cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana”

Sfera ordinii publice

Exista 2 sfere in functie de contextul conflictual in care se invoca:

a) Daca se invoca in cazul unui conflict de legi in spatiu inseamna ca ordinea publica se invoca in momentul nasterii unui astfel de raport juridic.

b) Daca se invoca in cadrul unui conflict de legi in timp si spatiu, in acest caz inseamna ca este vorba despre un raport juridic nascut anterior sub incidenta unui sistem de drept strain, raport ale carui efecte juridice se cer ulterior a fi recunoscute in Romania.

Ex. Daca se pune problema incheierii unei casatorii in fata delegatului roman de stare civila intre o cetateana romana si un cetatean strain dintr-o tara care admite poligamia, cetatean care este deja casatori in tara lui, aceasta urmand a fi asadar a doua, a treia casatorie. Delegatul roman de stare civila nu va oficializa casatoria deoarece aceasta problema de stare civila este supusa lex patria, deci fiecare persoana urmeaza statutul civil al cetateniei sale si se incalca ordinea publica de drept roman potrivit careia poligamia este interzisa. In acest exemplu este vorba despre un conflict de legi in spatiu deoarece problema se pune la momentul nasterii unui astfel de raport juridic.

Dar daca cele doua persoane s-au casatorit de ex. in Arabia Saudita si apoi vin in Romania, se despart in fapt si sotia cere pensie de intretinere. In aceasta situatie este vorba spre deosebire de prima, despre recunoasterea unor drepturi dobandite in strainatate valabile sub incidenta legii straine ( in speta casatoria este valabila). Apare astfel un conflict in timp si spatiu deoarece exista un raport juridic anterior nascut sub incidenta legii straine ale carui efecte ulterior se cer recunoscute in Romania. Conflict in spatiu: sistemul de dr roman si sist de drept din arabia saudita coexista in spatiu dar este si un raport juridic in timp si spatiu deoarece acest raport s-a nascut anterior in strainatate si se cere recunosterea efectelor lui in Romania.

In concluzie, sfera ordinii publice este mai restransa in cazul conflictului de legi in timp si spatiu, este diferita fata de conflictul de legi in spatiu. Sunt mai multe cazuri de ordine publica in cazul conflictului de legi in spatiu decat al conflictului in timp si spatiu.

Aceeasi situatie apare in cazul in care un copil si-a stabilit filiatia din afara casatoriei in strainatate, in conditii pe care legea romana nu le cunostea. Acea filiatie va fi recunoscuta in Romania pentru ca este vorba despre un drept castigat in strainatate.

Exista insa si situatii in care ordinea publica functioneaza atat la conflictul de legi in spatiu cat si la conflictul de legi in timp si spatiu. Acestea sunt situatiile cele mai ferme de ordine publica. Interdictia poligamiei este o chestiune de ordine publica in cazul conflictului de legi in spatiu, daca acest drept a fost castigat anterior nu se mai respecta aceasta regua. Dar interdictia casatoriei intre persoane de acelasi sex este de ordine publica atat in cazul incheierii casatoriei in romania, deci a conflictului de legi in spatiu deci si in cazul in care se pune pb recunoasterii in romania a efectelor unei casatorii intre persoane de acelasi sex incheiata conform unui sistem de drept strain care permite acest lucru. Exista in acest caz o situatie de ordine publica atat pt conflictul de legi in spatiu cat si pt conflictul de legi in timp si spatiu.

In concluzie, ordinea publica are 3 sfere de cuprindere: de la cea mai cuprinsa pana la cea mai restransa. Cea mai larga este in dreptul intern, unde statul poate limita autonomia de vointa a partilor ori de cate ori legiuitorul considera acest lucru, apoi urmeaza ordinea publica in cazul conflictului de legi in spatiu, mai intinsa decat cea din dr intern si apoi exista ordinea publica in conflictul in timp si spatiu, care este cea mai intinsa.

Comparatie intre ordinea publica si legile de aplicatie imediata

Cele doua institutii de drept se aseamana prin ratiunea lor si anume ambele au ca scop ocrotirea unor principii fundamentale de drept ale forului si ambele au aceleasi efect- aplicarea in final a legii forului. Intre cele doua institutii, ordinea publica si normele de aplicatie imediata exista o importanta deosebire de rationament juridic: norma de aplicatie imediata inlatura conflictul de legi, asadar daca exista intr-un sistem de drept o astfel de norma, aceasta se aplica indiferent de legea aplicabila contractului, fara a se face un rationament conflictual, se aplica pur si simplu. Ordinea publcia implica insa un rationament conflictual si anume se aplica norma conflictuala romana care trimite la un sistem de drept strain si nu se aplica acel sistem de drept deoarece este contrar principiilor de ordine publica al sistemului national. Ordinea publica este un caz de inlaturare de la aplicare a unei legi straine normal competente sa se aplice.

Fraudarea legii in dreptul international privat

Exista frauda la lege atunci cand partile unui raport juridic, folosind in mod ilicit un mijloc de drept international privat, fac aplicabil unui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.

Modalitatile de fraudare a legii:

a) Intr-un raport juridic ce nu are element de extraneitate, deci intr-un raport jur de drept intern partile introduc in mod fraudulos un element de extraneitate. Se formeaza in felul acesta un conflict de legi, fac incidenta o norma conflictuala si acea norma trimite la un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice. De ex: o societate comerciala are toate elemente in Romania dar se introduce sediul social in strainatate. Astfel legea pers jur fiind guvernata de legea sediului social si fac astfel aplicabila o lege straina care nu ar fi trebuit in mod normal sa se aplice;

b) Intr-un raport juridic ce are deja un element de extraneitate partile schimba punctul de legatura, facand aplicabil alt sistem de drept. Conditii:

sa existe un act de vointa al partilor in sensul deplasarii punctului de legatura dintr-un sistem de drept in altul; se presupune astfel o activitate volitiva, frauduloasa a partilor=> un important element subiectiv. Frauda la lege nu poate aparea decat atunci cand exista puncte de legatura mobile, care se pot deplasa nu si in materia regimului imobiliar, in materia delictului;

partile sa foloseasca un mijloc de drept international privat, care sa fie prin natura lui licit;

scopul urmarit de parti sa fie ilicit; rezultatul obtinut este ilicit- caracterul acestuia este dat de caracterul ilicit al scopului.

Distinctie :

1) Situatia in care este fraudat dreptul roman in favoarea dreptului roman: art. 2564 “in cazul inlaturarii aplicarii legii straine care a devenit competenta prin fraudarea legii se aplica legea romana”. Asadar frauda la lege produce 2 efecte: efectul negativ si anume inlaturarea de la aplicarea legii straine, cu mentiunea ca sunt doua posibilitati de a inlatura de la aplicare a legii straine: fie actul juridic fraudulos este inopozabil autoritatilor romane, deci sanctiunea=inopozabilitatea fata de autoritati, fie actul juridic este anulat de instanta romana, deci sanctiunea =anularea actului si efectul pozitiv: aplicarea legii nationale in locul legii straine inalturata pt frauda.

2) Atunci cand se fraudeaza dreptul strain in favoarea dreptului roman; nu exista text expres. Legiuitorul protejeaza dreptul national, dar sanctiunea este aceeasi in aceeasi ipoteza cu cea de la pnct 1 deoarece implicit s-ar frauda dreptul national, fraudandu-se o norma conflictuala care este o norma din dreptul roman si bineinteles principiul “ frauda este sanctionata indiferent de contextul in care apare”

Frauda la lege poate fi dovedita greu, deoarece trebuie sa se dovedeasca scopul si rezultatul, ambele ilicite, elemente subiective greu de dovedit. Dovada se poate face prin orice mijloc de proba.

Domeniile in care poate aparea frauda la lege

- Starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale pers fizice; speta lider in aceasta materie: Berthola (legea italiana interzicea divortul, permitandu-l in conditii extrem de restrictive, au solicitat in fata instantei romane divortul pt ca a aplicat lex patrie; au renuntat astfel la cetatenia lor, au devenit apatrizi, aplicandu-li-se astfel legea domiciliului).

Ex. art. 2596 prevede ca legea resedintei obisnuite comune sau legea cetateniei comune a sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei in cazul in care unul dintre ei isi schimba resedinta sau cetatenia. Art 2605 elimina frauda la lege in materia filiatiei:” filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii”, asadar nu se schimba in functie de schimbarea nationalitatii copilului dupa nastere;

- Statutul organic al persoane juridice- stabilirea sediului unei societati comerciale in alt stat, desi in mod obisnuit societatea are toate elementele de drept comun intr-un alt stat; art.2571 “daca societatea are mai multe nationalitati se aplica sediul social real”.

- Regimul juridic al bunurilor mobile- a fost combatut prin conventii internationale: UNESCO – conventia asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea si impiedicare operatiunilor ilicite de import-export si transfer de proprietate al bunurilor culturale; UNIDROIT- privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, 1995, dar si in legislatia interna: art 2615 legea aplicabila in cazul bunurilor mobile exportate ilegal este fie legea locului de pornire fie legea locului de destinatie, putandu-se aplica oricare dintre ele.

- Materia formei actului juridic- de ex. donatia in romania se poate face doar prin act autentic ad validitatem, iar in alt sistem aceasta cerinta poate sa nu existe.

Comparatie intre frauda la lege si alte institutii apropiate

1. Frauda la lege in dr intern vs frauda la lege in dr international privat - Se aseamana prin fraptul ca in esenta trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii: ambele

sunt activitati frauduloase ale partilor prin care se foloseste un mijloc licit pt a atinge un scop ilicit

- Deosebiri: in dr intern are ca obiect o lege nationala care interzice un anumit lucru, iar in dr international obiectul este un sistem de drept

2. Frauda la lege vs ordinea publica - Ambele sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a unei legi straine competente sa se aplice- Deosebiri: dpdv al cauzei neaplicarii legii straine, la ordinea publica cauza neaplicarii

este de natura obiectiva si anume incompatibilitatea cu principiile fundamentale ale dreptului roman, la frauda la lege cauza neaplicarii este subiectiva si anume intentia frauduloasa a partilor; Sanctiunea poate fi de asemenea diferita in cazul in care sanctiunea pt ordinea publica ar fi inopozabilitatea, iar sanctiunea pt frauda la legea ar fi anularea actului. La ordinea publica instanta de judecata trebuie sa cerceteze obiectul ordinii publice, daca legea straina incalca principiile de drept intern iar in cazul fraudei la lege – aceasta este distructiva insasi prin mijlocul fraudulos folosit.

3. Frauda la lege vs simulatia - Ambele implica o vointa comuna a partilor, in ambele cazuri se creeaza in mod artifical

un conflict de legi, in ambele cazuri mijloacele sunt licite, sanctiunile sunt aceleasi in principiu.

- Deosebirea esentiala rezida in mecanismul aplicat: frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic (actul fraudulos) iar simulatia implica doua acte- unul public si unul secret. De ex daca la o societate comerciala care are toate elementele in romania se stabileste un sediu in strainatate si se aplica lex societatis legea straina desi toata

activitatea se desfasoara in romania, este o frauda la lege. Daca insa sediul in strainatate este doar fictiv, cel real fiind in romania, este o simulatie.

Inlaturarea exceptionala de la aplicare a unui sistem de drept- art 2565 CC:” in mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit codului civil poate fi inlaturata daca datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu acea lege. In acest caz se aplica legea cu care raportul jurdic prezinta cele mai stranse legaturi.”

Nu a existat un text similar in vechea lege 105; Se aplica atunci cand legea aplicabila are o legatura foarte indepartata cu raportul

juridic. Inlaturarea nu este imperativa ci poate fi operat dupa cum apreciaza judecatorul/arbitrul. Daca se apreciaza ca legea aplicabila nu are o legatura, sau este una foarte indepartata, se va aplica legea cu care raportul juridic prezinta legaturile cele mai stranse. Aceasta reglementare este introducerea in sistemul de drept comun la nivelul general al conceptului legii proprii din dreptul anglo saxon. Aceasta a fost aplicata si inainte de noul cod dar in anumite cazuri punctuale, de pilda in materia contractului. NCC aduce acest principiu la nivel de teorie generala, in orice imprejurare judecatorul poate sa inlature legea aplicabila daca aceasta nu are legaturi substantiale suficiente sau leg f indepartate cu raportul juridic.

2 exceptii pe care NCC le admite: cand legea a fost aleasa de catre parti in contract- lex voluntaris, caci vointa partilor primeaza si cand este vorba despre starea civila sau capacitatea persoanei pt ca se presupune ca in aceasta materie se aplica lex patrie si de principiu lex patrie nu poate sa aiba o legatura f indepartata cu persoana, deoarece insasi cetatenia presupune o legatura juridica dintre o persoana si un stat.

CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

PROBLEMA RECUNOASTERII DREPTURILOR DOBANDITE IN STRAINATATE

DEF. Exista conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care un raport juridic s-a incheiat in trecut sub incidenta unui sistem de drept, iar ulterior efectele sale se cer a fi recunoscute intr-un alt sistem.Spre deosebire de conflictul de legi in spatiu care apare in momentul nasterii raportului juridic, conflictul de legi in timp si spatiu – in spatiu pt ca exista si aici 2 sisteme de drept in concurs, dar si in timp pt ca ele nu se aplica in acelasi timp ci se aplica succesiv, adica raportul juridic s-a nascut in trecut in strainatate si efectele se cer a fi recunoscute astazi in alt sistem.

Formele conflictului de legi in timp si spatiu:

- Cand raportul juridic s-a nascut fara a avea un element de extraneitate, adica s-a nascut in sfera unui drept intern, national;

- Cand raportul juridic a avut inca de la inceput un element de extraneitate, din momentul nasterii lui; efectele difera dupa cum a fost implicat sau nu un element romanesc in acel raport juridic: de ex daca s-au casatori un cetatean francez cu unul grec si vin sa se recunoasca efectele in romania – acest caz nu presupune un element romanesc ca si cum s-ar fi casatori un cetatean roman cu unul strain;

Temeiul juridic in 2567 NCC- “drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania” cu 2 conditii:

Dreptul sa fie legal constituit potrivit legii straine care ii este aplicabila

Ex. : art. 2575 NCC prevede ca schimbarea legii nationale a persoanei fizice nu aduce atingere majoratului dobandit potrivit legii aplicabile la momentul dobandirii- deci daca sub incidenta legii nationale o persoana a dobandit majoratul mai devreme decat prevede legea romana si vine in romania, aceasta pers va fi socotita majora. Art. 2582 NCC referitor la pers juridice straine: o pers juridica straina este recunoscuta in Romania daca a fost valabil constituita potrivit statului a carui nationalitate o are. Acelasi lucru pe plan procesual: o hotarare pronuntata in strainatate va fi recunoscuta in Romania daca ea este definitiva potrivit legii sub incidenta careia a fost pronuntata si va fi executata in Romania daca este executorie potrivit legii sub incidenta careia s-a pronuntat.

Sa nu fie contrar ordinii publice de drept national privat

Ex. : Hotararea straina nu va fi recunoscuta in schimb in Romania daca incalca competenta exclusiva a instantei romane, aceasta fiind de ordine publica.

CONFLICTUL MOBIL DE LEGI

Apare cand un raport juridic este supus succesiv la doua sau mai multe sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile.

De ex. doi cetateni intalieni isi schimba cetatenie si devin cetateni romani. Se pune problema ce lege se aplica casatoriei lor?? Conflictul mobil se poate compara cu conflictul de legi in timp si spatiu pt ca se asemenea : amandoua presupun doua sisteme de drept care coexista in spatiu si care se aplica succesiv, asadar exista o succesiune in timp a aplicarii lor. Dar deosebirea esentiala este ca la conflictul in timp si spatiu nu intervine o deplasare a punctului de legatura al raportului juridic ci se pune problema drepturilor castigate. La conflictul mobil intervine o schimbare a

punctului de legatura, in speta cetatenia -> pana la un anumit timp au fost cetateni italieni apoi devin cetateni romani.

Cel mai aproape de conflictul mobil ca si institutie este conflictul legilor in timp, doar ca exista deosebiri esentiale intre cele doua institutii: la conflictul in timp al legilor interne problema se pune in plan national, pe cand la conflictul mobil se pune problema intre 2 sisteme de drept, in plan international. In cazul conflictului intern, legea veche este abrogata si inlocuita de noua lege. In dr international privat nu exista o abrogare a unui sistem de drept, acestea coexistand.

Conflictul mobil poate aparea cand sunt puncte de legatura mobile si cel mai frecvent in materia cetateniei sau resedintei persoanei fizice. Acesta se solutioneaza prin intermediul dreptului roman, acesta indicand daca si pana cand se aplica dreptul strain. Din analiza tuturor reglementarilor legale, pentru ca nu exista o solutionare globala a conflictului de legi, exista solutii date de legiuitorul roman anumitor situatii. Modalitati de solutionare:

Determinarea de catre legiuitor a sferei de aplicare a normei conflictuale romane in sensul ca legiuitorul stabileste pt o anumita situatie concreta daca acelui raport juridic i se aplica legea veche, deci ramane supus legii sub incidenta careia s-a nascut, daca se aplica legea noua sau stabileste un sistem mixt: pana cand se aplica legea veche si de cand incepe sa se aplice legea noua.

Aplicarea globala de catre legiuitor al principiului legii mai favorabile

Solutii exista in dreptul intern –NCC dar exista si in regulamentele UE,in conventiile internationale, etc.

Exemple:

- art. 2590 NCC:” Legea aplicabila regimului matrimonial este legea aleasa de soti. Ei pot alege legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data alegerii sau legea statului a carui cetatenie o care oricare dintre ei la data alegerii.” De obicei expresiile “ la data”, “ la momentul” indica solutionarea unui conflict mobil de legi. Astfel, daca sotii isi schimba resedinta sau cetatenia ulterior alegerii regimului matrimonial, acesta ramane supus legii vechi.

- Art. 2605 NCC “Filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii”;

- Art. 2633 NCC “ Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul careia defunctul a avut la data mortii resedinta obisnuita”. Asadar pentru succesiuni se aplica ultima lege, neavand importanta schimbarile anterioare de resedinta sau cetatenie.

- Art. 2591 NCC- “Sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial, legea noua producand efecte numai pentru viitor”. Astfel, in cazul schimbarii regimului matrimonial, daca sotii convin astfel, legea veche ramane aplicabila pana in momentul conventiei de schimbare a regimului matrimonial, legea noua se aplica dupa data cand sotii au convenit schimbarea.

- Art. 2596 NCC “ Legea resedintei obisnuite comune sau legea cetateniei comune a sotilor continua sa reglementeze efectele casatoriei chiar daca unul dintre ei isi schimba dupa caz resedinta sau cetatenia”. Textul prevede aplicarea legii vechi privind efectele casatoriei, atunci cand doar unul dintre soti isi schimba cetatenia/resedinta.

- Art 4 alin 2 Roma II- in cazul in care persoana a carei raspundere este invocata (faptuitorul) si persoana care a suferit prejudiciul (victima) isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara la momentul producerii prejudiciului se aplica legea acelei tari.

- Art. 2575 NCC, 2605 NCC;