Discriminare la locul de muncă?

Dreptul la muncă Dreptul la religie

Conţinut

• Ce este dreptul la muncă?• Protecţia dreptului la muncă

• Ce este dreptul la religie?• Protecţia dreptului la religie

• Unde este discriminarea?• Exemple• ARGUMENTAŢI

Ce este dreptul la muncă

1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi câştige existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept.

2. Măsurile pe care fiecare stat parte la prezentul Pact le va lua spre a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să includă orientarea şi pregătirea tehnică şi profesională, elaborarea de programe, de măsuri şi de tehnici potrivite pentru a asigura o dezvoltare economică, socială şi culturală constantă şi o deplină întrebuinţare productivă a forţelor de muncă în condiţii care garantează indivizilor folosinţa libertăţilor politice şi economice fundamentale.

Extras din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice sociale şi culturalePartea a treia

Protecţia juridică

• Dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii este un drept social economic de tradiţie,cu un conţinut juridic complex prevăzut atât în acte internaţionale cât şi în legislaţia naţională.

• Dreptul la muncă este un plus relativ nou la perspectiva modernă a drepturilor omului. Conceptul modern de drepturi de muncă datează din secolul 19 după crearea de sindicate în urma proceselor de industrializare.Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit pentru a pune în valoare conceptul ştiinţific de drept atât pentru om cât şi pentru societate.

• Putem spune că dreptul la muncă este dreptul fiinţei umane de a trăi procurandu-şi resursele necesare vieţii prin munca sa.

• Dreptul la muncă sub aspectul său ca drept al omului şi-a pierdut din manifestul său, odată cu dezvoltarea societăţii şi garantarea acestuia sub toate formele.

Ce este dreptul la religie

• Statele părţi la prezentul Pact se angajează să garanteze că drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nici o discriminare întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice altă împrejurare.

• Orice persoană are drept la libertatea gândirii, conştiinţei şi religiei; acest drept implică libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, individual sau în comun, atât în public cât şi în particular prin cult şi îndeplinirea riturilor, prin practici şi prin învăţământ.

Libertatea alegerii religieiExtras din Pactul inernaţional cu privire la drepturile civile şi politice

Ce este dreptul la religie

• Libertatea manifestării religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decât restricţiilor prevăzute de lege şi necesare pentru ocrotirea securităţii, ordinii şi sănătăţii publice ori a moralei sau a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale altora.

Libertatea alegerii religieiExtras din Pactul inernaţional cu privire la drepturile civile şi politice

Protecţia juridică• În cazul în care un pericol public excepţional ameninţă existenţa naţiunii şi este

proclamat printr-un act oficial, statele părţi la prezentul Pact pot ca, în limita strictă a cerinţelor situaţiei, să ia măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în prezentul Pact, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie incompatibile cu celelalte obligaţii pe care le au potrivit dreptului internaţional şi ca din ele să nu rezulte o discriminare întemeiată numai pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, sau origine socială.

• Libertatea religioasă a fost descrisă de către Comitetul ONU pentru Drepturile Omului ca fiind “ambiţios şi profund“, cu un "caracter fundamental“.

• Punerea în aplicare a dreptului la libertatea de religie, de asemenea, poate da naştere la probleme în jurul dreptul la egalitate şi non-discriminare ca legile şi practicile referitoare la religie ar putea favoriza sau restricţii asupra anumitor grupuri religioase

• Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, reia aceste drepturi în articolele 9 şi 14.

Observaţie

• Ipoteza: nu există un text legal care să reglementeze încadrarea în structura organizaţională a unor confesiuni pentru anumite persoane (femei, atei).

• Întrebări: Există interdicţii între canoanele confesiunilor

neîngrădirea dreptului la muncă promovată în actele internaţionale ale drepturilor.

Dacă o femeie ar cere recunoaşterea dreptului la muncă în defavoarea unor confesiuni, va fi recunoscut?

Sărbătorile religioase împiedică exercitarea dreptului la muncă pentru atei?

Unde este discriminarea?

• Este recunoscut la nivel internaţional că majoritatea religiilor nu permit femeilor accesul în organizaţii.

• Sunt aceste interdicţii neadaptate nivelului de dezvoltare actuală a societăţii? (Biserica anglo-catolică admite femei preoţi iar în Canada femeile au acces şi în episcopat).

Exemple:

• Loc de muncă de o biserică pentru departamentul lor de IT. Ei au stabilit în descrierea jobului că trebuie să fie un membru activ şi demn în biserică. În cazul în care acest lucru este legal, de ce?

• "Qualifications:- Have a personal relationship with Jesus Christ- Active member of [church]- [experience relevant to the position, etc.]“

• În anunţul de angajare postat aici se cere, printre altele, candidatului pentru ocuparea unui post de Administrator pensiune în Delta Dunării, să fie „om cu frică de Dumnezeu”.

• O astfel de cerinţă are un evident caracter religios. Sensul sintagmei are originea în Biblie.

Exemple:

ARGUMENTAŢI: Există discriminare la locul de muncă opţiunii religioase.

Pro• Având în vedere drepturile

omului, există o îngrădire a libertăţii confesiunii cât şi a dreptului la muncă.

• Nu există o legătură între libertatea religiei şi exercitarea dreptului la muncă.

Contra• Cultele sunt organizaţii

independente cu reguli specifice cu care trebuie să empatizezi.

• Convingerile religioase sunt o parte integrantă a activităţii cultelor.

• Obligaţia să angajeze oameni care nu sunt de credinţa lor ar impune o restricţie nejustificată asupra operaţiunilor proprii.