Document al Băncii Mondiale Raport Nr. 22180-RO

Document alBăncii Mondiale

Raport Nr. 22180-RO

MEMORANDUMUL PREŞEDINTELUI

BĂNCII INTERNAŢIONALE PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

ŞI AL

CORPORAŢIEI FINANCIARE INTERNAŢIONALE

ADRESAT

DIRECTORILOR EXECUTIVI

PRIVIND

STRATEGIA DE ASISTENŢĂ

A GRUPULUI BĂNCII MONDIALE

PENTRU

ROMÂNIA

22 MAI 2001

Unitatea de ţară pentru Europa Centrală şi de SudRegiunea Europei şi Asiei Centrale

Corporaţia Financiară InternaţionalăDepartamentul Europei de Sud şi Asiei Centrale

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

PARITATEA MONEDEI

(Rata de schimb la 11 mai 2001)

Moneda = LEI româneşti (ROL)US$ = 28.412 ROL

ANUL FISCAL AL GUVERNULUI1 ianuarie – 31 decembrieGREUTĂŢI ŞI MĂSURI

Sistemul metricACRONIME ŞI ABREVIERI

APL Imprumut pt. program adaptabilBCR Banca Comercială RomânăCAS Strategia de asistenţă pt. ţară - CASCDF Cadrul cuprinzător de dezvoltareCEB Banca de Dezvoltare a Consiliului

EuropeiCEC Casa de economii şi consemnaţiuniCEFTA Acordul de liber schimb pentru

Europa CentralăCEM Memorandumul privind economia

ţăriiCGAS Comisia guvernamentală anti-

sărăcieCONPET S.C. pt. transportul ţiţeiului brutDOTS Tratament observat directEBRD Banca Europeană pentru

Reconstrucţie şi DezvoltareEC Comisia EuropeanăECA Europa şi Asia CentralăEIB Banca Europeană pentru InvestiţiiEMS Serviciile medicale de urgenţăEU Uniunea EuropeanăEUR EuroFDI Investiţii străine directeFESAL Împrumutul pentru reabilitarea sect.

financiar şi al întreprinderilorFRY Republica Federală IugoslaviaGDP Produs Intern BrutGEF Program global de protecţie a

mediuluiGNP Produs Naţional BrutIAS Standarde internaţionale de

contabilitateIBRD Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi DezvoltareIFC Corporaţia Financiară

Internaţională IFI Instituţie Financiară Internaţională

IMF Fondul Monetar InternaţionalISPA Instrument al politicilor structurale pentru

pre-aderareJPR Analiza portofoliului de proiecteM&E Monitorizare şi evaluareMIGA Agenţia pentru garantarea investiţiilor

multilateraleMTES Strategia economică pe termen mediuNATO Organizaţia Tratatului Atlanticului de NordNGO Organizaţie neguvernamentalăOECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare

EconomicăOED Departamentul evaluare operaţiuniPAL Împrumut de ajustare struct. programaticăPAYG Sistemul public de pensiiPCF Fondul pt. reducerea emisiilor de carbonPDSR Partidul Democraţiei Sociale din RomâniaPER Analiza cheltuielilor publiceP&PG Publică şi garantată publicPSAL Împrumut de ajustare a sectorului privatPSC Comisia de supraveghere a pensiilorSAPARD Programul special de aderare pentru

agricultură şi dezvoltare ruralăSBA Acordul Stand-BySMEs Întreprinderi mici şi mijlociiSNIF Societatea Naţională Imbunătăţiri FunciareSOE Societate cu capital de statSOF Fondul Proprietăţii de StatSTD Boli transmise pe cale sexualăTB TuberculozăUK DFID Departamentul Marii Britanii pentru

Dezvoltare InternaţionalăUNDP Programul de Dezvoltare al Naţiunilor

UniteUSAID Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru

dezvoltare internaţionalăWBI Institutul Băncii Mondiale

Echipa Grupului Băncii MondialeIBRD

Vice Preşedinte: Johannes F. LinnDirector : Andrew N. VorkinkConducătorii echipei CAS: Myla Taylor Williams

Carlos B. CavalcantiMembrii echipei CAS: Echipă din România

IFCVice Preşedinte: Assaad JabreDirector: Khosrow ZamaniManager: Sujata LambaSef programe: Arthur Karlin

Ultima strategie de asistenţă pentru România a fost discutată de către Directorii Executivi înmai 1997 (Raport Nr. 16559 RO)

ROMÂNIA: STRATEGIA DE ASISTENŢĂ

CUPRINS

STRATEGIA DE ASISTENŢĂ PENTRU ŢARĂ A GRUPULUI BĂNCII MONDIALE .... I

REZUMAT .................................................................................................................................... II. SITUAŢIA ŢĂRII.............................................................................................................1

A. Introducere ...................................................................................................................... 1B. Evoluţii politice ............................................................................................................... 1C. Evoluţii sociale şi economice .......................................................................................... 2D. Constatările CDF............................................................................................................ 7E. Programul de dezvoltare şi recentele acţiuni de politică ale Guvernului ..................... 7F. Agenda reformei structurale neterminate a României .................................................... 9G. Perspective economice, climatul extern şi finanţarea externă...................................... 12

II. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII MONDIALE.......................16A. Lecţii desprinse din experienţă ..................................................................................... 16B. Strategia de asistenţă pentru ţară AF2002-2004......................................................... 17C. Administrarea portofoliului Băncii Mondiale............................................................... 32

III. RISCURI ........................................................................................................................... 34IV. MANAGEMENTUL EXPUNERII ................................................................................. 35V. CONCLUZII...................................................................................................................... 37

TABELE:

Tabelul 1: Sărăcie şi inegalitate în România...................................................................... 3Tabelul 2: Principalii indicatori macroeconomici.............................................................. 4Tabelul 3: Perspective macroeconomice.......................................................................... 14Tabelul 4: Necesităţile şi sursele de finanţare externă ale României (2001-2003).......... 16Tabelul 5: Programul de împrumut BIRD: AF02-AF04 (US$mil).................................. 19Tabelul 6: Scenariul de asistenţă şi determinanţii acestuia .............................................. 22Tabelul 7: Expunere BIRD în România (în procente) – 2001 - 2003 ............................. 36

CASETE:

Caseta 1: Relaţiile cu Uniunea Europeană ......................................................................... 2Caseta 2: Profilul sărăciei................................................................................................... 3Caseta 3: Dinamica indicatorilor statistici în funcţie de sex .............................................. 6

ANEXE:

Anexa A2: România – scurtă prezentareAnexa B2: Unii indicatori de performanţă şi management ai portofoliului BănciiAnexa B3: Tabloul programului Grupului BănciiAnexa B4: Tabloul serviciilor în afara celor de împrumutAnexa B5: Indicatori sociali de dezvoltareAnexa B6a: Principalii indicatori economici – Scenariul reformei accelerateAnexa B6b: Principalii indicatori economici – Scenariul reformei lenteAnexa B7a: Principalii indicatori de expunere – Scenariul de asistenţă maximăAnexa B7b: Principalii indicatori de expunere – Scenariul de asistenţă minimăAnexa B8a: Stadiul operaţiunilor Grupului BănciiAnexa B8b: Situaţia portofoliului de proiecte IFC şi a tragerilor din împrumuturiAnexa B9: Matricea programului CASAnexa B10: Priorităţile de dezvoltare în CASAnexa C: Rezumarea reacţiilor la proiectul CASAnexa D: România şi programele de asistenţă nerambursabilă ale UEAnexa E: Corupţia în RomâniaAnexa F: Minorităţile etniceAnexa G: Constatările CDF în RomâniaAnexa H: Obstacole în mediul de afaceri din RomâniaAnexa I: Activităţile WBI

STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII MONDIALE

PENTRU ROMÂNIA

REZUMAT

1. Acest document este prezentat Consiliului în momentul în care România lasă în urmămoştenirea unei administrări macroeconomice haotice a anilor Nouăzeci. După aproape undeceniu de inegale eforturi de reformă, noul Guvern instalat în decembrie 2000 a începutelaborarea planurilor de reformă necesară unei tranziţii economice de succes şi aderare laUniunea Europeană. Principala provocare cu care se va confrunta de acum încolo va fitransformarea acestor planuri în acţiuni susţinute.

Situaţia ţării

2. Punctul de plecare în procesul de tranziţie a fost, în multe privinţe, mai dificil în Româniadecât în alte ţări din Centrul şi Estul Europei. Politicile anterioare tranziţiei şi accentul pus deacestea pe resursele interne duseseră la acordarea unei atenţii excesive industriei grele şi marilorproiecte de infrastructură. În timpul anilor Optzeci, plata rapidă a datoriei externe în valoare de11 miliarde de dolari (20% până la 30% din produsul intern brut - PIB) a impus constrângerisevere populaţiei, o reducere masivă a importurilor şi accentuarea decalajului tehnologic. Spresfârşitul anilor Optzeci, economia românească ajunsese în pragul colapsului fără a se fi întreprinsîncă vreo încercare de reformă.

3. Dată fiind această moştenire grea, protejarea grupurilor de interese şi reducerea laminimum a costurilor sociale aferente tranziţiei către o economie de piaţă, autorităţile române aupreferat o abordare treptată şi segmentată a reformei în anii Nouăzeci. Impunerea unor stricteconstrângeri bugetare şi privatizarea societăţilor cu capital de stat au fost semnificativ întârziate.Deşi preocupările de ordin social erau de înţeles, această strategie nu a reuşit să aducă beneficiidurabile nici în plan economic, nici în cel social. După cum reiese din experienţa ultimilor 10ani, costurile acestei reforme ezitante s-au dovedit a fi mai mari decât dacă s-ar fi optat de la bunînceput pentru o abordare mai curajoasă a transformărilor structurale. Sărăcia a crescut mult în adoua jumătate a ultimului deceniu al secolului când ponderea populaţiei aflată sub pragulnaţional de sărăcie s-a dublat, de la 20% la 41%.

4. Lipsa de voinţă politică pentru realizarea reformei, precum şi capacitatea instituţională şide administraţie limitată au stat la baza performanţei economice mai mult decât nesatisfăcătoarea României şi la agravarea condiţiilor sociale. Aceste două aspecte sunt evidenţiate de nivelulfoarte ridicat al arieratelor societăţilor comerciale care ajunseseră să reprezinte 42% din PIB lasfârşitul anului 1999; frecventele schimbări de legislaţie cu accent pe măsurile de urgenţă şipuţine acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de aplicare a noii legislaţii sau deîndeplinire a noilor responsabilităţi; precum şi de un mediu de afaceri neatractiv. Instabilitateacadrului legislativ, precum şi întârzierile în dezvoltarea capacităţii administrative necesare s-aurepercutat negativ asupra serviciilor de îngrijire a sănătăţii şi asistenţă socială, în special pentrupopulaţia săracă, precum şi asupra mediului de afaceri necesar atragerii de investiţii străinedirecte şi dezvoltării sectorului privat. Multe din aceste probleme au reieşit în timpul

ii Rezumatconsultărilor desfăşurate în perioada 1999-2000 pe marginea iniţiativei Cadrului Cuprinzător deDezvoltare (CDF), pentru care România este o ţară pilot. Aceste consultări au făcut să reiasă cuclaritate consensul populaţiei asupra reducerii sărăciei şi aderării la UE ca obiective dedezvoltare, precum şi opinia larg împărtăşită că, pentru atingerea acestor obiective, va fi nevoiede creştere economică, consolidarea instituţiilor publice, un mai mare acces la oportunităţi, unsolid sistem de protecţie socială, precum şi de o dezvoltare durabilă şi protecţie a resurselornaturale şi de mediu.

5. Cunoscând aceste păreri larg împărtăşite, Guvernul nou ales şi-a stabilit priorităţile peaceste coordonate. Programul Guvernului se bazează pe o abordare pragmatică a reformeieconomice şi ridicarea standardului de viaţă prin ridicarea calităţii serviciilor publice şi creareaunui mediu de afaceri atractiv. Realizarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI)printr-un Acord Stand-By va marca un punct de referinţă, întrucât acesta va facilita accesulRomâniei pe pieţele internaţionale de capital, progresul în vederea aderării la UE, precum şicapacitatea de atragere a investiţiilor străine directe. Guvernul se află în discuţii active cu FMIasupra unui cadru macroeconomic şi a unui posibil Acord Stand-By.

6. În plus, Guvernul a întreprins o serie de acţiuni de reformă structurală printre care: (i)desfiinţarea tuturor programelor de credit direcţionat, inclusiv a finanţării de către Guvern acreditului rural şi agricol; (ii) semnarea unui contract de vânzare-cumpărare a acţiunilor BănciiAgricole; (iii) crearea unei Comisii Anti-Sărăcie în subordinea Primului Ministru; (iv) iniţiereareducerii cu 30 la sută a personalului din administraţia publică. În plus, Guvernul s-a angajat săia măsuri şi pe alte planuri, în special de continuare a privatizării.

7. Au mai rămas, totuşi, o serie de importante obiective de dezvoltare, legate mai ales decontinuarea privatizării întreprinderilor, reforma bancară şi din sectorul financiar, restructurareaşi deregularizarea sectorului energetic, descentralizarea fiscală, privatizarea fermelor de stat şicontinuarea reformelor în agricultură, accesul la un învăţământ de calitate în mediul rural şireforma sistemului de pensii pentru ca acesta să se poată menţine în contextul îmbătrâniriipopulaţiei.

8. Guvernul trebuie să-şi dovedească angajamentul susţinut pentru o reformă accelerată şi săevite revenirea la modul ezitant de implementare a reformei, pentru a asigura o finanţare externăcomplementară. Evoluţiile recente din România plasează ţara într-o poziţie foarte avantajoasăcare îi permite continuarea reformelor într-un ritm accelerat. După trei ani de declin al PIB întermeni reali, economia românească şi-a reluat creşterea în 2000; pentru 2001 ritmul de creşterea PIB-ului este prevăzut să atingă 4% în termeni reali. Redresarea economică este, în parte,urmarea creşterii susţinute a exporturilor, în special a re-exportului de materii prime importatedin UE şi prelucrate în ţară. Actualul reviriment din economie se va putea menţine în măsura încare noul Guvern va putea implementa un pachet de reforme economice coerente, dar va fi şivulnerabil la şocurile externe.

Strategia de asistenţă pentru ţară

9. Strategia de asistenţă pentru ţară a Grupului Băncii prezintă două scenarii distincte deîmprumut. Dacă România revine la cursul ezitant al reformei, asistenţa Grupului Băncii va fifoarte limitată, concentrându-se pe câteva acţiuni de combatere a sărăciei, şi la un nivelsemnificativ mai redus faţă de sprijinul acordat de Grupul Băncii în ultimii patru ani (cazul de

Rezumat iii

asistenţă minimă). Dacă, însă, România menţine un ritm accelerat al reformei, asistenţa acordatăde Grupul Băncii va sprijini un pachet larg de reforme structurale şi sectoriale pentru a acceleracreşterea şi a netezi drumul României de aderare la UE, pe lângă un program extins de intervenţiiîmpotriva sărăciei (cazul de asistenţă maximă).

10. Împrumuturile de ajustare ar constitui un sprijin important în scenariul unei reformeaccelerate. Din cauza agendei încărcate a reformei structurale a Guvernului, împrumuturile deajustare reprezintă aproximativ o jumătate din volumul împrumuturilor proiectate pentru aniifiscali 2002-2004. O primă astfel de operaţiune ar avea drept scop sprijinirea reformelor ceîncurajează dezvoltarea sectorului privat. Aceasta s-ar realiza prin propusul program al celui de-al doilea Împrumut de Ajustare a Sectorului Privat (PSAL II) – o continuare a programuluiPSAL I. Intr-o a doua fază, post-PSAL II, Banca ar sprijini programul Guvernului de reformă acadrului instituţional, de reglementare şi de administrare, precum şi continuarea reformelor însectorul financiar, energetic şi al întreprinderilor. Banca are în vedere sprijinirea acestei agendede reformă printr-o serie de împrumuturi de ajustare programatică (PAL). Instrumentulprogramatic s-ar preta mai bine unor reforme instituţionale realizate pas cu pas, dezvoltăriicapacităţii în care conţinutul de politică este semnificativ, şi aplicării la nivelul întregii economii,nelimitându-se la proiecte individuale. Utilizarea sistemului programatic depinde de capacitateaţării de consolidare a cadrului de achiziţii şi management financiar. Imprumuturile programaticese vor baza pe angajamentul clar al ţării şi pe capacitatea acesteia de realizare a reformei, fiindstructurate sub forma unor operaţiuni de sprijinire a unui program de reformă pe termen mediu,fondurile fiind eliberate pe baza acţiunilor încheiate. Conţinutul lor se va sprijini pe rezultateleserviciilor de consultanţă ale Băncii (de ex. raportul asupra Cheltuielilor Publice în curs deelaborare). Pregătind terenul pentru o posibilă utilizare a împrumutului de ajustare programatică,Banca sprijină România în consolidarea sistemelor de management financiar şi de achiziţii. Dupăîncheierea evaluării achiziţiilor pentru anul fiscal AF2000, se prevede o Evaluare aResponsabilităţii Financiare a Ţării în AF2002-2003.

11. Scenariul de asistenţă maximă. In eventualitatea acestui scenariu, angajamentul Bănciiar putea creşte până la 995 milioane USD pe perioada AF2002-2004, cu trei sau patru operaţiunipe an, faţă de cele aproape 600 milioane USD angajate pe perioada AF1998-2000 (inclusivîmprumuturile de ajustare). Această creştere s-ar datora în principal împrumuturilor de ajustare(până la 550 milioane USD pe parcursul celor trei ani) pentru a sprijini programul de reformă apoliticilor asociat scenariului de reformă accelerată. Împrumuturile de ajustare ar urmărisprijinirea dezvoltării sectorului privat şi a reformelor instituţionale şi a administraţiei, acesteafiind complementare reformelor sectoriale realizate pe baza unor împrumuturi de investiţiiseparate. In cazul scenariului de asistenţă maximă, în afara împrumuturilor se vor mai furniza şialte servicii printre care cel puţin patru studii pe an, câteva granturi (asistenţă nerambursabilă),asistenţă tehnică şi instruire în domenii esenţiale ale reformei în cadrul Institutului BănciiMondiale (WBI). IFC va întregi eforturile Băncii de dezvoltare a sectorului privat, concentrându-se asupra patru zone-cheie: restructurarea infrastructurii municipale; obţinerea de finanţarepentru restructurarea post-privatizare; sprijinirea pieţelor de capital şi dezvoltarea IMM-urilor; şirealizarea de investiţii ale sectorului privat în silvicultură. În ansamblu, nivelul activităţii IFC vadepinde foarte mult de măsura în care se va îmbunătăţi mediul de afaceri din ţară.

12. Determinanţi. Scenariul de asistenţă maximă va fi determinat de progresul României încrearea unui mediu macroeconomic ce va duce la o inflaţie scăzută şi un ritm de creştere

iv Rezumatsusţinut, precum şi într-o serie de domenii-cheie de politică: (i) încheierea privatizărilor şirealizarea planurilor iniţiate prin PSAL I; (ii) iniţierea procesului de privatizare şi măsurilornecesare pentru un anumit număr din marile întreprinderi de stat rămase; (iii) convenirea unuiplan şi a unui calendar de reducere a arieratelor în sectorul energetic; (iv) convenirea irevocabilăasupra metodei şi calendarului de privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR) şi Casei deEconomii şi Consemnaţiuni (CEC); (v) îmbunătăţirea cadrului legislativ şi de supraveghere dinsectorul financiar; (vi) convenirea unui proces de elaborare a unei strategii anti-corupţie; şi (vii)aprobarea legislaţiei de asistenţă socială convenită (legislaţia-cadru pentru garantarea venituluiminim şi de asistenţă socială).

13. Scenariul de asistenţă minimă. În cazul scenariului de asistenţă minimă, împrumuturileBăncii vor fi semnificativ diminuate, la un total de 60 de milioane USD pe perioada AF2002-2004. Numărul de operaţiuni ale Băncii va fi de asemenea diminuat, la una sau două pe an.Instrumentele de împrumut pentru AF2002-2004 vor consta dintr-o a doua fază a unui împrumutpentru un program adaptabil, două împrumuturi de asistenţă tehnică şi un împrumut de investiţii.Acest program minimal de împrumut se va concentra asupra reducerii sărăciei şi unei modestedezvoltări a capacităţii instituţionale, la care se vor adăuga de servicii de consultanţă pentrumenţinerea dialogului asupra politicilor cu autorităţile. Acestea vor include câteva note asupraunor schimbări rapide de politică (de ex. asupra problemelor din sectorul energetic), un Raportasupra Cheltuielilor Publice şi un Memorandum privind economia ţării ce se va concentra asupraaderării la UE.

Riscurile şi administrarea expunerii

14. Strategia de asistenţă a Grupului Băncii se confruntă cu riscuri. Cel mai important risceste cel politic şi provine de la potenţialele divizări în cadrul Guvernului care ar putea întârziaelaborarea şi implementarea unui program de reformă. Guvernului anterior i-au trebuit aproapetrei ani pentru elaborarea unui program de reformă care să poată fi sprijinit de către comunitateafinanciară internaţională, iar această întârziere a avut un impact negativ asupra performanţeieconomice. Dacă noul Guvern adoptă o poziţie similară, el îşi va asuma riscul erodăriisprijinului instituţiilor financiare internaţionale şi accesului pe piaţa creditului, precum şi al uneiaccentuate deteriorări a performanţei economice şi, eventual, dificultăţi de finanţare externă.Marja de manevră a noului Guvern este mult mai restrânsă decât era la jumătatea anilorNouăzeci, ca urmare a creşterii datoriei externe şi epuizării resurselor umane şi de capital.

15. Riscul politic, deşi mare, este atenuat de trei factori. În primul rând, spre deosebire deGuvernul anterior, noul Guvern nu este format dintr-o coaliţie şi a dat semne de mai multădisciplină şi hotărîre în acţiunile sale în unele domenii ale reformei. În al doilea rând, există unlarg consens politic în ceea ce priveşte obiectivul României de intrare în UE. Acesta ar trebui săconstituie un motiv în plus pentru dinamizarea reformei. În al treilea rând, comunitateainternaţională şi-a dovedit clar disponibilitatea de angajare în continuare a României într-undialog activ, inclusiv contacte la nivel foarte înalt şi participare curentă la evenimenteleinternaţionale. În mod special, Banca şi-a menţinut şi va continua să-şi menţină o prezenţă solidăîn ţară, inclusiv prin furnizarea de servicii de analiză şi consultanţă, chiar şi în cazul unuiscenariu de asistenţă minimă.

16. O poziţie fiscală fragilă şi necesităţi de finanţare externă relativ mari în următorii trei anireprezintă riscuri economice legate între ele. Dacă nu se acţionează rapid şi decisiv pentru

Rezumat v

limitarea cheltuielilor publice şi împrumuturilor acordate de băncile cu capital de stat, s-ar puteaajunge la o pierdere a încrederii în managementul economic. Aceste riscuri economice suntexacerbate de derapajul produs în consolidarea fiscală la sfârşitul anului 2000 şi începutul anului2001 care a redus presiunea exercitată asupra întreprinderilor de stat de a se restructura şi carevor impune, probabil, constrângeri suplimentare balanţei de plăţi. În următoarele luni, este foarteprobabil ca angajamentul noului Guvern faţă de reformă să fie evaluat de către comunitateafinanciară internaţională în funcţie de cât de bine îşi va putea administra politica fiscală.

17. O problemă importantă pentru Grupul Băncii este structura datoriei externe a României,deoarece ea conţine un procentaj ridicat al datoriei publice şi al celei garantate public şi făcutepublice (P&PG), în special faţă de creditori privilegiaţi. Datoria totală neachitată (inclusiv petermen scurt) era de aproximativ 10 miliarde dolari la sfârşitul anului 2000 (sau aproximativ 27%din PIB), din care aproape 70% reprezenta datorie P&PG, iar serviciul datoriei P&PG reprezenta58% din serviciul total al datoriei, la un raport de îndatorare de 11%. Ponderea serviciuluidatoriei P&PG este estimată a se ridica la 70% în 2002 în cazul ambelor scenarii de asistenţă –maximă şi minimă - datorită fondurilor ne-eliberate (557 milioane USD în ianuarie 2001).

18. Cel mai mare creditor este Banca Mondială, cu aproximativ 20% din totalul datoriei deplată şi aproximativ 15% din serviciul datoriei P&PG la sfârşitul anului 2000. Strategia deasistenţă a Grupului Băncii pentru România a fost elaborată pentru a se asigura că orice creştereîn continuare a expunerii va fi însoţită de o creştere corespunzătoare a bonităţii generale, precumşi de o împărţire proporţională a poverii între IFI. Cu cât mai mare este perioada pentru care sesusţine scenariul de asistenţă maximă, cu atât expunerea relativă a Băncii se va diminua, întrucâtvor exista tot mai multe surse private de finanţare P&PG rezultate dintr-un program de reformăaccelerată. În cazul unui program de asistenţă minimă, însă, datorită liniei de fonduri ne-eliberatede 557 milioane USD (în ianuarie 2001) şi al probabilităţii ca România să întâmpine dificultăţi înobţinerea de finanţare din surse private, expunerea relativă a Băncii va rămâne ridicată, chiar şipe termen mediu.

Concluzii

19. Deşi noul Guvern al României a întreprins o serie de acţiuni care semnalează intenţia de aaccelera ritmul reformei comparativele cu guvernele faţă de cele care l-au precedat, va fi foarteimportant ca acest Guvern să-şi demonstreze, pe perioada care a mai rămas din acest an,angajamentul său faţă de o reformă accelerată. El ar putea realiza un progres semnificativ şisusţinut în reformele structurale şi de management financiar – mai ales în domeniul privatizării –şi deci adopta un program care ar putea întruni sprijinul Băncii şi FMI. Aceasta ar plasa rapidRomânia în scenariul de asistenţă maximă până la sfârşitul acestui an calendaristic. Sau, noulGuvern ar putea opta pentru o abordare mai ezitantă a reformelor, sau chiar o schimbare asensului progresului realizat anterior în unele domenii. Aceasta ar duce la o semnificativădiminuare a sprijinului Grupului Băncii din două motive. În mediul de politică pe care scenariulde asistenţă minimă îl presupune implicit, Guvernul Român nu trebuie să angajeze populaţia lanoi obligaţii, nu în ultimul rând datorită faptului că finanţarea furnizată de Grupul Băncii nu vagenera creşterea necesară serviciului datoriei. În plus, ar exista preocupări din partea Bănciilegate de expunere şi bonitate.

vi Rezumat20. Guvernul va trebui să cântărească atât implicaţiile politice, cât şi pe cele economice aleritmului de reformă ales. Totuşi, dat fiind că reducerea sărăciei şi aderarea la UE sunt aspiraţiilepe termen lung ale românilor, este foarte posibil ca Guvernul să ajungă la concluzia că întreconsiderentele de ordin politic şi cele de ordin economic nu există un conflict, ci că ele suntconvergente. In cazul în care Guvernul îşi va menţine această concluzie într-un mod susţinut,Grupul Băncii Mondiale este gata să sprijine eforturile Guvernului de a depăşi punctele criticeale procesului de reformă, asigurând îmbunătăţirea serviciilor esenţiale furnizate celor săraci,întreprinderea unor paşi esenţiali şi ireversibili în cadrul programului de privatizare şi ajutând lacrearea fundamentelor instituţiilor cheie din sectorul public.

Agenda supusă atenţiei Consiliului

21. Directorii executivi vor lua în discuţie următoarele aspecte:

• Este bună metoda propusă a celor două scenarii, dată fiind situaţia reformei în România?

• Sprijină strategia propusă de către Grupul Băncii Mondiale în mod adecvat priorităţileprincipale ale României aşa cum au rezultat ele în urma consultărilor în cadrul CDF, şianume reducerea sărăciei şi aderarea la UE?

• Sunt determinanţii propuşi pentru aceste scenarii adecvaţi?

• Sunt riscurile de ţară şi cele de implementare bine avute în vedere şi reduse prin strategiape care o propune Grupul Băncii Mondiale?

România: Strategia de asistenţă pentru ţară 1

MEMORANDUMUL PREŞEDINTELUIBĂNCII INTERNAŢIONALE PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

ŞI AL CORPORAŢIEI FINANCIARE INTERNAŢIONALECĂTRE DIRECTORII EXECUTIVI PRIVIND

STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII MONDIALEPENTRU ROMÂNIA

I. SITUAŢIA ŢĂRII

A. Introducere

1. Ultima strategie de asistenţă (CAS) pentru România a fost prezentată Consiliului la data de 3iunie 1997. Această CAS a fost elaborată de către Banca Mondială împreună cu IFC şi cu date dela MIGA. Documentul a fost discutat în faza de proiect cu Guvernul Român care şi-a dataprobarea cu privire la strategia de asistenţă. Documentul a beneficiat de asemenea şi de largiconsultări în ţară cu societatea civilă (a se vedea Anexa C).

B. Evoluţii politice

2. Alegerile din noiembrie 2000 au readus la putere un partid de centru-stânga, PartidulDemocraţiei Sociale din România (PDSR), care a mai guvernat ţara în perioada 1992 – 1996.PDSR a revenit la putere pe fundalul deteriorării condiţiilor sociale şi economice pentrupopulaţia României în a doua jumătate a anilor Nouăzeci. Rezultatele alegerilor au indicatsperanţa ca PDSR, ca grupare politică mai coerentă şi mai organizată, să reuşească mai bine înatingerea obiectivelor larg împărtăşite de reducere a sărăciei şi aderare la Uniunea Europeană(UE) (a se vedea paragrafele 14 – 15).

3. Aceste obiective vor trebui, totuşi, urmărite în contextul unor circumstanţe politice şieconomice semnificativ diferite de cele existente în perioada primei guvernări PDSR. NoulGuvern nu-şi poate permite să nu ţină cont de obiectivul popular de aderare la UE. Dar sprijinulUE pentru aderarea României depinde, la rândul său, de reformele adoptate de Guvern pentru caţara să devină o economie de piaţă funcţională – o condiţie ce nu a fost încă îndeplinită, conformultimului raport UE privind aderarea României (a se vedea Caseta 1).

2 România: Strategia asistenţei de ţară

Caseta 1: Relaţiile cu Uniunea Europeană

UE a deschis negocierile de aderare cu România la 7 din cele 31 capitole ale Acquis-ului la începutulanului 2000. Şase din aceste capitole au fost închise cu succes iar în prezent, noul Guvern elaboreazădocumentele de poziţie pentru alte opt capitole. Guvernul pregăteşte de asemenea Planul de Acţiune pentruStrategia Economică pe Termen Mediu (MTES) care va identifica măsurile de reformă economică şistructurală aliniate la politicile UE, ce ar putea fi sprijinite prin programele FMI şi ale Băncii Mondiale.Acest Plan de Acţiune pentru MTES va constitui un îndreptar în luarea deciziilor curente pentru reformaeconomiei româneşti şi pentru ca ea să devină o economie de piaţă funcţională. România beneficiază de osubstanţială asistenţă din partea UE prin programele UE PHARE, precum şi de două facilităţi de pre-aderare (Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) şiInstrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA)). Totalul sumelor acordate prin aceste treiprograme în 2001 s-ar putea ridica la aproximativ 650 milioane euro (EUR), adică în jurul a 0,5% din PIB-ul României (a se vedea Anexa D).

C. Evoluţii sociale şi economice

4. Punctul de plecare în procesul de tranziţie a fost, în multe privinţe, mai dificil în Româniadecât în alte ţări din Centrul şi Estul Europei. Politicile anterioare tranziţiei şi accentul pus deacestea pe resursele interne duseseră la acordarea unei atenţii excesive industriei grele şi marilorproiecte de infrastructură. Această strategie avusese drept rezultat epuizarea resurselor energeticeinterne şi condusese la o dependenţă costisitoare de importurile de energie şi materii prime. Înanii Optzeci, plata rapidă a datoriei externe în valoare de 11 miliarde de dolari (20% până la 30%din produsul intern brut - PIB) a impus constrângeri severe populaţiei. In absenţa unei creşteri aexporturilor (exprimate în dolari), importurile din Occident au fost reduse practic la jumătate peparcursul deceniului pentru a se putea plăti datoria. Drept urmare, decalajul tehnologic s-aaccentuat considerabil. Spre sfârşitul anilor Optzeci, economia românească ajunsese în pragulcolapsului fără a se fi întreprins încă vreo încercare de reformă.

5. Dată fiind această moştenire grea şi încercând totodată protejarea investiţiilor făcute şireducerea la minimum a costurilor sociale aferente tranziţiei spre o economie de piaţă,autorităţile române au preferat o abordare treptată şi segmentată a reformei în anii Nouăzeci.Impunerea unor stricte constrângeri bugetare şi privatizarea societăţilor cu capital de stat au fostsemnificativ întârziate. Deşi preocupările de ordin social erau de înţeles, această strategie nu areuşit să aducă beneficii durabile nici în plan economic, nici în cel social. După cum reiese dinexperienţa ultimilor 10 ani, costurile acestei reforme ezitante s-au dovedit a fi mai mari decâtdacă s-ar fi optat de la bun început pentru o abordare mai curajoasă a transformărilor structurale.Sărăcia a crescut mult în a doua jumătate a ultimului deceniu al secolului când pondereapopulaţiei aflată sub pragul naţional de sărăcie (stabilit la 60% din consumul mediu pe unechivalent adult) s-a dublat, de la 20% la 41% (a se vedea Tabelul 1 şi Caseta 2).

6. Înrăutăţirea condiţiilor economice şi sociale a fost rezultatul implementării lente şi, în multecazuri, haotice a reformei. Deabia la jumătatea anului 1999, Guvernul de coaliţie anterior aînceput un ambiţios program de măsuri de stabilizare macroeconomică şi reforme structurale.Programul de reformă a fost sprijinit de Bancă (prin primul Împrumut de Ajustare a SectoruluiPrivat - PSAL I) şi de către Fond (prin Acordul Stand-By - SBA). In centrul programuluimacroeconomic se afla o dură corecţie fiscală, sprijinită prin politici monetare şi de venit stricte,precum şi printr-o politică a ratei de schimb care urmărea refacerea competitivăţii externe.

România: Strategia asistenţei de ţară 3

Programul Guvernului cuprindea şi îmbunătăţiri aduse regimului de impozitare şi cadruluilegislativ al tranzacţiilor financiare, închiderea Bancorex (principala bancă de stat ale căreiîmprumuturi erau în proporţie de 70% în acel moment clasificate ca îndoielnice sauneperformante), şi programe de atenuare a impactului social al reformei întreprinderilor.

Tabelul 1: Sărăcia şi inegalitatea în RomâniaAn 1996 1997 1998 1999

Creştere PIBa 3,9 -6,1 -5,4 -3,2

Sărăcie (la pragul naţional de sărăcie)

Rata sărăciei (%) 19,8 30,8 33,8 41,2

Totalul populaţiei sărace (mii) 4.488 6.945 7.609 9.252

Deficitul de consum, în % din pragul de sărăcie 22,7 25,7 27 - - -

Rata sărăciei extreme (%) 5,1 9,5 11,7 16,6

Inegalitate (Coeficient Gini, consum) 0,30 0,28 0,30 - - -a La preţul pieţii, calculat în preţuri 1993Sursă: Institutul Naţional de Statistică; Ancheta Integrată în Gospodării

7. Programul de reformă a dus la îmbunătăţirea performanţei economice în a doua jumătate aanului 2000. Marile corecţii aduse deficitului fiscal şi ratei de schimb şi o strictă politicămonetară au micşorat deficitul de cont curent şi au readus rezervele valutare la niveluri maiconfortabile. Sistemul bancar a fost stabilizat, iar procesul de privatizare a fost în sfârşitaccelerat, fapt ce a permis realizarea cu succes a programului PSAL I. Economia a reacţionat cuîncetineală la program, dar după trei ani de declin, ea început să se redreseze în 2000 când rata decreştere a fost de 1,6% (care ar fi fost şi mai mare dacă nu ar fi intervenit seceta din vara anului2000).

8. Deşi rezultatele iniţiale ale programului de reformă au fost promiţătoare, începând din a douajumătate a anului 2000 Guvernul de coaliţie nu a mai putut menţine ritmul reformei datorită unorfactori externi (seceta şi creşterea preţurilor la energie), precum şi presiunilor pre-electorale. Maimult, Guvernul a început relaxarea politicilor fiscale şi a amânat reformele structurale înperspectiva alegerilor. Deficitul bugetar a fost mai mare decât fusese programat ca urmare a unei

Caseta 2: Profilul sărăciei

Deşi extinsă, sărăcia în România nu este, în general, profundă: pungi de sărăcie profundă se înregistrează înrândul gospodăriilor cu mulţi copii şi al căror cap este agricultor, şomer sau rom. De asemenea, rata sărăcieieste mai ridicată în regiunea de Nord-Est în care există o mai mare concentraţie de populaţie agricolă.Incidenţa sărăciei este de 60% în rândul producătorilor agricoli care reprezintă 16% din totalul populaţieisărace. Gospodăriile al căror cap este şomer alcătuiesc 11% din totalul populaţiei sărace dar rata sărăciei înaceste gospodării este de aproape 90%. In gospodăriile al căror cap este pensionar, sărăcia este mai ridicatăîn rândurile celor cu pensii mici (pensii de agricultor, de urmaş) şi a celor pensionaţi înainte de 1997 alecăror pensii au fost indexate cu un coeficient mai mic decât al ratei inflaţiei. În gospodăriile al căror cap estesalariat, riscul de sărăcie este strâns legat de numărul de copii, deşi sărăcia este ridicată şi în rândulgospodăriilor al căror cap este muncitor sezonier, are un nivel mai scăzut de educaţie sau are un serviciu maiprost remunerat. Sexul capului gospodăriei nu pare să reprezinte un factor determinant al sărăciei.


creşteri excesive a salariilor reale în sectorul public şi a creşterii arieratelor, ceea ce auconstituit un motiv major al încetării Acordului dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional lasfârşitul anului trecut.

9. Stabilizarea rămâne un obiectiv major care urmează a fi realizat. Rata anuală a inflaţiei înRomânia continuă să fie ridicată, în jurul a 40% (a se vedea Tabelul 2). Ea echivalează cu unimpozit foarte regresiv perceput populaţiei sărace şi scurtează orizontul de investiţie alîntreprinderilor. Deşi s-au depus eforturi pentru reducerea deficitului bugetar în 1999,consolidarea fiscală a fost mai lentă decât ar fi fost necesară pentru realizarea stabilităţiimacroeconomice, şi asupra multor măsuri de reducere a cheltuielilor care au fost introduse s-arputea reveni cu uşurinţă, afectând negativ situaţia contului curent. Creşterea competitivităţiiexterne se datorează, în primul rând, modificării cursului de schimb în pas cu inflaţia1. Aceastăpolitică a făcut posibilă redresarea şi creşterea exporturilor, şi a permis refacerea rezerveivalutare.

Tabelul 2: Principalii indicatori macroeconomici1995 1996 1997 1998 1999 2000

Creştere PIB (%) 7,1 3,9 -6,1 -5,4 -3,2 1,6PNB pe locuitor (US$-metoda Atlas) 1.400 1.450 1.420 1.430 1.520 1.640Balanţa contului curent (US$ milioane) 1 -1.732 -2.611 -2.360 -3.112 -1.302 -1.200Balanţa contului curent (% din PIB) -4,9 -7,4 -6,7 -7,5 -3,8 -3,4Balanţa bugetului consolidat al guvernului (%

din PIB)-3,4 -4,8 -5,2 -5,5 -3,7 -3,8

Inflaţia (IPC, modificări % de la an la an) 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 40,7Rata şomajului (%) 2 9,5 6,6 8,9 10,4 11,5 10,5

1) Se exclud monedele neconvertibile.2) În procent din totalul populaţiei civile activeSursă: Comisia Naţională pentru Statistică, 1999.

10. Lipsa de voinţă politică pentru realizarea reformei, precum şi capacitatea instituţională şi deadministraţie limitată au stat la baza performanţei economice mai mult decât nesatisfăcătoare aRomâniei şi la agravarea condiţiilor sociale. Aceste două aspecte sunt evidenţiate de (i) nivelulfoarte ridicat al arieratelor întreprinderilor faţă de bănci şi întreprinderile de utilităţi; (ii)frecventele schimbări de legislaţie; şi (iii) un mediu de afaceri neatractiv. Prin urmare, guvernultrebuie să accelereze privatizarea şi să consolideze cadrul legal precum şi capacitatea de aplicarea legilor.

11. Nivel foarte ridicat al arieratelor întreprinderilor. Datoriile restante ale întreprinderilorreflectă politizarea pe care se bazează alocarea creditului, precum şi slabele drepturi pe care leare creditorul şi capacitatea instituţională redusă de a impune respectarea lor. Băncile şi utilităţileau fost utilizate pentru subvenţionarea întreprinderilor. La sfârşitul lui 1999, arierateleîntreprinderilor ajunseseră să reprezinte 42% din PIB. Ele erau egal împărţite între întreprinderiledin sectorul privat şi cele din sectorul de stat, şi includeau datorii către buget, sistemul bancar şifurnizori. Arieratele acumulate la plata impozitelor şi contribuţiilor la sistemul de asigurări 1 Alţi doi factori care au contribuit la creşterea exporturilor au fost reluarea creşterii în ţările UEşi reducerea impozitului pe profit pentru exporturi în România de la 38% în 1999 la doar 5% în2000.


sociale reprezentau ceva mai mult de 8% din PIB, o scădere substanţială a veniturilor de la buget.În afara acestor transferuri indirecte, multe întreprinderi beneficiază de transferuri directe de labuget şi acces preferenţial la credite de la băncile de stat. Arieratele întreprinderilor faţă desistemul bancar, dintre care peste două treimi reprezentau restanţe de plată a creditelor, fărădobânda aferentă, reprezentau ceva mai puţin de 6,5% din PIB. Cea mai mare parte a arieratelorîntre întreprinderi erau reprezentate de restanţele la plata furnizorilor (18% din PIB), aceştia fiindîn primul rând companiile furnizoare de energie care nu puteau sau nu voiau să impunădisciplina de plată consumatorilor industriali. Aceasta, în pofida faptului că preţul diferitelorforme de energie (petrol, gaze, electricitate, termoficare) era fie sub nivelul pieţei mondiale(petrole şi gaze), fie sub cel al recuperării costurilor (electricitate şi termoficare).

12. Schimbări frecvente în legislaţie şi o slabă capacitate instituţională. In absenţa consensuluipolitic, guvernele anterioare s-au bazat foarte mult pe ordonanţe de urgenţă. Legislaţia a fostadesea confuză şi frecvent modificată, permiţând în acelaşi timp o prea mare latitudine deinterpretare. Mai mult decât atât, s-a acordat prea puţină atenţie necesităţii de a dezvoltacapacitatea instituţională necesară aplicării noii legislaţii ori îndeplinirii noilor responsabilităţi.Aceasta a obstrucţionat capacitatea oraganismelor publice de aplicare cu eficacitate a noilor legişi reglementări, amplificând problema resurselor financiare reduse necesare funcţionării lor. Înacest labirint de legi, reglementări şi agenţii guvernamentale care se suprapun, corupţia estepercepută ca fiind o problemă serioasă (a se vedea Anexa E).

13. Instabilitatea cadrului legal şi întârzierile în dezvoltarea capacităţii administrative necesareau un impact puternic asupra furnizării serviciilor de sănătate şi asistenţă socială, în specialpentru populaţia săracă, şi asupra climatului de afaceri necesar atragerii investiţiilor străinedirecte (FDI) şi dezvoltării sectorului privat care să conducă la creştere economică.

• Alocarea resurselor pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii a fost perturbată prin trecereade la un sistem de management centralizat fără mecanisme de echilibrare la un sistem pebază de asigurări. În timp ce veniturile sunt încasate de la angajaţi pe baza unui sistem deasigurări, cheltuielile sunt stabilite prin bugetul anual, reprezentând de obicei aproximativ85%-90% din venituri. In felul acesta, surplusul pe termen scurt al Casei Asigurărilor deSănătate este utilizat la reducerea deficitului consolidat al sectorului public. De asemeni,aceasta permite Guvernului menţinerea unei formule netransparente de redistribuire avenitului care este utilizată în primul rând ca instrument de rezolvare a problemelor deneîncasare a veniturilor în regiunile mai puţin dezvoltate, decât de creştere a echităţii. Nueste surprinzător faptul că România se numără printre ţările cu cele mai mici cheltuielipentru sănătate din Europa Centrală şi de Est, iar indicatorii săi de sănătate sunt multinferiori celor ai vecinilor ei. Mortalitatea infantilă în 1998 a fost de 20,5 la mia de nou-născuţi vii, o rată foarte ridicată faţă de 9,5 în Polonia şi 14,4 în Bulgaria (a se vedeaCaseta 3). Rata mortalităţii materne a fost de 40,5 la suta de mii de nou-născuţi vii înRomânia, faţă de 4,8 în Polonia şi 18,7 în Bulgaria. La nivelul întregii ţări, aceştiindicatori au prezentat mari variaţii, rata mortalităţii infantile mergând de la 14 înBucureşti până la 27 în Tulcea.

• Furnizarea şi, până nu demult, finanţarea asistenţei sociale (prestaţiile băneşti) au fosttrecute în sarcina administraţiei locale fără a se ţine seama de capacitatea loradministrativă sau de finanţare a acestor programe. Aceasta a condus la inegalităţi în


finanţarea acestor servicii între regiuni şi pe grupe socioeconomice, în special celedefavorizate precum copiii, femeile şi minorităţile etnice (a se vedea Anexa F). Pentru cămulte dintre aceste responsabilităţi care le-au fost delegate sunt obligatorii, multeadministraţii locale se achită de ele prin finanţări incomplete – ceea ce le este permisdatorită faptului că legislaţia este vagă şi există puţine stimulente pentru urmărireamodului de aplicare a acestor programe. Mai mult, în acele jurisdicţii în care obligaţiileau fost finanţate integral, s-a constatat că ţintele prestaţiilor băneşti au fost imprecise şiprocentul populaţiei care a beneficiat de ele a fost modest, cu excepţia alocaţiilor pentrucopii. Gradul de acoperire este deosebit de redus pentru persoanele fără adăpost şi copiiiaflaţi în dificultate. Excepţie a făcut furnizarea serviciilor de îngrijire şi protecţie acopilului. În perioada socialistă, guvernul a pus un accent excesiv pe îngrijireainstituţionalizată. O dată cu descentralizarea acestor servicii, accentul s-a mutat acum peîngrijirea comunitară2. Pentru ca această tendinţă să fie durabilă, va fi nevoie, totuşi, de oconsolidare a capacităţii administraţiei locale de a furniza servicii sociale, finanţareadecvată şi o mai mare implicare a comunităţilor şi societăţii civile.

O slabă capacitate instituţională şi de administrare subminează şi mediul de afaceri.Întreprinzătorii privaţi raportează probleme de înregistrare fiscală, a întreprinderilor, aterenurilor, precum şi în relaţiile cu administraţia vămilor şi instanţele de judecată.Impozitarea şi reglementarea excesivă reflectă instabilitatea cadrului legislativ menţionatmai sus şi constituie terenul propice pentru un nivel ridicat de corupţie, aşa cum reiesedin recentele sondaje întreprinse de Bancă, şi pentru dezvoltarea unei economiiinformale. Intr-adevăr, se apreciază că dimensiunile economiei informale exprimate înprocente din PIB au crescut constant în ultimul deceniu, de la 6,7% în 1992 la 21% în1999. Dacă activităţile informale predomină în industrie (unde reprezentau 8,6% din PIBîn 1999, faţă de 3,3% în 1992), ritmul de creştere al acestor activităţi s-a situat la cele maiînalte cote în sectorul serviciilor – comerţul en-gros şi en-detail, precum şi în sectorul dehoteluri şi restaurante, contribuţia totală a acestora la PIB ridicându-se în 1999 la 6,5%din valoarea PIB-ului, de la doar 1,4% în 1992. Dar cea mai importantă contribuţie a

2 Sprijinită de un Proiect pentru protecţia copilului pe baza unui împrumut al Băncii Mondiale

Caseta 3: Dinamica indicatorilor statistici în funcţie de sex

Dacă mortalitatea maternă este extrem de ridicată în România, există multe domenii pentru care datelestatistice indică un mare grad de egalitate între sexe. Spre exemplu, în 1998, rata de şcolarizare pentru toatenivelurile de învăţământ a fost 64,8% pentru femei şi 63,1% pentru bărbaţi. Rata brută de şcolarizare înînvăţământul superior a fost 27,9% pentru femei şi 23,1% pentru bărbaţi. Rata ocupării a fost 43,1% la femeişi 53,4% la bărbaţi. Totuşi, există domenii în care mai sunt necesare eforturi pentru realizarea egalităţii. Spreexemplu, diferenţa care există în salariul mediu (femeile câştigă aproximativ 80% din cât câştigă în mediebărbaţii) face ca pensiile femeilor să fie mai mici, cu atât mai mult cu cât perioada de acumulare a acestoraeste mai scurtă). De acest lucru trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de protecţie socială. Deasemenea, mai sunt multe de făcut pentru a asigura condiţii egale de muncă, de exemplu printr-un mai mareacces la serviciile de îngrijire a copilului (mai accesibile în perioada socialistă). Guvernul român esteconştient de aceste probleme şi a adoptat, recent, un Plan Naţional de Acţiune în vederea Egalităţii Sanselorpentru Femei şi Bărbaţi. Dacă pentru soluţionarea multora din aceste probleme va fi nevoie de un îndelungatproces de schimbare, el se poate accelera în condiţiile unei creşteri economice ridicate care va determina ocerere sporită de mână de lucru calificată, în special în sectorul serviciilor.


economiei informale este în domeniul ocupării în mediul rural. Mulţi din muncitoriidisponibilizaţi din industrie lucrează neoficial în mediul rural desfăşurând activităţi carenu sunt impozitate şi primind salarii care nu sunt nici ele grevate de impozite (impozitulpe salariu reprezintă aproape 40% din salariul brut). Drept urmare, agricultura desubzistenţă a devenit tot mai mult o supapă de siguranţă economică pentru populaţie, datfiind că puţin peste jumătate din totalul familiilor din România deţin teren agricol, deşisuprafeţele sunt deseori prea mici pentru a putea deveni exploataţii comerciale viabile.Sondajele în rândul forţei de muncă arată că aproximativ două cincimi din numărulsalariaţilor lucrează în agricultură, iar mai bine de jumătate din venitul acestora provinedin producţia realizată pentru consumul propriu.

D. Constatările CDF

14. Iniţiativa CDF (Comprehensive Development Framework), lansată în România în 1999, aajutat noul guvern să-şi structureze agenda de dezvoltare. Recunoscând dificultăţile cu care s-aconfruntat România din 1999 în întrunirea consensului populaţiei asupra priorităţilor dedezvoltare pe termen mediu şi lung, Banca a acceptat cererea autorităţilor române ca România săfie inclusă în grupul ţărilor pilot pentru CDF. În consecinţă, iniţiativa CDF în România a urmăritrealizarea consensului asupra unei strategii de dezvoltare.

15. Faptul că România face parte din grupul ţărilor pilot al CDF a oferit sectoarelor public şiprivat şi societăţii civile posibilitatea de a-şi exprima părerea cu privire la priorităţile majorepentru realizarea unei dezvoltări susţinute în următorii zece ani. O serie de largi consultări auavut loc în 1999 şi 2000 (a se vedea Anexa G). Acestea au dezvăluit următoarele priorităţi şiconstrângeri de dezvoltare: frustrări legate de ineficacitatea cadrului legislativ în special, şi ainstituţiilor publice, în general (mulţi au considerat că aceasta constituia cea mai urgentăproblemă); o vie dorinţă de integrare în Europa Occidentală prin aderarea la UE; o necesitatestringentă ca oportunităţile economice şi sociale să devină mai accesibile populaţiei; frustrareaprodusă de sărăcia din România în mijlocul “bogăţiilor naturale”; nevoia transferului decunoştinţe pentru adaptarea producţiei la cererea pieţei şi a modului de organizare, în linii mari,a economiei de piaţă; moştenirea neîncrederii care împiedică formarea parteneriatelor şiasumarea a riscurilor; şi o continuă dependenţă de guvern, în ciuda neîncrederii în acesta.Informaţiile sunt în concordanţă cu diagnosticul Băncii şi au fost puse la dispoziţia Programuluide Dezvoltare al Guvernului.

E. Programul de dezvoltare şi recentele acţiuni de politică ale Guvernului

Programul de dezvoltare

16. Imediat după instalarea oficială a noului Guvern, la sfârşitul lui decembrie 2000,Parlamentul a aprobat Programul său de guvernare pe perioada 2000 – 2004. Acest programarată ce îşi propune noul guvern să realizeze în următorii patru ani, şi se inspiră atât din StrategiaEconomică pe Termen Mediu, prezentată în 1999 Uniunii Europene ( pe care PDSR l-a susţinut-o când era în opoziţie), cât şi din rezultatele pe marginea consultărilor CDF (la care PDSR aparticipat). Obiectivele majore ale programului sunt: reluarea creşterii economice, reducereasărăciei şi şomajului, lupta împotriva corupţiei şi accelerarea integrării în UE şi Organizaţia


Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Programul pune bazele unei abordări mai curândpragmatice, decât abstracte, pentru realizarea reformei economice şi ridicarea standardului deviaţă prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, inclusiv a funcţiilor de reglementare şisistemului judiciar, şi crearea unui climat de afaceri care să atragă investitorii străini şi localiinclusiv pentru crearea de noi întreprinderi mici şi mijlocii şi privatizarea celor de stat.

17. Prioritatea imediată a noului Guvern a fost asigurarea stabilităţii economice. Programulguvernului anterior, convenit cu FMI în august 1999 pe baza SBA, nu a mai fost respectat spresfârşitul anului 2000. SBA a expirat în februarie 2001. Noul Guvern este angajat acum în discuţiicu FMI pentru ajungerea la un acord asupra unui nou program. Din acest motiv, în ceea cepriveşte politicile, au predominat măsurile pe termen scurt pentru limitarea deficitului sectoruluipublic.

Acţiuni de politică recente

18. Conştient de importanţa implementării rapide a programului său, noul guvern a înregistratrecent progrese în următoarele domenii:

• Desfiinţarea tuturor programelor de credit direcţionat şi a oricărei finanţări de cătreGuvern a creditului rural şi agricol, aşa cum a fost convenit în cadrul Proiectului deFinanţare Rurală sprijinit de Banca Mondială şi aprobat la 29 martie 2001.

• Clarificarea proprietăţii activelor Societăţii Comerciale de Transport a Petrolului Brut(CONPET, transportatorul naţional de petrol brut prin conducte). Decizia nouluiguvern asupra patrimoniului CONPET, luată în primele zile ale administraţiei sale, aclarificat faptul că această companie nu poate fi deţinută sau exploatată de o întreprindereimplicată în explorarea, rafinarea sau aprovizionarea cu petrol. Această deciziegarantează o mai mare concurenţă pe piaţă. De asemenea, ea corespunde intenţiilorguvernului de elaborare a unui plan de acţiune pentru sectorul energetic care săstabilească închiderea întreprinderilor neviabile, privatizarea altora şi restructurareaîntreprinderilor care vor rămâne în proprietatea statului.

• Semnarea unui contract de vânzare a Băncii Agricole. La 13 aprilie, noul guvern asemnat un contract de vânzare-cumpărare pentru vânzarea acţiunilor Băncii Agricole unuiconsorţiu compus din banca austriacă Reiffeisen Zentralbank Oesterreich şi FondulRomâno-American de Investiţii. Banca Agricolă este una din cele patru bănci rămase înproprietatea statului şi reprezintă 4% din totalul activelor bancare ale ţării. Privatizarea eimarchează un progres major în retragerea statului din sectorul bancar, după închidereaBANCOREX în 1999.

• Confirmarea că guvernul va continua acordurile de privatizare încheiate în bazaprimului Împrumut de Ajustare a Sectorului Privat (PSAL I). După un debut lent pefrontul privatizării, noul Guvern şi-a semnalat intenţia de a continua privatizarea a celpuţin 30 mari întreprinderi de stat din protofoliul actual. Aceste întreprinderi vor fi oferitespre privatizare în grupuri de câte cinci unor agenţi de vânzări contractaţi prin licitaţiiinternaţionale. Guvernul a convenit şi asupra contractelor de închidere tehnică şi lucrările


de protecţie a mediului cu privire la cel puţin 10 mine de cărbune şi la reducerea încontinuare a pierderilor înregistate de şase companii miniere.

• Constituirea recentă a Comisiei Guvernamentale Anti-Sărăcie (CGAS) în subordineaPrimului Ministru. Principala funcţie a acestei comisii este evaluarea şi monitorizareaimpactului programelor guvernului şi partenerilor săi de dezvoltare asupra reduceriisărăciei. Pe baza unei analize anterioare asupra sărăciei şi distribuţiei venitului, nouacomisie urmăreşte promovarea unor iniţiative durabile şi coerente de reducere a sărăciei.Oficialii CGAS s-au implicat masiv în finalizarea pregătirii proiectului de Dezvoltare aSectorului Social şi este de aşteptat să joace un rol important în implementarea acestuiproiect.

• Reducerea cu 30% a personalului din sectorul public la nivelul întregii economiipentru diminuarea poverii fiscale a administraţiei publice este în curs de realizare.Deşi reducerile de personal de asemenea ordin constituie, inevitabil, un motiv depreocupare, ele semnalează intenţia noului guvern de a rezolva problema cheltuielilorsalariale din sectorul public prin reducerea numărului salariaţilor, nu a nivelului salariilor.Ea corespunde şi programului noului Guvern în care reforma administraţiei publicefigurează ca un obiectiv central.

F. Agenda reformei structurale neterminate a României

19. In timp ce noul Guvern iniţiază acţiuni pe mai multe fronturi, o serie de importanteprobleme de dezvoltare persistă, după cum se arată în continuare.

20. Privatizarea întreprinderilor . Dacă multe întreprinderi mici au fost privatizate în primiiani ai tranziţiei, inclusiv toate magazinele şi serviciile, aproape toate întreprinderile industrialemari au rămas în proprietatea statului. Intre acestea se numără şi regiile autonome, aşa-numiteleîntreprinderi strategice şi de utilităţi publice, care reprezintă în jurul a 20% din totalul locurilorde muncă din economie. Aceste întreprinderi nu au fost încă incluse în programul de privatizareşi sunt, în mare parte, nerestructurate. In consecinţă, statul continuă să deţină acţiuni înaproximativ 6.000 întreprinderi care furnizează aproximativ trei pătrimi din producţia industrială.Deşi sectorul privat contribuie cu 60% la crearea PIB-ului, majoritatea activităţilor sale sederulează în sectorul de servicii.

21. Reformele din sectorul bancar şi financiar. Deşi există astăzi 40 bănci comercialeautorizate să funcţioneze în România, cele patru bănci cu capital de stat reprezintă cam jumătatedin totalul activelor bancare, iar majoritatea împrumuturilor acestora sunt acordateîntreprinderilor de stat care înregistrează pierderi. Guvernul nu a luat încă o hotărîre irevocabilăasupra modului şi perioadei de timp în care intenţionează să realizeze privatizarea BănciiComerciale Române (BCR) şi a Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC). Acesta vareprezenta un pas important prin care se va pune capăt practicii de canalizare a fondurilor dinsectorul bancar spre întreprinderile nerentabile. Altfel, părerea că Guvernul va interveniîntotdeauna pentru rezolvarea problemelor activelor neperformante nu va face decât săperpetueze problema slabei administraţii a întreprinderilor. De asemenea, acţiunile de creştere aparticipaţiei sectorului privat în sistemul bancar vor trebui să se desfăşoare concomitent cu


consolidarea supravegherii bancare, precum şi cu îmbunătăţirea cadrului juridic şi a structuriistimulentelor economice pentru rezolvarea litigiilor comerciale.

22. Reformele din sectorul energetic. Preţul produselor petroliere în România urmeazăcursul celor existente la nivel mondial, deşi cu o oarecare întârziere. Preţurile gazelor de sondă,care ar trebui aliniate la preţurile de import reprezintă, în schimb, a cincea parte din costulimporturilor. Preţurile la electricitate şi căldura prin reţeaua de termoficare sunt şi ele masivcontrolate, preţurile atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali fiind mult subcel de recuperare a costurilor. Recenta decizie de amânare şi reducere a modificării preţurilor laenergia electrică şi anunţarea hotărîrii de a reduce preţul la gaze naturale constituie un motiv depreocupare. Printr-un acord încheiat cu guvernul anterior, România se angaja să aducă nivelulpreţurilor la gaze pentru producătorii interni la nivelul celor de pe piaţa mondială până lajumătatea anului 2002. Continuarea acestor subvenţii constituie unul din principalii factori aidezechilibrelor fiscale ale României. Situaţia fiscală şi poziţia financiară slabă a societăţiiTermoelectrica (întreprinderea de stat care exploatează termocentralele din România) suntexacerbate de faptul că cei mai mari beneficiari ai acestor subvenţii sunt întreprinderile de statcare nu îşi achită facturile la energie, chiar la preţuri subvenţionate. Prin urmare, noul Guverntrebuie să elimine subvenţiile la energie (cu excepţia celor acordate populaţiei nevoiaşe pentrutermoficare), să îmbunătăţească nivelul încasărilor şi să pună în aplicare debranşarea furnizăriiserviciilor în caz de neplată. În prezent, Banca evaluează situaţia în detaliu şi lucrează împreunăcu Guvernul la elaborarea unui program de acţiuni care să îndrepte această situaţie.

23. Descentralizarea fiscală. Descentralizarea fiscală a început cu adevărat în 1998. Dacălegislaţia a oferit autorităţilor locale controlul asupra încasării veniturilor proprii, acordareaautonomiei administraţiei locale în ceea ce priveşte cheltuielile a progresat foarte puţin.Programul noului guvern pune accentul pe accelerarea descentralizării concomitent cu acordareade noi responsabilităţi administraţiilor locale pentru furnizarea şi finanţarea serviciilor publice.Aceasta va impune necesitatea altor iniţiative de politică, inclusiv legi asupra controlului – şiresponsabilităţii cheltuielilor legate de acesta – proprietăţii publice, la nivel naţional sau local,precum şi responsabilitatea cheltuielilor de asistenţă socială. Descentralizarea accelerată vanecesita un sistem mai eficient de transferuri, un nivel de consolidare a administraţiei locale maiadecvat, măsuri de creare a unui sistem public profesionist meritocratic, şi măsuri de consolidareşi simplificare a cadrului legal şi de reglementare pentru serviciile publice locale.

24. Privatizarea proprietăţii funciare şi reforma sectorului agricol. Privatizarea fonduluifunciar a debutat la începutul procesului de tranziţie (1991) prin restituirea pământului dincooperative foştilor proprietari, dar aproape două treimi din pământul astfel restituit a ajuns înposesia ţăranilor în vârstă, şi doar diferenţa la cei mai tineri, şi în general săraci. Multe dingospodăriile agricole individuale actuale dispun de suprafeţe foarte mici, de aproximativ douăhectare, ai căror proprietari au cunoştinţe agricole limitate şi care sunt foarte puţin integrate pepiaţa factorilor de producţie şi produselor agricole. Productivitatea multor asemenea exploataţiieste redusă şi datorită capacităţii fizice limitate a proprietarilor lor care sunt persoane în vârstă.Aceste probleme structurale impun necesitatea unor investiţii publice şi private în infrastructurade desfacere din rural, şi dezvoltarea activităţii de cercetare şi extensie în scopul integrăriigospodăriilor mici pe piaţa factorilor de producţie şi produselor agricole. În acelaşi timp,privatizarea fermelor de stat, care merg invariabil în pierdere, rămâne o sarcină importantă ce nua fost dusă la bun sfârşit. Aceste ferme deţin o suprafaţă apreciabilă din terenul arabil (17 % la


sfârşitul lui 2000) de cea mai bună calitate al ţării. Dacă alocarea subvenţiilor în agricultură afost îmbunătăţită prin instituirea cupoanelor pentru factorii de producţie agricolă, decizia nouluiguvern de a aloca majoritatea transferurilor bugetare “producătorilor avansaţi”, fără stabilireaunui plafon pentru un beneficiar, va face ca de ele să beneficieze în primul rând marii proprietaride pământ. Fermele de stat au fost şi ele eligibile, ceea ce poate avea ca rezultat încetinireaprivatizării lor.

25. Reforma învăţământului. Indicatorii pentru învăţământul primar în România sunt buni.Frecventarea învăţământului obligatoriu (clasele 1 – 8) este aproape generală (95%), ceva maiscăzută în zonele rurale şi în cadrul unor grupuri etnice. Rata brută de şcolarizare pentru toatenivelurile este de 64%. Managementul sistemului a evoluat dintr-o structură puternic centralizatăîn care responsabilitatea autorităţilor centrale mergea până la modul de desfăşurare aînvăţământului, într-un sistem care acordă administraţiilor locale mai multă autonomie. Lanivelul de judeţ, Inspectoratele Şcolare acţionează ca unităţi descentralizate ale MinisteruluiEducaţiei şi Cercetării. Autorităţilor locale alese li s-a cerut să-şi asume responsabilitatea pentrumajoritatea activităţilor din învăţământul preuniversitar, şi anume reabilitarea şi întreţinereaclădirilor şcolare şi, mai recent, salariile profesorilor şi manualele şcolare. Dacă descentralizareaa fost însoţită de măsuri de continuare a monitorizării de la centru a cunoştinţelor elevilor (existăun sistem de examene la nivel naţional pentru evaluarea cunoştinţelor învăţate în şcoală),rezultatele acestora sugerează că există încă diferenţe semnificative în accesul la educaţie şicalitatea acesteia între mediul rural şi cel urban. În timp ce 46 % din populaţia României devârstă şcolară locuieşte în rural, doar 6 % din elevii din învăţământul liceal şi 1% din studenţiiinstituelor de învăţământ superior provin din mediul rural. Noul Guvern va trebui să instituie unsistem de învăţământ mai echitabil din punct de vedere al distribuţiei şi care să ţină seama şi deraportul cost/eficienţă. Aceasta va face necesare cheltuieli de investiţie în pregătirea personaluluididactic, elaborarea programei de învăţământ, precum şi în materiale şi resurse, pentru ridicareacalităţii învăţământului în mediul rural.

26. Reforma pensiilor. Sistemul de asigurări împotriva bătrâneţii este alcătuit dintr-unsistem public de pensii care prevede regimuri speciale pentru anumite categorii de ocupaţii, unplan de pensii suplimentar pe baza contribuţiei membrilor, şi un program de pensii pentruagricultori care este necontributiv în cea mai mare parte. Participarea la programul de asigurareîmpotriva bătrâneţii este obligatorie pentru toţi salariaţii. Pentru cei care lucrează pe cont propriuşi cei angajaţi pe bază de convenţie civilă, participarea este voluntară. In prezent contribuţiile sesituează, în medie, la 37,5% din salariul brut şi sunt integral plătite de angajator. Sistemulabsoarbe 8% din PIB şi se confruntă cu trei probleme majore: evaziune, pensionare excesivăînainte de limita de vârstă şi pe motive de invaliditate care absoarbe 8% din PIB, şi prevederipreferenţiale pentru un mare număr de categorii de ocupaţii. Aceşti factori au compromis seriosviabilitatea financiară a sistemului de pensii care înregistrează deficite mari pe termen scurt (înspecial dacă se au în vedere pensiile din agricultură) şi a cărui viabilitate pe termen lung esteîndoielnică datorită dezechilibrului dintre pensiile promise şi contribuţiile necesare pentruacestea pe fondul unei populaţii îmbătrânite şi a unui coeficient mare de dependenţă (În 1999,raportul a fost de doar 1,3 plătitori la 1 pensionar). Contribuţiile vor trebui să ajungă la 62% în2050 pentru a putea finanţa acutala rată de înlocuire (70% din salariul mediu). Pentru ca sistemulde pensii din România să se poată susţine, noul Guvern va trebui să creeze un sistem multi-pilon,adică unul care să cuprindă şi fonduri private de pensii. La rândul lor, acestea vor necesita o


reducere semnificativă a inflaţiei şi dezvoltarea pieţei de capital, inclusiv un cadru dereglementare.

G. Perspective economice, climatul extern şi finanţarea externă

Perspective economice

27. După trei ani în care rata de creştere a PIB-ului a fost negativă în termeni reali, economiaromânească a început să se redreseze, reluându-şi creşterea în 2000, rata de creştere a PIB-uluifiind proiectată să ajungă, prin accelerarea reformei, la aproximativ 4% în 2001. Revirimentuleconomic a fost impulsionat de o creştere puternică a exporturilor, în primul rând re-exportulmateriilor prime prelucrate în ţările UE şi o expansiune moderată a economiei în preajmaalegerilor şi după acestea. Fixarea ratei de schimb reale la un nivel competitiv, realizarea într-ounei oarecare măsură a consolidării fiscale şi iniţierea privatizării băncilor şi întreprinderilor aucontribuit la această reluare a cursului creşterii.

28. Durabilitatea redresării economice actuale va depinde de capacitatea noului guvern de aimplementa un pachet coerent de reforme economice. Pe termen scurt, astfel de reforme ar urmasă cuprindă implementarea unei politici fiscale sănătoase care să menţină surplusurile primare,înăsprirea constrângerilor bugetare pentru întreprinderi, şi progresul vizibil în privatizareaîntreprinderilor şi băncilor. Acestea ar stimula creşterea prin trecerea resurselor – de capital şiforţă de muncă – în sectorul privat care se dezvoltă şi ar conduce la scăderea inflaţiei care, larândul ei, ar îmbunătăţi perspectivele realizării unei creşteri mai echitabile. Pe termen mai lung,creşterea susţinută va depinde de îmbunătăţirea climatului pentru investiţii noi, mai precis, pentruimplementarea unui program de reformă a administraţiei care să pună accentul pe transparenţa şiresponsabilitatea Guvernului, pe îmbunătăţirea modului de administrare a sectorului public şi peconsolidarea supravegherii de către parlament şi justiţie.

29. În baza unui scenariu de reformă accelerată, rata reală de creştere a PIB-ului ar puteaajunge la o medie de cel puţin 4,5% pe an în perioada 2001 – 2003 (a se vedea Tabelul 3 şiAnexa B6a). Această creştere ar fi determinată iniţial de o creştere susţinută a exporturilor,urmată de politici de sprijin corespunzătoare realizării şi menţinerii unei inflaţii scăzute şicreşterii investiţiilor necesare reconstrucţiei capacităţii productive a ţării. Aceste politici desprijin ar include o politică fiscală severă, salarii moderate şi sporirea competitivităţii şieficienţei. Creşterea producţiei va determina creşterea importurilor şi va conduce la mărireadeficitului de cont curent. Dar investiţiile străine mai mari şi accesul la credit din surse oficiale şiprivate vor face, totuşi, posibilă finanţarea acestui deficit şi susţine revirimentul economiei. Oredresare susţinută va încuraja crearea de locuri de muncă şi va mări sprijnul pentru disciplinafiscală şi politicile de încurajare a investiţiilor. In felul acesta s-ar pune bazele unei creşterieconomice în continuare, forţa de muncă trecând din agricultură şi întreprinderile de stat, undeeste subocupată în prezent, în locuri de muncă din sectorul privat în curs de dezvoltare.

30. Realizarea acestui scenariu al reformei accelerate depinde de trei factori:

• Progresele în continuarea stabilizării şi agendei structurale, inclusiv acţiunile petermen scurt care să asigure îndeplinirea obiectivelor fiscale convenite şi reformelestructurale care să reducă sursele deficitelor cvasi-fiscale şi să îmbunătăţească modul de


administrare a cheltuielilor publice în general. Acţiunile pe termen scurt includ reducereadatoriilor către buget şi către societăţile de stat furnizoare de utilităţi, privatizarea marilorîntreprinderi comerciale de stat şi reforma sistemului de pensii care se rezumă în prezentla sistemul public de pensii. Reformele structurale vizează consolidarea capacităţiiGuvernului de a-şi administra bugetul în scopul stabilirii priorităţilor şi utilizării eficientea fondurilor, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului de finanţare inter-guvernamentală.

• Creşterea valorii adăugate a exporturilor României pe pieţele UE. La rândul ei, aceastava depinde de capacitatea României de a atrage fluxuri de investiţii străine în industriilecu potenţial de export, dar şi de a reduce întârzierile în diferitele stadii ale procedurilorvamale, cauzate fie de proceduri birocratice greoaie, fie de corupţie. Acesta este un aspectdeosebit de important, întrucât o mare parte din comerţul României cu UE se bazează peprelucrarea materiilor prime importate în vederea exportului. Creşterea susţinută aexportului va depinde şi de capacitatea ţării de a-şi menţine competitivitatea pe planextern în condiţiile unui aflux mai mare de capital. Va fi necesară o solidă politică fiscalăcare să poată contrabalansa impactul acestui aflux asupra cererii agregate şi o posibilăapreciere a monedei. Iar aceasta va impune, la rândul ei, accelerarea programului deprivatizare, în special a băncilor de stat şi a marilor întreprinderi comerciale de stat carecontinuă să solicite mari resurse fiscale, fie direct prin transferuri bugetare, fie indirectprin creşterea arieratelor fiscale şi între întreprinderi.

• Sporirea rapidă a investiţiilor private de la nivelurile actuale foarte scăzute, dublată deintroducerea treptată a măsurilor de creştere a economiilor şi a relaxării accesuluisectorului privat la credite din sectorul financiar. Pentru a impulsiona investiţiile,Guvernul trebuie să ia măsuri de ameliorare a climatului de afaceri prin facilitareaînfiinţării noilor companii şi eliminarea obstacolelor în funcţionarea celor existente.Aceste măsuri cuprind simplificarea sistemului fiscal, simplificarea procedurilor necesareînregistrării întreprinderilor şi desfiinţarea practicii de canalizare a fondurilor prinintermediul sistemului bancar către sectorul de stat. Acţiunile de sporire a economiilorinterne cuprind realizarea de progrese în privatizarea băncilor, reducerea volumuluideficitului din sectorul public şi introducerea unui nou pilon (adică fonduri private) însistemul de pensii.

31. Calea reformei lente ar fi rezultatul imposibilităţii realizării reformelor structurale caresă sprijine stabilitatea macroeconomică, cum ar fi impunerea unor severe constrângeri bugetaremarilor întreprinderi de stat (de ex. în sectorul energetic) şi eliminarea politizării împrumuturilorbancare prin privatizarea băncilor de stat. Poziţia fiscală a guvernului s-ar deteriora semnificativ,redresarea ar fi oprită şi ar putea apărea instabilitatea financiară. Această situaţie s-ar puteamanifesta printr-o creştere rapidă a inflaţiei şi/sau printr-o la fel de rapidă înrăutăţire a contuluicurent extern (a se vedea Tabelul 3 şi Anexa B6b). S-ar pierde accesul pe pieţele internaţionalede capital, iar fluxul investiţiilor directe străine ar scădea semnificativ faţă de nivelul actual. Fărăsprijinul instituţiilor financiare internaţionale şi bilaterale (IFI), necesarul de finanţare externă arfi suplinit de rezervele externe care se vor diminua. Chiar dacă, în următorii trei ani, ar fi evitatăo criză majoră de finanţare externă, o încetinire accentuată a creşterii economice va avea,oricum, loc.


Tabel 3: Perspective macroeconomicePrezent Reforma accelerată Reforma lentă2000 2001 2002 2003 2001 2002 2003

PIB la preţurile pieţei, creştere reală (%) 1,6 4,0 5,0 5,0 3,4 0,5 -2,0Balanţa de cont curent, în % din PIB -3,8 -4,2 -4,8 -5,8 -4,9 -5,5 -6,1Deficit bugetar consolidat (% din PIB) -3,7 -3,7 -3,0 -2,5 -3,8 -4,3 -5,0Indicele preţurilor de consum (% schimbare) 45,7 30,0 22,0 15,0 33,0 32,0 38,0Sursa: Estimările personalului Băncii Mondiale

Climatul extern

32. Perspectivele economice ale României vor fi puternic influenţate de climatul său extern,dată fiind importanţa pieţelor UE pentru exporturile româneşti, necesităţile sale financiareexterne mari şi contribuţia sub forma cunoştinţelor manageriale şi de marketing pe care o potaduce investitorii externi în întreprinderile noi, ca şi în cele existente. Patru factori externi vorinfluenţa perspectivele economice ale României în următorii câţiva ani: (i) progresele în vedereaintegrării în UE; (ii) stabilitatea în regiunea Balcanilor; (iii) şocurile ce pot interveni în termeniide schimb; (iv) accesul pe pieţele internaţionale de capital.

33. Integrarea în Uniunea Europeană. Integrarea României în UE ar avea efecte favorabileputernice asupra economiei. UE este şi în prezent cel mai important partener comercial al ţării,absorbind 70% din totalul exporturilor sale. De asemenea, este cea mai importantă sursă deinvestiţii străine directe în România. O încetinire economică în Europa ar duce la scăderea cereriila export şi a fluxului de investiţii, şi ar putea încetini procesul de aderare (de ex. programul dede finanţare nerambursbilă al UE ar putea fi micşorat). Pentru a diminua aceste riscuri, Româniatrebuie să-şi aprofundeze legăturile comerciale cu UE prin efectuarea de investiţii care săîntrunească standardele de calitate şi îmbunătăţirea climatului de afaceri (a se vedea Anexa H).

34. Stabilitate regională. Instabilitatea politică şi escaladarea în continuare a conflictelor dinţările vecine ar avea efecte negative asupra perspectivelor de dezvoltare ale României şi arperturba redresarea economică actuală. Aceste riscuri sunt diminuate, totuşi, de evenimentelerecente din Republica Federală Iugoslavia (FRY) care creează posibilitatea unui climat maifavorabil revirimentului economic. România va beneficia de oportunităţi mai bune de comerţ şide o creştere a cererii de servicii economice ca urmare a ridicării sancţiunilor, eventualei reluări atraficului de-a lungul Dunării şi necesităţii reconstruirii infrastructurii din FRY. Un rol activ alPactului de Stabilitate ar ajuta la diminuarea acestor riscuri regionale.

35. Şocuri externe. Dependenţa României de importurile de energie – trei pătrimi dinconsumul de petrol şi gaze naturale sunt importate – o fac vulnerabilă la creşterea preţurilorenergiei. O creştere substanţială a actualelor preţuri la energie ar putea afecta negativ situaţiabalanţei sale de plăţi şi ar limita capacitatea sa de import a bunurilor de investiţie necesare.Pentru reducerea acestui risc, ţara trebuie să ia măsuri pentru a-şi alinia preţurile sale la energiela cele ale pieţei mondiale şi să-şi administreze cu prudenţă rezervele valutare.

36. Accesul pe pieţele internaţionale de capital. Dacă profilul datoriei externe a Românieinu prevede o concentrare a rambursărilor, necesităţile de finanţare pentru următorii trei ani sunt,totuşi, consistente. O pierdere temporară a accesului la pieţele internaţionale de capital, asemeni


celei din prima jumătate a anului 1999, ar conduce la încetinirea creşterii şi ar impune utilizarearezervelor interne în scopul achitării obligaţiilor externe.

Finanţarea externă

37. Situaţia externă a României s-a îmbunătăţit în ultimii doi ani. Afirmaţia este valabilă, înspecial, pentru situaţia contului curent şi calendarul serviciului datoriei. Primul a beneficiat determeni de schimb mai favorabili în perioada imediat următoare devalorizării masive a monedeiîn martie 1999. Leul s-a depreciat în raport cu dolarul american cu 30% în acea perioadă (20 %în 1999 faţă de 1998) iar de atunci, s-a depreciat mai mult sau mai puţin în ritm cu inflaţia şi şi-apăstrat constantă valoarea reală (a se vedea Anexele B6a şi B6b). În consecinţă, deficitul de contcurent a scăzut de la 7,0% din PIB în 1998 la 3,8% în 1999 şi se estimează că a rămas la acestnivel şi în 2000.

38. Calendarul serviciului datoriei s-a îmbunătăţit în principal datorită rambursăriisubstanţiale a obligaţiilor de plată externe în 1999 când, asemeni altor economii de piaţă înformare, România a pierdut accesul la pieţele internaţionale de capital ulterior crizei din Rusia.Sporirea accesului la fondurile UE de finanţare a contribuit la reducerea necesităţilor de finanţareexternă ale ţării. Din 1999, când a fost invitată să deschidă negocierile de aderare, sprijinulfinanciar al UE pentru România a urmat un curs ascendent. Fondurile nerambursabile din UE arputea atinge 650 milioane euro anual până în 2006, pentru finanţarea unor proiecte în domenii cemerg de la infrastructură şi mediu până la agricultură şi dezvoltare regională. Totuşi, acestefonduri sunt eliberate numai pe baza unor proiecte şi programe eligibile prezentate UE (a sevedea Anexa D).

39. Se aşteaptă ca necesităţile de finanţare externă ale României să fie, în continuare, ridicate(a se vdea Tabelul 4). In cazul reformei accelerate, necesităţile de finanţare externă, inclusivpentru creşterea rezervelor, s-ar situa la o medie de 4,6 miliarde USD pe an în următorii trei ani.Prin sporirea accesului la pieţele internaţionale de capital şi dublarea fluxului de investiţii străinedirecte până în 2003, creditorii oficiali ar acoperi ceva mai mult de 12% din necesarul net definanţare externă al României. Potrivit scenariului creşterii susţinute, o creştere rapidă a FDI,care ar depinde de progresul semnificativ în domeniul reformelor structurale, ar contribuisubtanţial la finanţarea deficitului de cont curent. Aceasta însemnând că reformele structurale şiperformanţa macroeconomică sunt strâns legate între ele.


40. In cazul unei reforme lente, investiţiile străine directe şi fluxurile de finanţare ale creditoriloroficiali ar fi mult mai scăzute şi ar duce la o scădere pronunţată a rezervelor externe care ar fiaproape complet epuizate la sfârşitul perioadei proiectate (a se vedea paragrafele 88 – 94 pentrudiscuţia riscurilor, ceea ce ar avea un impact direct asupra finanţării externe).

II. STRATEGIA DE ASISTENŢĂ A GRUPULUI BĂNCII MONDIALE

A. Lecţii desprinse din experienţă

41. În 1997, CAS stabilea patru priorităţi pentru strategia de asistenţă a Grupului BănciiMondiale pe perioada AF98-01: (i) promovarea reformei structurale şi dezvoltarea sectoruluiprivat; (ii) combaterea sărăciei şi dezvoltarea capitalului uman; (iii) întărirea şi stabilirea unui rolraţional al statului; şi (iv) protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Deşi aceste priorităţi aufost împărtăşite de Guvern, implementarea CAS a fost afectată şi limitată de ritmul lent alreformelor economice.

42. A existat, totuşi, un oarecare progres în anumite zone. Potrivit programului finanţat deBancă PSAL I, a fost închisă cea mai mare bancă de stat (Bancorex), a fost demarată privatizareaunora dintre cele mai mari întreprinderi cu capital de stat şi au fost implementate o serie dereforme majore în agricultură. A fost creat un fond social pentru dezvoltarea comunităţilor carese dovedeşte a fi un instrument eficace de reducere a sărăciei în zonele rurale. Fondul Global deMediu (Global Environment Facility - GEF) – a sprijinit eforturile de realizare a unui programde conservare şi administrare a biodiversităţii şi ecosistemelor cu participare locală prin care s-auintrodus metode de protejare a resurselor naturale.

Tabelul 4: Necesarul şi sursele de finanţare externă ale României (2001-2003)(milioane US$) Prezent Reforma accelerată Reforma lentă

2000 2001 2002 2003 2001 2002 2003Total necesar finanţare externă -3.287 -4.187 -4.382 -4.658 -3.406 -2.100 -1.545

Deficitul de cont curent -1.400 -1.622 -1.926 -2.472 -1.830 -2.018 -2.210Rambursări exclusiv dobânda,din care:

-959 -1.564 -1.494 -1.351 -1.564 -1.494 -1351

IBRD -91 -101 -119 -136 -101 -119 -136Creşterea rezervelor -928 -1.002 -962 -835 -13 1.412 2.016

Total surse de finanţare 3.287 4.187 4.382 4.658 3.406 2.100 1.545Investiţii străine directe 1.009 1.350 1.700 2.000 900 650 400Eliberare împrumuturi pe

termen lung, din care:1.744 2.037 1.983 1.658 1.807 1.150 745

IBRD 384 297 394 244 145 134 133Granturi UE 40 350 400 450 350 250 250Alte fluxuri de finanţare 494 450 300 550 350 50 151

Sursă:Estimările personalului Băncii Mondiale.


43. Prezenta CAS ţine seama de două importante învăţăminte desprinse din implementareaCAS din 1997:

• Angajarea unei participări şi consultări de substanţă în pregătirea proiectului şidialogul asupra politicilor. Ea reflectă concluzia că s-a realizat mai mult atunci cândobiectivele proiectului şi reformele majore pe care acesta le implica au fost solidînsuşite. Angajarea unui dialog cu Guvernul, cu alte părţi interesate şi cu societatea înansamblu dă bune rezultate. Indiferent dacă este vorba de operaţiuni de împrumut binepreciziate (de ex. noi metode de privatizare, restructurare bancară) sau de modul în caresunt concepute reformele în general (Conferinţa din octombrie 1999 asupra celor zece anide tranziţie în România), aceste investiţii în realizarea unei mai bune înţelegeri de cătretoate părţile s-au dovedit utile pentru obţinerea unui larg consens asupra reformei.

• Intreprinderea unui rol mai activ în sprijinirea consolidării instituţiilor specificeeconomiei de piaţă (administraţie, lupta împotriva corupţiei şi mediul de afaceri).Activităţile IFC şi MIGA, precum şi ale Băncii, au fost limitate de un climat perceput desectorul privat ca unul cu excesiv de multe reglementări, cu probleme nerezolvate aledrepturilor de proprietate, cu multă birocraţie şi corupţie extinsă.

44. IFC. La momentul CAS din 1997, IFC a arătat că va sprijini agenda de dezvoltare înRomânia prin investiţii în (i) dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) prin facilităţi deîmprumut, linii de credit şi investiţii în societăţi de leasing; (ii) dezvoltarea altor pieţe de capital prineventuale proiecte împreună cu instituţii bancare şi non-bancare; (iii) dezvoltarea infrastructurii prininvestiţii novatoare în sectorul privat şi consultanţă pentru planurile de privatizare şi tranzacţii deprivatizare bine precizate; şi (iv) investiţii în alte domenii ale sectorului privat prin participaţii şisusţinerea datoriilor. In mare parte, progresul în aceste direcţii s-a realizat în perioada 1997-1998.După 1998, activitatea IFC în România a fost mai lentă, limitată de mersul reformei din ţară. Dacăinvestiţiile pentru dezvoltarea sectorului privat se pot realiza chiar şi întru-un mediu dificil, ritmulacestor investiţii este constrâns de mersul lent al reformelor, în special al investiţiilor în infrastructurăşi în privatizarea întreprinderilor de stat. O creştere semnificativă a investiţiilor necesită consolidareasemnificativă a climatului favorabil activităţilor din sectorul privat.

45. MIGA. La momentul CAS din 1997, MIGA nu emisese încă garanţii pentru investitoriistrăini din România. De atunci, MIGA a garantat trei proiecte în sectoarele financiar, de fabricaţie şiservicii care totalizează doar 54 milioane USD. În timp ce cererile preliminare ale investitorilor din1998 şi până acum se ridică la un total de aproximativ 500 milioane USD (55 milioane USD înfabricaţie, 200 milioane USD în servicii, 45 milioane USD în finanţe, 100 milioane în infrastructurăşi 100 milioane în petrol şi gaze), acest semnificativ volum preliminar nu s-a materializat niciodată,în parte din cauza mediului de afaceri care a fost nemulţumitor.

B. Strategia de asistenţă pe anii fiscali 2002-2004

Accentul strategic şi contextul programatic

46. Strategia de asistenţă a Grupului Băncii pentru anii fiscali 2002-2004 porneşte de lapremiza că, deşi România renunţă la modul haotic de administrare macroeconomică al anilor


Nouăzeci, noul Guvern trebuie să-şi demonstreze angajamentul susţinut în favoarea uneireforme accelerate pentru a asigura finanţarea externă complementară şi a netezi calea aderării laUE. Dacă România revine la ritmul ezitant al reformei (a se vedea paragraful 31), asistenţaGrupului Băncii va fi foarte limitată şi semnificativ redusă în raport cu nivelul de sprijin alGrupului Băncii din ultimii patru ani. În aceste circumstanţe, sprijinul Băncii s-ar limita la câtevaintervenţii vizând sărăcia şi urmărind ameliorarea furnizării serviciilor sociale cheie şirevitalizarea economiei rurale. Dacă, însă, România va susţine un ritm acelerat al reformei (a sevedea paragrafele 29-30), asistenţa Grupului Băncii va avea un obiectiv mai complex şi vasprijini o diminuare susţinută a sărăciei; ceea ce înseamnă că, pe lângă intervenţiile punctualeîmpotriva sărăciei, vor fi avute în vedere şi reformele structurale şi sectoriale pentru accelerareacreşterii prin dezvoltarea sectorului privat şi întărirea capacităţii instituţionale a sectorului publicşi netezirea drumului spre aderarea României la UE. Date fiind incertitudinile referitoare la câtde susţinute vor fi reformele accelerate în România, asistenţa Băncii este organizată în jurul adouă scenarii de împrumut (maxim şi minim), dintre care se va determinat unul la sfârşitul lui2001 (a se vedea Tabelul 5 şi Anexele B3a şi B3b). In completarea asistenţei Băncii pentrudezvoltarea sectorului privat, IFC s-ar concentra asupra zonelor tranşante, hotărîtoare aleprivatizării precum sănătatea şi furnizarea serviciilor municipale şi ar sprijini dezvoltareasectorului privat prin asigurarea finanţării pentru restructurarea post-privatizare, acordarea deasistenţă pentru dezvoltarea pieţelor de capital şi realizarea anumitor investiţii în sectorul privat.

47. Serviciile Băncii în afara celor de împrumut (a se vedea Anexa B4) ar fi o componentăimportantă în oricare dintre scenariile de asistenţă. Amândouă ar include note asupra unorpolitici care să determine schimbări rapide ale unor aspecte relevante de administrare aeconomiei, precum şi studii aprofundate asupra problemelor de dezvoltare pe termen lung.Printre acestea din urmă se numără o apreciere a evoluţiei sărăciei, o analiză a cheltuielilorpublice şi o analiză a reformelor necesare aderării României la UE. Printre alte servicii ale Bănciiîn afara celor de împrumut se numără programul de dezvoltare a capacităţii de monitorizare şievaluare, o evaluare a responsabilităţii financiare a ţării şi mai multe activităţi WBI (a se vedeaAnexa I).

Scenariile de împrumut şi determinanţii acestora

48. Scenariul de asistenţă maximă. Potrivit acestui scenariu, angajamentele Băncii s-arputea ridica la aproximativ 995 milioane USD în perioada AF2002-2004, cu trei sau patruoperaţiuni pe an, faţă de împrumuturile totalizând aproape 600 miloane USD în AF1998-2000 (ase vedea Tabelul 5 şi Anexa B3a). Imprumuturile de ajustare (până la 55 milioane USD) arconstitui un sprijin important pentru agenda de reformă a politicilor, aşa cum reiese din scenariulreformei accelerate. Prima operaţiune de ajustare (PSAL II) ar urma să finalizeze agendadezvoltării sectorului privat, începută pe baza lui PSAL I, în domeniile privatizării, băncilor,mediului de afaceri, preţurilor la energie şi măsurilor de atenuare a impactului social. Principalaconstrângere pentru finalizarea acestei agende o constituie voinţa politică de a implementa acestereforme. O implementare rapidă a reformelor sprijinită de programul PSAL II va constitui unsemnal lansat investitorilor interni şi externi potrivit căruia noul Guvern se angajează săaccelereze ritmul reformelor.

49. Intr-o a doua fază, post-PSAL II, Banca va continua să sprijine finalizarea agendei deprivatizare (cuprinzând utilităţile), precum şi reforma cadrului instituţional, de reglementare şi


administrare a Guvernului. Acest set de reforme reclamă o atentă stabilire a fiecărei etape şi aordinei de desfăşurare a acestora. Din această cauză, Banca ar urma să prevadă sprijinirea acesteicomponente a agendei de reformă printr-o serie de împrumuturi de ajustare programatică (PAL)care ar putea ajunge la un total de 300 milioane USD până în AF 2006 sau 2007 inclusiv, punândaccentul pe reforma instituţională şi a administraţiei, încheierea agendei privatizării, trecereaintegrală la mecanismele de piaţă în domeniul utilităţilor, infrastructurii şi altor industrii de reţea,şi reforma politicilor de mediu structurate într-o serie de trei sau patru operaţiuni, dintre careprimele două ar putea fi pregătite în perioada la care se referă prezenta CAS.

Tabelul 5: Programul de împrumut IBRD: AF2002-AF2004 (mil US$)

AF2002 AF2003 AF20041

TotalFY02-04

Scen.

Ajustarea sectoruluiprivat 2 (SAL)/Dezvoltareinstituţională asectorului privat 2(TA)

300,0

40,0Reabilitarea irigaţiilor 75,0 Reducerea riscurilor 150,0

Maxim Dezvoltare rurală 40,0 Invăţământ rural 60,0 Reforma sectorului desănătate 2 (APL) 20,0

Fondul de DezvoltareSocială 2 (AP) 10,0 Ajustare programatică

(PAL) 100,0Ajustare programatică 2

(PAL)/Dezvoltareainstituţiilor publice (TA)

150,025,0

Dezvoltarea silviculturii 25,0 Total 415,0 235,0 Total AF2004 345,0 995.0Scen. Fondul de Dezvoltare

Socială 2 (APL) 10,0 Invăţământ rural 25,0 Mediu (TA) 10,0

Minim Dezvoltarea silviculturii(TA)

10,0 Reducerea riscurilor (TA) 5,0

Total 20,0 25,0 15,0 60.0Programul AF2004 include şi o posibilă operaţie stand-by (Dezvoltare regională) de 50 milioane USD.

50. Abordarea programatică va asigura o mai mare adaptabilitate pentru reformele instituţionalepas-cu-pas, pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale care implică un conţinut semnificativ depolitici şi o dimensiune la nivelul întregii economii, depăşind-o pe cea a proiectelor individuale.Împrumuturile programatice vor fi asigurate în temeiul unui angajament şi al unei capacităţi dereformă hotărîte ale ţării, structurate într-o serie de operaţiuni care să sprijine programul de reformăpe termen mediu, iar plăţile vor fi efectuate mai curând pe baza unor acţiuni încheiate, decât a unorangajamente de viitor3. Utilizarea unei abordări programatice va depinde de capacitatea ţării de a-şiconsolida cadrul fiduciar şi de achiziţii. Fiecare operaţiune va fi proporţională cu progresul continuual reforme, şi fiecare operaţiune ulterioară se va baza pe celelalte pentru sprijinirea obiectivelor petermen mediu ale reformei. Conţinutul lor se va sprijini pe rezultatele serviciilor de consultanţă aleBăncii (de ex. viitorul Raport al Cheltuielilor Publice). Pentru a pune bazele unei posibile utilizări a

3 A se vedea Grupul de lucru asupra Grupului Băncii Mondiale şi ţările cu venit mediu, 27 martie2001 (SecM 2001-2004)


împrumut ajustabil programatic, Banca acordă asistenţă României în consolidarea cadrului pentrumanagementul financiar şi de achiziţii. Ulterior încheierii evaluării achiziţiilor din AF2000, esteproiectată o analiză a responsabilităţii financiare a ţării în AF2002-2003.

51. Sprijinul de mai sus ar completa reformele din alte sectoare în cadrul unor operaţiuniindividuale de investiţii. Spre exemplu, reforma instituţiilor publice şi a administraţiei va (i)întări şi facilita implementarea reformelor ce urmează să fie aplicate pe baza propusuluiÎmprumut pentru învăţământul rural şi (ii) contribui la formarea capacităţii care va fi sprijinită deoperaţiuni de investiţii în sectoarele de silvicultură şi sănătate, precum şi la reducerea riscurilor.De asemenea, reformele din sectorul financiar şi energetic care vor fi sprijinite de propusulprogram PSAL II şi de următoarele, PAL-uri, vor crea climatul favorabil necesar implementăriicu succes a împrumutului pentru Dezvoltare Regională, iar componenta de privatizare sprijinităde aceleaşi operaţiuni de ajustare va crea, în mod similar, climatul favorabil reformelor însectorul de irigaţii. Alte operaţiuni de investiţii se vor concentra pe problema sărăciei, în specialîn zonele rurale. In afara serviciilor de împrumut, scenariul de asistenţă maximă va include şi alteservicii: cel puţin patru studii pe an asupra reformei, plus câteva granturi, asistenţă tehnică şiinstruire în cadrul WBI în domenii cheie ale reformei ( a se vedea Anexele B4 şi I).

52. Determinanţi. Scenariul de asistenţă maximă va fi asociat reformei accelerate (a sevedea paragrafele 29-30). Acest scenariu este posibil numai pe baza adoptării şi menţinerii unuicadru macroeconomic şi a unui plan de finanţare agreat de către Bancă. El mai presupune şiprogrese în trei domenii cheie ale agendei reformei structurale: (i) reforma sectorului energetic şial întreprinderilor; (ii) reforma sectorului financiar; (iii) reforma instituţională şi a administraţiei.Acţiunile în aceste trei domenii vor constitui programul de reformă structurală şi va fimonitorizat mai curând ca program, decât ca o serie de acţiuni în cadrul unor operaţiuni deîmprumut separate. Ceea ce înseamnă că performanţa pe durata perioadei CAS va fi apreciată, înmare, pentru toate cele trei domenii. Spre exemplu, în faza pre-PSAL II a programului,deplasarea în direcţia scenariului pozitiv va necesita progrese în reforma sectorului financiar şi înreforma instituţională şi a administraţiei, precum şi în reforma sectorului energetic şi alîntreprinderilor. Cum unii determinanţi din Tabelul 6 nu vor putea fi realizaţi decât în a douaparte a perioadei CAS, deciziile privitoare la îndeplinirea acestor determinanţi la un anumitmoment dat se vor baza pe aprecierea progresului realizat în toate cele trei domenii. Oricum,potrivit scenariului de asistenţă maximă, Banca se aşteaptă ca toţi determinanţii indicaţi înTabelul 6 să fie realizaţi la sfârşitul perioadei CAS.

53. Progresul reformelor structurale va fi calculat iniţial prin acţiuni care să indice că ţaramerge în direcţia scenariului de asistenţă maximă, iar ulterior prin acţiuni care vizeazămenţinerea acestui scenariu (Tabelul 6). Printre aceste acţiuni precise care indică faptul că ţarase îndreaptă în această direcţie se numără: (i) realizarea de progrese în agenda de privatizare aîntreprinderilor convenită prin PSAL I; (ii) realizarea de progrese evidente în rezolvareaproblemei arieratelor din sectorul energetic; (iii) adoptarea legislaţiei în sectorul social vizândreducerea impactului privatizării întreprinderilor şi al creşterii tarifelor la energie; şi (iv)convenirea asupra unui proces de elaborare a unei strategii anti-corupţie. Acţiunile destinate săsusţină scenariul asistenţei maxime ar include, printre altele: (i) continuarea progresului înprivatizarea întreprinderilor, inclusiv implementarea planurilor de privatizare în sectoarelebancar şi energetic; (ii) asigurarea respectării standardelor contabile internaţionale de raportarefinanciară de către majoritatea marilor întreprinderi de stat şi toate băncile; (iii) adoptarea şi


implementarea unei strategii anti-corupţie asupra căreia s-a căzut de acord; şi (iv) elaborareaformulelor de echilibrare pe baza unor reguli pentru alocarea de fonduri din bugetul statuluibugetelor consiliilor locale.


Tabel 6: Scenariu de împrumut şi determinanţii acestoraCazul maxim

Împrumuturile vor includeîmprumuturi de ajustare (PSALII, apoi PAL-uri), pentrusprijinirea cheltuielilor bugetuluipe perioada de trecere şiîmprumuturi pentru investiţii însectoarele în care se aplicăreforma. Împrumuturile peAF2002-2004 pot ajunge la untotal de 995 milioane USD.

Condiţiile esenţiale pentru demararea acţiunilor în direcţia şi pentru susţinerea scenariului deîmprumut maxim sunt: un cadru macroeconomic şi un plan de finanţare acceptate de Bancă. Înplus, cazul maxim ar necesita intervenţii specifice privind (i) reforma din sectorul energetic şial întreprinderilor; (ii) reformele din sectorul financiar; şi (iii) reforma instituţională şi aadministraţiei.

Acţiunile pentru demararea în direcţia cazului maxim (pre-PSALII) includ un progres vizibil înurmătoarele domenii:Reforma din sectorul energetic şi al întreprinderilor• Planul de privatizare pentru societăţile comerciale mari de stat identificate în cadrul PSAL I

(9 caz cu caz, 5 work-outs, şi cel puţin 30 în grupuri);• Iniţierea procesului de privatizare/ work-out pentru societăţile comerciale mari de stat (4

caz cu caz, inclusiv PETROM, şi 30 în grupuri);• Convenirea unui plan şi a unui calendar pentru reducerea fluxului de arierate la furnizorii

de energie;• Reducerea costului şi creşterea tarifelor la energie ale centralelor electrice; şi• Separarea (divizarea) întreprinderilor de stat de electricitate şi de gaze şi adoptarea unei

legislaţii de reglementare acceptabile.Reforma sectorului financiar• Eliminarea creditelor direcţionate şi a programelor de credit rural/agricol;• Privatizarea Băncii Agricole şi ajungerea la un acord irevocabil asupra metodei şi

calendarului de privatizare a BCR şi a CEC; şi• Îmbunătăţirea cadrului juridic şi de supraveghere în sectorul financiar, inclusiv

supravegherea de către BNR a cooperativelor de credit şi planul de dezvoltare a pieţelor deacţiuni şi capital.

Reforma administrativă şi instituţională• Adoptarea legislaţiei aprobate de asistenţă socială (Legislaţia-Cadru pentru Asistenţa

Socială şi a Venitului Minim Garantat); şi• Un acord cu privire la procesul de elaborare a unei strategii anti-corupţie.

Acţiunile pentru susţinerea cazului de asistenţă maximă (post-PSALII) includ un progres vizibilîn domeniile punctate mai sus şi în cele indicate în continuare:Reforma sectorului energetic şi al întreprinderilor• Oferirea spre vânzare a societăţilor de stat sus-menţionate;• Implementarea la timp a unei strategii de reducere a arieratelor din sectorul energetic şi un

acord asupra unui plan de eliminare a stocului general de arierate şi implementareaacestuia;

• Asigurarea respectării IAS în raportările financiare de către majoritatea întreprinderilor destat mari şi cele recent privatizate;

• Privatizarea a cel puţin 25% din sectorul de distribuţie a gazelor;• Adoptarea unui plan aprobat de privatizare pentru producţia şi distribuţia energiei electrice;• Oferirea spre vânzare a restului companiilor de stat din sectorul utilităţilor/serviciilor în

reţea.Reforma sectorului financiar• Implementarea satisfăcătoare a unui plan de privatizare a CEC;• Respectarea IAS de către toate băncile în raportările financiare; şi• Implementarea legislaţiei fiscale convenite pentru bănci.Reforma administrativă şi instituţională• Adoptarea şi implementarea strategiei anti-corupţie aprobate;• Elaborarea unei formule de echilibrare pe baza unor reguli de alocare a fondurilor din

venitul naţional consiliilor locale; şi• Elaborarea unui Cod Deontologic al funcţionarului public.

Cazul minim Împrumuturilimitate la intervenţii punctualeîmpotriva sărăciei şi asistenţătehnică pentru dezvoltareacapacităţii instituţionale. IntreAF2002-2004, împrumuturile pottotaliza 60 milioane USD.

Unul sau mai mulţi determinanţi pentru cazul de asistenţă maximă nu a fost respectat


54. Pe perioada rămasă din acest an calendaristic, Banca este pregătită să sprijine Guvernulîn realizarea determinanţilor care să o plaseze pe direcţia scenariului de asistenţă maximă şi acondiţiilor de politică specifice pentru PSAL II. Pentru aceasta, Guvernul va trebui să-şi continueactualul dialog cu FMI şi să elaboreze un program macroeconomic acceptabil Băncii. Banca vacontinua să sprijine eforturile României în direcţia cazului de asistenţă maximă prin intermediulcâtorva operaţiuni de investiţii orientate spre reformă, în special prin împrumutul de FinanţareRurală (aprobat de către Consiliul Băncii la 29 martie 2001), prin împrumutul pentru DezvoltareaSectorului Social (programat a fi discutat de către Consiliu în iunie 2001), şi prin împrumutulpentru Dezvoltare Rurală (programat pentru a fi discutat de către Consiliu în prima jumătate aAF2002). Împrumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social sprijină reforma pensiilor, ajustareapieţei muncii, programe de asistenţă socială cu ţinte mai bine precizate şi mai eficiente din punctde vedere al costurilor şi consolidarea capacităţii de dezvoltare, monitorizare şi evaluare apoliticilor. Împrumutul pentru Dezvoltare Rurală (a se vedea paragraful 63) sprijinădescentralizarea şi vine în completarea asistenţei UE de investiţie în infrastructura locală.Colaborând activ cu noul Guvern, în contextul acestor operaţiuni de investiţii în această perioadăde tranziţie, Banca poate sprijini într-un mod mai eficace dinamismul iniţial al Guvernului, careva spori, la rândul său, şansele României de a se deplasa spre cazul de asistenţă maximă.

55. Trebuie remarcat faptul că împrumuturile pentru investiţii făcute pe parcursul acesteiperioade de tranziţie ar urma să se supună unui regulament propriu, pentru a le asiguraviabilitatea chiar şi în cazul în care România ar ajunge în cazul de asistenţă minimă dupăangajarea lor. De exemplu, atât împrumutul pentru Finanţare Rurală, cât şi cel pentru DezvoltareRurală sunt împrumuturi pentru programe adaptabile în două faze (APL-uri) care au propriul lorset de determinanţi bine stabiliţi pentru faza a doua. Dacă România ar trece la cazul minim îndecursul acestei perioade de tranziţie până la sfârşitul acestui an, aceste împrumuturi s-ar limitala operaţiunea din prima fază. Împrumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social s-ar limita deasemenea la activităţi care nu depind de reformele de politică, cum ar fi dezvoltarea capacităţiide monitorizare şi evaluare a sărăciei.

56. Scenariul de asistenţă minimă. În cadrul scenariul de asistenţă minimă, împrumuturileBăncii s-ar reduce în mod simţitor, (a se vedea Tabelul 5 şi Anexa B3b), la suma totală de 60 demilioane USD pe perioada AF2002-2004. Numărul de operaţiuni ale Băncii ar fi şi el redus înmod simţitor, la una sau două pe an. Instrumentele de împrumut pentru AF2002-2004 ar constadintr-un împrumut pentru un program adaptabil în două faze, două împrumuturi pentru asistenţătehnică şi un împrumut pentru investiţii. Acest program de împrumuturi minime s-ar axa pereducerea sărăciei şi pe consolidarea capacităţii la o scară modestă căruia i s-ar adăuga anumiteservicii de consultanţă în scopul menţinerii dialogului cu autorităţile asupra politicilor. Ele arcuprinde câteva note cu privire la politicile ce determină modificări rapide (de ex. asupraproblemelor din sectorul energetic), o analiză a Cheltuielilor Publice şi un Memorandum asupraeconomiei ţării axat pe aderarea la UE.

Instrumente ale Programului pentru cazul de asistenţă maximă

57. Programul Grupului Băncii pentru cazul de asistenţă maximă s-ar axa pe intervenţii cuţintă precisă împotriva sărăciei, pe promovarea creşterii prin dezvoltarea sectorului privat şi pereforma administrativă şi instituţională.


(i) Intervenţiile cu ţintă precisă împotriva sărăciei

58. Intervenţiile cu ţintă precisă împotriva sărăciei ar sublinia îmbunătăţirea furnizăriiserviciilor esenţiale sociale şi de infrastructură, în special în zonele rurale. Ele ar trebui sărezolve problemele de inechitate a accesului la învăţământ şi serviciile primare de îngrijire asănătăţii, şi alte servicii furnizate pe plan local pentru toate regiunile şi pentru grupurile depopulaţie dezavantajate – copii, femeile şi minorităţile etnice. Instrumentele proiectate pentrurealizarea acestor obiective sunt împrumutul pentru Dezvoltarea Sectorului Social, un împrumutpentru Reforma Sectorului de Sănătate, un al doilea împrumut pentru Fondul de DezvoltareSocială şi patru operaţiuni destinate revigorării economiei rurale. Mai exact:

59. Consolidarea sistemului de protecţie socială. Împrumutul pentru Dezvoltarea SectoruluiSocial ar sprijini o mai bună politică de protecţie socială, monitorizarea şi evaluarea sărăciei,tranziţia către un sistem multi-pilon al pensiilor (de ex. fonduri private de pensii, pe lângăpensiile din sistemul public) şi programe de recalificare care să faciliteze ajustările pe piatamuncii (sprijinite şi prin propusul PSAL II – cf. paragrafului 64). Ar avea, de asemenea, scopulde a consolida sistemul de asistenţă socială, printr-o mai bună ţintire a alocaţiilor băneşti inclusivsubvenţiile pentru căldură pe măsură ce ţara îşi aliniază tarifele energitice la preţurile pieţeimondiale în conformitate cu prevederile PSAL II. Restul serviciilor în afara celor de împrumut arurma să cuprindă o evaluare a sărăciei, dezvoltarea capacităţii de stabilire a unei politici decombatere a sărăciei şi un studiu asupra reformei pensiilor. In completarea sprijinului acordat deBancă pentru reforma pensiilor, IFC furnizează Guvernului asistenţă tehnică pentru stabilireaunui sistem adecvat de supraveghere şi autorizare a fondurilor private de pensii, analizândtotodată posibilitatea de a investi în fondurile private de pensii şi de a sprijini reformele pemăsura dezvoltării lor în acest domeniu.

60. Ameliorarea prestării serviciilor de sănătate. Proiectatul Împrumut pentru reformasectorului de sănătate (o a doua fază a unui împrumut pentru un program adaptabil în AF2004)îşi propune să sprijine tranziţia către un sistem de sănătate descentralizat şi orientat spre piaţă.Operaţiunea ar avea scopul de a îmbunătăţi capacitatea de elaborare a politicilor, finanţare şimanagement a sectorului de sănătate, de a asigura alocarea eficientă şi echitabilă a resurselor şide a aborda problema plăţilor neoficiale pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii (care se practicăîn mod curent, conform Studiilor Diagnostic asupra Corupţiei recent finalizate – cf. Anexa E).Aceasta ar sprijini, de asemenea, ameliorarea calităţii şi eficienţei serviciilor primare de îngrijirea sănătăţii în anumite zone sărace şi izolate, în afara celor vizate în prima fază a proiectului aflatîn derulare. In sfârşit, operaţiunea ar sprijini, în colaborare cu alţi donatori, modernizareaserviciilor publice de sănătate, în domenii cum ar fi cel al prevenirii tuberculozei şi aSIDA/HIV.

61. În plus, IFC analizează posibilitatea de a sprijini Ministerul Sănătăţii în elaborarea uneistrategii naţionale de participare a (privind participaţia?) sectorului privat în spitalele dinîntreaga ţară şi în implementarea strategiei în municipiul Bucureşti. Obiectivul este acela de aintroduce o participaţie a sectorului privat în instituţiile publice de îngrijire a sănătăţii prinîmbunătăţirea administraţiei şi a calităţii serviciilor de îngrijire din spitalele de stat şi prinatragerea de capital din sectorul privat pentru construirea, renovarea şi reabilitarea spitalelor şiclinicilor de stat. MIGA garantează în prezent un proiect de reabilitare şi extindere a unui spitalbucureştean.


62. Consolidarea dezvoltării bazate pe comunitate. România este una dintre primele ţări dinRegiunea Europa şi Asia Centrală care aplică, în cadrul unor proiecte ale Băncii, anumiteconcepte de dezvoltare având în centrul lor comunitatea. Iniţiativa cea mai importantă aconstituit-o Fondul Român de Dezvoltare Socială finanţat de Bancă, care asigură dezvoltareacapacităţii de organizare la nivelul comunităţii. S-au înfiinţat multe organizaţii comunitare careau primit alocaţii FRDS pentru finanţarea infrastructurii rurale de dimensiuni mici şi activităţilorgeneratoare de venituri. Dat fiind succesul înregistrat de acest APL în prima fază, pentru AF2002este proiectată o a doua fază de sprijinire a Fondului de Dezvoltare Socială (a se vedea paragraful79 de mai jos cu privire la cazul minim) În plus, prin intermediul împrumutul său în derularepentru Protecţia Copilului, Banca va continua să îşi ofere sprijinul în procesul de trecere de lasistemul instituţionalizat de îngrijire a copiilor la un program integrat destinat preveniriiabandonului copiilor, sprijinirii reintegrării lor în familie şi promovării adopţiilor locale, aîngrijirii în cadrul unor familii de ocrotire temporară şi al unor case de tip familial pentru grupurimici. Invăţămintele desprinse în urma acestor operaţiuni se vor reflecta în propusul Studiu asuprareţelelor comunitare şi vor oferi idei asupra modului în care se pot îmbunătăţi iniţiativele privinddezvoltlarea având la bază comunitatea ce ar putea fi sprijinite de operaţiuni viitoare.

63. Revitalizarea economiei rurale. Sărăcia în România este mai profundă şi mai extinsă înmediul rural. Acest lucru reflectă scăderea drastică a producţiei agricole şi angajareamuncitorilor disponibilizaţi din industrie în mica producţie agricolă. Din această cauză, o mareparte a intervenţiilor cu ţintă precisă împotriva sărăciei finanţate de Bancă în anii următori se vorconcentra asupra zonelor rurale. Aceste intervenţii includ:

• Împrumutul de finanţare rurală (aprobat de Consiliul Băncii la 29 martie 2001), destinatfacilitării activităţilor generatoare de venituri, agricole şi ne-agricole. Acestei operaţiuni ise vor adăuga activităţile IFC de sprijinire a finanţării agriculturii prin efectuarea deinvestiţii în reţelele de prelucrare. Au fost identificate câteva oportunităţi posibile. Acesteproiecte ar avea legături strânse cu agricultorii şi furnizorii locali şi ar sprijinimodernizarea bazei de producţie a operaţiunilor agricole. Aceste activităţi ar fi întregitede proiectatul Studiu asupra creşterii rurale/urbane, care s-ar axa pe interacţiuneaeconomică urban - rural prin intermediul pieţelor produselor, forţei de muncă şicreditului. Acest studiu are scopul de a ne oferi o mai bună înţelegere a modului în careinteracţiunile urban-rural înlesnesc sau, dimpotrivă, împiedică integrarea economică aregiunilor şi reducerea sărăciei, în mod special a gospodăriilor al căror cap este femeie.Constatările vor fi utilizate într-o eventuală a doua fază a operaţiunilor de FinanţareRurală şi Dezvoltare Rurală (ambele proiectate ulterior AF2004).

• Împrumutul pentru dezvoltare rurală, care ar crea iniţial o capacitate de dezvoltare ruralăşi ar furniza fonduri pentru activităţile de infrastructură în cinci judeţe. Asistenţa tehnicăar fi îndreptată către comunele sărace, ceea ce ar avea ca rezultat accesul acestora lafinanţarea infrastructurii. Acest împrumut va veni în completarea Programului Special alUE pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD), mărind fondurile pentruinvestiţiile în infrastructura rurală. Acesta ar trebui să contribuie, de asemenea, la o maibună administrare şi la elaborarea unor planuri participative de dezvoltare rurală acomunităţilor sărace.


• Imprumutul pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, care ar urmări creştereacompetitivităţii micilor agricultori prin finanţarea refacerii infrastructurii de irigaţii şi prinfinanţarea unor reforme instituţionale (cum ar fi dezvoltarea unor asociaţii aleutilizatorilor de apă care ar spori, la rândul lor, capitalul social şi ar impulsionadezvoltarea bazată pe comunitate). Această operaţiune ar include, de asemenea, transferulresponsabilităţii administrării sistemelor de irigaţii la utilizatorii acestora.

• Imprumutul pentru învăţământul rural, care ar urmări reducerea marilor diferenţe decalitate şi acces din învăţământul obligatoriu din rural (în prezent clasele I-VIII la care seva adăuga şi clasa IX-a începând din 2003). In cazul unei asistenţe maxime, aceasta se varealiza prin efectuarea de investiţii în materiale didactice, echipamente (inclusivtehnologia informaţiei), pregătirea profesorilor pentru predarea unei programe şcolarerevizuite şi monitorizare şi evaluare. Acest proiect ar putea avea un impact enorm, avândîn vedere faptul că, deşi 40% din populaţia de vârstă şcolară a României locuieşte înzonele rurale, doar 6% din elevii de liceu şi 1% din studenţi provin din mediul rural.Împrumutul ar sprijini, de asemenea, Guvernul în demersul său de ajutorare aminorităţilor etnice din mediul rural. Lucrările acestei operaţiuni ar fi sprijinite deproiectata analiză a Sectorului de Invăţământ, care va consemna învăţămintele desprinsedin cele trei proiecte ale Băncii în domeniul învăţământului aflate în derulare şi ar stabiliproblemele rămase privind reforma în acest sector (a se vedea paragraful 79 cu privire lacazul minim)

(ii) Dezvoltarea sectorului privat

64. Sprijinul Grupului Băncii acordat dezvoltării sectorului privat în cazul de asistenţămaximă are drept scop punerea bazelor unei creşteri economice realizate în primul rând însectorul privat pentru susţinerea eforturilor de reducere a sărăciei. O creştere mai accentuată vaaccelera crearea de locuri de muncă şi va ridica standardul de viaţă al familiilor al căror veniteste acum în apropierea pragului de sărăcie. De asemenea, ar îmbunătăţi situaţia fiscală a statuluipunând-o pe o bază mai solidă, prin reducerea poverii bugetare reprezentate de întreprinderile destat care înregistrează pierderi şi prin lărgirea bazei veniturilor fiscale. Acest spaţiu fiscalsuplimentar va sprijini intervenţiile sus-menţionate cu privire la sărăcie (a se vedea paragrafele58 – 63). Programul va urmări:

• Privatizarea întreprinderilor de stat rămase, cu accent pe separarea şi în cele din urmăprivatizarea întreprinderilor de infrastructură şi energetice, precum şi pe îmbunătăţireametodelor de privatizare;

• adoptarea unor mecanisme de piaţă în politica de fixare a preţurilor la energie şiîncasare a facturilor;

• reforma sectorului financiar, prin privatizarea băncilor de stat, şi consolidareamodalităţilor de supraveghere şi reglementare a instituţiilor financiare bancare şi non-bancare;


• îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin reducerea obstacolelor de înfiinţare a firmelor şia întreprinderilor mixte, simplificarea codului fiscal, aplicarea standardelor internaţionalede contabilitate şi audit financiar, introducerea unor proceduri mai eficace şi eficiente defaliment şi lichidare, şi consolidarea administraţiei societăţilor; şi

• extinderea programelor de reconversie a forţei de muncă, pentru sprijinirea privatizării –inclusiv consilierea profesională şi ocupaţională, recalificarea, sprijinirea dezvoltăriimicro-întreprinderilor şi programe pe termen scurt de lucrări publice în cadrulcomunităţilor.

65. Componenta principală a sprijinului Băncii pentru dezvoltarea sectorului privat este Aldoilea Împrumut de Ajustare a Sectorului Privat (PSAL II) şi împrumutul complementar pentruasistenţă tehnică. Aceste operaţiuni sunt destinate a sprijini acţiunile întreprinse în scopulrealizării determinanţilor pentru programul de asistenţă maximă (a se vedea paragrafele 52 - 53).În plus, ele vor sprijini iniţierea privatizării întreprinderilor de stat rămase, care se va încheia încadrul programului PAL. Implementarea în continuare a unor reforme structurale în sectorulîntreprinderilor şi în cel financiar, în cadrul acestei operaţiuni, va spori perspectivele de creştereale României şi va consolida durabilitatea stabilizării macroeconomice. Este de aşteptat ca acestereforme, împreună cu o gamă largă de acţiuni pentru atenuarea costurilor sociale, să ofereresursele necesare unei tranziţii line către o veritabilă economie de piaţă. Aceste măsuri sealiniază eforturilor României în vederea aderării la UE.

66. Ca urmare a programului PSAL II conform scenariului de asistenţă maximă, Banca arurma să sprijine finalizarea agendei de privatizare a Guvernului, în special privatizareaîntreprinderilor din sectorul energetic şi de infrastructură, precum şi a restului întreprinderilor destat, printr-o serie de Împrumuturi de Ajustare Programatică (PAL-uri) – (a se vedeaparagrafele 49 - 50). Sprijinul ar putea fi oferit, dacă ar fi cazul, prin intermediul instrumentuluiBăncii de garantare parţială a riscului.

67. După aplicarea reformelor structurale de promovare a creşterii (de ex., post-PSAL 2),împrumutul propus pentru dezvoltare regională ar sprijini dezvoltarea sectorului privat într-ozonă puternic afectată de tranziţia economică, şi anume Valea Jiului. Această regiune este înprezent aproape în întregime dependentă de activitatea minelor de cărbuni pentru viabilitatea saeconomică. Ca urmare a închiderii minelor de cărbuni ale statului neviabile (sprijinite deîmprumutul Băncii pentru restructurarea sectorului minier şi atenuare a impactului social), unmare număr de mineri au fost disponibilizaţi într-o zonă în care posibilităţile de angajare în alteactivităţi sunt limitate. Zona are, totuşi, un potenţial turistic semnificativ. Activităţile propuse arsprijini dezvoltarea capacităţii autorităţilor locale şi a altor sectoare interesate ale societăţii civilede a participa ca parteneri în elaborarea unei strategii de dezvoltare locală bazată pe resurselenaturale şi umane ale regiunii. S-ar putea, de asemenea, avea în vedere investiţiile îninfrastructură (inclusiv în sistemele de transport şi salubritate) şi în depoluarea apelor Jiului.

68. Serviciile în afara celor de împrumut, care sprijină dezvoltarea sectorului privat în cazulasistenţei maxime ar fi destinate punerii bazelor programului de reformă prin propusul PSAL IIşi PAL-urilor ulterioare. Acestea includ o Evaluare a Sectorului Financiar, Asistenţa Tehnică înSectorul Energetic, un Studiu cu privire la Politica Fiscală, o Evaluare a Pieţei Muncii şi oEvaluare a Pieţelor de Capital. În plus, s-ar urmări procurarea de asistenţă financiară


nerambursabilă (granturi) pentru elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Regională a Văii Jiului,care ar ajuta la pregătirea unui împrumut pentru Dezvoltare Regională.

69. IFC va întregi eforturile Băncii de dezvoltare a sectorului privat, axându-se pe patrudomenii cheie: restructurarea infrastructurii municipale, finanţarea restructurării post-privatizare;sprijinirea pieţelor de capital şi a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, şi realizarea unorinvestiţii ale sectorului privat în sectorul forestier. În general, nivelul activităţii IFC va depindefoarte mult de îmbunătăţirile aduse mediului de afaceri. În sectorul forestier, pe baza uneicolaborări în cadrul Grupului Băncii, s-au adus îmbunătăţiri cadrului legislativ, care au avut carezultat investiţii substanţiale ale sectorului privat în proiecte de prelucrare a lemnului. Pe lângăinvestiţiile directe în astfel de proiecte, IFC va continua să joace rolul de catalizator în atragereade FDI acolo unde va fi posibil. IFC ar putea oferi sprijin pentru restructurarea întreprinderilor deinfrastructură municipală prin utilizarea modelului de concesionare şi mobilizare a fondurilor,deja utilizat folosit în contractul pentru alimentarea cu apă a Bucureştiului. În cadrul unei alteoperaţiuni cu caracter de pionierat, IFC are în vedere prima tranzacţie privată pentrumunicipalităţile care investesc în centralele generatoare de eneregie electrică şi termică. Aceastaeste în curs de pregătire pentru două oraşe mari din România pe baza acordurilor pentrureducerea emisiilor de carbon încheiate la rândul lor pe baza Protocolului de la Kyoto. In acestfel s-ar realiza economii substanţiale de finanţare şi ale altor costuri, şi s-ar furniza consultanţătehnică cu privire la procesul de privatizare în cadrul anumitor tranzacţii.

70. MIGA va sprijini eforturile Guvernului de a atrage FDI prin oferirea asistenţei tehnicepentru dezvoltarea capacităţilor de promovare a investiţiilor. MIGA ar putea de asemenea să aibăun impact prin furnizarea de garanţii în domeniile bancar (în special pentru sprijinireaîntreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru finanţare rurală) şi infrastructură. În cazul în careautorităţile române vor face progrese în cadrul programului de privatizare, asigurarea împotrivariscului politic de către MIGA ar putea ajuta la aducerea unor ofertanţi suplimentari şi a unorfinanţări suplimentare din partea unor bănci străine. MIGA are capacitatea de a facilita FDI, darnivelul activităţilor sale în România va depinde de progresul în îmbunătăţirea cadrului juridic şi amediului de afaceri în ţară.

(iii) Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi reforma administraţiei

71. Strategia Grupului Băncii de a sprijini dezvoltarea capacităţii instituţionale şi reformaadministraţiei în cazul de asistenţă maximă are scopul de a sprijini Guvernul român pentru caacesta să depăşească punctele critice ale unui plan accelerat de reformă. Acestea merg de laîntărirea modului de administrare a cheltuielilor publice şi îmbunătăţirea cadrului de finanţare lanivel inter-guvernamental până la sprijinirea reformelor de reglementare şi judiciare şi astrategiilor anti-corupţie (a se vedea Anexa E). Scopul mai larg este acela de a dezvolta omentalitate a responsabilităţii în sectorul public. Aceste eforturi ar fi sprijinite de o serie deîmprumuturi de ajustare programatică (PAL-uri), menţionate mai sus, (paragrafele 49 - 50) şianumite operaţiuni de investiţii. Având în vedere caracterul foarte divers al strategiei deasistenţă a Băncii pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale şi reforma administraţiei,operaţiunile relevante propuse se încadrează în două mari categorii descrise în continuare.

72. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiei. Descentralizarea multora dinserviciile publice este esenţială pentru creşterea eficienţei sectorului public şi întărirea


instituţiilor publice din România. În ultimii ani, Guvernul a întreprins o gamă largă de reformelegislative şi fiscale, pentru a transfera responsabilitatea activităţilor din sectorul public însarcina administraţiilor locale. Autonomia administraţiilor locale a fost cu mult sporită delegislaţia recentă privind finanţele publice locale şi impozitele locale. Cu toate acestea, maiexistă o serie de probleme care, pe măsură ce România se apropie de intrarea în UE, vor trebuiabordate. Problemele dintre administraţia centrală şi cea locală rămase se împart în două maricategorii: măsurile necesare la nivel central de creare a stimulentelor corespunzătoare pentruadministraţiile locale, şi măsurile necesare la nivel local pentru consolidarea capacităţiiadministraţiilor locale şi pentru a le ajuta să răspundă cu eficacitate cererilor tot mai mari care lise adresează. Programul de reforme sprijinit de PAL s-ar axa pe cadrul instituţional şi dereglementare în scopul îmbunătăţirii administraţiei municipale şi funrnizării de servicii deutilităţi locale. In acest domeniu, sentimentul parteneriatului este puternic atât în cadrul GrupuluiBăncii, cât şi între Grupul Băncii şi partenerii săi bilaterali. Prezenţa USAID în România în acestdomeniu datează de mult, iar DFID a nominalizat România drept o ţară prioritară şi doreşte săsprijine aceste eforturi.

73. Pe lângă abordarea chestiunilor privind relaţiile dintre nivelurile administraţiei publice,sprijinul Băncii pentru reforma instituţională se va axa pe eforturile cu privire la administraţie şicombaterea corupţiei. Componentele PAL ar cuprinde dezvoltarea sistemelor de formulare şicoordonare a politicilor, stabilizarea cadrului legislativ, întărirea sistemului de administrare acheltuielilor publice, o administrarea meritocratică şi depolitizată a resurselor umane(funcţionarii publici), reformele judiciare, măsurile anti-corupţie şi consolidarea sistemelor demonitorizare şi evaluare (M&E) care introduc responsabilizarea pentru rezultatele reformei. Alteservicii în afara celor de împrumut include un Studiu al Cheltuielilor Publice, o Evaluare aResponsabilităţii Financiare la nivelul ţării, studii asupra administraţiei în continuarea celorîntreprinse anterior, şi un Memorandum privid economia ţării cu accent pe aderarea la UE.

74. Managementul mediului şi reducerea riscurilor. Gestionarea mediului şi reducereariscurilor vor deveni extrem de importante în următorii câţiva ani, pe măsură ce Guvernulfinalizează privatizarea întreprinderilor şi restituirea terenurilor. Dacă legislaţia este adusă lanivelul exigenţelor UE, aplicarea acesteia a rămas în urmă şi responsabilitatea gestionăriimediului este în mare măsură trecută în sarcina întreprinderilor care se concentrează în primulrând pe realizarea obiectivelor de producţie, fără a se acorda atenţie standardelor de mediu. Înacest context, ţara nu este pregătită să facă faţă situaţiilor provocate de deversările de substanţetoxice şi altor riscuri pentru mediul înconjurător la care este expusă, în special în zonele minieredin bazinul Dunării.

75. Asistenţa Băncii pentru managementul mediului şi reducerea riscurilor ar fi acordatăprintr-una din componentele programului PAL şi de asemenea printr-un împrumut pentruReducerea Riscurilor de Mediu, precum şi prin trei proiecte independente legate demanagementul mediului. Programul PAL ar cuprinde o componentă de responsabilitate pentrumediul înconjurător, care să răspundă necesităţii de dezvoltare a capacităţii, modificare alegislaţiei cu privire la mediu şi de stabilire a unui cadru consecvent privind responsabilităţile demediu, de curăţare şi depoluare. Aceasta ar facilita în mare măsură programul de privatizare alGuvernului ( a se vedea paragraful 80 cu privire la cazul de asistenţă minimă.) Ca parte aeforturilor sale de due diligence (revizie), IFC ar continua să se asigure că tranzacţiile legate de


privatizare la care participă, fie prin finanţare, fie prin consultanţă, sunt conforme cu legislaţiaromână, pe baza unei evaluări satisfăcătoare de mediu.

76. Împrumutul pentru reducerea riscurilor, co-finanţat printr-un grant GEF, ar sprijinieforturile României de a reduce pagubele materiale provocate de cutremure (Bucureşti-ul esteconsiderat a prezenta un risc ridicat de pagube materiale majore), inundaţii, secete, deşeuri toxiceşi alte catastrofe naturale şi provocate de om care, toate, afectează în mod curent ţara. În planulde împrumut pentru cazul maxim, această operaţiune s-ar axa pe pregătirea împotrivacatastrofelor şi consolidarea capacităţii actuale a României de a reacţiona rapid (inclusiv prinintermediul tehnologiei informaţiei). Aceasta ar include anumite schimbări în unele planuri desistematizare, implicarea şi educarea comunităţilor, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor,baraje pentru prevenirea inundaţiilor, consolidarea clădirilor publice din Bucureşti care săîntrunească prevederile de rezistenţă la cutremure a construcţiilor şi stabilirea unui sistemnaţional de asigurare împotriva catastrofelor (a se vedea paragraful 80 cu privire la cazul minim).

77. Această operaţiune BIRD, care va fi co-finanţată de un grant GEF, ar sprijini dezvoltareaşi implementarea unui sistem de monitorizare a mediului şi avertizare împotriva inundaţiilor,precum şi investiţii de reabilitare, împotriva poluării cu substanţe toxice rezultate din utilizareastăvilarelor pentru depozitarea reziduurilor miniere din Bazinul Dunării.

78. În 1997, valoarea exporturilor de produse forestiere a fost de 860 milioane USD, iarcontribuţia sectorului la PIB a fost de aproximativ 5%. Această contribuţie ar putea fi sporită înmod semnificativ prin îmbunătăţirea competitivităţii activităţilor forestiere din sectorul privat.România se află în plin proces de restituire a unei importante părţi din terenurile împăduriteproprietarilor particulari. Aceasta face ca durabilitatea să fie în pericol. Împrumutul pentrudezvoltarea silviculturii planificat pentru AF2002 ar finanţa dezvoltarea instituţiilor care săasigure o tranziţie lină pe durata procesului de restituire şi o administrare durabilă a resurselorforestiere după restituire, prin înfiinţarea unei asociaţii naţionale a proprietarilor particulari depăduri, crearea unui parteneriat public - privat pentru servicii de consultanţă şi de dezvoltare aafacerilor în industria de prelucrare a lemnului (inspirată de consultaţiile în cadrul CDF),sprijinirea campaniilor de conştientizare publică şi asigurarea unei infrastructuri (drumuri)compatibile cu politicile Băncii de protecţie a mediului (a se vedea paragraful 80 cu privire lacazul minim). Alte două operaţiuni legate de administrarea mediului ar cuprinde două granturiGEF pentru eficienţă energetică şi reducerea poluării în agricultură. În plus, există câtevaposibile proiecte de finanţare din Fondul pentru reducerea emisiilor de carbon (PCF).

Instrumente ale programului pentru cazul de asistenţă minimă

79. Programul pentru cazul minim al Grupului Bancar ar limita sprijinul acestuia la câtevaoperaţiuni de dimensiuni mici, cu accent pe intervenţiile asupra sărăciei şi dezvoltarea capacităţiiinstituţionale şi reforma administraţiei. În operaţiunile vizând sărăcia se încadrează şi o a douainfuzie de fonduri în Fondul Român pentru Dezvoltare Socială (aceeaşi a doua fază a APL ca şiîn cazul maxim – cf.paragrafului 62 de mai sus) şi un împrumut pentru Invăţământul Rural, multmai limitat ca aplicabilitate (de ex., în primul rând pentru material didactic, nu pentru pregătireaprofesorilor şi dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi evaluare) decât împrumutul pentru cazulmaxim (25 milioane USD faţă de 60 milioane USD), în lumina încetinirii ritmului reformelor,care ar determina cazul minim.


80. Operaţiunile Băncii care sprijină dezvoltarea capacităţii instituţionale şi reformaadministraţiei ar consta din trei împrumuturi pentru managementul mediului şi reducereariscurilor:

• un împrumut pentru Dezvoltarea Sectorului Silviculturii, limitat la asistenţa tehnicăpentru dezvoltarea capacităţii instituţionale şi semnificativ mai mic ca valoare decât încazul maxim (10 milioane USD faţă de 25 milioane USD);

• un împrumut pentru Mediu, limitat la asistenţa tehnică pentru dezvoltarea capacităţii dereglementare în domeniul mediului; şi

• un împrumut pentru Reducerea Riscurilor, limitat la un volum mic de asistenţă tehnică (5milioane USD) pentru pregătirea împotriva catastrofelor naturale şi dezvoltarea uneicapacităţi de reacţie rapidă.

Efectele monitorizării

81. Succesul implementării acestei CAS va depinde în mare măsură de capacitatea nouluiGuvern al României de a formula şi implementa un program coerent de reformă socială şieconomică. În cazul în care scenariul reformelor accelerate va fi cel care va prevala, indicatoriipentru evaluarea progresului implementării CAS se vor măsura prin raportare la efectele doritede România, şi anume reducerea sărăciei şi aderarea la UE, care au reieşit în urma consultărilorCDF. Aceşti indicatori includ o reducere ratei sărăciei; o reducere a ratei mortalităţii materne şiinfantile; o reducere a diferenţei dintre rata de şcolarizare liceală în urban şi cea din rural; osusţinută creştere reală a PIB; o creştere netă a numărului de societăţi mici şi mijlociiînregistrate; şi rapoarte anuale favorabile ale Comisiei Europene (CE) asupra progreselor învederea aderării. Banca va colabora îndeaproape cu Guvernul României pentru a stabili nişterepere temporale pentru aceşti indicatori şi de asemenea pentru indicatorii care măsoarăprogresul făcut de România prin raportare la Obiectivele de Dezvoltare Internaţională, încontextul viitorului Plan de Acţiune al Guvernului. Banca va ajuta, de asemenea, la introducereaunor sisteme de monitorizare şi evaluare a rezultatelor reformei. Monitorizarea va fi inclusă şi înproiectele prevăzute a fi finanţate de către Bancă, în special în împrumutul pentru DezvoltareaSectorului Social, în împrumutul pentru Învăţământul Rural şi în PSAL II, precum şi înoperaţiunile ulterioare de ajustare. În plus, Banca va evalua necesitatea unei actualizări a CAS înurmătoarele 12-18 luni, pentru a ţine seama de Planul de Acţiune pe care urmează să îl elaborezeGuvernul.


Selectivitate şi Parteneriat

82. Avantajele comparative ale Băncii faţă de alţi parteneri ai României în activitatea dedezvoltare constau în principal în (i) consiliere în ceea ce priveşte politicile şi sprijin financiarpentru reforma structurală şi sectorială (de ex. consolidarea sistemului de protecţie socială,administraţia4, separarea (divizarea) întreprinderilor, dezvoltarea capacităţii instituţionale, cadrulde reglementare, privatizarea şi crearea unui mediu favorabil participării sectorului privat) şi (ii)sprijinirea investiţiilor ce au ca obiect sărăcia (de ex. protecţia socială, dezvoltarea comunităţilor)şi a investiţiilor în sectoarele supuse reformei (rural, financiar, educaţie, sănătate, mediu). Alţiparteneri, cum ar fi UE şi agenţiile bilaterale (USAID şi DFID) sunt mai potriviţi să finanţezeactivităţi precum asistenţa tehnică, instruirea şi informare publică, în timp ce Banca Europeanăpentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) sunt cele maiindicate pentru investiţiile directe în activităţi pe scară largă (de ex. anumite servicii municipale)de trecere de la sectorul public la cel privat, şi pentru anumite investiţii care urmăresc respectareaunor standarde UE foarte specifice (de ex. sistemele naţionale de transport ce urmează a fi legatede cele ale Europei Occidentale). Banca intenţionează să îşi continue colaborarea cu PNUD înceea ce priveşte coordonarea donatorilor, dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi evaluare, şidezvoltarea regională.

83. Colaborarea Băncii cu Organizaţiile Ne-Guvernamentale din România a fost, în general,pozitivă în ultimii zece ani. Până în 1997, nivelul acestei colaborări a fost destul de scăzut,datorită atât naturii activităţilor Băncii, cât şi capacităţii scăzute a NGO-urilor de a conlucra cuBanca. Anul 1997 a marcat un punct de cotitură în ceea ce priveşte colaborarea Băncii cu NGO-urile româneşti, când Banca şi-a intensificat activităţile de consultare cu aceste NGO şi deatragere a lor în pregătirea şi implementarea de operaţiuni finanţate de Bancă pentru sectorulsocial. Un alt motiv de îmbunătăţire a relaţiilor dintre Bancă şi NGO a fost descentralizareaProgramului de Granturi Mici, care a ajutat Banca să menţină o comunicare susţinută cuorganizaţiile non-profit. Un important pas calitativ în relaţiile cu NGO-urile a fost marcat deimplementarea CDF în România. Consultările CDF au mărit calitatea şi sfera activităţilor deconsultare cu societatea civilă şi cu NGO-urile în mod deosebit. Această colaborare a fost urmatăde întâlniri regulate cu reprezentanţii români în cadrul Comitetului ECANGO, ca şi de consultăriCAS.

C. Administrarea portofoliului Băncii Mondiale

84. Administrarea continuă şi intensivă a portofoliului face parte integrantă din strategia deasistenţă a Băncii, având scopul de a îmbunătăţi impactul de dezvoltare al împrumuturilorBăncii. Din AF1991 şi până acum, Banca a finanţat 30 de operaţiuni însumând 3,2 miliarde USDîn angajamente, dintre care 557 milioane USD nu fuseseră eliberate în ianuarie 2001.

85. România a avansat recent, ieşind din categoria de “portofoliu într-o ţară cu grad de riscridicat” şi începând cu AF2001 portofoliul este considerat 100% satisfăcător pentru prima oară

4

În ceea ce priveşte administraţia, Banca colaborează cu Pactul de Stabilitate, cu Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare(OECD), cu Consiliul Europei, cu Centrul UN pentru Prevenirea Infracţiunilor pe plan internaţional şi cu câteva agenţii bilaterale, dintre caremenţionăm USAID şi DFID din Marea Britanie. Avantajul comparativ al Băncii în această privinţă se referă la diagnostic, analiză şi reformăinstituţională, în timp ce alţi parteneri se concentrează asupra descurajării şi asupra aplicării legii.


după mulţi ani. Totuşi, acest progres rămâne fragil şi se impune vigilenţă în continuare. Analizaportofoliului de proiecte (JPR) care a avut loc la Bucureşti în martie 2001 a identificat cinci zonecare constituie cauza petru care o serie de operaţiuni sunt rămase în urmă: (i) capacitatea deimplementare5, (ii) contribuţia Guvernului la finanţare6, (iii) managementul financiar, (iv)încheierea pregătirii proiectelor şi (v) responsabilitatea. S-a căzut de acord asupra unor acţiunispecifice pentru remedierea acestor chestiuni, inclusiv desemnarea unui înalt oficialguvernamental care să aibă responsabilitatea supravegherii portofoliului Băncii.

86. Departamentul de Evaluare a Operaţiunilor (OED) al Băncii Mondiale a evaluat şase proiecteîn România în ultimii cinci ani. OED a calificat două dintre împrumuturi – reprezentând 44% dinsuma în dolari împrumutată – ca nesatisfăcătoare sau foarte nesatisfăcătoare (a se vedea AnexaB2). Evaluările OED ale primelor proiecte (aprobate în 1991) au demonstrat lipsa de experienţăatât a ţării, cât şi a Băncii, în ceea ce priveşte economiile de tranziţie. Proiectele erau prea mari şiprea complexe pentru capacitatea Guvernului de a le implementa, acest lucru determinând efectece nu puteau fi apreciate ca favorabile şi o durabilitate improbabilă. Cu timpul, pe măsură ceBanca şi Guvernul au câştigat mai multă experienţă, calificativele s-au îmbunătăţit. De exemplu,Proiectul pentru Transporturi, aprobat în AF1993 şi încheiat în AF1999, a realizat reformeinstituţionale semnificative sub conducerea unei agenţii de mare profesionalism împuternicită săimplementeze proiectul. Din nefericire, operaţiunea de ajustare (FESAL) care a urmat a fost dinnou prea complexă şi nu a beneficiat de întregul sprijin al Guvernului.

D. Descentralizarea Grupului Băncii Mondiale

87. Conducerea Grupului Băncii a decis recent să descentralizeze managementului programelorBăncii şi IFC în România. Aducerea procesului de luare a deciziilor mai aproape de Guverne,donatori şi părţile interesate din România şi din alte ţări din Europa ar trebui să mărească reacţiaclienţilor, viteza de derulare a proiectelor şi impactul de dezvoltare. El ar trebui, de asemenea, sămărească sinergismul ţărilor învecinate care vor avea de făcut faţă multor probleme dedezvoltare similare în următorii ani, inclusiv pentru o mai strânsă integrare cu UniuneaEuropeană. Directorul Regional al Băncii pentru Europa Centrală şi de Sud (Bulgaria, Croaţia şiRomânia) îşi va avea sediul într-un centru regional stabilit la Zagreb, Croaţia, iar Directorul IFCîntr-un centru regional stabilit la Istanbul, Turcia. Se aşteaptă ca această iniţiativă dedescentralizare să fie implementată complet până la sfârşitul anului 2001.

5 Capacitatea de implementare care constituie o problemă generală s-a datorat în parte inadvertenţelor şi ambiguităţilor din legislaţia şireglementările ce se aplică achiziţiilor publice. Banca a mai făcut recomandări Guvernului asupra acestui subiect şi până acum în cadrul uneiAnalize a Băncii de Evaluare a Achiziţiilor ţării care a avut loc la începutul anului 1999. In prezent se desfăşoară discuţii între Bancă, UE şiGuvern pentru finalizarea cadrului juridic al achiziţiilor publice, pentru a-i asigura conformitatea cu criteriile de eligibilitate pentru aderarea laUE, precum şi cu Indreptarul Băncii privind Achiziţiile.6

Semnificaţia întârzierilor în furnizarea contribuţiei financiare a Guvernului a crescut în acest an fiscal, în lumina modificării recente acontribuţiei limită a Băncii în cazul României de la 75% (pentru ţările din Categoria a II-a) la 60% (pentru ţările din Categoria a III-a). InAF2001, Banca a împărţit ţările pe categorii în funcţie de PNB pe locuitor pe anul 1999. PNB-ul României pe locuitor a crescut la 1.520$ în1999, de la 1.430 $ în anul precedent. Deşi România s-a încadrat în limita stabilită anterior de 75%, noul plafon redus pentru contribuţia Bănciila suportarea costurilor situează media actuală pentru actuala perioadă de trei ani la 62%, sau cu puţin deasupra noii limite de 60%. Ca şi în cazulaltor ţări trecute într-o altă categorie, România are doi ani (AF2001 şi AF2002) în care să realizeze o medie care să nu depăşească 60% pentrucontribuţia Băncii la finanţarea proiectelor. Aceasta înseamnă implicit că Guvernul va trebui să asigure o cotă mai mare de finanţare şi/sau săgăsească alţi donatori pentru acordarea de împrumuturi în viitor, dar şi să asigure furnizarea la timp a cotei părţi de finanţare.


III. RISCURI

88. Strategia de asistenţă propusă de Grupul Băncii se confruntă cu riscuri. Cel mai importantrisc este cel politic, izvorând din potenţialele diviziuni în cadrul Guvernului, ce ar întârziaformularea şi implementarea unui program de reformă şi în special privatizarea întreprinderilorde stat. Astfel de întârzieri ar putea eroda sprijinul IFI-urilor şi accesul la pieţele de credit, şi arputea, de asemenea, determina o deteriorare pregnantă a performanţelor economice şi posibiledificultăţi de finanţare externă. Spaţiul de manevră al noului Guvern este mult mai limitat decâtla mijlocul anilor Nouăzeci, din cauza acumulării datoriei externe şi a epuizării resurselor umaneşi de capital ale ţării.

89. Riscul politic, deşi mare, este atenuat de trei factori. Primul constă în faptul că, spredeosebire de fostul Guvern, noul Guvern nu este o coaliţie şi a arătat mai multă disciplină şihotărîre în acţiunile întreprinse în anumite zone ale reformei. În al doilea rând, există un lrgconsens politic privitor la ţelul de aderare al României la UE, iar acest lucru ar trebui să dea un şimai mare avânt reformelor. În al treilea rând, comunitatea internaţională şi-a demonstrat dorinţaclară de a continua să angajeze România într-un dialog activ, prin contacte la cele mai înalteniveluri şi participări regulate la evenimente internaţionale. In ceea ce o priveşte, Banca amenţinut şi va continua să menţină în ţară o prezenţă puternică, acordând servicii de analiză şiconsultanţă chiar şi în condiţiile unui caz de asistenţă minimă.

90. Poziţia fiscală fragilă şi nevoile de finanţare externă relativ mari pentru următorii trei aniconstituie riscuri economice corelate. Lipsa de măsuri prompte şi hotărîte pentru limitareacheltuielilor Guvernului şi împrumuturilor acordate băncile de stat ar putea da naştere unei lipsede încredere în administrarea economică care, la rândul ei, ar avea ca rezultat o reducere afinanţării externe acordate în condiţii favorabile pentru ţară, aducând balanţa de plăţi a ţării într-osituaţie vulnerabilă. Aceste riscuri economice au fost exacerbate de un derapaj al consolidăriifiscale la sfârşitul anului 2000 şi începutul anului 2001, care a slăbit presiunea asupraîntreprinderilor de stat de a se restructura şi care este posibil să împovăreze şi mai mult balanţade plăţi. De aceea, este probabil ca în următoarele câteva luni comunitatea financiarăinternaţională să evalueze angajamentul noului Guvern pentru reformă prin prisma capacităţiisale de a administra politica fiscală.

91. Pe lângă o solidă administrare fiscală şi a finanţării externe, menţinerea sub control aactualului deficit de cont curent va necesita eforturi pentru susţinerea exporturilor şi luarea demăsuri pentru limitarea creşterii importurilor cauzate de un consum intern excesiv. Acest fapt arnecesita o administrare sănătoasă a cursului de schimb şi progrese în reforma structurală, înspecial reglementarea situaţiei întreprinderilor şi limitarea salariilor din sectorul public. DacăGuvernul a dat iniţial unele semnale că intenţionează să îşi administreze cu grijă situaţia fiscalăşi să continue reformele structurale, monitorizarea îndeaproape efectuată de către comunitateafinanciară internaţională (inclusiv prin determinanţii scenariului de împrumut pe care îi conţinestrategia de asistenţă a Băncii) ar trebui să atenueze aceste riscuri.

92. Deşi mai sunt necesare şi alte reforme în sectorul financiar ( a se vedea paragraful 21),închiderea Bancorex şi a altor câteva băncii private mici a contribuit la însănătoşirea sectoruluibancar care a atins acum nivelul cel mai ridicat de la începutul procesului de tranziţie. Un altfactor ce atenuează riscurile economice este îmbunătăţirea recentă a indicatorilor externi ai


României. România se situează în prezent în zona de mijloc a grupului de ţări în tranziţie în ceeace priveşte indicatori precum raportul dintre datoria externă şi PIB, rata de creştere a exportuluide bunuri şi servicii, deficitul de cont curent şi aducerea cursului de schimb la cel real. Româniase plasează în aceeaşi zonă şi în ceea ce priveşte indicatorii de lichidităţi, cum ar fi raportuldintre rezerve şi PIB, dintre rezerve şi importuri, şi dintre rezerve şi datoria pe termen scurt.Refacerea considerabilă a rezervelor de valută s-a produs în cele din urmă în 1999 şi 2000, iaraceastă tendinţă pare să se fi continuat până acum şi în 2001.

93. În ciuda acestor îmbunătăţiri, există riscuri ce nu pot fi ignorate de revenire asuprapoliticilor. După cum am mai menţionat, situaţia fiscală rămâne fragilă, iar întârzierea abordăriicomponentelor structurale ale deficitului ar putea duce cu uşurinţă la deteriorarea balanţei deplăţi şi la dificultăţi de finanţare externă. Componentele structurale ale deficitului fiscal includîntreprinderile de stat care înregistrează mari pierderi, cum ar fi utilităţile din sectorul energiei, şicreşterea împrumuturilor acordate de băncile de stat întreprinderilor care se confruntă cudificultăţi financiare. Deşi povara datoriei externe este moderată, România a avut în trecutdificultăţi datorate lichidităţilor. În prezent, situaţia financiară a ţării este mult mai bună, dardificultăţi privitoare la lichidităţi s-ar putea ivi din nou în viitor, în special în eventualitatea unuiderapaj susţinut al politicilor.

94. O altă problemă este capacitatea României de a atrage investiţiile necesare. Fluxul deinvestiţii FDI în România a fost până acum foarte scăzut, deşi a atins un vârf în 1998 în urmaprogramului de reformă din 1997. Prin mărimea sa, prin bogăţiile sale naturale şicompetitivitatea costurilor, România ar trebui să reprezinte o destinaţie atractivă pentru FDI, însăacest lucru nu s-a întâmplat din cauza instabilităţii politice, birocraţiei, scandalurilor de corupţieşi a politicilor economice inconsecvente (în special cele privitoare la investitorii străini). Deaceea, previziunile sunt moderat optimiste pe baza faptului că noul Guvern va continua sălucreze cu comunitatea internaţională şi la faptul că investitorii vor sprijini creşterea celei de-adoua mari economii în tranziţie a Europei (după Polonia). FDI are un rol esenţial în susţinereacreşterii şi modernizării economiei româneşti şi în asigurarea afluxului de capital extern pentrubalanţa de plăţi. Dacă, din motive politice sau de altă natură, FDI continuă să treneze, o creştereeconomică susţinută nu va fi posibilă.

IV. MANAGEMENTUL EXPUNERII

95. La începutul perioadei de tranziţie, în 1990, România nu avea datorii. Deşi datoria externă aRomâniei a crescut, suma totală a acesteia este încă modestă şi este probabil că va rămâne aşa petermen scurt sau mediu. Raportată la PIB, datoria externă reprezintă acum aproximativ 27% dinPIB (sau 82% din încasările din export, o cifră care va scădea probabil la aproximativ 76% pânăîn 2003, în cazul în care creşterea PIB se va materializa, conform scenariului de reformăaccelerată). Pentru susţinerea datoriei şi menţinerea bonităţii externe, principala sarcină aRomâniei este re-echilibrarea balanţei fiscale şi de plăţi externe, în vederea încetinirii ratei decreştere a datoriei externe.

96. În cazurile de asistenţă maximă (a se vedea Anexa B7a), totalul datoriei legate de venituriledin export ar scădea de la 82,4% în 2000 până la 75,8% în 2003, pe măsură ce România se vaintegra în structurile economice ale UE şi Acordului Central European de Liber Schimb(CEFTA), iar exporturile vor continua să se mărească într-un ritm mai susţinut decât creşterea. In


schimb, în cazul de asistenţă minimă (Anexa B7b), şi totalul datoriei, şi veniturile din export arrămâne relativ constante până în 2003 inclusiv.

97. Pentru Grupul Băncii, o chestiune importantă este componenţa datoriei externe a României,dat fiind că structura acesteia conţine un procentaj mare al datoriei publice şi garantate public(P&PG), în special creditori preferenţiali. Totalul datoriei (inclusiv pe termen scurt) se ridica laaproximativ 10 miliarde USD la sfârşitul anului 2000 (sau în jurul a 27% din PIB), din careaproape 70% îl reprezenta datoria P&PG, iar serviciul datoriei P&PG reprezenta 58% din totalulserviciului datoriei, la un raport al serviciului datoriei de 11%. Se aşteaptă ca pondereaserviciului datoriei P&PG să atingă 70% în 2002 în ambele cazuri de asistenţă – fie maximă, fieminimă.

98. Datorită rolului major jucat de IFI în ceea ce priveşte finanţarea externă a României,creditorii preferenţiali (BIRD, BERD, FMI şi EIB) deţin o pondere ridicată în serviciul datorieiP&PG (a se vedea Tabelul 7) 7. Se aşteaptă ca ponderea creditorilor preferenţiali în P&PG săcrească de la nivelul actual de 30%, la 33% în 2002 (31% în cazul minim) şi la 37% în 2003(35% în cazul minim) 8. Este demn de menţionat că acest trend crescător se datorează unordecizii de împrumut anterioare, luate când România se confrunta cu dificultăţi de accesare asurselor private de finanţare externă. Mai mult decât atât, în ambele cazuri de împrumut,proporţia creditorilor preferenţiali ar fi mult sub nivelul înregistrat în perioada de dinainte de1997, când se înregistra o proporţie de 60%.

99. Banca Mondială este cel mai mare creditor, cu 20% din totalul datoriilor ce nu au fost încăplătite şi aproape 15% din serviciul datoriei P&PG la finele anului 2000. Strategia de asistenţă aGrupului Băncii pentru România a fost elaborată pentru a se asigura că orice creştere încontinuare a expunerii va fi însoţită de o creştere corespunzătoare a bonităţii generale, precum şide o împărţire proporţională a poverii între IFI, având în vedere cantităţile limitate de fonduri definanţare IFI disponibile la nivel mondial.

Tabelul 7: Ponderea expunerii BIRD în România, în % – 2001 - 2003Curent Program de împrumut maxim Program de împrumut minim

2000 2001 2002 2003 2001 2002 2003

Ponderea creditorilor preferenţiali înserviciul datoriei publice şi garantatepublic

30,5 26,0 32,9 36,9 25,2 31,2 34,9

Ponderea BIRD în totalul datoriei de platăşi trase

19,6 20,0 20,8 20,4 19,2 20,0 19,9

7

Ca şi Banca, EIB şi BERD şi-au sporit semnificativ expunerea în România pe parcursul ultimilor ani. Ponderea BERD în datoria P&PG acrescut de la 2% în 1993, la 13% (până la 528 milioane USD) în 1999. EIB, activă în principal în finanţarea proiectelor de infrastructură dincadrul Pactului de Stabilitate, şi-a mărit de asemenea ponderea în datoria P&PG a României, de la 0,5 %, la 6,4% (până la 411 milioane USD) peparcursul aceleiaşi perioade. Expunerea FMI rămâne scăzută, în parte din cauza faptului că România nu şi-a finalizat nici unul din programele dintrecut cu Fondul.

8 În cazul minim, opţiunile de finanţare externă fiind limitate şi Banca continuând să elibereze fonduri, ponderea creditorilor preferenţiali ar

continua să crească câţiva ani şi va depăşi directivele orientative ale Băncii. În cazul maxim, proporţia creditorilor preferenţiali ar scădea petermen mediu, în ciuda fondurilor mari acordate de creditorii preferenţiali, datorită creşterii disponibilităţii de finanţare externă din alte surse.


Ponderea BIRD în serviciul datorieipublice şi garantate public

14,6 10,2 11,9 14,2 10,0 11,5 13,7

100. Cu cât mai mare este perioada pentru care se susţine cazul maxim, cu atât expunerearelativă a Băncii se va diminua, întrucât vor exista tot mai multe surse private de finanţare P&PGrezultate dintr-un program de reformă accelerată.. In cazul unui program de asistenţă minimă,însă, datorită liniei de fonduri ne-eliberate de 557 milioane USD (în ianuarie 2001) şi alprobabilităţii ca România să întâmpine dificultăţi în obţinerea de finanţare din surse private,expunerea relativă a Băncii va rămâne ridicată, chiar şi pe termen mediu.

V. CONCLUZII

101. Deşi noul Guvern al României a întreprins o serie de acţiuni care semnalează intenţia de aaccelera ritmul reformei comparativ cu guvernele care l-au precedat, va fi foarte important caacest Guvern să-şi demonstreze, pe perioada care a mai rămas din acest an, angajamentul susţinutfaţă de o reformă accelerată. El ar putea realiza un progres semnificativ şi susţinut în reformelestructurale şi de management financiar – mai ales în domeniul privatizării – şi deci adopta unprogram care ar putea întruni sprijinul Băncii. Aceasta ar plasa rapid România în scenariul deasistenţă maximă până la sfârşitul acestui an calendaristic. Sau, noul Guvern ar putea opta pentruo abordare mai ezitantă a reformelor, sau chiar o schimbare a sensului progresului realizatanterior în unele domenii. Aceasta ar duce la o semnificativă diminuare a sprijinului GrupuluiBăncii din două motive. În mediul de politică pe care scenariul de asistenţă minimă îl presupuneimplicit, Guvernul Român nu trebuie să angajeze populaţia la noi obligaţii, nu în ultimul rânddatorită faptului că finanţarea furnizată de Grupul Băncii nu va genera creşterea necesarăserviciului datoriei. În plus, ar exista preocupări din partea Băncii legate de expunere şi bonitate.

102. Guvernul va trebui să cântărească atât implicaţiile politice, cât şi pe cele economice aleritmului de reformă ales. Totuşi, dat fiind că reducerea sărăciei şi aderarea la UE sunt aspiraţiilepe termen lung ale românilor, este foarte posibil ca Guvernul să ajungă la concluzia că acesteconsiderente de ordin politic şi de ordin economic sunt mai curând convergente, decât în conflict.In cazul în care Guvernul îşi va menţine această concluzie într-un mod susţinut, Grupul BănciiMondiale este gata să sprijine eforturile Guvernului de a depăşi punctele critice ale procesului dereformă, asigurând îmbunătăţirea serviciilor esenţiale furnizate celor săraci, întreprinderea unorpaşi esenţiali şi ireversibili în cadrul programului de privatizare şi ajutând la creareafundamentelor instituţiilor cheie din sectorul public.

James D. WolfensohnPreşedinte

Redactat:

Sven Sandström Peter Woicke

Washington, D.C.


21 mai 2001

World Bank UserQ:\Personal\CASmemo_ck.doc06/24/01 7:30 PM

Anexa A2Pagina 1 din 2

România date generaleEuropa & Venit

Indicat. sociali şi de sărăcie Asia micRomânia Centrală mijlociu

1999Populaţie, jumătatea anului (milioane) 22.5 475 2,094PIB pe locuitor (Metoda Atlas, US$) 1,470 2,150 1,200PIB (Metoda Atlas, US$ miliarde) 32.9 1,022 2,513

Creştere medie anuală, 1993-99

Populaţie (%) -0.2 0.1 1.1Forţa de muncă (%) 0.5 0.6 1.2

Cea mai recentă estimare (ultimul an disponibil, 1993-99)

Sărăcie (% din populaţie sub pragul naţional de sărăcie) 41 .. ..Populaţie urbană (% din populaţiei) 56 67 43Speranţa de viaţă la naştere(ani) 69 69 69Mortalitate infantilă (la mia de nou-născuţi vii) 21 22 33Malnutriţie infantilă (% copii sub 5 ani) .. 8 15Acces la apă potabilă (% din populaţie) 62 .. 86Analfabetism(% populaţie peste 15 ani) 2 3 16Rată brută şcolariz. primară (% din populaţia de vârstă şcolară) 104 100 114 Bărbaţi 104 101 114 Femei 103 99 116

Principali indicatori economici şi tendinţe pe termen lung

1979 1989 1998 1999

PIB (miliarde US$) .. 41.5 41.5 34.0Investiţii interne brute/PIB 39.6 26.8 21.4 19.9Export bunuri şi servicii/PIB .. 20.9 23.7 30.1Economii interne brute/PIB .. 29.5 13.3 15.7Economii naţionale brute/PIB .. 29.7 14.0 16.4

Balanţa de cont curent/PIB .. 6.1 -7.0 -3.8Plăţi dobândă/PIB .. 0.2 1.1 1.5Datorie totală/PIB .. 2.6 24.1 27.5Total serviciu datorie/exporturi 1.4 16.9 23.5 31.3Valoarea actuală a datoriei/PIB .. .. .. 26.6Valoarea actuală a datoriei/exporturi .. .. .. 90.3

1979-89 1989-99 1998 1999 2000-9(creşterea anuală medie)PIB 1.5 -1.5 -5.4 -3.2 2.1

PNB pe locuitor 1.2 -1.4 -5.7 -2.9 ..Exporturi de bunuri şi servicii .. 4.6 5.9 8.8 24.6

STRUCTURA ECONOMIEI1979 1989 1998 1999

(% din PIB)Agricultură .. 15.7 16.1 15.5Industrie .. 56.4 36.5 36.4 Prelucrare .. .. 26.5 26.9Servicii .. 27.9 47.4 48.1

Consum particular .. 58.9 72.7 69.6Consum public general .. 11.6 14.0 14.7Importuri de bunuri şi servicii .. 18.2 31.8 34.3

1979-89 1989-99 1998 1999(creşterea anuală medie)Agricultură .. 1.2 -10.2 4.0Industrie .. -1.9 -3.0 -4.0 Prelucrare .. .. -3.3 -3.1Servicii .. -0.4 -5.4 -5.9

Consum particular .. 0.1 -4.6 -4.9Consum public general .. 2.8 -0.8 -2.3Investiţii interne brute .. -5.7 -8.6 -3.7Importuri de bunuri şi servicii .. 4.4 14.4 -5.1Produs naţional brut 1.7 -1.7 -5.9 -3.1

Notă: datele pentru 1999 sunt estimări preliminare.

* Carourile prezintă comparativ cei 4 principali indicatori la nivelul ţării (îngroşaţi) şi media pe grupe de venit. Dacă lipsesc date, carourile vor fi incomplete.

-10

-5

0

5

10

94 95 96 97 98 99

IIB PIB

Creşterea investiţiilor şi PIB (%)

România

Grupa de venituri mici-mijlocii

Caroul de dezvoltare*

Speranţa de viaţă

Acces la apă potabilă

PIBPelocuitor

Rată brutăŞcolariz.

primară

-10

0

10

20

30

94 95 96 97 98 99

Export Import

Creşterea importurilor şi exporturilor (%)

România

Grupa de venituri mici-mijlocii

Indicat. econom.*

Comerţ

EconomiiInterne

Investiţii

Indatorare

Anexa A2Pagina 2 din 2

România

PREŢURI ŞI FINANŢELE PUBLICE1979 1989 1998 1999Preţuri interne

(modificare %)Preţuri de consum .. 1.1 59.1 45.8Deflator implicit de PIB 3.2 -0.9 54.0 46.4Finanţele publice(% din PIB, include granturile actuale)Venituri curente .. 51.0 30.1 33.3Balanţa curentă a bugetului .. 31.1 -1.2 -0.8Total excedent/deficit .. 13.5 -5.0 -3.4

COMERŢ1979 1989 1998 1999

(MILIOANE US$)Total exporturi (fob) .. 10,487 8,302 8,503 Textile .. .. 1,583 1,310 Metale .. .. 508 502 Prelucrate .. 7,056 5,238 5,652Total importuri (cif) .. 8,437 11,838 10,392 Produse alimentare .. 124 523 417 Combustibil şi energie .. 4,728 1,687 1,251 Bunuri capitale .. 2,148 3,206 2,689

Index preţ export (1995=100) .. 93 95 97Index preţ import (1995=100) .. 99 98 101Termeni de schimb(1995=100) .. 93 97 95

BALANŢA DE PLĂŢI1979 1989 1998 1999

(Milioane US$)Exporturi de bunuri şi servicii 10,133 11,321 9,519 9,870Importuri de bunuri şi servicii 11,428 8,887 12,798 11,381Balanţa resurselor -1,295 2,434 -3,279 -1,511

Venit net -358 80 -392 -403Transferuri curente nete .. 0 753 626

Balanţa de cont curent -1,653 2,514 -2,918 -1,288Articole de finanţare (net) 1,791 -1,160 2,075 1,461Modificări în rezervele nete -138 -1,354 843 -173

Pro memoria:Rezerve inclusiv aur (Milioane US$) .. .. 3,792 3,657Curs de schimb (DEC, Leu/US$) .. 19.3 8,875.8 15,332.8

DATORIE EXTERNĂ şi FLUXUL DE RESURSE1979 1989 1998 1999

(Milioane US$)Total datorie de plată şi trasă 3,583 1,087 10,014 9,367 IBRD 590 0 1,442 1,662 IDA 0 0 0 0

Total serviciu datorie 142 1,941 2,303 3,138 IBRD 54 756 150 170 IDA 0 0 0 0Structura fluxurilor resurselor nete Granturi oficiale 0 0 134 192 Creditori oficiali 151 -1,188 -132 14 Creditori privaţi 1,680 -432 254 -327 Investiţii directe străine 0 0 2,040 1,007 Investiţii de portofoliu 0 0 130 -709

Programul Băncii Mondiale Angajamente 340 0 66 .. Trageri 142 0 153 315 Rambursare credit 7 727 69 83 Flux net 135 -727 84 233 Plata dobânzii 47 29 82 88 Transferuri nete 88 -756 3 145

Economia dezvoltării

-10

-8

-6

-4

-2

093 94 95 96 97 98 99

Balanţa de cont curent / PIB (%)

0

5,000

10,000

15,000

93 94 95 96 97 98 99

Export Import

Nivel import şi export (milioane US$)

0

100

200

300

94 95 96 97 98 99

Deflator PIB CPI

Inflaţie (%)

G: 940A: 1,662

D: 1,302

C: 458

F: 4,115

E: 890

Structura datoriei 1999 (milioane US$ )

A - IBRDB - IDAC - FMI

D Altele, multilateraleE - BilateralF - Privat

G – Termen scurt

Anexa B2

Indicator 1998 1999 2000 2001EvaluareNr.proiecte în curs de implementare a 16 17 21 19Perioada medie de implementare (ani) b 2,6 2,5 2,9 3.4Procentul de proiecte cu probleme, ca număr a, c 19 6 9 0Procentul de proiecte cu probleme, ca valoare a, c 21 13 12 0Procentul de proiecte cu risc, ca număr a, d 25 12 10 5Procentul de proiecte cu risc, ca valoare a, d 30 25 12 8Rata tragerilor (%) e 11 17 17 20ManagementCPPR în timpul anului (da/nu) nu da da daResurse de supraveghere (total mii US$) f 168 154 207 290Media supraveghere (miiUS$/proiect) g 89 86 99 138

Pro memoria Din AF80 Ultimii 5 AFProiecte evaluate de către OED, ca număr 35 6

Proiecte evaluate de către OED, ca valoare (milioaneUS$) 311 795% de Proiecte OED apreciate U sau HU, ca număr 31 33% de Proiecte OED apreciate U sau HU, ca valoare 31 44

a. Conform Raportului Anual privind performanţa portofoliului (exceptând AF curent),exclusiv GEF.b. Durata medie a proiectelor în portofoliul de ţară al Băncii.c. Procentajul de proiecte apreciate U sau HU privind obiectivele de dezvoltare (DO) şi/sau progresele În implementare (IP).d. Conform Programului de Îmbunătăţire al Portofoliului.e. Raportul dintre tragerile din cursul anului şi suma netrasă din portofoliul Băncii existentă la Începutul anului: Numai proiecte de investiţii. Procentajul pentru 2002 este o proiecţie pe baza datelor efective pentru primele şase luni ale anului fiscal.f. AF00(efective) şi AF01(planificate) include costuri directe şi indirecte.Pentru anii precedenţi sunt date numai costurile directe.

g. Include costurile pentru proiecte ce au fost finalizate în cursul anului fiscal.

Unii indicatori de performanţă şi management ai portofoliului BănciiROMÂNIA

Anexa B3a

An fiscal Proiect US$ milRecompensaStrategica(H/M/L)b Implementare

Riscuri(H/M/L)b

2002 Ajustarea sectorului privat II 300,0 H HDezv. institutiilor sectorului privat II (TA) 40,0 H HDezvoltare rurală 40,0 H MFondul de Dezvoltare Sociala II (APL) 10,0 H LDezvoltarea silviculturii 25,0 H M Total 415,0

2003 Reabilitarea sistemului de irigaţii 75,0 M MÎnvăţământ rural 60,0 H LAjustare programatica 1 (PAL) 100,0 H H Total 235,0

2004 c Reducerea riscurilor 150,0 H MReforma sectorului de sanatate II (APL) 20,0 H HAjustare programatica 2 (PAL)/ 150,0 H H Dezvolt. institutiilor publice (TA) 25,0 H M Total 345,0

TOTAL AF02-04 995,0

a/ Programul propus pentru următorii trei ani fiscali.b/ Calificativele proiectelor indică dacă recompensa strategică şi riscurile de implementare sunt prevăzute

A fi mari (H), moderate (M), sau micic/ Programul AF04 include şi o operaţiune stand-by (Dezvoltare Regională) de $50 milioane

ROMÂNIATabloul programului Grupului Băncii

Propunere pentru programul de împrumut BIRD pentru cazul maxima

Anexa B3b

An fiscal Proiect US$ mil StrategicaRecompensa

(H/M/L)b ImplementareRiscuri(H/M/L)

b

2002 Fondul de Dezvoltare Sociala II 10,0 H LDezvoltare silvicultura (TA) 10,0 H M Total 20,0

2003 Învăţământ rural 25,0 H M Total 25,0

2004 Mediu (TA) 10,0 M LReducerea riscurilor (TA) 5,0 M L Total 15,0

TOTAL AF02-04 60,0


Propunere pentru programul de împrumut BIRD pentru cazul minima

Anexa B3c

An fiscal Proiect GEFUS$mil. Strategica

Recompensa

(H/M/L)a ImplementareRiscuri(H/M/L)

a

2002 Eficienţă energetică 10,0 H HReducerea poluării în agricultură 7,3 H M Total 17,3

2004 Reducerea riscurilorb

5,0 M L Total 5,0

TOTAL AF02-04 22,3

a/ Calificativele proiectelor indică dacă recompensa strategică şi riscurile de implementare sunt prevăzutea fi mari(H), moderate(M), sau mici(L).

b/ Împrumut BIRD de cofinanţare


Program global de protectie a mediului (GEF)

Anexa B3d

ROMÂNIAProgram IFC şi MIGA

AF1998-20001998 1999 2000

Aprobări IFC (US$mil) 44,6 12,8 15,0

Sector (%)SERVICII FINANCIARE 76,0INFRASTRUCTURĂ 0,0 100,0AUTOVEHICULE ŞI PIESE 24,0CHERESTEA, CELULOZĂ ŞI HÂRTIE 100,0ALTELETotal 100,0 100,0 100,0

Instrument de investiţie(%)Împrumuturi 46,0 100,0 100,0Acţiuni 32,0Cvasi-acţiuni 22,0AlteleTotal 100,0 100,0 200,0

Garanţii MIGA (portofoliu brut în US$mil.) 35,2 43,1 35,2Garanţii MIGA (portofoliu brut în %) 1,2% 1,2% 0,8%

Anexa B4

Produs Finalizare AF Cost (mil.US$) Audienta b Obiectiv c

Recent finalizate EfectivStrategia sectorului de sănătate 99 84 G, B KG, PSAnaliza sectorului financiar 99 145 G, B KG, PSNotă de consultanţă pentru finanţarea învăţământului 99 33 G KG, PSEvaluarea achiziţiilor ţării 00 80 G, B PSEvaluarea finanţării rurale 00 175 G, B KG, PSParticiparea copiilor si femeilor la forta de munca 01 20 B, PD KGStudiu-diagnostic pentru combaterea corupţiei 01 56 G, D, B, PD KG, PD, PSMemorandumul economic al ţării 01 450 G, B, PD KG, PD, PS

În derulare Fixat buget

Studiul privind prestarea serviciilor sociale locale 01 290 G, B KG, PSRomânia Poartă spre Mapamond Permanent 75 G, D, PD KG, PD

Analiza-diagnostic pt. sectoarele juridic/judiciar 01 45 G, B, PD KG, PD, PSAnaliza cheltuielilor publice d

02 299 G, D, B KG, PSIDF: Capacitatea de comunicare economica 02 47 G, PD KG, PDIDF: Dezvoltarea capacitatii de macroanaliza 02 31 G KG, PD, PS

Proiectate ProiectatEvaluarea saraciei d 02 40e G, D, B KGAnaliza sectorului de învatamânt 02 100 G, B KG, PSStudiul sectorului de energie si TA 02-04 150 G, B KG, PSEvaluarea responsabilitatii financiare a tarii d 03 100 G, B PSStudiul ratei de crestere rural/urban 03 145 G, B KGStudiul retelelor comunitare 03 100 G, B, PD KG, PSAnaliza sectorului financiar 03 135 G, D, B KG, PSStudiul asupra politicii fiscale 03 145 G PSMemorandum UE asupra economiei tariid 04 425 G KG, PSStrategia de dezvoltare regionala f 04 30 G, D, B, PD KG, PD, PSFormarea capacitatii pt. politica împotriva saracieid, f 04 90 G, B, PD KG, PD, PS

Studiul privind pensiile 04 200 G, B KG, PD, PSAnalizare administraţie 04 30 G, D, B, PD KG, PD, PSAnaliza pietei muncii d 04 100 G, B PD, PSEvaluarea pieţelor de capital 04 145 G, B KG, PS____________a. Caz maxim, daca nu se specifica altfel.b. Guvern (G), donator (D), Banca (B), difuzat în public (PD).c. Generare de cunostinte (KG), dezbatere publica(PD), rezolvare probleme(PS).d. Inclus în scenariul cazului minim.e. De completat cu granturif. Se vor cauta granturi (ex. JSDF).

ROMÂNIATabloul serviciilor în afara celor de împrumut

a

Anexa B5

România Indicatori socialiUltimul an singular Aceeaşi regiune/grupă de ve

1970-75 1980-85 1993-98Europa şi

Asia Centrală

Venit-mic-mediu

PopulaţiePopulaţie totală, mijlocul anului(milioane) 21,2 22,7 22,5 474,7 886,5 Rata de creştere (% medie anuală) 1,0 0,5 -0,2 0,1 0,9Populaţie urbană (% din populaţie) 46,2 51,4 55,7 66,2 57,7Rata totală de fertilitate (nr.naşteri/femeie) 2,6 2,3 1,3 1,6 2,5

SĂRĂCIE(% din populaţie)Rata sărăciei la nivelul ţării .. .. 21,5 .. .. Rata sărăciei în urban .. .. 20,4 .. .. Rata sărăciei în rural .. .. 27,9 .. ..

VENITPIB pe cap de locuitor(US$) .. .. 1.360 2.200 1.740Indice preţuri de consum (1995=100) .. .. 563 155 131Indicele preţurilor produselor alimentare .. 1 509 .. ..

DISTRIBUŢIE VENIT/CONSUMCoef. Gini .. .. 28,2 .. ..Chintila inferioră (% din venit sau consum) .. .. 8,9 .. ..Chintila superioară (% din venit sau consum) .. .. 37,3 .. ..

INDICATORI SOCIALICheltuieli publice Sănătate (% din PIB) .. .. 2,9 4,0 3,0 Învăţământ (% din PIB) 3,5 2,2 3,6 5,1 4,9 Asigurări sociale & asist. socială (% din PIB) 6,1 6,9 9,9 8,8 ..Rata netă înscriere în învăţământ primar(% din grupa de vârstă) Total .. 88 100 100 94 Bărbaţi .. 89 100 100 95 Femei .. 87 100 99 93Acces la apă potabilă(% din populaţie) Total .. 71 62 .. .. Urban .. 91 69 .. .. Rural .. 50 10 .. ..Rata de vaccinare(% sub 12 luni) Pojar .. 88 97 91 89 DPT .. 95 97 89 89Malnutriţie infantilă (% sub 5 ani) .. .. .. .. ..Speranţa de viaţă la naştere(ani) Total 70 70 69 69 68 Bărbaţi 67 67 66 65 65 Femei 72 73 73 74 72Mortalitate Infantilă (la mia de nou-născuţi vii) 35 26 21 22 35 Sub 5 ani (la mia de nou-născuţi vii) 43 32 25 26 44 Adulţi (15-59) Bărbaţi (la mia de locuitori) 184 228 256 283 244 Femei (la mia de locuitori) 112 114 122 120 137 Maternă (la suta de mii nou-născuţi vii) .. .. 41 .. ..

Indicatori dezvoltare globală 2000 CD-ROM, Banca Mondială

Anexa B6aPagina 1 din 2

România – Principalii indicatori economici: Scenariul reformei susţinute

ProiecţieIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Conturi naţionale (în % din PIB)Produs intern brut 1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Agricultură 20 19 18 15 14 13 14 13 12 Industrie ( inclusiv construcţii) 39 40 36 33 33 35 34 33 32 Servicii 41 41 46 53 53 52 52 54 56

Consum total 81 83 86 87 84 84 85 85 85Investiţii fixe interne brute 21 23 21 19 18 17 19 21 21 (include creşterea stocurilor)Exporturi (SFIB) 28 28 29 24 30 33 36 37 38Importuri (SFIB) 33 37 36 32 34 38 42 45 46

Economii interne brute 19 17 14 13 16 14 15 18 18Pro memoriaPIB, (US$ mrd în preţuri curente) 35 35 35 41 34 37 38 40 43PIB pe locuitor(US$,metoda Atlas) 1.400 1.450 1.420 1.430 … … … … …

Rate de creştere reală anuală (%, în preţuri 1993) PIB la preţurile pieţei 7,1 3,9 -6,1 -5,4 -3,2 1,6 4,0 5,0 5,0 Venit intern brut 3,9 3,3 -6,2 -6,0 -2,8 1,5 4,0 5,0 5,0

Rate de creştere reală anuală pe locuitor (%, în preţuri 1993) PIB la preţurile pieţei 7,4 4,2 -5,8 -5,2 -3,0 1,6 4,0 5,0 5,0 Consum total 11,1 8,3 -7,7 -0,1 -9,3 2,1 2,0 4,0 4,0 Consum privat 13,2 11,2 -9,5 -0,1 -10,5 -0,8 2,0 4,0 4,0

Balanţă de plăţi (US$ milioane) Exporturi (SFIB) 9.404 9.648 9.955 9.519 9.870 12.120 13.707 15.078 16.435 Marfă FOB 7.910 8.085 8.431 8.302 8.503 10.367 11.809 12.990 14.159 Importuri (SFIB) 11.306 12.503 12.349 12.798 11.381 14.042 16.088 18.019 19.821 Bunuri FOB 9.487 10.555 10.411 10.927 9.595 12.050 13.563 15.191 16.710 Balanţă resurse -1.902 -2.855 -2.394 -3.279 -1.511 -1.922 -2.381 -2.941 -3.386 Transferuri curente nete 369 593 579 753 626 860 959 1.215 1.113 Balanţă de cont curent -1.774 -2.571 -2.137 -2.918 -1.288 -1.400 -1.622 -1.926 -2.472Investiţii directe străine private nete 417 263 1.224 2.040 1.007 1.009 1.350 1.700 2.000 Împrumuturi pe termen lung (net) 783 628 980 108 -45 1100 767 849 824 Oficial 707 1217 336 -131 14 785 467 449 324 Privat 77 -589 644 239 -59 315 300 400 500 Alt capital, net 2 317 1897 1598 -73 499 219 500 300 500 Modificări rezerve3 257 -217 -1665 843 -173 -928 -995 -923 -852

Pro memoriaBalanţa de cont curent, %di

-5,0 -7,3 -6,1 -7,0 -3,8 -3,8 -4,2 -4,8 -5,8Balanţă resurse -5,4 -8,1 -6,9 -7,9 -4,4 -5,2 -6,2 -7,3 -7,9Rate de creştere anuală (valori US$)Memo: Creştere nominală exporturi 28,6 2,2 4,3 -1,5 2,4 21,9 13,9 10,0 9,0Memo: Creştere nominală importuri 44,6 11,3 -1,4 5,0 -12,2 25,6 12,6 12,0 10,0

(Continuare)

Anexa B6aPagina 2 din 2

România – Principalii indicatori economici: Scenariul reformei susţinute

(Continuare)

Estimare ProiecţieIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003Indicator

Finanţe publice (în % din PIB la preţurile pieţei) 4

Venituri curente 31,3 28,9 28,4 30,1 33,2 32,1 35,7 36,7 36,7 Cheltuieli curente 28,9 28,3 28,4 31,3 34,1 35,1 33,6 33,3 32,3

Cont curent 2,4 0,6 0,0 -1,2 -0,9 -3,0 2,1 3,4 4,4 Cheltuieli de capital 5,3 5,2 4,8 3,7 2,9 2,1 6,1 6,4 6,9 Finanţare externă 0,8 0,9 3,0 0,4 0,3 1,8 0,8 0,8 1,0Deficit primar -1,4 -2,8 -0,8 -0,1 1,8 1,4 1,0 0,0 -0,5Deficit buget consolidat -3,4 -4,8 -5,2 -5,5 -3,8 -3,7 -4,0 -3,0 -2,5Indicatori monetari M2/PIB 25,3 28,0 24,9 27,3 26,3 25,0 23,8 24,4 24,4 Creştere M2 (%) 71,6 66,0 104,9 48,9 44,9 43,0 28,1 26,6 26,6 Total creştere credit (%) … … … … … 24,6 32,0 30,0 30,0Indici de preţ( AF93 =100) Curs de schimb real 111,0 99,0 106,0 134,0 110,0 111,0 109,6 109,3 109,0 CSR: An anterior = 100 4,7 -11,0 7,1 26,5 -17,4 -0,4 -1,2 -0,3 -0,2 Rată reală a dobânzii 12,3 12,2 -35,8 -1,4 13,8 … … … … Indice preţuri de consum (modific.%) 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 45,7 30,0 22,0 15,0 Deflator de PIB (modificare%) 35,3 44,6 146,7 55,0 46,4 50,3 29,0 21,0 14,0Memo:Rată împrumut la instituţii nebancare (% pa) 48.6 55.8 63,7 56,9 65,9 … … … …

Rată de scont BNR 39.6 35.0 47,2 38,0 35,0 … … … …

1. PIB la costul factorilor2. Proiecţiile includ granturi UE (PHARE, SAPARD, ISPA).3. Includ utilizarea resurselor FMI.4. Consolidat - Administr. centrală

Anexa B6bPagina 1 din 2

România – Principalii indicatori economici: Scenariul reformei lente

ProiecţieIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Conturi naţionale (în % din PIB)Produs intern brut 1 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Agricultură 20 19 18 15 14 13 14 15 16 Industrie ( inclusiv construcţii) 39 40 36 33 33 35 34 33 32 Servicii 41 41 46 53 53 52 52 52 52

Consum total 81 83 86 87 84 84 85 85 85Investiţii fixe interne brute 21 23 21 19 18 17 19 18 17 (include creşterea stocurilor)Exporturi (SFIB) 28 28 29 24 30 33 34 34 34Importuri (SFIB) 33 37 36 32 34 38 41 43 43Economii interne brute 19 17 14 13 16 14 15 14 13Pro memoriaProdus intern brutPIB, (US$ milioane la preţuri actuale) 35 35 35 41 34 37 37,5 36,8 36,4PIB pe locuitor(US$,metoda Atlas) 1.400 1.450 1.420 1.430 … … … … …

Rate de creştere reală anuală (%, calculate la preţuri 1993) PIB la preţuri de piaţă 7,1 3,9 -6,1 -5,4 -3,2 1,6 3,4 0,5 -2,0 Venit intern brut 3,9 3,3 -6,2 -6,0 -2,8 1,5 3,3 0,0 -2,3

Rate reale de creştere anuală pe cap de locuitor (%, la preţuri 1993) PIB la preţurile pieţei 7,4 4,2 -5,8 -5,2 -3,0 1,6 3,4 0,5 -2,0 Consum total 11,1 8,3 -7,7 -0,1 -9,3 2,1 3,6 1,0 -2,3 Consum privat 13,2 11,2 -9,5 -0,1 -10,5 -0,8 3,8 1,4 -2,8Bilanţul de plăţi (US$ milioane) Exporturi (SFIB) 9.404 9.648 9.955 9.519 9.870 12.120 12.605 12.643 12.390 Marfă FOB 7.910 8.085 8.431 8.302 8.503 10.367 10.781 10.814 10.597 Importuri (SFIB) 11.306 12.503 12.349 12.798 11.381 14.042 15.210 15.666 15.509 Marfă FOB 9.487 10.555 10.411 10.927 9.595 12.050 13.050 13.441 13.307 Balanţă resurse -1.902 -2.855 -2.394 -3.279 -1.511 -1.922 -2.605 -3.023 -3.120 Transferuri curente nete 369 593 579 753 626 860 880 850 850 Balanţă de cont curent -1.774 -2.571 -2.137 -2.918 -1.288 -1.400 -1.830 -2.018 -2.210 Investiţii directe străine private nete 417 263 1.224 2.040 1.007 1.009 900 650 400 Împrumuturi pe termen lung (net) 783 628 980 108 -45 1.100 433 -332 -666 Oficial 707 1.217 336 -131 14 785 233 -332 -641 Privat 77 -589 644 239 -59 315 200 0 -25

Alt capital, net 2 317 1.897 1.598 -73 499 219 500 300 425 Modificări rezerve 3 257 -217 -1.665 843 -173 -928 -3 1.400 2.051Pro memoriaBalanţa cont curent, % PIB -5,0 -7,3 -6,1 -7,0 -3,8 -3,8 -4,9 -5,5 -6,1Balanţă resurse, în % din PIB -5,4 -8,1 -6,9 -7,9 -4,4 -5,2 -6,9 -8,2 -8,6Rata de creştere anuală (valori US$)Memo: Creştere nominală exporturi 28,6 2,2 4,3 -1,5 2,4 21,9 4,0 0,3 -2,0Memo: Creştere nominală importuri 44,6 11,3 -1,4 5,0 -12,2 25,6 8,3 3,0 -1,0

(Continuare)

Anexa B6bPagina 2 din 2

România – Principalii indicatori economici: Scenariul reformei lente(Continuare)

Estimare ProiecţieIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Finanţe publice (în % din PIB la preţurile pieţei)4

Venituri curente 31,3 28,9 28,4 30,1 33,2 32,1 31,8 31,3 30,6 Cheltuieli curente 28,9 28,3 28,4 31,3 34,1 35,1 33,8 32,3 30,6 Conturi curente 2,4 0,6 0,0 -1,2 -0,9 -3,0 -2,0 -1,0 0,0 Cheltuieli de capital 5,3 5,2 4,8 3,7 2,9 2,1 2,9 3,1 2,5 Finanţare externă 0,8 0,9 3,0 0,4 0,3 1,8 … … …Deficit primar -1,4 -2,8 -0,8 -0,1 1,8 1,4 1,0 -1,3 -2,5Deficit buget consolidat -3,4 -4,8 -5,2 -5,5 -3,8 -3,7 -3,8 -4,3 -5,0Indicatori monetari M2/PIB 25,3 28,0 24,9 27,3 26,3 25,0 25,0 25,0 24,0 Creştere M2 (%) 71,6 66,0 104,9 48,9 44,9 43,0 36,0 38,0 44,0 Total creştere credit (%) … … … … … 24,6 35,0 46,0 52,0Indici de preţ( AF93 =100) Curs de schimb real 111,0 99,0 106,0 134,0 110,0 110,0 107,0 104,9 102,1 CSR: An anterior = 100 4,7 -11,0 7,1 26,5 -17,4 -0,4 -2,7 -2,0 -2,7 Rată reală a dobânzii 12,3 12,2 -35,8 -1,4 13,8 na Index preţuri de consum (modific. %) 32,3 38,8 154,8 59,1 45,8 45,7 33,0 32,0 38,0 Deflator de PIB (modificare %) 35,3 44,6 146,7 55,0 46,4 50,3 34,0 31,0 42,0Memo: 48,6 55,8 63,7 56,9 65,9 … … … …Rată împrumut la instituţii nebancare (% pa)Rată de scont BNR 39,6 35,0 47,2 38,0 35,0 … … … …

1. PIB la costul factorilor2. Proiecţiile includ granturi UE (PHARE, SAPARD, ISPA).3. Includ utilizarea resurselor FMI .4. Administr. centrală consolidat.

Anexa B7a

România – Principali indicatori de expunere: Scenariul reformei accelerate

Efectivi ProiecţieIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Total datorie de plată şitrasă (TDO) (US$m) 1 6.666 8.519 9.477 10.014 9.367 9.991 10.764 11.652 12.459

Trageri nete (US$m) 995 2.150 1.475 176 -588 1.100 774 888 807

Total serviciu datorie (TDS) (US$m) 967 1.228 1.540 2.303 3.138 2.288 3.332 2.975 2.813Memo: Serviciul datoriei P&PG … … … … … 1.336 2.094 2.070 1.977Memo: Serviciul datoriei private … … … … … 952 1.238 905 836

Indicatorii datoriei&serviciului datoriei(% TDO/XGS 70,9 88,3 95,2 105,2 94,9 82,4 78,5 77,3 75,8 Memo: XGS milioane US$ 9.404 9.648 9.955 9.519 9.870 12.120 13.707 15.078 16.435Memo: PIB, miliarde US$ 35 35 35 41 34 37 38 40 43 TDO/PIB 18,8 24,1 27,1 24,1 27,5 27,2 28,2 28,8 29,1 TDS/XGS 10,3 12,7 15,5 24,2 31,8 18,9 24,3 19,7 17,1 Avantajoasă/TDO .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Indicatori expunere BIRD (%) Serviciul datoriei BIRD/serv. dat. publ. 6,3 5,9 7,0 9,2 7,9 14,6 10,2 11,9 14,2

Memo:Serv. datorie BIRD … … … … … 195,0 214,0 246,0 280,0Memo: Serv. dat. credit. pref. … … … … … 408,2 545,0 680,8 730,4

Serv.dat. cred.pref./serv.dat.publ. 63,1 54,7 28,6 30,5 22,7 30,5 26,0 32,9 36,9 BIRDDS/XGS 0,6 0,6 1,0 1,6 1,7 1,6 1,6 1,6 1,7 TDO BIRD (US$m) 844 1009 1305 1443 1662 1955 2152 2428 2536 Memo: Fluxuri nete BIRD 293 197 276 108

Garanţii (US$m) 1546 1832 2038 2152 2249 2398 2583 2330 2492

IFC (US$m)2 … 4,1 16,4 93,1 106,5 113,0 100,0 125,0 150,0 Împrumuturi … 3 5 53 66 74 80 100 125 Acţiuni şi cvasi-acţiuni … 1 12 41 41 39 20 25 25MIGA Garanţii MIGA (US$m) 0 0 0 16 35 43 35 20 20

1. Include datorii publice şi garantate public, private negarantate, utilizarea creditelor FMI şi capital net pe termen scurt.2. Proiecţiile IFC pentru 2001-2003 a sunt doar orientative

Anexa B7bb

Efectivi ProiecţiiIndicator 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Total datorie de plată şitrasă (TDO) (US$m) 1 6.666 8.519 9.477 10.014 9.367 9.991 10.434 10.090 10.118

Trageri nete (US$m) 995 2.150 1.475 176 -588 1.100 443 -344 -632

Total serviciu datorie (TDS) (US$m) 967 1.228 1.540 2.303 3.138 2.288 3.312 2.869 2.607Memo: Serviciu datorie P&PG … … … … … 1.336 2.084 2.004 1.823Memo: Serviciul datoriei priv. … … … … … 952 1.228 865 783

Indicatori datorie şi serviciu datorie (%) TDO/XGS 70,9 88,3 95,2 105,2 94,9 82,4 82,8 79,8 81,7 Memo: XGS milioane US$ 9.404 9.648 9.955 9.519 9.870 12.120 12.605 12.643 12.390Memo: PIB, miliarde US$ 35 35 35 41 34 37 38 38 38 TDO/PIB 18,8 24,1 27,1 24,1 27,5 27,2 27,7 26,3 26,8 TDS/XGS 10,3 12,7 15,5 24,2 31,8 18,9 26,3 22,7 21,0

Indicatori de expunere BIRD (%)DS BIRD / DS publică 6,3 5,9 7,0 9,2 7,9 14,6 10,0 11,5 13,7

Memo: Serviciu datorie BIRD … … … … … 195,0 209,0 231,0 249,0Memo: DS creditor preferenţial … … … … … 408,2 525,8 624,7 636,5

DS creditor preferenţial / DS publică 63,1 54,7 28,6 30,5 22,7 30,5 25,2 31,2 34,9 BIRD DS/XGS 0,6 0,6 1,0 1,6 1,7 1,6 1,7 1,8 2,0 TDO BIRD (US$m) 844 1.009 1.305 1.443 1.662 1.955 1.999 2.015 2.012 Memo: Debit net BIRD 128 227 371 84 233 293,2 44,0 16,0 -3,0

Garanţii (US$m) 1.546 1.832 2.038 2.152 2.249 … … … … Ppndere în portofoliul BIRD (%)

IFC (US$m) … 4,1 16,4 93,1 106,5 113 … … … Împrumuturi … 3 5 53 66 74 … … … Acţiuni şi cvasi acţiuni … 1 12 41 41 39 … … …MIGA Garanţii MIGA (US$m) 0 0 0 16 35 43 35 20 20

1. Include datorii publice şi garantate public, private negarantate, utilizarea creditelor FMI şi capital net pe termen scurt.

România–Principali indicatori de expunere:Scenariul reformei lente

Anexa B8a

Proiecte închise 44

tras (Activ) 419,8are rambursat 13,7tras (Închis) 4.052,4 Din care rambursat 2.984,4tras (Activ + Închis) 4.472,2 Din care rambursat 2.998,0netras(Activ) 551,8netraas (Închis) 28,0netras (Activ + Închis) 579,8

Diferenţa î

Prevazuta si Efec

tragerile

oiect Denumirea Obiective dedezvoltare

Progres înimplement An Fiscal BIRD Anulat Netras Initial

7 Reabilitarea subsectorului petrolier S S 1994 175,6 0,0 79,1 79,14 Reforma învăţământului preuniversit. S S 1994 50,0 0,0 20,8 20,86 Ocupare şi protecţie socială S S 1995 55,4 0,0 36,2 35,84 Reabilitarea sectorului energetic S S 1996 110,0 33,5 60,1 93,63 Reabilitarea căilor ferate S S 1996 120,0 0,0 42,5 41,18 Alimentarea cu apă a Bucureştiului S S 1997 25,0 0,0 10,2 10,03 Învăţământ superior S S 1997 50,0 0,0 29,5 29,50 Modernizarea drumurilor II S S 1997 150,0 0,0 32,4 -30,14 Reabilitarea şcolilor S S 1998 70,0 0,0 59,3 34,4

3 Cadastru şi publicitate imobiliară

S S 1998 25,5 0,0 23,7 7,08 Telecomunicaţii S S 1998 30,0 7,0 17,5 21,45 Protecţia copilului S S 1998 5,0 0,0 3,6 2,74 Patrimoniul cultural S S 1999 5,0 0,0 4,4 3,50 Fondul de Dezvoltare Socială S S 1999 10,0 0,0 3,8 3,81 Capacitatea instituţională în sect. privat S S 1999 25,0 1,1 17,3 4,47 Rstructurarea sectorului minier S S 2000 44,5 0,0 43,5 12,12 Servicii pentru agricultură S S 2000 11,0 0,0 10,9 0,4

1Facilitarea comertului si transportului înEuropa de Sud-Est S S 2000 17,1 0,0 16,8 -0,3

7 Reforma sectorului de sănătate S S 2000 40,0 0,0 40,0 3,1L 1019,1 41,6 551,6 372,3

Calificativ supravegh.Ultima PSR

ROMÂNIAStadiul operatiunilor Grupului Bancii (Operatiuni de portofoliu)

Sumeîn milioane US$

Anexa B8bb

ROMÂNIA

Situaţia portofoliuluideţinut de IFC şi a tragerilor

în ianuarie 2001(În milioane USD)

Deţinut Trageri

AF aprobare Compania Împrumut AcţiuneCvasi Privat Împrumut

AcţiuneCvasi Privat

1999 Ambro 8,3 0,0 0,0 0,0 5,5 0,0 0,0 0,01998 Banc Post 0,0 0,0 10,0 0,0 0,0 0,0 10,0 0,01998 Bilstein 1,9 0,0 0,0 1,9 1,9 0,0 0,0 1,91996 Danube 0,0 2,0 0,0 0,0 0,0 2,0 0,0 0,01998 Demir 4,3 3,2 0,0 0,0 4,3 2,6 0,0 0,01997 Efes 8,2 0,0 0,0 6,0 8,2 0,0 0,0 6,01998 FCR 0,0 10,0 0,0 0,0 0,0 10,0 0,0 0,01998 Garanta 0,0 0,2 0,0 0,0 0,0 0,2 0,0 0,01998 Krupp 6,0 0,0 0,0 2,6 4,9 0,0 0,0 2,1

1997/98/0 Mobil 55,0 0,0 10,0 180,0 40,0 0,0 10,0 160,01997 Rambox 1,5 2,0 0,0 0,0 1,5 2,0 0,0 0,0

1994/98/0 Romlease 4,0 0,8 0,0 0,0 4,0 0,8 0,0 0,01998 Small Bus. 3,0 0,0 0,0 0,0 3,0 0,0 0,0 0,0

Portofoliu total: 92,1 18,2 20,0 190,5 73,2 17,5 20,0 170,0

Aprobări în aşteptarea angajamentuluiÎmprumut AcţiuneCvasi Privat

2001Banca Romaneasca 3,0 0,0 3,0 0,02001Romlease 4,0 0,0 0,0 0,0

Total angajamente aşteptate: 7,0 0,0 3,0 0,0

Anexa B10

Reţea Performantaţării Principala problemă Prioritatea

ţăriiPrioritatea

Băncii

Reconcilierea

tarii si Banciipriorităţilor

Reducerea saraciei si administrareaeconomiei Reducerea saraciei Slabă Creştere mică Mare Mare

Politica economica Bună Dezvoltarea noilor IMM Mare Mare

Sector public Destul de bună Corupţie Mare Mare

Egalitateasexelor

Bună Locuri de muncă şi salarii egale Mică Mică

Departamentul de dezvoltare umană Învatamânt Bună Învăţământ rural Mare Mare

Sanatate, nutritie si populatie Destul de bună Finantarea sanatatii si accesul laServiciile primare de sănătate Moderată Moderată

Protectie sociala Destul de bună Reforma sistemului de pensii Mare Mare

social si al mediuluiDezvoltare durabilă din punct de vedere

Dezvoltarea rurala Destul de bună Sărăcie rurală Mare Mare Mediu Destul de bună Cadru de reglementare Mare Mare

Dezvoltare sociala Destul de bună Dezvoltare comunitară Moderată Mare

Principalul obiectiv împrumuturilor pentru FonDezvoltare Socială şiDezvoltare Rurala

Finante, Sector Privat si Infrastructura

Sector financiar Slabă Privatizarea bancilor si cadrul dereglementare Mare Mare

Sector privat Slabă Mediul de afaceri Mare Mare Energie si mine Destul de bună Cadrul de reglemantare şi fixare a preţurilor Moderată Mare Dialog activ

Infrastructura BunăParticipare si investitii din sectorulprivat Mare Moderată Institutiile europene

În fruntea investiţiilor

Prioritatile de dezvoltare în CASROMÂNIA

Anexa DPagina 1 din 2

REZUMAREA REACŢIILOR LA PROIECTUL STRATEGIEI DE ASISTENŢĂ ABĂNCII MONDIALE PENTRU ROMÂNIA

Procesul de consultare CAS

Strategia de asistenţă a Băncii Mondiale ţine cont de reacţiile înregistrate în cursul consultărilor în ţarăcu Guvernul şi alte părţi interesate pe marginea proiectului Strategiei de asistenţă pentru România – CAS. Înianuarie 2001, Banca a transmis Guvernului proiectul CAS pentru analiză şi comentarii. În februarie, Guvernula remis Băncii observaţiile sale detaliate. Multe dintre ele descriau, în termeni mai favorabili, performanţeleRomâniei din ultimele optsprezece luni şi arătau problemele care împiedicaseră realizarea unor progrese maimari. Banca a răspuns, făcând mai multe modificări, dar păstrând, totuşi, sinceritatea şi obiectivitatea necesareCAS. Alte observaţii ale Guvernului se refereau la instrumente specifice de asistenţă. Spre exemplu, Guvernulcerea continuarea asistenţei acordate de Bancă şi IFC în tehnologia informaţiei şi comunicaţii, precum şi pentruparticiparea sectorului privat la infrastructura şi serviciile municipale. Documentul a fost modificat astfel încâtsă reflecte, într-un mod mai explicit, toate aceste domenii de asistenţă a Grupului Băncii Mondiale. Deasemenea, s-a convenit ca, la aproximativ un an de la instalarea în funcţie a Guvernului, acesta să discute cuconducerea Băncii posibilitatea actualizării CAS.

De asemenea, s-au obţinut reacţii în cadrul sesiunilor de dezbateri găzduite de Bancă şi pe bazacomentariilor primite electronic asupra proiectului CAS în urma consultării acestuia pe site-ul eCAS al BănciiMondiale (adresa www.worldbank.org/romaniacas). Aceste comentarii au fost fie transmise prin poştaelectronică echipei CAS pentru România a Băncii, fie făcute direct pe site-ul CAS în spaţiul rezervat publiculuiîn acest scop (“chat space”). Au avut loc şapte sesiuni de dezbateri: cinci în Bucureşti cu parlamentari,economişti din cadrul Guvernului, reprezentanţi ai sectorului privat, lideri sindicali, organizaţii ne-guvernamentale şi grupuri de reflecţie; şi două în Valea Jiului, una cu organizaţiile ne-guvernamentale, iarcealaltă cu oficialităţi publice locale.

Site-ul CAS lansat la 18 ianuarie 2001 a fost destul de activ, fiind accesat de mai bine de 4000 ori pânăîn prezent. Gradul de interes pentru proiectul CAS a fost ridicat, iar reacţiile, inclusiv de la români care lucreazăsau studiază în străinătate, au fost constructive şi profunde. În mare parte, ele au fost incluse în varianta finală aCAS.

Principalele teme care au reieşit

O serie de teme şi subiecte care s-au regăsit în diverse reacţii sunt prezentate pe scurt în continuare.

• Nevoia de acţiune – România nu are un plan de dezvoltare cu acţiuni în această direcţie, şi nici capacitateade a trece de la vorbă la faptă. În ciuda numeroaselor strategii elaborate în ultimii 11 ani, românii nu au oidee clară asupra modului în care se leagă diversele strategii între ele, în ce măsură vor, de fapt, să fieaplicate, şi cum. În 1999, Strategia Naţională pentru o Dezvoltare Durabilă, semnată de toţi parteneriiinclusiv de reprezentanţii societăţii civile, a întrunit un sprijin foarte larg. Totuşi, fără un statut juridic, eanu poate fi considerată drept o strategie naţională elocventă. Agenda dezvoltării propusă prin CAS trebui săfie armonizată cu Planul de Acţiune al noului Guvern. În plus, Guvernul român trebuie să-şi sporeascăsemnificativ capacitatea de implementare. Aceasta reprezintă o provocare majoră.

• Nevoia de selectivitate – Pentru realizarea stabilităţii, rentabilităţii şi deschiderii, este nevoie ca obiectivelesă fie stabilite în ordinea priorităţilor şi traduse în acţiuni concrete, pe etape şi cu termene precise. Guvernultrebuie să ia decizii politice cu privire la priorităţile relative pe baza cărora să-şi stabilească un Plan deAcţiune pe mai mulţi ani. O modalitate de fixare a priorităţilor ar fi prin identificarea resurselor existente şia posibilelor “câştiguri rapide”. Un alt lucru subliniat este necesitatea ca, odată începută, orice acţiune săfie finalizată. Este mai bine să te concentrezi asupra a doar 15 % din obiective pe care să le şi duci la bunsfârşit, decât să le începi pe toate şi să le laşi neterminate.

• Legătura între obiective – Trebuie să existe conexiuni şi legături de tip cauză/efect între obiectiveleRomâniei prezentate în CAS, precum şi stabilirea unor termene pentru acţiunile prevăzute în vederea


atingerii lor. Toţi pilonii dezvoltării trebuie să fie la fel de puternici şi consolidaţi, iar construcţia lor vatrebui să se sprijine pe nivelul al treilea (obiectivele dezvoltării) la care activităţile din cadrul diverşilorpiloni vor trebui să fie corelate între ele – ex. o solidă administrare a silviculturii (în cadrul pilonului cinci)nu se poate realiza decât în strânsă legătură cu dezvoltarea rurală (în cadrul pilonului trei) şi cuîmbunătăţirea legislaţiei (în cadrul pilonului doi).

• Nevoia integrării obiectivelor CAS cu programele FMI şi UE – Ar trebui să existe o corelare între primulpilon strategic (promovarea creşterii economice) şi acordurile cu FMI (Acordul Stand-By) şi cu UE(Strategia economică pe termen mediu).

• Necesitatea voinţei (hotărîrii) politice de reformă – Până în prezent, Guvernul a operat cu jumătăţi demăsură în privinţa reformei. Această abordare nu a dus decât la pierderea resurselo implicate şi la reformeincomplete. Prin urmare, unii români văd care sunt costurile reformei, dar nu şi beneficiile acesteia.

• Necesitatea unui rol mai mare al societăţii civile în dezvoltarea României - Pentru a reuşi, Guvernul arenevoie de sprijinul societăţii civile. Prin urmare, el trebuie să iniţieze un program de comunicare prin caresă explice cetăţenilor cum vor beneficia de pe urma acţiunilor pe care le va întreprinde pentru a-şi asigurasprijinul lor pentru aceste reforme. De asemenea, publicul va sprijini în mai mare măsură reforma dacă vavedea că Guvernul se consideră responsabil în faţa populaţiei României pentru realizarea agendei reformei.Această responsabilitate ar trebui să fie oficializată nu numai prin următoarele alegeri. Publicul ar trebui săpoată face evaluări periodice ale procesului de implementare, iar societatea civilă ar trebui să colaboreze cuGuvernul pentru elaborarea acestui sistem de monitorizare. De asemenea, Guvernul ar trebui să conlucrezecu societatea civilă ca partener pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale României (de ex. pentrudezvoltarea regională). O modalitate de oficializare a acestui parteneriat şi de întărire a responsabilităţii arfi ca Secretarul de Stat responsabil pentru relaţia cu Parlamentul al fiecărui minister să răspundă şi derelaţiile ministerului respectiv cu societatea civilă. In acelaşi timp, societatea civilă trebuie să-şi asume omai mare responsabilitate pentru dezvoltarea României, şi să nu aştepte ca Guvernul să ofere toate soluţiile.Dat fiind prestigiul de care se bucură în cadrul societăţii civile româneşti, liderii religioşi ar trebui săanalizeze posibilitatea asumării unui rol mai mare decât cel avut, în mod obişnuit, în trecut.

• Necesitatea unei schimbări a mentalităţii românesti – Este nevoie de o schimbare de mentalitate dacă ţaradoreşte să realizeze cu succes (i) reforma instituţională pentru întărirea statului de drept (primul pilonstrategic), (ii) trecerea de la o economie bazată pe ofertă la una bazată pe cerere şi pe servireaclientului/persoanei şi (iii) construcţia unei societăţi active în care societatea civilă şi sectorul privat săpoată lua iniţiative singuri sau în parteneriat cu Guvernul şi să nu aştepte ca Guvernul să rezolve toateproblemele. Pentru aceasta este nevoie, printre altele, de educaţia adulţilor şi o nouă abordare a programeipentru copiii de vârstă şcolară. Guvernul ar trebui să atragă sectorul privat ca partener în acest efort.

• Cazul maxim este singura opţiune – Dintre toate cele trei scenarii de împrumut, doar cazul maxim ar trebuiavut în vedere, deoarece corespunde programului Guvernului care vizează accelerarea creşterii economice.Celelalte scenarii ar însemna renunţarea la orice speranţă de îmbunătăţire a situaţiei din România.

Agenda de dezvoltare a RomânieiMulte din reacţii s-au axat pe diferitele elemente aflate pe agenda de dezvoltare a României aşa cum

apare în Figura 1 (templul roman) din proiectul CAS, cu cele două consecinţe - reducerea sărăciei şi integrareaîn UE - sprijinindu-se pe cei cinci piloni strategici la baza cărora stau o serie de obiective de dezvoltare. Acesteobservaţii şi comentarii sunt prezentate pe scurt în cele ce urmează.

Diminuarea sărăciei şi integrarea în UE ce cele două consecinţe majore – Foarte mulţisunt de acord că reducerea sărăciei este deosebit de importantă, iar timpul, esenţial – nunumai pentru ca cei săraci să supravieţuiască, dar şi ca democraţia românească săsupravieţuiască. Unii consideră că singura consecinţă substanţială este reducerea sărăciei,care va fi urmată, în mod natural, de aderarea la UE. Alţii consideră că reducerea sărăciei cao consecinţă majoră ar trebui înlocuită cu creşterea economică (considerată, în prezent, dreptprimul dintre cei cinci piloni strategici). Se crede fie că această creştere economică reprezintă


mijlocul prin care se realizează reducerea sărăciei, fie că reducerea sărăciei este un rezultat alcreşterii economice care constituie obiectivul suprem.

Cei cinci stâlpi strategici – Majoritatea celor care au făcut comentarii asupraproiectului CAS consideră primii doi piloni – promovarea creşterii economice şi dezvoltareainstituţiilor pentru întărirea statului de drept – ca fiind cei mai importanţi. Există un consenspotrivit căruia construcţia instituţională necesară întăririi statului de drept constituie opremiză pentru realizarea creşterii economice fiind, deci, mai urgentă în ordinea multiplelorpriorităţi. Ceilalţi trei piloni – acces mai mare la oportunităţi, întărirea sistemului de protecţiesocială, şi protecţia mediului şi resurselor naturale şi dezvoltare durabilă – sunt şi eiconsideraţi a fi valabili, dar nu atât de urgenţi.

Obiectivele de dezvoltare – Reacţiile referitoare la obiectivele de dezvoltare suntcorelate cu pilonul strategic respectiv.

• Promovarea creşterii economice

� Un substanţial şi viguros mesaj ce transpare din reacţiile primite electronic se referă lafaptul că atât Guvernul, cât şi Banca ar trebui să acţioneze urgent pentru diminuareaexodului de tineri cu studii din România către economiile care oferă posibilitatea unorsalarii mai ridicate (“migraţia de inteligenţă”). Se afirmă repetat că unul din cele mai depreţ bunuri ale României este capitalul uman, în special tinerii; şi totuşi, sunt prea mulţicei care părăsesc ţara în căutarea unor oportunităţi mai bune în Europa Occidentală sauAmerica de Nord. România are nevoie de o masă critică a acestei elite intelectuale.Guvernul ar trebui să creeze stimulentele care să-i determine să se întoarcă să lucreze nunumai în sectorul privat, ci şi în cel public. Printre propunerile specifice care s-au făcut senumără instituirea primului program universitar de management şi administraţie publicăîn România, un sistem de burse post-doctorale şi un program de burse în cercetare încentrele de excelenţă academice.

� Noul guvern trebuie să compenseze întârzierile predecesorilor săi în materie de reformăşi să accelereze acţiunile prea mult amânate în zone esenţiale pentru stimularea creşteriieconomice, şi anume reforma sectorului financiar, reforma întreprinderilor şi a utilităţilor(inclusiv demonopolizarea). Altfel, majoritatea patrimoniului românesc va rămâne însectorul public înghiţind resurse bugetare, iar creşterea economică va continua într-unritm la fel de lent, dacă nu va deveni din nou negativă. În acelaşi timp, vor trebuiimplementate programe pentru a facilita revenirea pe piaţa muncii a celor disponibilizaţiîn urma aceste schimbări.

� Majoritatea reacţiilor se concentrează asupra necesităţilor de promovare a creşterii camijloc de creare a unor noi locuri de muncă. Crearea locurilor de muncă este consideratădrept o prioritate naţională, în special în zonele afectate de reducerea activităţiieconomice precum Valea Jiului unde este realizabilă prin dezvoltarea turismului. (Opropunere de proiect specific a fost supusă spre analiză Guvernului şi Băncii, pe site-ulCAS). Iar aceasta va necesita, la rândul ei, investiţii în infrastructură şi depoluareamediului, activităţi în care populaţia locală va trebui angajată într-o măsură cât mai mare.


De asemenea, se accentuează faptul că, prin crearea de locuri de muncă, se va facilitareforma pensiilor şi a celei din sectorul de sănătate.

� Guvernul ar trebui să asigure corelarea mărimii deficitului fiscal cu rata creşteriieconomice astfel încât diferenţa dintre cele două să nu fie inflaţionistă.

� Sectorul privat ar trebui să joace un rol activ în dezvoltarea mecanismelor de piaţă. Suntmulte cazuri în care sectorul privat ar trebui să-şi asume iniţiativa fără implicarea sauintervenţia Guvernului, dar pentru aceasta, sectorul privat trebuie să se organizeze şi să semobilizeze. Guvernul ar trebui să lucreze împreună cu sectorul privat ca partener pentrucontinuarea procesului de tranziţie la o economie de piaţă. În acest scop, guvernul artrebui să instituie agenţii profesionale, apolitice care să stabilească relaţii cu comunitateade afaceri şi să iniţieze procese active de dialog şi consultare.

� Sprijinul pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) nu ar trebui să iaforma acelor facilităţi excesiv de generoase incluse în legea privind IMM din 1999 caresunt în contradicţie cu economia de piaţă.

� Guvernul ar trebui să încurajeze colaborarea şi parteneriatul între învăţământul superiorşi sectorul privat pentru desfăşurarea cercetării aplicate în zonele strategice în careRomânia posedă avantaje competitive.

� Întărirea mediului de afaceri ar trebui să includă instituirea unei agenţii publice similarecu Administraţia pentru Micii Întreprinzători din Statele Unite care acordă împrumuturimici firmelor calificate care pornesc o afacere.

� Sectorul privat ar trebui să fie lăsat să ia conducerea în infrastructură. Spre exemplu,alimentarea cu apă şi tratarea apei ar trebui privatizate.

� Pe lista obiectivelor de dezvoltare care vizează încurajarea creşterii economice figurează:(i) stimularea investiţiilor, în special a investiţiilor directe străine (FDI) care vor crealocuri de muncă; (ii) formarea pieţelor de capital; (iii) încurajarea tehnologiei informaţiei(IT) şi a comerţului electronic (ex. prin crearea unui “parc tehnologic”); (iv) dezvoltareapieţei de leasing; (v) o mai bună administrare a întreprinderilor, inclusiv standarde maibune de contabilitate şi de audit, specializare şi aplicare efectivă; (vi) întărirea sectoruluiagricol; şi (vii) ameliorarea imaginii României, inclusiv prin utilizarea Internetului.

• Construcţia instituţională pentru întărirea statului de drept

� Pentru a atrage FDI şi a stimula dezvoltarea sectorului privat din România, cadrullegislativ trebuie stabilizat, iar corupţia redusă semnificativ. Eforturile de combatere acorupţiei trebuie concentrate iniţial asupra câtorva zone specifice cu potenţial de realizarea unor “câştiguri rapide” – ex. înmatricularea maşinilor, înregistrarea firmelor.

� Sectorul privat, în special comunitatea investitorilor străini, reprezintă o parte aproblemei corupţiei, în măsura în care mituiesc oficialităţile publice.


� Descentralizarea, politicile de combatere a corupţiei şi eliminarea birocraţiei sunt crucialeatât pentru dezvoltarea sectorului privat, cât şi pentru utilizarea eficientă a resurselorpublice. Acestea vor necesita o semnificativă activitate de dezvoltare a capacităţiiinstituţionale. Cu privire la descentralizare, dezvoltarea capacităţii instituţionale vainclude instruirea oficialilor locali în activitatea de administrare, elaborarea de proiecte şiformularea de propuneri.

� Achitarea impozitelor şi impunerea respectării acestei obigaţii trebuie să reprezinte oprioritate majoră, nu numai pentru întărirea statului de drept, dar şi pentru a putea dispunede mai multe resurse pentru investiţii publice şi furnizarea de servicii publice – îndeosebiîn zonele rurale, unde impozitele nu sunt, de regulă, colectate, iar lipsa serviciilor publicecontribuie la sărăcia rurală.

� O opinie larg împărtăşită se referă la protecţia drepturilor de proprietate ca fiind de ceamai mare importanţă, nu numai pentru întărirea statului de drept, dar şi ca premiză adezvoltării sectorului privat, a agriculturii şi a sectorului rural.

� Ar trebui înfiinţate tribunale ale muncii.

� Reacţiile pun accentul pe necesitatea reformei politice, în special în două privinţe. Înprimul rând, cultura politică naţională ar trebui să îmbrăţişeze mai rapid artacompromisului pentru a urni ţara din fragmentarea şi paralizia în care se află. În al doilearând, ar trebui ca politicienii să-şi dezvăluie, în interesul transparenţei, sursele şi sumelecontribuţiilor lor politice. În egală măsură, este nevoie de o legislaţie care să elimineconflictele de interese percepute şi reale ale oficialităţilor publice.

• Accesul mai mare la oportunităţi

� Dezvoltarea rurală este foarte importantă, în special în termenii accesului la UE.

� Asigurarea accesului populaţiei României la un sistem de sănătate de bună calitate artrebui să constituie o prioritate. Copiii din zonele rurale sunt cu precădere dezavantajaţi.S-a propus pregătirea de asistenţi sanitari.

� Extrem de importantă va fi eliminarea constrângerilor actuale asupra mobilităţii forţei demuncă din România. Va fi nevoie de mai multă fluiditate pe piaţa imobiliară, de oinfrastructură mai bună (în special transporturile), şi de costuri de transport mai accesibile(fie că este vorba de navetă, fie că este vorba de mutarea într-o altă localitate) raportate lasalariu.

� Importantă este şi creşterea calităţii învăţământului, în special în mediul rural unde eleviiajung rareori să urmeze cursurile liceale sau ale învăţământului superior. Trebuieremarcat că numai 2 – 3 % din studenţi provin din zone rurale. De asemenea, copiiiromilor nu mai sunt, de regulă, cuprinşi în sistemul de învăţământ, în special de la clasa a5-a în sus. În afara reformelor de politică, a construcţiei de şcoli şi refacerii localurilorexistente, reformele în domeniul învăţământului ar trebui să includă instruirea


profesorilor din zonele rurale şi sensibilizarea comunităţii cu privire la importanţaînvăţământului.

• Întărirea sistemului de protecţie socială

� Există un larg sprijin pentru introducerea reformei pensiilor, care ar trebui să reprezinte oprioritate majoră şi o urgenţă a Guvernului, din motive bine întemeiate. Unul ar fiactualul sistem de pensii reprezintă o povară fiscală ce nu se poate susţine, care conducela vulnerabilitate şi instabilitate macroeconomică. Se consideră că, dacă impozitele arscădea, venitul fiscal ar creşte de fapt, întrucât ar creşte numărul firmelor care ar lucra încadrul economiei formale (oficiale), întărind astfel poziţia fiscală a guvernului şi aducândRomânia mai aproape de scenariul de asistenţă maximă. Un al doilea motiv legat deacesta este importanţa dezvoltării IMM-urilor. Cu impozite atât de mari care să acopereobligaţiile statului faţă de sistemul de pensii, multe IMM-uri sunt obligate să-şidesfăşoare activitatea în aşa-numita economie gri. În al treilea rând, reforma pensiiloreste crucială pentru diminuarea sărăciei populaţiei vârstnice.

� Se impune o reformă a programelor de asistenţă socială pentru a stimula şomerii să revinăpe piaţa muncii. În prezent, ajutoarele sociale pentru o persoană sunt deseori mai maridecât ar fi salariul pe care l-ar putea avea acea persoană dacă ar lucra. Aceasta duce laperpetuarea şomajului. În plus, asistenţa socială trebuie să fie mai bine îndreptată pentru aajunge la cei care au cu adevărat nevoie de ea, nu la cei care declară că au nevoie.

� Instruirea prestatorilor de servicii sociale ar trebui să reprezinte o prioritate.

� Din 1996, guvernul a înfiinţat multe agenţii pentru protecţia copilului. Acest lucru a făcutcolaborarea cu ONG-urile extrem de dificilă. Ar trebui întărite serviciile sociale familialeîn scopul prevenirii şi reducerii cazurilor de abandon al copiilor. Este nevoie de instruireapersonalului din instituţiile de stat. Trebuie consolidat parteneriatul între Guvern, sectorulprivat şi ONG pentru a răspunde necesităţilor copiilor infectaţi cu HIV (datorate mai alescontaminării prin proceduri medicale).

� Protecţia consumatorului ar trebui inclusă ca obiectiv de dezvoltare.

• Protecţia mediului şi a resurselor naturale şi dezvoltarea durabilă

� Aplicarea măsurilor de combatere a poluării ar trebui să fie atât de riguroasă, iarpenalităţile pentru încălcarea normelor de mediu atât de severe, încât o companie care nule respectă ar trebui să nu mai fie viabilă din punct de vedere financiar.

� Politicile de combatere a poluării şi conservare a biodiversităţii trebuie să se susţinăreciproc.

� Conservarea biodiversităţii ar trebui să fie integrată în politica de restituire a terenurilor.Altfel, există riscul major de deteriorare a resurselor naturale ale României în cursulprocesului de restituire a terenurilor.


� Românii trebuie să aibă un mai mare acces la informaţii asupra standardelor de mediu dinUE.

Sondaj de opinie

Cu optsprezece luni înainte de consultările pentru SAT, Banca a realizat un sondaj deopinie ca bază pentru SAT. Aproape 600 de persoane au răspuns (o rată de răspuns de 80%),printre care oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai sectorului privat implicaţi în proiecteleBăncii, ziarişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor ne-guvernamentale (ONG). Ancheta a fostcondusă de o organizaţie independentă privată pentru asigurarea profesionalismului şiconfidenţialităţii. Rezultatele au indicat că (i) Banca ar trebui să realizeze o mai largăconsultare şi participare în cadrul pregătirii proiectelor şi dialogului general pe temapoliticilor, şi (ii) Banca ar trebui să joace un rol mai activ în dezvoltarea climatul de afaceri şiîn construcţia instituţională pentru consolidarea economiei de piaţă. Procesul CDF şi aceastăCAS încearcă să ofere un răspuns acestor reacţii, prin accentuarea procesului de consultanţăşi dezvoltarea temelor identificate.

România şi Programele de asistenţă nerambursambilă ale UE

PHAREProgramul PHARE a fost lansat în 1989, după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi

de Est. El urmăreşte să ajute la reconstrucţia economiei ţărilor din această regiune. Iniţial, asistenţa oferită selimita la Polonia şi Ungaria, dar treptat ea s-a extins, cuprinzând în prezent 13 ţări din Europa Centrală şi de Est(Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Estonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Ungaria,Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

În perioada 1995-99, finanţările PHARE au totalizat aproximativ 6,7 miliarde EUR şia acoperit 15 sectoare, dintre care cinci sunt mai importante:

• Infrastructură (energie, transport, telecomunicaţii);• Dezvoltarea sectorului privat şi a asistenţei pentru afaceri;• Invăţământ, instruire şi cercetare;• Protecţia mediului şi securitate nucleară; şi• Restructurarea agriculturii.

În acelaşi timp, PHARE este cel mai important instrument financiar pentru strategia de pre-aderare acelor zece ţări central şi est europene (CEEC) care au făcut cerere de aderare la Uniunea Europeană. Din 1994,activităţile PHARE s-au adaptat la necesităţile şi priorităţile fiecărei CEEC.

Programul restructurat cu un buget de peste 10 miliarde EUR îşi propune, pentruperioada 2000 – 2006, două priorităţi, şi anume, construcţia instituţională şi finanţareainvestiţiilor.

Ulterior propunerilor înaintate de Comisie în prezentarea Agendei sale 2000 din iulie1997, au fost adăugate noi forme de ajutor pentru pre-aderare la cele deja asigurate dePHARE. Acestea sunt:


• Ajutor pentru agricultură (SAPARD); şi• Măsuri structurale pentru a aduce nivelul protecţiei mediului şi al dezvoltării infrastructurii de

transport din ţările aspirante mai aproape de cel al Uniunii Europene (ISPA).

SAPARD

Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) urmăreşte săsprijine implementarea acquis-ului de către CEEC în ceea ce priveşte politica agricolă comună şicompetitivitatea sectoarelor respective, crearea de locuri de muncă şi dezvoltare economică durabilă în zonelerurale. Măsurile finanţate în acest scop vizează investiţiile în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea prelucrării şidesfacerii produselor agricole şi piscicole, dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, dezvoltarea şidiversificarea activităţilor economice, în special în scopul creării unor surse alternative de venit, restructurareaşi dezvoltarea satelor, precum şi protecţia şi conservarea patrimoniului rural.

Sunt prioritare operaţiunile ce vizează o mai mare eficientizare a pieţei, a standardelor de calitate şi desănătate, cu accent pe conservarea mediului. Instrumentul SAPARD a alocat României 150 milioane EURanual, până în 2006 inclusiv.

ISPA

Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare (ISPA) este instrumentul Comisiei Europenecare sprijină cele zece ţări candidate CEEC în efortul de a se alinia rigorilor ecologice şi de transport ale UE, învederea aderării. Asistenţa comunitară acordată de ISPA contribuie la formularea obiectivelor prevăzute înacordurile de asociere ale fiecărei ţări beneficiare şi la armonizarea programelor naţionale de ameliorare amediului şi a sectorului de infrastructură de transport. ISPA contribuie la finanţarea proiectelor legate de mediuinclusiv al celor legate de managementul deşeurilor şi reziduurilor, poluarea atmosferică sau alimentarea cu apă,precum şi de dezvoltarea căilor ferate, şoselelor, porturilor şi aeroporturilor, luând în considerare cerinţelepentru un transport durabil. ISPA are un buget anual de aproximativ 1 miliard EUR, din care aproape 230milioane EUR pentru România.

RICOP

RICOP este un program de granturi al Uniunii Europene care vizează sprijinireabugetului pentru a face faţă costurilor asociate restructurării, creării de locuri de muncă,iniţiativelor de încurajare a ocupării, finanţării microîntreprinderilor, măsurilor de atenuare aimpactului social (inclusiv plăţile compensatorii pentru disponibilizaţi) şi asistenţei tehnice.Tranşa iniţială de 100 milioane EUR alocată de RICOP României, la sfârşitul lui 1999, aexpirat la 31 martie 2001, cu numai 0,5 procente din ea trasă datorită capacităţii limitate deabsorbţie. Sunt proiectate negocieri pentru o a doua tranşă.

Sursa: Comisia Europeană

Anexa EPagina 1 din 2

Corupţia în România

Două studii recente ale Băncii Mondiale se ocupă de problema corupţiei în România. RaportulCombaterea corupţiei în tranziţie – O contribuţie la dezbaterea asupra politicilor, face distincţia între douăforme conceptual diferite de corupţie: (i) “corupţia administrativă”, definită ca fiind corupţia legată de aplicarealegilor şi reglementărilor; şi (ii) “acapararea (penetrarea) statului”, definită ca fiind corupţia ce afectează chiarmodul în care sunt concepute legile şi reglementările. Ambele forme de corupţie afectează în egală măsurăcreşterea şi echitatea. Având la bază un sondaj în rândul a peste 3,000 de directori de întreprinderi din 22 de ţăriîn tranziţie, raportul oferă o perspectivă comparată asupra consecinţelor negative ale ambelor forme de corupţieasupra afacerilor. Sondajul a relevat că, în România, corupţia administrativă are un nivel relativ ridicatcomparativ cu cel din restul ţărilor central şi est europene (CEE). Nivelul penetrării statului nu este chiar atât deridicat precum s-a raportat în alte câteva ţări CEE, dar este totuşi considerabil mai ridicat decât în cele în carereforma este mai avansată.

Recunoscând necesitatea de a se ocupa de problema corupţiei, Guvernul român a cerut BănciiMondiale să pregătească un studiu diagnostic asupra corupţiei. Raportul, Ancheta diagnostic asupra corupţiei înRomânia, s-a bazat pe interviuri cu aproape 1.800 de directori de întreprinderi, oficialităţi publice şi oamenisimpli. Rezultatele anchetei confirmă percepţia unei corupţii extinse în multe structuri guvernamentale şi aratăcă un mare număr de români – oficialităţi publice, directori de întreprinderi, oameni simpli – cunosc corupţiadin proprie experienţă. Directorii de întreprinderi raportează, de asemenea, că sunt foarte afectaţi de diverseleforme ale penetrării statului. Mai mult de patru din zece întreprinderi au afirmat că firmele lor sunt seriosafectate de obiectivele corupte ale voturilor parlamentarilor care sprijină interese înguste. Deşi penetrareastatului are mai multe surse, sondajele arată că finanţările lipsite de transparenţă ale candidaţilor şi ale partidelorjoacă un rol important în sprijinul acesteia. Este mult mai probabil ca firmele care sprijină financiar partidepolitice să se angajeze în penetrarea statului şi, în general, să plătească mită.

11%

5%

2%

41%

36%

19%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

gospodării cu venit mic desub 1 milion lei/lună

gospodării cu venit mediu de 1tla 3 milioane lei/lună

gospodării cu venit mare mai mare de 3 milioane lei/lună

procent din venitul gospodăriilorpentru plată de mită(dintre cei ce au plătit)

procentajul gospodăriilorce nu au solicitat asistenţă medicalăchiar dacă era necesară

Notă: Coloana din stânga include gospodăriile ce au recunoscut că au plătit mită şi au indicat sumele plătite precum şi totalulvenitului pe gospodărie. Mărimea eşantioanelor a fost de 19, 68, şi 54 gospodării. Coloana din dreapta indică procentajul gospodăriilor ce nu au solicitatasistenţă medicală chiar dacă era necesară. Mărimea eşantioanelor a fost de 96, 143, şi 62.

Nivelul şi tiparul corupţiei impun costuri semnificative în detrimentul dezvoltării României. În afarabinecunoscutelor descurajări ale investiţiilor şi creşterii economice, corupţia are un impact disproporţionat demare asupra celor săraci. Din moment ce plăţile neoficiale echivalează adesea cu un impozit fix, persoanele celemai sărace plătesc o parte mai mare din venitul lor sub formă de mită decât cei mai înstăriţi. Dacă naturaregresivă a plăţilor la negru poate fi considerată cel mai vizibil mod în care săracul este afectat de corupţie, eanu este, însă, nici pe departe cea mai îngrijorătoare. Impactul corupţiei asupra accesului la serviciile esenţiale şineputinţa celor săraci de a face plăţi pe sub mână pot împinge pe cei care au nevoie de asistenţă medicală să selipsească de ea. Spre exemplu, probabilitatea de a nu apela la tratamente medicale, chiar atunci când suntnecesare, este mult mai mare pentru cei mai săraci dintre oamenii simpli comparativ cu cei mai norocoşi.

Annex EPage 2 of 2

Pentru a aborda problema corupţiei administrative şi penetrării statului este nevoie de un programcuprinzător care să aducă transparenţă şi responsabilitate în viaţa politică şi administraţia publică. Deşireformele necesare ar putea întâmpina rezistenţă, experienţa celorlalte ţări arată că se pot face progrese. Recent,Slovacia a adoptat o lege care garantează liberul acces al publicului la toate informaţiile de stat pe care legislaţianu le clasifică drept secrete, în timp ce un NGO slovac a pregătit o broşură pentru informarea oficialităţilorpublice asupra modului în care vor trebui să răspundă solicitărilor. Letonia a elaborat un program de combaterea corupţiei axat pe prevenire, educaţie şi punere în practică, care a fost menţinut în pofida mai multor schimbărisurvenite în cadrul guvernului. Polonia a aplicat reforme care urmăresc eliminarea politizării în procesul denumire a funcţionarilor publici. Lituania a utilizat cu succes declaraţiile de venit pentru a îndepărta din funcţiioficialii acuzaţi de corupţie.

În România, climatul pentru reformă este favorabil. Noul Guvern a alocat iniţiativelor de combatere acorupţiei şi altor reforme din cadrul administraţiei publice un loc prioritar pe agenda sa. Iar dacă consultărilepentru SAT şi CDF reprezintă un indiciu, opinia publică românească doreşte ca Guvernul să-şi asumerăspunderea pentru rezultate în acest domeniu. Elaborarea unui program de combatere a corupţieiatotcuprinzător şi care poate fi monitorizat va ajuta la îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii serviciilor publice şi laconsolidarea încrederii în instituţiile politice şi de stat.

Surse: Banca Mondială, 2000, Combaterea corupţiei în tranziţie – o contribuţie ladezbaterile de politică; Banca Mondială, 2001, Sondaje diagnostic asupra corupţiei înRomânia. Sondajele pe care s-a bazat primul raport au fost realizate în colaborare cu BancaEuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Sondajele care stau la baza celui de-al doileaau fost realizate în colaborare cu Mangement Systems International, un partener deimplementare al USAID.

Anexa FPagina 1 din 2

Minorităţi etnice

România este o ţară cu multe şi, numeric, semnificative minorităţi etnice. Etniciimaghiari constituie aproximativ 7% din populaţie. In România trăieşte cea mai numeroasăpopulaţie de origine rromă din Europa, între 1,5 şi 2 milioane, adică 8-10% din totalulpopulaţiei ţării. Estimările asupra numărului de rromi variază apreciabil. Deseori, sondajeleîn rândul populaţiei şi recensămintele nu fac referiri la originea etnică, şi chiar acolo unde elese fac, se ridică o serie de probleme, inclusiv subreprezentarea în eşantioanele zonelor locuitede rromi, dificultăţi în localizarea şi identificarea populaţiilor care pot să nu fie înregistrate înmod oficial, precum şi probleme de auto-sesizare.

Statutul socio-economic al minorităţii rrome constituie una dintre cele mai semnificative provocări aledezvoltării în România. În ciuda penuriei de informaţii substanţiale, există indicii tot mai mari potrivit căroracondiţiile de trai ale rromilor s-au deteriorat de la căderea comunismului în 1989. Rezultatele furnizate deAncheta Integrată în Gospodării indică niveluri izbitoare de sărăcie printre rromi, în comparaţie cu alte grupuri.In trei ani consecutivi (1995–97) rata sărăciei în rândul rromilor a fost semnificativ mai ridicată decât în altegrupuri, ajungând la 79% în 1997, când rata sărăciei la nivel naţional care a fost de 31%. In schimb, rata sărăcieia etnicilor maghiari se situează sub media naţională.

Sărăcia în România în funcţie de apartenenţa etnică, 1995 şi 1997% din

populaţiachestionată

(1997)

Rata sărăciei Nivelul desărăcie

Severitateasărăciei

1995 (%) Pondere

1997(%)

Pondere 1995 1997 1995 1997

Români 89,8 24,5 87,4 29,7 86,6 6,1 7,3 2,2 2,7Maghiari 6,8 22,8 6,1 28,4 6,0 5,7 6,7 2,2 2,3Rromi 2,3 76,4 5,4 78,8 6,3 28,2 33,2 13,1 17,1Alţii 0,3 23,5 1,1 32,6 1,1 6,4 8,9 2,6 3,6Total 100,0 25,3 100 30,8 100 6,4 7,9 2,4 3,0

Sursă: Romania Ancheta Integrată în Gospodării, 1995 şi 1997.Notă: Pragul sărăciei este de 60% din consumul în echivalent adult . Procentele de populaţie diferă de

estimările de mai sus datorită subreprezentării în eşantioane şi a nivelului scăzut de auto-sesizare alminorităţilor.

Sărăcia printre rromi este legată de o serie de factori care se leagă unul de altul.Gradul de educaţie este scăzut comparativ cu al altor grupuri de populaţie, iar datele dinsondajele recent arată că aceste diferenţe sunt în continuă creştere. Ponderea populaţieirromilor fără educaţie elementară (clasele 1-8) a crescut de la 36% în 1994 la 48% în 1998.Ca rezultat al coeficientului foarte scăzut al celor cu educaţie, rromii au fost printre primiicare au fost trimişi în şomaj la începutul restructurării şi au întâmpinat obstacolesemnificative de reintegrarese bazează pe dezvoltarea comunităţii pe piaţa muncii din cauzacunoştinţelor reduse şi a discriminării. Atât în mediul urban, cât şi în cel rural, comunităţilede rromi sunt frecvent concentrate în zone cu infrastructură redusă şi fără servicii esenţiale -apă, instalaţii sanitare, electricitate. Din cauza sistemului semi-legal al sistemului de locuinţe,unii rromi nu posedă actele necesare înscrierii la şcoală, şi nici pentru a-şi încasa alocaţiile deasistenţă socială sau ajutor medical.

Femeile rrome se confruintă o dublă dificultate izvorâtă atât din cauza originii loretnice cât şi a sexului, deşi informaţiile asupra acestui grup de populaţie sunt limitate. Din

Annex FPage 2 of 2

cauza sarcinilor timpurii (uneori înainte de 15 ani) şi a responsabilităţilor familialesubstanţiale, fetele rrome au tendinţa de a abandona şcoală mai devreme decât bărbaţii, cualte cuvinte sunt mai puţin pregătite pentru piaţa muncii. Riscurile la adresa sănătăţii femeilorrrome au crescut din cauza unei igiene precare a reproducerii, inclusiv frecvenţa naşterilorpetrecute la intervale foarte scurte, condiţii de îngrijire şi alimentaţie prenatale inadecvate. S-a dovedit că femeile rrome practică prostituţia într-un număr tot mai mare şi sunt expuseriscului îmbolnăvirii cu boli transmisibile sexual, inclusiv (HIV / SIDA). Acest domeniunecesită o analiză mai amplă.

Peste 70 % din copiii străzii sunt rromi. Băieţii rromi sunt prezenţi într-un moddisproporţionat în cadrul populaţiei delicvente juvenile, pentru că sărăcia şi adeseadiscriminarea împinsă la extrem îi îndeamnă la comiterea de delicte. Este foarte probabil caacei adolescenţi care sfârşesc pe străzi să înceapă să practice prostituţia şi să fie expuşi la bolitransmisibile sexual.

Noul Guvern a luat unele măsuri pentru ameliorarea condiţiilor rromilor. În cadrulMinisterului Informaţiilor Publice a fost înfiinţat un Sub-Secretariat pentru rromi care a fostînsărcinat cu elaborarea unei strategii pentru guvern. De asemenea, Ministerul Educaţiei aluat şi el măsuri, inclusiv adoptarea unor politici anti-discriminatorii şi păstrarea unor locuripentru rromi în învăţământul liceal şi universitar. UE monitorizează atent statutul rromilor,acesta făcând parte din criteriile politice de aderare şi asigură sprijin prin programul PHAREpentru proiectele care implică această comunitate. Banca va sprijini inserţia socialăasigurându-se că problema etniei va fi pusă în mod corect în cadrul acestor operaţiuni, înspecial prin finanţarea unor proiecte în sectoarele educaţiei şi protecţiei sociale.

Anexa GPagina 1 din 3

Concluziile CDF în România

Consultările CDF au avut loc în 1999 şi 2000, atât la Bucureşti cât şi în alte localităţi din ţară. Auparticipat peste 500 de persoane: lideri din domeniul industriei, sindicali, religioşi, din învăţământ şi cercetare,din mass-media, alte sectoare ale societăţii civile, oficialităţi guvernamentale la nivel centrale şi local, membriai opoziţiei politice – dintre care unii fac parte din noul guvern. Următoarele opinii asupra constrângerilor şipriorităţilor de dezvoltare ale României au întrunit un larg consens:

• Frustrarea cu privire la cadrul legislativ şi la instituţiile publice. O prioritate majoră a liderilor sindicali şimanagerilor (atât ai întreprinderilor publice cât şi ai celor private) a fost restituirea proprietăţii şi o maibună protejare a drepturilor de proprietate. Toţi participanţii au fost de acord cu necesitatea modificăriicadrului legislativ. Aprobarea, de către Cabinet, a Ordonanţelor de Urgenţă, expeditivă de cele mai multeori, (şi pe care operaţiunile Băncii au ajuns să se bazeze) creează confuzie cu privire la autoritatealegislativă a Parlamentului. De asemenea, duce la instabilitatea sistemului juridic, întrucât legile se schimbădeseori, şi la inconsecvenţe şi incompatibilităţi între diversele legi astfel încât cetăţenii nu ştiu care legeeste aplicabilă. Mai mult, legea se aplică deseori inegal (de ex. colectarea impozitelor) sau deloc. Există ofrustrare generală faţă de procedurile birocratice, ex., cele care se referă la înfiinţarea şi menţinerea uneifirme private. Mai există şi percepţia generală conform căreia serviciile publice ar fi mai mult politizatedecât profesionale şi că sunt necesare măsuri pentru combaterea corupţiei. Participanţii au resimţit toţiaceşti factori ca pe nişte riscuri care descurajează investiţia privată.

• O dorinţă expresă de a deveni “occidental” prin aderarea la UE, dar şi o lipsă de înţelegere a cerinţelor : Oambiţie îndrăzneaţă a, practic, tuturor participanţilor a fost ca România să devină membru al UE. Totuşi, separe că nu s-a înţeles cu aceeaşi profunzime ce se cere României pentru atingerea acestui scop. Accentul s-a pus mai mult pe standardul mai ridicat de trai, pe societatea democratică şi pe o mai bună guvernareasociate cu aderarea la UE, şi mai puţin pe implicaţiile pentru actualele grupuri de interese şi pe dislocărilepe care o astfel de tranziţie economică şi socială le comportă.

• Necesitatea imperativă de îmbunătăţire a accesului la oportunităţi. Toată lumea a fost de acord căstandardul de viaţă din România trebuie îmbunătăţit şi că acest lucru este posibil numai cu investiţii publicesemnificative în educaţie, sănătate, infrastructură şi dezvoltare rurală.

• Frustrarea faţă de sărăcia din România în mijlocul “bogăţiei naturale”. Participanţii s-au plâns mult defaptul că, dacă ţară era cunoscută odinioară în Europa şi în alte părţi pentru producţia ei agricolă, mobilafabricată din lemnul de calitate superioară al pădurilor ei şi pentru frumuseţea ei naturală (în special în zonaDunării şi a Mării Negre), zone care continuă să prezinte un potenţial ridicat, în prezent, ea pare să fieincapabilă să exploateze aceste oportunităţi şi este o ţară săracă.

• Necesitatea de a-şi asuma riscuri şi pledoaria pentru realizarea unui transfer de cunoştinţe pentru a-şi puteaadapta producţia la cerinţele pieţei: Românii au crezut întotdeauna că sunt foarte competenţi în domeniultehnicii şi că experienţa unei economii de stat le-a asigurat cel puţin posibilitatea de a înţelege aspecteletehnice ale proiectării şi producţiei. Totuşi, ei consideră că o economie orientată spre piaţă necesităcunoştinţe suplimentare pe care nu le au, printre altele o înţelegere a forţelor pieţei, a modalităţii deadaptare a producţiei pentru a satisface cererea pieţei şi a modalităţii de acces la informaţiile despre piaţă.Deloc de neglijat este şi faptul că ei recunosc necesitatea unei schimbări de atitudine pentru a facilitaasumarea de riscuri de care are nevoie activitatea comercială din sectorul privat.

• O moştenire a neîncrederii care este un impediment al cooperării şi parteneriatului: Trecutul opresiv alRomâniei şi regimul premergător tranziţiei, învăluit în secret şi trădare (nu era un lucru neobişnuit cacetăţenii să furnizeze Poliţiei Secrete informaţii incriminatorii despre persoane apropiate lor) au contribuitla cristalizarea unui sentiment de neîncredere. Există o neîncredere în Guvern, în parte din cauza acestuilucru, dar şi pentru că aşteptările publicului referitoare la tranziţia economică au fost înşelate. Mulţi oamenisunt acum într-o situaţie mai grea decât erau înainte de tranziţie. Partidele politice din România, care suntaproape o duzină, nu colaborează efectiv atunci când formează o coaliţie guvernamentală. Nu există oideologie comună care să le permită formarea unei alianţe naturale. Partidele seamănă seamănă mai curândcu grupurile de interese, iar alianţele sunt create din oportunism şi, prin urmare, sunt temporare. Aceste

Anexa GPage 2 of 3

lucruri vin să se adauge mediului de neîncredere în care liderii politici ştiu că alianţele de partide suntinstabile. Este mai dificil, prin urmare, să se ajungă la un consens politic fie în cadrul puterii legislative, fieîn al celei executive. Moştenirea neîncrederii creează dificultăţi şi la formarea parteneriatelor de afaceri,atât în cadrul sectorului privat, cât şi între sectorul privat şi cel public. Ceea ce împiedică dezvoltareasectorului privat.

• Continua dependenţă de Guvern, în ciuda neîncrederii în el: În ciuda neîncrederii lorrecunoscute în Guvern, participanţii au afirmat, în mod clar, că se aşteaptă ca Guvernul săle rezolve problemele. În mod obişnuit, ei nu au recunoscut faptul că ar putea aveacapacitatea de a se mobiliza şi acţiona în nume propriu, în calitate de cetăţeni sau defirme din sectorul privat. În general, participanţii nu s-au considerat capabili să-şiamelioreze situaţia, ci au considerat că acest lucru depinde de Guvern, acelaşi guvern încare nu au încredere. Capitalul social şi activismul public nu au forţă.

Temele de mai sus se traduc într-o agendă a dezvoltării ilustrată schematic încontinuare, în care cele două efecte majore dorite sunt reducerea sărăciei şi aderarea la UE.Ele urmează să fie obţinute prin promovarea creşterii economice, construcţia instituţionalăpentru consolidarea statului de drept, accesul mai mare la oportunităţi, consolidareasistemului de protecţie socială, protecţia mediului şi a resurselor naturale şi o dezvoltaredurabilă.

Anexa GPage 3 of 3

World Bank User• MacroStabilizare

• Reformastructurală aSectoruluifinanciar,Pieţelor decapital,Sectoarelor deintreprinderi şiutilităţi

• Întărireamediului deafaceri

• ParteneriatePublic/Privat şiSector privat /Sectoracademic

• Stimulentepentruprevenirea“Migraţieiintelectuale”

• Participaţieprivată înInfrastructurăşi Energie

• Investiţii înSistemelenaţionale detransport

• Reducereacorupţiei

• Transparenţă şiresponsabilitateguvernamentală

• Eliminareabirocraţiei

• Reforma politică• Reforma

administraţieipublice şiserviciilorpublice

• Participareasocietăţii civile

• Cadru juridic şilegislativ obiectivşi stabil

• Descentralizareaadministraţiei

• Formareacapacităţii locale

• Restituireaproprietăţii şiprotecţiadrepturilor deproprietate

• Reconversiaforţei de muncădisponibilizate

• Acces echitabil laînvăţământ

• Crearea şidifuzareacunoştinţelorprin IT şicampanii deconştientizarepublică

• Reformasectorului desănătate

• Investiţii îninfrastructuralocală

• Dezvoltare rurală• Deschidere faţă

de grupurileetnice

• Echitate socialăşi economicăpentru femei

• Promovareacapitalului socialprin dezvoltarebazată pecomunitate

• O mai bunăprotecţie acopilului

• Reformasistemului depensii

• Furnizare efectivăşi precisă aasistenţei şiserviciilor sociale

• O mai bunăpregătire la nivelnaţionalîmpotrivacalamităţilornaturale

• Întărireaadministrăriiresurselorsilvice

• Managementultoxicităţii- Gestionarea

crizelor- Mecanisme

de stabilire aobligaţiilor/de curăţire aamplasamentelor

• Conservarearesurselornaturale şibiodiversităţii

• Utilizarearesurselorregenerabile deenergie

• Îmbunătăţireaeficienţeienergetice

• Cadrul dereglementareîmpotrivepoluării şiaplicareaacestuia

Cre

area

inst

ituţii

lor

pent

ruîn

tări

rea

stat

ului

de

drep

t

Acc

es sp

orit

la o

port

unităţi

Întă

rire

a si

stem

ului

de

prot

ecţie

soci

ală

Prot

ecţia

med

iulu

i şi

resu

rsel

or n

atur

ale

Dez

volta

re d

urab

ilă

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL ROMÂNIEI

OBIECTIVE DE DEZVOLTARE

Prom

ovar

ea c

reşt

erii

econ

omic

e

P I LL A RS

REZULTATE

Anexa HPagina 1 din 2

Obstacole în mediul de afaceri din România

Există un număr de bariere administrative în cadrul procesului de înregistrare şi funcţionare alîntreprinderilor private din România. Printre exemplele citate într-un raport recent al Serviciului de Consultanţăpentru Investiţii Străine (FIAS) se numără următoarele:

Înregistrarea societăţii. Înregistrarea companiei se bazează pe “Avizul de funcţionare” eliberat deprimărie pe baza a nu mai puţin de 8 diferite avize obţinute în prealabil (sanitar, de racordare la reţeaua deelectricitate şi la cea de gaze naturale, de mediu, de prevenire şi stingere a incendiilor, de conectare la reţeaua decanalizare, de alimentare cu apă şi la reţeaua termică). Prin urmare, procesul consumă extrem de mult timp. Deasemenea, în stadiul de înregistrare al companiei, sunt necesare, adesea, licenţe speciale a căror obţinereconstituie un proces îndelungat, din moment ce procedurile nu sunt întotdeauna foarte clar precizate. În modobişnuit, compania trebuie să obţină, în primul rând, avizul de înregistrare de principiu, care să fie depus laregistrul comercial. După înscrierea în registru, compania trebuie să-şi depună cererea pentru licenţa, autorizaţiasau avizul de la acelaşi Minister. Dacă multe licenţe speciale se justifică în baza faptului că sunt utilizate pentruactivităţi care afectează sănătatea şi siguranţa publică (alimentaţie, producţia şi distribuţia medicamentelor,transporturile, construcţiile, tratarea apei şi epurarea apelor reziduale), cele care se referă la turism nu sejustifică.

Înregistrarea la fisc, stabilirea şi plata impozitului. Înregistrarea la fisc este anevoioasă, cu o seriede măsuri ce nu sunt necesare, precum un aviz prealabil de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP)sub forma unui certificat sau a unor documente iniţiale substanţiale care sunt aceleaşi cu cele cerute de RegistrulComerţului. Stabilirea şi plata impozitului ridică, de asemenea, probleme. Principiile şi metodologiile decontabilitate nu sunt clare şi se schimbă mereu. Procedurile de plată sunt îndelungate şi necesită un mare numărde forme şi formulare.

Reglementările privind forţa de muncă. Reglementările privind forţa de muncă corespund celor dinalte ţări din regiune. Totuşi, Ministerul Muncii emite frecvent noi reglementări, dintre care multe sunt confuzeşi nu se corelează cu cele anterioare. Angajatorul trebuie să facă un mare număr de raportări. Se cere un raportprivind situaţia forţei de muncă ori de câte ori se modifică statutul unui angajat (ex. de la jumătate de normă lanormă întreagă), iar angajatorii trebuie s-o facă într-un anumit număr de zile de la data modificării. Pentru aprezenta acest raport, angajatorul trebuie să depună contractele de muncă în trei exemplare la Camera de Muncăteritorială. Se mai cer rapoarte lunare care să facă dovada plăţii contribuţiilor la Fondul de Asigurări Sociale, laFondul de Şomaj şi la Casa Asigurărilor de Sănătate. Angajatorii trebuie să plătească Ministerului Muncii uncomision lunar de 0,75 procente din totalul salariilor brute pentru sprijinirea Camerei de Muncă Teritorială. Înplus, angajatorii trebuie să mai plătească, din salariile lunare brute ale angajaţilor, 30 % la Fondul AsigurărilorSociale, 5 % la Fondul de Şomaj, 7 % laCasa Asigurărilor de Sănătate şi un procent la fondul de risc şiaccidente pentru persoanele aflate în incapacitate de muncă. Investitorii consideră prohibitive aceste contribuţiicare se ridică uneori la două sau trei ori salariul de bază.

Serviciile vamale. Procedurile vamale au fost rapid modernizate şi sunt aliniate celor din UE. 90%din punctele de intrare în ţară au fost computerizate datorită asistenţei tehnice substanţiale şi a sprijinuluifinanciar oferit de agenţiile internaţionale şi bilaterale. Totuşi, implementarea noilor proceduri se desfăşoarăîncet. Companiile private se plâng că unele dintre sistemele stabilite (ex. taxa vamală restituită) nu aufuncţionat niciodată şi că există foarte puţine informaţii referitoare la procedurile vamale. Mai mult, corupţiafuncţionarilor de la vamă este percepută ca fiind extinsă (a se vedea Anexa E). În sfârşit, se pare că existăsuprapuneri şi uneori fricţiuni serioase între autorităţile vamale şi alte autorităţi ale statului precum PoliţiaEconomică (a Ministerului de Interne) sau Garda Financiară (de la Ministerul de Finanţe) care crează confuzieîn rândul investitorilor şi afectează încasarea taxelor.

Cumpărarea de terenuri şi înregistrarea. Majoritatea terenurilor care s-ar preta pentru investiţii noicontinuă să fie în proprietatea statului (sub controlul ministerelor, autorităţilor locale şi al întreprinderilor destat) şi sunt greu accesibile investitorilor privaţi fie prin cumpărare, fie prin concesionare. Terenul aflat înproprietate privată este mai uşor de cumpărat, dar oferta este limitată. Si mai important încă, este riscul ridicat alinvestitorilor care cumpără teren datorită faptului că înscrierile în registrul funciar nu s-au încheiat încă şi că

Annex HPage 2 of 2

procesul de restituire a pământului este lent. 70% din titlurile de proprietate asupra pământului care au fostemise au fost atacate în instanţă.

Sistemul de justiţie. Sistemul de justiţie din România este slab. Pentru epuizareatuturor procedurilor judiciare sunt necesari aproape doi ani, iar sentinţele sunt foarteimprevizibile. Tribunalele comerciale duc lipsă de personal şi de o pregătire corespunzătoare.În 1998, aproape trei sferturi din judecători aveau sub 30 de ani. Oficialităţilor le lipsescadesea cunoştinţele necesare în domenii comerciale specializate precum aspectele legate deproprietatea intelectuală. Se spune că o problemă serioasă în justiţie o reprezintă corupţia.

Activităţile WBI

World Bank Institute (WBI) s-a implicat substanţial în ultimii doi ani în România unde a creat o largăreţea de parteneri locali care constituie o bază solidă pentru extinderea activităţilor de instruire. Peste 300 departicipanţi au luat parte la pregătirea în cadrul WBI în domeniile relaţiilor fiscale între nivelurile administraţieipublice, descentralizării, asociaţiilor şi participării civice, jurnalismului de afaceri şi de investigaţie,administraţiei urbane şi celei municipale, reformei sistemelor de sănătate şi de pensii, fondurilor sociale,sectorului financiar şi pieţelor de capital. În perspectivă, WBI intenţionează să-şi intensifice eforturile pentrufurnizarea de cunoştinţe avansate prin utilizarea unor tehnici de difuzare noi, cum ar fi învăţământul la distanţăprin intermediul internetului şi a videoconferinţelor. Acestea ar oferi posibilitatea de a învăţa din experienţaaltor ţări. Activităţile WBI vor continua să acorde prioritate aspectelor dezvoltării umane prin asigurarea deinstruire şi seminarii asupra politicilor în domeniile finanţării sănătăţii, reformei în învăţământ, pensiilor şiprotecţiei sociale.

Prin programul de management, WBI va continua să lucreze cu parlamentari, cu societatea civilă şi cuautorităţile publice în vederea realizării unui impact solid la nivelul ţării. Programul se va concentra peutilizarea cu eficacitate a resurselor publice şi aplicarea regulilor, reglementărilor şi politicilor la nivel naţionalşi local. Pentru întărirea legăturilor între administraţia centrală şi cea locală, WBI va continua să asigurepregătire într—o serie de domenii - descentralizare, finanţele administraţiei locale, administrarea societăţilor şietica în afaceri. Programul de învăţare pentru sectorul financiar va avea ca teme sistemul bancar, pieţele decapital, politicile în sectorul financiar, asigurări şi economii contractuale, finanţare rurală şi microfinanţe.Aceste activităţi proiectate vor sprijini promovarea creşterii economice şi crearea unui mediu favorabildezvoltării sectorului privat.

Deşi majoritatea programelor WBI se vor iniţia numai în cazul unui scenariu de împrumut maxim,există două excepţii. Una este activitatea WBI în domeniul mediului –Iniţiativa pentru un aer nepoluat, şiProgramul de respectare şi aplicare a cerinţelor de mediu (the Clean Air Initiative and the EnvironmentalCompliance and Enforcement Program) – care vizează să contribuie la obiectivul protecţiei şi al unuimanagement durabil al resurselor naturale şi mediului. Cealaltă este Iniţiativa Copiilor Străzii, care implicăorganizaţiile ne-guvernamentale locale şi organizaţiile partenere în consolidarea infrastructurii instituţionale şicapacitatea de a îmbunătăţi oportunităţile celor mai dezavantajaţi.

World Bank UserQ:\Personal\CAS anexeFinal1-ck.doc06/25/01 2:21 PM

Documents

Document al Băncii Mondiale Raport Nr. 22180-RO