A M I L IFOIA ENCICLOPEDICA 81 BELETRISTICA

C U I L U S T E A T I tT N T .

Totu-odata organulu publicatiuniloru „Socîetâtii pentru fondu de teatru natiunalu

P R O P R IE T A R IU , R E D A C T O R U S I E D IT O R U :

V

IOSIFU YULCANU.- ' ■■■ ■ -»S -îi —

. -S ,

' p o t z .S i b î u

I -

AÎOJIU TEL v- «870.

V

■ •• t y

-------------- —»■ > o ft» ------------------■PESTA, 18ÎO.

Cu tip riulu Iui Alesandru Koesi h Pest’a. Tiati’a Pesciloru, Xr 9.

. %

C U P R I N S U L U .\

I.

Portrete si biografie.

Paulu Jorgoviciu BrancoveanuEmiliu O l l iv ie r ........................R o c h e fo r t ..............................C r e m ie u x ..............................A r a g o ....................................Sofi’a M e n t e r ........................Simeonu Ramontiai < . . .

tirftrf----!----:----:----= : ' - — —

pagin a . . 1 . . 17 . . 29 . . 29 . . 29 . . 65 ,4 0 9 .1 1 3

1.2.3.45.6.7.

—luJTî 9. IVIari’a Antoinetta

10. Episcopulu Strossmayer . . . . . • j»11. Gavrilu M unteanu.......................................... o ia12. Jonu Eugeniu C u c u ........................ ..... • r.T y 2 ^ 313. Alesandru Mocioni j ......................................... ..... 32914. Generalulu Moltke ...................................................... 35315. Maresialulu B a z a in e ................................................389m rs-------■ ■ -

17C

J. C. Dragescu: Fem ei’a ........................„ Lacrim ele . . . .„ Rendunic’a espatriatului„ Frum seti’a lacrim eloru

I. D. L a Elena . . .J. C. Fundescu: Resunetu

„ Suvenirea „ Esti frum6sa„ L a E lv ira „ F ericirea

D in departare~ „ Uazaru Jerne

II .

1* o e s i e.

Z . Antinescu: V 6cea unui romanu .• .Aurelia: Oh de ai sci ..............................A. G. Baronzi: R u g ’a Rom anului . .

„ F16rea fara profum u .D. Boliirtineanu: C up’a lui Stefanu . .S. Botizanu : L e anulu nou . . . . Georgiu Bucsia: U m br'a lui Mihaii%Eroulu

R ogatiunea Romanului Pe culm e . .

F e t ’a de boeriu M ihaiu E roulu in H otiulu . . .D oinitie . . .Dorulu copilei . Suspinulu Minei

V. R. Butiv?scu: L id ’a . . . .n Sim ţirea trecat6ria>i ^ L ^ u n u rfu .» Caijdu sorele

Teodoru ©ewţţgjj^Mârtoa lui O ptum u

Vasiliu Budescu:

furci

irt»,

1 I anprtat1

5 )Simeonu FI

Urfann L iliecii

Marianu :

. 172. 567. 136

. 555 7

. 112

. 218

. 195

. 290

. 326

. 375 ,

. 423 i

. 486

. 606

. 14 99

. 231

. 531

. 255

Ostasiulu romanu „ D oine . .„ D orulu copilei

Andreiu Muresianu: Omulu si v it ’a in paralelu „ Iron i’a . . .

Elena IMovacu: Si de candu„ Catra A . R . . . .

Catarina Obregianu: Junele fara amanta Justinu popflu: S tefanu ce lu jnare si miim 'o Iui

„ _ L a m6rtea unei copile ,5 lM 6rtea lui Gr. S încai .„ Cantecu contimpureanu „ Im nu pentru Romania

IVI. Petru: Dsi6rei B . ........................Rosa: M aiculiti’a ....................................Georgiu Sionu: Treptele de scara . .M. Strajanu : Omulu si natur’a . .

,, D in suferintiele lui W erthe Maria Suciu: F lori de mormentu Moise Toma: Unu sugpinu din Carpati S. Teodorescu: M ărăcinii din gradinaA. Tudu'cescu : Suven irea ........................Josifu Vuloanu: Tem plulu Thaliei roman

„ 0 sera la părinţi„ L aC risiana . .„ L a morm entulu ei,, ftrig. iwni. . . . .

Si dinsa

pagin a28

314 362 436 427 159 280 33P 520 590

67 3

411 43

242 592

40 40 31

319 351

86 400 543 494 499

, . 463 W& +24

88 366 183 207 509 615

74 150 301 387 440. 578

ît-ou Poesîa poporala.

ine poporale de langa Salisce 19. < j ^Cântece poporale .

J58247

i f f *

Joane P. Vladu: Chiuiture poporale din giurulu Sibiul u i ..............................115. 127. 211

At. M. Marienescu: Cantemiru, balada . . . . 268 Cantecu de mortu

Doine din Maramuresiu 379. 390.

Nicolau Vlad*: Cântece de la Caransebesiu J P Ter^scu: H ore poporale de langa

583. 595.

Jonu Muresianu:. . . 619

307. 355. 367.

3 91 .4 0 3A lba-Ju lia

III ./

Novele, istoriore, piese teatrale si romanuri.

Alecsiu Anderco: V ictori’a Romaniloru la Borsi’a 315 J. G. Baritiu: R osalb ’a, novela de E. M. Oettinger 270

„ Pergolesi, schîtia artistica . . . 401 ,, Primulu amorulu alu Eugeniei . . 512

„ M6rtea Regelui M u r a t .........................607F. Bozganu : Izir si U d e l i r .......................................... 594V. R. Buticescu: Crucea negra, novela originala . 436 Josifu Hodosiu: U ltim ile moininte ale unei m o-

narchie . .,, , :,r . . • 327 J. Lapedatu: Tribunulu , drama i n t a c t e ' ‘ . . " ‘S 151 Letiti’a : D iu ’a cea mai iru mrVgn,. novela angleza ̂Alesandru Onaciu : Am oru bî amiciţia, novela nvî-

g i u a l a ........................ ..... 74M. Strajanu : Camilu Desmoulins, notitie istorice-

literarie î. 231„ D in vi^ti’a lui Beranger . . . . 510

Josifu Vulcanu : Secretulu, com edia in unuactu . 4 „ Ce .este sub pamentu, novela de Jokai 520„ Cavalerii nopţii, romanu de Ponson, :~

Articuli din vieti’a sociala.

Jonu Dima Petrascu : D espre em anciparea fem eiloru 37 J. Lapedatu: Educatiunea feteloru . -. . .

„ Fem ei’a r o m a n a ..............................L. D espre f e m e ia .......................................................Adelina Olteanu : D om n’a casei, — femei’a . ,Paulina Romanu: Institutu pentru educatiunea fe

teloru romane in Crisian’a G. Traila: Gimnastica de casa pentru fete . .

V I .

Articuli instructii.

217

612 5 3 y z t r .\ f

1387

At Marienescu: Calindariulu romanu . . .„ Parirle despre elementele mitulu

slav^nu ...............................„ V ră ji, farm ece, descântece .

Gavriiu Popu: D espre orasiulu Caransiebesiu .„ Originea M orlachiloru „ Originea Rom aniloru . . . .

IM. Strajanu : T rasure generale ale societatii fraucese

97

229553

3,64:

0 3 G . Ţrnilil • f ln i in n l f t

V II .

Ilnstratinni.

jnsuplementu la fia care numeru la alu 27 -le) câte o r6la.

IV .

(de

Articuli literari, si-recensiuni.

Mihaiu Cirlea: “Scen ’a ca institutu dc moralitate, de Scbiller . , . . .

Nicolae Densusianu: „Poesii de Julianu G rozescu" recensiune . . . .

M. Emmescu: Repertorulu nostru teatralu . . . Josifu Hodosiu ^Despre teatru in tierile rom ane .J. Lapedatu: îţi trebuescu d6ue fonduri . . . .

„ Coixfusiune l i m b i s t i c a ........................Simeonu FI. Marianu: Datinele si superstitiunile

poporului romanu . .» Datenile poporului romanu

G. Misailu: Despre cultur’a Rom aniloru din Be-sarabi’a ................................................

Radu Nasturelui Insîratem ărgărite 8, 20, 76, 90, 421, 602. v

M. Strajanu: Cosmopolitismulu si nationalismuluin l i t e r a t u r a ....................................

Josifu Vulcanu: Cantecile h a id u ce sc i........................„ De ce voimu se avemu unu teatru

n a t io n a lu ? ....................................

3.4.5.6.7.8. 9.

169

505

1. O panorama de langa B e i u s i u ........................2. M ârtea lui Juliu C e s a r o ....................................

O cascada ..................................................................Corabi’a d e s i e r t u r i l o r u ....................................F anaticii-d ia Busrar . ....................................Modistulu m u n t i l o r u ..........................................Conductu solemnu in Chin’a . . . . .P o r t - S a id ..................................................................Grunevald in P rusi’a ..........................................

10. Sal’a anatom ica in colegiulu medicinisteloru din N e w - Y o r k .......................................................2

11. Adunare poporala in P a r i s .............................. 212. Scaldile do la M e h a d f a .................................... 213. Faust si M a r g a r e t a ...........................................2

25 J 14. Apaductulu de la B o m b a y .............................. 5’4 89 15. P a r r h a s iu .................................................................. î361 16. L ocu in ti’a lui D ic k e n s .......................................... <613 17. Cetatea H u n e d 6 r e i .................................................4

18. T ieranca r o m a n a ................................................ L-19. W i lh e lm s -H o h e ...................................................... <20. L ocuinti’a ex-im peratesei E ugeni’a . . . . J21. Dupa batali’a ds la S e d a n ........................./ ^22. L upt’a de la V i l l e j u i v ........................ ...... - • ^23. Suvenirulu fem eiloru romane din Traiwilva-

n i’a datu dlui F. Schuselka . . . ' • ®24. C rocodilii in riurile din A fric ’a tropica ■ • *25. Tunulu giganticu a lui K rupp . . ® 26 — 34. Ilustratiuni la romanulu „C aval4™ nopţii"

317, 341, 365, 401, 413, 509, 53h 5S9> 605- 35— 44. Ilustratiuni umoristice . • • • 425 , 6

147433

121] 93, /('.P 5 K 385

469

w

Salona.

VIII.

A. P. Alessi: Conversare cu cetitoriele . . . . 596 J. G. Baritiu: Conversare cu cetit&riele . . . . 428

i Geongiu Bucsi’a : Epistola câtra o domnisi

Beletristica, soluţie, arte, vietia sociala, mocla.Ya esi in fia-care domi-

P e s t ’ a neca ’ CXL P0rtl'e^e si alte • ‘ ilu st raţiuni.

Pretiulu pentru A u i fa‘''pe ian. - j u n . 4 fl. p en tru lWou

Cane el ari'a red acţiunii

Strat’a lui Leopoldu Nr. 33,Prenumeratiunile se potu

face la tote poştele.

^ K r a i f î r r t V l u a mm. tte modelu mariiaostri bar-~ t rtpce'lSu.~

i ~ x“ mentti safevf niartfriuîttg-tori'bstii o Mea mare, ivita in lume pentrtt jri* jtt’atriumfatu de odatn, ci totu-de-ui^a

tr^ca unu timpu îndelungaţii, paa £ culturei si ale libertâtii au intl-

Wîalwal-aiât’a, incâtu plant’a ntâ servi stranepo- tiloruiflreptu modeluri de virtute riatiunala si patriotica. - - ~ ^

Dar catidu priv'ruu aceste figur» măreţie, ne cuprinde o mirare, câ'eîe'Tau Tvitu mai alesu afcolo, unde se asceptâ mai pucinu , unde sim- tiulu natiunalu se consideră dreptu crima, si unde apăsarea secularia eră mai infiorat6ria j ne cuprinde o mirare, câ acei luceferi pe ceriulu românismului s’au ivitu mai toti acolo, unde acelu ceriu eră mai tare acoperitu de n ori, — câ ace: barbati nemoritori s’au nascutu la noi de dinc6ce de Carpati, — si astu-felu de la noi s’au latîturadiele culturei natiunale. Insu-si vetera- nulu iteraturei n6stre , marele Eliade esclama cu admirare: „Dar, fratiloru Romani, mari barbati iu esîtu dinti^voi dincolo de Carpati, si de acolo au venitu si m zidurile n6stre d e re p a flâ te .si s’au pusu s’arunce sementiele natiun*litâtnintr’unu pamentu nelucratu-----“ *

Dintre aceşti nemoritori presiflt^Q'li cu ocasiunea ac^st’a vi^ti’a si portretuiu -ai Paulu lorgoviciu-Brancoveanu.

Barbatulu de a căruia biog-afia ne ocu-

2

pâmu acuma fu nascutu la 28 aprile 1764, in comun’a Varadia, comitatulu Timisi6rei.

Stramosiulu părintelui seu nu se numiâ Ior- goviciu, ci altu-feliu, inse acestu nume nu se scie. Dinsulu traiâ ca proprietariu nobilu in Transilvania, inse din caus’a persecutârilorn religiuna- rie calvinesci a fugitu si elu dimpreună cu mai mulţi in Romani’ a mica. Acolo si-a cumperatuo mosîa, si s’a insoratu cu o feci6ra din faim6s’a familia a Brancoveniloru, si de aci naiute si-a luatu si elu numele „Brancoveanu."

Fiulu seu Georgiu de fric’a turciloru a tre- cutu in Banatulu-Timisianu, si s’a asiediatu in satulu Yaradi’a. Fiulu acestuia a fostu Marcu, carele a invetiatu in scdl’a de la Carlovetiu, si- apoi fu numitu parocu in Yaradi’a. Acest’a, precum se afirma, ca sâ p6ta fi protopopu , la de- mandarea episcopului serbescu de atunci si-a parasitu numele de „Brancoveanu“ , siaprimitu numele de „Iorgoviciu“ , care apoi a remasu in familia pana in diu’a de asta-di.

\ Marcu a avutu trei fii: Paulu, Petru sij-oajŞjh* Petru s’a facutu Dreotu in Oraviti’a, des- .piC io mu. nu ----------------v o m u v o r b f , mai pe Vr>ius&uuiâiT"' aci despi-e aceşti trei fraţi

,d,1fa, «- uoti trşi au.,u,vyetiHi, îâT unu nlvefîivtcTi iT v€î\ ’itî

n umai

De acf se duse la Paviş4 ca sâ studieze limb’a francesa. La Paris a jfetrecu doi ani de studiu, pana candu in 1793 ^ţuptu revolutiu- nea. Dinsulu a fostu de fala si h. ghilotinarea Regelui Ludovicu X Y I. \

Infioratu de escesel/revolutiunvrie trecu la Londr’a , unde invetj^ limb’a engles^SU8(;ie. nendu-se cu instructiiy&a unoru studinti\ţ)Upa unu-spre-diece luni rarasl Loudr’a, si — w 0_ mendatu de unu am*" a û seu — veni la cls ̂tea imperat^sca de/ien ’a, undeimbracâ m odek tulu postu de can/elistu, £ra mai tardîu fu numitu concipistu.y

Audîndu /^spre elu episcopulu de atunci alu Yersietiul/ numitu Siacabeutu, lu-invitâla sine s§ fia a v /atu û consistoriului; inse dinsulu nu vru s§ a£epte acestu postu. Atunce episcopulu se inţ^se catra părinţii junelui concipistu, si numai X rogarea si înduplecarea acestora paraşi Vie/a> Ocupandu-si oficiulu de avocatu cou sisto^ u ' sale libere se ocupâ cu ,studie fterarie. Aci a scrisu „Observaţiile de / limb’a romana“ , care opu apoi s’a tiparitu in /

" ţ^totu aci a adusu m ai/^ ~ -*-■» n iiAaa .sur, , _ ^ ,

;)usari

D

m

negutiatori romani fruntaşi, ocupâ, o catedra de profesoru la gimnasiulu inferioru de acolo. In acesta calitate a inceputu de nou sâ scria glosa- riulu amintitu mai susu, de si unii dinamicii sei lu-consiliara se se lase, ca sâ nu traga a supra- si £rasi vr'o neplăcere; inse elu respundea: „Nu potu, câ-ci ardorea ce nutrescu in sinulu meu penţfu prosperarea naţiunii mele me ind&nna nq^ontenitu sâ intrebuintiezu t6te poterile mele iătru realisarea acestei dorintie.“

Si candu erâ sâ termine opnlu seu , fu nu- mitu inspectoru peste sc61ele din graniti’a mili- taria. Dar intr’a ceste s a bolnavitu, si a d6u’a dîa, in 21 mart. 1808, a moritu m6rte caaluiCi- chiadealu. . . Osamintele lui zacu in cript’a din curtea bisericei catedrale din Yersietiu.

Tote manuscriptele sale au remasu la ne- potulu seu de frate Iosifu Iorgoviciu, carele mai tardîu a fostu profesoru la Pedagogi’» din Aradu. Aceste manuscripte apoi trecură in posesiunea protopopului Vasilie Colosia, — ăr acuma — precum se afirma — se afla la Aradu in manile dlui Gavra, carele ar face unu mare serviciu literaturei n6stre, de cumva le-ar pu-

cfetâtii academice romane.Inclieiâmu aceste sîre cu cuvintele dlui

Eliade: „®etiti, tineriloru, pe Paulu Iorgoviciu, Petru Maioru, Cichindealu, Sincai, si veti inve- tiâ intr’insii si limb’a v6stra, si ceea ce au fostu moşii voştri, si ceea ce veti pot£ fi, de veti-urmâ invetiaturele loru!“ • ..

a §1 p ă s to r i ţ i i

intr’alu vilei foisioru O domnitia ’n giosu privesce, Unde turm’a si-o pazesee Mandrulu muntelui fecioru.

Er pastoriulu incantatu-, D e-a ei magica privire , Cauta ’n susu si c ’ o zimbire, D îce-i, d îce farmecatu :

„Spune-m i, draga viorica, Pentru cine se resfatia, Ochiulu teu si d’alba-ti fatia, Si guriti’a-ti gingasica ?

— „O chiulu meu si fati’a mea, Farmecele respantlesce,Celui ce tier ’a-si iubesce,Si dâ sânge pentru ea !“

„Spune-m i, spune, fragedu crinu, D e pre buz’a ta plăcută, Farm eculu cine-lu saruta,Cine nurii-ti de pre sinu ? “

— „B u z ’a mi-o va sarutâ, Cel’a ce cu vitejiaSe va duce ’u batah’a,S ’apere m osî’a s a !"

„Spune-m i, netedu puisioru,Cine ’n lume pote dîce :Câ va fi asi^ ferice,Ca se-lu iei de socioru ?*

— „M e va duce la altaru,Mai respunde fet’a era,Celu ce astadi pentru tierf V a dâ pieptu cu Han-tata

P c calu aare pastorasiulu ; Lasa ’n umbra fluerasiulu, Lasa ’n vale dalbii moi.

Si ’ntro mana c ’unu toporu, E r intr’alt’a c ’o măciucă, D îce murgului se-lu duca, U nde-i lupta si omoru.

Sbora ca unu Fetu-frum osu. Bubue ’n urma-i pamentulu ; Si ducendu-se ea ventulu, Canta cantecu am orosu:

„D raga ! pentru buz’a ta, Pentru gingasi’a ta fatia, Sânge astadi si vie'tia T ierei mele eu voiu d a !“

Pe-unu siesu verde si cu flori D oue tabere se ’nfrunta ■ Sângele tisnindu incrunta, Palosio de luptători.

Urla tunulu, urla greu,Latră puscile turbate*Si Rom anulu bravv se h*te, Bate-se ea puiu «fe SIpeu‘ .

4

D ar Tatărulu artiegosu Prin duşmani er se rapede;Si respinsu Romanulu cede, Câ-ci om oru-i fiorosu.

Inse unulu din v o in ic i: M andrulu pastorasiu de munte, Ca unu leu sarindu in frunte, Se isbesce ’n inimici.

T oti in giurulu lui s’adunu ;Se facu zidu Romanii dra ;V oru se ’nvinga seu sâ pdra, D ar fugindu nu se supunu.

Si voiniculu comandantu,Prin Tatari dâ grea n avela ;Si luptandu-se cu fala,Canta cantecu-i de-am antu :

„D r a g a ! pentru buz’ a ta,Pentru gingasi’a ta fa t ia ; Sânge astadi si vietia T ierei mele eu voiu da !“

Er voiniculu celalaltu,D e pre capu coifu si ridica, L u n g ’a toga si-o despica, D e pe trupulu seu inaltu.

Si pe-unu rijmenu sinisioru, Cadea galbina cositia ;C â-ci era mandr’a domnitia Si d îcea catra pastoriu :

„Ocliiulu meu si fati’a mea, Alo tale voiu sg f ia ;C â iubindu a ta mosîa, D a t’ai sânge pentru ea.“

„A mea buza, dragu baiatu, Astadi voiu se te sărute ; C â-ci ordiile-su bătute,Si pamentu-i liberatu.“

„A d i cu tine me m aritu ;Câ Tatarii prin navela, Mi*au lovitu sinulu c ’o pala, Si de m6rte m ’au ranitu — “

Aprinsu de-alu iubirii jaru,Elu toporulu si-lu rid ica ;Si-lu arunca fara frica In betranulu Han-ta^aru.

T oti Romanii falnici sboru,Pre Tatari i-alungu din ti^ra; Inse vai ! de catra sera,Unde-i junele pastoriu V

C olo ’n siesulu inrosîtu,D e sîr6iele de sango,Unu voinicu la bratiu-i stringe, Pre pastoriulu greu ranitu.

F ati’a lui, crinu desfetatu, Vescediendu ingalb inesce;Si prin' i1ane se oprespe,Rece sângele ’nchiegatu.

Si d ’abi^ mai resuflandu, v V6cea lui voindu se sbdre,

'ţ ie pre buz’a murit6ria,Sb^ra jalnica cantandu:

pentru buz’a ta,Petiu-u, g W a s i ’a ta fatia,Tierei «mgk sj v^ tia;Sum fe r ic a d a , «

\

Palida din ceti’a desa ;Peste-unu mire si-o miresa,Lacrime de argintu plangea.

I. Lapedatu.

i , * )

— Comedia in unu actu. —

> Per son ele:Alesand.ru Rusiavanu proprietariu, Anastasi’a, soci’a acestuia;Greorgiu (xherlanu, proprietariu,Amali’a, soci’a acestuia;Stefanu Cimpoiasiu, sateanu.Scen’a se petrece intr’unu orasiu in Tran-

silvani’a, la cas’a lui Ales. Rusiavanu in timpulu presinte.

SCEN’A I.(Odaia mobilata dupa gustulu modernu, in

drâpt’a, in stang’a, si in fundu usia.)

Alesandru Rusiavanu si Anastasia.Rusiavanu: Ce bine, câ in fine suntemu^ra-

si a casa. Caletori’a asta îndelungata m’a zdro-

*) Represintarea pe scena — fara consimtiemşn- tulu autoriului — e oprita.

5

Paulu Iorgoviciu-Brancoveami,

bitu cu totulu. Nu mai potu de obositu. Dar b ine, câ drasi ne aflâmu acf, in asta locuintia modesta a n6stra, unde atâtu de multu doriamu sâ sosescu.

Anastasia: Ai dreptu, iubitulu meu. Intru adeveru , ori câtu de multe lucruri admirabile p6te sâ y^dia cine-va in strainetate, — in fine totuşi

6

Gmunden, si regiunea cea romantica. T6te, t6te au fostu pr£ frum6se. Si voi ?

AmaH’a: Noi amu stătu siese septcmani la Carlsbadu. Barbatulu meu suferiâ nitielu de pieptu.

Anastasi’a : Folositu-v’a scaldele, dle Gher- lanu ?

Gherlam: D a , mi s’a vindecatu — pung’a.Rusiavanu: Mi se pare dara, câ si scaldele

de la Carlsbad au totu acel’a-si efectu, ca cele de la Ischl. Si pung’a mea s’a vindecatu bini- sioru.

Anastasia: Bine, câ suntemu a casa. Am sâ-ti spunu multe, scump’a mea, multe, multe.

Am alia : Si eu. Abi£ asceptam s§ vinimu acasa.

Rusiavanu: E bine, noi ve lasâmu dar in pace. Vorbiţi, rideti, petreceri-ve, cum ve place. Dar o sâ revenimu numai decâtu, pan’atunce spuneti-vi t

7

Lu-iubiâ si An’a, si chiar acuma audîi, câ a in- credintiatu-o de fiit6ri’a-i socia.

Anastasia: Me hucuru! Asi6 dara t6te trei vomu sied6 apr6pe un’a de alta. Ce fericire!

Amalia: Vomu t6rce mai departe firulu placeriloru n6stre, intreruptu la esîrea nostra din pensiunatu.

Anastasia: Vomu duce o vietia de invi-diatu.

Amali'a: Vomu fi totu la olalta si ni vomu în d u lc i vi^ti’a. Dar ce sporimu atâte v6rbe?! $n se te intrebu, esti fericita?

Anastasia: Pr6 fericita. N’am cuvinte sâ-ti potu descrie indestulirea mea. Barbatulu meu me arl6ra. Nu-mi refusa nimicu. Elu n’are mai scumpa plăcere, decâtu împlinirea dorintieloru mele. Eu binecuventezu s6rtea, câ mi-a daruitu linu barbatu atâtu de bunu , prevenitoriu , iubi- toriu si fidelu.

Amalia: Ti-gratulediu, scum^'a mea.Anastasia: Si tu?Amelîa: T u cunosci naturelulu meu. Scii,

ci si in pensionatu eram cam sburdalnica, Am sl-ti spunu, câ barbatulu meu ad6ra natureluluacest’a, i i .............. . ~Vrni ni hi drrftl n candume vede suridiendu după inventarea unei glu- :ue ndue. Si glumele mele nu mai in cita , si noi umtemn f6rte fericiţi!

SCEN’A IV.Totu acele si Cimpoiasiu.

Cimpoiasiu: Buna diu’a, d6mnele m ele!Anastasia: Me bucuru! Cu cine am on

a i « h u .8

I.18. dec. 1869.

Iubite fra te !Ddca nu-mi scria i, mai candu eră sâ mi dau pă

rerea despre creatiunile cutarui copilu ce pretinde maternitatea museloru, eră pre aci sâ-mi uitu cu totulu de ceea ce se numesce astadi „analisa critica." Pote câ fa- ceam mai bine se-mi uitu , pentru câ măgulirile ce in- tempina recensentii si criticii nu sunt nici de cum de invidiatu, si cea mai domola este: „dati in cane , câ-ci este unu recensentu !“ — Dar ce-m i pasa m ie; sciu câ adeverulu d

9

Pre idiom’a vostra, ve esalati profumulu Spre ceriuri ca tamai’a. Formaţi sublime acorduri

Armonie de arome.

TerminAndu, frate> acesta rogatiun e, mi se păru, câ vedu uiy t pruncii-angelu care cu o facia aprinsa de mania m y*ePedî urmatdriele cuvinte aspre si misterio- s e : 0 - M ^ er' terra' S;l< ra • • î ' ara indoiela acesta va se fia l i i ^ a care vovbescu cei mai presusu depam entu. C elj*PUCIIIU 0 ,I)eru ]|i spune, câ dieii vorbescu in o lim - "ba/deosebita do a omeniloru. Apoi Heliu , pre care lu- / e i aflil in acesta rogatiun e, e.-te unu personagiu co

/ obvino desu la Urneru , era Iieliades insenma fiulu lui / Heliu, asie dara Omeru-Heliades . . . !

Ou toto acestea inse noi moritorii nu potemu pri- cepc poesi’a seu limb’a cu terr-terr-terr! si nu numai câ nu 1 10 usiureza pecatele, dar in urma pentru sumo tî’a nostra vomu ajunge era da capo la turnulu Babi- lonului.

l)ar er me intorcu ! Se stâmu strambu si se vor- bimu droptu. Au nu chiar academ i’a romana si-a ince- putu anuîu acesta Incrârile cu acestu ,,Imnu

Da, academi’a !A cest’a o sciu to t i , nu voru sci inse impresiunea

ce a produsu imnulu in coialalti academici. D ar acesta impresiune si-o pdto imagina lia-cine, deca va ceti sce- n’a din dram’a îui Shakespeare: „T im onu din A ten ’a “ unde Timonu si-chiatya la orandiu am icii, cari i man-Qaţft 1 1 «̂— i i ...... .. âsiecna pre toti la mesa si in locu domancâri le aduce apa licrta , in blide acoperite , ia apoi blidele si lo târna la toti po capu ap’a clocotită, si astu- feliu amicii se ducii opăriţi. Asid au patît’o si academicii cu imnulu prcsicdintelui Joru.

Câta genialitate nu zace inmormentata in

„Câtu e de bino, domne, candu tu dîci câ o b in e !“„ D ’a supra-mi ascindura ea spiritu ape virgini Si câte se nuntiră sub mine ascindura.14

„Unu individa in parte, parcchie, dduo corpuri iEr omulu o androginu, eonsortea lui e intr’ insulu! “

Dar aceste, schintoi tara focii si lumina nu sunt celo d’antâiu. Cotimu inca in Miliaida intre multe alte varielfiti si urmatoriidu pasu :

„Câ doue atributo co intregescu ide’a In mintea conccntrale, se intielegu in clipa Si ambii facu unu angeru multîtu in atribute.“

Totu in acosta limba si conceptiune este cuven- tuJn nointielesu a lui Ddieu din M iliaida, dara despre acesta de alta data.

A id e M o tu asie mai departe, pana candu ajun- gemu la dî.s a lui Barbu Lautarulu poetulu de curtoalu unui filosofii romano-teutonicii !

L i dona mobili Ca lui Levenţi Neni acsenti ladisiu pili ceriu !

In fine, permite m i , frate, se te conducu in o me- nageria, unde urmatoriele esemplare, parte antidiluvia- ne, parte aduse din tieri departate, tragu atentiunea oturoru, si adeca: peplu, tenebre, presciintia , taberna

c o l , nisu, pangosmie-armornie (pro semne a d6u’a edi- ia a celebriloru fraţi de Siamu), archetipu cufrate-seu

archicentru, zefitu, nacru , androginu. panhimniu , eloi- mi, beatitute, si alte tutte-quante cose m iserabili! V e derea acestoru esemplare te-a alteratu, cum vedu. D ar leniscesce-te , nu esti celu d’antâiu si nu vei fi celu din urma. A ceste esemplare cliiar si atunci candu voru fi uitate, vream se dîcu morte, câ -c i altu-feliu mdrte s’au si nascutu , merita a fi amplute cu paie si puse la vederea toturoru pentru a so minunâ si următorii ce au po- tutu produce dîlele nostre.

Se-ti faci cruce si. .. dar la revedere in dîle mai bune de voru mai fi.

Ba&u Nasluîoln.

O serbatoria la Bciusin.Beiushi, 1 ian. 1870.

D le Redactoru !Mi-am luatu libertate a veni de pre tiormurcle

Crisiului negru cu o noutate la protiuitulu diuariu „F a milia11, rogandu-te se-i faci locu in colonele lu i, si prin acest’a se-mi ierţi ocasiunea de a atrage atcutirmcn sti- matiloru cetitori si stimabilelor!! cetiturie la acestu Par- nasu , unde musele romane impieta girlande tinerele si canta in dulcea nostra limba.

Tinerimea romana studiosa de aice a indatinatu aserbâ in totu anulu suveuirea ncmoritoriului episcopii Samuilu Vulcanii, pre langa parastasulu indatinatu, si câte cu o productiune literaria, cu oare ocasiune apoi se disereza atâtu despre vidti’a acelui barba tu maro alu poporului romanii, câta si despre alto objocio din sfer’a sciii^tioloru.

■ >Acuma in 25 doc. in diu’a --ea >>'rr6-i ia o a cea s’a stramutatu din middocuiu p. .pomi ai parii,role i-elu mai bunti, in diu’a acea in ca rea a nio.vitu Sa omilii Vul- canu, societatea a arangiatu drasi o productiune literaria intru momori’a lui.

D upa finirea parastasului, la 11 ore publiculu care vonereza tuvenirea, si i placo a vede fructele tine- riloru , so aduna in sal’a gimnaziului , io iooulu acel ’a undo Samuilu Vulcanii a radicalu tr bun’a numcloru, si a asiediatu funtan’a vietiei din ca rea se so adape popo- rulu romanu, si aici asoeptâ pro cei aleşi.

Fiii nui -oioru inca erau gata spre iutimpinare cu j music ’a vocala si disertatiuni despre diverse lucruri;

lir a poesiei inca nu lipsi.In fruntea salei sta iluminata imaginea fundato

ri aloi gininasiuiui, ca rea so părea binecuvoi tandu po- porulu si pre iii lo ru ; er pre-de-lat.uri portreiele acelora- lalti barbari ai naţiunii, cari au asudaiu pentru fericirea nostra.

Incoputulu lu-faeu violin’a, prin unu mersu eso- entatu cu elegantia , acordurele oi storsern o multîme de aplause.

Dupa acest’a so sui pro catedra D. Conducatoriu alu acestei societâti si prin o cuventave bine nimerita saluta publiculu adunatu.

Dupa acesta pasî unu tinerii Mihailu Veliciu, carele diserâ despre vieti ’a nemoritoriului Hain. Vidcanu, descriondu sortea naţiunii nostre din t.impurele mai din nainte si in asemenare cu acelea mari mea spiritului si a animei lui V u lcanu ; acesta disertatinne Ai ascultata cu plăcere si mai cu distingere facu inpresiuno plăcută prin cuvintele, cu cari esclamâ catra umbr’a Iui V ulcanu, d îcendu: „O h ! geniu nemoritoriu consulta-te cu ceialalti genii ai românismului, si strigati cu tari’a ver-

1

10

sului Archangelului catra posteritate , ca sâ pasiasca ia urmele vostre, si atunci, atunci „ginte mai alesa nu va fi pre pamentu inaintea n6stra !“

Dupa acea urma decliiamatiunea unei poesie „P re ruinele Ulpi'ei traiane“ (do Lapedatu) prin Vas. Popu, primita cu aplause.

Se iv i apoi unu altu tineru M oise Tom ’a ; acest’a diserâ despre folosulu iimbei pentru omenime, si despre pretiulu ei pentru unu poporu, prin ce casiunâ o plăcere mare in ascultatori.

Corulu voualu si instrumentalu ocupau loculu pauseloru dupa fia-care dechiamatiune si astfeliu acum accentele dulci ale v io lin ei, sub conducerea lui Ales. Campianu , acum armoni’a corului v o ca lu , sub conducerea lui M. Ferlieviciu, electrisau animele ascultatori- loru si i faceau sâ erumpa in aplause.

In fine mai pasi inca unu tineru Atanasie T u- ducescu si dechiamandu o poesia a sa originala intitulata : „E râ o nopte mare“ asemenea secera complacerea toturoru si mai virtosu atunci candu prin o desteritate eleganta esprimâ urmatoriole versuri ale sale:

D ar totu-si Romanasiulu (!) spera in provedintia Si falnicu de acolu sânge ce-lu porta ’n a lui sinu A fostu constantu si mândru in iung’a-i suferintia, L a ori-ce maltractare d îcea : „E u sum Romanu !“

Pre langa astfeliu de spresiuni dechiamatoriulu fuascultatu cu aplause de cari resunâ sal’a candu se rein- torse de pre catedra.

Cu acestea productiunea se fin i, dupa care urma euventulu de multiumita alu D . Conducatoriu si astfeliu publiciilu se rentorse ducandu cu sine o suvenire dulco.

Eta d. R edactoru, acesta eră noutatea cu caro am alergatu la pretiuit’a nostra foia „F am ilia", si pentru ace'sta m’am rogatu se-mi permiti a atrage atentiunea onoratului publicu cetitoriu a supra parnasului nostru.

* cli

Curieriulu model.P e s t ’a 1 3 ia n . „M ulţi fericiţi a n i!“ se aude din

t6te părţile. Grabim u si noi a saluta pre on. nostre ce- tit6rie, prom itiendu-le, câ vomu continua si de aice inainte acesta rubrica si le vom u reporta cu fidelitate tote strămutările ce se voru ivi in moda.

Avemu dreptu nedisputabilu , de a studiâ si a scruta tote secretele si m işcările modei.

Intru adeveru a urmări strămutările modei, e una din cele mai interesante problem e.

Cestiunea dîlei e carnevalulu ce se apropia.F ia-care ni pune în trebarea, câ m erge-vom u la

baiu , si ddca e — in ce vestm inte ? Cum voru fi decorate ? Ce colore V s. a.

L a aceste intrebâri este usioru de a respunde — deca ne-am u resolvatu.

La in trebarea , câ din ce materie ne vom u gati vestmintele e si mai usioru de a respunde, câ -ci precum carnevalulu revine in totu anulu, asie si materiele se ivescu cu dinsulu deodata.

Materiele ce voru predomina in acestu sesonu s u n t : lllusion , t i i l l , crd p e , g a z e , metas’a grea si usi6ra.

Ne vom u iucercâ a descrie doue vestm inte gătite dupa mod’a cea mai n6ua.

ţrimulu vestmentu erd gatitu din tarlatan albu

pe din josu cu trei sîre de incretîture provediute cu garniture de atlasu albu.

T unic’a lunga asemene erâ decorata cu trei sîre de incretîture si cu garniture de atlasu, er de doue la turi erâ sufulcata. Sub sufulcare, buchete de rose pro cum si de a supra sufulcârii. D ecoratiuuea c

11

CG E NOD?% (La anulu nou) prim’a nostra detorintia e se

salutâmu cu iubire fratiesca pre tote cetit

12

tribui întocmai ca in anii trecuti pentru acestu scopu filantropicu, menitu de a usiorâ sarcinele materiale ale unei junimi atâtu de brave si zelose ca cea din Pest’a.

Uteratiira si arte.(Carte noua.) Părintele protosincelu Nicolau

Popea publica anunciu de prenumeratiune la opulu seu intitulatu: „V e e h i ’a metropoh'a ortodocsa romana a Transilvaniei, suprimerea si restaurarea ei.“ Unutomu. Pretiulu 1 fl. 50 cr.

Din strainetate.A (Anecdote de la Conciliu.) Diuariele germane

scriu urmatoriele: „D upa deschiderea conciliului a fostu audientia la pap’a, la care se insinuara mai mare parte totu femei. — O femeia din Lyon inca a intratu la pap’a, — fati’a ei erâ acoperita cu unu velu dosu negru. „Ce doresc!, fiio’a mea V — intrebâ marele preotu. — „Binacuventarea santîei ta le , părinte sânte — si cu aceste se nisui.i se-si desvelesca fati’a, dar eu graba nu potea. Pap ’a si-a radicatu manile. — „Părinte sânte! stai nitielu!" — dîse ea. — „A u dora cugeti — dîse cu surisu Piu — câ biuecuventarea mea nu va strabate prin velulu teu ? — O femeia din Americ ’a se rogâ ca sâ-i binecuvente rosariulu. „A s t ’a e totulu ? — intrebâ capulu bisericei catolice. — Sânte părinte, d^ca poti, dâ-mi si pcrtretulu te u !" „E ta-lu ! Ce mai doresci in c a ? " — „T o rogu subscrio-to Ia portretu." — Piu alu I X a stătu cugetatoriu unu moraentu, câ-ci nu-i place, se implinesca astu-felu de cereri , l ţ - l in fino s’a subserisu. „Mai ai ceva doi intia V" — „Sânte părinte, daruesee mie pdn’a eu care ti-ai su bscr iu numele !“ La aceste locutietoriulu lui Cristosu pe acestu pamentu si-a pierdutu paciiriti’a : „Poftesce doran’a mea si tienatori’a p e n e i ; seu deca ti place ti-dau si calamariuln !" Femei’a din Amcric’a siim pachetâ donurile in nesce diuarie vechio, le aaiezâ in straiti’a de ealetoritu si facendu complimente p- sto complimente, paresi sal’a de audientia.

A (Causa lui Traupmann.) Precum ni spune diua- riulu „F igaro" din Parii , Traupmann a chiamatu la .‘dne pre dlu Souvras, direetorulu de politia, care a fa- cutu odata cercetare iu Ei;>as , pentru do a descoperi cadavrulu betranului Kinck. Candu a intratu Souvras in eel’a inchisorei La lloqnette, Traupmann s’a ridicatu do pre scaunu si l’a imbiatu se siddia, chiar cum ar fi fostu la cas’a f