Documents.tips Creditul

7/23/2019 Documents.tips Creditul

http://slidepdf.com/reader/full/documentstips-creditul 1/49

CREDITUL

Oleg STRATULATprof.univ.dr.



CUPRINS

1. Necesitte! pri"i i evolu iș ț

creditului.#. Conceptul $i func"iile creditului.%. Tr&s&turile $i ele'entele creditului.(. )or'ele $i vriette creditului.*. Rolul creditului +n econo'ie.



,I,LIO-RA)IE

Acte normative şi reglementorii: Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.5 !! Moni"orul

#$icial al %. Moldova nr.5&-57!&24 din 12.10.15 Legea in'"i"uţiilor $inanciare nr. 550-XIII din 21.07.5 !! Moni"orul #$icial al %. Moldova

nr.1!2 din 01.01.1&

Lucrări ştiinţifice şi didactice: Ba'no( ).* +ardac( N.* ,loricel( ). Monedă( credi"( ănci. - Bucure"i / di"ura +idac"icăi edagogică( 200. 3.157

I%I6)( )o'"in( +#B%6) ilian. Moneda 3 ica enciclopedie. 3Bucure"i/ d. 9"iinţi$ică inciclopedică( 18. 3.&7.

Manole'cu( :;. Monedă i credi". - Bucure"i/ di"ura ,undaţiei <%o=nia de M=ine<(200. - .77-

>urliuc( ?.* Boariu( @.* 6"oica( #. Monedă i credi". - Bucure"i / di"ura conoică(

2005.- .&-&5( 124 ACDEF. GHFJ. KCF/ OPCF QR STUS ! VUS W. .( YQCUS Z. [.(

[\F]US ^. [.( - 2-e FT. -[U\S/ _Z``-AbZb( 200. 3 ). 155 FCC\. ACCU UPHCF. GHFJ. ! fU H. fUQR . K. - 2-e FT. - [U\S/

_Z``-AbZb( 2004. 3 ).15-181



1. NECESITATEA! APARIIA I E/OLU IAȘ Ț

CREDITULUI

@ord=nd a'pec"ul pri"iei credi"ului

vo en iona că originile ace'"uia 'ețregă'e'c hn hpruu"ul anal( care a apăru"la priele "rep"e a evoluţiei oenirii. @nui"enevoi co"idiene "eporare ale individului( cuar $i o uneal"ă de v=na" 'au pe'cui"( o lană'au un va'( l-au ipu' pe ace'"a 'ă apelee

la unul din congenerii 'ăi( care la aceloen" nu $olo'ea unul re'pec"iv.



)ENO0ENUL 0PRU0UT2RII

,enoenul hpruu"ării hn e'enţă reprein"ăacţiunea de a da cuiva 'au a lua de la cineva

un un care ureaă a $i re'"i"ui".

Ipul' al ej"inderii i diver'i$icării

hpruu"ării a 'ervi" apariţia anilor i hndeo'ei 3 a onedei propriu-i'e.



)OR0ELE ISTORICE ALE CREDITULUI



APARIIA CREDITULUI ,ANCAR

kn $ora ac"uală creditul bancar apare hn ura hn$iinţării prielor ănci i"aliene din 'ec. al XII 3 lea. @rguen" hn $avoarea a$iraţiei e'"e Banca din ?eneţia($onda"ă hn a. 1171 a $o'" recuno'cu"ă o$icial ca ancăde viraen"e aia hn 1587 'u denuirea de Banco di%ial"o.

)redi"ul ancar a deveni" o coponen"ă cen"ralăa ecani'elor econoice oda"ă cu devol"areain"en'ivă de la '$=ri"ul 'ec. al X?III-lea hncepu"ul 'ec. alXIX-lea a relaţiilor capi"ali'"e de producţie.



NECESITATEA CREDITULUI

Necesitatea obiectivă a credi"ului e'"e condiţiona"ă de par"iculari"ăţilecirculaţiei capi"alului/

Prticulrit&"ilecircul"ieicpitlului

constituirea permanentă a resurselorbăneşti temporar libere

derularea circulaţiei monetare

existenţa diferenţei în durata ciclului derotaţie

existenţa proprietăţii asupracapitalului



TE0ELIA 0ATERIAL2 A E3ISTENEI CREDITULUI

ji'"enţa iloacelor ăne"i "eporarliere proveni"e din diver'e veni"uri ale

di$eri"or proprie"ari( care $oreaă resurselecreditre( con'"i"uie "eelia a"erială adeclanării $enoenului de credi" hn ura'olici"ării ace'"or $onduri pen"ru acoperireade$ici"elor proviorii de că"re ce"ăţeni('uiecţii econoici i in'"i"uţiile pulice.



PRO/INIENA 0I4LOACELOR ,2NE5TITE0PORAR LI,ERE

Provenien"resurselorcreditre

Provenien"resurselorcreditre

încasările de la realizarea producţiei încasările de la realizarea producţiei

veniturile publiceveniturile publice

salarii şi alte drepturi de personal salarii şi alte drepturi de personal

defalcările de amortizaredefalcările de amortizare

profitul profitul

veniturile băneşti ale populaţiei veniturile băneşti ale populaţiei



SURSELE DE )OR0ARE ARESURSELOR CREDITARE



#. CONCEPTUL 5I )UNCIILECREDITULUI

)uv=n"ul credit are origine la"ină i provine de lacuv=n"ul 67reditu'8 care hn'ena împrumut,datorie( i( "o"oda"ă( po'eda 'en'ul încredinţez,cred . La"ine'cul credito hn'eană a aveaîncredere.

>erenul mcredi" e'"e u"ilia" nu nuai hn liai"aliană( ci i hn al"e lii roanice( hn liileanglo$one( geranice( 'lave. ene"rarea cuv=n"uluicredi" hn "erinologia econoică are loc hn perioadăc=nd hpruu"urile de onedă devin preponderen"e.



CONCEPII PRI/IND CREDITUL



CREDITUL CA NCREDERE

)oncep"ul pla'eaă la aa noţiunii ideea hncrederii.

)redi"ul reprein"ă încrederea pe care oper'oană credi"orul o ani$e'"ă $aţă de al"ă

per'oană dei"orul prin hpruu"area anilor'au al"or valori ce-i vor $i re'"i"ui"e la o anui"ăda"ă hpreună cu "aja denui"ă do=ndă.



CREDITUL CA )OR02 SPECI)IC2A RELAIILOR DE SC9I0,

)oncep"ul 'e 'priină pe ideea că credi"ul e'"e o $oră par"iculară a 'c;iului( care hlcarac"erieaă ca 'c;i 'epara" hn "ip.

@nue acea'"ă "ra"are are ai ulţi adepţi/ )redi"ul 'e con'ideră ca un 'c;i care hncepe hn preen" i 'e "erină hn vii"or :DU0ITRESCU! 5tefn;. )redi"ul hn'eană 'c;iarea unei pre'"aţii ac"uale con"ra unei pre'"aţii vii"oare hn"re doi 'uiecţi/

credi"orul( care "ran'$eră unuri( 'ervicii 'au ani pre'"aţia ac"uală i dei"orul( care-i a'uă oligaţia de

a plă"i unurile 'au a re'"i"ui anii la 'cadenţă pre'"aţie vii"oare :Dic"ionr econo'ico<finncir $icont=il. )redi"ul e'"e un acord prin care $ore ale valorii 3 unuri( 'ervicii 'au onedă 3 'un" ceda"e hn 'c;iul

unei proi'iuni de pla"ă vii"oare. :)itc>! T>o's. Dictionr? of ,n7ing Ter's ;. )redi"ul reprein"ă o relaţie $inanciară hn"re două părţi( credi"orul i dei"orul( aa"ă pe hncredere i pe

"recerea "ipului( adică hn ace'" ca( pe in"ervalul 'cur' hn"re acordarea hpruu"ului i raur'area lui

:Dic"ionr de $tiin"e econo'ice ;. )redi". %elaţie ănea'că hn"re o per'oană $iică 'au uridică nui"ă credi"or( care acordă unei al"e

per'oane( dei"orul( un hpruu" hn ani 'au care vinde ăr$uri!'ervicii pe da"orie( hn general cu odo=ndă '"ailă hn $uncţie de ri'cul pe care-l a'uă credi"orul 'au de repu"aţia dei"orului. :@IRIESCU!Costin! DO,RESCU E'ilin;

mkn"r-un od 'ipli$ica" credi"ul poa"e $i de$ini" ca o $oră 'pecială de icare a valorii/ v=nare de ăr$uricu pla"ă a=na"ă 'au "ran'$erare de onedă cu "i"lu de hpruu". :0ANOLESCU! ->eorg>e;



CREDITUL CA )OR02 PARTICULAR2 ARELAIILOR DE REDISTRI,UIRE

@ce'" concep"( eviden"( 'e aeaă pe ideea că prin in"erediul credi"ului 'e produceredi'"riuirea valorică 'au de unuri. conoi"ii 'u'ţină"ori ai opiniei( redau conţinu"ul econoic alcredi"ului ca "ran'$er de capi"al hn"re per'oane $iice i uridice.

Creditul con'"i"uie o $oră 'peci$ică de icare a capi"alului de hpruu" 0AR3! @rl;. )onţinu"ul econoic 'peci$ic al credi"ului e'"e "ran'$erul unei părţi din produ'ul 'ocial de la unii par"icipanţi

la circui"ul econoic că"re alţi par"icipanţi la ace'" circui"( un "ran'$er cu carac"er "eporar :TURLIUC!/sile;.

Creditul reprein"ă o ca"egorie econoică( ce ejpriă relaţii de repar"iţie a unei părţi din IB 'au dinveni"ul naţional( prin care 'e oilieaă i 'e di'"riuie di'poniili"ăţile din econoie i 'e creeaă noiiloace de pla"ă( in 'copul 'a"i'$acerii unor nevoi de capi"al i al realiării unor oiec"ive ale poli"iciieconoice :DARDAC N.! /ASCU T. ;.

Creditul reprein"ă o relaţie ănea'că hn"re o per'oană $iică 'au uridică nui"ă credi"or( care acordă uneial"ei per'oane( dei"or( un hpruu" hn ani 'au care vinde ăr$uri!'ervicii pe da"orie( hn general cu odo=ndă '"ailă hn $uncţie de ri'cul pe care-l a'uă credi"orul 'au repu"aţia dei"orului. :@IRIESCU C. ;.

Creditul reprein"ă o relaţie $inanciară hn"re două părţi( credi"orul i dei"orul( aa"ă pe hncredere i pe"recerea "ipului( adică hn ace'" ca( pe in"ervalul 'cur' hn"re acordarea hpruu"ului i raur'area lui.:Dic"ionr de $tiin"e econo'ice;.

Creditul şi operaţiunea de credit con'"i"uie acel $ap" econoic prin care 'e cedeaă o 'uă de anie$ec"ua"ă la un oen" da" din par"ea unui 'uiec" econoic( hn $olo'inţă al"ui 'uiec" econoic( cuoligaţia ace'"uia din ură de a re'"i"ui ai "=riu( la un "eren $ija"( 'ua prii"ă plu' o 'uă de ani(care 'e c;eaă in"ere' 'au do=ndă. :SLA/ESCU /ictor;.

Creditul ( reprein"ă o relaţie econoică din"re o per'oană $iică 'au uridică( care acordă hpruu" 'auvinde ăr$uri i 'ervicii pe da"orie cu hncrederea hn raur'area ace'"uia 'au ac;i"area cupără"urilor la'cadenţă credi"or( i o al"ă per'oană $iică 'au uridică( care prie"e hpruu"ul 'au cupără peda"orie cu condiţia re'"i"uirii i plăţii unei do=ni dei"or( ani$e'"a"ă ca o "ranacţie realia"ă hn aaunui con"rac" :STRATULAT Oleg;.



)UNCIILE CREDITULUI

Creditul a apărut şi există pentru realizareaanumitor obiective care nu pot fi realizate pe altăcale sau cu alte mijloace.

În aşa mod, creditul îşi exercită destinaţia sasocială prin funcţiile sale.

Prin abordarea funcţiilor se relevă conţinutulşi semnificaţia creditului din aspect funcţional.



FUNCŢIILE CREDITULUI

!NC"##L$C%$&#'!L!#

uncţia derepartiţie

uncţia creaţiemonetară



3. TRĂSĂTURILE ŞI ELEMENTELECREDITULUI

%elaţiile de credi"( $iind o par"e

coponen"ă a relaţiilor econoice( po'edă unir de "ră'ă"uri originale care le evidenţiaă i lecarac"erieaă.



'%()('!%#L$C%$&#'!L!#

credi=ilittecredi=ilitte

cordre l scden"&cordre l scden"&

r'=urs=ilitter'=urs=ilitte

crcter pl&ti=ilcrcter pl&ti=il

grntregrntre

destin"idestin"i

conse'nre credituluiconse'nre creditului



CREDI,ILITATEA

este suportul moral, elementul psiholoic,fără de care creditul nu poate exista. Încrederea se

referă at!t la calităţile morale şi profesionale aleîmprumutatului, c!t şi la reputaţia produselor şiserviciilor furnizate de el, relaţiile lui cu

partenerii, situaţiei sale patrimoniale şi financiare.



RA0,URSA,ILITATEA

kn'eană hn"oarcerea iloacelorăne"i după ejpirarea perioadei pen"rucare au $o'" hpruu"a"e.



CARACTER PLTI,IL

@cea'"a hn'eană că pen"ruene$icierea de credi" dei"orul ac;i"ă o pla"ă(

care hracă $ora de do=ndă.

+o=nda e'"e carac"eri'"ica de$ini"orie a

credi"ului i prein"ă in"ere'ul care '"ă laaa oricărei operaţii de credi".



-ARANTAREA CREDITULUI

kn'eană că orice credi" "reuie garan"a" cu unuri oilei ioile( "i"luri de valoare e"c. pen"ru diinuarea ri'culuiin'olvaili"ăţii hn raur'area hpruu"ului.

%i'cul de neraur'are con'"ă hn hn"=rierea plăţii 'au

incapaci"ăţii de pla"ă da"ori"ă de$icienţilor $inanciare ale hpruu"a"ului 'urveni"e din cele ai di$eri"e o"ive. revenireari'cului de neraur'are poa"e $i realia"ă prin garan"area

hpruu"ului. %i'cul de ioiliare 'urvine hn caul hn care anca

deţină"orul de depoi"e nu poa"e 'a"i'$ace oligaţiunile $aţă de"i"ularii de depoi"e hn ura aceleiai 'i"uaţii 3 de$icienţe$inanciare. vi"area ace'"ui ri'c e'"e po'iilă prin in'"i"uirea'i'"eului de garan"are a depoi"elor.



DESTINAIA

'"e carac"eri'"ica care oligă

hpruu"a"ul de a u"ilia credi"ul hnconcordanţă cu 'copul pen"ru care a $o'"acorda" i( "o"oda"ă( peri"e ăncii de aurări re'pec"area odului de u"iliare.



ACORDAREA LA SCADEN2

rincipiul con$or căruia credi"ul 'e

acordă pen"ru o perioadă '"ric" '"aili"ă de'uiecţii "ranacţiei i 'e raur'eaă la"erenii pre'crii hn con"rac"ul de credi"are.



CONSE0NAREA CREDITULUI

re'upune că "oa"e operaţiile de credi" i garanţiile 'ă $iecon'ena"e hn docuen"e con"rac"uale din care 'ă reul"e clar"oa"e condiţiile hpruu"ului.

@cordurile de credi" 'un" con'ena"e prin hn'cri'uri( acăror $oră de preen"are e'"e varia"ă i iplică ul"iplea'pec"e di$erenţia"e. knregi'"rarea "ranacţiei de hpruu"( $ijarea operaţiunii de hpruu" 'e $ace hn aa con"rac"ului de

hpruu"( care e'"e( hn e'enţă( o in"erpre"are uridică a hpruu"ului. @ce'"a e'"e '"ric" regleen"a" de legi'laţiilenaţionale hn vigoare.



ELE0ENTELE CREDITULUI

Creditul se reăseşte şi în instrumentarulfinanciar, fiind un instrument pluriformat.



ELE0ENTELE CREDITULUIELE0ENTELE CREDITULUI

Do=BndDo=Bnd

-rn"i creditului-rn"i creditului

O=iectul credituluiO=iectul creditului

Contrctul de creditContrctul de credit

Scden"Scden"

Respons=ilit&"ilesu=iec"ilor

Respons=ilit&"ilesu=iec"ilor

Su=iec"ii credituluiSu=iec"ii creditului



(. )OR0ELE 5 I /ARIETATEACREDITULUI

%elaţiile de credi"( av=nd e'enţă coună("o"ui( hn rapor" cu anui"e cri"erii( 'un" $oar"e

diver'e.

en"ru o ai ună cunoa"ere i analiare

relaţiile de credi" po" $i '"ruc"ura"e după aiul"e cri"erii.



)OR0ELE CREDITULUI

)OR0ELE CREDITULUI)OR0ELE CREDITULUI

Credit comercial

Credit de consum

Credit obligatar

Credit bugetar

Credit bancar

Credit ipotecar

Credit public

Credit internaţional



CREDITUL CO0ERCIAL

Creditul comercial e'"e $ora cea aivec;e a relaţiilor credi"are. kn e'enţă ace'"aapare hn caul hn care $urniorul livreaă

ar$a cu condiţia că ac;i"area ei va $ie$ec"ua"ă de cupără"or pe'"e o anui"ăperioadă de "ip.

kn in"erpre"are cla'ică credi"ul coercialpre'upune u"iliarea caiei coerciale.



CREDITUL ,ANCAR

Creditul bancar e'"e $ora pe care o hracă hpruu"ul hn ani acorda" de că"re ănci clienţilor 'ăi.

*articipanţii la creditul bancar 'un" repreen"aţi laodul general( de un agen" neancar per'oane $iice

i uridice( pe de o par"e( i ancă( pe de al"a.

Avanta+ul creditului bancar constă hn"r-o $lejiili"a"eai are copara"iv cu cea a credi"ului coercial(in"ruca" 'uele di'poniile po" $i orien"a"e că"re di$eri"e$ore de ac"ivi"a"e econoică.

rin in"erediul credi"ului ancar 'e produce( pe de o par"e(redi'"riuirea re'ur'elor hn econoie( iar pe de al"ă par"e( areloc ei'iunea ănea'că creaţia one"ară.



CREDITUL DE CONSU0

Credit de consum con'"ă hn v=narea cu

pla"a hn ra"e a unor unuri de con'uper'onal de valori ari i $olo'inţă hndelunga"ă( cu 'un" locuinţele( ar"icolele deu ca'nic( au"o"uri'ele e"c.



CREDITUL IPOTECAR

Creditul ipotecar e'"e $ora credi"ului acorda" de di$eriţi credi"oriănci( corporaţii $inanciar-indu'"riale( in'"i"uţii de credi" neancaree"c. proprie"arilor de ioil lo"uri de pă=n"( clădiri( care e'"edepu' hn ga.

kn $uncţie de na"ura gaului ace'"a poa"e $i rurl 'au ur=n.)redi"ul ipo"ecar rurl are drep" garanţie a raur'ăriiproprie"a"ea $unciară( a'upra "erenurilor.)redi"ul ipo"ecar ur=n are ca garanţie clădiri i edi$icii.

Menirea credi"ului ipo"ecar e'"e 'u'ţinerea ace'"or proprie"ăţi.



CREDITUL O,LI-ATAR

Creditul obligatar ejpriă relaţii hn"re uni"ăţieconoice i in'"i"uţii hn cali"a"e de dei"ori(care ei" oligaţiuni( pe de o par"e( iar( pe deal"ă par"e( 'u'cri'orii de oligaţiuni( hn

cali"a"e de credi"ori( care hi avan'eaăcapi"alul hn 'copul oţinerii unei do=ni.i"enţii i genurile oligaţiunilor/APC < o=lig"iune de stt.

APL o=lig"iune 'unicipl&.Societ&"ile co'ercile o=lig"iuni

corportive.



CREDITUL PU,LIC

Creditul public reprein"ă relaţiile hn"reper'oana $iică 'au uridică( care evolueaă

hn rol de credi"or( pe de o par"e( i

adini'"raţia pulică de di$eri"e nivele( hn rolde dei"or( pe de al"a( prin care pria acordăo 'uă de ani hn $oră de hpruu"( pe operioadă de"erina"ă( iar acea'"a din ură

'e angaeaă 'ă o raur'ee la "erenul'"aili" i 'ă ac;i"e do=nda i al"e co'"uricuveni"e.



CREDITUL ,U-ETAR

Creditul bugetar ejpriă credi"ul acorda"

de că"re adini'"raţia pulică de di$eri"enivele din uge"ul pulic re'pec"iv agenţiloreconoici( anui"or ca"egorii de ce"ăţeni(adini'"raţiei pulice de al"e nivele.



CREDITUL INTERNAIONAL

Creditul internaţional "radiţional repreen"a credi"ulacorda" de guvernul unei ţări guvernului al"ei ţări.

kn preen" aria ace'"ei $ore de credi" '-a ej"in' hnglo=nd credi"ele acorda"e i de in'"i"uţiile$inanciare in"ernaţionale i regionale( ăncile din'"răină"a"e i credi"ele a"ra'e de pe pieţele $inanciarein"ernaţionale de adini'"raţiile pulice cen"rale i

locale( organele ace'"ora( Banca )en"rală( ăncilecoerciale( copaniile $inanciare( hn"reprinderileindu'"riale e"c.

?arie"ăţi de produ'e



ţ pcredi"are

+in punc" de vedere ao=iectului

+upă odul de grntre

kn $uncţie de durtng&rii

de producţie de comerţ de consum

credit real credit personal

o"rivi" for'ei decordre

+upă clitte de=itorului $i creditorului

kn $uncţie de clittede=itorului

credi"e pe termen scurt credi"e pe termen mediu credi"e pe termen lung

en"ru persoanelor fizice

en"ru persoanelor

+uridice

credit privat credit public

+upă 'odul der'=ursre

kn $uncţie de fermitateascadenţei

împrumut simplu credit în cont descoperit scontul comercial

factoring leasing anga+area prin semnătură

denunţabil nedenunţabil

amortizabile neamortizabile



DIN PUNCT DE /EDERE ALO,IECTULUI

de producţie( 'ervind nevoile ac"ivi"ăţilorindu'"riale( de con'"rucţii( agricole( lucrări i'ervicii*

de comerţ ( hnle'nind 'c;iurile i$inaliarea*

de consum, a"unci c=nd $acili"eaă relaţiilede v=nări cu pla"a hn ra"e 'au de v=nări pecredi" cu pla"a a=na"ă pen"ru unuri.



DUP2 0ODUL DE -ARANTARE

credit real ( care 'e acordă nuai pe aagaării cu eleen"e pa"rioniale oiliare

'au ioiliare*

credit personal, ce 'e poa"e acorda $ără ga

a"erial( $ără ipo"ecă( nuai pe aa hncrederii pe care credi"orul o are hnpar"enerul 'ău dei"or.



N )UNCIE DE DURATA AN-A42RII

credi"e pe termen scurt ( p=nă la 12 luni( pen"ru coplinirea de$onduri a$eren"e ac"ivi"ăţii curen"e de producţie 'au de circulaţie aăr$urilor*

credi"e pe termen mediu ( pe o perioadă de la unu p=nă la cinciani ace'"ea 'ervind 'copurilor inve'"iţionale hn '$era cre"eriivoluului ac"ivi"ăţii econoice i a devol"ării 'au oderniăriiac"ivelor $ije*

credi"e pe termen lung ( pe'"e cinci ani( av=nd ca oiec"ac"ivi"ăţile de hună"ăţiri $unciare( pen"ru 'ilvicul"ură( pen"ruoderniare i re"e;nologiare hn indu'"rie( con'"rucţii i al"edoenii.



N )UNCIEDE CALITATEA DE,ITORULUI

creditul acordat persoanelor fizice

creditul acordat persoanelor juridice.



DUP2 CALITATEADE,ITORULUI 5I A CREDITORULUI

credit privat ( care e'"e con"rac"a" hn"reper'oane $iice cu $oră de proprie"a"e

priva"ă 'au per'oane $iice*

credit public ( care e'"e a"ra' de au"ori"ăţile

adini'"raţiei pulice de la per'oanele $iicei uridice.



POTRIVIT FORMEIDE ACORDARE A CREDITULUI

" împrumut simplu, efectuat prin transmiterea bunului sau transferul sumei respective direct pe contul debitorului#

" credit în cont descoperit $overdraft% presupune posibilitatea retraerii de către client din contul său a unor sume maimari dec!t cea care dispune, diferenţa şi fiind creditul acordat de bancă $soldul debitor% la care se percepe dob!ndacalculată zilnic#

" scontul comercial $credit de mobilizare% al unei cambii care presupune că banca, în schimbul cambiei primite de laclientul său, să"i ofere suma dedusă din valoarea nominală a cambiei pe perioada dintre data scontării şi data scadenţei

titlului#" factoring-ul, care constă în &v!nzarea' de către aentul economic a facturilor emise $creanţe% unei bănci sau unei

companii financiare specializate în acest tip de operaţiuni, numită factor. Pe l!nă faptul că este o formă de acordare acreditului, factorinul este, în acelaşi timp, o prestaţie de serviciu a factorului, deoarece acesta arantează recuperareacreanţelor, asum!ndu"şi riscul nerecuperării#

" leasing-ul este o modalitate de creditare a investiţiilor prin care o bancă sau o companie specializată dob!ndeşte un bun $mobiliar sai imobiliar% pe care îl închiriază unui client, acesta din urmă av!nd posibilitatea să răscumpere bunulrespectiv la expirarea termenului contractului la un preţ convenit $valoarea riziduală%. Chiria $redevenţa% plătită de

chiriaş $locatar% include două elemente( dob!nda şi cheltuiala cu amortizarea bunului#" angajarea prin semnătură $aranţia bancară% presupune că banca să intervină nu prin împrumuturi directe, ci

acord!nd aranţia sa în favoarea unui client. )stfel , banca poate emite scrisori de aranţie prin care îşi asumă anumiteanajamente în favoarea clienţilor săi privind achitarea unei datorii către terţi. *acă scrisoarea de aranţie devineefectivă, adică clientul nu"şi îndeplineşte obliaţiile arantate de bancă, atunci ea se transformă într"un credit propriu"zis acordat de bancă clientului său.



ÎN FUNCŢIEDE FERMITATEA SCADENŢEI

" denunţabil , înseamnă că creditorul îşi rezervădreptul ca, înaintea termenului de scadenţă, printr"

un preaviz, să ceară rambursarea creditului#

" nedenunţabil , înseamnă că creditorul nu îşirezervă dreptul să ceară restituirea anticipată aîmprumutului acordat.



DUPĂ MODULDE RAMBURSARE A CREDITELOR

amortizabile( la care 'e re$eră cele pe "eren ediui lung cu prevederea po'iili"ăţii raur'ării prin ra"eanuale( a'"$el de"erina"e hnc=" '"ingerea hn"reguluiangaaen" 'ă 'e $acă hn cadrul unui "eren '"aili".

6ua din credi" care "reuie re'"i"ui"ă periodic poar"ădenuirea de aor"iare 'au aor"i'en". +e regulăaor"iarea unui credi" 'e realieaă prin anui"ăţicare includ i do=nile a$eren"e*

neamortizabile( la care 'e re$eră cele ici 'au pe"eren 'cur" ale căror condiţii de raur'are prevădo ac;i"are gloală 'au pla"ă ealona"ă( al" $el dec="anual.



*. ROLUL CREDITULUI N ECONO0IE

redi'"riuirea re'ur'elor a"eriale hn in"ere'ul devol"ăriieconoiei reale i 'ec"orului $inanciar*

a'igurarea incon"inui"ăţii proce'ului de circulaţie acapi"alului hn condiţiile eji'"enţei ul"iplelor hn"reprinderi irauri cu di$eri"ă dura"ă a ciclului de producţie de la

c="eva ore p=nă la c=ţiva ani( cu carac"er 'eonier e"c.* crearea condiţiilor pen"ru $olo'irea cople"ă a iloacelor"eporar liere ale ce"ăţenilor( agenţilor econoici(in'"i"uţiilor pulice e"c. la nece'i"ăţile reproducerii*

organiarea $uncţionării e$icien"e a iloacelor de circulaţiei de pla"ă( aa"e pe carac"erul credi"ar de ei"ere aonedei i in'"ruen"elor de pla"ă $ără nuerar*

con"riuirea la organiarea anageen"ului $inanciare$icien" al go'podăriilor $ailiale( agenţilor econoici(adini'"raţiilor pulice.