Domeniul Mediu şi Salubrizare VARIANT Ă ÎN LUCRU de Dezv Locala, Dom... · politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio‐economică, la nivel global

Primăria municipiului Oradea ‐ Direcția de Dezvoltare Durabilă Finanțări Externe

SSttrraatteeggiiaa ddee DDeezzvvoollttaarree LLooccaallăă aa mmuunniicciippiiuulluuii OOrraaddeeaa

Domeniul

‐Mediu şi Salubrizare‐

VARIANTĂ ÎN LUCRU

2008


Cuprins:

1. Context ......................................................................................................................... 3 1.1 Contextul internațional .......................................................................................... 3 1.2 Contextul național .................................................................................................. 3 1.3 Contextul regional .................................................................................................. 5 1.4 Contextul local ....................................................................................................... 5

2. Calitatea factorilor de mediu ....................................................................................... 8 2.1 Calitatea aerului din municipiul Oradea ................................................................ 8 2.2 Calitatea apei din municipiul Oradea ................................................................... 13 2.3 Calitatea solului municipiului Oradea .................................................................. 17 2.4 Biodiversitatea ..................................................................................................... 19

3. Salubrizarea municipiului Oradea .............................................................................. 20 3.1 Salubrizarea stradală ............................................................................................ 21 3.2 Salubrizarea menajeră (managementul deşeurilor) ............................................ 22

Principalele categorii de deşeuri ....................................................................... 22 Colectarea şi transportul deşeurilor .................................................................. 33 Valorificarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor ........................................... 33 Gradul de acoperire cu servicii de salubritate ................................................... 35 Evoluția anuală a indicelui de generare a deşeurilor ........................................ 36 Impactul deşeurilor asupra mediului ................................................................. 36

3.3 Salubrizarea parcurilor şi a spațiilor verzi ............................................................ 37 4. Analiza SWOT ............................................................................................................. 43 4.1 Puncte tari ............................................................................................................ 43 4.2 Puncte slabe ......................................................................................................... 44 4.3 Oportunități ......................................................................................................... 45 4.4 Amenințări ........................................................................................................... 46

5. Obiectivele de mediu ale municipiului Oradea .......................................................... 47 6. Potențialele surse de finanțare pentru proiectele de Mediu .................................... 58 6.1 Programele Administratiei Fondului de Mediu ................................................... 58 6.2 Programul Operațional Sectorial de Mediu ......................................................... 58 6.3 Programul Operațional Regional ‐ POR ............................................................... 59 6.4 Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice ............ 59 6.5 Programul Operațional Sectorial de Transport ‐ POS Transport ......................... 60 6.6 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria‐Romania ......... 60 6.7 Granturi ale reprezentanțelor diferitor state în România ................................... 60 Proiecte propuse de Primăria municipiului Oradea .................................................. 61

2


1. Context

1.1 Contextul internațional

Conferința de la Stockholm (1972) reprezintă primul mare eveniment pe plan internațional în cadrul căruia comunitatea mondială a ridicat problema protecției mediului. Astfel, după numeroase şi incontestabile semnale stiintifice, social‐politice si ale mass‐media, s‐a conştientizat în sfârşit că mediul înconjurator este grav afectat în urma numeroaselor şi intenselor agresiuni, având ca şi cauză principală poluarea si diminuarea severă a materiilor prime, îndeosebi a celor neregenerabile.

Declarația de la Stockholm adoptată în cadrul Conferintei Națiunilor Unite pentru Mediu a stipulat datoria fiecărui om de a proteja şi ameliora mediul înconjurator pentru generațiile prezente şi viitoare:

“Resursele naturale ale globului, inclusiv aerul, apa, pamântul, flora si fauna si, în mod deosebi eşantioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie protejate în interesul generatiilor prezente si viitoare printr‐o planificare sau o gestionare atentă, dupa nevoi”.

Evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio‐economică, la nivel global, a fost Conferința Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite la Conferința de la Rio este necesară o reconsiderare şi restructurare a proceselor actuale, a procedurilor si aranjamentelor instituționale după nevoile, prioritățile şi resursele specifice fiecărei țări. În acest sens este esențial acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme capabil să asigure implementarea obiectivelor propuse.

"Mediul 2010: Viitorul nostru, alegerea noastră" sau "Al şaselea Program de Acțiune pentru Mediu" (The Sixth Environment Action Programme) este cel mai recent document cadru al Comunității europene. Acesta stabileşte prioritățile de mediu ale Uniunii Europene pe perioada 2002‐2010, evidențiind patru dintre acestea: schimbările climatice, natura şi biodiversitatea, mediul şi sănătatea, respectiv managementul resurselor naturale şi a deşeurilor. Politica de mediu a Uniunii Europene este ghidată după principiul "poluatorul plăteşte". Numeroase instrumente intituționale, financiare şi de management sunt disponibile pentru implementarea eficientă a acestei politici. De asemenea, participarea activă a publicului larg şi implicarea acestuia are un rol cheie în politica de mediu.

1.2 Contextul național

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013‐2020‐2030

Strategia propune obiective concrete pe termen scurt, mediu şi lung care să determine o acțiune concertată care să contribuie direct la dezvoltarea durabilă a României. Aceste obiective sunt stabilite pentru trei orizonturi de timp, astfel:

Pentru orizontul de timp 2013 obiectivul acestei strategii este încorporarea

3


principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României ca stat membru al UE.

Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul acestei strategii este atingerea nivelului mediu actual al țărilor membre ale Uniunii Europene al principalilor indicatori ai dezvoltării durabile.

Pentru orizontul de timp 2030, obiectivul strategic este apropierea semnificativă a nivelului de dezvoltare durabilă a României de nivelul mediu de dezvoltare din acel an al țărilor Uniunii Europene.

Această strategie are la bază Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, care se doreşte a fi un catalizator pentru implicarea activă a factorilor decizionali publici şi privați îm elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile. Responsabilitatea implementării acestei din urmă strategii revine atât Uniunii Europene, cât şi statelor membre care sunt răspunzătoare pentru atingerea celor patru obiective strategice ale acesteia: protecția mediului, echitatea şi coeziunea socială, prosperitatea economică, respectiv îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE. Se observă astfel rolul important alocat protecției mediului de către cele două strategii de dezvoltare durabilă (cea europeană şi cea națională), acestea având în vedere schimbările climatice şi energia curată, transportul durabil, gestionarea eco‐eficientă a consumului de resurse, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, etc.

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului – PNAPM

Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului este un instrument de implementare a politicilor naționale din domeniul protecției mediului, în corelare cu cele ale sectoarelor economico‐sociale. Rezultatul folosirii acestiu instrument se doareşte a fi promovarea, susținerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte menite să rezolve problemele prioritare din domeniul protecției mediului, în contextul integrării României în Uniunea Europenă şi în concordanță cu principiile dezvoltării durabile.

Planificarea în domeniul protecției mediului este un proces dinamic, în continuă schimbare datorită dezvoltării în timp a factorilor economici şi sociali. Din această cauză PNAPM necesită o permanentă actualizare şi monitorizare. Astfel, în anul 2007 Agenția Națională pentru Protecția Mediului, prin Direcția Dezvoltare Durabilă a început procesul de reactualizare a P.N.A.P.M. în cadrul proiectului de Twinning RO 2004/IB/EN‐09 „Implementation and Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination af the 8 Regional Twinning Projects”. În septembrie 2007, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor a transmis către A.N.P.M. 16 propuneri de proiecte pentru a fi incluse în P.N.A.P.M.

PNAPM prezintă, printre altele, cadrul legislativ național din domeniul protecției mediului, starea factorilor de mediu din România, obiectivele strategile la nivel național ale protecției mediului şi situația proiectelor de mediu selectate la nivel național, devenind astfel un document strategic în elaborarea strategiilor de mediu la nivel regional şi local.

4


1.3 Contextul regional

Planul Regional de Acțiune pentru Protecția Mediului, Regiunea 6 Nord‐Vest 2004 (PRAM NV)

Elaborat în perioada 2003‐2004, Planul Regional de Acțiune pentru Mediu reprezintă pentru Regiunea de Dezvoltare 6 Nord – Vest un instrument sectorial care crează platforma necesară dezvoltării durabile a regiunii în condițiile diminuării impactului poluării asupra mediului înconjurător şi utilizării durabile a resurselor naturale existente.

Elaborat fiind în concordanță cu Planul şi Strategia de Dezvoltare Regională, Planul Regional de Acțiune pentru Mediu reprezită un document strategic al regiunii în domeniul protecției şi conservării mediului înconjurător.

În vederea asigurării coerenței în planificarea strategică, Planul Regional de Acțiune pentru Mediu reprezintă legătura între Planurile Locale de Acțiune pentru Mediu şi Planul Național de Acțiune pentru Mediu.

Intervalul prognozat pentru revizuirea PRAM este de 4 ani, perioadă în care se estimează că o serie de măsuri pe termen scurt şi mediu pot fi realizate, existând astfel o bază pentru reevaluarea obiectivelor generale şi specifice necesare îmbunătățirii calității mediului în Regiunea de Dezvoltare 6 Nord – Vest.

Astfel, în anul 2007 a avut loc prima întâlnire a Grupului de lucru pentru revizuirea PRAM Regiunea 6 Nord – Vest. Acesta a fost constituit din reprezentanți ai autorităților județene pentru protecția mediului (A.P.M‐ urile din județele Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Maramureş), A.R.P.M. Cluj – Napoca, administrațiile publice locale şi județene, alte instituții publice cu atribuții în domeniu şi O.N.G‐uri. Procesul de revizuire al PRAM pentru Regiunea 6 Nord – Vest este coordonat de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj – Napoca.

1.4 Contextul local

Planul de Dezvoltare al Județului Bihor 2007 ‐ 2013

Planul de dezvoltare al judetului Bihor 2007‐2013 este un proiect inițiat de Consiliul Judetean Bihor în colaborare cu specialişti ai institutiilor relevante din județ, reprezentanți ai societãții civile şi cadre universitare. Scopul acestui plan este stimularea dezvoltarii durabile, integrate şi armonioase a județului Bihor prin identificarea nevoilor existente în județ şi a oportunităților de împlinire a acestor nevoi.

Țintind dezvoltarea durabilă, Planul de Dezvoltare al Județului Bihor 2007‐2013 conține o parte dedicată exclusiv problemelor de mediu: Capitolul VI Analiza diagnostic a sectorului protecția mediului. Acest capitol prezintă starea factorilor de mediu la nivelul județului Bihor, identifică problemele, amenințările şi oportunitățile existente pentru ca, în final să propună soluții la aceste probleme şi amenintări şi posibilități de fructificare a punctelor tari ale județului Bihor în ceea ce priveşte mediul.

5


Angajamente cu comunitatea europeană, Cap.22 Mediu, Județul Bihor

Respectarea angajamentelor şi termenelor asumate de Romania în procesul de pregătire pentru integrarea in UE a necesitat o colaborare între factorii de decizie la nivel local în vederea concentrarii eforturilor pentru pregatirea tuturor domeniilor de activitate pentru statutul de stat membru al Uniunii Europene.

Capitolul 22 din cadrul acestor angajamente tratează problemele de mediu: calitatea aerului, managementul deşeurilor şi a substanțelor chimice, calitatea apei, protecția naturii şi organisme modificate genetic, controlul poluării industiale.

Angajamentele asumate cu Comunitatea Europeană prin capitolul 22 Mediu specifice județului Bihor sunt obligații ale județului care trebuie îndeplinite în termenele specificate. Acestea reprezintă măsurile de bază necesare a fi luate la nivelul jdețului în ceea ce priveşte mediul, pe baza cărora se construiesc celelalte obiective de mediu.

Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului – PLAM, județul Bihor Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului (PLAM) pentru județul Bihor a fost elaborat în anul 2004, în cadrul proiectului Phare RO 0006.14.03: “Asistență tehnică pentru întărirea Agențiilor Locale pentru Protecția Mediului şi dezvoltarea Agențiilor Regionale pentru Protecția Mediului”. PLAM Bihor reprezintă rezultatul activității tuturor instituțiilor, administrațiilor publice locale, O.N.G‐urilor şi comunităților locale din județul Bihor, fiind coordonat de către A. P. M. Bihor în colaborare cu Instituția Prefectului județului Bihor şi Consiliul Județean Bihor.

În anul 2007 s‐a impus revizuirea PLAM Bihor în scopul punerii lui în concordanță cu situația actuală, cu angajamentele asumate de Guvernul României în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, cap. 22 – Protecția Mediului şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât în perioada 2007‐2013 să se asigurare dezvoltarea durabila a societății româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al 6‐lea Plan–Cadru de Acțiune al Uniunii Europene

PLAM Bihor 2008 – 2013 cuprinde descrierea factorilor de mediu, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu, identificarea obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a acțiunilor necesare pentru atingerea acestora, precum şi identificarea de strategii privind îmbunătățirea calității mediului în perioada următoare.

Datorită faptului că obiectivele PLAM sunt asemănătoare cu cele ale acestei strategii, PLAM 2008 reprezintă un material de bază în elaborarea prezentului document.

Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor – PJGD 2008, județul Bihor

Directiva cadru 2006/12/EC prevede ca obligație pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanță cu prevederile directivelor relevante.

Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) pentru județul Bihor este în deplină conformitate cu principiile şi obiectivele Planului Național de Gestionare a Deşeurilor şi a

6


Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi cu cerintele impuse prin Aquis‐ul comunitar de mediu transpus în legislația națională şi cu noile prevederi legislative europene.

Prin PJGD se urmăreşte crearea unui cadru pentru un sistem durabil de gestionare a deşeurilor la nivel județean, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi țintelor propuse în acest sens.

Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor are ca scop:

‐ Definirea obiectivelor şi țintelor județene în conformitate cu obiectivele şi țintele Planului Național şi Regional de Gestionare a Deşeurilor

‐ Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deşeurilor municipale la nivel județean

‐ Susținerea sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivel județean şi formarea unei baze în vederea stabilirii necesarului de investiții şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor

‐ Formarea unei platforme pentru elaborarea proiectelor în vederea obținerii finanțării necesare.

PJGD 2008 pentru județul Bihor stă la baza tratării problemelor legate de deşeuri la nivelul municipiului Oradea.

Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a municipiului Oradea 2002 (Agenda 21)

Agenda 21 Locală este un Plan de Dezvoltare la nivel local promovat de Organizația Natiunilor Unite (ONU) în 1992 la Rio de Janeiro, în cadrul Conferinței Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare. Agenda 21 Locală promovează principiile dezvoltării durabile la nivelul administrațiilor locale, fiind aplicată în peste 3000 de oraşe din Europa. Succesul acestui program este condiționat de participarea publică a comunității locale şi de promovarea dezvoltării descentralizate, oferind o abordare integrată a problemelor sociale, economice şi de protectie a mediului. Implementarea ei trebuie să conducă la definirea obiectivelor, politicilor şi acțiunilor care să facă posibilă creşterea bunăstării şi dezvoltării comunității locale.

Biroul rezident în România al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a lansat în martie 2000 finanțarea proiectului Agenda 21 Locală Rom 98/012.

Proiectul s‐a adresat administrațiilor locale şi s‐a aplicat în România în 9 oraşe pilot: Oradea, Giurgiu, Galați, Iaşi, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Tg. Mureş, Râmnicul Vâlcea şi Ploieşti.

Agenda 21 Locală sau Planul de Dezvoltare a municipiului Oradea are trei componente: Strategia Locală, Planul Local de Acțiune, respectiv Proiecte Prioritare. Fiecare dintre acestea tratează trei aspecte specifice şi interdependente legate de capitalul natural, capitalul antropic, respectiv capitalul social.

Agenda 21 Locală a municipiului Oradea reprezintă un documet de bază şi o platformă pentru dezvoltarea durabilă a acestui oraş.

7


2. Calitatea factorilor de mediu

2.1 Calitatea aerului din municipiul Oradea

Sursele de poluare a aerului sunt de două feluri:

- Naturale (granule de polen, sporii – aerosoli, agenți alergizanți)

- Artificiale (activități antropice – urbanizare şi industrializare)

Oradea este un oraş de mărime medie (205.000 locuitori) care are ca principale surse de poluare:

- Sectorul energetic: Centralele termice CET I si CET II ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de pulberi în suspensie (cenuşa zburătoare, cărbune nears, zgura), NOx, SOx şi radicali aromatici;

- Industria chimică: Societățile Cemtrade, Sinteza, Pigmenți, Chimprod ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de pulberi în suspensie, NOx, HCl, SOx, CO, NH4, metale grele, şi hidrocarburi;

- Industria alimentară: fabrica de zahăr ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de vapori de apă, CO2 ;

- Materiale de construcții: fabrici de caramidă ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de pulberi în suspensie;

- Utilizarea autovehiculelor – traficul auto ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de: CO, NOx, hidrocarburi, aldehide şi SO2 ;

- Poluare radioactivă – nesemnificativă la nivelul municipiului Oradea;

- Halda de deşeuri menajere şi industriale ‐ principalii poluanți sunt reprezentați de furani, dioxină, CO2, H2S.

Efectele poluării aerului din municipiului Oradea sunt:

- poluarea cu aerosoli şi gaze influențează numărul nucleelor de condensare conducând la creşterea frecvenței ploilor în regiunile urbane, iar modificarea concentrației de aeroioni conduce la schimbarea electricității atmosferice, rezultând furtuni asociate cu grindina

- prin reducerea vizibilității în centrele populate este tulburată calitatea transportului urban, îndeosebi dimineața şi seara când apare fenomenul de briză urbană care conduce la aglomerarea aerului poluant în partea centrală a oraşului

- ploile acide sunt tot mai frecvente (pH‐ul lor coboră sub 4,3 datorită reacției SOx si NOx rezultând H2SO4, respectiv HNO3); viteza de conversie a SO2 în H2SO4 fiind crescută, apare tot mai frecvent fenomenul cețurilor acide prin acumularea poluanților SO2, (acest fenomen conduce la dublarea vitezei de coroziune şi îmbatrânire a materialelor)

8


- efectul de seră cauzat de concentrații sporite ale gazelor de seră ( CO2, CH4, NOx, freoni şi vapori de apă); smogul fotochimic, manifest prin reducerea vizibilității, iritarea căilor respiratorii, reducerea vitezei de fotosinteza, îmbatrânirea cauciucurilor, este caracteristic atmosferei poluate cu hidrocarburi şi NOx

- poluarea auto, una dintre cele mai importante surse de poluare, specifică marilor aglomerații urbane, conduce pe lângă poluarea atmosferică şi la poluarea fonică

- poluarea fonică este generată în principal de traficul greu spre granița cu Ungaria. Lipsa perdelei protectoare de arbori amplasată la marginea drumurilor conduce de asemenea la cresterea poluării fonice.

Monitorizarea poluării atmosferice:

Monitorizarea calității aerului în municipiul Oradea este asigurată de un sistem de monitorizare propriu, al Agenție pentru Protecția Mediului Bihor.

Pentru determinarea poluanților gazoşi NO2, SO2 şi a pulberilor în suspensie, există trei puncte fixe de monitorizare cu frecvență zilnica în rețeaua clasică:

• Sediul A.P.M. Bihor

• Spitalul Clinic pentru Copii „Gavril Curteanu”Oradea

• Facultatea de Protecția Mediului Oradea

Amplasarea punctelor de monitorizare s‐a realizat ținând cont de sursele de poluare concentrate în zonele respective.

În urma evaluării preliminare a calității aerului, efectuată de ANPM Bucureşti şi Institutul Național de Cercetare‐Dezvoltare pentru Protecția Mediului Bucureşti, s‐a identificat necesitatea instalării a 3 stații de monitorizare automate a calității aerului, conform normelor Europene de mediu, care să înlocuiască pe parcurs rețeaua clasică.

Acestea au fost achiziționate de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi au fost plasate în următoarele locații:

• Sediul A.P.M. Bihor, B‐dul Dacia – stație de fond urban; stație de monitorizare la radioactivității mediului (doza ‐ gama)

• Episcopia Bihor, Str. Matei Corvin‐ Şcoala “Iuhasz Gyula” – stație industrială;

• Str. Nufărului – Mc Donald’s‐ Drive‐ stație de trafic.

Pe baza concentrațiiilor de poluanți determinate prin rețeaua de supraveghere a calității aerului se calculează indicii specifici de calitate a aerului, pentru următorii poluanți: SO2, NO2, O3, CO şi PM10. Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre stațiile automate din cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați.

Punctul de la Facultatea de Protectie a Mediului este oprit temporar din cauza lucrarilor de modernizare a laboratorului.

9


Amplasarea punctelor de monitorizare s‐a realizat ținând cont de sursele de poluare concentrate în zonele respective.

Datele obținute de APM Bihor în luna Decembrie 2008 relevă următoarele:

Punctul APM Bihor:

Poluant SO2: valoarea medie este de 0,0011 [mg/mc], se menține constant ca în luna anterioară.

Poluant NO2: valoarea medie este de 0.0219 [mg/mc] în scădere față de 0.0256 în luna anterioară.

Poluant pulberi în suspensie: valoarea medie este de 0.0413 [mg/mc] în scădere față de 0.0487 [mg/mc] în luna anterioară.

Punctul Spitalul de Copii Oradea:

Poluant SO2: valorea medie este de 0.0013 [mg/mc], în creştere față de 0.0006 în luna anterioară.

Poluant NO2: valorea medie este de 0.0166 [mg/mc], în scădere față de 0.0176 în luna anterioară.

Poluant pulberi în suspensie: valoarea medie este de 0.0335 [mg/mc] în creştere față de 0.0316 [mg/mc] în luna anterioară.

Conform datelor APM Bihor, nu s‐au înregistrat depăşiri ale concentrațiilor maxime admise, conform STAS 12574/1988.

Concentratiile maxime admise ale poluanților determinati conform STAS 12574/1988 sunt:

POLUANȚI SO2 No2 Pulberi în suspensie

Pulberi sedimentabile

CMA 0.250 [g/mc] 0.150 [mg/mc] 0.150 [mg/mc] 17 [g/mp*lună]

Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice sunt situate în apropierea arterelor rutiere intens circulate, intersecțiilor majore, haldelor de deşeuri industriale, depozitelor de deşeuri menajere necontrolate, etc.

Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Transportul în comun cu tramvaie, funcționând prin tracțiune electrică nu pune probleme deosebite cu impact negativ asupra mediului. Monitorizăm zgomotul prin determinări a nivelului acestuia pe trasee. Nivelele de zgomot determinate de cǎtre specialiştii de la Inspectoratul Sanitar se încadrează în nivelul de zgomot stradal admis.

Prin reparațiile capitale a rețelei de linii de tramvai, efectuate deja în proporție de peste 90%, nivelul de zgomot datorat rulării tramvaielor s‐a redus semnificativ.

În urma funcționării celor 57 – 62 de autobuze şi a celor 52 de autovehicule şi utilaje auxiliare, dotate cu motoare cu ardere internă rezultă: bioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, produse petroliere persistente, pulberi.

10


Cantitǎțile acestor poluanți sunt permanent monitorizate în vederea încadrǎrii lor în limitele legale maxim admise.

Evoluția transportului

În decursul ultimilor ani, transportul în comun a cunoscut o reducere a numărului de călători anual. Capacitatea de transport s‐a dimensionat în mod corespunzător, reducându‐se numărul de autobuze, păstrând şi chiar crescând numărul de tramvaie în circulație, prin reorganizarea liniilor de tramvai şi creşterea frecvenței de circulație.

Situația parcului de vehicule pentru transport în anul 2008

Regia Autonomă Oradea Transport Local deține un număr de 74 de tramvaie dintre 44 garnituri de tramvai Tatra T4 D formate din vagon motor şi remorcă, un număr de 25 de tramvaie Tatra KT 4 D articulate şi un numǎr de 5 tramvaie Siemens ULF.

Din acestea zilnic sunt active un număr de 62 – 65 de garnituri, care transportă 65 – 70% din numărul total de călători din municipiul Oradea.

Înafara tramvaielor Regia Autonomă Oradea Transport Local mai deține un număr de 60 de autobuze, de tip urban de diferite mărci şi vechimi.

Din acestea sunt active zilnic un număr de 55 ‐ 58 autobuze.

Un număr de 21 de autobuze sunt dotate cu motoare Non euro, iar un număr de 39 de autobuze sunt dotate cu motoare Euro 3. Autobuzele au vârsta medie de 7,7 ani şi vârsta maximă de 17 ani.

Înafara acestor autovehicule specializate pentru transportul în comun de persoane, Regia Autonomă Oradea Transport Local mai deține un parc de vehicule şi utilaje auxiliar format din 52 de unități.

Situația parcului de vehicule în perioada 1995 – 2008

An Tramvaie (unitǎți = vagon motor + vagon remorcǎ)

Autobuze Alte vehicule

1995 118 85 54

1996 140 80 53

1997 124 84 53

1998 98 89 53

1999 95 87 54

2000 95 85 54

2001 119 79 54

11


2002 127 77 53

2003 116 66 53

2004 124 77 52

2005 116 70 52

2006 116 70 52

2007 116 68 51

2008 120 67 50

0

20

40

60

80

100

120

140

1995 1998 2001 2004 2007

tramvaieautobuzevehicule auxiliare

Situația parcului de vehicule de transport în comun în perioada 1999 ‐ 2008

An Tramvaie (unitǎți = vagon motor + vagon remorcǎ)

Autobuze Alte vehicule

1999 95 87 54

2000 95 85 54

2001 119 79 54

2002 127 77 53

12


2003 116 66 53

2004 124 77 52

2005 116 70 52

2006 116 70 52

2007 116 68 51

2008 120 67 50

0

20

40

60

80

100

120

140

1999 2001 2003 2005 2007

tramvaieautobuzevehicule auxiliare

2.2 Calitatea apei din municipiul Oradea

Resursele de apă ale municipiului Oradea sunt constituite din ape curgătoare de suprafață (râul Crişul Repede, pârâul Peța, pârâul Adona, pârâul Pasteur/Paris) şi ape subterane. Principala resursă de apă a municipiului Oradea o constituie râul Crişul Repede.

Monitorizarea poluării apei

Sistemul național de monitorizare a apelor conține două tipuri de monitorizare:

• monitorizare de supraveghere ‐ evaluează starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinului hidrografic

• monitorizarea operatională ‐ pentru corpurile de apă care prezintă riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor.

13


Sistemul de monitorizare integrată a apelor în spațiul hidrografic Crişuri s‐a realizat în conformitate cu Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, prin monitorizarea următoarelor patru subsisteme:

• subsistemul ape curgătoare de suprafață

• subsistemul lacuri

• subsistemul ape subterane

• subsistemul ape uzate (surse de poluare)

Conform datelor APM Bihor aferente lunii decembrie 2008, Crişul Repede a fost monitorizat în 5 secțiuni. După grupele de indicatori, regim de oxigen, toate sunt incadrate in clasa I‐a de calitate, iat nutrientii se încadrează în clasa a II‐a de calitate în secțiunea amonte (Tarian – Cheresig, fr) şi în clasa a I‐a pe restul lungimii râului (Izvor – Tarian). Salinitatea şi poluanții toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I‐a de calitate pe toată lungimea; dupa grupa alți indicatori chimici relevanți se incadreaza in clasa a II‐a de calitate in sectiunile unde s‐a facut monitorizarea acestei grupe .

În ceea ce priveşte Pârâul Peța, după grupele regim de oxigen, nutrienți acesta se încadrează în clasa I‐a de calitate cu excepția grupei salinitatea care se încadrează în clasa a II‐a de calitate pe o lungime de 14 km (Sânmartin – av. Oradea).

Alimetarea cu apă potabilă a municipiului Oradea

În vederea implementării legislatiei legate de calitatea apei potabile (Legea nr. 458/2002 coroborata cu Legea nr.311/2004 si HG nr.974/2004) în municipiului Oradea, s‐a efectuat mobilizarea unui număr producători şi distibuitori de apă potabilă din Oradea cu care s‐au încheiat contracte de prestări servici pentru prelevarea, transportarea şi efectuarea analizelor fizico‐chimice, microbiologice şi de radioactivitate în Laboratoarele ASP.

Aprovizionarea cu apă potabilă a Municipiul Oradea se face de la cele patru stații de tratare a apei. Pentru obținerea apei potabile, tehnologia şi instalațiile existente permit utilizarea apei subterane captată prin drenuri sau a apei de suprafață captată din Crişul Repede şi filtrată ulterior.

Tehnologia existentă permite şi utilizarea apei de suprafață, captată din râul Crişul Repede şi tratată apoi corespunzător prin deznisipare, decantare, filtrare şi clorinare.

În anul 2008 cantitatea de apă pompată repartizată pe surse a fost:

- sursă subterană – 83,4 %

- sursă de suprafață – 16,6 %

Distribuția apei se realizează printr‐o rețea inelară în lungime totală de 608 Km.

Secția Rețele Apă este structurată astfel :

o Sector rețele principale

o Sector rețele secundare

14


o Stații de hidrofor

Sectorul rețele principale are în exploatare o rețea de distribuție a apei potabile în lungime de 466 km, cu diametre nominale cuprinse intre Dn 80 – Dn 900.

Sectorul rețele secundare are în exploatare o rețea de distribuție a apei potabile în lungime de 142 km, confecționată din polietilenă. Rețelele de apă din aval de stațiile de hidrofor (luând în considerare sensul de curgere al apei) au fost reabilitate în întregime în cadrul programului de dezvoltare a utilităților municipale (MUDP II).

Sectorul hidrofoare ‐ presiunea necesară pentru alimentarea consumatorilor din locuințele de tip P + 4 sau mai înalte, este asigurată de un număr de 78 de stații de hidrofor (complet reabilitate, automatizate şi monitorizate).

Lungimea rețelei de distribuție raportată la numărul de locuitori asigurați cu apă

Indicator UM 2004 2005 2006 2007 2008

2009

prognozat

Lungimea specifică m/loc. 3,062 3,052 3,041 3,017 3,21 3,28

Tratarea apei potabile se realizează astfel:

• Tratare apei subterane – clorinar

• Tratarea apei de suprafață – filtre rapide – clorinare

Colectarea şi epurarea apelor uzate

Sectorul canalizare asigură preluarea şi transportul apelor uzate menajere, precum şi a celor pluviale printr‐o rețea de canalizare organizată în sistem mixt.

Rețeaua de canalizare menajeră are o lungime de 404 km, iar rețeaua de canalizare pluvială este în lungime de 330 km.

Apele reziduale sunt preluate prin intermediul a 9 stații şi pompate spre stația de epurare a municipiului Oradea.

Apele meteorice colectate de pe raza municipiului Oradea sunt pompate prin intermediul a 5 stații de pompare şi descărcate în râul Crişul Repede.

Sectorul epurare are rolul de a prelua si epura apa uzata menajeră si industrială din municipiul Oradea si unele zone limitrofe. Stația de Epurare este de tip mecano‐biologic iar efluentul stației este deversat în râul Crisul Repede.

Stația de Epurare cuprinde următoarele obiective tehnologice:

o bazin compensare debite

15


o treapta mecanica: camera de intrare, grătare rare, grătare dese, deznisipator, separator de grăsimi, decantoare primare, stație pompare nămol primar, îngroşător de nămol şi stație pompare apă epurată mecanic

o treapta biologica: bazin de aerare, decantor secundar, stație de pompare nămol activ

o fermentatoare de nămol, gazometre

o iazuri biologice

Monitorizarea fluxului tehnologic al stației de epurare se efectuează în laboratorul stației de epurare şi cuprinde fluxul apei uzate (afluent stație, apă epurată mecanic, efluent stație epurat biologic cu nămol activ, descărcări din iazurile biologice, descărcări din bazinul compensare debite) şi fluxul de nămol (nămol primar, deşeu de la deznisipator, nămol din bazinele de aerare, nămol exces, nămol îngroşat, nămol fermentat, nămol deshidratat, nămoluri din iazurile biologice).

Evoluția raportului dintre lungimea efectivă a rețelei şi numărul de locuitori racordați la rețea se prezintă astfel:

Indicator 2004 2005 2006 2007 2008

2009 prognozat

Raport (m/loc) 1,813 1,868 2,000 2,056 2.22 2.40

Evoluția numărului de racorduri de canalizare raportat la lungimea rețelei se prezintă astfel:

Indicator 2004 2005 2006 2007 2008

2009 prognozat

Numărul specific de racorduri

43,92 44,85 45,54 45,87 44,86 43,00

Evoluția raportului dintre populația racordată la canalizare şi populația totală a localității se prezintă astfel:

Indicator 2004 2005 2006 2007 2008

2009 prognozat

Raport (%) 83,0 84,5 85,5 86,8 88,0 91.0

În ceea ce priveşte zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafață şi a celor subterane, nu s‐au identificat astfel de zone.

16


2.3 Calitatea solului municipiului Oradea

Poluarea solului este forma de poluare cel mai dificil de măsurat şi de controlat. În plus, solul este mult mai greu de decontaminat decât alți factori de mediu, precum aerul sau apa.

Solul poate fi poluat fie direct, prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale sau prin îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole, fie indirect, prin depunerea agenților poluanți din atmosferă, prin apa ploilor acide, transportul poluanților de către vânt de pe un loc pe altul sau prin înfiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se vor afla în preajma surselor de poluare. De asemenea, nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor, deoarece acestea spală în general atmosfera de agenții poluanți care se depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la vehicularea acestora.

S‐au identificat următoarele surse de poluare a solului municipiului Oradea:

• Poluare prin lucrări de excavare la: Uzina 5 – exploatare de argilă la fabrica de cărămidă, cariera de argilă din Episcoia Bihor, Cariera de argilă în zona limitrofă a CET 2, balastiera de lângă halda de şlam a Aluminei

• Poluare prin acoperirea solului cu deşeuri, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie, depozite de steril de la flotație:

- Depozitele de cenuşă de la CET1, CET2

- Haldele de şlam de la Sinteza, haldele de şlam de la Alumina

- Depozitul de gunoi al oraşului

- Iazurile de la epurare

- Paturile de nămol de la epurare

- Depozitul ilegal de gunoi (demolări) de la Uzina 5 şi depozitul ilegal de gunoi Ion Bogdan, spre Cetariu

• Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice (majoritatea platformelor industriale): reziduuri organice lângă Avicola (5,6 ha)

• Poluarea cu substanțe purtate de aer: praful de ciment de la Chistag, prafurile de pe haldele de şlam de la Sinteza şi Alumina, praful din fumul de la CET1, CET2, praf de ciment de la platforme de prefabricate, silozuri de ciment de la stații de betoane

• Poluarea cu deşeuri de la industria alimentară şi uşoară:

- deşeuri de pielărie de la fabrica de încățăminte Crişul – Favorit

• Poluarea cu dejecții animale: Avicola, şoseaua Borşului

• Poluarea cu dejecții umane: spărturi în rețeaua de canalizare a municipiului Oradea

• Poluarea prin eroziune şi alunecare ‐ alunecări de teren:

- În anul 1940 au avut loc alunecări active pe versantul sudic al dealurilor

17


Oradiei, între străzile Piatra Craiului şi Făcliei. Partea superioară a parcelei (aproximativ la jumătatea versantului) este deja antrenată într‐o alunecare de tip local. Activitate antropică intensă, folosințele terenurilor se schimbă în ritm rapid ceea ce duce la mărirea gradului de instabilitate al versantului

- Alunecare activă pe versanții pârâului Sotiteag între străzile Adevărului şi Atacului. În această zonă fenomenul este generat în cea mai mare parte de eroziunea bazală a pârâului. Acest pârâu nu a fost amenajat, are albia colmatată cu aluviuni şi vegetație

- Puncte locale de alunecări active se mai identifică sub strada Cantonului, sub strada Olteniei şi în zona pietonalului de urcare la "Ciuperca" (dealul Pisicii). Alunecarea pe strada Cantonului a fost consolidată de C.F.R. Pe strada Olteniei s‐au executat consolidări prin ziduri de sprijin. Porțiunea rămasă liberă între cele două tronsoane, prezintă alunecări active cu deplasarea masei alunecătoare care "îmbracă" structura construcțiilor rămase neterminate din această zonă. Se menționează faptul că zona consolidată prin grija Primăriei se comportă bine în timp. În schimb zona consolidată de antreprenorul care a încercat să construiască în zonă este deja compromisă în mare măsură. De asemenea se poate invoca şi faptul că zona nu a fost tratată unitar şi nu s‐a făcut joncțiunea între cele două lucrări

- Alunecări active pe dealurile din cartierul Podgoria

• Eroziuni

- Zonele cu meandre ale Crişului Repede prezintă eroziuni de mal

- Pe malul drept al Pârâului Sălbatic, în dreptul spitalului este prezentă o eroziune de mal care afectează şi strada Izvorului

- Viroage pe str. Piscului, Branului, Şanțului, Sofiei

• Terenuri dificile de fundare:

- partea superioară a dealurilor şi zona de interfluviu fac parte din categoria pământurilor loessoide

- baza versanților şi luncile pâraielor sunt alcătuite din pământuri care se încadrează în categoria pământurilor cu umflări şi contracții mari (P.U.C.M.)

- în zona teraselor, orizontul argilos de suprafață se încadrează în aceeaşi categorie a pământurilor cu umflări şi contracții mari (P.U.C.M.)

- zona limitrofă malului drept al pârâului Peța se încadrează în categoria pământurilor foarte compresibile

• Poluarea prin sărăturare: surse neidentificate, poluarea prin acidifiere: surse neidentificate

• Poluarea prin exces de apă: în spate la fosta Fabrică de bere, în Nufărul, pe malul Peței; zona Cimitirului Municipal; Uzina de apă nr. 1, nr. 4, nr. 5; Zona situată la vest de Stațiunea de cercetări agricole

18


• Poluarea prin exces sau carențe de elemente nutritive, Poluarea prin compactare, Poluarea cu pesticide: surse neidentificate

• Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune: Unul dintre cele mai importante gaze care dau efectul de sera este dioxidul de carbon. Creşterea constantă a concentrației lui din atmosferă este cauzata în principal de arderea combustibililor fosili. Creşterea cantității de carbon din biomasă însă, nu compensează pierderea carbonului din sol. Expunerea la metale grele cauzează o ser ie de boli organismelor umane precum ş i pagube ecologice. Cele mai periculoase metale grele sunt Pb, Cd, As, Hg, Ni, Zn, Cu, Sb, Cr ş i Mn. Cantitățile de emisii de pulberi, provenite de la SC. Electrocentrale Oradea SA din instalațiile mari de ardere, au fost în anul 2007 de 1700 mg/Nmc, urmând ca prin Programul Național de reducere a emisiilor anuale să ajungă în anul 2013 la 215 mg/Nmc. Odată intrate în atmosferă, substanțele poluante parcurg distanțe mari de la sursa de unde provin, contaminând suprafețe largi. Se constată astfel necesitatea controlăr i i ş i l imităr i i acestor emisi i .

În ceea ce priveşte seismicitatea, Municipiul Oradea este situat într‐o zonă cu gradul 7 seismic.

Zonele din municipiul Oradea expuse la riscuri naturale cu periculozitatea cea mai mare sunt situate pe dealurile Oradiei. Astfel s‐au identificat zone cu potențial de producere a alunecărilor de teren, precum şi zone expuse la inundații prin revărsări din cursul de apă şi scurgeri de torenți in cazul albiilor pe care nu s‐au efectuat lucrări de regularizare.

2.4 Biodiversitatea

În ceea ce priveşte biodiversitatea, în Oradea se găsesc:

• două parcuri dendrologice : Palatul Baroc ‐Muzeul Țări Crişurilor având specii de frasin, tuia, tisa, magnolia, quercus, şi Parcul dendrologic Universitate cu specii de foioase şi răşinoase

• arbori seculari monumente ale naturii: trei arbori mamut Sequoia gigantaea având diametrul de 64, 76 respectiv 90 cm şi înălțimi de 19, 20 respectiv 22 m, la Şcoala Generală Nr. 14, având vârsta de peste 100 ani

• 2 specii de plante ocrotite: tisa (Taxus Baccata ), respectiv alunul turcesc (Corylus coturna) în parcuri.

19


3. Salubrizarea municipiului Oradea Salubrizarea municipiului Oradea este un serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autoritatea administrației publice locale.

Printre activitățile serviciului public de salubrizare se numără:

o măturatul, spălatul, stropirea şi întreținerea căilor publice;

o curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menținerea în stare de funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;

o dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea;

o precolectarea, colectarea, şi transportul deşeurilor municipale cu excepția celor toxice, periculoase sau cu regim special;

o sortarea deşeurilor municipale;

o depozitarea controlată a deşeurilor municipale;

o organizarea, prelucrarea, neutralizarea şi valorificarea materială şi energetică a deşeurilor vechi, inclusive producerea de composit;

o colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice şi agenți economici inclusive a deşeurilor electrice şi electrocasnice.

o preselectarea, organizarea reciclării deşeurilor şi valorificarea lor;

o colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populației;

o înființarea şi administrarea depozitelor ecologice de deşeuri;

o întreținerea spațiilor verzi şi a parcurilor.

Serviciul public de salubrizare se organizează pentru satisfacerea nevoilor populației, ale institutiilor publice şi ale agenților economici.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

o gestiune directă de către autoritățile administrației publice locale, prin compartimente specializate organizate în cadrul consiliului local

o gestiune delegată ‐ când autoritățile administrației publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulți operatori de servicii publice, cărora le încredințează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu‐zisă a serviciilor, precum şi administrarea

o exploatarea sistemelor publice tehnico‐edilitare necesare în vederea realizării acestora.

La nivelul municipiului Oradea activitatea de salubrizare se realizează pe bază de contract cu următorii operatori de salubritate: S.C RER Ecologic Service S.A care execută servicii de salubrizare stradală şi menajeră, S.C Urbana SA care execută servicii de salubrizare menajeră

20


şi de către S.C. Eco Bihor SRL care administrează halda ecologică de deşeuri. Atât SC. RER Ecologic Service S.A, cât şi S.C. Urbana S.A. execută prestații de salubritate menajeră şi industrială pentru persoane fizice, asociații de locatari şi proprietari, respectiv persoane juridice pe bază de contracte individuale.

Principalele tipuri de activități de salubrizare a municipiului Oradea sunt: salubrizarea stradală, salubrizarea menajeră, respectiv salubrizarea parcurilor şi a spațiilor verzi.

3.1 Salubrizarea stradală

Activitatea de salubrizare stradală care se efectuează pe raza municipiului Oradea, constă în:

- măturat manual, părți carosabile şi trotuare;

- măturat mecanic, părți carosabile;

- spălat părți carosabile, în anotimpul cald;

- stropit părți carosabile, în anotimpul cald, zilele toride;

- curățat rigolele părților carosabile, se execută ori de câte ori este nevoie, primăvara şi toamna;

- golirea coşurilor de hârtii;

- colectare şi transport resturi stradale;

- colectare şi transport reziduuri menajere şi industriale depozitate în locuri nepermise;

- colectare şi transport reziduuri menajere containerizat din containerele stradale amplasate cu predilecție în locurile unde se depozitează reziduuri clandestine;

‐ curățatul mecanizat al zăpezii: periatul, pluguitul, încărcatul, descărcatul şi transportul zăpezii

În fiecare an, pe lângă activitățile curente de salubrizare, Primăria municipiului Oradea angajează prin Serviciul de salubritate şi activități specifice precum:

o “Luna curățeniei”, în perioada 15 martie – 15 aprilie, activitățile principale care se execută în aceasta luna fiind colectatul şi transportul resturilor vegetale rezultate din gospodăriile particulare în urma curățeniei de primăvară, precum şi curățatul la rigola a principalelor artere de circulație pentru a îndeparta mizeria şi resturile (praf şi pământ) rezultate din circulație.

o Salubrizarea principalelor cursuri de apă: malurile râului Crişul Repede, ale pârâului Peța, Adona, Sălbatic şi ale pârâului Paris.

21


3.2 Salubrizarea menajeră (managementul deşeurilor)

Principalele categorii de deşeuri

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele majore cu care se confruntă România în ceea ce priveşte protecția mediului. Aceasta se referă la activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a acestora. Datele privind gestionarea deşeurilor în România fac distincție între următoarele categorii importante de deşeuri:

o deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (menajere şi asimilabile din comerț, industrie şi instituții)

o deşeuri de ambalaj

o deşeuri din construcții şi demolări

o nămoluri provenite de la stațiile de epurare orăşeneşti

o vehicule scoase din uz

o deşeuri de echipamente electrice şi electronice

o deşeuri de producție.

Politicile Uniunii Europene din domeniul managementului deşeurilor evidențiază importanța unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcția facilităților de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare, conforme cu ierarhia priorităților în abordarea gestiunii deşeurilor:

o prevenirea productiei de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia şi minimizarea generării de deşeuri;

o recuperarea deşeurilor prin reciclare;

o refolosirea deşeurilor şi valorificarea lor energerică;

o depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării

În ceea ce priveşte legislația din domeniul managementului deşeurilor, aceasta este în vigoare şi în conformitate cu acquis‐ul comunitar. Strategia Națională de Gestiune a Deşeurilor şi Planul Integrat de Gestiune a Deşeurilor constituie instrumente de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

Planul National de Management al Deşeurilor, cât şi Planurile Regionale de Management al Deşeurilor, au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesați regionali, care au identificat şi prioritizat nevoile de investiții la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector. Autoritățile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente în conformitate cu strategia natională pentru serviciile publice.

Cantitățile de deşeuri generate, în tone, la nivelul municipiului Oradea, în perioada 2006‐2008, au evoluat după cum urmează:

‐tone‐

22


Principale tipuri de deşeuri 2006 2007 2008

1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comert, industrie, instituții, din care:

111.158,7 108.898,2 120.006,0

1.1. Deşeuri menajere colectate în amestec de la populație

47.517,3 37.462,3 38.745,0

1.2. Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerț, industrie, instituții

56.263,9 63.468,9 67.433,2

1.3. Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcții şi demolări), din care:

2.091,7 1.026,5 228,2

‐ hârtie şi carton 215,0 146,1 117,5

‐ sticlă 184,9 36,8 ‐

‐ plastic 359,2 391,1 31,9

‐ metale 624,0 18,7 5,9

‐ lemn 5,8 3,2 25,8

‐ biodegradabile 588,8 186,4 46,0

‐ altele 114,0 244,2 1,04

1.4. Deşeuri voluminoase ‐ 1,0 1,0

1.5. Deşeuri din grădini şi parcuri 668,8 786,7 967,6

1.6. Deşeuri din piețe 492,5 916,0 1.482,3

1.7. Deşeuri stradale 4.124,5 5.236,78 6.283,2

1.8. Nămoluri fose‐alte ‐ ‐ 4.865,3

2 Deşeuri din construcții şi demolări 10.796,6 14.650,96 73.715,0

3 Nămoluri de la stații de epurare orăşeneşti 2.052,0 1.419,0 925,0

4 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

‐ 45,0 206,1

Total deşeuri generate 124.007,3 124.968,1 194.852,5

23


Între anii 2006‐2008, deşeurile generate la nivelul municipiului Oradea au prezentat următoarea variație:

Variaţia principalelor categorii de deşeuri generate la nivelul municipiului Oradea între 2006-2008

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2006 2007 2008

Deşeuri municipale ş i asimilabile din comert, industrie, instituţii

Deşeuri din construcţii ş i demolări

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti

Deşeuri de echipamente electrice ş i electronice

La nivelul anului 2008, deşeurile generate la nivelul municipiului Oradea au avut următoarea compoziție:

Compoziţia deşeurilor generate la nivelul municipiului Oradea în anul 2008

61,6%

37,8%

0,5%0,1%

Deşeuri municipale ş i asimilabile din comert, industrie, instituţiiDeşeuri din construcţii ş i demolăriNămoluri de la staţii de epurare orăşeneştiDeşeuri de echipamente electrice ş i electronice

24


Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (menajere şi asimilabile din comerț, industrie şi instituții)

În anul 2007 s‐au definitivat bazele planificării gestiunii integrate a deşeurilor municipale la nivel regional şi județean prin publicarea PRGD NV 6 Regiunea Cluj. De asemenea au fost elaborate de către autoritățile competente normele de aplicare ale Legii salubrizării nr 101 din 2006 cu completarile ulterioare care a intrat în vigoare în luna mai a anului 2007. A fost astfel facilitată deschiderea pieții serviciilor către Comunitatea Europeană şi stabilirea cadrului obligatoriu minimal pentu calitatea serviciilor de utilități publice.

Conform PRGD Regiunea 6 Cluj, județul Bihor deține o strategie cadru pentru crearea infrastructurii ce va deservi populația județului prin gestionarea integrată a deşeurilor municipal‐industriale nepericuloase pânâ în anul 2013.

La nivelul anului 2008, deşeurile menajere şi asimilabile din comerț, industrie şi instituții generate la nivelul municipiului Oradea au avut următoarea compoziție:

Compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii la nivelul municipiului Oradea în anul 2008

32,29%56,19%

5,24%4,05% 0,19%

0,00%0,81%1,24%

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatieDeseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutiiDeseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari)Deseuri voluminoaseDeseuri din gradini si parcuriDeseuri din pieteDeseuri stradaleNămoluri fose-alte

Deşeurile menajere sunt deşeuri predominant organice biodegradabile şi se colecteaza astfel încât să nu se amestece cu alte tipuri de deşeuri şi să nu produca disconfort creat de mirosuri, insecte, rozătoare. Se colecteze pe cât posibil deşeurile fără substanțe poluante.

Deşeurile comerciale similare celor menajere au un sistem de colectare a acestora care va urma pe cât posibil principiul de reciclare a materialelor rezultate din unități comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, persoane fizice autorizate, daca aceste deşeuri prezintă compoziție şi proprietăți similare cu cele ale deşeurilor menajere;

Deşeurile voluminoase se colectează astfel încât să permită reciclarea. Acestea nu pot fi

25


colectate în containere obişnuite şi de aceea operatorul responsabil cu gestionarea deşeurilor, va asigura ridicarea lor periodică.

Deşeurile din parcuri şi grădini sunt deşeuri specifice predominant vegetale din parcuri şi grădini, ce trebuie reciclate prin compostare. Societățile care se ocupa cu prestarea activităților de salubrizare, spații verzi, îşi vor procura aceste stații de compostare în mod obligatoriu.

Deşeurile din piețe ‐ Se va asigura colectarea separată a deşeurilor de origine vegetală, care pot fi compostate şi a celorlalte deşeuri care se pretează la reciclare, cum ar fi: material plastic, hârtie, sticlă, etc., similare cu cele menajere. Administrația piețelor va asigura recipiente marcate şi amplasate în locuri special amenajate.

Deşeurile stradale se compun din deşeuri rezultate din măturarea străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere precolectate în recipiente stradale. Deseurile rezultate din măturarea străzilor conțin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor şi a drumului, pământ, frunze şi alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant şi pulberi sedimentate din atmosferă. Nisipul antiderapant va fi colectat pe cât posibil, separat de alte deşeuri stradale şi reutilizat. Deşeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deşeurilor menajere.

La nivelul anului 2008, deşeurile municipale şi asimilate colectate separat generate la nivelul municipiului Oradea au avut următoarea compoziție estimativă:

Compoziţia deşeurilor municipale şi asimilate colectate separat în anul 2008 în mun. Oradea

51,5%

14,0%2,6%

11,3%

20,2% 0,5%

- hartie si carton - sticla - plastic - metale- lemn - biodegradabile - altele

Indicii de generare a deşeurilor municipale şi menajere se calculează ca raport între cantitățile de deşeuri municipale/menajere şi numărul populației corespunzător anului pentru care se face calculul. Indicii de generare se exprimă în kg/loc/an şi constituie baza pentru calculul prognozei de generare a deşeurilor.

Evoluția indicatorilor de generare a deşeurilor municipale şi menajere, reprezentată în graficul de mai jos indică un trend descendent al deşeurilor menajere (considerate aici ca fiind

26


compuse din deşeuri menajere colectate în amestec de la populație şi deşeuri municipale şi asimilate colectate separat exclusiv deşeuri din construcții şi demolări) de la 240,9 kg/loc în 2006 la 189,8 kg/loc în 2008.

În ceea ce priceşte deşeurile municipale şi asimilate din comerț, industrie, instituții se observă o variație sinusoidală a cantității de deşeuri municipale generate în mediu de un locuitor în decursul unui an.

20062007

2008

539,7 531,0 584,5

240,9187,7 189,8

0,0

100,0

200,0

300,0

400,0

500,0

600,0

Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor (kg/loc/an) în municipiul Oradea pe perioada 2006-2008

Deşeuri menajere Deşeuri municipale

Deşeuri de ambalaj

La nivelul municipiului Oradea se realizează doar colectarea în amestec a deşeurilor de ambalaje în vederea depozitării definitive. Parte din ambalajele din lemn, metalice sau din mase plastice se separă din masa de gunoi la depozitele urbane de deşeuri de către persoane fizice care le valorifică în folosul propriu. Aceste cantități nu sunt cunoscute. Evoluția infrastructurii județene şi modernizarea serviciilor de utilități publice ne permit să previzionăm pentru anii următori unele progrese concomitent cu apariția constrângerilor din partea CE referitoare la realizarea țintelor din PRGD Regiune 6 Cluj sau şi din PJGD Bihor.

Deşeuri din construcții şi demolări

Tipurile de deşeuri din construcții aşa cum sunt acestea prezentate în Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor 2008 Bihor sunt: beton, cărămizi, țigle şi materiale ceramice; amestecuri sau fracții separate de beton; cărămizi, țigle, sau materiale ceramice cu conținut de substanțe periculoase; amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle sau materiale ceramice altele decât cele deja specificate; lemn; sticlă; materiale plastice; sticlă,

27


materiale plastice sau lemn cu conținut de/sau contaminate cu substanțe periculoase; cupru; bronz; alamă; aluminiu; plumb; zinc; fier şi oțel; staniu; amestecuri metalice; deşeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase; cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase; cabluri, altele decât cele deja specificate, respectiv deşeuri de materiale de construcției cu conținut de azbest.

O bună gestionare a deşeurilor din construcții şi demolări necesită următoarele măsuri:

o Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi periculoase şi nepericuloase;

o Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcții şi demolări;

o Asigurarea de capacități de tratare/sortare a acestora;

o Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform eglementărilor în vigoare.

Deşeurile din constucții şi demolări au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani, mai ales în anul 2008 față de 2007, când cantitatea acestora a crescut de la 14.650,96 tone la 73.715,04 tone. Acest fapt s‐a datorat atât expansiunii înregistrate de sectorul de construcții, cât şi de desființarea multor depozite ilegale de deşeuri din construcții şi demolări şi transportul acestora la Depozitul Ecologic de deşeuri.

Nămoluri

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

La nivelul județului Bihor, în anul 2006, ca urmare a colectării şi prelucrării datelor cuprinse în chestionarele statistice privind gestiunea nămolurilor generate de stațiile de epurare a apelor uzate menajere, au rezultat următoarele cantități totale de nămoluri:

Nămoluri generate de stațiile de epurare a apelor menajere

Nămoluri generate de stații de epurare ape menajere ‐SEM

Nămoluri umede peste 85% 191.611 tone

Substanță uscată 4.246 tone

Nămolurile sunt deshidratate pe paturi de uscare şi după perioada obligatorie de macerare de minim 2 ani sunt transportate la depozitele urbane.

Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 s‐a observat o creştere a cantității de nămol umed generat şi astfel a cantității de substanță uscată rezultată după deshidratarea nămolurilor umede.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Majoritatea stațiilor de epurare‐preepurare industriale sunt de tip mecano‐biologic, cu sau fară treaptă chimică de tratare. În urma procesului de epurare al apelor uzate industriale

28


rezultă nămoluri cu conținut de substanțe periculoase sau/şi nămoluri cu conținut de substanțe nepericuloase.

În anul 2006 au fost puse în funcțiune stația de preepurare ape industriale din secție de galvanizare aparținând operatorului SC Faist Mecatronic,o stație modernă de tip combinat pentru tratarea în trepte mecano‐biologică a SC CELESTICA SA ORADEA. În 2007 au fost repuse in funcțiune echipamentele de epurare ale SC AVICOLA SA ORADEA având în dotare şi instalații pentru deshidratarea nămolului de epurare. A fost de asemenea pusă în funcțiune o capacitate de epurare pentru un abator al SC FLORELIA SA ORADEA.

Conform APM Bihor, în urma completării chestionarelor referitoare la stațiile de epurare a apelor uzate industriale, au rezultat următoarele cantități de nămoluri:

Cantități de nămoluri generate din epurarea apelor uzate industriale

Nămol umed 12.584 tone

Nămol uscat 5.923 tone

- 33,33% dintre agenții economici care au completat şi returnat chestionarele au declarat că nămolurile rezultate sunt depozitate la depozitele de deşeuri municipale

- 33,33% dintre generatorii de nămoluri industriale au declarat că nămolurile se află în stoc, fiind periculoase

- 16,66% dintre raportori au declarat că se realizează compostarea nămolurilor

- 16,66% nu a completat rubrica referitoare la eliminarea nămolurilor.

Din cei 25 de agenți economici monitorizați 13 au efectuat analize ale compoziției nămolurilor, aceasta reprezentând un procent de 58,42%. Au fost efectuate analize în principal pentru: pH, umiditate, cenuşă, substanță organică, cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc, crom, fosfor, azot total, fier, magneziu, siliciu, aluminiu.

Nu s‐a solicitat la APM Bihor niciun permis de împrăştiere a nămolului în anul 2006 sau 2007.

Vehicule scoase din uz

În vederea eliminării vehiculelor scoase din uz există o rețea de societăți comerciale (peste 100 conform PJGD Bihor 2008), răspândite relativ uniform în România, care au ca obiect de activitate operațiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a VSU, în scopul comercializării componentelor. În prezent această activitate economică este profitabilă datorită faptului că sunt valorificate doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului) restul fiind

eliminate prin depozitare. Din cauza costurilor de transport, VSU se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea transportării materialului feros.

29


Reglementarea activităților de colectare, dezmembrare , tratare şi valorificare a vehiculelor de scoatere din uz a vehiculelor se face in baza HG nr. 2406 din 2004 cu modificările şi completarile ulterioare (HG nr. 1313 din 2006).

Deşeurile rezultate din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz au fost valorificate prin operatori autorizați, respectându‐se exigențele privind gestiunea deşeurilor şi componentelor periculoase.

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Tipurile de deşeuri electrice şi electronice conform Planului Județean de Gestionare a Deşeurilor Bihor sunt: tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conținut de mercur, echipamente abandonate cu conținut de clorofluorocarburi (CFP), echipamente electrice şi electronice casate cu conținut de componenți periculoşi, respectiv alte echipamente electrice şi electronice casate.

Cantitatea de DEEE ce trebuie colectată începând cu 2006 a fost stabilită, pentru statele membre, la 4 kg/locuitor/an. Având în vedere imposibilitea atingerii acesteia, România, ca şi alte state din Europa Centrală şi de Est, a solicitat o perioadă de tranziție de 2 ani. Motivele solicitării sunt legate în mod special de gradul mai scăzut de dotare cu echipamente electrice şi electronice al populației decât în vechile state membre, durata mai mare de utlizare a acestora din cauza nivelului veniturilor precum şi faptul că populația care locuieşte în zonele rurale are o pondere mai mare, ceea ce înseamnă dificultăți în crearea unei infrastructuri de colectare.

România a stabilit în anul 2004 prin planul de implementare obiective de colectare intermediare de 2 kg /locuitor pentru 2006, respectiv 3 kg/locuitor pentru 2007. Aceste obiective s‐au bazat pe informațiile existente la acea dată privind cantitățile de echipamente puse pe piață, precum şi pe prezumția ca acestea vor fi utilizate cât durata medie de viața indicată de producător.

Persoanele fizice şi juridice au obligația de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziționării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE către punctele de colectare.

În municipiul Oradea s‐a stabilit amplasamentul pentru punctul municipal de colectare a DEEE din Oradea care se doreşte să devină şi punct de colectare județean, având în vedere că în județul Bihor nu există alte oraşe cu peste 20.000 locuitori.

În cazul DEEE altele decât cele provenind de la gospodăriile particulare, costurile de gestionare vor fi suportate de către:

o deținători, pentru echipamentele puse pe piață pană la 01.01. 2007;

o producători, pentru DEEE colectate în urma înlocuirii echipamentelor vechi cu echipamente noi sau pentru echipamentele puse pe piață după 1 ianuarie 2007. Există şi posibilitatea ca producătorii şi utilizatorii alții decât gospodăriile particulare să încheie acorduri care să stabilească alte metode de finanțare.

30


Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

În prezent deşeurile periculoase ca parte din deşeurile municipale şi asimilabile din comerț, industie, instituții nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale conform listei europene a deşeurilor sunt: deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri specifice pentru prevenirea infecțiilor, solvenți, acizi, alcali, fotochimice, pesticide, ambalaje care conțin reziduuri şi alte substanțe contaminate, tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conțin mercur, echipamente scoase din funcțiune care conțin clorofluorcarburi, uleiuri şi grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini care conțin substanțe periculoase, detergenți care conțin substanțe periculoase, medicamente citotoxice şi citostatice (medicamente expirate), baterii şi acumulatori, echipamente electrice şi electronice scoase din funcțiune conținând componente periculoase, respectiv lemn conținând substanțe periculoase.

Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc‐carbon. Aceste baterii conțin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate, fiind reciclate în instalațiile de topire a metalelor neferoase. Conform PJGD Bihor este recomandată organizarea activității de returnare a bateriilor de către sectorul comercial concomitent cu susținerea activităților de reducere a conținutului de mercur.

Colectarea bateriilor uzate auto se realizează în principal prin sistemul depozit care este optimizat în municipiul Oradea.

Uleiurile uzate pot fi colectate prin intermediul atelierelor şi a stațiilor de carburanți, unde sunt recipienți special inscriptionați pentru depunerea de către deținatori.

Pesticide, solvenți, detergenți, lacuri , vopsele, biocide, rezidii alte chimicale de uz casnic gospodăresc şi ambalajele lor contaminate

Pâna în prezent pentru aceste deşeuri nu au existat fluxuri separate, au fost eliminate în amestec cu deşeurile menajere. Odata cu realizarea punctului central (urban şi rural) pentru depunerea acestor deşeuri de către cetățeni, se va putea stabili compoziția şi modul lor de gestionare.

Medicamente expirate

Medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, o practică obişnuită la nivel european. Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co‐incinerare sau prin depozitare în depozitele de deşeuri periculoase.

Corpuri de iluminat şi alte aparaturi cu componente periculoase (inclusiv electrice)

Există şi a existat flux de reutilizare a aparaturilor din gospodării după recondiționarea lor prin service‐uri locale. Odată cu construirea punctului de colectare municipal Oradea, fluxul acestor deşeuri va fi optimizat cu ajutorul operatorilor de salubritate.

Deşeurile provenite din iluminatul public stradal sunt gestionate de prestatorii de servicii în regie proprie.

31


Deşeuri din producție

Categoriile de activități generatoare de deşeuri, inclusiv deşeuri periculoase care nu sunt vizate pentru reglementare rămân uneori în anonimat şi neconformare la prevederile OUG.nr 78/2000 cu modificările ulterioare. Marii generatori de deşeuri din industriile: minieră extractivă, prelucrătoare, agrozootehnie, termoenergetică, petrolieră, chimie de sinteză etc., au în prezent asigurate fluxuri de eliminare proprii pentru deşeurile de producție. Prin autorizațiile integrate sau prin autorizațiile de mediu, avizele de mediu pentru stabilirea obligațiilor de mediu la încetarea activităților se impun proceduri, se autorizează tehnici şi tehnologii pentru gestionarea conform cu prevederile legale a deşeurilor industriale, periculoase sau nepericuloase, reciclabile sau nereciclabile, inerte sau care interacționează in factorii de mediu şi produc transfer de poluanți între aceştia.

Datele despre monitorizarea deşeurilor de producție ale obiectivelor care dețin Autorizații integrate de mediu din județul Bihor sunt gestionate de căre ARPM Cluj‐Napoca şi de către SMSC din APM Bihor. Referitor la gestiunea deşeurilor de producție nepericuloase reciclabile sau nereciclabile se practică eliminarea la depozitele urbane.

Există fluxuri tradiționale de deşeuri reciclabile cum sunt : deşeuri lemnoase şi rumeguş, deşeuri de ambalaje pe categorii de materiale, deşeuri metalice, anvelope şi caucucuri uzate , acumulatori şi uleiuri uzate, vehicule scoase din uz. Din datele parțiale aflate in baza de date pentru anul 2007 a APM Bihor rezultă următoarele :

Denumire deşeu

Stoc 01.01.2007 (tone)

Colectat (tone)

Valorificat(tone)

Eliminat (tone)

Stoc la 31.12.2007

(tone)

Ambalaj sticlă

56,9 354,1 232,1 166,5 12,4

Ambalaje PET

213,1 1341,5 1382,9 ‐ 171,7

Ambalaje PE

401 1144,8 1350,4 ‐ 195,4

Ambalaje hartie

155,4 6998,2 6928,9 102,5 122,2

Ulei uzat 40,1 108,7 90,6 ‐ 58,2

Acumulatori uzați

75,2 3760,6 3787,7 ‐ 48,1

32


Anvelope uzate

100,5 5020,4 5010,6 ‐ 110,3

Total deşeuri lemnoase

493,7 8499,1 8578,9 ‐ 413

Rumeguş 148,5 4279,8 4275,9 ‐ 152,4

Colectarea şi transportul deşeurilor

Serviciul de salubrizare al localităților (colectare, transport şi depozitare deşeuri municipale) trebuie să se desfăşoare sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrațiilor publice locale.

Colectarea şi transportul deşeurilor trebuie realizate în condițiile cerute de normele în vigoare, ce către operatori autorizați.

Valorificarea, depozitarea şi eliminarea deşeurilor

Sortarea deşeurilor municipale.

Nu există nicio instalație de sortare a deşeurilor municipale în județul Bihor.

Tratarea deşeurilor municipale

În municipiul Oradea există două forme de tratare a deşeurilor municipale: compactarea operată la precolectare, colectare în autospecialele operatorilor de salubritate şi tasarea acoperirea cu strat de pamânt la depozitarea definitivă, respectiv tratarea anaerobă a deşeurilor în vederea obținerii biogazului de depozit în anii următori, după închiderea primei celule a depozitului, pentru deşeurile depozitate în Depozitul Ecologic de Deşeuri.

Reciclarea deşeurilor municipale

Deoarece încă nu a fost implementat sistemul de colectare selectivă, cantitățile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.

Compostarea deşeurilor

Nu există instalații de compostare pentru prelucrarea deşeurilor biodegradabile, în afara unei platforme de compostare aparținând primăriei Oradea operator fiind SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Oradea, cu o capacitate de 36 to/an. Aici se asigură compostarea deşeurilor verzi provenite de la sere, iar compostul obținut este utilizat ca fertilizant tot în cadrul serelor.

33


Eliminarea deşeurilor

Halda de deşeuri din municipiul Oradea a avut acestă destinație încă din anul 1980. Cantitatea de deşeuri depusă în cei 25 de ani de funcționare se ridica la aproximativ 2.250.000 tone. Conform prevederilor HG 349/2005, la Halda de Deşeuri Oradea trebuiau sistate depunerile până în 2008, dar prin deschiderea Depozitului Ecologic depunerile s‐au sistat din 15 aug.2005.

Până în prezent au fost efectuate Studiul de Fezabilitate şi Proiectul Tehnic privind închiderea haldei de deşeuri. Deasemena, este în curs de elaborare Studiul privind Evaluare Impactului asupra Mediului la Proiectul de Închidere Halda de Deşeuri din municipiul Oradea.

În anul 2003 Consiliul Local al municipiului Oradea a încheiat un contract de parteneriat public‐privat cu firma KEVIEP Kft din Ungaria care are ca obiect proiectarea, construcția, finanțarea, operarea şi transferul cu titlu gratuit în domeniul public al autorității publice a unui Depozit Ecologic de Deşeuri în Oradea în două etape.

Astfel, obiectivele ce se vor realiza în prima etapă cuprind:

o Depozitul regional I etapă

o Compostorul aerian

o Obiective de deservire

o Obiective infrastructurale,

iar obiectivele ce se vor realiza în cea de‐a doua etapă a execuției cuprimd:

o al doilea pod‐basculant

o stația de sortare deşeuri şi

o extinderea compostorului aerian, dezvoltarea tehnologiei.

Deşi inițial depozitul era destinat exclusiv municpiului Oradea şi yonei metropolitane, acesta a devenit unul județean în 2004, ca urmare a solictării Consiliului Județean Bihor.

Administratorul Depozitului Ecologic de Deşeuri este SC ECO BIHOR SRL.

Terenul aferent dezvoltării depozitului este liber de clădiri, neamenajat şi este proprietatea Consiliului Local al Municipiului Oradea.

S.C. ECO BIHOR SRL posedă drept de folosință asupra terenului cu o suprafață de 71,988 ha.

Distanța față de zona de locuit cea mai apropiată este de cca. 1,2 km.

Terenul este traversat de o linie de înaltă tensiune de 110 kV ‐ în direcția NE‐SV şi o linie electrică de 0,4 kV paralelă cu drumul județean Oradea‐ Borş.. Pe suprafața terenului se mai află o conductă de 500 mm, de gaz metan, de mare presiune.

Suprafața depozitului este de 36 ha, din care: zona tehnică are 13,2 ha, iar zona de depozitare are 22,8 ha, compartimentată în 6 celule. Intreaga locație a corpului depozitului va fi înconjurată de dig periferic, canal perimetral şi drum de serviciu.

Suprafața unei celule este de 38.000 m2. Celulele de depozitare sunt prevăzute cu sisteme de etanşare‐drenaj de bază şi taluz, precum şi cu sisteme de acoperire (ulterior închiderii

34


celulelor) şi de colectare a gazelor de fermentație conforme cu standardele europene şi legislația românească în vigoare.

Capacitatea totală prevăzută pentru depozitare este de 4.500.000 t în şase celule cu câte o capacitate de depozitare pe celulă de 750.000 t. Înălțimea totală a depozitului este de 20 m, peste nivelul actual al terenului. Deşeurile vor avea o înălțime maximă de 18,7 m (restul fiind ocupat de sistemele de etanşare – drenaj de bază şi suprafață).

Anul 2005

15 aug‐31 dec

2006

1 ian.‐31.dec

2007

1 ian.‐31.dec

2008

1 ian.‐31.dec

Cantitate deşeuri intrate în Depozitul Ecologic de Deşeuri Oradea (tone)

22.240,69 126.071,44 133.453,08 199.489,16

Compoziția medie a deşeurilor menajere (%) depozitate în Depozitul Ecologic de Deşeuri Oradea în anul 2008 s‐a prezentat astfel:

Hartie, carton (%)

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Materiale organice (%)

Altele

%

5,44 8,16 4,08 9,52 22,4 49,7

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Conform Planului Județeam de Gestionare a Deşeurilor 2008, estimarea evoluției gradului de acoperire cu servicii de salubritate pe medii, s‐a realizat pe baza datelor din anul 2006 şi ținând seama de obiectivele care trebuie atinse în anul 2009, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

Estimările evoluției gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului prognozei de generare/colectare a deşeurilor menajere s‐au realizat luând în considerare o creştere liniară, astfe:

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 71 74,1 80 96 100 100 100 100 100

Rural 21 29,5 42 60 90 92 94 96 98

Total 46 50 61 78 95 96 97 98 99

35


Evoluția anuală a indicelui de generare a deşeurilor

Evoluția anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată de mai mulți factori dintre care cei mai importanți ar fi evoluția PIB, schimbările privind consumul de bunuri de larg consum, schimbări în tehnologiile de producție. ACESA lucru face ca stabilirea evoluției acestui indicator să fie un proces complex.

Atât în Planul Regional, cât şi în cel Județean de Gestionare a Deşeurilor s‐a considerat că acest indice are o creştere anuală de 0,8%. Deasemenea, creşterea anuală de 0,8 % este luată în calcul pentru fiecare tip de deşeu din categoría deşeurilor municipale şi asimilabile (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile din comerț, industrie şi instituții, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din piețe şi deşeuri stradale).

Pentru întreaga perioadă de timp a planului, evoluția anuală a indicelui de generare a deşeurilor se prezintă astfel:

Mediu 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Urban 0,90 0,91 0,92 0,93 0,93 0,94 0,95 0,96 0,96

Rural 0,40 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42

Impactul deşeurilor asupra mediului

Principalele modalități prin care deşeurile, atât municipale cât şi cele de producție, afectează mediul sunt:

o prin poluarea aerului

o prin poluarea apelor de suprafață ‐ atunci când deşeurile sunt depozitate în apropierea râurilor (pe mal)

o prin poluarea pânzei de ape freatice ‐ cauzată de infiltrațiile de substanțe dăunătoare rezultate din reacțiile chimice ce au loc în depozitele ilegale, mai ales cand acestea sunt supuse la temperaturi ridicate

o prin modificări ale fertilității solului şi ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate atunci când au loc depozitări neautorizate direct pe sol

o prin modificări de peisaj şi prin cauzarea de disconfort vizual.

Impactul cel mai mare al deşeurilor asupra mediului este dat de depozitarea ilegală şi neconformă.

36


3.3 Salubrizarea parcurilor şi a spațiilor verzi

Salubrizarea parcurilor şi spațiilor verzi cuprinde totalitatea activităților de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor de orice fel de pe spațiile verzi din raza oraşului, precum ;i lucrările de prevenire a împrăştierii accidentale a deşeurilor.

Activitatea de salubrizare a spațiilor verzi care se efectuează pe raza municipiului Oradea, constă în:

o măturat manual ‐ alei şi trotuare betonate sau asfaltate;

o măturat mecanic ‐ carosabile;

o spălat alei asfaltate, în anotimpul cald;

o stropit alei asfaltate, în anotimpul cald, zilele toride;

o golirea coşurilor de hârtii;

o colectare şi transport deşeuri ‐ (resturi vegetale, deşeuri menajere şi asimilate);

o colectare şi transport reziduuri containerizat din containerele stradale amplasate cu predilecție în locurile unde se depozitează reziduuri clandestine;

o deszăpezirea şi îndepărtarea gheții de pe aleile şi trotuarele betonate sau asfaltate, în anotimpul rece.

Starea actuală a spațiilor verzi din municipiul Oradea exprimă realizările de până acum a comunității, dar şi numite neajunsuri în ceea ce priveşte acest domeniu:

• suprafața redusă de zona verde / cap de locuitor ( 9,14 mp, conform PUG)

• agresiunea contiunuă asupra spațiilor verzi, cauzată de necesitatea unor noi locuri de parcare şi spații edilitare impuse de dezvoltarea oraşului.

Suprafața totală a spațiilor verzi prevăzută în PUG‐ul municipiului Oradea este de 214 ha.

Structura spațiilor verzi din municipiului Oradea se prezintă astfel :

→ Parcuri:

Nr. Crt. Denumire parc Suprafața totală (mp)

1. 1 Decembrie 76.300

2. 22 Decembrie 18.700

3. Petofi 31.200

4. Traian 5.100

5. Libertății 7.900

6. Magnoliei 4.900

37


7. Teiului 5.000

8. I.C.Bratianu 61.250

9. Onisifor Ghibu 7.900

10. Sala Sporturilor 9.000

11. Ştrand Iosia 4 000

11. Lacul Roşu 7.100

12. Ghioceilor 9.700

13. Olosig 10.400

TOTAL 254.450

→ Scuaruri:

Nr. Crt. Denumire scuar Suprafață (mp)

1. Piața Unirii 6.570

2. Piața Independenței 4.960

3. Piața Ferdinand 1.500

4. Lapuşului, Cazaban 8.100

5. Piteştilor, Devei 7.800

6. Centrul Civic 15.130

7. Sucevei, Horea 5.000

8. Progresului 6.000

9. Piața Creangă Menumorut 4.070

10. Piața Tăranilor 2000

TOTAL 61.130

38


→ Aliniamente stradale:

Nr. Crt. Denumire aliniament Suprafață (mp)

1. Cantemir, Nufarul 12.000

2. Averescu, Dragos Voda, Clujului 12.200

3. Primăriei, Calea Aradului 10.000

4. A.Romana, M. Basarab 6.800

5. Decebal 4.000

6. Bd. Dacia, Bucle, Podului 35.300

7. Magheru, Republicii, Piațaa Bucureşti, Stefan Cel Mare 14.200

8. Transilvaniei, Coposu 8.000

TOTAL 102.500

→ Zone verzi amenajate în cvartalele de locuit

Nr. crt Denumire zonă verde Suprafață (mp)

1. Fagăraşului I ‐II 4480

2. Mc. Drive ‐ Nufărul 2900

3. Odobescu 700

4. Dacia 34 240

5. Dacia inters. Aluminei 2300

6. Aluminei A4 100

7. Sovata 48‐50 2100

8. Piața Bucuresti 580

9. Sovata 40 270

10. Dacia 100 500

11. Electrometal 1680

39


12. Flamarion ‐ Cantacuzino 200

13. Borsecului 800

14. Prutului 300

15. Andrițoiu 610

16. Liszt Ferencz 1770

17. Selimbarului 400

18. M. Sadoveanu 500

19. Grădinarilor 630

20. Episcopia I‐II 630

21. Apostol Andrei 500

22. Bumbacului 5 00

23. Louis Pasteur inters. Colinelor 200

24. Lapusului 1 500

25. Ştefan Cel Mare ‐ Transilvaniei ‐ M. Corvin

300

26. Nufărului ( capăt) 400

27. Michelangelo inters. cu Locomotivei 600

28. Louis Pasteur (Silver) 600

29. Şelimbarului II 1.300

30. Calugăreni 2.730

TOTAL 30.320

40


→ Alte funcțiuni:

Nr. crt Denumire zonă verde Suprafață (mp)

1. Complexe sportive (ştrand Municipal, Dinamo, Ioşia Nord ) 462.400

2. Cimitire 635.000

3. Spații verzi aferente locuitorilor 594.200

TOTAL 2.140.000

În prezent suprafețele verzi cu destinația de parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale, sunt gestionate şi administrate de operatori care au obligația întreținerii şi reamenajării acestora în baza unor contracte de prestări servicii: SC RER Ecologic Service SA şi RA RAPAS Oradea, şi de către societăți comerciale: SC Muray Press SRL Oradea, în baza unui contract de concesiune.

Zonele verzi aferente cimitirelor şi ştrandurilor sunt gestionate de către RA RAPAS Oradea.

În cursul anului 2008, pentru Programul de extindere şi întretinere al spațiilor verzi a fost alocată suma de 3.244.128,49 lei, defalcată astfel :

Lucrări de întreținere spații verzi (căi de circulație, plantații, gazon, construcții utilitare şi decorative) şi lucrări de amenajare zone verzi, după cum urmează:

• Lucrări de întreținere în parcuri, scuaruri şi aliniamente stradale: au fost realizate pe o suprafață totală de 42,7 ha şi au constat în: lucrări de salubrizare (adunat gunoi, măturat trotuare asfaltate, golit coşuri de gunoi), greblat şi cosit gazon, tuns gard viu, plantat flori, tăieri corecție arbuşti, dezăpezire alei. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 1.446.658,32 lei către prestatorul SC RER Ecologic Service SA

• Lucrări de întreținere şi conservare a zonelor verzi aflate în administrarea RAPAS Oradea (22 Decembrie, Piața Tăranilor, Teiului) prin lucrări specifice de sezon (adunat gunoi, maturat trotuare asfaltate, golit coşuri de gunoi, greblat, cosit gazon, tuns gard viu). Valoarea totală a lucrărilor a fost de 136.543,1 lei

• Lucrări de amenajare parcuri, zone verzi şi locuri de joacă pentru copii, reparații mobilier urban în parcuri. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 999.324,28 lei

• Lucrări de plantări flori anuale, bianuale şi material dendrologic în parcurile, scuarurile şi aliniamentele stradale ale municipiului: Parc 1 Decembrie, Petofi, Libertatii, Traian, scuar Piata Unirii, Ferdinand, Independentei, Centrul Civic, Magheru. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 429.949,26 lei

• Lucrări de doborât şi tăieri corecție la exemplarele de arbori uscați aflați în declin fiziologic, îmbătrâniți, care incomodează fațadele clădirilor, rețelele aeriene electrice, comunicații, etc. Valoarea totală a lucrărilor a fost de 231.653,53 RON către prestatorul SC RER Ecologic Service SA

• În campania de plantări din toamnă au fost plantate un numar de 5000 de arbori pe raza municipiului Oradea cu participarea instituțiilor de învățământ, a voluntarilor, a

41


Primăriei Municipiului Oradea şi a asociațiilor de proprietari.

În vederea unei mai bune administrări ale spațiilor verzi din zona cartierelor de locuit, se considera că este necesară trecerea lor la o dublă administrare, reglementată de o hotărâre a Consiliului local, şi anume în grija :

• Primăriei, pe de o parte, care va acorda necesarul de material săditor, şi

• Asociațiilor de locatari, respectiv companii, împrejurul cărora se află respectivele zone verzi.

Este de asemenea necesar creearea unor zone de parcare organizate, fără distrugerea zonelor verzi deja existente.

42


4. Analiza SWOT

4.1 Puncte tari

o Legislație în domeniu armonizată cu legislația U.E O Preocuparea Administrațiilor Publice Locale pentru atragerea de fonduri pentru

modernizarea infrastructurii de mediu o Existența agenților economici cu experiență în domeniul proiectării şi realizării

proiectelor referitoare la infrastructura de mediu o Existența surselor diversificate de alimentare cu apă potabilă (ape curgătoare, apă de

dren, foraje) o Ape potabile corespunzătoare din punct de vedere calitativ o Existența unui sistem şi a bazei legislative de monitorizare a calității apei potabile de

către M.S.P. O Stație de epurare retehnologizată şi modernizată în Oradea O Rețea de alimentare apă potabilă şi rețea de canalizare parțial modernizată în Oradea o Realizarea Masterplanului pentru ape o Regim hidrologic echilibrat o Resurse bogate de ape termo‐minerale o Existența acumulărilor pe Criş o Reducerea surselor de poluare industrială o Existența unui sistem de monitorizare a calității aerului (stații automate) în municipiul

Oradea o Dotarea laboratorului din cadrul A.P.M. Bihor cu aparatură performantǎ o Existența unui plan de reducere a emisiilor pentru instalații mari de ardere (I.M.A.)

inclus în Planul Naționala de Reducere a Emisiilor pentru I.M.A o Investiții ale agenților economici în sisteme de reducere a emisiilor în atmosferǎ o Existența depozitului ecologic autorizat în Oradea si strategia pe termen lung pentru

dezvoltarea investiționalǎ şi diversificarea activităților sale de gestiune integrată a deşeurilor municipale nepericuloase

O Existența unui plan județean de gestiune a deşeurilor O Agenți economici autorizați pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor O Agenți economici ce posedă tehnologii moderne pentru refolosire/distrugere deşeuri O Relații bune internaționale (tranfrontieră) în domeniul protecției naturii O Număr foarte mic de agenți economici mari poluatori fonici şi ai aerului O Amplasarea zonelor industriale la periferia oraşelor O Situarea județului într‐o zonă de risc seismic redus O Exitența unui Program G.I.S. la Primăria Oradea O Lipsa agenților economici mari poluatori fonici

43


4.2 Puncte slabe

o Infrastructura de alimentare cu apă învechită în unele zone o Poluarea apelor subterane din cauza depozitării/utilizării dejecțiilor o Interes scăzut al agenților economici pentru reducerea consumului de apă o Existența unor surse neidentificate de poluare chimică o Degradarea calității apelor din cauza proceselor de eroziune a solului o Insuficienta extindere a rețelelor de distribuție a apei potabile şi starea avansată de

uzură a acestora în unele zone o Inexistența unui program public de monitorizare a calității apei potabile pentru sursele

individuale o Insuficiența sistemelor de epurare o Insuficiența unor sisteme de canalizare adecvate o Monitorizarea insuficientă a activităților de vidanjare, transport, descărcare şi epurare

a apelor uzate colectate în bazine vidanjabile o Poluarea apelor de suprafață şi subterane din cauza evacuării necontrolate de ape

uzate menajere o Poluarea apelor de suprafață şi subterane din cauza existenței haldelor de deşeuri

neecologizate o Risc potențial de epidemii hidrice din cauza stării necorespunzătoare a rețelelor de

alimentare cu apă o Inexistența unui sistem integrat de management al deşeurilor (stații de transfer, bază

materială, operatori pentru procesele de colectare, reciclare, refolosire) o Inexistența unui sistem de eliminare a deşeurilor periculoase produse sau depozitate o Depozitarea neconformă a deşeurilor industriale o Existența activităților industriale ce folosesc solvenți organici cu conținut de compuşi

organici volatili (COV‐uri) o Depozitări necontrolate de deşeuri o Existența unor depozite de deşeuri periculoase care deşi au sistat depozitarea nu au

fost închise conform normativelor o Arderea necontrolată a deşeurilor vegetale şi menajere o Insuficiența tehnologiei pentru reciclare, revalorificare, refolosire deşeuri o Poluarea solului din cauza existenței haldelor de deşeuri menajere şi industriale

neecologizate şi depozitelor necontrolate o Poluarea solului din cauza activităților industriale o Poluarea aerului rezultată din activitățile industriale o Poluarea aerului din cauza emisiilor provenite de la halde de deşeuri menajere, halde

industriale neecologizate şi bataluri o Poluarea aerului cauzată de arderea combustibililor în gospodării individuale o Eficiență energetică scăzută a sistemelor centralizate de producere, transport şi

distribuție a căldurii către consumatori o Eficiență termică scăzută a construcțiilor de locuințe o Poluarea aerului prin creşterea parcului auto şi menținerea în circulație a

autovehiculelor care nu corespund cerințelor legislației în vigoare o Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) cu gaze de eşapament o Poluarea sonoră şi prin vibrații generată de traficul rutier, mijloace de transport în

comun învechite

44


o Spații verzi, perdele de protecție insuficiente o Diminuarea accentuată şi degradarea spațiilor verzi intraurbane, periurbane şi de‐a

lungul căilor de comunicații o Inexistența unui program unitar de reabilitare estetică a clădirilor din mediu urban o Neactualizarea PUG, PUZ o Nerespectarea PUG, PUZ, PUD în aprobarea unor proiecte o Elaborarea politicilor de dezvoltare a teritoriului fără a fi luate în considerare

obiectivele specifice de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecințelor acestora (HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoasecare transpune Directivele SEVESO)

o Număr redus de proiecte pentru conservarea biodiversității o Lipsa unor informații specifice cu privire la biodiversitatea municipiului Oradea / lipsa

unei evaluări a biodiversității existente o Educație deficitară a populației privind sănătatea, mediul şi un mod de viață sănătos o Inexistența unor programe coerente privind educația ecologică în rândul populației. o Insuficienta implicare a tinerilor în probleme educative extracuriculare cu tematică de

mediu o Număr redus de ONG‐uri active în domeniul protecției mediului o Alocarea insuficientă de fonduri publice pentru programe de mediu o Inexistența unei publicații de mediu la nivel local o Existența unui sistem de monitorizare neperformant pentru evaluarea stării de

sănătate în raport cu calitatea mediului o Insuficiența fondurilor alocate pentru realizarea unor studii specifice relației mediu‐

sănătate umană, cu utilizarea comună a ambelor tipuri de informații, în vederea cuantificării efectelor poluării factorilor de mediu asupra populației

o Amenajarea inadecvată sau chiar absența în unele zone de agrement a dotărilor corespunzătoare din punct de vedere igienico‐sanitar şi al gestionării deşeurilor

o Insuficiența resurselor financiare şi umane la instituțiile publice descentralizate cu atribuții în conservarea şi protecția mediului şi la administrații publice locale

o Zgomotul produs de activitățile industriale în localități, zone de odihnă, recreere etc. o Aeroportul internațional situat aproape de oraş

4.3 Oportunități

o Sprijin politic şi financiar din partea Uniunii Europene o Posibilitatea accesării fondurilor U.E şi guvernamentale o Potențial de dezvoltare a parteneriatelor cu diverse comunități din U.E o Posibilitatea dezvoltării colaborării tranfrontiere în domeniul protecției mediului în

cadrul euroregiunilor o Existența reglementărilor legale pentru definirea bunelor practici de mediu în

România o Implementarea la nivel local a unui program GIS, fapt care va oferi posibilitatea

utilizării aparaturii GPS pentru monitorizarea cu acuratețe a factorilor de mediu o Dotarea A.P.M. Bihor cu un autolaborator care poate fi folosit în scopul realizarea unei

hărți de mediu o Existența unui parteneriat public‐privat în domeniul managementului deşeurilor

45


o România deține instrumente instituționale, de planificare şi acțiune, financiare,legislative, coercitive, tehnico‐economice, educaționale, cercetare pentru gestiune integrata a tuturor deşeurilor istorice si nou generate

o Posibilitatea dezvoltării durabile prin întrebuințarea tehnologiilor şi tehnicilor avansate şi nepoluante

o Existența surselor de energie alternativă nepoluantă

4.4 Amenințări

o Necorelarea eforturilor între autoritățile descentralizate din teritoriu şi factorii politici

locali cu putere de decizie la nivel central în promovarea unor proiecte utile la nivelul municipiului

o Insuficienta implicare a societății civile, în elaborarea unor programe şi proiecte fezabile pentru atragerea de finanțări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană

o Absența unor facilități bancare pentru finanțarea proiectelor in domeniul mediului o Lipsa unor studii de dezvoltare coerente o Implementarea haotică a unor proiecte de dezvoltare necorelate cu direcțiile de

dezvoltare o Lipsa de viziune unitară pentru reabilitarea zonelor industriale o Dezvoltarea mediului economic fără a se ține cont de puterea de absorbție a mediului

ambiant o Folosirea carburanților fosili o Degradare accelerată a clădirilor de patrimoniu în lipsa renovării o Congestionarea traficului şi poluarea excesivă a centrelor urbane o Inexistența incineratoarelor pentru cadavrele animale o Existența haldelor de steril neconforme (cenuşi, zguri etc) o Deversarea apelor uzate în apele de suprafață fără epurare prealabilă (locuințe, agenți

economici etc.) o Existența unor puncte cu potențial de poluare accidentală. o Degradarea solurilor prin procese de suprafață (alunecări de teren, ravinări, torenți,

spălarea areală de către precipitații) o Schimbări climatice

46


5. Obiectivele de mediu ale municipiului Oradea Obiectivul major în domeniul protecției mediului îl constituie îmbunătățirea calității vieții în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viață al populației, la îmbunătățirea stării de sănătate al acesteia, la conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural unic de care municipiul Oradea beneficiază. Obiectivele strategice ale domeniului protecția mediului sunt reprezentate de:

conservarea, protecția şi îmbunătățirea calității mediului; protecția sănătății umane; utilizarea durabilă a resurselor naturale.

În acelaşi timp, se are în vedere îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană a Capitolului de Mediu şi a obiectivelor stabilite în „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât în perioada 2007‐2013 protecția mediului să asigurare dezvoltarea durabilă a societății româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al 6‐lea Plan–Cadru de Acțiune al Uniunii Europene. Obiective generale Obiective specifice Actiuni

Aer

Menținerea şi îmbunǎtǎțirea calitatii aerului conform standardelor în vigoare

Reducerea emisiilor rezultate în urma activității SC Electrocentrale SA ‐ CET I ‐ Oradea

Modernizarea, eşalonat, a arzǎtoarelor cu emisii de NOx reduse la Instalația de ardere nr. 1: C2 ‐2009; C3 – 2010

Reducerea emisiilor de pulberi la pornirea cazanelor C4, C5, C6: C4 ‐ 2011; C5 ‐ 2012; C6 ‐ 2013

Retehnologizarea cazanului C4 în vederea reducerii emisiilor de SO2, NOx, pulberi (2011, 2014, resp. 2011))

Retehnologizarea cazanului C5 în vederea reducerii emisiilor de SO2, NOx, pulberi (2012, 2015, resp 2012)

Retehnologizarea cazanului C6 în vederea reducerii emisiilor de SO2, NOx, pulberi (2013, 2016, resp 2013)

Diversificarea surselor de producere a energiei termice şi introducerea de noi surse cu grad de poluare prin emisii mai scăzut

47


Identificarea unor soluții optime de asigurare a energiei termice pentru încalzire şi prepararea apei calde de consum (gaz metan, apǎ geotermalǎ etc.)

Extinderea şi eficientizarea sistemului centralizat de producere şi distribuție a energiei termice în municipiul Oradea.

Folosirea apei geotermale şi a biogazului ca factori de producție a energiei termice

Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale pentru instalarea de centrale termice de imobil sau de apartament

Modernizarea sistemelor de distibuție şi transport

Utilizarea rațională a energiei produse

Extinderea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor

Reducerea impactului de mediu a depozitelor de materiale solide (cenuşă, zgură, şlam)

Reabilitarea depozitului de zgură şi cenuşă Santăul Mic prin realizarea măsurilor rezultate din studiul de expertiză

Identificarea unor soluții pentru depozitarea deşeurilor tehnologice rezultate din arderea combustibilului solid emis de CET I

Sistarea transportului şi depozitării sub formă de hidroamestec a zgurii şi cenuşii

Începerea lucrărilor de închidere a depozitului Santăul Mic

Începerea lucrărilor de închidere a depozitului de la Rontău al CET II

Modificarea sistemului de transport al cenuşii la haldă într‐un sistem uscat ecologic (2013)

Identificarea modalităților de reutilizare a cenuşii rezultate în urma activității CET I

Transformarea unei halde din depozitul ecologic al mun. Oradea în depozit de cenuşă

48


Identificarea şi reducerea surselor de praf şi pulberi în suspensie din oraş

Organizarea de parcaje adecvate, întreținerea zonelor verzi, eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri inerte

Adoptarea de către agenții economici a măsurilor necesare conformării la legislația de mediu în vigoare

Monitorizarea reducerii poluării aerului din cauza instalațiilor I.P.P.C

Monitorizarea modernizării incineratorului de ape uzate de la S.C. Sinteza S.A

Monitorizarea conformării agenților economici la prevederile directivei 1999/13/CEE

Sprijinirea şi monitorizarea rezolvării problemelor generate de haldele de şlam roşu

Sprijinirea şi monitorizarea rezolvării problemelor generate de groapa de dejecții de la S.C. Avicola S.A

Sprijinirea şi monitorizarea rezolvării problemelor generate de activitatea Nutrientul Palota

Reducerea emisiilor de noxe cauzate de trafic

Realizarea de controale în trafic din punct de vedere al emisiilor de poluanți

Încadrarea permanentă a emisiilor de gaze de evacuare în cadrul limitelor admise, prin menținerea unei stări tehnice corespunzătoare a parcului circulant de autobuze

Admiterea în circulație doar a vehiculelor care se încadrează în parametrii tehnici normali de funcționare, prin atestarea stării tehnice, în cadrul Stației de Inspecții Tehnice Periodice proprii, sub supravegherea Registrului Auto Român

Casarea vehiculelor cu vechime mare şi înlocuirea lor cu vehicule cu emisii reduse de poluanți, conform normelor europene în vigoare

Reabilitarea infrastructurii rețelelor stradale

49


Extinderea rețelelor de transport în comun, îmbunătățirea confortului din mijloacele de transport şi a punctualitărții acestora în vederea încurajării utilizării transportului în comun, pt reducerea poluării

Crearea de piste noi pentru biciclete şi extinderea celor existente

Apă

Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație prin accesul la servicii publice îmbunătățite

Facilitarea accesului populației la apǎ potabilǎ de calitate

Extinderea si reabilitarea rețelei de distribuție a apei potabile în Zona Metropolitanǎ Oradea

Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate

Extinderea si reabilitarea rețelei de canalizare în Zona Metropolitanǎ Oradea

Protejarea sǎnǎtǎții populației de efectele oricǎrui tip de contaminare a apei destinate consumului uman

Asigurarea şi monitorizarea calității apei destinate consumului

Dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de încercări fizico‐chimice şi bacteriologice în vederea monitorizării calității apelor destinate consumului

Supravegherea stării de sănătate a populației în relație cu calitatea apei de băut

Efectuarea studiilor de specialitate privind riscul de sănătate asociat calității ape şi informarea populației

Identificarea populației expuse la riscurile asociate consumului de apǎ nepotabilǎ

Monitorizarea corespunzătoare a calității apei provenite din sursele publice si individuale

Dezvoltarea şi implementarea unui sistem performant de monitorizare a calității apei potabile pentru sursele publice, respectiv individuale

Identificarea tuturor surselor publice de alimentare cu apǎ potabilǎ Implementarea mǎsurilor de prevenire şi control a îmbolnavirilor cauzate de consumul apei nepotabile Identificarea şi delimitarea zonelor cu risc de îmbolnavire a populației, informarea populației Acțiuni de conştientizare a populației referitor la importanța calitǎții apei potabile şi a monitorizǎrii ei

Protejarea şi îmbunătățirea calității resurselor de apă

Reducerea poluǎrii apelor cauzată de evacuǎrile de ape uzate

Extinderea şi reabilitarea rețelei de canalizare în municipiul Oradea.

Reabilitarea şi modernizarea stației de epurare (treaptǎ terțiarǎ)

Controlul poluării apelor prin evacuări de ape uzate provenite din activități economice

Identificarea şi monitorizarea posibilelor surse de poluare ale sistemului de canalizare, stației de epurare, respectiv surselor de apă

50


Dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de încercări fizico‐chimice pentru monitorizarea calității apelor uzate

Controlul poluării apelor prin deversări necontrolate a apelor uzate vidanjate

Întocmirea şi aprobarea, la nivelul administrației locale, a unui regulament unic pentru desfăşurarea activităților de vidanjare, transport, descărcare şi epurare a apelor uzate stocate în bazine vidanjabile

Verificarea respectǎrii regulamentului de cǎtre prestatorii de servicii de vidanjare, transport, descărcare şi epurare a apelor uzate stocate în bazine vidanjabile

Biodiversitate

Conservarea biodiversității Elaborarea şi realizarea de proiecte privind conservarea biodiversității

Inventarierea şi monitorizarea bunurilor patrimoniului natural

Modernizarea şi asigurarea condițiilor pentru creşterea animalelor, la standarde comunitare, la Grǎdina Zoologică din municipiului Oradea

Desfăşurarea de acțiuni în scopul conservǎrii biodiversității şi reducerii agresiunii de tip antropic asupra mediului natural

Derularea de campanii de conştientizare publică şi măsuri de control a florei cu impact alergen (ambrosia artemisifolia)

Spații verzi Îmbunătățirea funcțiilor sanitar‐igienice, recreative şi estetice‐peisagistice a spațiilor verzi intraurbane şi periurbane

Creşterea suprafețelor de spații verzi intraurbane şi periurbane şi completarea fondului plantat existent

Întocmirea planurilor de amenajare a spațiilor verzi în mediul urban pe etape, cu indicarea termenelor intermediare propuse

Identificarea posibilităților de extindere a spațiilor verzi cu luarea în considerare a zonelor periurbane şi a folosirii haldelor şi depozitelor de deşeuri închise pentru crearea de noi spații verzi. Identificarea posibilității de colaborare cu Direcția Silvică în vederea

51


împăduririi haldelor.

Amenajarea parcului Seleuş prin viabilizarea şi organizarea peisagistică a fostului cimitir, proiect amplu ce se va derula pe o suprafață de cca 16.700 mp

Amenajarea unui parc de odihnă şi recreere pe str. Padişului în suprafață de cca 6.000 mp

Crearea de noi spații verzi în urma întubării şi copertării râului Adona

Punerea în valoare a vechii halde de gunoi a municipiului Oradea, în suprafață de cca 20 ha prin lucrări de înierbare şi plantații

Desființarea construcțiilor ilegale şi reabilitarea spațiilor verzi existente

Plantări arbori pe aliniamente stradale şi în cadrul perdelelor de protecție (realizare de zone tampon între zonele industriale şi zonele rezidențiale)

Realizarea unor perdele de protecție a municipiului Oradea în partea de NV, E respectiv (zona căii ferate ‐ Stefan cel Mare, O.Densuseanu, Podului, Dragos Voda Averescu) prin achiziționarea de puieți de arbori din diverse pepiniere cu acoperirea unei palete cât mai largi de specii şi realizarea plantărilor pe o suprafață de cca 5 ha, începând cu anul 2009

Reabilitarea zonelor adiacente căilor rutiere urbane prin amenajarea de spați verzi (plantări de arbori, arbuşti)

Amenajări urbanistice vizând echilibrul între spații verzi şi parcări în zonele rezidențiale şi centrale

Îmbunătățirea administrării şi întreținerii spațiilor verzi

Elaborarea şi implementarea unei noi politici şi viziuni în domeniul amenajării teritoriului urban şi periurban şi consultarea de specialişti în acest sens.

52


Stabilirea unui sistem funcțional de măsuri administrative privind protecția spațiilor verzi şi de sancționare a distrugerilor

Derularea de controale stricte în privința emiterii autorizațiilor pentru toaletarea arborilor

Întocmirea şi implementarea Cadastrului Verde al municipiului Oradea în scopul cunoaşterii exacte a fondului vegetal şi a realizării unui management al spațiilor verzi – întreținere, conservare şi extindere. Proiectul va permite printre altele o bună coordonarea a lucrărilor de defrişare şi corecție la arbori, întocmirea necesarului de material dendrologic pentru efectuarea plantărilor până în 2013, identificarea terenurilor virane, ideale pentru amenajări peisagistice. Proiectul este amplu şi se deruleaza etapizat pe o perioada de cel putin 3 ani.

Reamenajarea peisagistică a spațiilor verzi Reamenajarea peisagistică a parcurilor

şi scuarurilor mari din municipiul Oradea (parcul 1 Decembrie, parcul Piața Unirii, parcul Traian, scururile amplasate la intersecția si de‐a lungul unor căi de circulație principale: scuar centru Civic, scuar Dacia‐Decebal, scuar Dacia – aliniament central, scuar Decebal‐Progresului, scuar Decebal‐Primariei, Cantemir – Nufarului, Calea M.Averescu). Lucrările vizeaza completarea fondului plantat existent şi îmbunătățirea aspectului peisagistic al zonelor

Realizarea activităților de reamenajare a unor spatii verzi din cartierele de locuit, respectiv locuri de joacă pentru copii cu protejarea plantelor şi a speciilor de arbori existente.

53


Asigurarea funcționalității zonelor de agrement din punct de vedere al protecție a mediului

Amenajarea de puncte de colectare a deşeurilor şi grupuri sanitare în zonele de agrement

Asigurarea igienizării periodice a zonelor de agrement

Urbanism

Corelarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului cu obiectivele politicilor sectoriale

Corelarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului cu planurile de dezvoltare şi cu prevederile legislației de mediu în vigoare

Mǎsuri de menținere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al municipiului şi de refacere peijsagisticǎ şi ecologicǎ a zonelor deteriorate

Sprijinirea şi stimularea proprietarilor pentru renovarea a clǎdirilor

Revizuirea PUG şi PUZ şi supunerea acestora la evaluarea de mediu înaintea aprobǎrii

Reducerea riscurilor pentru mediul înconjurǎtor şi pentru populație

Respectarea prevederilor din planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale (mai ales SEVESO), a cǎilor de transport, a rețelelor de canalizare şi stații de epurare, a depozitelor de deşeuri menajere şi industriale, etc.

Planificarea realizării şi extinderii infrastructurii de utilități

Verificarea respectarii prevederilor PUG, PUZ

Verificarea respectării Directivelor UE privind protecția exploatărilor agricole la emiterea certificatelor de urbanism

Dezbaterea programelor de urbanism şi consultarea specialiştilor la elaborarea acestora

Poluare sonoră şi prin vibrații

Protecția populației urbane împotriva efectelor poluării sonore şi prin vibrații

Diminuarea poluării fonice şi prin vibrații cauzate de trafic

Monitorizarea nivelului de zgomot, prin determinări periodice a nivelului de zgomot pe traseele de transport în comun

Implementarea proiectului „Simularea undei verzi în traficul din municipiul Oradea prin folosirea G.I.S.”

54


Realizarea de perdele vegetale şi amplasarea de panouri de atenuare a zgomotului de‐a lungul arterelor de trafic intens

Realizare, evaluarea si analizarea hărții strategice de zgomot pentru municipiul Oradea (2011)

Îmbunătățirea infrastructurii rutiere şi a mijloacelor de transport în vederea reducerii zgomotului şi a vibrațiilor produse

Reabilitarea centurii ocolitoare a municipiului Oradea

Reducerea zgomotului şi a vibrațiilor produse de exploatarea instalațiilor CET I Oradea

Realizarea unui studiu privind reducerea zgomotului şi vibrațiilor în exploatarea instalațiilor din cadrul CET I Oradea

Executarea lucrǎrilor rezultate în urma studiului în scopul reducerii zgomotului şi vibraților: C4 ‐ 2011; C5,‐ 31.12.2012; C6‐ 2013

Deşeuri Diminuarea impactului deşeurilor asupra mediului din cauza lipsei unui sistem integrat de management a deşeurilor

Implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor

Crearea unui cadru adecvat pentru implementarea unui management integrat al deşeurilor la nivelul municipiului şi încurajarea tuturor factorilor implicați

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în municipiul Oradea

Realizarea unui sistem funcțional de colectare selectivă a deşeurilor la şi de la sursă

Extinderea punctelor fixe de colectare a deşeurilor electrice şi electronice în vederea reducerii smogului electronic

Stabilirea unui sistem stimulativ de taxe şi amenzi privind gestiunea deşeurilor

Identificarea de soluții privind depozitarea deşeurilor din construcții

Promovarea nevoilor locale la nivelul instituțiilor guvernului şi parlamentului în vederea creării unui cadru legislativ pentru stimularea activității de valorificare a deşeurilor

55


Elaborarea materialelor educative privind colectarea selectivă şi reducerea cantității de deşeuri depozitate la Depozitul Ecologic de Deşeuri Oradea.

Diminuarea impactului asupra mediului din cauza activitǎților de gestionare a deşeurilor

Inchiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme

Inchiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri orăşeneşti şi industriale neconforme

Monitorizarea post‐închidere a depozitelor închise şi ecologizate

Descurajarea depozitării ilegale a deşeurilor prin urmărirea sistematică şi aplicarea de amenzi contravenționale celor vinovați

Diminuarea impactului asupra mediului datorat lipsei unui sistem de colectare, depozitare, eutralizare a deşeurilor periculoase

Respectarea prevederilor legale în domeniul gestionării deşeurilor toxice şi periculoase

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase de la populație

Crearea unui sistem de colectare a deşeurilor de ambalaje periculoase prin preluarea lor de către cei care comercializează substanțe periculoase

Realizarea unui sistem de colectare a deşeurilor spitaliceşti

Conştientizare şi implicarea populației în colectarea selectivă a deşeurilor

Derularea de campanii de informare şi campanii de colectare selectivǎ a anumitor categorii de deşeuri de la populație

Realizarea trimestrială de campanii de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populație

Realizarea periodică de campanii de colectare a deşeurilor voluminoase de la populație

Acțiuni de informare şi conştientizare a populație privind necesitatea colectǎii selective a deşeurilor (campanii publicitare)

Instituirea sistemului de colectare selectivǎ a deşeurilor în instituțiile de învǎțǎmânt şi instituțiile publice din municipiul Oradea

56


Organizarea de evenimente tematice cu implicarea instituțiilor, autoritǎților locale, O.N.G‐uri, în scopul educǎrii şi conştientizării populației

Editarea, tipărirea şi difuzarea de pliante, broşuri,buletine informative cu scop educativ

Acțiuni de educare a populației şi instruire a agenților economici privind gestiunea deşeurilor periculoase şi a ambalajelor acestora

Educație ecologică şi ONG‐uri Creşterea gradului de implicarea a tinerilor în activități educative cu tematică de mediu

Conştientizarea copiilor şi a tinerilor cu privire la problemele actuale de mediu

Încheierea de parteneriate între unitățile de învățământ şi instituțiile cu atribuții în domeniul protecției mediului

Diversificarea ectivităților extraşcolare cu tematică de mediu

Stagii de abilitare a tinerilor şi adulților în scrierea de proiecte cu tematică de mediu în vederea accesării unor fonduri

Creşterea numărului de ONG‐uri de mediu active

Creşterea sprijinului acordat ONG‐urilor de mediu

Mediatizarea programelor de finanțare disponibile pentru susținerea activităților ONG‐urilor de mediu prin articole în mass media şi prin întâlniri informative periodice

Capacitatea instituțională

Creşterea capacității instituționale a instituțiilor cu atribuții în domeniul mediului

Asigurarea perfecționării şi instruirii continue a personalului din administrațiile locale, instituții, organisme şi organizații cu atribuții sau activități în domeniul protecției mediului

Evaluarea şi atragerea resurselor necesare pentru instruirea personalului şi realizarea programelor de instruire

Verificarea respectǎrii legislației de mediu de cǎtre administrațiile publice locale

57


6. Potențialele surse de finanțare pentru proiectele de Mediu

6.1 Programele Administratiei Fondului de Mediu

Administrația Fondului de Mediu derulează şi finanțează diverse programe de mediu, precum:

o programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încalzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei şi solului

o programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități

o prevenirea poluării;

o reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;

o reducerea nivelurilor de zgomot;

o utilizarea de tehnologii curate;

o gestionarea deşeurilor , inclusiv a deşeurilor periculoase (gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice ‐ DEEE);

o protecția resurselor de apă, stațiile de tratare, stațiile de epurare pentru comunități locale;

o conservarea biodiversității;

o educația şi conştientizarea publicului privind protecția mediului;

o creşterea producției de energie din surse regenerabile;

o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

o lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.

6.2 Programul Operațional Sectorial de Mediu

Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

Suma alocată POS Mediu pentru perioada 2007‐2013 are valoarea de 5.610.876.945 euro (4.512.470.138 fonduri UE, 986.794.197 bugetul de stat, 111.612.610)

Posibilitățile de finanțare a proiectelor de mediu sunt prin:

A1. Extinderea şi modernizarea sistemelorde apă şi apă uzată ‐ 3.266.508.423 euro (2.776.532.160 fonduri UE, 424.646.095 bugetul de stat, 65.330.168 bugetul local)

58


A2. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric ‐ 1.167.778.849 euro (934.223.079 fonduri UE, 210.200.193 bugetul se stat, 23.355.577 bugetul local)

2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor

2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric

A3. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate ‐ 458.537.288 euro (229.268.644 fonduri UE, 206.341.779 bugetul de stat, 22.926.865 bugetul local)

3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți (hot‐spot)

A4. Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii ‐ 214.985.867 euro (171.988.693 fonduri UE, 42.997.174 bugetul de stat)

4.1. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversității şi Natura 2000

A5. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc ‐ 329.145.954 euro (270.017.139 fonduri UE, 59.128.815 buget de stat) 5.1. Protecția împotriva inundațiilor

6.3 Programul Operațional Regional ‐ POR


A4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activități

6.4 Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice


A4. Creşterea eficienței energetice şi a siguranței în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

4.1. Energie eficienta şi durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice şi a sustenabilității sistemului energetic):

- Operatiunea 4.1.1 ‐ eficienta energetica

- Operatiunea 4.1.2 ‐ transport

- Operatiunea 4.1.3 ‐ IMA

4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”.

59

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/competitivitate/00000028/icqdm_Ghid-EficientaEnergetica.doc

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/competitivitate/00000028/lb8dw_Ghid-TRANSPORT.doc

http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/competitivitate/00000028/8iwsb_Ghid-IMA.doc


6.5 Programul Operațional Sectorial de Transport ‐ POS Transport


A3. Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecției mediului şi a sănătății publice şi siguranței pasagerilor

3.1 Promovarea transportului intermodal

3.2 Îmbunătățirea siguranței traficului pe toate modurile de transport

3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului

6.6 Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria‐Romania

Proiectele finanțare prin intermediul acestui program pot viza:

o apa termală ‐ extindere încalzire pe bază de apă geo‐termală

o poluarea râurilor transfrontaliere

o inundațiile

o secetele

o excesul de ape interne

o activități integrate de management a deşeurilor solide

o poluarea mediului ‐ extracția de combustibili fosili, mine, industria grea şi producția de aluminiu, managementul deşeurilor menajere şi procesării chimice, industria miniera, metalurgica şi creşterea animalelor

o îmbunătățirea condițiilor de transport transfrontalier

o sistemul de colectare şi distrugere a deşeurilor în zonele înconjurătoare ale rutelor de trafic

6.7 Granturi ale reprezentanțelor diferitor state în România

Un exemplu de astfel de finanțări este dat de granturile EEA şi Norway. Acestea au fost instituite pe fondul procesului de lărgire a Uniunii Europene. După adererea Romaniei la Uniunea Europeană în anul 2007 şi țara npastră a devenit un beneficiar al acestor fonduri. Momentan aceste fonduri sunt suspendate.

60


Proiecte propuse de Primăria municipiului Oradea

Denumirea proiectului Descrierea pe scurt a conținutului proiectului

Aspecte privind derularea proiectului

Programul Operațional Sectorial Mediu ‐ Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric

Acoperirea Vechii Gropi de Gunoi a municipiului Oradea ‐5 milioane euro‐

Rezolvarea unei probleme de mediu impusă de Garda de Mediu ca urmare a trecerii la depozitarea reziduurilor menajere şi stradale în noua groapă ecologică a municipiului administrată de S.C. Keviep S.R.L.

Proiectul urmează a fi depus prin intermediul Programului Operațional Sectorial Mediu ‐ Axa 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric

TOTAL 5,0 mil euro Programul Operațional Sectorial Mediu ‐ Axa 2

Programul Operațional Sectorial Mediu ‐ Axa prioritară 3 – Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor

de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate Modernizarea Unității de Producție a S.C. Electrocentrale Oradea S.A. ‐60 milioane euro‐

Proiectul urmăreşte trecerea pe termocentralei pe un bloc energetic nou cu o putere instalată de 50 MW, cu posibilitatea de a utiliza şi apa geotermală în procesul de producere a căldurii şi a apei calde de consum

1) Autoritatea de Management pentru POS Mediu analizează, în prezent, selectarea municipiului Oradea pentru elaborarea Master Planului de Energie Termică. Consultantul Selectat pentru evaluarea capacității tehnico‐administrative şi a celei financiare este ISPE București. Termenul limită pentru comunicarea rezultatului este data de 15 februarie 2009. 2) În cadrul celei de a doua etape după ce Master Planul a fost elaborat urmează evaluarea proiectului de către consultantul desemnat de către Uniunea Europeană JASPERS.

Modernizarea Sistemului de Transport şi Distribuție a Energiei Termice ‐30 milioane euro‐

Proiectul are ca şi scop reabilitarea Magistralei M2 şi a Punctelor Termice racordate la magistrală. Este magistrala cu lungimea cea mai mare (14 km) având racordate la magistrală un număr de 92 de Puncte Termice.

1) Autoritatea de Management pentru POS Mediu analizează, în prezent, selectarea municipiului Oradea pentru elaborarea Master Planului de Energie Termică. Consultantul Selectat pentru evaluarea capacității tehnico‐administrative şi a celei financiare este ISPE Timişoara. Termenul limită pentru comunicarea rezultatului este data de 15 februarie 2009. 2) În cadrul celei de a doua etape după ce Master Planul a fost elaborat urmează evaluarea proiectului de către consultantul desemnat de către Uniunea

61


62

Europeană JASPERS. Reabilitarea magistralelor de energie termică M1 şi M3 precum şi a Punctelor Termice respectiv a rețelelor secundare care sunt racordate la cele două magistrale ‐30 milioane euro‐

Proiectul urmăreşte reabilitarea a două magistrale de alimentare cu energie termică, respectiv M1 cu o lungime de 2440 ml., şi a magistralei M3 cu o lungime de 2700 ml. La cele două magistrale sunt racordate câte 22 puncte termice din care urmează să fie reabilitate 20 puncte termice şi rețelele secundare care pornesc din PT până în căminul de branşament

1) Autoritatea de Management pentru POS Mediu analizează, în prezent, selectarea municipiului Oradea pentru elaborarea Master Planului de Energie Termică. Consultantul Selectat pentru evaluarea capacității tehnico‐administrative şi a celei financiare este ISPE Timişoara. Termenul limită pentru comunicarea rezultatului este data de 15 februarie 2009. 2) În cadrul celei de a doua etape după ce Master Planul a fost elaborat urmează evaluarea proiectului de către consultantul desemnat de către Uniunea Europeană JASPERS

TOTAL 120,0 mil euro Programul Operațional Sectorial Mediu ‐ Axa prioritară 3

Administrația Fondului pentru Mediu ‐ Programul Național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități

Amenajarea de spații verzi şi a locurilor de parcare în perimetrul delimitat de str. Podului, b‐dul Ştefan cel Mare, Calea Republicii, Parcul Petofi şi B‐dul Dacia ‐2 milioane euro‐

Proiectul urmăreşte amenajarea spațiilor verzi, parcurilor şi a locurilor de parcare în perimetrul delimitat. Zonele verzi care urmează să fie amenajate sunt selectate prin studiul de fezabilitate.

Administrația Fondului pentru Mediu ‐ Programul Național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități ‐ Este în curs de elaborare Studiul de Fezabilitate

TOTAL 2,0 mil euro Administrația Fondului pentru Mediu

Programul Operațional Regional ‐ Axa prioritară 4 ‐ Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activități

Reabilitarea sitului industrial CET II Oradea ‐15 milioane euro‐

Rezolvarea problemelor de mediu determinate de depozitul de zgură şi cenuşă din Rontău şi echipamentele energetice ale fostei Centrale Electrotermice CET II Oradea şi dezvoltarea ulterioară a unui proiect de Parc Industrial

Proiectul poate fi depus în cadrul POR Axa 4 – Dezvoltarea mediului de afaceri regional şi local, DMI 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activități Nu este rezolvat dreptul de proprietate asupra centralei electrotermice CET II Oradea.

Proiecte de finanțare aflate în derulare Valoare

„Amenajare Parc Dendrologic în Șanțul Cetății Oradea” – finanțat prin Administrația Fondului de Mediu

1.585.930 RON

Documents

Domeniul Mediu şi Salubrizare VARIANT Ă ÎN LUCRU de Dezv Locala, Dom... · politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio‐economică, la nivel global