Lucrare de specialitatepentru certificarea competenţelor profesionale în vederea

obţinerii certificatului de calificare profesională nivel 3

Calificarea:Tehnician in industria textila

Coordonator: Prof. Popa Camelia

Elev: DRAGOMIR MIOARAClasa a XIV seral textile

~~ Promoţia 2011-2012 ~~

Grup Scolar „George Baritiu”

LIVADAJudeţul Satu Mare

TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL CAMASA DE NOAPTE

Planul proiectului

Cap.1. Argument1.1.Schita modelului1.2.Descrierea modelului 1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice2.1.Descrierea tehnica a produsului2.2.Materiale de baza si auxiliare2.3.Construirea tiparului clasic2.4.Transformarea tiparului clasic in model2.5.Construirea sabloanelor2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum2.8.Procesul tehnologic de confectionare2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

BibliografieAnexe

Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie -patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:1. Pregatirea procesului de creatie.2. Enuntarea temei.3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.4. Studiul analitic al solutiilor posibile.5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.

În perioada actuală, cerinţele utilizatorilor de îmbrăcăminte suferă schimbări importante, ca de exemplu:

orientarea spre o îmbrăcăminte cu grad ridicat de funcţionalitate(confortabilă, lejeră, uşor de întreţinut);

un accent deosebit pe cerinţele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenţei la un anumit grup sociocultural, sau a respectării unor tradiţii sau tabuuri;

orientarea spre raportul calitate – preţ, ca o consecinţă a faptului căse doreşte o mare varietate de produse, la un preţ unitar scăzut

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este camasa de noapte femei.

Cap 1.2 Descrierea modelului

Camasa de noapte pentru femei se poate confectiona in diferite modele cum ar fi : modelul lung cu si fara maneci si guler , modelul scurt sau cu lungime medie decoltata la gat si cu maneci scurte sau fara maneci.

Modelul ales de mine este camasa de noapte pt femei.Este o camasa de noapte de lungime medie cu bretele care are lungimea pana la nivelul genunchilor. Atat fata cat si spatele în partea superioara,au cate o platca pana sub piept,iar de la aceasta platca produsul se evazeaza pana la linia terminatiei. In partea superioara bretelele sunt subtiri din material de baza. Produsul in lateral se inchide prin intermediul unui fermoar. Pentru ornamentarea camasii de noapte sub platca din fata se aplica o panglica din culoarea materialului care se leaga in fata sub forma unei funde. Materialul ales pt aceasta camasa de noapte este matasea naturala in culori pastelate. Este materialul care permite absortia transpiratiei, permeabilitate la aer si un tuseu placut.Matasea are o istorie foarta lunga si incepe undeva in estul indepartat. Matasea produsa de viermii de matase era transformata in diverse articole vestimentare care erau atat de scumpe incat doar oamenii foarte bogati si le puteau permite.Din fericire, astazi articolele vestimentare din matase sunt destul de accesibile si se gasesc aproape oriunde in lume. Lenjeria de matase este pretuita pentru supletea si stralucirea materialului. Nicio fibra textila artificiala nu reuseste sa reproduca toate proprietatile matasii naturale. Vascoza este materialul care se aseamana cel mai mult cu matasea, insa nu are exact aceleasi proprietati. Spre deosebire de matase, vascoza nu mentine caldura si de aceea este preferata in mediile calde si umede. Cu toate acestea, vascoza nu este un material in totalitate natural si nu se bucura de aceeasi apreciere din partea oamenilor ca si matasea. Desi este deosebit de frumoasa, lenjeria din matase nu este usor de intretinut. Ea are nevoie de atentie speciala, deoarece nu poate fi spalata cu detergent si nici nu se calca. Cea mai indicata metoda ce curatare este spalarea manuala, cu apa calduta. Lenjeria de matase are un aspect exotic si confera corpului o forma desavarsita. Textura sa stralucitoare atrage atentia, iar la atingere este moale si fina. Exista foarte multe modele si culori de lenjerii din matase. Matasea este un material foarte rezistent care isi va pastra mult timp frumusetea daca este bine ingrijita. Ca orice lucru natural, hainele din matase au nevoie de atentia si respectul nostru.

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu se compune din urmatoarele detalii: platca fata ,platca spate,fata,spate si bretele .

Cap2 Proiectarea documentaţiei tehnice

Elaborarea documentaţiei tehnice începe cu activităţi de creaţie a noilor modele de confecţii care se realizează pe baza analizei asupra tendinţei modei pe plan mondial.

Ansamblul documentaţiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizează modelul nou creat şi care trebuie să asigure realizarea lor industrială în toate fazele procesului de fabricaţie.

Îmbrăcămintea în funcţie de sprijinul pe corp se clasifică în: 1 îmbrăcămintea fixată pe umeri: A. îmbrăcămintea scurtă (mini) având linia de terminaţie la nivelul

taliei;este destinată produselor ca: -bluze-pulovere-veste-bluzoane.

B.îmbrăcămintea medie (midi) cu linia de terminaţie la nivelul şoldului;este specifică produselor ca: -jachete

-sacouri-vestoane-cămăşi pentru bărbaţi-maieuri din tricot.

C.îmbrăcămintea lungă (normală) al cărei linie de terminaţie se situează la nivelul genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii

-pardesiuri-paltoane-mantale.

D.îmbrăcămintea foarte lungă(maxi) a cărei linie de terminaţie se situează la nivelul gleznei picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de seară

-paltoane-pardesiuri-cămăşi de noapte.

La îmbrăcămintea fixată pe umeri lungimea de bază se consideră de la răscroitura gâtului până la terminaţia inferioară stabilită de modă.

2.îmbrăcămintea fixată pe talie: A.îmbrăcămintea scurtă cu terminaţia la nivelul coapsei

picioarelor;cuprinde produse ca:pantalon scurt,fuste scurte. B.îmbrăcăminte cu lungime medie cu terminaţia la linia

genunchilor;cuprinde fuste de toate categoriile, pantalon pescăreşti şi pantalon pentru golf.

C.îmbrăcămintea foarte lungă cu terminaţia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde pantalon şi fuste model maxi.

La îmbrăcămintea fixată pe talie,lungimea se măsoară de la linia taliei la linia terminaţiei inferioare situată în funcţie de model.

Elementele care formează documentaţia tehnică sunt următoarele:-produsul etalon-şabloanele-norme interne si standarde-şabloanele-consumul specific (la material de bază si auxiliare-utilaje existente în secţiile de fabricaţiile a semifabricatelor-procesul tehnologic de confecţionare.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea prototipului. Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului. Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie. Faza de proiectare cuprinde doua etape :a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.b) Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse executandu-se si alte variante .Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele dimensiuni principale ale corpului :

IC=inaltimea corpuluiPb=Perimetrul bustuluiiAd=Adaosul de lejeritate

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie. Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele admise fata de valorile nominale. Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici. Cerintele tehnice cuprind : -cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor -latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor -distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale -existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere. Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi egale si intarite la capete. Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare. Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt : -masina de cusut simpla. -masina de surfilat triplock -fierul de calcat

Cap.2.2. Materiale de bază şi auxiliare

Ţesăturile constituie materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei. Ţesăturile trebuie să îndeplinească o serie de proprietăţi fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistenţa la frecare- rezistenta la spălare şi lumină- elasticitatea- tuşeul- higroscopicitatea

Aceste proprietăţi depind în mare măsură de felul materiei prime folosite pentru producerea ţesăturilor.

Rezistenţa materiei este extrem de importantă astfel înainte de începerea procesului de producţie materialul este supus unor analize de laborator.În urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de bază: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificări dimensionale la spălat, călcat, rezistenţa la vopsire şi spălare precum şi caracteristicile materialelor auxiliare întărituri,garnituri.

Materiale de bază folosite în producţia îmbrăcămintei sunt:-ţesăturile-blănurile-tricoturile-piei şi înlocuitor

Ţesăturile sunt produse textile obţinute prin încrucişarea a două sisteme de fire unul de bătătură şi unul de urzeală.

Ţesăturile se clasifică după mai multe criterii :după structură,după destinatie,după natura materiei prime folosite.

După structură pot fi:-ţesături cu legături fundamentale-ţesături cu legături de bază-ţesături cu legături diagonale-ţesături cu legături combinate-ţesături cu legături cu desene

După natura materiei prime:-ţesături din fibre naturale-ţesături din fibre sintetice-ţesături din amestec de fibre

După destinaţie pot fi:-ţesături pentru lenjerie-ţesături pentru bluze şi rochii-ţesături pentru costume uşoare-ţesături pentru rochii şi costume de seară-ţesături pentru îmbrăcăminte de protecţie

Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului camasa de noapte pentru femei ,are urmatoarele caracteristici:-Tesatura din tercot, latimea 1,50 , compozitie 100% bumbac;-Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara-Materialale auxiliare sunt:-captuselile -intariturile -furniturile -garniturile

Alegerea materiei prime se face în funcţie de scopul confecţionării produselor respective. Ele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model.

Comoditatea la utilizare exprimă gradul de plăcere cu care se poartă un produs vestimentar. Comoditatea este reflectată de lejeritatea mişcărilor pe care le simt purtătorii pe corp şi frumuseţea lui. Comoditatea este strâns legată de culorile materialului folosit pentru confecţionarea pe linia modelului şi de factorii igienici ai produsului.

Din punct de vedere al rezistenţei materialului, trebuie să aibă o bună comportare la solicitări, în timpul purtării şi spălării. De asemenea este indicat materialului să aibă un indice de şifonabilitate cât mai redusă.

Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul să aibă culori potrivite, tuşeuri plăcute şi flexibilitate bună.

Materialele se aleg în funcţie de sezon, vârstă, model şi produs.Acestea pot fi: ţesături, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau în considerare trei

grupe de însuşiri şi anume:- durabilitatea- valoarea de prezentare- proprietăţi fiziologiceDurabilitatea materialelor (ţesături, tricoturi) este proprietatea de a se purta

fără a se distruge sarcini repetate (continue sau alternative). Acest indiciu caracterizează comportarea în exploatare într-o măsura mai mare

decât sarcina la rupere sau la alungire, rezistenţa.În timpul purtării firul ce constituie materialul textil sau fibrele nu sunt

suprapuse aproape niciodată acţiunii instantanee de intindere care să depăşească rezistenţa de rupere.

Materialul se distruge ca urmare a acţiunii unei sarcini îndelungate şi repetate progresiv sau regresiv care nu se manifestă neapărat şi întotdeuna prin ruperea materialului şi în general prin schimbarea formei datorită informaţiilor plastice.

Rezistenţa la uzură prin frecare este unul din paramerii cei mai importanţi pentru apreciera durabilităţii în exploatare a ţesăturilor şi a tricoturilor. Importanţa deosebită prezintă faptul că în cazul acestei proprietăţi, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obişnuite prin proba practică de purtare.

Materialele de bază. Caracteristicile materialului de bază

Materialul ales pentru confecţionarea camasii de noapte prezintă următoarele caracteristici:Desimea ţesăturii este de 27 fire = lcm urzeala, 15 fire = lcm bătăturăCompoziţia fibroasă: tesătura este din fibră matase naturala 100%.Pentru confecţionarea camasii de noapte în modelul propus se folosesc materiale de bază şi materiale auxiliare. Materialul de bază este o ţesătură din matase naturala 100%, care conferă, durabilitate şi proprietăţile fiziologice corespunzătoare.Ca proprietăţi de prelucarare ţesătura aleasă pentru confecţionarea pantalonului se prelucrează uşor atât de operaţiile de coasere ca şi tratamentul umidatermic.

Am avut în vedere faptul că camasa de noapte fiind un produs de imbracaminte care constituie primul strat al ansamblului vestimentar va trebui să asigure o bună permeabilitate la aer şi să asigure un indiciu ridicat de confort, să aibă aspect plăcut şi să fie uşor de întreţinut.

Materiale auxiliare

În afara de materialului de bază la confecţionarea produselor de îmbrăcăminte mai sunt necesare şi o serie de materiale a căror necesitate este impusă de aspectul şi forma produsului. Rolul materialelor auxiliare şi a materialelor neţesute este de a întreţine forma iniţială a produselor de îmbrăcăminte până la uzura totală a acestora, de a mari gradul termoizolator şi de a contribui la completarea însuşirilor estetice ale produselor de îmbrăcăminte. Aceste materiale pot fi împărţite după funcţie:- căptuşeli- întărituri

Dintre aceste materiale secundare penrtu confecţionarea camasii de noapte nu se utilizeaza nici una dintre ele.

Furnituri si garnituri

Reprezintă o categorie importantă de materiale folosite la confectionarea unui produs. După provenienţa şi mod de fabricaţie, furniturile diferă ca gamă, aspect şi proprietăţi.Cele mai folosite furnituri sunt: aţa de cusut, aţa pentru butonieră, nasturi, copci, fermoare, accesorii şi alte materiale secundare confecţionării îmbrăcămintei, pungi de buzunare.Pentru confecţionarea camasii de noapte se pot folosi următoarele furnituri:Aţa de cusut este un fir răsucit din două sau mai multe fire răsucite în sens invers torsionării. Aţa de cusut se alege în funcţie de bază. Astfel pentru ţesături din bumbac, lână, mătase se va folosi aţa din bumbac sau tip mătase, iar pentru ţesăturile din fibre chimice se recomandă să se folosească aţa de aceeaşi provenienţă şi cu aceleaşi proprietăţi ale ţesăturii: contracţia, rezistenţa, elasticitatea.Fineţea firului de aţă trebuie să corespundă cu fineţea materialului. Se recomandă ca firul de aţă să aibă o fineţe mai mare decât firul materialului de bază. Culoarea aţei de cusut se stabileşte în funcţie de culoarea materialului de bază cu o nuanţă mai închisă. Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare: -ata de cusut

-panglica-fermoar-ata pentru surfilat

Cap 2.3 Constructia tiparului de camasa de noapte femei

Constructia camasii

I. Calculul dimensiunilor de baza IC= 167cmPb= 47cmAd=9 Lt=IC/4+-k=167/4-2=39,75Lb= IC/3+-K=167/3+6=61,6cmLsp=Pb/3+-k =47/3+2=17/6Lpt=Pb/3+-k=47/3=18,6Trasarea liniilor de baza : AB=Pb/4+10=21,75cmAT=Lt=IC/4+-K=167/4-2=39.75cmLungime corpului se calculeaza prin relatia:Lpr=(6-7)*z+-k=110cmPunctele P,T si L se fixeaza pe verticala din a din care se traseaza prependiculare spre dreapta. Liniile de baza in lungime BB1=Lsp+Ad/3=17,6+9/3=20,6BB2=Bb+Ad=47+9=56cmB2B3=Lpt+Ad/3+1=18,6+9/3+1=22,6B1B4=B1B3/2=12/2=6cmPrin punctele stabilite se traseaza perpendiculare care stabilesc liniile de baza in latime. Rascroitura gatului la spate :Aa=Pb=Ad/8=47+9/8=4,56/8=7Aa1=Aa/4+0,5=7/4+0,5=2,25Se fixeaza punctele a si apoi a1 , care se unesc cu A, obtinundu-se linia rascroiturii gatului la spate A1 a2 = 2-3 cm in functia de inaltimea umarului (3 cm) a2a3=1 cm Rascroitua gatului la fata A2A4=Aa+1,5=7+1,5=8,5A2G=A4 G1=aa1+1=3,25cmPentru trasarea rascroiturii gatului la fata camasii se procedeaza mai intai la corectarea liniei de simetrie a fetei. In acest sens se determina punctual A2 apoi A2’ astfel: A2’A2=1,5 cmSe uneste A2cu B2 prelungind linia spre partea inferioara pana la terminatie unde se noteaza punctul. Inclinarea liniei umarului se obtine cu ajutorul punctului A5. A3A5=2cm G1A6=a1a3-1=15cmB2R=Pb/10-0,3=4,5cmPentru obtinerea mansurii se unesc punctele a3 A6 cu o linie arcuita tangenta la B1B3. linia din mijlocul spatelui si al fetei sunt reprezentate prin dreptele. AL si A2L1 care se croiesc pe fir dublu. Linia A2L1 se prelungeste in jos cu 1 cm (L1L2=1 cm)Linia cusaturi laterale: T2T3=T2T4=2cmPrin unire punctele B2T3 si B4si T4 se obtin liniile laterale ale spatelui si ale fetei iar lungimea lor trebuie sa corespunda cu BL. B4L3=B4L4=BL=87cm. linia tivului la spate si fata camasi se obtine unind punctele L3 cu L si L4 cu L2 cu liniile usor arcuite in exteriorul figurii.

Cap.2.4 Transformarea tiparelor în model

Modelul meu provine din tiparul clasic de camasa de noapte pt femei.Tiparul clasic se modifica în felul urmator: fata tiparului se scurteaza cu 30 cm. Corsetul camasii de noapte la fata se decupeaza avand un decolteu rotunjit la fata,sprijinul

pe umerii realizandu-se prin bretele. Tiparul de fata se taie sub linia pieptului iar pensa de pe umar se muta in lateral. Corsetul de spate se decupeaza pe linia omoplatilor, sprijinul pe umeri realizandu-se cu bretele. Pe linia bustului spatele se decupeaza formandu-se o platca la partea superioara, si spatele se scurteaza la aceeasi dimensiune cu fata.

Cap 2.5 Construcţia şabloanelor.

Sabloanele sunt copii ale sabloanelor la care se adauga rezerva pt cusaturii si tivuri. Tivul se realizeaza prin îndoire dubla si tighelire ;rezerva de cusatura este de 1 cm iar rezerva de tiv fiind de 1.5 cm. .

Cap.2.6. Pregătirea materialului pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt supuse unor operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:- decantarea ţesăturilor- călcarea materialelor- controlul şi sortarea materialelor- şablonarea şi calculul laturilor

1. Decantarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se eliminaluciul si se reduc contracţiile acestora. Decontarea constă în umezirea şiuscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale aţesăturii.Decantarea se poate face;a. Manual

- la materialele tip lână se face pe o masă de călcat pe care se aşează materialul fără al tensiona, apoi se calcă cu o pânză umedă.

- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se calcă pe direcţia diagonală a firului de ţesătură

b. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea serealizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate şitimp.În cazul materialului uşor, se va ţine cont de comportarea acestuia la temperatură. Fibrele de poliester sunt fibre termoplaste. În procesele industriale, călcarea suprafeţelor ţesăturilor se realizează cu maşinile de calondrat, ce sunt prevăzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaţa încălzită.3. Controlul şi sortarea materialelor călcate şi decantarea se face din punctde vedere calitativ şi cantitativ.Controlul calitativ- se face numai din punct de vedere dimensional şi al aspectului;- defectele ce pot fi întâlnite la acest control sunt: scămoşarea, găuri,

modificarea culorii etc.;- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.

Controlul cantitativ- are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite de a fi

croit;- cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea

aceluiaşi balot variază, acesta va influenta negativ operaţiile de croire a materialului;

- în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în bucăţi ce au aceeaşi lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce însoţesc bucăţile respective.

4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform încadrării stabilite anterior.Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizeazăşablonarea.

a. Şablonarea manuală - se realizează trasând fiecărui şablon,succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.

Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului fusta înşase clini cu cute.

b. Şablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de şabloaneimprimate pe un material rigid. Conturul şabloanelor esteperforat. Se aşează trafaletul peste spân şi se pulverizează prafde cretă peste toate perforaţiile, apoi se ridică trafaletul,rămânând imprimate conturul şabloanelor. Acest procedeu areun randament mult mai ridicat decât cel anterior.

c. Şablonarea automatizată - se face pe calculator, unde se stabileşteîncadrarea optimă, consumul de material, transpunereaşabloanelor pe hârtie la scara 1:1.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor constă în două operaţii principale:1.Secţionarea şpanului2.Decuparea detaliilor

SECŢIONAREA ŞPANULUI se face cu ajutorul maşinilor mobile de croit. DECUPAREA DETALIILOR reprezintă operaţia de tăiere pe contur a reperelor desenate pe suprafaţa şpanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizează maşini fixe de croit cu cuţit bandă

Cap. 2.7 Elaborarea încadrării şabloanelor

Încadrarea este obţinută prin asezarea şabloanelor unuia sau mai multor produse pe o foaie de material. încadrarea este urmată de şabloane realizându-se astfel conturarea detaliilor înacadrate. Condiţii ce trebuie respectate:

1. La asezarea şabloanelor trebuie să se respecte direcţia firului drept din urzeală astfel încât să corespundă cu direcţia trasată pe şablon

2. Trebuie să se respecte indicaţiile înscrise pe şabloane3. Şabloanele trebuie aşezate astfel încât consumul de material să fie cât mai

mic, iar suprafaţa materialului să fie cât mai bine utilizată.4. În cazul materialelor cu fire superficiale toate şabloanele se vor aşeza pe

material în acelaşi sens astfel încât să nu apară luciu diferit.5. În cazul materialelor cu desene, detaliile trebuie aşezate să se continuie

de pe un detaliu pe altul.

Metode de încadrare După lăţimea materialului Şabloane pe material desfăcut:- se vor încadra toate detaliile produsului- se utilizează cel mai des deoarece suprafaţa materialului este mai bine

utilizatăŞabloane pe material nedesfăcut;- detaliile perechi se conturează o singură dată- detaliile simetrice se aşează cu axa de simetrie la marginea îndoită a

materialuluiDezavantaje: suprafaţa materialului nu este utilizata întotdeauna la maxim. După numărul de produse de încadrareÎn funcţie de numărul de produse ce se încadrează pe aceeaşi foaie de material, şabloanele pot fi:

- şabloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;şabloanele combinate, cuprind două sau mai multe produse pe aceeaşi foaie de material

Lungimea incadrarii Latimea incadrarii

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material şi calculul normei de consum Pentru determinare necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni: Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si de cusatura Latimea incadrarii= Materialele auxiliare folosite pentru produsul meu sunt: -ata de cusut pentru tighel Nm 48|3 -ata pentru surfilat Nm 54|3

-panglica-fermoar

Calculul normei de consum

Cs=consum specific Ip=indicele de pierdieri Iu=indicele de utilizare Iu+Ip=100% Ssab=suprafata sabloanelor Sinc=suprafata incadrarii N=numarul de bucati Cs= Sinc=Linc x linc= Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai mica,astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii..

Cap2.8 Procesul tehnologic de confecţionare

Procesul tehnologic de confecţionare reprezintă totalitatea operaţiilor din care piesele croite se transformă în produse confecţionate. Structura procesului de confecţionare este:1. Prelucrarea detaliilor- operaţii de întărire- operaţii de pregătire- operaţii de tratament umidatermic- operaţii de coasere

2. Asamblarea detaliilor- operaţii de pregătire- operaţii de coasere- descălcare (operaţii de tratament umidatermic)

3. Finisarea produsului- executarea tivului- coaserea nasturelui şi butonierei- curăţire de aţe, controlul calităţii produsului- etichetare- ambalare

Elaborarea procesului tehnologic de confecţionare cuprinde următoarele etape

1. Schiţa modelului: se realizează schiţa de model prin coasere care pune în evidenţă toate detaliile2. Stabilirea fazelor procesului de confecţionare3. Se descompun în părţi componente şi pentru fiecare detaliu în parte se stabilesc fazele de prelucrare, apoi se stabilesc fazele de asamblare a detaliilor şi de finisare a produsului.

Nr crt.Denumire

a operatiei

Denumirea

detalilor

Cusatura utilizata

Utilaje folosite

1 Semnarea penselor la fata

Platca fata Manuala Maual

2 Surfilarea Platca Cusatura Masina

detaliilor fata, platca spate, fata, spare

de surfilare

triplok

3 Coaserea penselor

platca fata Cusatura de tighel

Masina simpla

4 Tivirea platcilor fata spate in partea superioara

Platca fata , Platca spate

Cusatura de tighel

Masina simpla

5 Asamblarea platcii fata cu fata

Platca fata, fata

Cusatura de tighel

Masina simpla

6 Aplicarea panglicii sub platca din fata

Fata Cusatura de tighel

Masina simpla

7 Asamblarea platcii spate cu spatele

Platca spate+spate

Cusatura de tighel

Masina simpla

8 Ansamblarea fetei cu spatele fixand pozitia fermoarului

Fata+spate

Cusatura de tighel

Masina simpla

9 Aplicarea fermoarului

Produs Cusatura de tighel

Masina simpla

10 Executarea bretelelor

Bretele Cusatura de tighel

Masina simpla

11 Calcarea bretelelor

Bretele Masina de calcat

12 Aplicarea bretelelor la produs

Produs Cusatura de tighel

Masina simpla

13 Executarea tivului

Produs Cusatura de tighel

Masina simpla

14 Curatirea de ate

Produs Manual Foarfeca

15 Calcarea finala

Produs Manual Fier de calcat

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Nr Crt

Denumirea dimensiuni Dimensiunea[cm]

1 Lungimea produsului2 Latimea produsului pe linia bustului3 Latimea la terminatie4 Latimea platci la fata5 Latimea placi la spate6. Latimea produsului pe linia taliei

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri deprevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului. Instructajul cuprinde cu 3 etape:a)instructajul generalb)instructajul introductivc)instuctajul periodic a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor. b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile mediului de lucru. Se va urmari : - pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces. Cauzele ce pot reveni accidentele - indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor - indicarea echipamentului de protectie necesar- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului. Instructajul sectorului de confectii. In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea. Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat. La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna. Verificarea instalatiei electrice. Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica

impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic. Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric. Mijloace de stingere a incendiilor Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate. In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor. Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se stinge mai usor. Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri: -cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si hidrogen -la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari -la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile. Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de: - jet compact - jet pulverizat - abur Utilizarea stingatorului Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile numite stingatoare. Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma: - se scoate agrafa de siguranta - se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare - se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a stingatorului) - se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa dorinta. Mijloace de protectie individuala Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra. La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

SCHITA MODELULUI

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I Ing. Maria Radulescu 1981 Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti Tehnologii textile si de confectii : Ministerul Educatiei si Invatamant Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie Ed. Oscar Print Bucuresti 2003 Revista de moda “Burda”