^ DR. SPOCK

Ilucnurul suclnuluiil n conrurtlr,

Edifia a 8-aDR.BENJAMINSPOCKReviziuti ;i adaptatii de

DRROBERTNEEDLMAN

Traducere:Ion Radu Emanuel siAndrei-Vlad Vasilescu

utl

CUPRINS

MuryumiriPrefafiAvefi incredere in dumneavoastriqi in copitul dumneavoastri

Aveqi incredere in dumneavoastrdCreqterea copiilor intr-o lume schimb[toareCare sunt scopurile dumneavoastr[ atunci

cdnd vI cregteli copilul?

$i pirinlii sunt oameniInstinct ;i educalieDragostea qi limiteleDiversitatea familiilor

SECPTJNEAI:COPILUL DI]MNEAVOASTRA, AN DIJPA AI\

inainte de naqterea copilului dumneavoastriCopiii se dezvoltd; la fel gi phrin{iiingxijtuite prenatale

Nagterea

Alegerea specialistului care v[ va ingriji copilulPreg[tind venfuea acasd

Ajutafi-v[ copiii sd se obiqnuiascd cu noua sarcindLucruri de care veli avea nevoie

VI)ofl

1

I3

5

68

t2t3

t7l72223.

26293l34

Copilul dumneavoastri, de la nastere sipAniinjurul v6rsteide3luni' --- r'Bucura{i_v5 de copilul dumneavoastrdAtingere gi conexiune emotionaHPrimele sentimente

!.ela{iile sexuale dupd naqtereingrijirea copiluluiHrana gi somnulPldnsul gi alinareaScuteceleScaunele copiluluiBaiaPdrtile corpuluiTemperatura, aerul curat gi lumina soareluiProbleme obiqnuite ale nou_nlsculilor

Primul an, intre 4 gi f2 hniO perioadi plinh de debuturiIngrdirea copiluluiIkdnitul qi creqtereaSomnulPldnsul qi colicileRdsfefulDezvoltarea fizicIInvdtand despre oameniHainele gi echipamentulProbleme fizice deosebite in primul an de viati

Copilut dumneavoastri, intre I gi 2 aniCe ii face sd se bucureAjuta{i-vn copilul sI exploreze in siguranllTemerile la vdrsta de un an o--._';-

Probleme de comportamentProbleme de somnAlimentalie qi nurri(ieDeprinderea folosirii toaletei

46464851

5455

.576t6670737681

84

9t91

93949698

103107113

115118

131131134t39142

t45146147

CUPRINS

Copilul in vfirsti de 2 aniAavea2aniTemerile in jurul v6rstei de2 niProbleme de comportamentDieti qi nutrigieDeprinderea folosirii toaletei

Preqcolarul, intre 3 qi 5 aniDevotamentul fa{d de pdrintiSentimentele de dragoste gi de competitivitateCuriozitate qi imaginalieProbleme legate de somnTemerile in jurul vdrstei de 3, 4 qi 5 aniTeama de rbnire gi de diferentele anatomice

Versta gcolari: intre 6 gi 11 aniAdaptarea la lumea exterioarlViala socialdAcasIProbleme comportamentale obiqnuite

Adolescen{a: intre 12 qi 18 aniO stradb cu doud sensuriPubertateaAlte probleme de sindtateProbleme psihologiceAdolescen{a timpurieAdolescen{a mijlocieAdolescen{a tArzieSfaturi pentru pdrinli

sEcTmNEAArr-AALIMENTATM$INUTRITM

Alimenta$atn primul an de viafiCe inseamnd alimentalia pentru un copil?Programul de mas[

150150

t52157160161

163163165169t70t7tr74

177r77180183

185

t9t191'

192t972012032A62102tl

219219220

Aportul alimentar suficient gi cdstigul ponderalSchimbiri qi provociriObiqnuirea bebeluqului si se hrineascd singurVitaminele, suplimentele qi dietele speciale

AliptatulBeneficiile al[ptiriiSentimentele faf6 de aldptareCum sd incerca{i cu adevlrat s[ aldptafiCondifia fizicl amamei care aldptiazdinceputul aliptdriiCum se stabileqte tiparul de aldptareBebelus,ul primeq0e sufi cient lapte?Mama carelucreazd,Probleme in timpul aldptnriiMulgerea gi pompele pentru s0niCombinafia intre aldptare qi hrdnirea cu biberonulInfdrcarea

Alimentafia la biberonAlegerea qi pregdtirea preparatelor de lapteSpdlarea gi sterilizareaPregdtirea preparatelor de laptePunerea preparatului in biberoanePlstrarea preparatelor de lapte la frigiderAdministrarea biberonuluiTrecerea de la biberon Ia ceascd

Introducerea alimentelor solideDietele sdnitoase incep din timpCdnd gi cum sd incepefiMesele la v6rsta de 6luni

Nutrifie;i sinitateCe inseamn[ nuni$e adecvati?Ca qi societatea, qi noi trebuie si ne schimbdmElementele nutritive

228232236239

2422422442452502s5262268271273276278280

285285288292294295296303

309309311319

325325326327

r

l

1

O dieti mai sdnitoasdAlegeri dietetice ratjonaleMesele simpleIndicaSi pentru o alimentafie fericitl

Probleme de hrinire gi tulburiride alimentafie

Cum debuteazl problemele de hrdnireCe este de fticut?Probleme specialeTulburdri de alimentatie

SECTIT]NEAAIII.AsA cnnqrnni copr sANAro$r DrN

PT]NCTDEVEDEREMINTALCare sunt nevoile copiilor

Primele relafii interumaneNevoile emolionalePhrinfii ca prieteniTatdl ca pirinteRespectul de sineDincolo de a fi pirinteCrescdnd copiii intr-o societate plind de probleme

Serviciul gi ingrijirea copiilorFamilia qi carieraTimpul petrecut cu copilul dumneavoastrdAlternative pentru ingrijfuea copiilorAlegerea tipului de ingrijireingrilirea copiilor dup[ qcoalS

Persoanele care au griji de copii la domiciliu

DisciplinaCe este disciplina?Pedeapsa

Sfaturi pentru stabilirea limitelorProblema sentimentelor p[rin{ilorManierele

337343348353

357357360364373

383383385389391394397401

4034034054074t3415416

418418425431435438

Bunicii

SexualitateaRealitd{ile vieliiDiscutf;nd cu adolescenfii despre sexModul in care se dezvolti sexualitateaDiferenfele dintre sexe qi homosexualitatea

Mass-mediaTrlind cu mass-mediaTeleviziuneaJocurile videoFilmeleRock and Roll-ul qi Rap-ulInternetul

Diferite tipuri de famitiiAdopliaPdrintele unicPdrin{ii vitregiP5rin[ii homosexuali sau lesbiene

Stresul qi traumeleSemnifica$a stresuluiTerorismul gi calamitdlileAbuzul fizicAbuzul sexualViolenta domesticXMoarteaSepararea de un p[rinteDivo4ul

SECTTIJNEAATV-A:PROBLEMELE OBI$NUITE LEGATE

DE DEZVOLTARE $r COMFORTAMENTRivalitatea dintre frafi

Gelozia dintre fratiAspectele multiple ale geloziei

441

446446452455459

465465466471472473475

480481490494497

502502504505507510511514515

,

j

i

1

s29529531

CUPRINS

Gelozia noului copilFrafii cu nevoi speciale

ComportamentulAccesele de furielnjurdturile gi r[spunsurile obrazniceMqcatulHiperactivitatea

Dezordinea, lenea qi smiorciialaDezordineaLeneaSmiorcbiala

ObiceiurileSuptul degetuluiAlte obiceiuri ale copiilor miciMiqcdri rinnice, repetitiveRosul unghiilorBdlb6iala

Deprinderea folosirii toaletei,rnurdiiritul,si udatul patului

Pregdtirea pentru deprinderea folosirii toaleteiAbordarea bmndd a pregbtirii pentru

deprinderea folosirii toaleteiControlul elimin[rii urineiPiedici in calea controlului micliunii Ei defecat'eiEliminarea involuntar[ de materii fecale

Urinatul involuntar in pat

()opiii cu nevoi specialeO cdldtorie neaqteptatl

Cum sd facetj fal6 dureriiAc{iona{iInterven{iile precoce gi educa{ia specialX

Retardul mintal

536540

542542545548550

557557559560

564564568569570571,

575575

580585588589592

597597

599603606608

CUPRINS

AutismulSindromul DownAlte necesitili speciale

Obfine$ajutorDe ce cautii oamenii ajutor?Primii paqiTipuri de terapieLucrdnd impreund

673617619

620620620624625

sEcTnJhrEAAV-A

" - $9OALA$TPROBLEMELTLEGATEDEhVVITATInvifatul qi creieruI '---

Neuroqtiin{aCum gdndesc copiiiInteligenfele multiple

Gata de qcoaliCititul cu voce tareGrtrdinifa

$coala gi problemele qcolareCare este scopul qcoliiInv5lAnd sd citeascdEduca.tia fizicdPdrin[ii gi qcoala

Temele pentru acasiProbleme la qcoaldTulburiri de invifareCopilul nepopularFobia qcolarE

Planuri pentru facultatePentru ce este facultateaAlegerea unei faculti{iExamenele de admitere la facultate"Economisind pentru facultate

629629633638

640640650

6596s9663664665668669673678679

j

683683683688690

CUPRINS xvil

' ^PffiY$A,HA*^lf rohleme medicale generale

Medicul copilului dumneavoastriVizitele regulate la medicConsultaliile prin telefonFebraDieta in timpul diverselor boliAdministrarea medicamentelorlzolarea in bolile contagioaseComportamentul fa!6 de un copil bolnavMersul la spital

VuccinirileCum ac{ioneaz['iraccinurileRiscurile vaccindrilorSchema de vaccinarePreglti{i-vi copilul pentru vaccinareSfat practic

6956956976987027087tt7147157r7

72272272472772973r

I'rcvenirea accidentelor 732A fine copilul in siguranli 732Cil6toria cu automobilul 735Strizile qi aleile 740Accidentele de bicicleti 742Accidentele la locul de joaci 744Siguranla in practicarea qpoffilui ;i in momentele de recrere 745Accidente provocate de wemea rece qi canicular[ 748ingrijirea fali de acfiunea razelor solare 75OPrevenirea muqciturilor de insecte 752Prevenirea muqciturilor de cAine 753Artificiile qi ,4e dali ori nu ne da{i" 755Pericole in casd 756inecul gi siguran{a in apd 756Focul, fumul qi arsurile 758Otrivirile 761

Plumbul qi mercurulAsfixiereaS ufocarea,si strangulareaArmele de foc in caslCdderileSiguranla jucdriilorEchipamrnte pentru o casi siguri

Urgenfele qi primul ajutorTlieturile qi zgdrieturile' AgchiiteMugclturileSdngeririleArsurileInfecliile pietiiCorpii strdini in nas gi in urechiCorpii strdini intraoculariEntorsele gi luxaliileFracturileTraumatismele coloanei vertebrale gi ale gdtuluiTraumatismele cranienetnghilirea unor obiecteIntoxicatiileReac$ile alergiceConvulsiileineculAsfixierea qi respiralia artificiallTrusa de prim-ajutor

Dezvoltarea dentisei pisinitatea bucali la copii

Dezvoltarea dinfilorEru4ia dentar{Ce face ca dingii sd fie buni?Vizjtgle la cabinetul stomatologicCariile dentarePerierea dinfilor qi folosirea a{ei dentare

764767768769770772773

77577577677677777978178278378378478578678778878979079079t799

801801

803805807807809

Sigilarea dentardTraumatismele dinlilorPrevenirea leziunilor traumatice ale gurii

(lcle mai obiqnuite boli ate copilirieiInfec$ile tractului respirator superior (ricelile)Infec{iile urechii (otitele)Amigdalele qi vegetat'ile adenoideDurerea fui g0t qi adenopatiaCrupul 9i epiglotitaGripa, brongita qi pneumoniaCefaleeaDureri abdominale si infectii intestinaleConstipaliaProbleme urinare qi genitaleAlergiileAsftnul bro4ickzemaAlte boli cutanateBolile infecfioase clasiceTuberculozaSindromul Reye

Oasele gi articula$ileSuflurile cardiaceHerniile qi afecfiunile testiculelorProbleme oculareProbleme neurologiceDezechilibrele hormonaleSindromul de moarte subiti a suganrluiSindromul de imunodeficienli dobdnditi (SIDA)VirusulWestNile

Glosar de termeni medicaliMedicamente foloite fu mod fr€cv€nt h oopii

Glosar de medicamente frecvent utilizateGhidut resurselorIndex

811

812813

81581582482682883083283583684484685085385585886286987287287487687787988r882884886

8879059089r7937

AVETI INCREDERE IN DUMNEAVOASTRAl^

tr rN coPrLUr DUMNEAVOASTRA&, (rt

AVETT iNCnrOrnE iru OUmNEAVOASTRA

$rlf mai mult decAt crede$ ci qtiS. tn curdnd veS avea un copil. Poate cd

rk'ia ave$ unul. DacX nu af, avut prea multii experienli, vd pute$ intrebarlircu vefi qti cum s6-l cregteli corespunz[tor. Chiar dacl vb sim$S binelirlll de modul in care v-agi crescut copilul, puteli avea totuqi intreblrillqspre provocarea viitoare, indiferent dacd aceasta este un nou copil,crlucarea copilului sb meargi la toaleti sau prima zi de gredini$.

Probabil cd a existat o perioadi in care pdringii qtiau exact cum si-qicrlrrcc copiii (sau cel pulin aqa aveau impresia), ins[ pentru majoritatearlirrtrc noi pur qi simplu nu existd reguli clare de urmat. Avem mai multecpliuni, dar acestea presupun mai multe alegeri pe care trebuie sI lelirt:cm. Este hrinitul la s6n neapdrat necesar? Ar trebui si luim copilul inhr;rlc intotdeauna dacd acesta pl6nge? Si ce s-ar intAmpla daci nu am

pnrccda astfel? Este in reguld sI ne reintoarcem la serviciu qi dacl da,

t'lind? Sunt cu adevirat bune pentu copilul meu emisiunile educat'onale

rlt: la televizor? Ca sb nu mai vorbim de toate acele imunizbri. Oriundev nli indrepta atenfia exist[ expe4i care vS spun ce avefi de f?icut.

llroblema este insd cb acegtia se contrazic reciproc!Nu luali foarte in serios tot ceea ce spun vecinii! Nu fi1i foarte uimiS

rlcr ceeace spun exper,tii! Nu vdtemeS sdave$ftrcredereinpropriul dumnea-

voastrd bun simt. Dacd aborda{i lucrurile treptat, dacl vd asculta,ti

irrstinctele qi dacd vd impdrtiqifl problemele cu prietenii, familia, medicul

AVF,N INCREDERE iN DUMNEAVOASTRA g iN COPIL

sau moaga, cre$terea copilului nu va fi o sarcini complicati. stim sigurci dragostea naturaH pe care plrinlii o au pentru copii lor este de sutqdeori mai importanti dec6t cunoaqterea precisd a tehnicii de schimbare ascutecului sau decdt cunoa$terea momenturui cdnd trebuie inffoduse inalimentalie alimentele soride. De fiecare datd c0nd vr luafi in bra,tecopilul, chiar dacd la inceput vi se va plrea ceva destul de ciudat, defiecare dati cdnd il schimba{i,.ii faceti baie, il henifi, ii zdmbifi, acesrava simli cd vi aparfine qi cd qi dumneavoastrd ii apar,tinefi.

Mulli oameni au studiat diverse metode de cregtere a co6filor gi auajuns la concluzia cd ceea ce mimicile $i trticii buni sirilt in modinstinctiv cd trebuie sd faci pentru copiii lor este de cele mai multe oricel mai bine. Tot' pdrinlii igi cresc copiii cel mai bine atunci cdnd au oincredere naturali in ei inqigi. Este mai bine sr fi,ti relaxali qi sb face{icdteva greqeli decdt siincercali din greu sd fif perfecS.

' ' .-

-'copiii invati atdt din lucrurile pe care pirintii lor le fac corect cat gi

din greqelile acestora. Dac[ nu dspunde{i intotdeauna imediat atuncicdnd copilul dumneavoastrd pl6nge, acesta va avea ocazia s[ inve{e sdse controleze. Atunci c6nd vd pierdeli rabdarea fald de copilaqul dumnea-voastri - gi la un moment dat acest lucru i se ?nt6mpl[ fiecirui pbrinte _acesta va invdla c[ ;i dumneavoastri avefi sentimente qi va avea gansasb observe cum vr redobandili controlul. copiii au o pornire instinctivdspre a explora, a experimenta, a invbla, a construi relalii cu alli oameni.o mare parte din a fi un bun pdrinte consti in a-i permite copilurui sd-giunneze pur qi simplu aceste instincte puternice. Asffel, in timp ce aveliincredere in dumneavoastri, este bine si vd amintili s[ aveli incredere giin copilul dumneavoastr[.

cum invifafi si fis prrinte. Titicii qi mrmicile nu invali cum s6 aibigrijd de copiii lor citind cdr,ti gi articole, deqi acestea pot fi valoroase qile pot oferi rdspunsuri la intrebiri gi probleme specffice. Mai degrabr eiinvali lucrurile de bazd in timpul propriei lor copildrii, in func1ie demodul in care au fost crescu$. Ei qtiu foarte bine lucrurile pe care le-aurepetat de nenumdrate ori atunci cand s-aujucat in c[su{e de remn sauqi-au ingrijit pipuqile. Dacd un copil este crescut inh-o manierd lejerd,probabil cd iqi va trata la fel copiii. in mod asemdndtor, un copil cBreeste

oRESJEREA COpilLOR iNrR-O LUME SCHMBATOARE

trrscut de p[rinti dupd reguli stricte este foarte probabil s[ devini la

r llntlul lui un p[rinte relativ strict. Cu tolii sfArqim prin a fi intr-o oarecare

rrrllsurX asem[nltori plrinlilor noqtri, in special in ceea ce priveqte modul

Irr enre ne creqtem copii. Fiecare p5rinte a descoperit - qi veli descoperi

1l rlurnneavoastrd (dacb nu ali fbcut-o deja) - cd uneori atunci cindrliserrt[ cu copilul slu aude vocea pdrin$lor s5i ieqind de pe propriilenrlt: buze, avind exact aceeaqi intonafe qi pronunldnd exact acelea$i

r'rrvinte.

Vtr puteli gdndi la modul ln care pirin{ii dumneavoastri v-au cr. escut.('ruc din acliunile lor vi se par acum a fi pozitive gi constructive? Derts(:lnenea, puteli lua in considerare acliunile lor pe care cu siguranli nurkrli(i s[ le repetafi. Atunci cdnd ave$ un copil avet' minunata oportu-

rrrtatc de a vi gdndi la lucrurile care v-au fbcut persoana care sunteli

lslilzi qi la ce tip de phrinte afi dori sd deveniS. Numai acest tip de

rrtrospecfie vI va ajuta s5 inlelege{i cum stau lucrurile qi s[ ave{i

rrrr:rcdere in propriile dumneavoastr[ instincte qi bineinleles sb devenilirrrr plrinte mai bun. VeS descoperi cd veli inv6,ta treptat cum si fi1i

pllrinte, experienla acumuldndu-se pe mdsur[ ce vd ingrijili copilul.Vcli dobAndi incredere qi dragoste atunci c6nd vefi descoperi cI v[prrlc{i hr[ni, schimba, imb[ia copilul foarte bine qi ci acesta rispunde lal()l ceea ce facefi. Aceste calit6{i vor deveni fundalia unei relalii solide

1i pline de incredere cu copilul dumneavoastrd. Totuqi, nu vi aqteptafi

sil v[ sim{i{i astfel chiar de la inceput.Toli pdrin{ii iqi influen,teazi copii, dar mulli dintre ei sunt surprinqi

sii descopere c[ influen{a poate fi exercitatii ln ambele sensuri qi cd au

inv[(at foarte multe despre ei inqiqi qi despre lume de la copiii lor. Puteli

rlcscoperi (la fel cum mul$ al,tii au descoperit la rdndul lor) cI a filrf,rinte reprezintd cel mai important pas pe care o persoand il face cdtre

lilaturitate.

CRE'TEREA COPIILORirurn-o LUME scHtMBAroARE

Cu to$ suntein imigranli inh-un fel sau alhrl Na$unea noastd (SUA-n. n )a fost imbogd(it6 de valuri repetate de imigranti. Experienla deplasXrii

intr-o Fre noul este una pe care mulli americani o implrtiqesc. Este