36

Atunci c^nd condensul fierbinte sauapa de cazan, sub presiune, suntevacuate la o presiune mai sc`zut`, oparte este reevaporat`, devenindceea ce se cunoa[te sub numele deabur expandat. Con]inutul de c`ldur`a aburului expandat este identic cucel al aburului viu la aceea[i presiune,de[i aceast` c`ldur` valoroas` estepierdut` c^nd este l`sat s` scape prinaerisirea expandorului. Prin dimesio-narea corespunz`toare [i instalareaunui sistem de recuperare a aburuluiexpandat, con]inutul de c`ldur`latent` al aburului expandat poate fiutilizat la \nc`lzire prin convec]ie,\nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei,uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea\n procese la joas` presiune.

Daca exist` disponibil [i abur uzat,acesta poate fi combinat cu aburulexpandat. |n alte cazuri, aburulexpandat va trebui s` fie suplimentatcu abur viu de adaos la o presiuneredus`. Cantitatea real` de aburexpandat, variaz` \n func]ie decondi]iile de presiune. Cu c^t difere-n]a dintre presiunea ini]ial` [i pre-siunea de pe partea de evacuare estemai mare, cu at^t cantitatea de aburexpandat care va fi generat`, va fi maimare. Pentru a se determina canti-tatea exact`, \n procente, de aburexpandat format \n anumite condi]ii,vezi capitolul respectiv din acestManual.

Selec]ia oalelor de condensCondensul poate fi claculat utiliz^n-du-se urm`toarea formul`:

Q= L-

Q= Condensul \n kg/h (care va fivehiculat de oala de condens)L= Debitul de condens \n expandor, \nkg/hP= Procentul de abur expandat

Exemplu:Determina]i condensul dintr-unexpandor cu 2300 kg/h de condens la7 bari intr^nd \n recipientul reductormen]inut la 0,7 bari. De la capitolul

respectiv, procentul de aburexpandat este P = 10,5%Utiliz^nd formula:

Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060kg/h.

Datorit` importan]ei conserv`riienergiei [i datorit` func]ion`rii la con-trapresiune, oala de condens cea maipotrivit` pentru aburul expandat estede tip cu clopot, cu o aerisire mare laclopot. |n plus, IB lucreaz` intermi-tent, evacu^nd aerul [i C02 la tem-peratura aburului.

|n unele cazuri, oala de condens cuplutitor [i termostatic` este o alterna-tiv` acceptabil`. Un avantaj deosebital F&T este capabilitatea ei de a facefa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.

Vezi Graficul 3-1. pentru procentul demare presiune abur expandat formatla evacuarea condensului la presiuneredus`.

Un al treilea tip de dispozitiv carepoate fi alegerea preferat`, \n multecazuri, este DC. EI combin` cele maibune caracteristici ale celor dou` demai sus [i este recomandat pentrucantit`]ile mari de condens caredep`[esc capacitatea de separare aexpandorului.Coeficientul de siguran]` Cantitatea sporit` de condens de lapornire [i diversele cantit`]i din cursulfunc]ion`rii, \nso]ite de o presiunedlferen]ial` redus`, dicteaz` un coefi-clent de siguran]` de 3:1 pentrudrenarea expandoarelor.

Cum se dreneaz` expandoarele de abur

Expandor de abur cu adaos de aburviu, cu prezentarea fitingurilor [iracordurilor recomandate. Clapetelede re]inere din liniile de intrare\mpiedic` pierderile de abur expandatc^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-uleste utilizat c^nd nu se poate utilizaaburul expandat. Supapele de sigu-ran]` \mpiedic` acumularea de pre-siune [i \mpiedicarea func]ion`riioalelor de condens de \nalt` presiune.Reductorul de presiune reduce aburulde \nalt` presiune la valoarea aburuluiexpandat astfel \nc^t s` poat` fi com-bina]i pentru utilizarea \n proces sauinc`lzire.

L x P100

Figura 36-1.Schi]` de instalare a unui expandor

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipament Prima alegere Alt`de drenat [i codul variant`

Expandor IBLV F&T sau *DCB,E,M,L,I,A,F

*Recomandat acolo unde condensuldep`[e[te capacitatea de separare aexpandorului.

37

InstalareaLiniile de retur de condens con]in at^tabur expandat, c^t [i condens. Pen-tru recuperarea aburului expandat,colectorul de retur merge la unexpandor, unde condensul este golitiar aburul este trimis prin ]evi de laexpandor la consumatori, Fig. 36-1.Cum un expandor provoac` o con-trapresiune pe oalele de condenscare refuleaz` \n recipient, acesteoale de condens trebuie astfel selec-tate \nc^t s` poat` func]iona la con-trapresiune [i s` aib` o capacitatesuficient` la presiunile diferen]ialeexistente.

Liniile de condens trebuie \nclinatespre expandor [i acolo unde la unastfel de recipient vin mai multe linii,fiecare linie trebuie echipat` cu oclapet` de re]inere rabatabil`. Atunci,oricare linie care nu se utilizeaz` va fiizolat` de celelalte si nu va fi alimen-tat` \n sens contrar cu abur expandatrezidual care rezult`. Dac` oala decondens func]ioneaz` la joas` pre-siune, se va asigura golireagravita]ional` la vasul de condens.

|n general, amplasamentul ales pentruexpandor trebuie s` satisfac`cerin]ele de cantitate maxim` de aburexpandat [i de lungime minim` a con-ductei.

Liniile de condens, expandorul [i lini-ile de abur de joas` presiune trebuieizolate pentru prevenirea pierderilorde abur expandat prin radia]ie. Nu serecomand` instalarea unei duze depulverizare pe ]eava de intrare \n inte-riorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda,oprind curgerea condensului [i arputea produce o contrapresiune laoalele de condens.Echipamentele de joas` presiune careutilizeaz` abur expandat trebuieprev`zute cu oale de condensindividuale [i trebuie evacuate la unretur de joas` presiune. Volumelemari de aer trebuie evacuate dinexpandor, deci, se va utiliza o aerisiretermostatic` pentru eliminarea aerului[i pentru a-I \mpiedica s` treac` lasistemul de joas` presiune.

Dimensiunile expandoruluiExpandorul poate fi construit de obi-cei dintr-o bucat` de conduct` dediametru mare, cu capetele sudatesau prinse \n bol]uri. Racordul deintrare condens trebuie s` fie la 150-200 mm deasupra ie[irii condensuluidup` expandare.

Dimensiunea important` estediametrul interior. Acesta va trebui s`fie astfel \nc^t viteza de ridicare aaburului expandat s` fie suficient deredus` pentru a se asigura c` apaantrenat` cu aburul expandat este\ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza deridicare este men]inut` redus`,\n`l]imea vasului nu este important`,\ns` este bine s` se utilizeze olungime de 700-1000 mm.

S-a constatat c` o vitez` a aburuluide aproximativ 3m/sec \n expandorva da o separare bun` a aburului [iapei. Pe aceast` baz` s-au calculatdiametrele interioare corespunz`toarepentru diverse cantit`]i de aburexpandat, rezultatele s^nt reprezen-tate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d`diametrele interioare cele mai micirecomandate. Dac` este maiconvenabil, se poate utiliza un vas cuo m`rime mai mare.

Graficul 37-1 nu ]ine seama de pre-siune ci numai de greutate. De[i volu-mul de abur [i viteza de ridicare suntmai reduse la o presiune mai mare,pentru c` aburul este mai dens, exist`o tendin]` sporit` de antrenare. Serecomand`, deci, ca indiferent depresiune, Graficul 37-1 s` fie utilizatpentru a afla diametrul interior. Pentruinforma]ii suplimentare privind dimen-sionarea expandoarelor cere]iBuletinul Armstrong 201.

Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aerAburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`ruipresiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.

Grafic 37-1.Determinarea diametrului interioral expandorului pentru o anumit`cantitate de abur expandatAfla]i cantitatea de abur expandatdisponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]ipe curb` [i pe axa vertical , pentru aob]ine diametrul \n mm.

Kg. de abur expandatDia

met

rul i

nter

ior

al e

xpan

do

rulu

i, m

m