32
Drept Administrativ Actul administrativ- este un act juridic unilateral, care eman ă de la un organ al administra ţ iei publice, în temeiul puterii politice, pe baza ş i în vederea execut ă rii legii. Actul administrativ d ă nastere, modific ă sau stinge raporturile juridice, deci produce efecte juridice. Tr ă s ă turi (caracteristici) : sunt acte juridice ; este o manifestare unilateral ă de voin ţă juridic ă ; este o manifestare care eman ă de la o autoritate a administratiei publice ; manifestarea de voin ţă are loc în temeiul puterii politice – organul emitent î ş i poate impune în mod unilateral voin ţ a fa ţă de cel c ă ruia i se adreseaz ă acel act ş i este executoriu din oficiu ; este emis în vederea execut ă rii legii. Forţa juridică a actelor administrative : Prin regim juridic al actelor administrative se întelege un ansamblu de reguli de fond si de formă care conturează personalitatea acestora în circuitul juridic – Criterii de valabilitate : – sunt emise în temeiul puterii publice, deci au autoritate publică ; – se bucură de prezumţia de legalitate, sunt considerate a fi conforme cu legea ;

Drept Adm Curs 1,2,3,4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

administrativ

Citation preview

Page 1: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Drept Administrativ

Actul administrativ-

este un act juridic unilateral, care emană de la un organ al administraţiei publice, în temeiul puterii politice, pe baza şi în vederea executării legii. Actul administrativ dă nastere, modifică sau stinge raporturile juridice, deci produce efecte juridice. Trăsături (caracteristici) :  sunt acte juridice ; este o manifestare unilaterală de voinţă juridică ; este o manifestare care emană de la o autoritate a administratiei publice ; manifestarea de voinţă are loc în temeiul puterii politice – organul emitent îşi poate impune în mod unilateral voinţa faţă de cel căruia i se adresează acel act şi este executoriu din oficiu ; este emis în vederea executării legii.

 Forţa juridică a actelor administrative :

Prin regim juridic al actelor administrative se întelege un ansamblu de reguli de fond si de formă care conturează personalitatea acestora în circuitul juridic – Criterii de valabilitate :

– sunt emise în temeiul puterii publice, deci au autoritate publică ;

– se bucură de prezumţia de legalitate, sunt considerate a fi conforme cu legea ;

– se bucură de o prezumţie relativă de legalitate (pot fi atacate, pe considerentul că actul administrativ este ilegal) ;

Page 2: Drept Adm Curs 1,2,3,4

– fiind acte de executare a altor acte juridice, actele administrative trebie să fie conforme cu actele care le execută, deoarece dacă le încalcă vor fi declarate ilegale ;

– forţa juridică a actelor administrative este diferită în funcţie de locul ocupat de organul administrativ emitent în sistemul autorităţilor statului ;

– actele tuturor organelor statului trebuie să fie conforme cu actele adoptate de Parlament ;

– actele administrative au întodeauna forţă juridică inferioară actelor adoptate de organele superioare din sistem chiar dacă între organele respective nu există raporturi de subordonare ;

– există obligaţia pentru actele administrative de a fi conforme şi cu actele judecătoreşti şi ale procurorilor, în cazul în care sunt emise în baza şi pentru executarea acestor acte ;

– se bucură şi de prezumţia de autenticitate (redau exact relaţiile sociale pe care le constată).

condiţiile de valabilitate privind emiterea actelor administrative (fond, formă, procedură) :

– pentru ca actul administrativ să fie legal trebuie să fie emis de organul administrativ căruia legea îi conferă dreptul şi are obligaţia de a emite actul ;

– pentru ca un act administrativ să fie valabil trebuie să fie adoptat nu numai de organul competent, dar şi de funcţionarul competent din cadrul acelui organ ;

– actul administrativ să fie în conformitate cu legea, el fiind emis tocmai pe baza şi în vederea executării legii ;

Page 3: Drept Adm Curs 1,2,3,4

– la emiterea actelor administrative trebuie respectate condiţiile de formă şi de procedură prescrise de lege pentru emiterea lor.

Conditiile de fond :

Competenta – ansamblul atributiilor autoritătilor administrative, dar si a competentelor din autoritatea administrativă sau a persoanelor din autoritatea administrativă – apartine atât organelor administrative, cât si functionarilor.

Capacitatea juridică – desemnează posibilitatea, vocatia de a participa ca subiect independent de drept în raporturi de drept administrativ – apartine numai organului administrativ.

Atributia – învestirea legală a anumitor prerogative, apartine numai organelor si autoritătilor administrative.

Condiţiile de formă :

– forma scrisă – asigură condiţiile pentru exercitarea controlului asupra legalităţii actelor administrative şi este absolut necesară în cazul actelor cu caracter normativ ;

– forma orală (verbală) – este utilizată de regulă în caz de urgenţă şi se prezintă sub forma unei note telefonice sau a unei dispoziţii verbale pe care un funcţionar o transmite altui funcţionar ;

– forma tacită / implicită – în cazul acestor acte se pune problema de a se stabili care este sensul tăcerii organelor administraţiei publice în raport cu cererea adresată.

Actele administrative trebuie să fie oportune. Oportunitatea se apreciază în funcţie de condiţiile de

Page 4: Drept Adm Curs 1,2,3,4

timp şi de loc. Oportunitatea nu poate fi confundată cu legalitatea. Legalitatea şi oportunitatea sunt situaţii juridice diferite de valabilitate (un act poate fi legal, dar nu poate fi oportun). Raporturile dintre legalitate ş i oportunitate  : legalitatea – este controlată de instanţele judecătoreşti ; oportunitatea – este controlată de organele administrative ; nerespectarea condiţiilor de fond atrage nulitatea absolută a actelor administrative ; nerespectarea conditiilor de formă atrage nulitatea relativă. Poate fi acoperită.

2. – Procedura de elaborare :

– la elaborarea proiectului de act administrativ trebuie avută însă în vedere respectarea unor conditii de tehnică juridică, referitoare la redactarea proiectului si forma sa exterioară ;

– actele normative se initiază, se elaborează, se adoptă si se aplică în conformitate cu prevederile Constitutiei României – Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum si a principiilor ordinii de drept ;

– proiectele de acte normative se elaborează de către autoritătile abilitate să le initieze (ministerele si alte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, dar si celelalte autorităti publice care au drept de initiativă în temeiul altor acte normative ; prefecturile, consiliile judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti ; prin ministerul functiei publice ; proiectele de acte normative care privesc activitatea unor organe sau organisme neguvernamentale vor fi elaborate de autoritătile publice initiatoare, cu consultarea acestora).

Procedura de emitere sau adoptare a actului administrativ :

Page 5: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Procedura adoptării actelor administrative cuprinde un complex de activităti desfăsurate de functionarii autoritătilor publice care adoptă actul.

Formele procedurale de emitere a actelor administrative sunt :

– Operatiunile procedurale anterioare : expertizele ; referatele ; studiile ; datele statistice ; sesizarea ; initiativa ; propunerile si dezbaterea publică ; anchetele ; procesele verbale si dările de seamă.

– Procedurile prealabile : propuneri ; rapoartele si sesizările (sunt de natură juridică) ; operatiunile tehnico-administrative (se declansează prin sistemul decizional administrativ) ; procedura strictă de elaborare a actelor administrative.

– Avizele : facultative – organul care emite actul este liber să ceară un aviz si nu trebuie să se conformeze acestuia ; consultative – organul emitent este obligat să ceară avizul, dar nu este obligat să se conformeze acestuia ; conforme – ele trebuie cerute de organul care emite actul, iar opiniile pe care le contine sunt obligatorii.

Conditii procedurale concomitente :

– cvorumul : are în vedere întretinerea valabilă a organului colegial ; majoritatea cerută de lege pentru adoptarea actului (poate fi : majoritate simplă, majoritate absolută sau majoritate calificată) ;

– motivarea actului administrativ poate fi : factorul de întărire a legalitătii si de apropiere a administratiei de cetăteni ; este privită ca principiu al actelor administrative cu caracter jurisdictional.

Conditii procedurale posterioare : aprobare ; confirmare ; comunicare sau planificare ; ratificare.

Page 6: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Se supune conditiile de legalitate. Manifestarea expresa si unilaterala a autoritatii emitenteEste emis in regim de putere publica

Organul colegial este format din mai multe persoane.Actul la cerere- x manifeste intentia de a I se emite un act,y adopta actul.Manifestarea poate fi – expresa – forma scrisa

- tacita autoritatile actioneaza in regim de putere publica.Actele autoritatilor adm publice sunt emise in regim de putere publica si sunt la randul lor supuse unui control judecatoresc ,puterea executiva exercitand un control prin instanta de contencios adm. Forma actului administrativ- scrisa, semnatura, stampila , motivele care stau la baza adoptarii actului.data, autoritatea. Clasificarea actelor administrative. In functie de categoria din care face partea puterea emitenta intalnim:

- acte emise de autoritatile centrale ale adm publice

- acte emise de aut. ale adm de stat in teritoriu

- acte emise de aut ale adm publice locale.

- Acte emise de structuri private care au fost autorizate de aut adm publice sa presteze in serviciu public

In functie de competenta materiala a autoritatii emitente.

Page 7: Drept Adm Curs 1,2,3,4

- Acte de administrare generala care provin de la aut si au o competenta materiala generala. - Actele adm de specialitate care se mai numesc si acte de adm speciala care emana de la autoritati care au o competenta materiala speciala.Ministerele- corp de specialitate…ex.

In functie de competenta teritoriala.- acte emise de autoritati centrale care produc efecte pe intreg teritoriul tarii.Acte emise de autoritatile locale care se vor aplica numai in limita teritorialaa autoritatii adm.. judet, municipiu, comuna. In functie de gadul de intindere a efectelor juridice -acte normativeActe individualeActe cu caracter intern

Guvernul adopta hotarari si ordonante prin consens iar in cazul in care nu se intruneste unanimitatea, hotaraste primul ministru.

Contrasemnarea- reprezinta forma procedurala prin care pentru a putea fi valabil un act administrativ, trebuie sa contina si semnatura unei alte autoritati decat ecea emitenta.Decretele presedintelui trebuie contrasemnate de primul ministru.Hotararile de guvern se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.

Motivarea- reprezinta indicarea motivelor de fapt si de drept care au stat la baza emiterii sau adoptarii actului adm.Comunicarea si publicarea- prin comunicare si publicare se asigura aducerea la cunostinta a actelor

Page 8: Drept Adm Curs 1,2,3,4

administrative. Regula generala este ca actele normative se publica iar cele individuale se comunica direct persoanei interesate.

Confirmarea reprezinta acordul pe care ao autoritate a adm publice il da cu privire la un act administrative emis de o alta aut.publica.

Ratificarea – se foloseste in cadrul adoptarii tratatelor internationale de catre parlament,pentru a deveni parte integranta a dreptului intern.

Procedura de emitere si de adoptare a actelor adm .

Actele adm trebuie sa fie emise sau adoptate conform procedurilor impuse de lege.nerespectarea acestor proceduri poate atrage nulitatea actelor administrative astfel adoptate.In functie de momentul la care trebuie indeplinite procedurile intelegem :1 forme prodecurale anterioare- emiterii sau adoptarii actelor.2.forme procedurale concomitente.3.forme procedurale ulterioare.

1. forme procedurale anterioare. Cele mai importante forme procedurale anterioare sunt avizele si acordul prealabil.

Avizul- reprezinta punctul de vedere pe care o aut. A adm publice il solicita unei alte autoritati in vederea emiterii sau adoptarii unui act administrativ.

Page 9: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Avizele sunt de 3 tipuri. – facultative- consultative- conforme

avizul facultativ- trebuie sa fie solicitat, dar nu este obligatoriu sa fie respectat.Avizul conform- trebuie sa fie solicitat si respectat.Avizul consultative- pentru suspendarea presedintelui romaniei.

Acordul prealabil- reprezinta consimtamantul dat de o autoritate a adm publice pentru emiterea sau adoptarea unui act adm de catre o alta aut a adm publice.Avizele si acordurile nu sunt acte administrative deoarece acestea nu sunt manifestari de vointa facute cu scopul de a produce efecte juridice.Din pct de vedere al naturii lor acestea sunt calificate ca operatiuni administrative.

2. forme procedurale concomitente.

Acestea trebuiesc indeplinite in momentul emiterii sau adoptarii unui act administrativ.

1. cvorum- reprezinta numarul membrilor organului colegial care trebuie sa fie prezenti la sedinta pentru a putea adopta in mad valabil hotarari.

2. majoritatea autorizata de lege pentru adoptarea unui act.

Maj simpla- reprezinta jumatate plu 1, 50+1 din numarul membrilor organului colegial prezinti la sedintaMaj absoluta- reprezinta jumatate plus 1, 50+1, din numarul total al membrilor organului colegial Majoritate calificata- reprezinta peste 50 plus 1, din numarul total al membrilor organului colegial- 2\3, 3\4.

Consensul- reprezinta o alta forma de adoptare a actelor adm potrivit careia toti membrii org colegial

Page 10: Drept Adm Curs 1,2,3,4

trebuie sa fie de acord cu adoptarea respectivului act.

Legalitatea si oportunitatea actelor adm.

Regimul juridic al actelor administrative este alcatuit din cond de fond si cond de forma pe care acestea trebuie sa le indeplineasca pentru a fi valabile.

Legalitatea- reprezinta conformitatea actelor administrative cu dispozitiile constitutionale,disp legale, precum si respectarea tuturor celorlalte acte care au o forta juridica superioara.Legalitatea-presupune indeplinirea cumulativa a unor conditii.:

- actul trebuie sa fie emis cu respectarea dispoztiilor legale

- actele trebuie emise de aut competenta si in limitele competentei sale.

- Actul trebuie sa respecte forma si procedura prevazuta de lege.

Toate aceste 3 conditii trebuie indeplinite cumulativ.

Oportunitatea: se refera la puterea de apreciere pe care o au in unele situatii aut adm publice prin care acestea au posibilitatea de a alege din mai multe cai posibil de urmat. Cu privire la legalitate si oportunitate sunt 2 pareri doctrinaire.Specialistii univ din Bucuresti, au sustinut ca legalitatea si oportunitatea nu reprez 2 cond separate pe catre trebuie sa le indeplineasca actele adm. Din pct lor de vedere sustin o singura conditie- legalitatea care cuprinde si oportunitatea.Actele normative- contin reguli generale si impersonale si nu se refera la un subiect de drept determinat.

Page 11: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Gradul de generalitate a unui act normative este definit astfel : Putem intalni acte normative care se aplica tuturor persoanelor aflate pe teritoriul statului roman indiferent de cetatenie.Acte normative care se aplica numai cetatenilor romani( dreptul de a alege sau de a fi ales.) Actele normative individuale: sunt acelea care se refera a un subiect de drept strict determinat( ex decretele de numire in functie emise de presedintele Romaniei.Actele cu caracter intern- sunt actele adm care produc afecte numai cu privire la funct si personalul dintr-o aut a adm publice.- ex,. Regulamentele de ordine interioara.Actele cu caracter individual se impart in mai multe categorii.

- acte prin care se stabilesc drepturi si obligatii pentru un anumit subiect

- acte prin care se confera un statu personal

- acte prin care se aplica sanctiuni specifice raspunderii contraventionale- procesul verbal de constatare si sanctionare a contravenientilor.

Actele adm au caracter jurisdictional prin care o aut a adm publice solutioneaza un conflict sau litigiu aparut in sfera adm publice.

Drept administrative curs 2.

Efectele actelor adm.Actul adm este emis sau adoptat in scopul producerii unor efecte juridice, adica pentru a naste, a modifica sau a stinge raporturi juridice.

Page 12: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Un act adm produce efecte juridice atata timp cat este in vigoare.in aceasta perioada actele adm se bucura de 3 prezumtii-prezumtia de legalitate-prezumtia de veridicitate-prezumtia de autenticitate

1.in temeiul primei prezumtii se presupune ca un aact adm a fost emis sau adoptat in mod valabil si ca acesta este conform cu disp constitutionale legale si ale altor acte cu forta juridical superioara.Prezumtia de legalitate este o prezumtie relative – deoarece ea poate fi resturnata prin proba contrarie2.conform prezumtiei de veridicitate se presupune ca un act adm corespunde adevarului si aceasta prezumtie este relative.putem demonstra ca actul nu este veridic.3. prezumtia de autenticitate presupune ca actul adm provinde de la autoritatea aratata in continutul sau. Este de asemenea o prezumtie relative Pentru actele adm exista 2 obligatii- obligatia de executare si obligatia de respectare.Momentul intrarii in vigoare a actelor adm.Pentru autoritatea emitenta- actul produceefecte juridice din momentul emiterii sau adoptarii.Autoritatii ii revine obligatia de a le aduce la cunostiinta celorlalte subiecte de drept.Pentru celelalte subiecte de drept si pentru aut emitenta actum adm produce efecte din momentul aducerii la cunostiinta- prin publicare sau comunicare.Regula generala este aceea ca actele normative se aud la cunostiinta prin publicare iar actele individuale se comunica persoanelor interesate.de la aceasta regula exista si exceptii in sensul ca unele acte normative nu se publica sau unele act indiviudale sunt supuse regulii publicarii.

Page 13: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Ex- hotararile de guvern care au carcater militar se comunica doar instantelor interesate chiar daca au un caracter normativeEx –decretele Presedintelui Romaniei chiar daca au un caracter individual se aud la cunostiinta prin publicare in monitorul oficial sub sanctiunea inexistentei.Legile adoptate de parlament nu intra in vigoare in ziua publicarii in monitorul oficial sau la 3 zile de la publicare sau la o alta data ulterioara prevazuta in continutul lor.aceasta regula se aplica si in cazul ordonantelor simple adoptate de guvernOrdonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in monitorul oficial daca acestea au fost supuse spre aprobare la una din cele 2 camere ale parlamentului.

Modalitati de iesire din vigoare a actelor adm

Suspendarea,anularea, revocarea, inexistenta.

Suspendarea act adm- reprezinta o operatiune prin care un act adm este lipsit de efecte juridice pentru o anumita perioada de timp.Suspendarea este o masura exceptionala care se dispune atunci cand asupra unui act adm placheaza un dubiu de nelegalitate.Suspendarea poate fi de drept sau se dispune la cererea persoanei interesate

Suspendarea la cerere- potrivit dispozitiilor legii cont. adm, o persoana care se considera vatamata pentru un drept sau un interes legitim,poate solicit ape langa anularea in tot sau in parte a act adm si suspendarea acestuia pana la solutionarea definitive a cauzei.

Page 14: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Reclamantul poate solicita suspendarea actului prin cererea principala de chemare in judecata sau printr-o alta cerere separata.Cererea de suspendare trebuie sa fie motivata, deoarece se admite doar in situatia prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru cauze temeinic justificate.Suspendarea de drept - intervine in temeiul unei dispozitii legale de ex- un act adm este suspendat de drept atunci cand este atacat de prefect in fata instantelor de contencios adm.Legea contenciosului adm prevede ca suspendarea intervine si in cazul unui act atacat de alte subiecte de dreptcum ar fi avocatul popurului sau A.N.F.P.Suspendarea poate fi disupusa de – instanta de judecata,autoritatea ierarhica superioara celei emitente,ministerul public, sau poate intervenit direct in baza dispozitiilor legale sau constitutionale.Suspendarea poate viza si probleme de oportunitate legate de actul adm in perioada suspendarii, actul nu va produce niciun efect.Instanta de judecata- poate dispune suspendare unui act adm la cererea unei persoane interesate,procedura de solutionare a acestei cereri fiind prevazuta de legea con adm.Ministerul public- poate dispune suspendarea unor acte emise de autoritatile care au atributii in ceea ce priveste executarea sanctiunilor privative de libertate.Organul ierarhic superior. Poate dispune suspendarea unui act atunci cand exista un dubiu cu privire la legalitatea acestuia sau daca urmareste cercetarea opurtunitatilor actuale ale act adm.Un alt caz de suspendare de drept este prevazut ord.guvernului nr 2 din 2001,privind regimul juridic al contraventiilor,care prevede suspendarea executarii sanctiunii contraventionale pana la solutionarea definitive a plangerii impotriva procesului verbal de sanctionare.

Page 15: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Suspendarea este o sanctiune diferita de revocare deoarece,revocarea determina incetarea definitiva a efectelor unui act adm pe cand suspendarea produce doar intreruperea temporara.In dreptul adm- revocarea este o regula pe cand suspendarea este o exceptie.

Revocarea act adm- reprezinta operatiunea juridical prin care autoritatea emitenta sau autoritatea ierarhica superioara acesteia dispune desfiintarea definitiva a unui act adm.Revocarea poate fi dispusa de aut emitenta- retractare sau de aut.ierarhica superioara, revocare propriu zisa.Revocarea reprezinta o regula deoarece aut adm publice au posibilitatea de a retrage un act oricand.Se poate dispune revocarea in situatia in care aut emitenta sau cea superioara constata ca actul adm este nelegal.De asemenea revocarea poate fi dispusa si pentru motive de neoportunitate.Revocarea trebuie sa fie dispusa printr-un act care sa aibe cel putin aceeasi forta juridica cu actul care urmeaza a fi desfiintat.Exista posibilitatea atacarii in instanta de contencios adm a adm unui act prin care s-a dispus revocarea.Actele adm pot fi revocate oricand.- in cazul actelor normative nu intalnim nicio exceptie de la aceasta regula, ele putant fi modificate de aut emitenta.Actele care au un caracter individual,sunt in principiu oricand revocabile,numai ca dela aceasta regula intalnim si exceptii.Actele exceptate de la principiul revocabilitatii sunt: -actele adm declarate irevocabile printr-o dispozitie expresa a legiiActele care au un caracter jurisdictionalActele adm care au fost executate materialActele prin care se aplica sanctiuni specifice raspunderii contraventionale

Page 16: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Actele de punere in executare a masurilor specifice procedurii penaleActele care au dat nastere la contracte civileActele care au produs consecinte pe plan civil( efecte juridice )

Art 7 din legea cont. adm. 554,prevede ca inaintea introducerii actiunii in fata instante de judecata, petentul trebuie sa urmeze o procedura prealabila.Procedura prealabila reprezinta o cerere pe care reclamantul o adreseaza aut.emitentea unui act adm sau aut ierarhice superioare prin care solicita, revocarea sau modificarea actului adm pe care-l considera vatamator.Aut.emitenta sau cea ierarhica superioara au obligatia de a-I raspunde reclamantului in termanul prevazut de lege si anume de 30 zile.Daca in urma verificarilor efectuate,autoritatea constata ca actul este nelegal il poate revoca si astfel nu se va mai introduce o cerere de chemare in judecata.

Anularea si inexistenta actelor adm.

Anularea reprezinta operatiunea juridical prin care un act adm a fost desfiintat retroactive deoarece a fost intocmit cu nerespectarea cond.de fond,si de forma prevazute de lege.Nulitatea poate fi totala sau partiala.nulitatea este toatala atunci cand un act adm este desfiintat in intregime.Nulitatea este partiala atunci cand sunt defiintate numai unele prevederei ale unui act adm , celelalte ramanand valabile si producandin continuare efecte juridice.Se poate dispune anularea partiala numai daca cazua de nulitate nu afecteaza integral act adm si disp ramase in vigoare pot reglementa ele insele raporturi sociale.

Page 17: Drept Adm Curs 1,2,3,4

In dreptul adm – se face distinctia dintre nulitate absoluta si nulitate relativa,dar aceasta clasificare nu produce consecinte juridice semnificative.Se considera ca nulitatea absoluta intervine atunci cand actul a fost intocmit cu nerespecatea conditiilor esentiale prevazute de lege.Nulitatea relativa,apare in cazul incalcarii unor conditii considerate mai putin importante pentru intocmirea valabila a actului adm.In legislatia administrativa, nulitatea absoluta si nulitatea relativa sunt mentionate in ord guvernului 2 din 2001 privind regimul juridic al contraventiilor.Astfel- articolul prevede ca intocmirea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei trebuie sa respecte anumite reguli,incalcarea lor fiind sanctionata,cu nulitatea absoluta sau dupa caz nulitatea relativa.Procesul verbal trebuie sa contina in mod obligatoriu unele notiuni cum ar fi : numele, prenumele, localitatea si institutia din care face parte agentul constatator.-numele prenumele,denumirea,sediul sau domiciliul contravenientului,descrierea faptei savarsite,data la care a afost savarsita,semnatura ag constatator.Anularea poate fi dispusa de instanta de judecata, de aut ierarhica superioara,de ministerul public.Instanta de judecata poate dispune prin hotarari judecatoresti anularea in tot sau in parte a unui act adm.Ministerul public poate anula,acte emise de aut . cu atributii in ceea ce priveste reg de detinere.Autoritatea ierarhica superioara, are posibilitatea de a efectua un control asupra aut. ierarhice inferioare,iar in situatia in care considera ca un act este nelegal il poate anula.Inexistenta- presupune o sanctiune consacrata in dreptul public dar nerecunoscuta o lunga perioada de timp de autori din drept privat.

Page 18: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Acesti autori considera a se impune regl acestei sanctiuni doarece are acelasi continut cu nulitatea absoluta.Const.Rom revazuta in 2003 a prevazut expres aceasta sanctiune pentru unele categorii de acte adm.Potrivit Constitutiei- decretele presedintelul trebuiessc publicate in monitorul oficial sub sanctiunea inexistentei.Inexistenta are o deosebita important in aceasta materie deoarece actele adm se bucura de prezumtia de legalitate.Actele adm sunt executorii putand fi puse in executare pana la indeplinirea unei alte formalitati.chiar si un act nul absolute produce efecte juridice si poate fi pus in executare.in schimb in cazul unui act inexistent viciul care afecteaza valabilitatea actului este atat de evident incat nimeni nu poate fi tinut sa execute vreo obligatie care provine dintr-un asemenea act.Actul inexistent spre deosebire de actul nul absolut nu se bucura de prezumtia de legalitate.

Domeniul public

Notiunea de domeniu public a aparut datorita faptului ca orice autoritate folosea in comun anumite bunuri,motiv pentru care aceste bunuri trebuiau sa aibe un regim juridic aparte,diferit de cel al bunurilor proprietate privata.Termenul de domeniu- provine de la dominius- care inseamna stapanire.In dreptul roman se facea diferenta intre bunurile aflata in patrimoniu care puteau apartine oricui si bunurile care nu se aflau in patrimoniu fiind destinate folosintei tuturor.

Page 19: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Patrimoniul reprezinta totalitatea, drepturilor si obligatiile unei persoane.In doctrina din tara noastra au fost formulate 4 teorii cu privire la domeniul public.Prin aceste teorii s-au urmarit clarificarea notiunii juridice a dreptului exercitat asupra bunurilor din domeniul public precum si stabilirea unor criterii in baza carora sa se stabileasca,care sunt bunurile care fac parte din domeniul public.1.prima teoria sustinea ca domeniul public este alcatuit din bunurile mobile si imobile care erau destinate uzului sau folosintei tuturor.asupra acestor bunuri statul sau unitatile adm teritoriale nu exercita niciun drept si aveau obligatia paza si supravegherea acestoraAceasta teorie a fost numita teoria inexistentei dreptului de prop, datorita faptului ca autorii care au formultao considerau ca asupra acestor bunuri nu se exercita un drept de proprietate.

A doua teorie a pastrat criteriul de stabilire a bunurilor care formau domeniul public- folosintei generale, dar au considerat ca asupra acestor bunuri se exercita un drept de proprietate ce apartine statului sau unitatii adm teritoriale.Bunurile din domeniul public nu puteau fi instrainate acestea fiind scoase din circuitul general.Cele 2 terorii au fost criticate deoarece s-a considerat ca erau restrictive deoarece criteriul de determinare folosit nu era suficient pentru determinarea tuturor bunurilor din domeniul public.

3.a treia teorie conform careia formau domeniul public bunurile care destinate unui serviciu public.Asupra acestora statul exercita un drept de proprietate , ele fiind inalienabile si imprescriptibile.nici aceasta teorie nu a cuprins toate bunurile din domeniul public.

Page 20: Drept Adm Curs 1,2,3,4

4.a patra teorie combina criteriile folosite de teoriile anterioare si stabileste notiunea de interes general.astfel erau considerate de interes general bunurile care erau destinate folosintei tuturor,fie in mod direct fie in mod indirect, prin intermediul unui serviciu public.( teoria interesului general) Constitutia Romaniei foloseste atat notiunea de domeniu public cat si notiunea de proprietate publica.Statul si unitatile adm teritoriale pot avea in proprietate si bunuri care sunt in circuitul civil general,acestea formand domeniul privat al statului sau unitatii adm teritoriale.Cu privire la bunurile din domeniul privat statul sau unitatea adm terit. Are un drept de prop.privata.si se comporta ca oricare alta persoana fizica sau juridical,regimul juridic al bunurilor fiind cel de drept comun.Domeniul public poate fi :

- de interes national cuprinzand bunurile care prin natural lor sau printr-o destinatie a legii sunte de uz sau de interes national.

- Domeniu public judetean- care cuprinde bunurile de interes judetean

- Domeniu public local – cuprinde bunurile care sunt de interes local.

Corelatia dintre domeniu public si proprietatea publica 1.Conform primei teorii s-a considerat ca cele 2 notiuni sunt echivalente avand acelasi inteles.2.domeniul public reprezinta obiectul exclusiv al dreptului de prop.publica ceea ce in fapt era echivalent cu noitiunea anterioara.

Page 21: Drept Adm Curs 1,2,3,4

3.stabilirea unui raport de la intreg la parte in sensul ca domeniul public are o natiunea mai larga decat cea de prop publica.( domeniul public cuprindea si alte bunuri )4.stabilirea unui raport de la intreg la parte in sensul ca proprietatea publica era o notiunea mai larga decat domeniul public( unele bunuri proprietate publican u faceau partea din domeniul public.5. a propus definirea de domeniu public din 2 sensuriUn sens restrans si un sens larg.In sens restrans domeniul public cuprindea totalitatea bunurilor mobile sau immobile asupra carora se exercita un drept de proprietate publica.In sens larg- domeniul public cuprindea atat bunurile prop publica cat si unele categorii de bunuri prop private care datorita importantei lor trebuiau pastrate si transmise generatiilor urmatoare.

Regimul juridic al dreptului de prop. Publica.Constitutia Romaniei consacra cele 2 tipuri de prop-publica si privataProprietatea privata poate apartine oricarui titular inclusice statului si unitatilor adm teritoriale.in schimb in cazul proprietatii publice se are in vedere ca titular exclusive statul si unitatile adm teritoriale.In Constitutia Romaniei se stabileste ca sunt proprietate publica bunurile care potrivit naturii lor sau printr-o dispozitie expresa a legii sunt de uz sau de interes public.Art 136 prevede caregoriile de bunuri care formeaza proprietatea publica- bogatiile solului si subsolului, resursele naturale, plajele si marea teritoriala, apele cu potential energetic valorificator,bogatiile platoului continental.Ncc. Reglementeaza dreptul de proprietate publica ca fiind acel drept de prop care apartine statului si unit adm teritoriale asurpra bunurilor care prin natural or sau printr-o dispozitie expresa a legii sunt de uz sau de interes public.

Page 22: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Bunurile prop publica au urmatoarele caracteristici: Sunt inalienabile- bunurile prop publica nu pot fi instrainate prin niciunul din modurile prevazute de legeSunt imprescriptibile- in privinta aceasta nu poate opera uzucapiunea pt bunurile immobile sau posesia de buna credinta pentru bunurile mobileSunt insesizabile- bunurile prop publica nu pot fi urmarite de creditorii chirografari neputand fiind executate silit.

Modurile de dobandire a bunurilor prop publica:

Achizitie publica- realizata in cond legii.Expropriere – pentru cauze de utilitate publica efectuate in conditiile legiiPrin donatie sau legat.In situatia in care bunul prin natura lui sau prin destinatia data de autoritati este de uz sau de interes public.Prin trecerea unui bun din domeniul privat al statului sau al unitatii adm teritoriale in domeniul public.Prin alte metode prevazute de lege.Proprietatea publica se stinge prin pieirea bunului sau prin trecerea bunului din domeniul public in domeniul privat.

Regimul juridic al domeniului public.

Bunurile din domeniul public pot fi bunuri proprietate publica.Unele categorii de bunuri asupra carora statul exercita un drept de paza si protectie in vederea conservarii si transmiterii generatiilor viitoare.Legea 213 din 1998 privind dreptul de prop publica-prevede ca fac parte din domeniul public al statului bunurile prevazute de Constitutie precum si cele care prin natural or sau printr-o dispozitie expresa a legii

Page 23: Drept Adm Curs 1,2,3,4

sunt de uz sau sde interes public cuprinse la punctul 1 din anexa legii.Cele de interes judetean la pct 2 din anexa iar cele de interes local la pucntul 3 din anexa.Legea prevede posibilitatea trecerii unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unitatilor adm teritoriale si invers.de asemenea bunurile din domeniul privat pot fi trecute in domeniul public in conditiile in care acesta serversc unui interes public.Bunurile prop publica nu pot fi instrainate dar potr Constitutiei si codului civil acestea pot fi detinute in administrarea regiilor autonome sau institutiilor publice , pt fi concesionate, pot fi inchiriate sau date in folosinta gratuity institutiilor de utilitate publica.Codul civil a consacrat drepturile reale derivate din dreptul de prop publica , fiind vorba despre- dreptul de folosinta gratuita, dreptul de concesionare, si dreptul de administrare.

Drepturile reale corespunzatoare drepturilor de prop publica

Codul civil reglementeaza pentru prima oara drepturile reale corespunzatoare drepturilor de prop publica acestea fiind :

Dr de administrare Dr de concesiuneDr de folosinta gratuita Constitutia Romaniei revizuita in 2003 prevede ca bunurile proprietate publican u pot fi instrainate dar pot fi date in administrare ,pot fi concesinate,inchiriate,sau date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica, acestea erau calificate in literatura de specialitate ca modalitati de punere in valoare a bunurilor proprietate publica.Darea in administrare.

Page 24: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Dreptul de administrare este reglementat de codul civil precum si de unele dispozitii ale legii nr 213/1998,privind regimul juridic al proprietatii publice.Conform codului civil.dreptul de administrare se constituie dupa caz prin hotarare de guvern,hotararea consiliului judetean,sau hotararea consiliului local.Dreptul de administrare se poate constitui numai in favoarea regiilor autonome,autoritatilor adm publice, centrale sau locale, sau a institutiilor publice.administrarea are la baza un act unilateral emis fie de Guvern fie de aut.adm.publice. locale.Stingerea dreptului de administrare are loc fie prin revocarea actului prin care s-a constituit , fie daca inceteaza dr de prop publica asupra acelui bun.In litigiile referitoare la dr de administrare staul este reprezentat de ministerul finantelor publice, iar unitatile adm teriotriale sunt reprezentate dupa caz de presedintele consiliului judetean,sau de primar. Primarul sau p.c.j, pot da un mandat scris unui alt functionar sau unui avocet.

Dreptul de concesionare. Concesiunea este definita de codul civil, ca fiind dreptul si obligatia care ii revine unei persoane fizice sau persoane juridice de a exploata un bun proprietate publica in schimbul unei redevente.dreptul de concesiune se poate constitui in favoarea oricarei persoane fizice sau juridice, romana sau straina.Concesiunea este reglementata prin 2 ordonante de urgenta.Ordonanta nr 54/2006 pentru bunurile proprietate publicaOrdonanta nr 34/2006 care reglementeaza concesiunea de servicii publice si concesiunea de lucrari publice.Concesiunea are la baza, un contract, un acord de vointa intre aut contractanta,si concesionar.

Page 25: Drept Adm Curs 1,2,3,4

Contractul de concesiune reprezinta acordul de vointa dintre aut.adm publice pe de o parte si o persoana fizica sau juridica ,romana sau straina, care actioneaza pe riscul sau si care are ca obiect dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente.Partile contractului de concesiune sunt concedentul si concesionarul.concedentul este aut adm publice care incheie contractul in numele statului sau unitatii teritorial adm.Concesionarul poate fi persoana fizica sau juridica careia ii revine dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica.Concesionarul nu poate instraina bunulcare face obiectulconcesiunii sin u poate instraina nici bunurile destinate sau realizate din contractul de cesiune decat in conditiile prevazute de lege sau alte clauze contractuale .Contractul de concesiune nu se poate incheia pe durata nelimitata,legea stabilind ca durata maxima a acestuia este de 49 ani.Contractul poate fi prelungit o singura data, reinoirea neputand depasi jumatate din durata initiala.Ordonanta de urgenta numarul 34/2006,definenste contractul de concesiune de servicii publice ca fiind o conventie incheiata intre autoritatea contractantului si o alta persoana care actioneaza pe riscul si socoteala sa care are ca obiect prestarea unui serviciu in schimbul unei redevente care poate constra intr-o suma de bani sau o suma de bani si dreptul de a esploata serviciul public pentru o anumita perioada de timp.Redeventa reprezinta obligatia ce ii revine concesionarului in schimbul exploatarii unui bun a unui serviciu public sau a unei lucrari de interes public de a plati statului sau unitatii adm teritoriale o suma de bani.Concesiunea inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost incheiata si prin reziliere unilaterala

Page 26: Drept Adm Curs 1,2,3,4

solicitata, de autoritatea contractanta atunci cand interesul public o impune , prin rezilierea solicitata de oricare din parti, in cazul neindeplinirii culpabile a obligatiilor de catre cealalta parte,sau in situatia in care bunul care face obiectul concesiunii piere fortuit.Concesiunea este supusa unor reglementari legale stricte fiind un contract administrative.incheierea contractelor de concesiune presupune urmarea unor proceduri speciale referitoare la organizarea licitatiilor publice.

Darea in folosinta gratuitaCodul civil prevede ca bunurile prop publica pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.Reglementarile de folosinta gratuita se regasesc si in legea nr 215/2001 privind administratia publica locala.Inchirierea bunurilor proprietate publica.Este o modalitate de punere in valoare a bunurilor proprietate publica reglementata de Constitutie si de legea nr 213/1998 privind regimul juridic al drepturilor de propr publica.inchirierea se poate realiza fie de catre titularul dreptului de proprietate, fie de titularul dreptului de administrare.Contractul de inchiriere a bunurilor proprietate publica, este supus unor reglementari speciale,la fel ca si in cazul contractului de concesiune,contractul se incheie de titularul dreptului de administrare atunci acesta are dreptul la un procent cuprins intre 20-50% stabilit dupa caz de hotararea de guvern sau hotararea Consiliului local.Contractul de inchiriere inceteaza la expirarea termenului ,pentru care a fost incheiat, prin reziliere,solicitata de oricare dintre parti,pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor, sau prin pieirea fortuita a bunului proprietate publica.