1.Drept bancar-ramura a dreptului privat: definitia,importanta,locul dreptului bancar in sistemul de drept.Notiunea de drept bancar apare cu o dubla acceptiune:ca ramura de drept si ca stiinta juridica.Doctrina juridical a stabilit mai multe definitii ale ramurii dreptului bancar. Savantul german R.Kohls mentioneaza ca dreptul bancar “exista ca drept public si drept privat…Dreptul bancar public cuprinde supravegherea de stat asupra activitatilor bancare si organizarii acestora.Dreptul bancar privat,este dreptul contractelor si tranzactiilor bancare.Totusi toate definitiile ajung la un numitor comun si reflecta cu o complexitate si exhaustivitate diferita esenta:dreptul bancar - ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor juridice de natura publica si privata,ce au ca obiect de reglementare organizarea si functionarea sistemului bancar,statutul juridic al bancilor si regimul juridic al operatiunilor bancare.Opiniile exprimate in literatura de specialitate in privinta locului dreptului bancar in sistemul de drept sint multe si diferite.Cu toate acestea este dificil de a identifica locul acestuia ,adica de a-l plasa in grupul ramurilor de drept public sau privat.Multi autori mentioneaza faptul ca normele bancare au o natura mixta:unele din ele sint de natura publica(norme menite sa asigure securitatea sistemului bancar prin stabilirea cerintelor prudentiale si de asigurare a depozitelor),celelalte ne demonstreaza apartenenta la dreptul privat(norme referitoare la relatiile banca-client in cadrul raporturilor de constituire si gestionare a conturilor).Pe de o parte,normele de drept bancar care stabilesc principiile organizarii si functionarii institutiilor financiare constituie o forma de exprimare a politicii monetar-creditare a statului,in acest sens,normele dreptului bancar au tangenta cu normele de drept statal si administrativ.Pina la inceputul anilor “90,dreptul bancar exista numai la nivel conceptual , inglobind norme juridice ce apartineau:

- dreptului civil ce reglementa raporturile bazate pe egalitatea bancilor intre ele sau fata de clientela lor. In acest caz se lasau fara atentie mecanismele importante ale relatiilor de decontari si credit, ex.decontarile interbancare, sistemul conturilor de corespondent s.a.

- dreptul financiar care continea norme ce guvernau organizarea si activitatea bancii de stat a URSS si a bancilor specializate de stat(Promstroibanc,Vneseconombanc,Jilsotbanc s.a.).E si firesc,deoarece toate aceste banci operau in exclusivitate cu mijloacele statului(exceptie-Sberbanc).

Deci, sintagma ”drept bancar “ era utilizata doar ca sinonim al legislatiei bancare – ca compartiment al legislatiei civile sau financiare,dupa caz.Notiunea de drept bancar s-a afirmat o data cu aparitia si dezvcoltarea sistemului bancar in RM,dupa adoptarea de catre Parlament a Legii nr.599-XII di 11 iunie 1991”Cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei”,si Legii nr.601-XII din 12 iunie 1991 “Cu privire la banci si activitatea bancara”.Deci, formarea unui system bancar bi-nivelar au condus la aparitia termenului de drept bancar.,ca notiune generica pentru a desemna initial normele ce veneau sa completeze prevederile normelor de drept civil si financiar,in material activitatii bancare.2.Obiectul de studiu a Dreptului Bancar. Categoriile de relatii reglementata de Drept Bancar.Obiectul dreptului bancar se deduce din definitia lui si determina locul acestuia in sistemul de drept.Adica,obiectul dreptului bancar sint relatiile juridice bancare sau raporturi juridice bancare.In functie de subiecti,relatiile juridice bancare se clasifica in: -relatii intre Parlament si BNM (ex.referitoare la raportarea asupra situatiei monetare, aprobarea politicii monetary-creditare), -relatiile intre Guvern si BNM (ex.reprezentarea mutuala),

-relatiile intre BNM si bancile comerciale (ex.licentierea bancilor,controlul si supravegherea lor), -relatiile intre bancile comerciale avind ca obiect efectuarea operatiilor bancare (ex.deschiderea conturilor de correspondent.efectuarea decontarilorinterbancare), -relatiile intre banci ,avind ca obiect crearea uniunilor,asociatiilor,caselor de clearing si altor formatiuni collective. -relatiile intre banci si clientela (ex.deschiderea conturilor,efectuarea platilor,obtinerea creditului).Dupa natura activitatilor bancare,ce constituie unul din obiectul relatiilor bancare,avem relatii cu privire la: -operatiile bancare active (ex.acordarea creditelor,scontul cambiilor), -operatiile bancare passive(ex.institutia juridical a contului bancar,emisiunea de catre banci valorilor mobiliare), -operatiile bancare de intermediere(ex.relatiile de plati), -operatiile bancare facultative(ex.acordarea serviciilor de consultanta),In functie de continutul raporturilor juridice bancare,deosebim: -patrimoniale(ex.atragerea si amplasarea mijloacelor banesti), -nepatrimoniale(ex.protectia secretului bancar),In functie de specificul raporturilor juridice bancare,distingem: -materiale(ex.operatiunile bancare), -organizationale sau procedurale (ex.stabilirea structurii interioare a bancilor sau a sistemului bancar in general),In functie de izvorul si sursa de reglementare a raporturilor juridice bancare,avem:

- relatii provenind din normele de drept,care si ele se impart in: -relatii ce provin din normele ce se contin in legi si alte acte normative (ex.cu privire la formarea rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale). -relatii ce provin din acte administrative (ex.cu privire la eliberarea licentelor). -relatii provenind din contracte (ex.cu privire la deschiderea contului bancar).

3.Raportul juridic bancar. Subiect,obiect si continut.

Raporturile juridice bancare sint totalitatea acelor relatii juridice bancare ce se formeaza in procesul activitatii bancare si nu pur si simplu a functionarii,adica a activitatii interne a bancilor si a altor institutii creditare,ci chiar activitatea bancilor in general.Raportul juridic bancar e alcatuit din trei elemente:subiectele,obiectul si continutul.Subiectii raportului juridic bancar sint:

- clientela bancii,- bancile si alte institutii financiare,cit si formatiunile colective ale acestora.- organele puterii si administratiei de stat.Clientela bancii sint persoanele fizice si juridice,indifferent de modul de organizare si forma de proprietate,cit si intreprinderile cu investitii straine,persoanele fizice sau juridice straine.In a doua categorie intra BNM si bancile comerciale sau alte institutii financiare.Un loc aparte il ocupa Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei.Si in sfirsit ca organe a puterii si administratiei de stat sint Parlamentul,Guvernul si organelle administratriei publice locale.

Obiect al raportului juridic bancar lato sensu este activitatea bancara,iar stricto sensu –activitatea bancilor comerciale si a BNM,cit si organizarea sistemului creditor si acordarea de banci a serviciilor catre clientele sa.Deci,activitatea bancara ca obiect al raporturilor juridice bancare a constituit obiectul de studiu al doctrinelor juridice si economice, care consta in comert cu capital,adica colectarea, pastrarea si acordarea in folosinta a capitalului banesc.Continutul raportului juridic este format din totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor juridice ale subiectilor acestei relatii.Drepturile subiective ca element al continutului raportului bancar,combina in ele atit natura contractuala,cit si cea legala. Ex.raporturile legate de efectuarea platilor –drepturile subiective ale ordonatorului platii sint indicate in contractul incheiat cu banca,insa legislatia bancara referitoare la decontari stabileste obligatiile bancii si procedura de efectuare a decontarilor.Deci,dreptul subiectiv evocat este asigurat printr-o totalitate a obligatiilor atit contractuale,cit si legale ale bancii.

4.Izvoarele dreptului bancar:a)interne : generale si speciale.b)externe:conventiile bi- si multilaterale;uzantele bancare.

Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principală prin care dreptul devine cunoscut de cei al căror comportament îl prescrie poartă denumirea de izvor de drept. Particularitatile izvoarelor ce apartin ramurii de drept bancar sint:- ponderea inalta a actelor subordinate legii(~70% din aceastea constituind deciziile

Consiliului de Administratie ale BNM);- dinamismul inalt al dezvoltarii legislatiei bancare(~20% din actele BNM ,ce contin

reglementari noi sau le substitute cele precedente,au fost aprobate in 1998).In ierarhia izvoarelor dreptului bancar in legislatia bancara a RM ,Constitutia RM detine primul loc.Deci, norme ce se refera nemijlocit la activitatea bancara sint mentionate in art.130 din Constitutia RM-”Sistemul financiar- de credit”,care acorda monopolul emisiunii monedei nationale – leul- BNM, la decizia Parlamentului.Dar mai avem norme ce se refera indirect la activitatea bancara.Acestea sint norme ce reglementeaza drepturile si obligatiile cetatenilor si norme ce stabilesc competenta adoptarii actelor normative bancare.Totalitatea legilor organice si ordinare,ce au incidenta asupra sectorului bancar al RM,se grupeaza in:- Legi generale, care stabilesc cerinte generale fata de formele organizational-juridice

ale activitatilor de antreprenoriat,cu privire la tranzactii si raspundere contractuala etc.:1. Codul Civil al RM2. Legea RM “Cu privire la proprietate”,nr.459-XII,22.01.1991;3. Legea RM “Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi”, nr.845-

XII,03.01.1992;4. Legea RM “Privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei”,

nr. 906 – XII,29.02.1992;5. Legea RM “Cu privire la secretul commercial” ,nr 171 – XIII,06.07.1994;6. Legea RM “Cu privire la leasing” nr.731 – XIII,15.02.1996;7. Legea RM “Cu privire la gaj” nr.838 – XIII23.05.1996 s.a..

- Legi speciale bancare, care stabilesc principiile de activitate in sectorul bancar:1. Legea RM “Privind BNM”nr.548 – XIII,21.07.1995;2. Legea RM “Cu privire la bani”nr.1232 – XII,15.12.1992;3. Legea cambiei,nr.1527 – XII,22.06.1993;

4. Legea institutiilor financiare,nr.550 – XIII,21.07.1995;5. Legea RM “Cu privire la indexarea veniturilor banesti ale populatiei” nr.824 –

XII,24.12.1991. si altele.BNM emite hotariri,regulamente,instructiuni si dispozitii.Acele acte,care sint obligatorii pentru bancile comerciale ,alte personae juridice si fizice, sint publicate in M.O. al RM. Regulamentul- norma obligatorie,emisa de BNM,in scopul executarii legii,pentru una sau mai multe institutii financiare si alte personae juridice. Ordonanta – norma obligatorie,emisa de BNM,in scopul executarii legii,pentru una sau mai multe institutii financiare care constitue mai putin de o categorie de institutii financiare. Recomandare – indrumare a BNM fara putere obligatorie.

Actele internationale in materie de drept bancar se clasifica in trei grupe mari:1. Conventiile bi- si multilaterale, ce actioneaza pe teritoriul statelor semnatare:- Conventiile de la Geneva din 1930 cu privire la cambia,legea uniforma a cambiei si

taxa de timbru in operatiile cambiale;- Conventiile de la Geneva din 1931 cu privire la cec,legea uniforma a cecului si taxa

de timbru in operatiile cu cecuru,s.a.2. Uzante uniformizate,ce reglementeaza efectuarea unor operatiuni bancare.Aceste acte

se aplica doar in cazul cind partile prevad expres aplicarea lor in contractul incheiat:- “Reguli si uzante uniforme cu privire la acreditivul documentar”;- “Reguli si uzante uniforme cu privire la incasoul documentar”s.a..3. Standardele internationale,ce prezinta totalitatea de cerinte tehnice,agreate de ISO

pentru documentele bancare,care sint utilizate de multe din din tarile lumii.5.Istoricul aparitiei bancilor si provenienta termenului “banca”. Aparatul si sistemul bancar.

Termenul ”banca” provine de la cuv.italian “banco”, dupa denumirea tejghelei camatarilor italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor in pietele publice. Majoritatea autorilor considera ca bancile au aparut inca in antichitate. Unii autori afirma ca bancile au aparut in conditiile capitalismului manufacturier, in forma caselor bancare, care acordau credit capitalistilor comerciali si industriali pentru o dobinda moderata, iar apoi in forma bancilor - societati pe actiuni. Bancile - ca forme speciale ale intreprinderilor capitaliste – au aparut in primul rind in orasele italiene Venetia, Genova in sec. XIV-XV. Se poate afirma ca activitatea legata de schimbul banilor a dus la aparitia profesiunii bancare, dar nu si la aparitia bancilor in general. Exista o diferenta intre raporturile bancare si cele camataresti:

- Creditarea bancara are ca scop satisfacerea intereselor economice ale debitorului, si nu a necesitatilor de consum

- Operatiile de credit ale bancii sint effectuate in mod sistematic spre deosebire de cele camataresti

- Relatiile bancare combina relatiile de credit cu deservirea contului clientului de catre banca.

Astfel sarcina stabilirii aparitiei bancilor este legata de stabilirea perioadei in care au aparut institutiile care au inceput sa efectueze operatiile sus-numite. Drept marturii a existentei in epoca antica a relatiilor de natura bancara si a normelor corespunzatoare ne pot servi:

- Codul regelui Hammurabi- Tablele de contabilitate

In perioada antica imprumutul banilor se facea in conditiile unei dobinzi care uneori se ridica la 36% anual. In epoca medievala, activitatea bancara a regresat, deoarece biserica a interzis prin hotarirea Consiliului de la Niceea imprumuturile aducatoare de dobinzi, ceea ce nu a impiedicat clerul sa se afirme in calitatea sa de bancher. Creditele se acordau cu conditia garantarii, rambursarii creditului prin stabilirea ipotecii, biserica avind dreptul de a valoriza roadele ei pe durata acordarii creditului. Cel mai semnificativ eveniment din perioada renasterii a fost reaparitia bancilor publice in Spania(Taula de Cambi, Barcelona) si Italia(Casa di San Giorgio). Se spune ca aparitia bancii San Giorgio din Genova a marcat crearea primei banci in sensul contemporan al cuvintului. Perioada capitalista se caracterizeaza prin implicarea statului in activitatea bancra determinata de exigent controlului asupra bancilor comerciale si necesitatea emisiunii monetare ca aparitie a banului hirtie. Primul exemplu este Banca din Amsterdam care incepe a elibera depunatorilor certificate negociabile – o forma a monedei de cont, cotate fata de moneda oficiala. In perioada moderna se extinde etalonul metalic al valorii monedei fiduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a fost ulterior desemnat prin termenul “convertibilitate” a fost Banca Angliei. In sec.XX apare diviziunea institutiilor bancare in banci, case bancare si institutii parabancare. Primele efectuau toata gama de servicii bancare, a doua- nu se ocupa nici de emisiunea monetara, nici de colectarea depozitelor. Institutiile parabancare se clasificau in case de eonomii(colectau depozite cu scopul plasamentului lor ulterior fara risc- activitate ce aducea depunatorilor o dobinda modesta, dar stabile), cooperative de credit(asociatii ale persoanelor ce isi puneau in comun acumularile cu scopul creditarii reciproce). In perioada socialista, activitatea bancara se afla sub monopolul statului. Operatiunile bancare se reduceau la mentinerea viabilitatii intreprinderilor socialiste, prin distribuirea centralizata de fonduri sub forma de credite. Reforma economica inceputa de Gorbaciov a pus inceputul primei etape a reformei sistemului bancar sovietic. Sint create 5 banci specializate: Vneseconombank, Promstroibank, Agroprombank, Jilsotbank, Sberbank. A doua etapa a reformei a construit un sistem bancar trinivelar(Banca de Stat, bancile de stat ramurale si bancile comerciale cooperatiste). Etapa a treia a reformei a continuat in mod individual pentru fiecare tara-membru a Uniunii Sovietice. Aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care functioneaza intr-o tara raspunzind cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de dezvoltare socio-economica.Dupa structura ierarhica a aparatelor bancare nationale,acestea pot fi:bi- sau polinivelare.La virful piramidei ierarhice se afla banca centrala a statului(RM- BNM), al doilea system este alcatuit din reteaua bancilor comerciale. Sistemul bancar este un ansamblu de banci diferite organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale in vederea coordonarii activitatii de scont si reescont, de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare.

6.Sistemele bancare ale tarilor dezvoltate.Sistemul bancar al SUA este format din 2 niveluri:

Banca central a SUA, numita Sistemul Federal de Rezerva(S.F.R.) Bancile comerciale in nr. de ~ 15000 , cit si institutiile bancare specializate.

Pentru bancile nationale ale statelorcalitatea de mebru al S.F.R. este obligatorie, spre deosebire de restul bancilor comerciale. Clasificarea bancilor americane in comerciale(cele mai mari Citybank, Chase Manhattan Bank si Bank of America) si de investitii(reprezentate) a fost initiata prin legea bancara din 1993(Actul Glass-Stigoll). Sistemul bancar al Elvetiei se incadreaza in categoria sistemelor bancare binivelare. Primul nivel il formeaza banca central- Banca Nationala Elvetiana sub forma de S.A. cu

capital mix, pachetul de control apartinind satului. Activitatea bancii este condusa de Consiliul bancii. Al doilea nivel este format din bancile comerciale divizate pe categorii:

- Asa-numitele banci “Grossbank” : Creditul Elvetian, Banca popular elvetiana, Banca Loi ect.

- Bancherii privati si casele private- Bancile cantonale(de stat) corespunzator nr. de cantoane in Federatia Elvetiana.- Bancile regionale si casele de economii,constituite sau din capital de stat sau capital

mixt.- Casele de credit

Sistemul Bancar al Germaniei este binivelar in frunte cu banca centrala a tarii- Deutsche Bundesbank, care indeplineste cumulativ functiile de banca de emisie, banca a bancilor si banca a statului. Nivelul bancilor comerciale este format din 2 categorii principale de banci:

- Bancile universale, la care se refera bancile de credit- Bancile de credit care au o retea vasta de bancheri particulari si exercita profesiunea

bancara in nume propriu si pe contul si riscul lor- Casele de stat de economii si a girocentralelor- Intovarasirile de credit sau bancile cooperatiste in frunte cu Banca Cooperatista a

Germaniei- Bancile regionale- Bancile specializate in deservirea unei categorii anume de clientela- Institutii creditare speciale.

Sistemul Bancar al Frantei se caracterizeaza printr-o centralizare pronuntata si un control aspru al activitatii bancilor comerciale- control efectuat de ministerul Finantelor care are in subordinea sa 3 institutii financiare centrale din republica:

- Banca Frantei, cu f-ia de banca de emisie si banca a bancilor- Consiliul national de credit- Comisia controlului bancar

Veriga bancilor comerciale franceze o putem separa in 2 categorii distincte:bancile si institutiile financiare cu capital integral de stat si bancile si institutiile financiare private.

7.Caracteristica generala a bancilor. Clasificarea societatilor bancare.Functiile bancilor comerciale.

Mica enciclopedie defineste banca drept o inreprindere de stat sau particulara ale carei functii principale sint:

- Atragerea mijloacelor temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise acestora- Acordarea de credite pe diferite termene- Efectuarea de viramente intre conturile deschise la alte banci- Emiterea de instrumente de credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente- Vinzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare

O alta definitie generala a bancii banca este o institutie publica sau privata care faciliteaza platile persoanelor fizice si juridice, avanseaza mijloacele creditare si gestioneaza mijloacele de plata. Mircea N.Costin afirma ca banca comerciala este banca specializata in primirea de depuneri la vedere si in acordarea de credite comerciale pe termen scurt.O alta definitie : banca este o organizatie infiintata pentru atragerea mijloacelor banesti si imprumutarea lor in nume propriu, in conditii de rambursare, plata si scadenta.Functiile bancii din punct de vedere economic:

- Intermedierea in creditarea activitatilor comerciale- Stimularea acumularii de capital in economia nationala

- Intermedierea in efectuarea platilor- Intermedierea in operatiile cu valori mobiliare

Din punct de vedere juridic f-iile sunt asemanatoare cu cele economice si sint 3 f-ii principale:

- Atragerea depozitelor banesti- Posibilitatea clientilor de a-si retrage banii si de ai transfera pe alte conturi- Acordarea imprumuturilor

In f-ie de apartenenta capitalului bancile comerciale se clasifica in:- Banci comerciale cu capital integral de stat. In RM unica banca cu capital integral de

stat este BNM.- Banci comerciale cu capital mixt

In f-ie de forma organizitional-juridica bancile pot fi constituite atit in forma de societati de persoane - societate in nume colectiv, societate in comandita, cit si societati de persoane si de capital – adica societate in comandita pe actiuni sau societati de capital, adica SA sau SRL.In f-ie de genurile de acivitate deosebim:

- Banci care efectueaza tot spectrul de activitati bancare- Banci specializate, activitatea carora se localizeaza intr-un domeniu distinct al

activitatilor financiare: banci ipotecare – creditarea sub garantia gajului imobiliar- Banci de lombard - creditarea sub garantia gajului mobiliar- Banci investitionale – gestiunea fondurilor, servicii de consultanta.

Modelul clasic al sistemului bancar national bazat pe principiul universalitatii bancilor este sistemul bancar al Germaniei.

Sistemul bancar al RM este permisiv,fiind construit dupa modelul clasic german – bancile universale sint cele ce au dreptul de a efectua toate activitatile financiare ,indicxate in “Legea cu privire la institutiile financiare”.Pemtru a obtine acest drept bancile respective trebuie sa obtina de la BNM o autorizatie de tip “c”,,care confirma corespunderea bancii unor cerinte patrimoniale:capital social de anumita marime.8.Institutii financiar – monetare internationale si regionale.Institutie specializata a ONU este Fondul Monetar International(FMI),care are urmatoarele functii de baza:- promovarea cooperarii monetare pentru asigurarea mecanismului de colaborare monetara intre tarile- membre;- crearea unui system multilateral de plati pentru tranzactiile curente ale membrilor FMI;- minimalizarea restrictiilor de ordin valutar;- creditare tarilor-membre ale FMI.Organele de conducere ale FMI sint:1.Consiliul Guvernator- organ suprem,care aproba raportul annual de activitate al FMI,primeste noi membri in FMI,se ocupa de revizuirea cotei de participare a membrilor sau statutul FMI.2.Consiliul de administrare- 22 directori executive.3.Directorul general al FMI-ales pe un termen de 5 ani si conduce activitatea curenta a FMI.FMI e format ca SA,unde fiecare membru are drept de vot in cadrul Consiliului.FMI acorda credite tarilor member in USD,EURO,lira sterlina si yenul japonez.RM a devenit membra a FMI prin H.Parlamentului RM din 1992RM este reprezentata in FMI de Guvernatorul BNM.Sistemul Bancii Mondiale este format din 5 institutii specializate:- BIRD (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare),create in 1944 la Conferinta monetara si financiara a ONU.Organele de lucru sint Consiliul

Guvernatorilor.Presedintele BIRD e ales pe un termen de 4 ani.Relatiile dintre BIRD si RM sint guvernate de doua categorii de acte juridice:a)Legea cu privire la statutul,imunitatea,privelegiile si facilitatile acordate BIRD in RM ;b)acordurile semnate de RM si BIRD.- AID(Asociatia Internationala pentru Dezvoltare),- SFI(Societatea Financiara Internationala),- Agentia Multinationala pentru Atragerea Investitiilor,- Centrul International pentru solutionare litigiilor referitoare la Investitii.BEI(Banca Europeana de Investitii) cu sediul la Luxemburg.Obiectivul de baza-creditarea intreprinderilor particulare si a institutiilor financiare a tarilor member.Structura organizatorica:CONSILIUL GUVERNATORILOR,COMITETUL DE ADMINISTRARE,COMITETUL DE DIRECTIE(PRESEDINTELE BEI SI2 VICEPRESEDINTI).Creditele BEI se obtin numai la BEI,sub garantia proiectului investitional,pe 10-15 ani. 9.Regimul juridic BNM.

Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă - Banca Naţională) este banca centrala a Republicii Moldova. Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă deParlament. Banca Naţională nu este supusă inregistrării in Registrul de stat al intreprinderilor şi inRegistrul de stat al organizaţiilor. Banca Naţională poate să deschidă filiale şi reprezentanţe in ţară şi in străinătate unde

consideră necesar.10.Competenta,atributiile,principalele functii

De competenţa Băncii Naţionale ţin:a) incheierea contractelor şi emiterea obligaţiilor;b) achiziţionarea şi dispunerea de bunuri mobile şi imobile in scopul exercitării atribuţiilorsale;c) intentarea acţiunilor in instanţa de judecată şi participarea la proces in calitate de subiect. Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţiipreţurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţineun sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară in stat;b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;c) intocmeşte analize economice şi monetare şi in baza lor adresează Guvernului propuneri,aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;d) licenţiază, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;e) acordă credite băncilor;f) supraveghează sistemul de plăţi in republică şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemuluide plăţi interbancare;g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;h) stabileşte, prin consultări cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei naţionale;i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;j) in numele Republicii Moldova işi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din

participarea Republicii Moldova la activitatea instituţiilor publice internaţionale in domeniul bancar,de credit şi monetar in conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;k) intocmeşte balanţa de plăţi a statului;

l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova.

11.Organizarea si functionarea BNM.-structura organizatorica-guvernatorul-consiliul de administrare

Banca Naţională este formată din departamente, direcţii, servicii şi alte subdiviziuni şi estecondusă de Consiliul de administraţie.. Guvernatorul Băncii Naţionale şi membrii Consiliului de administraţie Consiliul de administraţie este alcătuit din cinci membri:- Guvernatorul Băncii Naţionale - preşedintele Consiliului;- primul-viceguvernator al Băncii Naţionale - vicepreşedinte al Consiliului;- trei viceguvernatori ai Băncii Naţionale. Guvernatorul Băncii Naţionale se numeşte de Parlament, la propunerea PreşedinteluiParlamentului. Primul-viceguvernator şi viceguvernatorii Băncii Naţionale sint numiţi de Parlament, lapropunerea Guvernatorului Băncii Naţionale. Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire, in caz de respingere, nu mai multde două ori. Candidaţi la funcţia de membru al Consiliului de administraţie pot fi persoanele care deţinexclusiv cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul in ţară, au reputaţie ireproşabilă şi o experienţăde muncă de 10 ani in domeniul financiar şi monetar şi pentru numirea in funcţie nu au obstacolelespecificate la art.27. Membrii Consiliului de administraţie se numesc pe termen de 7 ani cu condiţia ca pe citposibil expirarea termenului fiecăruia să fie repartizată uniform pe parcursul perioadei de 7 ani.Mandatul membrilor Consiliului poate fi reinnoit cu condiţia ca ei să nu aibă pentru numire in funcţieobstacolele arătate la articolul 27. La incadrarea in serviciu şi ulterior in fiecare an, membrii Consiliului de administraţie sintobligaţi să depună, in condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundereadministrativă sau penală decit la decizia Procurorului General. Competenţele Guvernatorului Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor in domeniul politicii monetare şivalutare pentru a fi prezentate Consiliului de administraţie şi de executarea lor. Guvernatorulreprezintă Banca Naţională in relaţiile cu alte instituţii. Imputernicirile ce nu ţin de competenţa Consiliului de administraţie revin Guvernatorului.In cazul absenţei Guvernatorului sau in cazul imposibilităţii de a-şi indeplini atribuţiile, acesta va fi suplinit de primul-viceguvernator, iar in lipsa ultimului - de unul dintre viceguvernatori.Guvernatorul poate transmite unele imputerniciri ale sale conducătorilor de subdiviziuni ale Băncii Naţionale.Consiliul de administraţie stabileşte modul de funcţionare a Băncii Naţionale.

In exercitarea atribuţiilor sale Consiliul de administraţie examinează rapoarte privindsituaţia economică şi monetară a statului. In acest scop vicepreşedintele Consiliului asigurăprezentarea periodică a rapoartelor de către departamente, direcţii şi secţii cu privire la:a) administrarea şi executarea operaţiunilor Băncii Naţionale;b) realizarea şi reglementarea politicii monetare;c) starea sistemului financiar, inclusiv a băncilor;d) situaţia pieţei financiare şi valutare;e) alte rapoarte, la decizia Consiliului.Consiliul de administraţie are următoarele imputerniciri:a) stabileşte politica monetară in stat, inclusiv limitele ratelor dobinzii la instrumentele politicii monetare, condiţiile de acordare a creditelor, tipul şi nivelul rezervelor pe care instituţiile financiare sint obligate să le ţină la Banca Naţională;b) stabileşte politica valutară in stat, inclusiv modalităţile de determinare a cursului de schimbal monedei naţionale;c) adoptă actele normative de aplicare generală ale Băncii Naţionale;d) aprobă rapoartele şi recomandările ce urmează a fi prezentate de Banca NaţionalăParlamentului şi Guvernului;e) adoptă decizii cu privire la participarea Băncii Naţionale la organizaţiile internaţionale;f) stabileşte valoarea nominală, designul bancnotelor şi monedelor metalice, modul de punerein şi condiţiile de retragere a lor din circulaţie;g) aprobă cu votul a cel puţin 2/3 din membrii Consiliului prezenţi la şedinţă fiecare acordarede credit sau folosirea altor instrumente financiare in favoarea unei bănci sau instituţii financiare in conformitate cu articolul 18 alineatul (3);h) decide asupra modului de eliberare a licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor,prevăzute de Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;i) examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la bănci şi unităţi de schimb valutar,adoptă hotăririle aferente acestora;j) inaintează propuneri vizind majorarea capitalului Băncii Naţionale;k) aprobă rapoartele anuale şi dările de seamă financiare ale Băncii Naţionale;l) hotărăşte asupra emiterii creanţelor Băncii Naţionale, volumului şi condiţiilor de emitere alor;m) determină care creanţe sint acceptabile pentru investiţiile Băncii Naţionale;n) aprobă Statutul Băncii Naţionale şi determină modalităţile de administrare şi funcţionare aBăncii Naţionale;o) determină structura Băncii Naţionale;p) determină modalităţile şi condiţiile de angajare a personalului Băncii Naţionale;r) infiinţează şi lichidează filiale şi reprezentanţe ale Băncii Naţionale;

s) aprobă devizul de cheltuieli al Băncii Naţionale.12.Politica monetar-valutara

Anual, cel mai tirziu la 1 februarie, Banca Naţională transmite Parlamentului şi Guvernuluişi publică un raport privind:a) evaluarea stării economice şi financiare a statului, descrierea politicii monetare şi valutare,pe care Banca Naţională o propune pentru anul următor şi pentru un termen mai indelungat, şi considerentele din care Banca Naţională a reieşit la stabilirea ei;b) revizuirea şi evaluarea politicii monetare şi valutare pe parcursul anului precedent.Banca Naţională impreună cu Guvernul prezintă Parlamentului prognoza executării balanţeide plăţi a statului pentru anul curent şi anul următor.

Pentru exercitarea atribuţiilor sale privind politica monetară şi valutară, Banca Naţională va lua măsuri, inclusiv cele descrise in prezentul capitol.Banca Naţională poate efectua pe pieţele financiare operaţiuni cu creanţe emise de stat, de către Banca Naţională sau cu orice alte creanţe prin cumpărarea, păstrarea şi vinzarea lor (spot şi forward).Banca Naţională are dreptul:a) să cumpere, să vindă şi să negocieze monede de aur, lingouri de aur şi alte metale preţioase;b) să cumpere, să vindă şi să negocieze valuta străină, folosind activele indicate la articolul 53 alineatul (1);c) să cumpere şi să vindă bonuri de tezaur şi alte valori mobiliare, emise sau garantate de către guverne străine şi instituţiile financiare publice internaţionale;d) să stabilească rata la care va cumpăra, vinde şi va efectua operaţiuni valutare.Banca Naţională stabileşte instituţiilor financiare cerinţele menţinerii rezervelor obligatoriifaţă de depozite şi alte pasive similare, specificate in acest scop. Aceste rezerve se menţin prin reţinerea banilor in numerar in casa sau in conturile de corespondent ale băncilor sau in conturi speciale ale instituţiilor financiare la Banca Naţională. Banca Naţională poate acorda băncilor credite in condiţii stabilite periodic de BancaNaţională şi garantate prin:a) valorile mobiliare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu scadenţa nu mai mare de un an de la data achiziţionării lor de către Banca Naţională;b) valorile mobiliare emise de Banca Naţională;c) cambii simple sau trate, emise şi făcute cu bună credinţă in scopuri comerciale, industrialesau agricole, conţinind două sau mai multe giruri din care cel puţin unul să aparţină unei bănci şi să fie cu scadenţa nu mai mare de 9 luni de la data achiziţionării lor de către Banca Naţională;d) titlurile emise cu privire la bunuri sau mărfuri pe deplin asigurate impotriva riscului saupierderii la nivelul stabilit de Banca Naţională;e) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă instituţie financiară acceptată debancă, reprezentind orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi negocia. Creditele arătate la alineatul (1) se pot acorda sub formă de avansuri, imprumuturi,cumpărări, vinzări, scontări şi rescontări ale instrumentelor negociabile, pe bază competitivă sau necompetitivă. Banca Naţională poate acorda credite neasigurate, dar numai in cazuri excepţionale, cindaceasta este necesar pentru protejarea integrităţii sistemului bancar. Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:a) rata minimală a dobinzii la care ea acordă credite băncilor;b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite inmod competitiv. Banca Naţională poate stabili rate diferenţiate, plafoane pentru diferite categorii ale acestor

tranzacţii şi termenele exigibilităţii lor.13.Relatiile BNM cu bancile comerciale.Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şireglementarea activităţii instituţiilor financiare. In acest scop Banca Naţională este imputernicită:a) să emită actele normative necesare şi să ia măsurile cuvenite pentru a-şi exercitaimputernicirile şi atribuţiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licenţe instituţiilor

financiare şi elaborarea de standarde de supraveghere a acestora şi să stabilească modul de aplicare aactelor normative şi măsurilor menţionate;b) să efectueze, prin intermediul funcţionarilor săi sau al altor specialişti calificaţi antrenaţi inacest scop, controale asupra tuturor instituţiilor financiare, precum şi să examineze registrele,documentele şi conturile acestora, condiţiile la care işi desfăşoară activitatea, şi respectarea de către aceste instituţii a legislaţiei;c) să ceară oricărui salariat dintr-o instituţie financiară să furnizeze Băncii Naţionaleinformaţiile necesare in scopul supravegherii şi reglementării activităţii instituţiilor financiare;d) să impună oricărei instituţii financiare măsuri de remediere sau să aplice sancţiunileprevăzute de Legea cu privire la instituţiile financiare, dacă instituţia financiară sau salariaţii ei;- au incălcat legea menţionată sau vreun act normativ al Băncii Naţionale;- au incălcat vreo obligaţiune fiduciară;- s-au angajat in operaţiuni riscante sau incorecte ale instituţiei financiare sau ale oricăreia din sucursalele ei.Banca Naţională poate deschide conturi băncilor care funcţionează in Moldova şi acceptădepozite de la ele in condiţiile stabilite de ea, ce prevăd plata dobinzilor şi stabilirea comisioanelor.Orice instituţie financiară va indeplini in mod obligatoriu cerinţele actelor normative ale Băncii Naţionale cu privire la:a) conturile de bilanţ, obligaţiunile extrabilanţiere, veniturile şi cheltuielile privind anumiţiindici din conturi;b) restricţiile sau condiţiile privind anumite tipuri de credit sau investiţii ce depăşesc nivelulstabilit; anumite angajamente purtătoare de risc; echilibrarea termenelor de scadenţă a activelor şi pasivelor şi a elementelor extrabilanţiere; poziţiile deschise privind valuta, operaţiunile de swap, opţioanele şi alte poziţii similare; accesul la sistemul de plăţi. Instituţiile financiare sint obligate să furnizeze Băncii Naţionale orice informaţii şi date,solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale.Banca Naţională poate publica aceste informaţii şi datele agregate integral sau parţial pecategoriile instituţiilor financiare clasificate conform genului lor de activitate.Banca Naţională poate acorda asistenţă băncilor prin organizarea serviciilor de clearing şi dedecontări interbancare, inclusiv plăţi prin cec sau prin alte instrumente de plată, precum şi stabilireguli şi emite acte normative respective.Banca Naţională poate crea şi intreţine o reţea de informaţii pentru necesităţile sistemului bancar.14. Notiunea si regimul juridic al Bancilor comerciale in RM

Activitatea bancilor comerciale si altor institutii financiare in RM, ca subiecte principale a dreptului bancar este reglementata de Legea institutiilor financiare din 21.07.95 MO nr.1 din 01.01.1996 ca izvor principal si alte acte normative inclusive aprobate de BNM. Conform art.3 din lege IF Banca este institutia financiara care atrage de la personae fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc. Prin urmare banci comerciale pot fi numite intreprinderi. Conform “legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi” intreprinderea are urmatoarele particularitati caracteristice:

- prezenta patrimoniului distinct, aflat in proprietate sau administrare operative la balanta intreprinderii

- prezenta statutului de persoana juridica- infaptuirea activitatii comerciale cu scopul de a capata profit- pentru acordarea

serviciilor bancare clientul este nevoit sa plateasca un commission.Astfel banca contine toate semnele unei intreprinderi, dar totusi are unele particularitati: pentru intreprindere banii sunt mijloc de plata, iar pentru banca banii sunt ca marfa. Aceasta particularitate este atat de insemnata incit activitatea bancilor necesita o reglementare juridical specifica, distinct de reglementarea intreprinderilor.

15.Modalitate de inregistrare si autorizare a bancilor comerciale,precum si a filialelor acestora.

Bancile pot deschide filiale si reprezentante pe teritoriul Republicii Moldova si al altor state numai cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale, in conditiile stabilite de actele normative adoptate de aceasta.Banca Nationala a Moldovei, in conformitate cu articolele 5, 11 si 44 ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei si articolul 4 al Legii institutiilor financiare, are dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Nici o persoana nu este in drept sa practice activitati financiare, fara licenta Bancii Nationale a Moldovei. Cuantumul capitalului minim se stabileste pentru capitalul de gradul I in marime de 100 mln. lei. Plata pentru actiuni se efectueaza numai din mijloace banesti. Cotele patrimoniale si alte cote nebanesti nu pot fi utilizate pentru cumpararea actiunilor bancii. Bancile se constituie sub forma de societati pe actiuni conform legislatiei despre societatile pe actiuni. CEREREA PENTRU PRIMIREA LICENTEI Cererea scrisa pentru primirea licentei privind desfasurarea activitatilor financiare, intocmita in conformitate cu prevederile stipulate in anexele la prezentul regulament, se inainteaza de catre fondatorii bancii Guvernatorului Bancii Nationale a Moldovei. La cerere trebuie sa fie anexat pachetul de documente enumerate in anexele regulamentului Indata ce pachetul de documente va fi prezentat conform prevederilor anexei corespunzatoare a prezentului regulament, solicitantul va fi informat despre aceasta in scris. Concomitent cererea va fi inregistrata si primita de catre Banca Nationala a Moldovei spre examinare. Banca Nationala este in drept sa ceara prezentarea informatiei suplimentare, in cazul in care informatia prezentata conform literei A din prezentul capitol este insuficienta pentru luarea deciziei la cererea pentru eliberarea licentei. In termen de trei luni de la data inregistrarii cererii, Banca Nationala aproba preliminar cererea sau o respinge, informind in scris solicitantul despre decizia sa. Decizia privind refuzul de a elibera licenta trebuie sa contina motivarea cauzelor in baza carora se respinge cererea in conformitate cu art.7 al Legii institutiilor financiare. Drept motive de respingere a cererii pot fi de asemenea si prezentarea Bancii Nationale a Moldovei informatiei insuficiente pentru luarea deciziei privind eliberarea licentei si/sau prezentarea informatiei neautentice in cererea pentru primirea licentei. Banca Nationala nu elibereaza licenta in cazul cand capitalul bancii ce se constituie nu corespunde cuantumului capitalului minim plus cheltuielile necesare pentru constituirea bancii. Cheltuielile legate de constituirea bancii se efectueaza in limita prevazuta in business-planul elaborat in conformitate cu punctul 12 din anexa nr.1 la prezentul regulament. Banca Nationala aproba preliminar cererea privind eliberarea licentei, daca va constata ca au fost indeplinite prevederile art.7 alin.(2) al Legii institutiilor financiare, referitor la banci In aprobarea preliminara pentru eliberarea licentei Banca Nationala stabileste cerintele, prevazute la art.7 alin.(3) al Legii institutiilor financiare, pe care solicitantul trebuie sa le indeplineasca pentru primirea licentei. Solicitantul e obligat in decursul unui an sa indeplineasca cerintele Bancii Nationale aMoldovei, indicate la punctul C.2 al capitolului VII. In caz contrar aprobarea preliminara a cererii pentru eliberarea licentei se anuleaza.

Eliberarea licentei 1. Solicitantul trebuie sa prezinte in scris confirmare privind indeplinirea cerintelor enumerate ale Bancii Nationale, calculul capitalului normativ total intocmit in conformitate cu anexa nr.4 la ultima data gestionara a lunii si certificatul de inregistrare eliberat de Camera Inregistrarii de Stat. Dupa ce Banca Nationala a Moldovei se va convinge, ca cerintele ei sint indeplinite, elibereaza licenta in termen de o luna precum si permisiunea scrisa privind detinerea cotei substantiale de catre actionarii care au solicitat o astfel de cota. 2. Banca Nationala, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei privind eliberarea licentei, instiinteaza solicitantul in scris despre acest fapt si despre necesitatea achitarii taxei stabilite in Legea institutiilor financiare pentru eliberarea licentei. Licenta se semneaza in termen de 3 zile lucratoare de la data primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei si se inmaneaza, contra semnatura, persoanei imputernicite de catre banca. Banca are dreptul sa desfasoare activitatile financiare prevazute in licenta din data semnarii acesteia. Banca Nationala a Moldovei tine registrul bancilor licentiate. Cand Banca Nationala elibereaza licenta bancara, banca noua se inscrie in registru. In registru se inscriu denumirea, sediul oficiului central al bancii si al filialelor ei. La registru se anexeaza urmatoarele documente: 1. Procesul-verbal al adunarii de constituire privind organizarea bancii. 2. Statutul inregistrat al bancii si toate completarile si modificarile, introduse in conformitate cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.16.Modul de eliberare a autorizatiei(licentei)sucursalei bancii straine.Banca straina, care doreste sa deschida sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie sa primeasca licenta Bancii Nationale a Moldovei. Exigente la cererea pentru primirea licentei privind desfasurarea activitatilor financiare de catre sucursalele bancilor straine: Cererea se intocmeste si se semneaza de catre presedintele consiliului bancii straine. Cererea si pachetul de documente se prezinta Bancii Nationale a Moldovei in limba de stat a Republicii Moldova, iar in cazul in care cererea si pachetul de documente sunt intocmite intr-o limba straina, acestea se prezinta in original cu anexarea traducerii in limba de stat a Republicii Moldova autentificate/legalizate conform legislatiei. Solicitantul va numi doua persoane de contact care se vor afla in mun.Chisinau pe perioada examinarii cererii, indicind urmatoarele date: numele, locul de munca, functia ocupata, adresa de contact, telefonul/fax. Informatia necesara pentru prezentarea cererii exhaustive: Cererea pentru primirea licentei trebuie sa contina informatia enumerata mai jos si informatia indicata in punctele 3, 4 si 6-16 ale capitolului III din anexa nr.1. Extras din procesul-verbal al adunarii actionarilor sau consiliului, la care a fost adoptata hotararea cu privire la deschiderea sucursalei pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie sa cuprinda urmatoarea informatie:

a. cu privire la crearea sucursalei, b. cu privire la marimea capitalului, care se preconizeaza de introdus si numarul actiunilor, preconizate pentru emisiune, c. cu privire la aprobarea statutului si regulamentelor interne ale sucursalei, d. cu privire la alegerea consiliului sucursalei, e. cu privire la alegerea comisiei de cenzori a sucursalei, f. cu privire la alegerea organului executiv al sucursalei.

In cazul in care la adunarea generala a actionarilor, actionarul este reprezentat de catre reprezentant in baza mandatului sau de catre detinatorul nominal de actiuni in baza contractului, in procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se indica denumirea (sau numele prenumele) actionarului absent, numarul total de actiuni cu drept de vot pe care le detine actionarul absent, denumirea (sau numele, prenumele), adresa juridica (domiciliul) si numarul, data eliberarii (incheierii) mandatului (contractului) a reprezentantului actionarului (detinatorului nominal de actiuni) Dovezi ca sucursala se va deschide avand statut de persoana juridica. In cazul in care banca straina solicitanta detine mai putin de 100% din actiunile sucursalei -contractul de constituire privind organizarea sucursalei, in caz daca detine 100% -declaratia de societate, in care se reflecta caracterul sucursalei, se indica marimea capitalului, care se preconizeaza de introdus, tipurile de actiuni, datele de identificare a tuturor actionarilor-fondatori cu indicarea cotei lor de participare anuntate in procente si suma, responsabilitatea partilor pentru indeplinirea hotararilor adoptate si organele care solutioneaza conflictele aparute in legatura cu contractul dat. Contractul de constituire sau declaratia de societate trebuie sa fie intocmite in conformitate cu art.33 din Legea privind societatile pe actiuni. Confirmare, semnata de presedintele consiliului bancii straine, care doreste sa deschida sucursala pe teritoriul Republicii Moldova, precum ca plata pentru actiuni va fi efectuata numai din mijloace banesti. Daca banca solicitanta va detine mai putin de 100 procente din actiunile sucursalei, fiecare persoana care intentioneaza sa detina actiuni ale sucursalei bancii straine trebuie sa prezinte informatia mentionata la punctele 5 si 6, ale capitolului III din anexa nr.1. Concluzia scrisa a organului de supraveghere a tarii, in care se afla oficiul central al bancii straine, prin care confirma, ca:

a. solicitantul are licenta pentru activitati de atragere a depozitelor sau a altor fonduri rambursabile, b. solicitantul are minimum doi ani experienta de lucru, c. solicitantul reprezinta o banca cu o reputatie buna si in prezent fata de acesta nu se aplica sau in viitorul apropiat nu vor fi aplicate masuri de constrangere din partea supravegherii bancare.

Acordul in scris al organului de supraveghere a tarii, in care se afla oficiul central al bancii straine, privind deschiderea sucursalei pe teritoriul Republicii Moldova.17.Organizarea si administrarea bancii comerciale.Bancile sint organizate ca societati pe actiuni conform legislatiei despre societatile pe actiuni. Banca dispune de independenta juridica, operationala, financiara si administrativa fata de orice persoana, inclusiv fata de Banca Nationala, de Guvern si de alte autoritati ale administratiei publice, daca legislatia nu prevede altfel. Nici o persoana nu poate ingradi independenta bancilor, nu poate influenta administratorii in exercitarea functiilor, nu poate interveni in activitatea vreunei banci, cu exceptia executarii unor obligatii sau imputerniciri specifice prevazute de legislatie. Banca este in drept sa incheie contracte, sa posede si sa dispuna de bunuri mobile si imobile si sa fie parte in proces. Bancile pot deschide filiale si reprezentante pe teritoriul Republicii Moldova si al altor state numai cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale, in conditiile stabilite de actele normative adoptate de aceasta. Organul de administrare si organul de control Organele de conducere ale bancii sint adunarea generala a actionarilor, consiliul, organul executiv si comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al bancii care exercita functii de supraveghere, elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii. Atributiile consiliului se stabilesc in statutul bancii si regulamentele interne ale acesteia.

Organul de control al bancii este comisia de cenzori, care exercita controlul activitatii ei. Consiliul bancii este format dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de trei. Membrii consiliului sint alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru un termen de pina la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnati pentru un no u termen. Adunarea generala a actionarilor bancii poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor consiliului trebuie sa fie persoane care nu sint afiliate bancii, cu exceptia afilierii determinate de calitatea de membru al consiliului bancii. Nu poate fi ales membru al consiliului bancii sau i se retrage aceasta calitate prin decizie a adunarii generale a actionarilor bancii persoana: a) care este sau care va deveni membru de consiliu in 2 sau mai multe banci din Republica Moldova; b) careia i s-a retras dreptul de a fi membru al consiliului bancii; c) care indeplineste sau a indeplinit in decursul a 12 luni precedente functii in Consiliul de administratie al Bancii Nationale; d) care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea si nu a fost eliberata de datorii. Consiliul bancii si membrii lui nu pot delega unor alte persoane responsabilitatile lor. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar, dar nu mai putin de 3 membri alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru o perioada de pina la 4 ani. Membrii consiliului bancii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori. Majoritatea membrilor comisiei de cenzori trebuie sa fie persoane care nu sint angajati ai bancii. Comisia de cenzori: a) stabileste pentru banca proceduri de evidenta si de control contabil in temeiul regulamentelor Bancii Nationale, supravegheaza respectarea lor si controleaza conturile si alte documente ale bancii; b) controleaza respectarea legilor si a regulamentelor aplicabile bancii si prezinta consiliului bancii rapoartele respective; c) prezinta avize in problemele solicitate de consiliul bancii si in alte probleme pe care le considera necesare. Comisia de cenzori se intruneste in sedinte ordinare o data in trimestru si in sedinte extraordinare, la convocarea consiliului bancii sau a doi membri ai sai. Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor care nu sint in drept sa se abtina de la votare. Persoanele alese sau numite in functia de administrator de banca trebuie sa corespunda criteriilor stabilite de Banca Nationala privind calificarea, experienta, reputatia in cercurile de afaceri, inexistenta antecedentelor penale si a probelor care ar demonstra ca au purtat raspundere la locurile anterioare de munca pentru aparitia de probleme financiare si administrative, inexistenta marturiilor de escrocherii financiare, de evaziune fiscala etc. Administratori ai bancii pot fi numai persoane fizice, cu exceptia membrilor comisiei de cenzori ale caror imputerniciri pot fi delegate organizatiei de audit, daca aceasta nu efectueaza controlul de audit al bancii. Aceste persoane trebuie sa fie confirmate de Banca Nationala inainte de inceperea exercitarii functiei. Decizia privind o astfel de confirmare se emite in conditiile art.7 alin.(2).18.Capitalul si rezervele obligatorii a bancilor comerciale. Suma minima pe care banca o mentine in calitate de capital reglementat nu poate fi mai mica decit cuantumul capitalului minim stabilit la art.5 alin.(1). Actiunile se achita integral cu mijloace banesti.Restrictiile privind proprietatea si cotele Transferul prin tranzactii a unei cote din capitalul bancii se efectueaza cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale, daca in urma unui astfel de transfer orice persoana sau orice persoane care actioneaza in comun vor detine, direct sau indirect, o cota substantiala in capitalul

acestei banci, precum si in cazul in care, in urma majorarii unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la suta si 50 la suta. Decizia privind o astfel de autorizatie se emite conform art.7 alin.(2). Exercitiul dreptului de vot al actionarilor care detin cote substantiale si care nu au obtinut permisiunea Bancii Nationale sau au obtinut cote ce au condus la depasirea limitelor maxime prevazute la alin.(2), este suspendat de la data avizarii de catre Banca Nationala, in marimea cotei care depaseste limitele permise de Banca Nationala. Actionarii sint obligati, in termen de 3 luni, sa obtina permisiunea Bancii Nationale sau sa-si vinda actiunile detinute fara permisiunea Bancii Nationale. Dupa expirarea acestui termen, daca actiunile nu au fost vindute sau nu s-a obtinut permisiunea Bancii Nationale, banca este obligata sa anuleze actiunile respective, sa emita actiuni noi in acelasi numar si de aceeasi clasa, urmind ca suma obtinuta din vinzarea acestor actiuni sa fie transmisa detinatorului initial dupa retinerea cheltuielilor legate de vinzare. Suma tuturor cotelor de participare in capitalul bancii ai caror proprietari directi sau indirecti sint persoane rezidente ale tarilor si/sau zonelor off-shore, precum si/sau grupuri de persoane care actioneaza in comun, ce au in componenta lor o persoana din tarile si/sau zonele mentionate, nu trebuie sa depaseasca marimea cotei substantiale. Fara autorizatia scrisa a Bancii Nationale nici o banca, singura sau in acord cu una sau mai multe persoane cu care actioneaza impreuna, direct sau indirect, nu poate: a) sa detina in capitalul unei unitati economice, angajate in alte activitati decit cele financiare,o cota care fie ca reprezinta o cota substantiala, fie ca depaseste,conform valorii ei curente, 15 la suta din capitalul reglementat al bancii; b) sa detina valoarea curenta totala a unor astfel de cote ce depaseste 50 la suta din capitalul

reglementat. Nu este necesara autorizarea Bancii Nationale pentru cotele de participare la capital, cu exceptia cotelor de participare la capitalul bancilor: a) achizitionate de banca in schimbul rambursarii creditului acordat de ea. In acest caz banca poate sa dispuna de astfel de cote cel mult un an sau o perioada de timp mai mare stabilita de Banca Nationala in cazuri exceptionale; b) detinute de banca in calitate de agent.Banca Naţională stabileşte instituţiilor financiare cerinţele menţinerii rezervelor obligatoriifaţă de depozite şi alte pasive similare, specificate in acest scop. Aceste rezerve se menţin prin reţinerea banilor in numerar in casa sau in conturile de corespondent ale băncilor sau in conturi speciale ale instituţiilor financiare la Banca Naţională. Banca Naţională stabileşte aceleaşi rate de rezerve obligatorii pentru pasive de acelaşi fel şidetermină modul lor de calcul. Cerinţele faţă de menţinerea rezervelor obligatorii şi de majorarea lor intră in vigoare in termen de cel puţin 10 zile de la notificarea instituţiilor financiare.Banca Naţională plăteşte dobindă la cota din rezervele obligatorii ce depăşeşte 5% dinpasivele in baza cărora se calculează aceste rezerve sau la o cotă mai mare stabilită prin regulamentul Băncii Naţionale. In cazul nerespectării de către instituţiile financiare a cerinţelor stabilite privind rezerveleobligatorii, Banca Naţională le aplică o amendă la o rată egală cu rata de bază pe zi la data deficienţei plus 0,2% inmulţită cu deficienţa pentru toată perioada cit durează ea. Amenda se incasează in bugetul statului prin deducerea incontestabilă din contul instituţiei financiare aflat la Banca Naţională.

19Achizitionarea de cote substantiale in capitalul bancilor comerciale.Cota substantiala - drept de proprietate direct sau indirect care reprezinta echivalentul de 5 la suta sau mai mult din capitalul unitatii economice sau din dreptul de vot ori care permite exercitarea unei influente considerabile asupra managementului sau activitatii acesteia.Transferul prin tranzactii a unei cote din capitalul bancii, inclusiv achizitionarea de banca in schimbul rambursarii creditului acordat de ea a cotelor de participare in capitalul bancilor, se efectueaza cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale a Moldovei, daca in urma unui astfel de transfer orice persoana sau orice persoane care actioneaza in comun vor detine direct sau indirect o cota substantiala in capitalul acestei banci, precum si in cazul in care, in urma majorarii unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la suta si 50 la suta. Exercitiul dreptului de vot al actionarilor care detin cote substantiale si care nu au obtinut permisiunea Bancii Nationale, sau au obtinut cote ce au condus la depasirea limitei maxime, este suspendat de la data avizarii de catre Banca Nationala in marimea cotei care depaseste limitele permise de Banca Nationala si de art.15 alin. (2) din Legea institutiilor financiare.Persoana ce detinea la 1 iulie 1996 o cota substantiala in capitalul bancii trebuie sa obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale a Moldovei inainte de a-si majora cota in capitalul bancii dupa aceasta data. Persoana care detinea la 15 noiembrie 2001 o cota substantiala in capitalul bancii cu permisiunea Bancii Nationale, in cazul atingerii sau depasirii limitei, care este urmatoarea marimii cotei detinute, conform art.15 din Legea institutiilor financiare, trebuie sa obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale. Persoana care detinea la 18 noiembrie 2005 o cota mai mare de 5% fara permisiunea Bancii Nationale, trebuie sa obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale, in cazul majorarii cotei detinute prin efectuarea oricarui transfer prin tranzactii a unei cote din capitalul bancii. Solicitantul de a detine o cota substantiala in capitalul bancii, sau de a o majora astfel incat se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la suta si 50 la suta, trebuie sa depuna o cerere scrisa consiliului bancii, intocmita in conformitate cu prevederile din anexele prezentului regulament. Consiliul bancii, dupa examinarea documentelor prezentate, inainteaza un demers Guvernatorului Bancii Nationale a Moldovei, alaturand lista persoanelor doritoare de a detine o cota substantiala in capitalul bancii, sau de a o majora astfel incat se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la suta si 50 la suta, si pachetul de documente pentru fiecare solicitant, in conformitate cu anexele prezentului regulament. Consiliul bancii numeste in scris persoana imputernicita, care va reprezenta interesele bancii.20.Achizitionarea de cote substantiale in capitalul agentilor economici de banci comerciale.Nici o bancă, singură sau în acord cu una sau mai multe persoane cu careacţionează împreună, fără permisiunea scrisă a Băncii Naţionale a Moldovei,direct sau indirect, nu poate:1) să deţină în capitalul unei unităţi economice (cu excepţia deţinerii cotelorîn capitalul altor bănci de pe teritoriul Republicii Moldova):a) o cotă care este substanţială faţă de capitalul unităţii economice;b) o cotă care, conform valorii ei curente, depăşeşte 15 la sută dincapitalul normativ total al băncii;2) să deţină valoarea curentă totală a unor astfel de cote ce depăşeşte 50 lasută din capitalul normativ total al băncii. În cazul în care banca deţine o cotă substanţială în capitalul unităţii economice,pentru majorarea acestei cote de asemenea este necesară permisiunea scrisă a

Băncii Naţionale a Moldovei. Nu este necesară autorizarea Băncii Naţionale a Moldovei pentru cotele departicipare la capitalul unităţilor economice, achiziţionate de bancă în schimbulrambursării creditului acordat de ea (transmiterea în posesiunea băncii a cotei departicipare, pentru a fi vândută în cadrul exercitării dreptului de gaj). Modul deefectuare a astfel de conversiuni este stabilit în capitolul V al prezentului. Permisiunea scrisă a Băncii Naţionale a Moldovei privind deţinerea de cătrebancă a cotei în capitalul unităţii economice trebuie să fie obţinută până laefectuarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare sau transmitere a cotei în capitalulunităţii economice. Băncile vor aviza Banca Naţională despre orice investiţie în capitalul unităţiieconomice, cu prezentarea deciziei organului abilitat, în termen de 10 zile de ladata efectuării investiţiei. Băncile pot achiziţiona cote din contul achitării creditelor numai în capitalulunităţilor economice cu forma organizatorico-juridică de societăţi pe acţiuni.Conversiunea creditelor şi a dobânzilor aferente în acţiuni ale societăţilor peacţiuni poate fi efectuată în cazul în care:1) suma obţinută după executarea modalităţilor de asigurare a rambursăriicreditului este insuficientă pentru achitarea datoriei faţă de bancă;2) în asigurarea rambursării creditului au fost puse în gaj acţiuni alesocietăţii pe acţiuni. Banca este în drept să deţină acţiunile în decurs de 12 (douăsprezece) luni de ladata procurării lor.La înregistrarea contabilă a valorii acţiunilor achiziţionate în schimbulrambursării creditelor se reflectă valoarea cea mai mică: suma creditului sauvaloarea de piaţă a acţiunilor achiziţionate.În cazul în care, în decursul termenului indicat în prezentul punct sau prelungitconform punctului 4 aceste acţiuni nu au fost comercializate, valoarea lor sereflectă la pierderi. Concomitent valoarea acţiunilor trecute la pierderi se reflectăla contul memorandum pentru evidenţa şi comercializarea ulterioară a acestora21.Supravegherea ,aplicarea masurilor de remediere si sanctiunea activitatii BC.(1) Daca se constata ca banca (institutia financiara), proprietarii sau administratorii ei au incalcat prezenta lege, actele normative ale Bancii Nationale, conditiile de licentiere, obligatiile fiduciare ori s-au angajat in operatiuni riscante sau dubioase, nu au raportat, au raportat cu intirziere, au raportat date eronate privind indicatorii de prudenta bancara sau alte exigente prevazute in actele normative ale Bancii Nationale, nu au respectat masurile de remediere stabilite de Banca Nationala sau luind in considerare specificul situatiei financiare curente sau din trecut a bancii (institutiei financiare), Banca Nationala poate: a) emite un avertisment; b) incheia cu banca (institutia financiara) un acord care prevede masuri de remediere; c) emite ordonanta privind incetarea incalcarilor, efectuarea masurilor de remediere si aplicarea de sanctiuni; d) aplica si percepe incontestabil amenda bancii (institutiei financiare) pina la 0,5 la suta din capitalul bancii (institutiei financiare) si/sau administratorilor intre 1-10 salarii medii pe activitati financiare conform datelor Biroului National de Statistica din luna precedenta datei constatarii faptei, inclusiv pentru neindeplinirea deciziei de sistare a tranzactiei; e) retrage confirmarea data administratorilor bancii (institutiei financiare); f) limita sau suspenda activitatea bancii (institutiei financiare);

h) retrage licenta sau autorizatia. Banca Nationala poate impune bancii (institutiei financiare): a) ca media activelor acesteia din fiecare trimestru sa nu depaseasca media activelor din trimestrul precedent; b) sa nu achizitioneze capitalul unei alte persoane juridice, sa nu formeze sau sa nu achizitioneze o noua filiala, sa nu se angajeze intr-un nou tip de activitate; c) sa nu acorde nici un credit unei afiliate a sa decit daca acest credit este garantat prin valori

mobiliare, emise sau garantate de Guvern, a caror valoare pe piata depaseste permanent cu 125 la suta creditul;

d) ca ratele dobinzii pe care aceasta o plateste pentru depozite sa nu depaseasca ratele dobinzii predominante la depozite in sumele si termenele comparabile in zona in care se afla ea; e) sa modifice, sa reduca sau sa suspende orice activitate pe care o considera ca fiind excesiv de riscanta; f) sa inlocuiasca unul sau mai multi administratori care au activat peste 180 de zile inaintea momentului in care banca (institutia financiara) a inregistrat pierderi de capital sau sa limiteze imputernicirile acestora; g) sa instraineze sau sa lichideze sucursala daca Banca Nationala stabileste ca aceasta poate deveni insolvabila si impune un risc mare institutiei financiare sau ii poate cauza o pierdere substantiala a activelor sau veniturilor; h) ca nici un functionar sa nu primeasca beneficii (suplimente, prime si alte adaosuri la salariul functiei), retributii (compensatii) si un salariu care sa depaseasca cuantumul mediu al salariului (excluzind beneficiile, retributiile si veniturile de la optiunile de stok si impartirea profitului) pentru 12 luni calendaristice precedente lunii in care banca a inregistrat pierderi de capital. In cazul in care se constata ca banca este in incapacitate de plata sau in supraindatorare, sau capitalul este mai mic de 2/3 fata de capitalul reglementat si exista pericolul ca banca sa intre in incapacitate de plata (insolvabilitate), sau se constata pericolul pierderii substantiale de active ori prejudicierea substantiala a intereselor deponentilor sau pericolul prejudicierii substantiale a intereselor acestora, pe linga aplicarea masurilor si sanctiunilor, prevazute la alin.(1) si alin.(2), Banca Nationala retrage licenta si numeste prin ordonanta un lichidator pentru lichidarea bancii in conformitate cu capitolul VI "incapacitatea de plata" este situatia in care 10 la suta din obligatiunile curente nu au fost achitate la termen de catre banca. In cazul in care o banca se afla in incapacitate de plata sau este supraindatorata, sau exista pericolul sa intre in incapacitate de plata, conducatorul organului executiv al bancii este obligat sa instiinteze imediat Banca Nationala. Masurile si sanctiunile prevazute la prezentul articol nu exclud aplicarea altor masuri si sanctiuni conform legislatiei. Amenzile aplicate se varsa la bugetul de stat. Prin derogare de la prevederile legislatiei cu privire la contenciosul administrativ, numai actionarii bancii care detin in total cel putin 25 la suta din actiunile cu drept de vot, deponentii care detin cel putin 1/4 din suma depozitelor sau alti creditori care detin cel putin 1/4 din valoarea totala a cerintelor (cu exceptia depozitelor) pot ataca in instanta de judecata competenta, in decursul a 30 de zile de la data retragerii licentei, decizia de retragere a autorizatiei, indicind motive argumentate . Masurile si sanctiunile aplicate de Banca Nationala pot fi atacate in instanta de judecata competenta. In procesul de judecata intentat Bancii Nationale in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi, se vor respecta urmatoarele conditii:

a) in cazul in care instanta de judecata recunoaste ca actiunile Bancii Nationale fata de banca sint neintemeiate, Banca Nationala va repara prejudiciile materiale, retragerea licentei raminind in vigoare; b) contestarea sau actiunea in justitie nu va influenta asupra procesului de lichidare si nu va suspenda executarea actelor impuse de Banca Nationala. c) instanta de judecata stabileste legalitatea actiunilor intreprinse in scopul executarii prezentei legi si decide numai asupra faptului daca au fost facute cu sau fara intentie; d) lichidatorul si persoanele care ii acorda asistenta, angajatii Bancii Nationale nu raspund pentru prejudiciile, actiunile sau omisiunile care au avut loc in exercitarea atributiilor lor decit in cazul in care s-a demonstrat ca acestea sint intentionate si ilegale.22.Fuziunea BC(contopirea si absorbtia).6.1. Contopirea este procesul de reorganizare, care are ca efect încetareaexistenţei a două sau mai multe bănci (băncile contopite) în rezultatul căreia este înfiinţată o nouă bancă (banca succesoare).La contopirea băncilor, toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile fiecăreia din băncile contopite trec, potrivit actului de transfer şi bilanţului consolidat, la banca succesoare.6.2. Absorbţia este procesul de reorganizare, care are ca efect încetarea existenţe unei sau mai multor bănci (băncile absorbite) şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la o bancă (banca absorbantă) devenind succesor de drepturi şi obligaţii ale băncii (băncilor) absorbite.La absorbţie toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile băncii absorbite trec la banca absorbantă în conformitate cu actul de transfer şi bilanţul consolidat. Banca Naţională va aproba contopirea sau absorbţia băncilor comercialenumai în cazul în care nu va fi admis riscul excesiv în sistemul financiar şi va contribui la promovarea unui sector financiar puternic şi competitiv.9. În cazul contopirii Banca Naţională va elibera băncii succesoare licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare.10 În cazul absorbţiei banca succesoare va desfăşura activitatea după absorbţie în baza licenţei deţinute de ea anterior.11. Banca succesoare poate să-şi deschidă filiale în baza băncii (băncilor)cedente în conformitate cu Regulamentul cu privire la deschiderea filialelorde către bănci, cu excepţia capitolului II al regulamentului nominalizat înprezentul punct.12. La contopire sau absorbţie toate drepturile privind activităţile financiare şi procedeele tehnice aferente acestora ale băncilor contopite sau absorbite trec la banca succesoare (cu excepţia documentelor de remediere, ţinând cont de prevederile regulamentului cu privire la contopirea sau absorbţiabăncilor din Republica Moldova. La eliberarea permisiunii Banca Naţională poate lua decizia de a nu transmite băncii succesoare unele drepturi privind activităţile financiare şi procedeele tehnice aferente acestora, acordate anterior băncilor care au participat laprocesul de contopire (absorbţie). O astfel de decizie poate fi luată conformprevederilor actelor normative în baza cărora au fost acordate drepturile respective.a. Organele de administrare ale băncilor vor prezenta în comun cerereapentru obţinerea acordului preliminar pentru contopirea sau absorbţiabăncilor cel mai târziu cu treizeci de zile până la data desfăşurăriiadunărilor generale ale acţionarilor la care va fi luată decizia dereorganizare.b. Cererea scrisă şi setul de acte, se înaintează Guvernatorului Băncii Naţionale de către preşedinţii Consiliilor băncilor care au intenţia de contopire sau absorbţie.

18. În termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data înregistrării cereriiBanca Naţională, eliberează acordul preliminar sau respinge cererea, informând în scris solicitanţii cu indicarea motivelor.19. Acordul preliminar privind contopirea sau absorbţia băncilor eliberat deBanca Naţională este valabil pentru perioada de un an de la data eliberării acestuia.a. Cererea scrisă şi setul respectiv de acte, se înaintează Guvernatorului Băncii Naţionale de către preşedinţii Consiliilor băncilor antrenate în contopire sau absorbţie în termen de cincisprezece zile lucrătoare după intrarea în vigoare a hotărârilor respective ale adunărilor generale ale acţionarilor.21. În termen de patruzeci şi cinci zile lucrătoare de la data înregistrării cererii pentru eliberarea permisiunii şi înregistrării contopirii sau absorbţiei, Banca Naţională examinează cererea.22. În cazul în care cererea (întocmită în corespundere cu anexa nr.2) corespunde prevederilor legislaţiei în vigoare Banca Naţională efectuează următoarele:a) în cazul contopirii- acordă permisiunea;- aprobă statutul băncii succesoare;- retrage licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare a băncilorcontopite şi eliberează licenţa de desfăşurare a activităţilor financiarebăncii succesoare;- înregistrează banca succesoare în registrul central al băncilor cuexcluderea simultană din registru a băncilor contopite;b) în cazul absorbţiei- acordă permisiunea;- aprobă modificările la statut (în caz de necesitate);- retrage licenţa de desfăşurare a activităţilor financiare a băncii absorbite;- efectuează înscrierile privind excluderea din registrul central al băncilor abăncii absorbite.23.Lichidarea silita a BC. In cazul retragerii licentei bancii, Banca Nationala numeste un lichidator pentru lichidarea bancii. Lichidatorul se numeste in termen de 7 zile de la data constatarii situatiilor prevazute de legislatie. De la data retragerii licentei bancii, Banca Nationala inchide conturile bancii respective si deschide un nou cont cu mentiunea “banca in proces de lichidare”, la care vor fi virate sumele de bani existente la acea data in conturile bancii si prin intermediul caruia lichidatorul va efectua toate operatiunile cu banca ce se lichideaza.In functia de lichidator se numeste o persoana fizica care corespunde exigentelor inaintate fata de administratorul unei banci, stabilite in regulamentul respectiv al Bancii Nationale. Nu poate fi lichidator persoana care: a) are antecedente penale; b) in ultimii 5 ani a fost trasa la raspundere civila pentru acte juridice fictive sau simulate, acte afectate de eroare, incheiate prin dol, violenta, in urma unei intelegeri dolosive sau pentru incalcarea obligatiilor fiduciare; c) este invinuit intr-o cauza penala sau pirit intr-un proces civil; d) nu si-a onorat obligatiile de plata a datoriei sau de achitare a dobinzii catre o banca. Pentru constatarea existentei/inexistentei conflictelor de interese, lichidatorul va prezenta, inainte de numirea sa, Bancii Nationale informatie despre interesele sale personale si de afaceri, precum si despre relatiile financiare ale sale, ale sotiei sale si ale copiilor, inclusiv:

a) despre datoria fata de banca in proces de lichidare, activitatea in ea sau detinerea unor drepturi de proprietate ale acesteia; b) despre relatiile din ultimii 5 ani cu orice banca in calitate de angajat, administrator sau actionar cu cota substantiala; c) despre relatiile financiare, de afaceri sau individuale cu orice persoana care are anumite interese fata de banca in proces de lichidare si de activele ei, inclusiv informatie despre o angajare viitoare la persoana data; d) despre neonorarea obligatiilor patrimoniale fata de oricare alta banca in ultimii 5 ani; e) despre posedarea unei proprietati ce concureaza cu bunurile imobile ale bancii daca lichidarea bancii presupune evaluarea, dispunerea si gestionarea acestora; f) despre alte interese financiare si de afaceri care pot afecta exercitarea in mod impartial a functiei de lichidator; g) alte informatii solicitate de Banca Nationala. Inainte de a numi persoana in functia de lichidator, Banca Nationala va trebui sa se asigure ca nu exista vreun conflict de interese, iar daca un astfel de conflict exista, va trebui sa se convinga ca persoana este capabila sa actioneze impartial in virtutea naturii nemateriale a conflictului si o va numi ca exceptie.

Lichidatorul: a) afiseaza, in termen de 3 zile de la data numirii sale, la fiecare subdiviziune separata a bancii un anunt despre retragerea licentei bancii si inceputul lichidarii acesteia, indicind numele si prenumele lichidatorului, data si locul la care el intra in gestiunea bancii; b) publica anuntul indicat la lit.a) in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, in ziarele de circulatie generala, precum si in ziarele din localitatile in care banca are subdiviziuni separate; c) transmite Bancii Nationale, in termen de 3 zile de la publicarea anunturilor, copii de pe acestea. In momentul in care lichidatorul a intrat in gestiunea bancii: a) calcularea dobinzilor si penalitatilor la obligatiile bancii se intrerupe; b) termenul legal, contractual sau un alt termen, la a carui expirare orice drept sau datorie a bancii expira sau se anuleaza, se prelungeste cu 6 luni de la data expirarii sau anularii; c) exercitarea oricarui drept asupra activelor bancii se suspenda. Nici un drept asupra activelor nu poate fi exercitat in timpul lichidarii bancii, cu exceptia drepturilor acordate lichidatorului .d) platile sau transferurile activelor bancii efectuate cu intentia de a favoriza un creditor in decursul a 3 luni inainte de inceputul lichidarii ori catre o afiliata a bancii sau catre o banca aflata in relatii speciale cu banca in decursul unui an inainte de inceputul lichidarii devin nule, cu exceptia platilor pina la plafonul de garantare a depozitelor pentru fiecare deponent conform Legii nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar; e) toate imputernicirile organelor de conducere ale bancii trec la lichidator, care devine unicul reprezentant legal al bancii. Lichidatorul poate delega altor persoane doar acele imputerniciri pe care le considera necesare, daca Banca Nationala nu va stabili altfel; f) hotaririle anterioare adoptate de organele de conducere ale bancii se considera nevalabile daca nu sint aprobate (autorizate) de lichidator, precum si daca impiedica exercitarea atributiilor si drepturilor acestuia. In termen de 3 luni de la data intrarii in gestiunea bancii, lichidatorul efectueaza inventarierea activelor ei si transmite Bancii Nationale o copie de pe opis, care va fi accesibila permanent publicului. Lichidatorul va efectua aceste masuri prin proceduri transparente in conformitate cu

legislatia in vigoare, astfel incit alte banci si persoane interesate sa poata face oferte pentru aceste active. Lichidatorul, de la data intrarii in gestiunea bancii, poate rezilia: a) contractul de munca cu orice angajat al bancii; b) contractele de prestare a serviciilor la care banca este parte; c) contractele de locatiune a bunurilor mobile si imobile, cu conditia instiintarii proprietarului cu 30 de zile inainte despre faptul ca banca isi exercita dreptul discretionar de a rezilia contractul de locatiune. Proprietarul nu este in drept sa ceara recuperarea platilor aferente locatiunii dupa rezilierea contractului. In cazul lichidarii, nici un prejudiciu legat de rezilierea contractului nu va fi reparat. In termen de 2 luni de la data intrarii in gestiunea bancii, lichidatorul: a) ia masurile necesare pentru incetarea obligatiilor fiduciare ale bancii, restituie proprietarului toate activele si bunurile detinute de banca in administrare fiduciara si efectueaza decontari finale aferente acestora; b) expediaza, la adresele indicate in registre, tuturor deponentilor, altor creditori si clienti ai serviciilor de pastrare in siguranta a bunurilor avize recomandate despre tipul si suma creantelor acestora fata de banca potrivit registrelor, despre necesitatea retragerii bunurilor de catre clientii serviciilor de pastrare in siguranta a bunurilor. In aviz se va mentiona ca obiectiile pot fi prezentate lichidatorului in termen de o luna de la primirea avizului. Bunurile pastrate in siguranta la banca neretrase de proprietar pina la data mentionata in aviz vor intra in gestiunea lichidatorului pentru a fi transmise ulterior proprietarului conform legislatiei in vigoare. Bunurile pastrate in siguranta la banca impreuna cu opisurile lor si neretrase de proprietar se considera bunuri la care nu pot pretinde alti creditori ai bancii. Lichidatorul va prezenta Bancii Nationale, la solicitarea acesteia, rapoarte si informatii in legatura cu lichidarea bancii. Lichidatorul intreprinde urmatoarele actiuni: a) vinde, cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale, banca ca un complex patrimonial unic unei alte banci (banca cumparator), tinind cont de prevederile prezentului capitol; b) organizeaza vinzarea si/sau predarea partiala a activelor bancii si predarea partiala a obligatiilor bancii catre alte banci; c) lichideaza activele bancii in conditiile prezentului capitol. Pentru efectuarea tranzactiei de vinzare-cumparare prevazuta la alin.(1) lit.a), banca cumparator va indeplini urmatoarele conditii: a) va mentine capitalul reglementat in marime nu mai mica decit cuantumul dublu al capitalului minim b) activele acesteia trebuie sa fie mai mari decit activele bancii care constituie obiectul vinzarii; c) dupa realizarea tranzactiei, va corespunde conditiilor stabilite la art.7 alin.(2). Banca Nationala respinge cererea privind eliberarea permisiunii pentru vinzarea bancii daca: a) apreciaza ca situatia financiara a bancii cumparator va deveni nesatisfacatoare; b) apreciaza ca vinzarea bancii va conduce la incalcarea de catre banca cumparator a cerintelor fata de desfasurarea activitatilor financiare prevazute de prezenta lege si de actele normative emise in vederea executarii ei; c) documentele prezentate pentru obtinerea permisiunii contin informatie incompleta, insuficienta sau contradictorie sau nu au fost prezentate documentele solicitate suplimentar, necesare pentru luarea deciziei de eliberare a permisiunii pentru efectuarea tranzactiei. In unele cazuri, lichidatorul poate reduce valoarea unor obligatii astfel incit deponentul sau un alt creditor al bancii sa nu primeasca mai putin decit in cazul onorarii obligatiilor bancii .

Lichidatorul alege masurile care, in opinia sa, conduc la obtinerea sumei maxime din vinzarea bancii sau activelor acesteia si protejeaza interesele deponentilor si ale altor creditori. La determinarea sumei ce ar putea fi obtinuta din vinzarea bancii sau activelor acesteia,

lichidatorul este obligat: a) sa evalueze ofertele alternative, luind in considerare valoarea de piata a activelor si aplicind rata reala de reduceri; b) sa documenteze evaluarea si criteriile de evaluare, inclusiv rata dobinzii, rata de recuperare a activelor, costul mentinerii activelor si cheltuielile neprevazute. Cheltuielile legate de procesul de lichidare a bancii se efectueaza prioritar altor creante fata de banca din contul mijloacelor acesteia. In caz de insuficienta a mijloacelor pentru acoperirea cheltuielilor legate de lichidarea bancii

conform alin.(1)-(3), Banca Nationala este in drept sa le acopere. In termen de 2 luni de la ultima data mentionata in avizul prevazut la art.38 lichidatorul: a) respinge creantele a caror validitate este indoielnica; b) stabileste suma datorata fiecarui deponent, unui alt creditor si clasele de prioritate a creantelor; c) intocmeste lista creantelor pe care le-a validat pentru a fi inregistrate la Banca Nationala; d) instiinteaza in scris fiecare persoana a carei creanta nu a fost validata pe deplin despre acest fapt; e) publica de trei ori, la interval de 7 zile, in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, in ziarele de circulatie generala, precum si in ziarele din localitatile in care banca are subdiviziuni separate, un anunt despre data si locul expunerii listei creantelor, precum si despre data la care lichidatorul o va prezenta Bancii Nationale spre inregistrare si care se va incadra in limita de 15 zile de la data publicarii ultimului anunt; f) trimite, dupa inregistrarea listei creantelor la Banca Nationala, Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar o informatie completa despre depozitele personale garantate in conformitate cu Legea nr.575-XV din 26 decembrie 2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar. 24.Notiunea si caracteristica generala a operatiunilor bancare passive.Operatiunile pasive ale Bancilor Comerciale – reprezinta constituirea resurselor fiecarei banci comerciale. Se porneste de la ideea ca banca este o institutie care primeste si plaseaza capital. Banca are ca principala activitate: stimularea si primirea de depozite in numerar (colectarea de K) si plasarea acestora in activitatile economice pe calea creditului, scontului, avansurilor, participatiilor. Operatiunile pasive afecteza patrimoniul bancii. Ele sunt:

- de fructificare (la vedere, la termen) - depuneri de economii pe librete- conturi curente creditoare- reesconturi (la alte banci si la BNR)- emisiunea de bonuri de casa- obligatiuni si inscrisuri funciare

Capitalul permanent nu este suficient, este o prima de asigurare impotriva riscurilor determinate de plasarea capitalurilor. Fondurile atrase de banca din afara pot avea provenienta, scop, conditii si termene diferite. Dupa modul in care isi procura resursele bancilor pot fi:

- de depozite-- de reescont (primesc prin scont portofoliul comercial constituit din circuitul bunurilor

si il transfera la BNR pe calea reescontului)

- de emisiune de inscrisuri funciare, obligatiuni simple sau ipotecare. Operatiunile de procurare de fonduri se grupeaza astfel:

-primire de sume pt fructificare (depuneri) -primire de sume ca depuneri la economii pe librete -conturi curente creditoare (contractul de cont curent).

In categoria de op.pasive este inclusa: dotarea (filiatiunea) – reprez. operatiunea complexa prin care o banca mai mica, creatie a unei banci-mame isi poate asigura disponibilul necesar fara a recurge la vreuna din caile enumerate mai sus. Aceasta op. reprez forma pp de relatii actuale intre B.Centrala si subunitatile operative din teritoriu. Depunerile - reprez primirea sumelor de bani de catre banci. Acestea sunt generatoare de dobanzi. (dobanda fiind considerata un contract real, bilateral prin care o persoana care depune o suma de bani obtine si obligatia bancii de a restitui si dobanda cuvenita) Constituirea si utilizarea depozitelor bancare reprez una din functiile pp ale bancilor comerciale. Depozitele se prezinta in dubla ipoteza:

-pt banci reprezinta - o obligatie - pt clienti sau deponenti reprez – creante .

Dupa natura si termen: depozite bancare la vedere – cand depunatorii pot dispune oricand de ele dar dobanda este mai mica. Ca pondere in total resurse bancare- detine 9-10%. Depunerile la vedere au formele:

-conturi curente -librete si carnete de economii la vedere -conturi de depozite care au termene mai lungi dar nu se respecta.

Reescontul – modalitatea de procurare a resurselor noi prin cedarea portofoliului de efecte comerciale provenit din scontare unei alte banci, bancilor de scont (sau de emisiune). Similar reescontului exista operatiunile de lombardare (de imprumut pe garantii de efecte publice (obligatiuni si bonuri de tezaur). Operatiunile de lombard – op prin care bancile de depozit sau comerciale obtin, de la banca de emisiune, resurse pe t.s. valorificandu-si astfel hartiile de valoare pe care le detin. Reescontul+lombardul sunt operatiuni de recreditare.

25.Reglementarea juridica a contractului de deposit bancar.: - caractere juridice - categorii de deposit - perfectarea depozitului bancar.

Prin contractul de depozit bancar, banca sau o altă instituţie financiară (bancă), autorizată conform legii, primeşte de la clientul său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de bani pe care se obligă să o restituie deponentului după un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere). Raporturilor dintre bancă şi deponent li se aplică prevederile referitoare la împrumut şi la contul curent bancar dacă acestea nu contravin prezentei secţiuni şi naturii depozitului bancar.

  Contractul de depozit bancar trebuie să fie încheiat în scris. Forma scrisă a contractului se consideră respectată dacă banca eliberează deponentului un libret de economii, un certificat de depozit sau orice alt document care atestă depunerea banilor şi care corespunde cerinţelor legii şi uzanţelor bancare.

  Banca plăteşte deponentului o dobîndă în mărimea şi în modul prevăzut de contract, iar în cazul în care contractul nu prevede mărimea dobînzii aceasta se determină în conformitate cu prevederile art.619. Părţile pot conveni ca banca să nu plătească deponentului dobîndă. Banca nu poate reduce în mod unilateral mărimea dobînzii decît în

cazurile prevăzute de lege sau de contract, cu condiţia respectării unui termen de preaviz de cel puţin 15 zile.

  Dobînda pentru depozitul bancar se calculează începînd cu ziua următoare zilei efectuării depozitului, pînă în ziua precedentă zilei restituirii sumei depuse sau decontării acesteia în baza unor alte temeiuri legale. Dacă contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobînda pentru suma depozitului bancar se plăteşte deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecărui trimestru, iar dobînzile neridicate în acest termen se adaugă la suma depozitului pentru care se calculează dobînda în continuare. La restituirea sumei depuse, se plăteşte întreaga dobîndă calculată pînă la acel moment.

  Indiferent de tipul depozitului, banca este obligată să restituie, la prima cerere a deponentului, integral sau parţial suma depusă respectînd un termen de preaviz conform acordului părţilor sau uzanţelor bancare. Orice clauză contrară în defavoarea deponentului este nulă.

În cazul în care deponentului i se restituie integral sau parţial, înainte de expirarea termenului convenit, suma depusă, dobînda se calculează în mărimea prevăzută pentru depozitele la vedere dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul în care deponentul nu cere, la expirarea termenului convenit, restituirea depozitului, contractul se consideră prelungit în condiţiile unui depozit la vedere.

 

26. Notiunea si caracteristica generala a contractului de cont current bancar.Prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în

contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate.

  Titularul este liber să dispună în orice moment de sumele băneşti din contul său, cu excepţia cazurilor cînd, prin acordul părţilor, este stabilit un termen de preaviz. Clientul are dreptul să-şi revoce indicaţiile privind dispunerea de sumele băneşti din contul său. Revocările au efect dacă sînt recepţionate de bancă pînă la momentul executării indicaţiilor respective. Persoanele autorizate să dispună de sumele băneşti din cont sînt indicate de către client prin prezentarea documentelor respective prevăzute de lege, de contract şi de uzanţele bancare. Identificarea persoanelor autorizate să dispună de sumele băneşti din cont se efectuează de către bancă în baza semnăturilor sau altor mijloace de identificare.

  Banca este ţinută să efectueze operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui. Banca nu poate să efectueze operaţiuni în contul clientului fără ordinul lui decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. În cazul efectuării unor operaţiuni în contul clientului, banca este obligată să urmeze indicaţiile titularului de cont în limitele scopului urmărit prin contract. Dacă nu execută indicaţiile titularului de cont sau se abate de la ele, în cazul în care nu se poate considera că titularul, cunoscînd situaţia de fapt, ar fi aprobat abaterea, banca este obligată să plătească despăgubiri. O sumă debitată incorect în contul clientului trebuie înregistrată din nou în credit. Raporturilor dintre bancă şi client se aplică dispoziţiile referitoare la contractul de mandat dacă ele nu contravin prevederilor din prezentul capitol şi naturii contractului de cont bancar.

  Banca ţine contabilitatea contului prin înregistrarea în creditul şi în debitul lui a operaţiunilor efectuate, avînd obligaţia de a transmite clientului, în termenele convenite,

extrase din cont asupra situaţiei lui. Titularul de cont poate să ceară oricînd informaţii sau lămuriri asupra situaţiei contului şi asupra împrejurărilor oricărei operaţiuni efectuate în cont.

  Banca datorează clientului o dobîndă pentru folosirea mijloacelor din contul acestuia dacă în contract nu este prevăzut altfel. Creanţele reciproce ale băncii şi ale clientului se sting prin compensare.

Contractul încheiat pe un termen nedeterminat poate fi reziliat în orice moment de oricare din părţi, cu condiţia unui preaviz avînd termenul stabilit prin contract sau uzanţe bancare, iar în lipsa unui astfel de termen, în 15 zile. Banca poate rezilia contractul numai în măsura în care titularul poate beneficia în alt mod de posibilitatea efectuării decontărilor prin virament dacă nu există un motiv temeinic pentru reziliere.

27. Notiunea si caracteristica operatiunilor active si a creditelor.Operatiunile active – op prin care banca isi angajeaza resurse in vederea realizarea de Profit. Pp operatiuni bancare sunt: Op. de creditare a firmelor Op. de creditare a p.fizice Op. de plasamente in titluri Op. de participatiune (la cap.social al unor firme) Op. de participare la operatiunile de bursa Op. cu afiliatele bancii (delegarea de catre banca-mama a unor societati cu SRL-urile pt veniturile si cheltuielile de titluri financiare) Op. de bursa Op. de creditare a firmelor sunt cele mai complexe. Acestea pot fi pentru: -nevoi de K fix -creditarea cheltuielilor de exploatare a firmelor (credite de consum, comerciale, ipotecare), p.fizice, linii de credit -recreditare prin gestionarea creditelor de catre bancile com din Ro, prin fonduri puse la dispozitie de catre bancile straine private sau organismele finaciar-valutare internationale . O forma evoluata a operatiunilor de creditare este – creditarea creantelor comerciale. Inseamna preluarea contra-moneda a creantelor comerciale pe care firmele furnizoare le au asupra clientilor. Este vorba de op. de scontare – inseamna cesiunea unor titluri financiare catre alt beneficiar in schimbul valorii actuale sau de p-ta a acestor efecte de comert. In cazul cambiei– scontarea are urmatoarele trasaturi: a)Cedarea cambiei prin scontare (are caracter actul de vanzare-cumparare) b)Scontarea cambiei - este o vanzare speciala ( deoarece se stabilesc obligatii din partea tragatorului pt transfer)c)Scontarea cambiei este o operatiune de creditare pt ca reprez transferul unui instrument de creditare si determina plasarea resurselor unei banci pe un anumit termen pt care se primeste dobanda Scontarea– operat. prin care creditul comercial se transforma in credit bancar. Pensiunea– operat. bancara prin care banca com. preia cambiile pe care le vinde beneficiarul cu conditia rascumpararii lor de catre acesta la termenele convenite. Aceste operatiuni se desfasoara intre banci.

28.Executarea contractului de credit.Prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei

persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract. Contractul de credit bancar se încheie în scris.

Părţile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobînzi fixe sau flotante.

În cazul în care părţile au convenit asupra unei dobînzi flotante, mărimea acesteia poate fi modificată prin acordul părţilor. Creditorul nu poate modifica în mod unilateral mărimea dobînzii decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. În cazul cînd contractul prevede dreptul băncii de a modifica în mod unilateral mărimea dobînzii, aceasta se va efectua în funcţie de rata de refinanţare a Băncii Naţionale, de rata inflaţiei şi de evoluţia pieţei, ţinîndu-se cont de regulile echităţii. Creditorul îl va anunţa în scris pe debitor despre modificarea mărimii dobînzii cu cel puţin 10 zile înainte de modificare. Mărimea nouă a dobînzii se va aplica la soldul, existent la data modificării, al creditului.

  În afară de dobîndă, părţile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate în legătură cu utilizarea creditului. Creditul poate fi acordat prin punere la dispoziţia debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza în rate în funcţie de necesităţile sale. Dobînda pentru creditul în cont curent se calculează în funcţie de suma creditului utilizată efectiv într-o anumită perioadă.

  Părţile pot conveni asupra constituirii unor garanţii reale (gaj), personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica bancară. Dacă apreciază garanţiile rambursării creditului ca insuficiente, creditorul este în drept să ceară constituirea unor garanţii suplimentare. În cazul refuzului debitorului de a oferi garanţiile suplimentare solicitate de creditor, acesta din urmă are dreptul să reducă suma creditului proporţional reducerii garanţiei sau să rezilieze contractul. Creditorul este obligat să accepte anularea măsurilor de asigurare care depăşesc limita convenită a garanţiilor. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care măsurile de asigurare depăşesc doar temporar limita convenită a garanţiei.

  Creditorul este în drept să refuze executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia debitorului creditul dacă, după încheierea contractului de credit:

a) au apărut circumstanţe care indică cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a rambursa creditul;

b) debitorul sau terţul încalcă obligaţia de a acorda garanţii de rambursare a creditului pe care şi-a asumat-o sau alte condiţii înaintate de bancă pentru punerea la dispoziţie a creditului. Creditorul are dreptul de a refuza să pună la dispoziţie următoarele tranşe ale creditului, în cazul în care contractul prevede acordarea creditului în tranşe, dacă debitorul nu îndeplineşte condiţiile contractului referitoare la tranşa sau tranşele precedente. Debitorul este în drept să refuze creditul parţial sau total. În acest caz, el trebuie să plătească creditorului o remuneraţie pentru punerea la dispoziţie a creditului (comision de neutilizare). Dreptul de refuz prevăzut la alin.(1)-(3) poate fi exercitat doar dacă partea care refuză notifică cealaltă parte într-un termen rezonabil pînă la momentul executării obligaţiilor ce constituie obiectul refuzului. Creditorul poate rezilia contractul şi cere restituirea creditului şi a sumelor aferente dacă:

a) debitorul a devenit insolvabil; b) debitorul nu a oferit garanţiile cerute sau a redus fără acordul creditorului garanţiile

oferite; c) debitorul nu plăteşte dobînda în termenul stabilit; d) debitorul nu a executat obligaţia de restituire a cel puţin 2 tranşe ale creditului, atunci

cînd contractul prevede restituirea creditului în rate; e) există alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

Rezilierea contractului suspendă imediat utilizarea creditului, însă creditorul va acorda debitorului un termen de cel puţin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate şi a sumelor aferente.

(3) Debitorul poate, în orice moment, să anunţe rezilierea contractului de credit, ce prevede plata unei dobînzi fluctuante, cu condiţia notificării creditorului în termen de 7 zile de la primirea notificării despre modificarea dobînzii.

Debitorul poate rezilia contractul în care s-a convenit asupra unei dobînzi fixe pentru un anumit termen dacă obligaţia de plată a dobînzii încetează înaintea termenului stabilit pentru restituirea creditului şi nu se convine asupra unei alte dobînzi. Termenul de preaviz este de 15 zile. Rezilierea pentru motivul indicat la alin.(1) lit.d) produce efecte doar atunci cînd creditorul a acordat debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante, iar plata nu a fost făcută.

  În cazul neexecutării de către debitor la scadenţă a obligaţiei de restituire a creditului, precum şi a obligaţiilor de plată a dobînzii şi a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract. În cazul în care debitorul întîrzie să efectueze plăţile datorate în baza contractului şi părţile nu au convenit în contract asupra unor penalităţi de întîrziere, pentru suma datorată se încasează o dobîndă cu 5% mai mare decît rata dobînzii prevăzute în contract. Dacă a reziliat contractul de creditare pentru că debitorul se afla în întîrziere cu rambursarea sumelor datorate, creditorul are dreptul la o dobîndă echivalentă cu rata legală a dobînzii. Faptul acesta nu afectează dreptul creditorului sau al debitorului de a dovedi cauzarea unui prejudiciu mai mare ori mai mic prin întîrzierea rambursării creditului.

  În cazul neexecutării de către bancă a obligaţiei sale de acordare a creditului, debitorul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract.

  Dacă debitorul rambursează creditul înainte de scadenţă, creditorul este în drept să ceară reparaţia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipată cu deducerea sumelor economisite, luîndu-se în considerare creditul ce s-ar fi putut acorda din contul acestor mijloace. La calcularea prejudiciului, se ţine cont atît de venitul ratat al creditorului, cît şi de cheltuielile evitate de debitor prin rambursarea înainte de termen a creditului.

29.Categoriile de credit: In functie de scop; Termenul creditarii; modalitati de garantare; modalitati de rambursare;În literatura de specialitate, creditele sunt clasificate în funcţie de mai multe criterii, dintre care, cele mai semnificative care sunt luate în considerare de către experţi, sunt:

- în funcţie de sfera de creditare, se identifică: • creditul comercial: este acel credit acordat între societăţile comerciale nefinanciare; • creditul bancar: este acel credit în care unul dintre parteneri este o bancă; • creditul obligatar: este cel în care debitor este, de regulă, statul. Această poziţie poate fi deţinută şi de o administraţie publică sau de un agent economic pe piaţa respectivă; • creditul ipotecar: este acel credit al cărui obiect îl reprezintă materia proprietăţii imobiliare: construcţii şi terenuri; • creditul de consum: este creditul al cărui obiect îl formează consumul personal.

- în funcţie de perioada de derulare a relaţiilor de credit, există credite:• pe termen scurt; • pe termen mediu; • pe termen lung. Graniţele temporare ale acestor categorii de credite sunt diferite în funcţie de alte criterii specifice de diferenţiere a creditelor. În acest sens, în cazul creditului bancar pentru nevoi curente, termenul scurt este identificat prin durate de la 1 la 90 de zile, termenul mediu prin durate între 90 şi 365 de zile, iar termenul lung prin durate de peste 1 an. În cazul

creditului de investiţii, duratele sunt până la 1 an pentru termenul scurt, între 1 şi 3-5 ani pentru termenul mediu şi peste 5 ani pentru termenul lung.

- în funcţie de calitatea partenerilor de credit, există: • creditul bancar: creditorul, reprezentat de o instituţie bancară, stabileşte condiţiile de creditare, negocierea acestor condiţii fiind o excepţie; • creditul comercial: acordat între partenerii de afaceri, în care condiţiile de creditare le propune creditorul şi, de regulă, sunt negociate între părţi; • creditul public: în care debitor este statul, care de regulă fixează condiţiile de creditare.Garantiile pot fi reale (dreptul la retinere de catre creditor a bunurilor ce au facut obiectul creditului,pina la rambursarea integral:gajul,cu sau fara deposedare:ipoteca asupra bunului imibiliar al debitorului:privilegiul- general(mobiliar) sau special(imobiliar) – conferit prin lege unor creditori,de a avea prioritate la plata,daca detin o garantie asupra patrimoniului debitorului) sau personale(simple sau solidare),constind in angajamente de plata ,in situatia de incapacitate a debitorului,luate de catre terti.Termenul de rambursare este nu doar un principiu de baza al creditarii,ci si un criteriu de clasificare a creditelor si,in egala masura,un reper de analiza al serviciului datoriei.Mai mult,bancile utilizeaza acest indicator in vederea asigurarii corespondentei dintre durata creditului si termenele depunerilor pe seama carora se constituie resursele aferente.

30. Acreditivul documentar: categoriile AD , mecanismul derularii platii prin AD, clasificarea AD, deschiderea si avizarea AD.Acreditivul documentar este un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea clientului său (ordonatorului) şi conform instrucţiunilor acestuia sau în nume propriu, efectuează o plată către un terţ (beneficiar) ori la ordinul acestuia sau acceptă şi plăteşte cambii trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectueze o astfel de plată ori să accepte şi să plătească asemenea cambii. Acreditivul documentar este un contract separat de actul juridic care stă la baza lui. În operaţiunile pe bază de acreditiv, toate părţile implicate operează cu documente şi nu cu bunuri, servicii sau alte prestaţii la care documentele pot să se refere. Efectuarea plăţilor prin acreditiv documentar este reglementată de prezentul cod, de alte acte normative, precum şi de uzanţele bancare. Acreditivul trebuie să indice clar dacă este revocabil. În caz contrar, acreditivul este considerat irevocabil. Acreditivul irevocabil reprezintă un angajament ferm al băncii emitente, cu condiţia ca documentele stipulate să fie prezentate băncii desemnate sau băncii emitente şi să fie în conformitate cu termenele şi condiţiile acreditivului. Acreditivul irevocabil poate fi modificat sau anulat fără acordul băncii emitente, a băncii confirmatoare, dacă există, şi a beneficiarului numai în cazurile prevăzute de prezentul cod. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice moment fără o avizare prealabilă a beneficiarului, cu condiţia compensării cheltuielilor băncii prin care a fost făcut utilizabil acreditivul, pentru orice plată, acceptare sau recepţionare a documentelor (în cazul acreditivelor cu plată la termen) dacă aceste acţiuni sînt conforme condiţiilor acreditivului şi au fost efectuate înainte de primirea avizului de modificare sau de anulare a acestuia. Acreditivul trebuie să indice clar dacă este utilizabil prin plată la vedere, prin plată amînată sau prin acceptare. În afară de cazul în care acreditivul stipulează că este utilizabil numai de banca emitentă, el trebuie să desemneze banca autorizată să plătească sau să-şi asume un angajament de plată amînat sau de acceptare a cambiilor (banca desemnată). În afară de cazul cînd banca desemnată este confirmatoare, desemnarea de către banca emitentă nu constituie nici un angajament pentru banca desemnată. Prezentarea documentelor trebuie făcută băncii emitente sau băncii confirmatoare, dacă există, sau oricărei alte bănci desemnate. Confirmarea unui acreditiv irevocabil de către o altă bancă (banca confirmatoare) pe baza autorizării sau la cererea băncii emitente constituie un angajament ferm al băncii

confirmatoare, adăugat la cel al băncii emitente, cu condiţia ca documentele stipulate să fie prezentate băncii confirmatoare sau unei alte bănci desemnate, să fie conforme cu termenele şi condiţiile acreditivului. Dacă o altă bancă este autorizată sau solicitată de banca emitentă să adauge confirmarea ei, dar nu este pregătită să facă acest lucru, ea trebuie să informeze neîntîrziat banca emitentă. Banca avizatoare nu este obligată să adauge confirmarea sa la avizarea acreditivului beneficiarului dacă banca emitentă nu specifică altfel în autorizaţia sau în cererea de a adăuga confirmarea. Banca confirmatoare poate alege să avizeze o modificare către beneficiar, fără a-şi extinde confirmarea asupra acreditivului modificat, cu condiţia informării neîntîrziate a băncii emitente şi a beneficiarului.

  Acreditivul poate fi transferat doar dacă este desemnat de banca emitentă în mod expres ca transferabil. Faptul că în acreditiv nu se precizează caracterul transferabil nu afectează dreptul beneficiarului de a cesiona orice sumă la care este sau ar fi îndreptăţit în baza acreditivului, în conformitate cu prevederile legii aplicabile. În virtutea acreditivului transferabil, beneficiarul (primul beneficiar) poate cere băncii desemnate să-şi asume un angajament de plată amînată sau să accepte, sau, în cazul unei negocieri libere, să facă acreditivul utilizabil în totalitate ori parţial (banca transferatoare) pentru unul ori mai mulţi beneficiari (beneficiari secundari). Banca transferatoare nu are nici o obligaţie să efectueze transferul decît în limita şi în modul expres în care o astfel de bancă a consimţit. Dacă acreditivul nu prevede altfel, acreditivul transferabil poate fi transferat doar o singură dată.

31. Incasoul documentar, notiunea, tipurile de incasou si mecanismul decontarilor prin incasou documentar.

Incasoul documentar este un aranjament prin care o bancă (banca remitentă) se obligă să manipuleze, conform instrucţiunilor date de clientul (emitentul) său, documente financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri sau alte instrumente similare utilizate pentru a obţine efectuarea plăţii), însoţite de documente comerciale (facturi, documente de transport, titluri de valoare, alte documente similare care nu sînt documente financiare), pentru a obţine, inclusiv prin intermediul unei alte bănci (bancă însărcinată cu încasarea), plata sau acceptarea cambiilor emise ori pentru a elibera documente contra plăţii sau contra acceptării cambiilor emise.

(2) Instrucţiunile de incaso trebuie să conţină informaţii cu privire la: a) emitent şi tras (numele sau denumirea, adresa, telex, telefon, fax); b) banca de la care s-a primit incasoul şi banca prezentatoare (codul SWIFT,

suplimentar la informaţiile cerute despre emitent şi tras); c) suma şi valuta incasoului; d) lista documentelor anexate şi numărul de exemplare pentru fiecare document; e) termenele şi condiţiile referitoare la modalitatea de obţinere a efectuării plăţii şi

acceptării; f) spezele care trebuie suportate; g) dobînda, dacă este cazul, cu indicarea ratei, duratei şi perioadei de calcul a ei; h) metoda de plată şi forma avizului de plată; i) instrucţiunile în caz de neplată, de neacceptare sau de neconfirmare cu alte

instrucţiuni. (3) Incasoul documentar este un contract separat de tranzacţia care stă la baza lui. (4) Efectuarea plăţilor prin incaso documentar este reglementată de prezentul cod, de

alte acte normative şi de uzanţele bancare.

  Băncile nu sînt obligate să dea curs unui incaso documentar sau oricărei instrucţiuni pentru incaso sau instrucţiuni ulterioare aferente unui incaso documentar. Dacă o bancă a hotărît, pentru orice motiv, să nu dea curs unui incaso documentar sau oricărei instrucţiuni referitoare la incaso, trebuie să avizeze fără întîrziere partea de la care a primit incasoul sau instrucţiunile respective.

Documentele trimise la incaso trebuie să fie însoţite de instrucţiuni de încasare, iar băncile nu sînt autorizate să acţioneze decît în conformitate cu aceste instrucţiuni şi cu prevederile prezentului cod. Băncile nu examinează documentele pentru a obţine instrucţiuni. În afara obligaţiei de a controla conformitatea documentelor primite cu enumerarea din instrucţiunile de incaso şi de a aviza fără întîrziere emitentul în cazul lipsei documentelor sau a prezentării unor alte documente decît cele enumerate, băncile nu au nici o obligaţie ulterioară în această privinţă. Banca prezentatoare trebuie să verifice dacă forma de acceptare a cambiei este completă şi corectă, nefiind însă responsabilă de autenticitatea semnăturilor sau de dreptul la semnătură al celor care acceptă cambia. Băncile nu îşi asumă nici o obligaţie ori responsabilitate pentru autenticitatea documentelor primite. Banca însărcinată cu executarea unui incaso documentar trebuie să avizeze soarta acestuia în conformitate cu instrucţiunile băncii remitente.

Banca însărcinată cu încasarea sumei plătite prezintă (pune la dispoziţie conform instrucţiunilor emitentului) documentele către persoana căreia trebuie să i se facă prezentarea (trasul) în forma în care aceste documente sînt primite, exceptînd cazul în care băncile sînt autorizate să aplice timbrele şi ştampilele necesare, să facă orice andosări necesare sau să aplice toate elementele de identificare ori simboluri obişnuite, cerute de operaţiunile de incaso. Sumele care trebuie plătite sînt puse fără întîrziere la dispoziţia emitentului. Dacă nu s-a stabilit altfel, banca însărcinată cu încasarea efectuează plata sumelor datorate doar către banca remitentă, chiar în cazul refuzului prevăzut la art.1286 alin.(1). Efectuarea plăţilor parţiale este permisă în cadrul unui incaso documentar numai dacă se specifică astfel în instrucţiunile de incaso, iar documentele sînt eliberate doar după efectuarea integrală a plăţii dacă instrucţiunile de incaso nu prevăd altfel. În cazul plăţilor parţiale efectuate conform prezentului alineat, banca prezentatoare nu este responsabilă pentru consecinţele apărute din cauza eliberării tardive a documentelor. Plăţile parţiale se efectuează conform cerinţelor alin.(1). Dobînzile sînt plătite doar dacă faptul este stipulat în instrucţiunile de incaso. Dacă plata dobînzilor, spezelor şi comisioanelor este evitată de către tras, acestea cad în povara emitentului. În cazurile cînd, conform instrucţiunilor de incaso şi prezentului cod, plata comisioanelor, spezelor şi altor cheltuieli trebuie suportată de emitent, banca însărcinată cu încasarea are dreptul să-şi recupereze valoarea acestora de la banca de la care a primit instrucţiunile de incaso, iar banca remitentă are dreptul să recupereze de la emitent orice sumă astfel plătită, indiferent de soarta incasoului. Băncile participante la executarea instrucţiunilor de incaso pot solicita plata în avans a comisioanelor, spezelor şi altor cheltuieli şi, în funcţie de primirea avansului, îşi rezervă dreptul de a da sau nu curs instrucţiunilor primite. Dacă trasul refuză să plătească dobînzile prevăzute, banca prezentatoare poate să elibereze fără perceperea dobînzii documentele contra plată sau acceptare a cambiilor emise sau în alte condiţii, în afară de cazul cînd instrucţiunile de incaso precizează clar că plata dobînzii nu poate fi evitată. Banca prezentatoare nu poartă nici o responsabilitate pentru consecinţele refuzului de a plăti dobînda şi este obligată să avizeze fără întîrziere banca remitentă despre refuz, în modul prevăzut la art.1286. În cazul în care instrucţiunile de incaso prevăd plata spezelor pentru incaso şi a comisioanelor de către tras şi acesta refuză să le plătească, se aplică mutatis mutandis prevederile art.1286 alin.(5).

32. Reglamentarea juridica a decontarilor prin numerar in RMBaza legislativă:I. Regulamentului cu privire la cardurile bancare Nr.62 din 24.02.2005 (Monitorul

Oficial al R.Moldova nr.36-38/124 din 04.03.2005)II. Regulament privind operatiunile de casa in bancile din RM, modificat si completat

prin HCA al BNM nr.377 din 15.12.2005 [ DATA INTRARII IN VIGOARE 21.04.2006 ]

III. Regulament privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar,modificat si completat prin HCA al BNM nr.380 din 15.12.2005 [ DATA INTRARII IN VIGOARE 21.04.2006]

IV. IV. Regulamentului privind utilizarea documentelor de plată la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova Nr.150 din 26.06.2003 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.141-145/196 din 11.07.2003)

Banca potrivit statutului său de organizare şi funcţionare, şi a prevederilor Legii cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII-1995, este in drept să efectueze operaţiuni de casă pentru clienţii săi (persoane juridice şi fizice1). 2. Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului şi a altor valori sint organizate compartimente de casierie. Pentru fiecare bancă se organizează casa de operaţiuni. * pct. 2, alineatul 2 se exclude prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al BNM nr. 80 din 21.03.2005+ 3. Conducătorii, contabilii-şefi şi şefii de casierie din bănci răspund de organizarea, funcţionarea şi controlul activităţii de casierie in conformitate cu prevederile din prezentul regulament. Totodată sint obligaţi să asigure conducerea corectă şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice, in scopul reflectării in orice moment şi cu exactitate a existenţei şi mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. De asemenea, vor asigura, respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora. La incadrarea personalului din casierie in funcţii cu atribuţii de gestionari, precum şi la incheierea contractelor privind răspunderea materială, se vor respecta intocmai dispoziţiile legale in vigoare privind incadrarea gestionarilor, incheierea contractelor privind răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor materiale, precum şi orice alte reglementări referitoare la aceste probleme. In cazul in care la casierie este nevoie de ajutor temporar in muncă pentru verificarea banilor, conducătorul băncii, la solicitarea şefului casieriei, poate delega prin decizie, din alte servicii, persoane care vor efectua verificarea şi numărarea banilor. Aceştia vor fi instruiţi in prealabil de către şeful casieriei. Decizia cuprinde numele, prenumele, funcţia şi perioada in care vor efectua această activitate. Pentru personalul care ajută temporar la verificarea banilor este necesar să se incheie contract privind răspunderea materială. Selectarea şi numirea acestora se face cu respectarea condiţiilor legale pentru numirea gestionarilor. Compartimentul casierie funcţionează in incăperi special amenajate, separate de locul de muncă al celorlalte compartimente şi va corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi tezaur. In cadrul casieriei se pot organiza: - case operative de: incasări, plăţi in lei, operaţiuni de incasări şi plăţi in valută, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, vinzarea formularelor cu regim special, a certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hirtii de valoare; - case de incasări serale;

- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane juridice şi fizice); - case cu program prelungit; - case de verificare a numerarului; - case de incasări in lei amplasate in afara sediului băncii; - case pentru schimbul valuteiNumerarul şi celelalte valori aflate in bancă se păstrează in mod obligatoriu in tezaur, iar in lipsa acestuia - in case de fier refractare, prevăzute cu cel puţin două chei.

33. Operatiunile de decontari prin intermediul cardului bancarCreditarea prin carduri– produsul bancar cel mai des utilizat in Vest, oferind clientului bancii posibilitatea de a lua cu imprumut sume pana la anumite limite prin utilizarea cardurilor. Aceasta creditare, de multe ori, are loc la punctele de vanzare, deoarece, de obicei, cardurile sunt utilizate pt eliberari de numerar din automatele de plata tip ATM. Aparitia cardurilor in Europa dupa 40 ani de folosire in SUA a creat probleme serioase sectorului bancar. . Alte cauze: falimentul bancar, lipsa de cunoastere cu privire la avantajele creditelor. Creditul reflecta accesul la banii din cont. Creditarea contului se face automat prin virarea de catre p.fizica sau juridica a unor fonduri salariale sau depozite, alte venituri sau credite luate de la banca. Cardul a generat un intreg sistem de plati electronice prin care titularul are acces la credite cu dobanda preferentiala, cu cateva puncte procentuale mai mica decat dobanda perceputa in mod curent la credite fara sa fie nevoie de garantii speciale. Alte avantaje se refera la utilizarea cardului in strainatate si bonificare unei dobanzi la suma de cont mai mare decat dobanda la vedere. Cardul se elibereaza fara taxa si nu se percep comisioane de gestionare a contului. Pt emiterea si folosirea cardurilor este necesara incheierea unui contract cu banca. In cazul cardurilor titularul beneficiaza de descoperire de cont. Solicitantul poate solicita sume mai mari decat salariul, restituirea facandu-se din salariile viitoare. Prin automatele bancare toate platile prin carduri se fac prin onorarea automata a facturilor emise. Cardurile pot fi utilate oriunde in lume nefiind necesara deschiderea unui cont in valuta in tara respectiva. Leii sunt convertibili in valuta tarii respective prin conversii incheiate intre bancile centrale din tarile respective. Facturile pot fi platite prin card fara comision. Clientul trebuie sa faca transferul sumelor respective din contul de card in contul curent. Transferul se face simplu. Deoarece in cazul cardurilor se produc fraude au aparut metode moderne de sofisticare a accesului la card. Exista carduri la care se accede prin identificarea vocii titularului, confruntarea fotoCard bancar este un suport de informatie standardizat si personalizat prin intermediul caruiadetinatorul, de regula, cu utilizarea numarului personal de identificare al sau si /sau a unor altecoduri care permit identificarea sa, are acces la distanta la contul bancar in vederea efectuariianumitor operatiuni prevazute de banca emitenta. In functie de provenienta mijloacelorbanesti disponibile in cont se disting urmatoarele tipuri de carduri bancare:- card de credit, prin intermediul caruia detinatorul dispune de mijloacele banesti oferitede banca sub forma unei linii de credit;- card de debit, prin intermediul caruia detinatorul dispune de mijloacele banestidepozitate la banca si care ofera posibilitatea acordarii unei facilitati de overdraft(descoperit de cont) in cazul insuficientei mijloacelor banesti in contul acestuia; 2.1. Pentru a incepe activitatea intr-un sistem de plati cu carduri bancare, banca, cel putin cu30 de zile lucratoare inainte de inceperea activitatii, prezinta la Banca Nationala a Moldoveiun demers la care anexeaza urmatoarea informatie:a) descrierea activitatii bancii in sistem, care va cuprinde:

- denumirea sistemului si a organizatorului acestuia, alte date la latitudinea banciiprivind descrierea sistemului;- descrierea statutului si a tipului de activitate a bancii in sistem, cu anexareacopiilor documentelor care confirma statutul bancii in sistem si dreptul de adesfasura o anumita activitate in sistem;- descrierea tipurilor de carduri ce urmeaza sa fie emise si /sau acceptate de catrebanca si a serviciilor ce urmeaza sa fie oferite de catre banca detinatorilor decarduri;b) Regulile de utilizare a cardurilor stabilite de banca. Banca Nationala a Moldovei examineaza informatia prezentata de banca, in conformitatecu p.2.1 din prezentul Regulament, in decurs de 30 zile lucratoare din ziua inregistrariidemersului la Banca Nationala si notifica banca privind rezultatele examinarii. Banca, inainte de a-si incepe activitatea in cadrul unui sistem de plati cu carduri bancare,instiinteaza Banca Nationala a Moldovei asupra actiunilor intreprinse pentru inlaturareaneajunsurilor depistate. Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor bancare pot fi effectuate urmatoarele operatiuni:- plata marfurilor achizitionate de la comercianti, serviciilor prestate sau aobligatiilor fata de buget (impozite, taxe, alte plati obligatorii);- retragerea de numerar de la bancomate, de la ghiseele bancilor, in limiteleprevazute de actele normative in vigoare;- alte operatiuni financiare in conformitate cu prevederile actelor normative invigoare (depunere de numerar in contul bancar, transferuri intre conturi etc.). Retragerea de numerar prin intermediul cardurilor de afaceri pentru plata salariilor siefectuarea altor plati cu caracter social poate fi efectuata numai la ghiseele bancii. Banca esteobligata sa asigure controlul asupra existentei documentului de plata privind transferul platilorobligatorii in conformitate cu actele normative in vigoare.Operatiunile ce tin de domeniul reglementarii valutare, realizate prin intermediulcardurilor emise de bancile licentiate /bancile straine, urmeaza a fi efectuate in conformitatecu prevederile actelor normative in domeniul reglementarii valutare si ale certificatelor deinregistrare /autorizatiilor Bancii Nationale a Moldovei, in cazul in care acestea urmeaza a fieliberate. Banca emitenta elibereaza extrase de conturi de card in termenul si in modul prevazut deRegulile de utilizare a cardurilor.Banca emitenta intocmeste extrase de cont de card in conformitate cu actele normative invigoare. Extrasele de cont de card se intocmesc in limba de stat sau pot fi intocmite in alta

limba solicitata de titularul contului.

34,Decontările interbancare in RM Decontările Bancare pot fi de 2 tipuri: Decontări intrabancare – sunt cele care implică o bancă şi subdiviziunile sale (filiale, sucursale, agenţii); Decontările iterbancare – sunt cele care implică decontările privind relaţiile apărute între bănci.Decontările Interbancare se efectuează : 1. prin conturi corespondente deschise în ambele bănci sau la una din bănci 2. prin intermediul conturilor deschise la casele de compensaţii.toţi participanţii în sistemul de plăţi interbancare din Republica Moldova: Banca Naţională, băncile comerciale şi sucursalele (filialele) băncilor străine, care au primit autorizaţia Băncii

Naţionale de efectuare a activităţilor financiare pe teritoriul Republicii Moldova, băncile în proces de lichidare sau în proces de insolvabilitate, alţi participanţi conform prevederilor legislaţiei în vigoare, în continuare bănci participante.

Băncile participante în sistemul de plăţi interbancare sunt înregistrate în Indicatorul participanţilor în sistemul de plăţi interbancare deţinut şi actualizat de către Banca Naţională a Moldovei. Pentru efectuarea plăţilor interbancare fiecărei bănci participante la sistemul de plăţi interbancare i se deschide un singur cont „LORO” la BNM după principiul „un cont – o bancă” . Numărul contului "Loro" al băncii participante este din opt cifre şi are următoarea structură: a) cifrele de ordinul 1 - 4 - numărul contului sintetic (Planul de conturi al evidenţei contabile a Băncii Naţionale a Moldovei, Hotărîrea Consiliului de Administraţie al BNM nr. 75 din 26.06.1995, cu modificările şi completările ulterioare); b) cifra de ordinul 5 - cifra de control; c) cifrele de ordinul 6 - 8 - numărul convenţional al băncii. Băncii participante (filialei băncii participante) i se atribuie un cod din nouă cifre . Disponibilităţile în contul “LORO” al băncii participante sunt obţinute ca rezultat al înregistrării plăţilor transferate şi încasate de la ceilalţi participanţi în sistemul de plăţi interbancare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare. Băncile participante trebuie să asigure disponibilităţile în conturile “LORO” în proporţia necesară efectuării plăţilor interbancare. Efectuarea plăţilor din contul “LORO” al băncii participante se efectuează numai în cazul prezenţei disponibilului suficient în acest cont pentru trecerea la scăderi a sumei consemnate în documentele de plată. Suspendarea operaţiunilor, aplicarea sechestrului şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare se efectuează în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare. Plata parţială a sumei consemnate în documentul de plată se admite numai în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din contul plătitorului conform prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare.Evidenţa contabilă a plăţilor interbancare in Banca Naţională se efectuează in conformitate cu Planul de conturi al evidenţei contabile al Băncii Naţionale a Moldovei , iar in băncile participante se efectuează in conformitate cu Planul de conturi nr. 55/11-01 al evidenţei contabile in bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova. Documentele de plată primare se întocmesc de către clienţi în conformitate cu prevederile actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi se primesc spre executare de către banca iniţiatoare în numărul de exemplare necesare părţilor. În ziua primirii documentelor de plată primare spre executare funcţionarul responsabil al băncii iniţiatoare are următoarele obligaţiuni:a) să verifice corectitudinea întocmirii documentelor de plată primare şi să le legalizeze cu

semnătura sa şi amprenta ştampilei dreptunghiulare a băncii la rubrica „Semnăturile băncii” şi să aplice data primirii la rubrica “Menţiunile băncii”. Ştampila dreptunghiulară a băncii trebuie să conţină următoarele date: • denumirea, codul şi adresa băncii iniţiatoare; • numărul contului “Loro” al băncii iniţiatoare; • numărul de ordine al ştampilei dreptunghiulare;

b) să reflecte în contabilitatea băncii înregistrările contabile ale operaţiunilor efectuate în baza documentelor de plată primare; c) să aplice la rubrica “Menţiunile băncii” data executării documentului de plată;

d) să întocmească, în baza documentelor de plată primare pe suport hîrtie documente de plată primare electronice; e) să verifice identitatea documentelor de plată primare electronice formate cu documentele de plată primare pe suport hîrtie. f) să întocmească, cu data zilei operaţionale în care au fost trecute la scăderi mijloacele băneşti din conturile plătitorilor, dispoziţii de plată centralizatoare electronice adresate altei bănci participante.