Embed Size (px)
Citation preview
Cuprins :
Definitia dreptului ………………………………………………….1.
Disciplinele …………………………………………………………..
Natura canonica ……………………………………………………2.
Definitia Filosofilor…………………………………………………2.
Definitia Sf. Parinti…………………………………………………2.
Dreptul in viata biserici…………………………………………….3.
Factorii , motivele, momentul si specificul normelor…………….3.
Studiul dreptului bisericesc ……………………………………….4.
Izvoare………………………………………………………………4.
Canoanele…………………………………………………………...5.
Izvoarele generale ,particulare…………………………………….5.
Izvoare particulare privind bisericile locale………………………7.
Codici si colectiile Bisericesti Ecumenice………………………….8.
Codici si colectiile bisericilor locale………………………………..11.
Codicele si colectiile biserici ortodoxe romane……………………13.
Codicele si colectile de legiuiri bisericesti in lb. romana in manuscris 17
Biserica institutie religioasa crestina………………………………22
Forma de organizare primara a biserici…………………………..23
1
DREPT BISERICESC
Definitia 1:
Disciplina teologica – juridica in cadrul careia se expun pricipiile si
normele de drept potrivit carora se organizeaza si conduce biserica sub
aspectul ei vazut de societatea religioasa crestina .
Definitia 2:
Diciplina care studiaza metodic si expune sistematic principiile si
normele dupa care se organizeaza si functioneaza biserica .
Dreptul bisericesc face parte Teologia practica , dreptul canonic
este o ramura a dreptului care se ocupa de legile de drept care servesc la
organizarea unei organizatii religioase numita biserica .
In Teologia practica exista 3 grupe de materii de studii teologice :
1. disciplinele ce trebuie sa se stie si ce trebuie sa se faca prin
exercitarea puteri in biserica : - omiletica
- catehetica
- pedagogie
2. discipline care arata ce trebuie sa se stie si cum trebuie sa se lucreze
pentru exercitarea puteri sfintitoare : - liturgica
- ritualul bisericesc
Puterea Mantuitorului : - invatatoare
- sfintitoare
- conducatoare
3. dicipline practice : - pastorala
- dreptul canonic
2
Dreptul canonic constituie o necesitate a starii de dupa caderea in pacat.
Dreptul canonic ortodox se deosebeste de dreptul secular prin faptul
ca acesta din urma are in vedere nu numai relatiile stabilite pe baza credintei
religioase ci si interesele nereligioase.
Dreptul canonic secular se ocupa de relatiile juridice fara caracter
religios dintre oameni.
Natura canonica – regula de conduita cu caracter general si imper-
sonal instituita de biserica a carei respectare este obligatorie , garantata de
organele puterii bisericesti si de opinia obstei credinciosilor . Stabileste o
conduita etalon dupa care crediciosii , persoane fizice se guverneaza in
existenta lor religios morala .
In limba romana 3 cuvinte „ dreptul , dreptatea (ca stare de aplicare
a dreptului) si legea (ca materializare a dreptului)
Etimologia juridica : jus (latina) , recht (germana ) si right (engleza).
Definitia filosofilor antici (dreptul ):
Socrate = „vointa zeilor”
Platon = „ virtutea cea mai cuprinzatoare „
Aristotel = „ dreptul este virtutea suprema „
Cicero = „dreptul este ratiunea suprema „
Definitia Sf. Parinti si ale scriitorilor bisericesti :
Iustin Martirul si Filosoful = dreptul este tot ce este just .
Sf. Vasile cel Mare = dreptul este virtutea prin care se da
fiecaruia dupa vrednicie ceea ce este al sau.
Sf. Ioan Gura de Aur = face distinctie intre dreptatea oame-
3
nilor si dreptatea divina .
Sf. Maxim Marturisitorul = defineste dreptatea ca virtutea depen-
denta de adevar prin care se da fie-
carui cea ce este al sau .
DREPTUL in VIATA BISERICII
A . Factorii care au determinat formarea dreptului bisericesc :
momentul juridic , organizarea Bisericii pe baze juridice .
B . Motivele folosiri legilor de drept de catre Biserica ;
1. Biserica , fiind inzestrata de Mantuitorul cu norme religioase
nu a simtit nevoia de a da putere de norma juridica indrumarilor Mantuitorul.
2. Biserica a folosit si foloseste elementul juridic ceea ce
dovedeste ca aceasta este intra in iconomia mantuirii.
C . Momentul creari normelor juridice pentru biserica :
- primi crestini proveneau dintre evrei si acestia au respectat normele V. T. si
nu s-au lipsit de norme juridice .
- in relatiile cu necrestinii , crestinii au fost nevoiti sa accepte norme
juridice .
- normele juridice sunt un rezultat al lipsei de omogenitate a membrilor
Bisericii .
- datorita compozitiei sociale , comunitatile crestine au fost nevoite sa
apeleze la persoane cu statut juridic, adica la crestini cetateni romani .
- adaptandu-se conditiilor vremii , Biserica si comunitatile crestine si-au
insusit din Dreptul roman norme juridice .
4
D . Specificul normelor de drept create pentru Biserica .
- Biserica s-a lovit de realitatile vremii
- Tertulian si Ulpianus au contribuit la dezvoltarea dreptului in
Biserica .
- Aparitia rigoristilor , donatistilor si schizmaticilor au dus la
sporirea normelor juridice in Biserica .
STUDIUL DREPTULUI BISERICESC
Este un ghid sau indrumator care arata modul in care legea divina se
rasfrange regulile referitoare la manifestarile si trasaturile externe .
Dreptul bisericesc si disciplinile inrudite – se inrudeste cu pastorala .
IZVOARE :
Izvorul este o forma de exprimare a dreptului.
Canoanele sunt dupa cuprinsul lor ele se pot imparti :
- canoane care au cuprins dogmatic .
- canoane care au cuprins religios-moral.
- canoane care au cuprins cultic.
- canoane care au cuprins canonic propriu-zis.
- canoane care au cuprins mixt.
Codul canonic al Bisericii este alcatuit din 4 categorii de canoane :
A. canoanele Apostolice
B. canoanele Sinoadelor Ecumenice
C. canoanele Sinoadelor Locale
5
D. canoanelor Sfintilor Parinti
Canoanele Sinoadelor Ecumenice sunt emise de 6 din cele 7 Sinoade
Ecumenice .
Izvoarele se impart in :
1. izvoare generale - principale
- adevaruri de credimta
- norme canonice
- obiceiul de drept bisericesc si normele
canonice stabilite printr-un consens unanim
al bisericilor
- legile fundamentale ale statelor
2. izvoare particulare :
adevarul revelat – o suma de adevaruri de credinta revelate si norme
care privesc direct conduita credinciosilor.
*** Subiect de examen:
Canoanele ecumenice – date la 6 din cele 7 Sinoade.
- sinodul 1 – 20 can.
- sinodul 2 - 7 can.
- sinodul 3 – 8 can.
- sinodul 4 – 30 can.
- Sinodul 6 – 102 can.
- Sinodul 7 – 22 can.
6
Legile fundamentale ale statelor- elementele dreptului de stat au fost cele
dintai de care s-a servit biserica – insusindu-le si inbisericindu-le pentru
nevoile proprii. Acestea constituie izvoare fundamentale ale dreptului .
Izvoare generale intregitoare :
1. hotararea Sinoadelor Locale sau Patriarhale .
2. Pravilele Calugaresti.
3. canoanele unor Sf. Parinti (randuieli la Sf. Slujbe)
4. parerile canonistilor
5. Jurisprudenta bisericeasca elaborata pe baza obiceiului sau a Hot.
Bisericesti superioare .
Izvoarele partuculare :
A) izvoare fundamentale
- legislatia bisericeasca proprie
- uzul particular de drept bisericesc
- legislatia de stat
- raporturile dintre biserica si stat
B) izvoare intregitoare
- hotarari ale Sinoadelor particulare arhieresti
si mixte .
- parerile canonistilor bisericii in chestiuni
locale .
Legislatia Bisericeasca propie a fiecarei bisericesti autocefale
cunoaste diferite forme de legiferare.
- pravile
- norme generale
7
- statute (constitutie bisericeasca ).
Legislatia de Stat constituita din :
- constitutii
- legi speciale ale cultelor
- legi care privesc organizarea unei biserici
- codul civil , penal si al familiei .
- legi care privesc regimul pers. juridice si al
propietatii
- regim special al monumentelor istorice
- legi privitoare la chestiuni mixte (casatorie ,
cimitir).
Izvoarele particulare privind bisericile locale .
1. izvoare fundamentale:
- legislatia bisericeasca propie :
- pravile
- canonisme
- norme generale
- statute
- uzul particular de Drept bisericesc
- legislatia de Stat
- acordurile dintre Biserica si Stat
2. izvoare intregitoare :
- hotarari ale sinoadelor particulare , arhieresti si mixte.
8
- hotarari sau decizii , circulare ale ierarhilor
- jurisprudenta
- parerile canonistilor Bisericii in chestiuni locale .
Codicii si colectiile Bisericesti ecumenice .
Cod = colectie de legi scrise de importanta majora care reprezinta
temelia juridica a statului respectiv.
Codurile si Colectiile se mai numesc Codex Sinaiticus, Codex
Argenteus ,Codicele Voronetean.
1. Codicii Apostoloci :
- Cap. - XV- din Faptele Apostolilor
- Didahia celor 12 Apostoli.
- Canoanele lui Hipolit
- Randuielile Biserici Egiptene
- Constitutiile apostolice
- Didascalia
- Randuielile Sf. Apostoli
- Statutele si canoanele Sf. Apostoli
- Canoanele Sf. Apostoli
2. Colectii bisericesti sravechi :
- actele martirilor
- listele scaunelor si ale episcopilor
3. Codici canonici :
9
- Acolutia
- Sinopsa lui Stefan Efeseanul
- Colectie de canoane (60 Cap.)
- Colectia de canoane (50 Cap. atribuita lui
Ioan Scolasticul, patriarh al Constantino-
polului in anul 550 d. Hr. )
4. Nomocanoanele.
Sant colectii mixte de legi de Stat (nomi) si colectii de legi
bisericesti care se numesc canoane .
Principalele nomocanoane :
- Nomocanonul lui Ioan Scolasticul .
- lui imparatul Heraclit.
- lui Fotie
- lui Grigore Doxapatriul
- lui Arsenie Antorian.
- lui Matei Vlastares
- Duhovnicesc
- lui Cotelerius
- lui manuil Malaxos
- lui calugarului Iacob din Ianina
- Lui Gheorghe de la Trapezunt .
- Cartea Canoniconul Ioan Pusnicul .
5.Cdicii legilor de Stat care au aplicare in viata bisericii .
10
a. Codex Teodosianus (438)- un grup de carturari de la sectia juridica
a universitati de la Constantinopol ( dupa numele Imp. Teodosianus).
b. Carpus Juris Civilis (1587) – cea mai importanta colectie a
legislatiei si a stiintei Dreptului roman (Carpus Juris canonici ).
c. Ecloga (in timpul Imp. Leon III Isaurul)
d. Prohiron colectia apare in 870 din porunca Imp. Vasile I
Macedoneanul .
e. Epanagoga – inseamna repunerea in vigoare a legilor nesocotite
pana atunci ( in timpul lui – Vasile I Macedoneanul
- Leon si Alexandru si patriarhul Fotie ).
f. Vasilicalele - redactate din porunca Imp . Vasile I
Macedoneanu si fiul Leon al VI Filosoful .
g. Novelele ale lui Leon al VI Filosoful – material juridic cu
aplicare la viata bisericeasca .
h .Hexabiblos (1345) – opera unui jurist consul Constantin
Armenopulos .
6. Extrase de legi de Stat privitoare la biserica , din codurile dreptului
de stat Romano-Bizantin .
a. colectia in 25 de Cap. - Codex Iustinianeus
b. colectia in 87 de Cap. - este alcatuita de catre Ioan
Scolasticul .
c. colectia tripartita sau partitla.
7. Colectiile de canoane al Biserici Orientale tiparite in Apus . Sunt
colectii latine .
8. Marile colectii tarzii.
11
9. Colectiile de Drept Romano –Bizantin .
10. Opera marilor comentatori bizantini , au fost comentate de 3 mari
comentatori bizantini.
a. Alexie Aristen (1130)
b. Ioan Zonara , istoric si jurist apoi calugar in Muntele
Athos
c. Teodor Balsamon , jurist si mai tarziu patriarh al
Antiohiei a revizuit din ordinul Imparatului Manuil I
Comnenel .
Codicii si colectiile bisericilor locale :
- Versio Isidoriana
- Prisca Translatio
- Codex Canonum Eclesiae Romanae
- Codex Canonum Eclesiae Aficanae
- Codex Canonum Eclesiastrcorum
- Colectia decretorum pontificum
romanorum – alcatuit de Dionisie Exigul .
CODICII
a. Codici si colectiile legilor bisericilor ortodoxe particulare de limba
greaca .
- Ton Aghion Sinadon ( Venetia 1761)
Spiridon Melias
- Sillogi Panton Ton Ieron Ketion Kananon
( Venetia 1787)
12
- Kanenikon ( Constantinopol 1798).
- Pidalionul – Leipzig (1800).
- Sintagma ateniana
- Oranduiri canonice
- Legislati patriarhului ecumenic .
- Codici grecesti
- Documente patriarhicesti
- Canoanele Bisericii Ortodoxe .
- Jus Greco –Romanum .
b. Codici si colectiile legilor bisericilor ortodoxe de limba slava .
- Codici si colectiile bisericilor ortodoxe din
Moravia Mare .
- Codici si colectiile legilor biserici ortodoxe
sarbe
- Codici si colectile legilor bisericilor
ortodoxe bulgare .
- Codici si colectiile legilor biserici ortodoxe
sarbe .
C. Legile mai noi ale bisericilor ortodoxe autonome si autocefale .
1. Patriarhia de Consatantinopol;
- legi de organizare sau canonisme .
- legea bisericeasca in 14 art.
- legea de organizare din 1922.
2. Patriarhia din Alexandria :
- legea de organizare din 1900.
3. Patriarhia din Antiohia ;
13
- legea de organizare din 1900
4. Patriarhia din Ierusalim :
- statul din 1875
- statutele fratiei Sf. Mormant.
5. Mitropolia din Cipru :
- statul din 1914
6. Mitropolia din Grecia :
- legea arganica 1833
- legea din 1923 , 1928 ,1931,1932.
- legea organica de necesitate din 1940.
7. Patriarhia Rusa :
- statutul din 1721
- statutul patriarhiei ortodoxe ruse (decembrie 1917)
8. Patriarhia Sarba .:
- legea si statutul din 1823, 1836,1891.
- legea biserici Iugoslave .
- noua lege din 1934.
Codici si colectiile legilor Biserici Ortodoxe Romane .
Crestinismul romanesc este de origine oriental –rasaritean si limba latina .
Din epoca de inceput a Biserici nu s-au pastrat documentele si izvoare ale
Dreptului Canonic ci numai limbvajul viu al limbi romane .
Dar este totusi cu neputinta sa nu fi existat minime legi de organizare .
Alaturi de limba al doile document viu este obiceiul de Drept avand
elemente de drept profan si elemente de drept canonic .
Sub influienta greceasca si mai tarziu sub influenta slava viata
bisericeasca a romanilor a luat infatisari diverse ( de la centrele bisericesti de
14
limba latina si ne-a obligat sa stabilim legaturi cu cele de limba greaca si
apoi cu cele de limba slava ), unele parti ale biserici noastre sa fi pastrat
caracteristicile , legaturile biserici originare altele grecesti sau altele slave .
In orce caz influenta puteri bizantine in Balcani si la nordul Dunari
a fost permanenta si foarte puternica pana la Moravi si Boemi ( Cehia si
Slovacia) , in vecul al IX lea prin lucrarea misionara a Sf. Chiril si Metodie .
Dupa aceea sau crestinat :
- la apus Maghiarii
- la rsarit Rusii
Teritoriul si populatia tarii in aria de influenta a Bizantului ,daca ne
ocoleau bizantini nu ne-ar fi scapat din vedere . Roma care a intrat in
rivalitate cu Bizantul atat in Moravi cat si in Bulgaria . Pe cand slavi incep
sa foloseasca in limba lor unele colectii de drept bisericesc primele din
Bizant ( Nomocanonul de 50 de titluri tradus de Metodie ) .
In acest timp Biserica Ortodoxa Romana si-a pastrat vechile randueli
de organizare fie in limba latina , limba greaca .
Din sec. X s-au folosit si unele Nomocanoane slave .
Au fost folosite paralel: - Biserica Romana le-a pastrat cu Bizantul.
- centrele slave si arhiepiscopia Ohridei ( si la
sud de Dumare)si mitropolia Haliciului si
Chievului si centrele biericesti din Tarnovo
si Ipec.
Codici si colectii de legide stat si de canoane ,in limba greaca si limba
slavona .
a. Extras din vasilicale sau pravila lui Alexandru cel Bun .
- prima colectie de legi de pe pamantul romanesc ,despre ea ne vorbeste ;
15
- Dosoftei mitr. Moldovei
- Dumitrie Cantemir in „ Descrierea
Moldovei”
Extrasul de care vorbeste D. Cantemir in limba greaca a existat sub
forma unor sinopse a vasilicalelor.
b. Sintagma alfabetica a lui Matei Vlastares are caracterul unui compediu
prochic de reguli canonice si civile , pe timpul lui Stefan Dusan . Matei
Vlastares monah din Salonic a alcatuit in limba greaca un Nomocanon
sistematic .
Ea a circulat in toate tarile din imperiul bizantin , Bulgaria, Tara
Romaneasca , Rusia , Armenia si Georgia .
Manuscrise pastrate (in limba greaca si limba slava veche) ale sintagmei .
- manuscris grec al sintagmei alfabetice
(1342) .
- manuscrisele sintagmei in limba greaca –
bibloteca academiei romane.
- 4 manuscrise ale sintagmei pastrate in
biblioteca din Iasi
- Manuscrisul grec al sintagmei alfabetice
(poarta semnatura mitr. Dosoftei si a mitr.
Veniamin Costache.
- Manuscrisul biblioteca Mitropolitana Iasi
- Manuscrisul preotului Ieraclie din Zagora .
- Manuscrisul grec al sintagmei – bibloteca
Barnovski Iasi .
16
- Pravila de la Targoviste 1451 – copia
sinopsei sintagmei de la man. Bistrita
(Oltenia).
- Pravila de la man. Neamt 1472
- Pravila de Putna
- Copia manuscris a lui Donian
- Pravila de la man. Bistrita (Oltenia) donata
de Domnul Neagoe Basarab.
- Copia manuscris a sintagmei alfabetice
(episcop Macarie al romanului ).
- Pravila moldoveana ( biblioteca academiei
teologice din Kiev.
- Pravila de la Dragomirna
- Sintagma lui Matei Vlastares.
c. Nomocanoane cuprinzand pravila Sf. Parinti (in limba slavona si
romana).
- pravila Bisericani 1512
- pravila de la man. Neamt 1557
- pravila de la man. Putna.
- Pravila de la man. Bistrita (mold. 1618).
d. Kormciaia slava .
Tradusa in slavoneste apartine lui Kir Sava fiul lui Simion , primul
carmuitor al toata tara Serbiei .
e. Fragmente diferite de pravile pastrate in biblioteca academiei si alte
biblioteci .
- manuscrisul slav 340, 461, 334.
17
f. Nomocanonul lui Manoil Malaxos .
- 15 exemplare in limba greaca la academia
romana plus la universitatea Iasi.
g. Hexabiblosul lui Armenopulos .
h. Pidolionul , colectia de canoane a biserici ortodoxe grecesti a fost tradus
de Veniamin Castachi si declarat de mitr. Andrei Saguna indrumator
general al mitr. Ardealului .
i. Sintagma lui Iacob 1645 (greceste) sa tradus in limba romana de
monahul Cozma de la mitr. Iasilor ( se mai numeste carja arhiereilor).
j. Canonarul lui Ioan Pusnicul – textul se gaseste la Sf. Stagma a lui Matei
Vlastares .
k. Legile de stat ale statelor slavone , alaturi de legislatia bizantina au
circulat si :
- legea Vinodolului.
- Zaconicul
- Legea pentru judecarea oamenilor .
Codici si colectile de legiuiri bisericesti in limba romana in manuscris.
- pravila ritorului si scolasticului Lucaci
(pravila de la Putna 1581).
- Pravila popii Toader din Rapa de jos 1610.
- Pravila din codex Neagoianus
- Pravila de isprava oamenilor
- Pravila aleasa 1632
- Fragmente de pravile manuscrise aflate in
biblioteca academiei romana .
18
- Manuscrisul 1250(legatura sf. Apostoli si a
sfintelor sinoade)
- Manuscrisul 1253 ( carte romaneasca de
invatatura )
- Manuscrisul 1478 (pentru Giudeatele ce vor
giudeca vladici sau alti parinti sufletesti ).
- Zaconicul lui Sava Brancovici
- Statutul tari fagarasului .
Codici si colectiile canonico- juridice (tiparite in limba romana).
a. pravila diaconului Coresi , Brasov 1563
- cea mai veche pravila in limba romana
- s-a pastrat decatr in fragment 12 foi tiparite
- este scos din canonarul lui Ioan Pusnicul
- izvorul in canonor de tipul lui Ioan Pusnicul
Editii :
- priceps ,
- academiei romane
- cu litere latine (Cernauti 1930 )
b. pravila cea mica de la Govara:
- s-a tiparit in vreamea lui Matei Basarab in
man. Govora .
- predoslovia , prima semnata de Teofil iar
ce de a doua de Ghenadie .
- apare ca un cod de legi oficial promulgat de
autoritatea de stat si cea bisericeasca .
19
Cuprinsul materialulu – extras din canoanele si
constutiile Sf. Apostoli , din canoanele
sinoadelor si ale Sf. Parinti ,din legile civile si
penale , din canoanel penitentiale si alte
calugaresti .
Editia :
- Priceps aparuta la Govora cu litere chirilice
1640-1641
- Ed. Publicata de academia romana
- Ed. Buioreanu (cuprinde si pravila Matei
Basarab).
c. 7 taine ale biserici – pravila prescurtata Iasi 1644.
Pravila este un indrumator practic destinat preotilor (prima de acest fel
tiparita in Mold.).
Opera este o prelucrare dupa opera lui Gavril Severos Peloponezianul mitr.
Filadelphia . Pravila trateaza problema Sf. Tolue , fiind un instrument
necesar preotilor editia princeps Iasi 1644.
Prima pravila bisericeasca destinata preotilor duhovnici .
d. pravila lui Vasile Lupu , Iasi 1646.
- este o colectie de legi , initiatorul alcatuiri
pravilei Vasile Lupu .
- motivul aparitiei imputinarea izvoarelor Sf.
Scripturi si alte invataturi si nedreptatile si
asupririle dregatorilor nedrepti .
- sau folosit la lcatuirea pravilei texte latinesti
si grecesti (D. Cantemir sustine ca la
20
porunca lui V. Lupu sau strans intr-un cod
toate randuielile cele scrise si cele nescrise .
Continut : are doua izvoare directe :
- legea agrara bizantina (94 paragrafe)
- tratatul italian prosper Farinaccius
Cuprins : majoritatea randuielilor se refera la
treburi comune obstei mirenesti sau civile si
putine bisericesti . Acesta pravila devenea
astfel codul general recunoscut si respectat in
toate provinciile romanesti .
e. Pravila lui Matei Basarab , Targoviste 1652 .
- este o colectie de legi (traduse din greaca in
romana )
- alcatuita de un grup de oameni invatati ,
indicati de mitropolitul Stefan al
Ungurovlahiei .
- destinata romanior din cele trei Tarii
romane .
Izvoare :
- sintagma lui Matei Vlastares
- Nomocanonul Emanoil Malaxes
- Comentariul lui Alexie Aristeus
- Raspunsurile lui Anastasie al Antiohiei
- Cartea romaneasca de invataura , se ocupa
de legi bisericesti .
Dreptatea este un lucru mai adevarat de toate , care da fiecarui dreptate .
21
„Pravila cea mare reprezinta oglinda cea mai fidela a vieti bisericesti si de
stat din vremea alcatuiri ei ”.
Editie prineps Targoviste 1652 .
f. randuieli si pravile bisericesti (prin care s-au
completat pravilele sec. XVII lea .
- invatatura bisericeasca 1710 a mitr. Antim
Ivireanu .
- capete de porunca 1714 a mitr. Antim
Ivireanu .
- Adunarea celor 3 taine 1751.
- Adunarea de multe invataturi a mitr. Iacob
1757 .
- Pravilioara de taina , ispovedanie 1781.
- Pravilioara
- Scruta vinvatatura a parintilor bisercesti
Viena 1787
- Pravila de obste Viena 1788
- datoria si stapanirea Blagocinilor si
protopopilor
- Iasi 1791
- Pravila pentru judecata canonica a mitr.
Veniamin Costache .
g. Cartea foarte folositoare de suflet.
- a fost tradusa din grupul de calugarii.Gherontie si Grigore.
h. Pidalionul – tradus din greaca de mitr. Veniami Costachi si
tiparit in 1884 la manastirea Neamt.
22
i. Enchiridion este tiparit la Sibiu in 1871 de catre mitr.
Andrei Saguna .
j. Dreptul canonic oriental .
K . colectiunea de legi, regulamente si canoane .
BISERICA , INSTITUTIE RELIGIOASA CRESTINA
a. Elementele constitutive ale Biserici ca institutie relgioasa :
Biserica este „ asezamant sfant , intemeiat de Domnul nostru Iisus Hristos
pentru mantuirea credinciosilor” .
Societatea este un grup de oameni legati printrun interes comun si organizati
in scopul realizarii respectivului interes .
Credinta religioasa este un atasament launtric fata de o realitate la a carei
cunoastere pozitiv – stiintifica nu se poate ajunge.
b. Elementele care alcatuiesc chipul nevazyut al Bisericii.
- credinta – o stare sufleteasca de adecvare intuitiv – afectiva la un
adevar religios .”credinta este adeverirea celor nadajduite, dovada lucrurilor
celor nevazute”.
- harul – este o putere sau energie nevazuta a lui Dumnezeu , care se
manifesta intotdeauna ca lucrare ce se adauga starii sau puteri morale create
de credinta , precum si lucrarii mantuitoare pe care o inteprinde credinta .
El se dobandeste prin rugaciune , prin Sfintele Taine si prin ierurgii .
c. Legatura credintei – se prezinta pe 3 planuri temporale:
- ca legatura cu toti care au murit in credinta si cu nadejdea mantuirii in
Hristos.
- ca legatura cu toti cei ce triesc in aceasta credinta si aceeas nadejde .
indiferit de locul unde se afla in intreaga lume .
23
- ca legatura cu toti cei ce vor venii in succesiunea generatiilor ,
marturisind aceeasi credinta si nadejde a mantuirii in Iisus Hristos .
d. Legatura dragostei – aceasta cuprinde pe toti oamenii crestini si
necrestini; ea se naste din dragostea desavarsita adusa de Iisus Hristos .
Este dragostea lui Dumnezeu revarsata asupra oamenilor. Legatura dragostei
depaseste granitile legaturii credintei .
Forma de organizare primara a Bisericii ca istitutie religioasa crestina.
Interesul starnit de vestirea Evangheliei a cuprins pe oamenii care
apartineau unueia sau alteia din religiile existente in Imp. Roman(stat
sclavagist in care structura sociala, juridica si religioasa era bine definita ).
Locuitorii statului roman : sclavi si stapanii de sclavi .
A. Cultele sau gruparile religioase organizate.
- la romani majoritatea apartineau cultului politeist al statului.
- cultul mozaic, avea organizare aparte (la baza statea revelatia
cuprinsa in V. T. ) , avea ierarhie preoteasca cu arhiereu , preoti, leviti si alti
slujitori.
Constituirea credinciosilor in sinagogi.
Noua credinta crestina – s-a nascut printre credinciosii de religie mozaica cei
dintai ademeniti fiind credinciosi de religie mozaica . Importanta deosebita
este ca , Crestinismul s-a orientat dupa randuielile vechiului cult mozaic .
24
25
