UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

Referat la „Drept canonic”

Tema: „Finanțarea cultelor religioase în România”

Îndrumător:

Asist. univ. drd. Emanuel Tavala

Student:

Muşat Laurenţiu Liviu

An I Drept ID

Sibiu, Iunie 2013

Cuprins:

I. Introducere...........................................................................................................................................3

II. Cadrul legal al religiilor in România....................................................................................................5

III. Finanțarea BOR conform statutului de organizare si funcționare........................................................7

IV. Opinii, dezbateri si controverse actuale privind finanțarea BOR în România......................................8

V. Bibliografie........................................................................................................................................11

2

I. Introducere

România este un stat secular ce nu are o religie de stat. Conform recensământului

din 2002 18.806.428 de cetățeni, reprezentând 86,8% din populație, s-au declarat ortodocși,

1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populație), 698.550 reformați (3,7%),

330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%), 129.937 baptiști (0,6%) ș.a. În

Dobrogea, există o minoritate islamică (0,3%), compusă majoritar din turci și tătari. Există și un

număr mic de atei (0,04%), agnostici, persoane care sunt non-religiose (0,06%) și persoane fără o

religie declarată (0,05%).Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfântului

Scaun, în aceeași perioadă recensământul intern al Bisericii Catolice a numărat în România

1.193.806 credincioși romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele

înregistrate de autoritățile române).

În august 2010, în România existau 18.300 de biserici. Finanțarea bugetară a statului român,

destinată construirii și renovării de biserici, a fost de 54,6 milioane de lei în anul 2010, și de 28,3

milioane în anul 20111

Biserica se află intre legile pozitive, create de om, ca expresie unică si inconfundabilă a

asemănării cu Dumnezeu, si Legea cea Nouă a Mantuitorului Hristos. Din acest motiv in

Bisericăs-a născut o lege proprie, o lege care ține atat de legile pozitive, date de oameni, cat si de

Legea

Vieții revelată si dăruită intregii umanități de Hristos. Legea aceasta se numeste canon. Rostul

canonului este acela de a impărtăsi legile pozitive de Legea Vieții sau de a face ca Legea lui

Hristos să desăvarsească legile date de oameni. Canoanele au o ființă teandrică si, potrivit

acesteia, ele cuprind elemente netrecătoare care țin atat de Legea Vieții, dar si elemente

schimbătoare care țin de legea pozitivă. Desi canoanele sunt de cuprins teandric ele sunt numite

si „sfintele canoane" pentru că au fost acceptate de către intreaga Biserică si pentru că Legea

1 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_in_Romania, accesata la 10.06.20133

Vieții, prin perfecțiunea ei, desăvarseste imperfecțiunea legii pozitive.

Biserica se află intre om si Dumnezeu, intre istorie si metaistorie, intre timp si vesnicie si,

in cele din urmă, intre păcat si sfinȚenie, intre două realități nu pentru a le despărți, ci pentru a le

uni si a o desăvarsi pe prima in cea de-a doua.

Avand in vedere una din realitățile fundamentale ale existenței - legea - putem spune că

Biserica se află si intre legile pozitive, create de om, ca expresie unică si inconfundabilă a

asemănării cu Dumnezeu, si Legea cea Nouă a Mantuitorului Hristos (Legea Vieții, Legea

iubirii). Primele se regăsesc in Biserică in sensul in care ele caută desăvarsirea si impărtăsirea cu

Legea Vieții. Dar, pe de-o parte, legile pozitive nu sunt si nu vor putea fi mantuitoare, deci intru

totul acceptate de Biserică, pentru că ele nu depăsesc in ultimă instanță ura, păcatul si moartea,

si, totodată, nu pot fi nici inlăturate sau ignorate, căci altfel lumea, incă nedesăvarsită, ar

degenera

in haos. Pe de altă parte, Legea lui Hristos, Legea iubirii, singura mantuitoare, nu se poate regăsi

intrupată intru totul in Biserică pentru că ImpărăȚia lui Dumnezeu, desi ni s-a dăruit tuturor, nu

se va instaura deplin decat abia la sfarsitul veacurilor.

Din acest motiv în Biserică s-a născut o lege proprie, o lege care ține atât de legile

pozitive, date de oameni, cât si de Legea Vieții revelată si dăruită întregii umanități de Hristos, o

lege care are în vedere atât dreptatea relativă a umanității decăzute, cât si dreptatea desăvârsită a

Împărăției lui Dumnezeu. Legea aceasta se numeste canon.

Acest specific al canonului a trezit interesul cercetării multor teologi canonisti si nu

numai, pentru a-l înțelege în esența lui, în context eclesiologic, în raport cu dogma (oros-ul) si

cu viața Bisericii. Aici, de exemplu, contribuția arhiepiscopului Peter L'Huillier este

4

fundamentală.Rostul canonului este acela de a împărtăsi legile pozitive de Legea Vieții sau de a

face ca Legea lui Hristos să desăvârsească legile date de oameni. Prin urmare canonul poate fi

definit ca extinderea Legii lui Hristos asupra legii pozitive, care urmăreste plasticizarea dreptății

divine desăvârsite în dreptatea relativă a oamenilor, aflați în comuniunea mântuitoare a Bisericii. 2

II. Cadrul legal al religiilor in România

Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase,

principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României alături de libertatea gândirii și a

opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la Turda a fost

declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa. Chiar daca

nu se definește explicit ca stat laic, Romania nu are nici o religie națională, respectând principiul

de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele

religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de

convingerile religioase sau părerile despre lume și viață.

Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform

constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase,

sunt interzise.

Cadrul legal al funcționarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat în

Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste

in 1948, permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă și de

conștiință, chestiuni ce țin de viața privată a fiecăruia.

Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de BOR care a motivat atitudinea sa prin

dorința de revenire la situația consacrată de Constituția din 1923, când BOR și cea Română Unită

cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat față de celelalte culte religioase.

2 Pr. Conf. Univ. Dr. Dimitrie Marga – Drept Canonic, Manual pentru uzul studenților la forma de învățământ la distanță

5

BOR  mai cerea și ca înregistrarea unui nou cult să fie condiționată de adeziunea a cel puțin

0,5% din populația țării. În acest fel BOR urmărea obstrucționarea unor culte și grupări

religioase, fapt ce contravine principiului libertății religioase.

De curând, BOR a renunțat la aceste cerințe și a promovat adoptarea în regim de urgență a unui

proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR.

Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor Publicată în

Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007 se prevede, între altele, că "În România nu există

religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt

egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va

favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult."

La data intrării în vigoare a legii, în România erau recunoscute următoarele culte:

1. Biserica Ortodoxă Română

2. Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara

3. Biserica Romano- Catolică

4. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

5. Arhiepiscopia Bisericii Armene

6. Biserica Creștină Rusă de Rit Vechi din România

7. Biserica Reformată din România

8. Biserica Evanghelică C.A. din România

9. Biserica Evanghelică Lutherană din România

10. Biserica Unitariană din Transilvania

11. Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România

6

12. Biserica Creștină După Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine După

Evanghelie Din România

13. Biserica Evanghelică Română

14. Uniunea Penticostală - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România

15. Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România

16. Federația Comunităților Evreiești din România

17. Cultul Musulman

18. Organizația Religioasă Martorii Lui Iehova 3

III. Finanțarea BOR conform statutului de organizare si funcționare

Art. 189

Cheltuielile pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si

constructii noi vor fi acoperite din contributiile benevole ale credinciosilor, din veniturile

unitatilor de cult obtinute din activitati proprii si din contributii de la bugetul de stat, de la

bugetul autoritatilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.

Art. 190

Salarizarea personalului bisericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical

se face conform normelor generale in vigoare in Biserica Ortodoxa Romana, prin contributii de

la bugetul propriu al unitatilor de cult, prin contributii de la bugetul de stat, de la bugetul

administratiilor publice locale si al altor institutii, in conditiile legii.

3 Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_in_Romania, accesata la 10.06.20137

Art. 191

(1) Unitatile de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane din tara si din afara granitelor tarii pot

solicita ajutoare financiare de la Patriarhia Romana, precum si subventii de la bugetul de stat si

de la bugetele locale pentru sprijinirea unor activitati pastorale, spiritual-culturale, sociale si

edilitare.

(2) Activitatea unitatilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane, in calitate de furnizor de servicii

sociale, este recunoscuta si sprijinita de stat, scop in care pot fi incheiate parteneriate si acorduri

aprobate prin lege.

IV. Opinii, dezbateri si controverse actuale privind finanțarea BOR în România

Deputatul Remus Cernea a initiat un proiect de lege, prin care propune ca Biserica sa nu mai

primeasca in mod direct bani de la stat, ci sa beneficieze de bunavointa cetatenilor platitori de

impozite. BOR a reactionat imediat. La fel si unii politicieni, chiar daca unii nu au fost chiar

"ortodocsi". Proiectul deputatului Remus Cernea a nascut polemici aprinse. De altfel, averea

enorma a Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) si afacerile acesteia, tratate de stat cu "duhul

blandetii", au creat numeroase controverse de-a lungul timpului.

Cernea spune, intr-un interviu acordat Business24, ca proiectul sau de lege poate fi o forma de

finantare pentru culte si ar putea depasi faza actuala, in care "finantarea acestora depinde de

arbitrariul deciziilor politice". In opinia deputatului, Biserica are si diverse activitati economice

din care atrage fonduri si, in plus, poate beneficia de donatii.4

Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane considera ca sprijinul pe care il primeste din partea statului

este consecinta confiscarii proprietatilor bisericesti. Pretextul invocat de inaltii prelati ortodocsi

vine pe fondul propunerii legislative anuntate de Remus Cernea, lider al Partidului Verde,

deputat din partea Uniunii Social Liberale, care a cerut eliminarea subventiilor acordate de catre

stat bisericilor.

4 Cf. http://www.ziare.com/remus-cernea/stiri-remus-cernea/spovedania-deputatului-care-a-atentat-la-afacerile-bor-1229114 accesat 10.06.2013

8

 

Patriarhia spune ca ar putea fi de acord cu aceasta solutie, daca statul ar restitui toate averile

bisericesti confiscare inca de la 1863. Biserica Ortodoxa Romana se refera la Legea secularizarii

averilor manastiresti adoptata la ideea lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor comun al

Moldovei si Tarii Romanesti. Cuza a fost si primul lider autohton, care a instituit un impozit de

10 la suta asuprea veniturilor manastirilor, bisericilor si seminariilor. Confiscarea averilor

bisericesti care a avut loc acum 150 de ani a insemnat la 1863 circa 25 la suta din suprafata

agricola si forestiera a Moldovei si Tarii Romanesti. Paminturile au fost folosite in mare parte

pentru improprietarea oamenilor saraci, dar ulterior statul comunist le-a confiscat, impreuna cu

alte terenuri care apartineau manastirilor sau bisericilor.

 

Inaltii ierarhi ortodocsi ar fi deci dispusi sa renunte la sprijinul statului, care inseamna aproape

0,4 la suta din Produsul Intern Brut, daca si-ar reprimi mosiile inapoi, motivind ca odinioara

puteau cu veniturile din aceste proprietati sa asigure salarizarea clerului si a cadrelor didactice,

dar si intretinerea, functionarea si repararea bisericilor. 

Acum, din cei aproape 15 mii de clerici, Biserica asigura salarii doar pentru o mie, desi

majoritatea covirsitoare a preotilor pretinde sume fixe pentru botezuri, nunti sau inmormintari si

incaseaza taxe anuale de la crediniosi. Sumele care ajung in miinile preotilor sint adesea bani

negri, care ar putea intra in contabilitate, daca statul i-ar retrage Bisericii sprijinul. 

Deputatul ecologist, Remus Cernea, de 39 de ani, a anuntat ca lucreaza impreuna cu mai multi

parlamentari la o initiativa legislativa prin care cultele sa nu mai fie finantate de catre stat, ci

direct de catre cetateni, prin virarea unui procent din venitul acestora catre Biserica de care

fiecare se simte atasat. 

87 la suta dintre romani se declara ortodocsi, iar Patriarhia isi extrage puterea si legitimitatea in

luarile sale de opinie, bazindu-se pe aceasta larga majoritate. In acelasi timp, Biserica Ortodoxa

Romana se teme de o finantare directa de la propriii ei enoriasi, mai ales ca multi dintre ei nu o

mai privesc cu simpatie. Numarul celor care au incredere in Biserica Ortodoxa a scazut in ultimii

9

ani cu aproape 20 la suta, ajungind la 66 la suta, iar trendul este in continuare descendent. 

Primul ministru, Victor Ponta a precizat ca proiectul de retragere a finantarii bisericilor din

bugetul statului roman nu are sustinerea partidelor din arcul de guvernamint, din care face parte

de altfel si deputatul Cernea. 

Este primul proiect de acest fel, dar niciunul din marile partide romanesti nu indrazneste sa intre

in conflict cu Biserica Ortodoxa Romana, temindu-se de influenta mare a acesteia. Nu exista pe

de alta parte o analiza a relatiei dintre Biserica si Stat, care sa explice de ce aceste doua institutii

contiuna sa se conditioneze reciproc pina in zilele noastre. De ce acest model bizantin este

perpetuat de toti liderii politici romani si de toate guvernele.5

5 Cf. http://www.europalibera.org/content/article/24952844.html accesat 10.06.2013 10

V. Bibliografie

Pr. Conf. Univ. Dr. Dimitrie Marga – Drept Canonic, Manual pentru uzul studenților la forma de învățământ la distanță

http://ro.wikipedia.org

http://www.ziare.com

http://www.europalibera.org

11