DREPT CIVIL anul 1 sem 1.doc

  • View
    19

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

civil curs

Transcript

DREPT CIVIL

Aplicarea legii civile presupune trei aspecte:

1. Un prim aspect se refer la aplicarea legii civile in timp.

2. Al doilea aspect se refer la aplicarea legii civile in spaiu.

3. Al treilea aspect se refer la aplicarea legii civile asupra persoane

I. Aplicarea legii civile in timp:

Avem un principiu i excepii:

1. Principiul neretroactivitii legii civile in care legea civil se aplic numai situaiilor ivite dup adoptarea ei, iar nu i situaiilor anterioare. Acest principiu este prevazut in mod expres in art. 15 alin. 2 din Constituie, potrivit cu care legea dispune numai pentru viitor cu excepia legii penale sau contravenionale mai favorabile. In materia Dreptului Civil nu exist nicio excepie de la principiul neretroactivitii legii.

2. Principiul aplicrii imediate a legii noi:

Potrivit art. 78 din Constituie legea se public in Monitorul Oficial i intr in vigoare la 3 zile de la data publicrii sau la o dat ulterioar prevazut in textul ei. Ieirea din vigoare a unei legi se realizeaz prin abrogarea ei, care poate fi expres (ex: la intrarea in vigoare a legii X se abrog urmatoarele dispoziii/legi: y, z se numesc legile care se abroga) sau implicit (ex: la intrarea in vigoare a legii X se abrog dispoziiile contrare fr a se numi legile).

Unii autori includ in modalitile de ieire din vigoare a legii i cderea in desuetudine. Acest principiu este regula potrivit cu care de indat ce a fost adoptat legea nou se aplica tuturor situaiilor ivite (nscute) dupa intrarea lor in vigoare, excluznd aplicarea legii vechi. Excepie de la acest principiu este ultraactivitatea legii civile, respectiv supravieuirea legii vechi dei a intrat in vigoare legea noua la unele situaii expres prevazute in legea nou.

II. Aplicarea legii civile in spaiu:

1. Aspect intern

2. Aspect internaional

1. Aspectul intern se refer la situaia raporturilor civile stabilite intre subiecte de Drept de cetenie sau naionalitate romn pe teritoriul Romniei. Regula in aceast materie este aceea c actele normative civile emise de un organ central se aplic pe intreg teritoriul rii iar cele emise de un organ local se aplic pe teritoriul unitii administrativ-teritoriale respective.

Excepie: se mai aplic in prezent Decretul lege 15 din 1938 privind unificarea dispoziiilor privitoare la crile funciare. Acest act normativ se aplic in Transilvania, in Banat i in Nordul Moldovei. In restul rii se aplic Codul Civil i Codul de Procedur Civil, situaie care va dura pn la finalizarea lucrrilor de cadastru i registrelor de publicitate imobiliar.

2. Aspectul internaional care se refer la raporturile civile cu element de extraneitate. Acest element de extraneitate poate fi cetenia, naionalitatea, locul incheierii sau executrii unui contract etc. Acest aspect internaional se rezolv de ctre normele conflictuale ale Dreptului Internaional Privat.

Ex. de reguli de Drept Internaional Privat:

1. Pentru imobile se aplic legea rii pe teritoriul creia se afl -> Rex Lex Citae.

2. In materia strii civile i capacitii persoanei fizice se aplic legea ceteniei -> Lex Personalis/ Lex Partie.

3. In ceea ce privete forma actului juridic se aplic legea locului unde se incheie actul juridic -> Locus Regit Actum.

III. Aplicarea legii civile asupra persoanei:

Exist trei categorii de legi:

1. Cu vocaie general de aplicare, adic se aplic att persoanelor fizice ct i persoanelor juridice.

Ex. : Codul Civil, Decretul 31/1954.

2. A doua categorie de legi sunt cele care se aplic doar persoanelor fizice.

Ex. : Codul Familiei.

3. A treia categorie de legi sunt cele care se aplic doar persoanelor juridice. Ex. : Legea 15/1990 sau Legea 31/1990 privind Societile Comerciale.

Interpretarea normei juridice civile: Interpretarea este acea operaiune logico-juridic de lmurire a coninutului i sensului normelor de Drept Civil in scopul justei lor aplicri prin corecta incadrare a diferitelor situaii din viaa practic in ipotezele ce le conin.

Necesitatea interpretrii: 1. Legea poate fi depit de dinamica vieii sociale.

Ex: Art. 1000 alin. 1 Cod Civil reglementeaz rspunderea pentru fapta lucrului.

2. Legiuitorul utilizeaz termeni generali pentru a gsi o aplicabilitate ct mai mare normei respective.

Ex: Art. 19 alin. 1 din Decret 167/1958 care se refer la cauzele temeinic justificate pentru repunerea in termenul de prescripie (3 ani).

3. Necesitatea rezult din utilizarea unor termeni sau expresii tehnico-juridice care au un alt inteles decat cel comun. Ex: mobil, imobil, for major, cazul fortuit.

Modaliti de interpretare: 1. In funcie de sursa de la care eman interpretarea i de fora ei juridic distingem intre:

Interpretarea oficial, care eman de la un organ de stat competent i are for obligatorie.

Interpretarea neoficial/ doctrinar care nu are for obligatorie dar care se poate impune prin fora argumentelor.

2. In funcie de rezolvarea sau concluzia la care se ajunge in urma interpretrii in ceea ce privete raportul dintre coninutul literal (formularea normei juridice) i coninutul real, urmrit de legiuitor, distingem:

Interpretarea literal, atunci cnd exist o concordan intre formularea normei i sensul ei real;

Interpretarea extensiv, atunci cnd coninutul literal al normei este mai restrns decat cel urmrit de legiutor, deci trebuie lrgit;

Interpretarea restrictiv, atunci cnd formularea normei juridice exprim mai mult dect sensul urmrit de legiuitor;

3. Dup procedeul sau metoda de interpretare, avem:

Interpretarea gramatical care presupune utilizarea sintaxei i a morfologiei in interpretarea unui text de lege;

Interpretarea sistematic, care presupune interpretarea unei norme juridice in contextul intregului act normativ;

Interpretarea teleologic, adic determinarea scopului urmarit de legiuitor in momentul edictrii normei respective;

Interpretarea istoric, care presupune analiza concret a condiiilor social-istorice in care legea a fost edictat;

Interpretarea logica;

I. Regulile de interpretare logic

1. Excepiile sunt de strict interpretare

O aplicaie special a acestei reguli este reprezentat de raportul dintre legea general i legea special.

Legea general reglementeaz un domeniu mai larg de relaii sociale.

Legea special reglementeaz un domeniu mai restrns de relaii sociale, diferit fa de legea general.

Ex: Codul Civil reprezint legea general i Codul Comercial reprezint legea special. In ceea ce privete raportul dintre cele dou regula este ca legea special derog de la cea general (specialia generalibu derogant) iar legea general nu derog de la legea special (generalia specialibus non derogant).

2. Un text formulat in termeni generali de regul nu poate fi restrns prin interpretare: Unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge (Ubi lex non distinquit, nec nos distinquerem debemos).

3. O norm juridic se interpreteaz in sensul de a produce efecte juridice i nu in sensul de a nu produce efecte juridice (Actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat).

II. Argumentele de interpretare logic Argumentele sunt acele regului logice adoptate la necesitatea interpretrii normei juridice.

1. Argumentul PER A CONTRARIO (argumentul terului exclus): atunci cnd o lege afirm un lucru se presupune c exclude contrariul.

Ex: Potrivit art. 5 din Codul Civil nu se poate deroga prin convenii de la regulile care intereseaz ordinea public i bunele moravuri.

PER A CONTRARIO

Se poate deroga prin convenii de la regulile care nu privesc ordinea public i bunele moravuri.

2. Argumentul A FORTIORI (cu att mai mult): o norm juridic este aplicat la un caz neprevzut pentru c raiunile avute in vedere de legiuitor la redactarea normei se intrunesc cu att mai mult in cazul dat.

Ex: numele sotului supravieuitor in cazul decesului celuilat so.

Observaie! O aplicaie a acestui argument, A FORTIORI este i regula potrivit cu care cine poate mai mult, poate i mai puin ( Qui potest plus, potest minus).

3. Argumentul reducerii la absurd (reductio ad absurdum): cel ce interpreteaz o norm juridic arat c numai un anumit sens al interpretrii este absurd.

4. Argumentul analogiei: unde exist acceai raiune a legii trebuie s existe aceeai soluie (Ubi aedaem este ratio aedaem solutio esse debit).

Raportul juridic civil Raportul juridic civil este o relaie social patrimonial sau personal nepatrimonial reglementat de norme de Drept Civil la care particip persoane fizice i persoane juridice aflate intre ele pe poziie de egalitate juridic.

Elementele raportului juridic civil sunt urmtoarele:

1. Subiectele raportului juridic civil, adic persoanele intre care se leag raportul juridic civil

2. Coninutul raportului juridic civil care este alctuit din drepturile i obligatiile prilor

3. Obiectele raportului juridic civil care inseamn aciunile sau inaciunile parilor la care se refer drepturile i obligaiile

1. Subiectele raportului jurdic civil

Subiectul raportului juridic civil este acea persoan care particip la raportul juridic civil, deci are calitatea de titular al drepturilor i obligatiilor care intr in coninutul raportului juridic civil.

Intr-un raport juridic exist:

- un subiect activ, adic persoana creia ii aparin drepturile care intr in coninutul raportului juridic civil (ex: creditorul, care are dreptul de a i se restitui suma)

- un subiect pasiv, adic persoana creia ii incumb obligaiile care intr in coninutul aportului juridic civil (ex: debi