DREPT CIVIL ANUL 2 SEM @

  • View
    37

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

RST

Transcript

Drept civil- an 2 sem 2

OBLIGATIILE

DEFINITIA SI STRUCTURA

Din punct de vedere fonetic, notiunea de obligatie releva mai multe sensuri in functie de contextul in care este utilizat (obligatii religioase, obligatii fiscale, obligatii profesionale, obligatii morale etc.)In NCC, stabileste sediul materiilor obligatiilor in cartea a Va despre obligatii, incepand cu art. 1164 pana la art. 1649.

Obligatia se afla in stransa legatura cu subiectele de drept ale unui raport juridic determinat. Asupra acestui raport juridic, vor cadea incidente intotdeauna numai norme de drept privat. Partile acestui raport juridic sunt denumite generic creditor (cel care intotdeauna va pretinde si care va fi intotdeauna subiectul activ al raportului juridic de obligatii) si debitor (cel care va fi obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva si care va fi intotdeauna subiectul pasiv al raportului juridic de obligatii) . mai mult de atat, raportul juridic de obligatie stabileste intre subiectele sale o legatura de natura patrimoniala. Deoarece crditorul in toate cazurile va fi titularul unui drept de creanta (acest drept se va inscrie in activul sau patrimonial), iar debitorul, titularul de obligatii ( care av fi inscris in pasivul patrimonial).

Obligatia reprezinta acel raport juridic civil prin intermediul caruia o persoana numita creditor poate cere unei alte persoane, denumita debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, chiar cu concursul fortei coercitive a statului in caz de refuz a celui din urma.

Structura raportului juridic de obligatie:

Subiectele raportului juridic de obligatie: subiectul activ al raportului juridic de obligatie poarta denumirea de creditor, iar cel pasiv de creditor. Ca regula generala, creditorul va fi titularul unui drept de creanta, iar debitorul, titularul obligatiei. (ex: imprumutatoorul va fi creditorul imprumutatului; comodantul va fi creditoru comodatorului etc)

Continutul raportului juridic de obligatie este format din drepturile si obligatiile subiectelor raportului respectiv. Cu privire la raportul continutului de obligatie, art 1164 releva faptul ca obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorul, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. In cazul nostru, creditorul va avea recunoscut un drept patrimonial raportat la dreptul de creanta insa la acest drept am mai putea adauga dreptul de a solicita forta coercitiva a statului in cazul in care debitorul refuza sa isi indeplineasca prestatia (obligatia corelativa acestui drept).

Obiectul raportului juridic de obligatie este limitat la conduitasubiectelor. Putem aminti despre actiiunea debitorului de a da (obligatia vanzatorului de a transmite cumparatorului dreptul de proprietate asupra bunului vandut) sau a face (obligatia locatorului de a pune la dispozitia locatarului bunul inchiriat) ori la inactiunea acestuia de a nu face ceva (un proprietar al unui teren se obliga in fata vecinului sau sa nu edifice o constructie care i-ar afecta exercitarea normala a proprietatii bunului).

Sanctiunea raportului juridic de obloigatie poate interveni in momentul in care debitorul nu executa in mod spontan obligatia care-i incumba. Din puncte de vedere sanctionator, in sistemul nostru de drept putem identifica sanctiuni care pot agrava situatia debitorului sau sanctiuni care pot atenua situatia debitorului.

Sanctiuni care pot agrava situatia debitorului

Punerea in intarziere a debitorului. Aceasta procedura reglementata de art. 1521-1523 stabileste situatia in care creditorul ii poate pretinde debitorului intr-un termen ferm ceea ce este dator. Punerea in intarziere a debitorului poate fi facuta prin intermediul unei notificari, prin mijlocirea unui executor judecatoresc sau prin cererea dd chemare in judecare. In cazul in care debitorul va refuza executarea obligatiei sale, creditorul va fi indreptatit sa ceara debitorului okata de daune-interese compensatorii sau daune interese moratorii, si, de asemenea, din acel moment debitorul va raspunde orice pierdere cauzata de un ca zfortuit.

Daune-interese moratorii. Reprezinta despagubiri in bani ce constituie echivalentul prejudiciului cauzat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei (dobanda legala)

Daune- interese compensatorii. Despagubiri in bani a caror plata incumba debitorului pentru repararea prejudiciului debitorului, ca urmare a neexecutarii (totale sau partiale) ori a executarii defectuoase a obligatiei asumate de debitor. (despagubirile acordate in cazul unui contract de transport maritim sau aerian). Daunele interese compensatorii nu pot fi cumulate cu executarea in natura a obligatiei deoarece ele o inlocuiesc pe aceasta. In schimb ele pot fi cumulate cu daunele interese moratorii.

Penalitatile de intarziere reprezinta sume de bani pe care debitorul este obligat prin incheirea definitiva a instantei sa le plateasca creditorului pana la executarea unei obligatii de a face sau a nu face (actualul sistem legislativ prevede in art. 905 din NCPC aplicarea acestor penalitati de intarziere

Actiune ain justitie reprezinta mijlocul procesual prin intermediul caruia creditorul sesizeaza instanta competenta prentru ca prin hotararea judecatoreasca pronuntata in contradictoriu cu debitorul, acesta din urma sa fie obligat le executarea datoriei sale precum si la eventualele daune.

Executarea silita procedura executarii silite a obligatiilor civile intervine in momentul in care creditorul are impotriva debitorului sau constitutie titlu executoriu si in conceptul caruia este prevazuta obligatia ce ii incumba debitorului. Executarea silita a obl civile este prevazuta de art 1516-1557 NCC, iar procedura de dispozitiile art. 622-913 NCPC.

Sanctiuni care pot atenua situatia debitorului

Punerea in intarziere a creditorului. Dreptul debitorului de a-si pune in intarziere creditorul rezulta din dispozitiile art. 1510-1511 NCC.

Oferta reala de plata urmata de consemnatiune.in functie de natura obligatiei, debitorul are dreptul sa-i ofere creditorului sau ceea ce este obligat, iar daca acesta este refuzat, va putea sa consemneze datoria pe cheltuiala si riscul debitorului eliberandu-se astfel de obligatia sa. Acest drept este prevazut de art. 1512 NCC, iar art. 1513 NCC face trimitere la respectarea procedurii ofertei de plata si a consemnatiuni prevazute de NCC. (art. 1005 1012)

Vanzarea publica a unui bun a carei consemnare este imposibila ori bunul este perisabil sau daac dpozitarea lui la o terta persoana necesita costuri de intretinere considerabile. Acesta sanctiune este prevazuta de dispozitiile art. 1514 NCC si intervine in cazul in acre creditorul refuza primirea bunului si daca natura bunului face imposibila consemnarea ori bunul este perisal ori daca depozitarea lui la o terta persoana necesita costuri de intretinere considerabile.

Scurte consideratii privind clasificarea obligatiilor

Putem clasifica obligatiile dupa:

Dupa obiectul acestora:

Obliagtiile de a da

Obligatiile de a face

Obligatiile de a nu face

Obligatii in natura si obligatii pecuniare. Obligatiile in natura inglobeaza toate obligatiile precedente, cu exceptia unei obligatii particulare, dar foarte frecvente si anume obligatia privind plata unei sume de bani. Obligatiile pecuniare reprezinat o forma a obligatiei de a da insa obiectul sau vizeaza transferul unei sume determinate de bani.

Obligatiile de rezultat si obligatiile de mijloace. Obligatiile de rezultat presupun ca debitorul sa se oblige la un rezultat precis (ex: sa plateasca o suma de bani, sa transporte un numar de pasageri). Obligatiile de mijloace sunt acele obligatiil in acre debitorul nu se angajeaza la realizarea unui anume rezultat, ci se obliga sa utilizeze toate mijloacele de care dispune pentru a o indeplini (doctorul responsabilitatea acestora va fi in principiu angajata doar in cazuri constatari unei erori medicale)

Dupa modalitatile acestora. In acest vcaz putem evidentia o serie de obligatii care pot fi grupate luand in considerare un singur criteriu. Astfel daca modalitatile afecteaza exigibilitatea lor putem intalni doua tipuri de obligatie: cele sub conditie si oblihgatiile cu termen.

Obligatiile sub conditie/conditionate reprezinta acel tip de obligatii a caror existenta depinde de un eveniment viitor si nesigur (art 1399 NCC)

Obligatiile cu termen sunt acele obligatii a caror executare sau stingere depind de un eveniment viitor si sigur (art. 1411, alin. 1 NCC)

Dupa complexitatea lor

-----------------------------de completat-------------------------

Fapta ilicita generatoare de prejudicii

NCC consacra fapte ilicite producatoare de prejudicii (raspundere civila), o serie de norme de importanta fundamentala pentru materia obligatiilor (art. 1349 1395)

PRINCIPALELE IZVOARE ALE OBLIGATIILOR

CONTRACT

Dupa cum stim exista mai multe categorii de acte juridice a caror trasaturi comune il constituie pe de o parte vointa partilor iar pe de alta parte limitele impuse acestora de lege. Astfel putem distinge 3 categorii de acte: actele unilaterale, actele bilaterale si actele plurilaterale/multilaterale. Dintre toate aceste acte, contractele reprezinta acele inscrisuri cu regim juridic general, foarte bine definit prin actualele dispozitii civile. NCC consacra contractului o serie de dispozitii incidente in cartea a Va despre obligatii, art. 1166-1323. Insqa dispozitii referitoare la contract putem regasi si in alte acte normative cu caracter special, dar si in alte dispozitii ale NCC (cartea VI prescriptia extinctiva cartea a VII disp de dr internat privat). Dispozitiile art. 1166 din NCC ofdera o definitie legala contractului in sensul ca acesta reprezi