DREPT CIVIL. CONTRACTELE SPECIALE. INTRODUCERE.

Daca o anumita dispozitie expresa cuprinsa in reglementarea speciala vizeaza un anumit aspect al unui anumit contract special, atunci in cazul acelui contract special, pentru acel aspect, se va aplica reglementarea speciala, iar reglementare generala va fi inlaturata.

1.

Intrucat reglementarea speciala este exceptionala, ea este de strica interpretare daca exista indoieli rezonabile cu privire la incadrarea unui anumit contract sau a unui anumit aspect al regimului sau juridic in reglementarea speciala, atunci acelui contract, respectiv acelui aspect al sau, i se va aplica reglementarea generala.

2.

Tot pentru ca are caracter exceptional, reglementarea speciala este de stricta interpretare ea nu se va aplica decat contractelor pentru care a fost prevazuta in mod expres, iar nu si altor contracte asemanatoare. In acest sens, in temeiul art. 10, legile care deroga de la o dispozitie generala se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute.

3.

Daca anumite aspecte ale unui contract special numit nu sunt reglementate prin regulile special destinate acelui contract, atunci aspectele in cauza vor fi guvernate de regimul juridic general al contractelor.

4.

Contractele pentru care nu s-a prevazut o reglementare speciala, care se numesc contracte nenumite, sunt supuse in principiu numai teoriei generale a obligatiilor si contractelor, si numai cu totul exceptional, reglementarilor aplicabile contractului special numit cu care se aseamana cel mai mult. art. 1168

5.

Art. 1651 prevede ca dispozitiile privitoare la obligatiile vanzatorului se aplica in mod corespunzator in cadrul obligatiilor instrainatorului avand in vedere ca este un contract de transmitere a proprietatii

-

In cazul in care contractul de agentie confera agentului puterea de reprezentare, ii sunt aplicabile, pe langa dispozitiile speciale referitoare la agentie si dispozitiile privind mandatul cu reprezentare, iar atunci cand agentului nu i-a fost oferita puterea de reprezentare, contractului ii sunt aplicabile, pe langa prevederile exprese referitoare la agentie, si cele referitoare la contractul de comision (specie de mandat fara reprezentare) – art. 2095

-

uneori un anumit contract special numit antreneaza in mod necesar efectele juridice ce nu cunosc o reglementare nici in materia speciala rezervata acelui contract special si nici in materia teoriei generale a contractelor si obligatiilor , dar care cunoaste totusi o reglementare in privinta unui alt contract special, caz in care se va aplica 5.

Regulile aplicabile reglementarii in materia contractelor:

contractul de inchiriere a locuintei

contractul de inchiriere a spatiilor destinate exercitiului profesional

contractele de arendare

Sunt reglementate ca varietati de locatiune:o

imprumutul de consumatie

imprumutul de folosinta

Sunt reglementate ca varietati ale contractului de imprumut:o

contractul de consignatie

contractul de expeditie comisionul fiind el insusi o varietate de mandat fara reprezentare

Sunt reglementate ca varietati ale contractului de comision: o

Reglementari speciale al unor subdiviziuni ale contractelor speciale:-

Contracte speciale care comporta varietati:

Trebuie calificat contractul1.Pe baza calificarii, trebuie identificata reglementarea aplicata2.

Calificarea contractului1.Presupune examinarea vointei partilor in ansamblul sau in scopul identificarii obiectului intelegerii lor-Notiunea de obiect al contractului este definitia in Nould Cod Civil si nu trebuie confundata cu obiectul obligatiei art. 1225 (art. 1226 – obiectul obligatiei) se determina pe baza ansamblului clauzelor

-

Stabilirea regimului juridic aplicabil unui contract incheiat in concret

Curs 15 octombrie 201117:00

Cursuri Page 1

obligatiei art. 1225 (art. 1226 – obiectul obligatiei) se determina pe baza ansamblului clauzelor contractuale – trebuie stabilit scopul principal pentru care fiecare parte a contractat (obiectul contractului)

Scopul mediato

Scopul imediat o

Cauza are 2 componente:-

Cauza mediata concreta, variabilao

Reprezinta un instrument de calificare al contractului, in sensul ca grupandu-se cauzele imediate ale fiecareia dintre partile contractului, se poate determina calificarea contractului pe care ele l-au incheiat

Cauza imediata abstracta, invariabila si tipica pentru o anumite categorie de contracteo

Cauza este o conditie de validitate a contractului si are 2 componente:-

Se finalizeaza cu stabilirea naturii juridice a contractului concret. Odata ce s-a stabilit aceasta natura juridica se poate identifica corpul de reglementari aplicabile diferitelor aspecte ale contractului (formarea, efectele si incetarea)

-

Identificarea reglementarii aplicate2.In masura in care exista reglementari imperative in reglementarea speciala a contractului, se vor aplica in mod prioritar acele reglementari, cu inlaturor oricaror alte dispozitii

-

Daca nu exista reglementari imperative in materia speciala rezervata contractului, dar exista reglementari imperative aplicabile in regimul juridic general al contractului si/sau obligatiei, atunci aceste ultime reglementari vor inlatura orice alta dispozitie

-

Pentru aspectele care nu fac obiectul unor reglementari imperative, se aplica in mod prioritar stipulatiile contractuale.

-

Pentru aspectele care nu fac obiectul nici unorr reglementari imperative, nici obiectul unor stipulatii contractuale, se aplica normele supletive, cuprinse in reglementarea speciala destinata contractului.

-

CONTRACTUL DE VANZARE

Pentru acele aspecte care nu sunt reglementate nici in reglementari imperative, nici in stipulatii, nici in normele supletive speciale, se aplica normele supletive generale, iar in cazul in care contractul este nenumit si aceste norme generale nu sunt indestulatoare se aplica reglementarea speciala a contractului celui mai asemanator.

-

art. 1650: vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa -l plateasca.

-

Dreptul de superficie poate fi transmis fara restrictii-Dreptul de uzufruct (art. 714) poate fi transmis acum in temeiul NCC-Dreptul de servitute este intotdeauna un accesoriu fata de dreptul de proprietate a fondului dominant poate face obiectul unei vanzarinumai impreuna cu acest drept, ori cu un dezmembramant al sau

-

Dreptul de uz si abitatie nu pot fi vandute de titularul lor (art. 752) intrucat sunt drepturi strict personale. In schimb, atunci cand se constituie un drept de uz/abitatie in schimbul unei sume de bani platite de titularul dreptului contractul are natura juridica a unei vanzari, obiectul obligatiei vanzatorului fiind tocmai constituirea

-

dreptului de dezmembramantDreptul de folosinta al strainilor asupra terenurilor restituire potrivit legii 10/2001 privind imobilele preluate abuziv de catre stat in perioada comunista poate fi vandut !

-

Alin (2) art. 1650 = poate fi de asemenea transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept :

-

Cursuri Page 2

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

In vechiul cod, cesiunea de creanta e reglementata la vanzare. In NCC e reglementata in teoria generala a ○

Posibilitatea de a transmite prin vanzare un drept de creanta

In NCC se reglementeaza in art. 1315-1320 cesiunea de contract; apreciem ca daca aceasta cesiune este

obligatiilor, in titlul VI, iar art. 1567 alin. (3), dispune ca daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile acelui capitol se completeaza in mod corespunzator cu acele din materia contractului de vanzare-cumparare.

consimtita in schimbul unei sume de bani platita de catre cesionar cedentului, atunci dispozitiile speciale mentionate (1315-1320) se completeaza cu reglementarea contractului de vanzare-cumparare (este necesar consimtamantul cocontractantului cedat)

Dreptul de uz□

Dreptul de abitatie□

Dreptul de creanta personal (exemplu: dreptul la pensie)□

Drepturile personale

Exista si drepturi care nu se pot transmite

Notiune1.

Fiecare parte isi asuma obligatiile in considerarea executarii obligatiilor celeilalte parti○

Vanzatorul se obliga sa stramute dreptul ce face obiectul vanzarii si sa predea bunul ce face obiectul acelui drept in considerarea platii pretului la care se obliga cumparatorul

○

Cumparatorul isi asuma obligatia de a plati pretul in considerarea executarii obligatiilor asumate de vanzator○

Vor fi in principiu aplicabile efectele contractelor sinalagmatice, exceptia de neexecutare, rezolutiunea si teoria riscului

○

Contract sinalagmatic1.

Fiecare parte contracteaza pentru a obtine o contraprestatie echivalenta celei pe care si-o asuma○

Contract oneros2.

De regula, la momentul incheierii contractului, partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor asumate prin contract

○

Exemplu 1: vanzarea pestelui pe care pescarul il va vinde intr-o anumita zi

Exemplu 2: pentru un pret care depinde de un eveniment viitor si nesigur (contract aleatoriu - art. 1658, mai ales alin. (4). Cumparatorul nu suporta riscul ca bunul sa nu se realizeze, decat daca si l-a asumat in mod expres.

Prin exceptie, este posibil ca fie existenta ori intinderea lucrului vandut, fie existenta ori intinderea pretului sa nu fie cunoscute la momentul incheierii contractului, ceea ce ii va imprima acestuia un caracter aleatoriu.

○

In principiu comutativ3.

Nu exista o dispozitie derogatorie aplicabila tuturor contractelo de vanzare fata de art. 1240 din Codul Civil care consacra principiul consensualismului in materie contractuala

○

Verbal

in scris

printr-un comportament neindoielnic cu privire la intentia autorului de a produce anumite efecte juridice

Vointa de a contracta poate fi exprimata:○

Totusi, de la acest principiu este o exceptie extrem de importanta, care se aplica inclusiv unora dintre contracte de vanzare, si anume art. 1244 in temeiul caruia trebuie sa fie incheiate prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.

○

Potrivit art. 888 atunci cand transferul sau constituirea unor drepturi supuse inscrierii in cartea funciara se realizeaza in temeiul unui contract, contractul trebuie sa imbrace forma autentica (notariala)

○

Vanzarea avand ca obiect transferul sau constituirea unui drept real asupra unui imobil este supusa formei autentice ad validitatem, sub sanctiunea nulitatii absolute. Aceasta pentru ca, in principiu, de cate ori obiectul dreptului este un imobil, transferul ori constiuirea dreptului este supus/a formalitatii de inscriere in carte funciara

○

Nu este o exceptie de la caracterul consensual obligatia partilor unui contract din vanzarea unui autovehicul de a

In principiu consensual4.

Caractere juridice2.

Curs 212 octombrie 201117:06

Cursuri Page 3

Aceasta obligatie prevazuta de OG 78/2000 privind inmatricularea vechiculelor si cartea de identitate a acestora are un rol de evidenta administrativa reprezentand o operatiune administrativa prealabila inmatricularii. In schimb completarea formularului nu afecteaza validitatea contractului de vanzare-cumparare, care se formeaz din momentul acordului dintre vanzator si cumparator privind autovehicului si pretul sau. In temeiul acelui acord vanzatorul isi asuma inclusiv obligatia de a efectua formalitatile necesare pentru ca bunul vandut (autovehiculul) sa ii poata servi cumparatorului potrivit destinatiei sale firesti, care este circulatia pe drumurile publice.

De asemenea, cumparatorul isi asuma implicit obligatia de a indeplini toate formalitatile necesare pentru descarcarea vanzatorului de sarcinile ce revin proprietarului unui autovehicul. Fiecare dintre parti este obligata fata de cealalta sa incheie, sa completeze formularul necesar pentru inmatricularea autovehiculului pe numele noului proprietar si pentru a se opera modificarile corespunzatoare in cartea de identitate a autovehiculului.

Nu este o exceptie de la caracterul consensual obligatia partilor unui contract din vanzarea unui autovehicul de a completa un formular administrativ referitor la aceasta vanzare in fata organelor de politie competente sa inmatriculeze autovehiculul pe numele noului proprietar.

○

Fie se transmite, fie se naste obligatia ca in viitor sa se transmita un anumit drept○

Cand prin intermediul vanzarii se constituie drepturi reale, care dezmembreaza proprietatea vanzatorului, contractul de vanzare este constitutiv de drepturi

○

In principiu translativ5.

Decurge din caracterul translativ, intrucat in principiu transmiterea unui drept nu se poate realiza decat uno ictu, iar nu prin prestatii succesive, ceea ce face ca mai in toate cazurile contractul sa fie instantaneu

○

Un contract sinalagmatica este cu executare succesiva numai daca obligatiile ambelor parti sunt cu executare succesiva

Plata pretului in rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei obligatii cu obiect unitar, care este obligatia de plata a pretului convenit pentru ansamblul bunurilor

Contractul isi pastreaza acest caracter si atunci cand plata pretului se face in rate, si aceasta din 2 motive:○

In principiu instantaneu6.

Capacitatea.Consimtamantb.Obiectc.

Potrivit art. 1652 pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege

Vanzarea este considerata un act de dispozitie intrucat prin intermediul sau iese un drept, de regula real, din patrimoniul vanzatorului. In functie de valoarea dreptului poate fi calificat drept contract de administrare la nivel patrimoniului.

Exceptiile de la regula capacitatii sunt in numar de 3 in ceea ce priveste capacitatile de a cumpara si 1 in ceea ce priveste capacitatile de a vinde

Incapacitatea de a cumpara□

Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi terenuri in Romania decat prin succesiune legala sau cu conditiile rezultand din aderarea Romaniei la UE sau din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate in conditiile stabilite de legea organica.

◊

Cetatenii din statele membre ale spatiului economic european–

Apatrizii din statele membre ale spatiului economic european–

Persoanele juridice inmatriculate in statele membre ale spatiului economic european (europenii) si pe de alta parti cetatenii altor state, apatrizii cu

–

Cetateni europeni si neeuropeni:a.

Printr-o decizie a Curtii Constitutionale s-a decis ca aceasta interdictie se aplica si la persoanele juridice straine. Legea organica la care face referire este Legea 312/2005privind dobandirea terenurilor de catre cetanii straini, apatrizi si persoanele juridice straine, lege care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Aceasta lege opereaza cu 3 distinctii:

◊

Alin. 44 alin. (2) din Constitutie, care a fost modificat in 2003. Constitutia din 1992 prevazuse ca cetatenii straini si apatrizii nu puteau dobandi terenuri pe teritoriul Romaniei

1.

Capacitatea.

Conditiile de validitate7.

Cursuri Page 4

european (europenii) si pe de alta parti cetatenii altor state, apatrizii cu domiciului in alte state si persoanele juridice inmatriculate in alte stateCetatenii neeuropeni, apatricizii neeuropeni si persoanele juridice neeuropene pot dobandi terenuri in Romania numai pe baza de reciprocitate, pe baza tratatelor internationale la care Romania este parte (se poate face un SRL cu capital in Romania pentru a cumpara terenuri etc)

–

In categoria acestor "europeni" se mai face o distinctie: terenurile cu destinatie agricola si forestiera nu le pot dobandi decat, in principiu, dupa implinirea unui termen de 7 ani de la aderarea Romaniei la UE.

–

Prin exceptie, ei pot dobandi asemenea terenuri si inainte de expirarea termenului de 7 ani, daca isi asuma obligatia de a nu modifica destinatia terenurilor pana la implinirea acestui termen si, in mod cumulativ, daca se stabilesc in Romania ca fermieri independenti.

–

Terenuri agricole si forestiereb.

Cei care isi stabilesc resedinta in Romania pot dobandi alte terenuri cu destinatie agricola sau forestiera oricand dupa data aderarii Romaniei la UE

–

Ceilalti, care nu isi stabilesc resedinta in Romania, pot dobandit asemenea terenuri numai dupa indeplinirea unui termen de 5 ani dupa aderarea Romaniei la UE

–

In ceea ce priveste celelate terenuri, legea opereaza o a treia distinctie intre europenii care isi stabilesc resedinta in Romania si europenii care nu isi stabilesc resedinta in Romania.

c.

Potrivit art. 1653 alin. (1), sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa, nu pot cumpara direct sau prin persoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea

◊

Conform art. 10, acesta se va aplica numai in cazurile prevazute de lege, fiind de stricta interpretare si aplicare

◊

Drept litigios inseamna un proces inceput si neterminat cu privire la proprietarea unui bun

◊

Instante judecatoresti - instanta care ar judeca ca prima instanta litigiul privind dreptul cumparat

◊

La judecatori incapacitatea se extinde cu privire la orice drept litigios care in orice faza procesuala ar putea sa intra in sfera de rezolvare a instantei in care isi desfasoara activitatea. In consecinta, judecatorii ICCJ si judecatorii Curtii Constutionale sunt incapabili sa dobandeasca orice drept litigios de pe teritoriul Romaniei.

◊

Cumpararea drepturilor succesorale, a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz. O asemenea dobandire are ca efect, in mod evident, intregirea proprietatii.

a.

Cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fie litigios. Se intalneste aceasta problema in cazuldarii in plata.

b.

Cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios.

c.

Alin. (2) prevede 3 ipoteze de exceptie in raport cu incapacitatea prevazuta de alin. (1), ipoteze in care se apreciaza ca interesul de a dobandi dreptul litigios este legitim si nu poate umbri prestigiul profesional al dobanditorului:

◊

Sanctiunea este nulitatea absoluta. Se considera ca scopul instituirii aceste incapacitati este punerea la adapost a prestigiului profesiilor juridice.

◊

Incapacitatea profesionistilor dreptului de a dobandi drepturi litigioase 2.

Potrivit acelei exceptii, aceasta incapacitate nu se va aplica in cazul in care mandantul a consimtit expres ca mandatarul sa poata cumpara bunul, si nici in cazul in care continutul contractului de vanzare ce urma a fi incheiat in executarea mandatului a fost prevazut cu suficienta precizie incat sa inlature posibilitatea prejudicierii mandantului

Sunt incapabili de a cumpara direct, sau prin persoane interpuse, mandatarii pentru bunurile care sunt insarcinati sa le vanda cu aceeasi exceptie ca aceea prevazuta de art. 1304 ( articol din materia reprezentarii)

a.

Art. 1654 - vizeaza persoanelor care vand bunuri pe seama altora, si care, in consecinta sunt incapabile sa cumpere acele lucruri

3.

Cursuri Page 5

prejudicierii mandantuluiSanctiunea nerespectarii este nulitatea relativa a contractului de vanzare incheiat, la solicitarea mandantului, intrucat interesele lui sunt cele prejudiciate

Se sanctioneaza cu nulitatea relativa intrucat ocroteste interesul particular al reprezentantilor

Sunt incapabili de a cumparata direct sau prin persoane interpuse, parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta

b.

Prin intermediul lor se face o vanzare pe care o pot influentaa.Se vand bunuri pe care ei le administreazab.Nu administreaza ei bunurile vandute, dar supravegheaza aceasta administrarec.Se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, intrucat ocroteste un interes public.

Ei ajung sa vanda bunurile datorita unui interes public, de aceea nu au voie sa cumpere. De aceea persoanele care vand sau supravegheaza vanzarea bunurilor altuia trebuie sa o faca printr-o competenta de drept public sau pentru ocrotirea unui interes public.

Sunt incapabili de a cumparat direct sau prin persoane interpuse, chiar si prin licitatie publica, functionarii publici, judecatorii-sindici, practicienii in insolventa, executorii, precum si alte asemenea persoane , care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza

c.

Art. 1655: "Persoanele prevazute la art. 1654 alin. (1) nu pot sa vanda bunurile proprii pentru pret care consta intr-o suma de bani ce provine din vanzarea sau exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza sau a carui administrare o supravegheaza."

Incapacitatea de a vinde□

Consimtamantb.Este supus regulilor generale ale teoriei generale a contractelor-

Promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparareI.Faptul de optiune privind contractul de vanzareII.Promisiunea sinalagmatica de vanzareIII.Dreptul de preemptiuneIV.Contractul de arvunaV.

In cazul contractelor de vanzare, mai mult decat in cazul altor contracte, se intampla in practica ipoteze in care consimtamantul este exprimat in mai multe etape, ipoteza numita in doctrine de formare progresiva a contractului:

-

Promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparareI.Promisiunea unilaterala de vanzare este contractul prin care o parte numita promitent se obliga fata de cealalta parte, numita beneficiar, sa ii vanda in viitor un anumit bun

Sediul materiei este dat in mod specific pentru materia contractului de vanzare de art. 1669-1670, iar pentru teoria generala a contractului de art. 1279 care reglementeaza promisiunea de a contracta in general

Dupa cum rezulta din definitie, promisiunea de vanzare difera de oferta de vanzare prin aceea ca este un contract, act bilateral de vointa, iar nu un act unilateral cum este oferta. Ea se numeste promisiune unilaterala de vanzare intrucat numai o parte, promitentul, se obliga catre cealalta sa incheie contractul promis, aceasta din urma ramanand libera sa decida daca il va incheia sau nu

Promisiunea unilaterala de vanzare este un contract unilateral in cazul in care beneficiarul nu si-a asumat nicio contraprestatie in favoarea promitentului, dar poate fi si contract sinalagmatic, atunci cand in schimbul promisiunii, beneficiarul se obliga la o contraprestatie (Sa plateasca o suma de bani sau sa efectueze o lucrare)

Pentru ca promisiunea unilaterala de vanzare sa aiba un obiect determinat, este necesar ca ea sa cuprinda toate elemetele necesare pentru formarea valabila a contractului promis , adica cel putin sa mentioneze bunul ce urmeaza a se vinde si pretul (minim criteriile de determinare a pretului) ce urmeaza a se plati in cazul in care vanzarea va fi viabila. Daca nu cuprinde aceste 2 elemente, promisiunea este nula pentru obiect nedeterminat (1279 alin. (1)).

Tipica pentru promisiunea de a vinde este obligatia promitentului de a incheia in viitor contractul promis. Acestei obligatii ii corespunde o creanta a beneficiarului, care poate pretinde incheierea contractului. Este o creanta sub conditie pur potestativa din partea creditorului.

Din structura acestei obligatii rezulta ca nu se confunda consimtamantul promitentului la contractul de promisiune unilaterala cu consimtamantul promitentului la contractul promis. Prin consimtamantul promitentului la contractul de promsiune unilaterala se naste obligatia lui de a incheia in viitor contractul

Cursuri Page 6

promitentului la contractul de promsiune unilaterala se naste obligatia lui de a incheia in viitor contractul promis. Consimtamantul la contractul promis reprezinta executarea acestei obligatii. Nu trebuie confundant consimtamantul la vanzare cu consimtamantul la promisiune. De aici rezulta ca obligatia la contratul promis este o obligatie de a face si anume obligatia de a consfinti la contractul de vanzare promis.Atunci cand legea prevede o anumita conditie de forma pentru contractul de vanzare promis, aceasta

conditie de forma nu se aplica promisunii, care este un contract distinct! Promisiunea de a vinde drepturi supuse inscrierii in cartea funciara nu este supusa formei ad validitatem.

Potrivit art. 1279 alin. (2) in cazul in care promitentul refuza incheierea contractului promis, beneficiarul are intotdeauna dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului, atat direct, cat si indirect, decurgand din neexecutarea obligatiei contractuale asumate prin promisiune.

□

Conform art. 1279 alin. (3) coroboat cu art. 1669 alin. (1) si (3), in cazul in care toate celelalte conditii de validitate a contractului promis, cu exceptia consimtamantului promitentului, sunt intrunite, beneficiarul poate solicita instantei judecatoresti sa pronunte o hotarare care sa substituie consimtamantul promitentului la incheierea contractului promis. Aceasta hotarare are natura juridica a unei executari silite in natura a obligatiei de a incheia contractul, asumata prin promisiune.

□

Ca efect al hotararii, contractul va fi considerat incheiat in termenii ce fusesera stabiliti prin promisiune. Vanzatorul va fi obligat sa stramute proprietatea si sa predea bunul, cumparatorul va fi obligat sa plateasca pretul, iar aceste obligatii vor fi consemnate in hotararea judecatoreasca, ce este un titlu executoriu, deci poate fi pusa in executare silita prin intermediul executorului.

□

Actiunea avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa substituie consimtamantul promitentului la contractul promis este supusa unei prescriptii speciale, care, potrivit art. 1669 alin. (2) este de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat. Aceasta este data la care expira termenul pe care partile ar fi trebuit sa il prevada in contractul de promisiune unilaterala pana la care beneficiarul putea pretinde promitentului sa incheie contractul promis. In cazul in care nu au prevazut acest termen se va considera ca acesta este un element secundar pe care ei au convenit sa il stabileasca ulterior.

□

In temeiul art. 1182 alin. (2) este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului, pentru ca aceasta sa fie valabil, chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. Conditiile prevazute la alin. (2), daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare, instanta va dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului,tinand seama, dupa imprejurari, de natura acestuia si de intentia partilor.

□

Atunci cand promitentul nu-si executa obligatia de a incheia contractul promis

Obiect c.

Cursuri Page 7

Promisiunea unilaterala de vanzareI.Atunci cand are ca obiect vanzarea unui drept real asupra unui imobil, ea este supusa notarii in cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti si anume fata de tertii dobanditori ai bunului sau a altor drepturi asupra acestuia de la promitent

-

Natura juridica a acestui termen - este un termen extinctiv in care beneficiarul poate pretinde promitentului sa incheie contractul promis (conditie pur potestativa din partea creditorului). Pana la expirarea acestui termen beneficiarul trebuie sa isi exprime dorinta de a incheia contractul, sub sanctiunea decaderii.

○

Daca partile nu au prevazut care este termenul pana la care se poate incheia contractul promis ; art. 1415 alin. (2) potrivit caruia "atunci cand, prin natura sa, obligatia presupune un termen si nu exista nicio conventie prin care acesta sa poata fi determinat, instanta de judecata poate sa fixeze termenul. Cererea pentru stabilirea termenului este supusa prescriptiei care incepe sa curga de la data incheierii contractului". Ar trebui sa intelegem ca se refera la termenul general de prescriptie de 3 ani, intrucat nu se spune expres ca se refera la creanta izvorata din contract.

○

Cererea privind stabilirea termenului se solutioneaza potrivit regulilor aplicabile ordonantelor presedintiale .Ordonanta presedintiala se solutioneaza de urgenta si cu precadere, in consecinta termenele de judecata se stabilesc la intervale scurte, inclusiv in cursul vacantei judiciare; instanta nu poate amana pronuntarea decat cu cel mult 24 ore si trebuie sa motiveze hotararea sa in termen de 48 ore. Hotararea data in prima instanta este susceptibila numai de recurs, nu si de apel. In cazuri de urgenta, ea poate fi pronuntata chiar si fara citarea partilor.

○

Regimul notarii promisiunii in cartea funciara este stabilit de art. 906 NCC. Potrivit acestui text, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, promisiunea supusa inscrierii trebuie sa prevada termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. De la expirarea acestui termen curge termenul de prescriptie a actiunii pentru o hotarare judecatoreasca care tine cont de consimtamantul promitentului.

-

Daca beneficiarul nu a cerut instantei pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, ori daca intre timp imobilul a fost adjudecat in cadrul unei vanzari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului, promisiunea se radiaza din oficiu de catre cartea funciara la expirarea termenului de 6 luni.

○

Pentru a se impiedica radierea, beneficiarul trebuie sa ceara anterior expirarii termenului sa fie notata in cartea funciara actiunea pe care a introdus-o pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, caz in care radierea este amanata pana la data la care partea interesata solicita efectuarea operatiunii care va deveni necesara in urma solutionarii definitive a litigiului privind pronuntarea hotararii care tine loc de contract (daca acel litigiu este castigat de reclamant, atunci va deveni proprietar si isi va inscrie dreptul in cartea funciara si viceversa).

○

Notarea in cartea funciara se poate efectua oricand, in termenul stipulat in antecontract (contractul de promisiune), ori in lipsa, in termenul stabilit prin hotararea judecatoreasca, precum si intr -un interval de cel 6 luni dupa expirarea acestui termen (in acele 6 luni se poate introduce actiunea de eliberare a unei hotarari care sa tina loc de contract).

-

Pactul de optiuneII.Pactul de optiune este contractul prin care o parte, numita promitent, se angajeaza fata de cealalta parte, numita beneficiar, sa mentina la dispozitia sa o oferta irevocabila pentru o anumita perioada de timp. Daca oferta ca obiect un contract de vanzare, atunci vom discuta despre un pact de optiune de vanzare.

-

Consimtamantul pe care promitentul il da cu privire la pactul de optiune priveste si oferta pe care promitentul se angajeaza sa o mentina. In consecinta, spre deosebire de promisiunea unilaterala pentru care consimtamantul promitentului la promisiune este diferit de consimtamantul la contractul promis, in cazul pactului de optiuneconsimtamantul promitentului la pact este dat si pentru contractul care face obiectul pactului , astfel incatincheierea acelui contract nu presupune o noua manifestare de vointa din partea promitentului . In schimb, beneficiarul isi rezerva dreptul de a accepta sau nu oferta irevocabila mentinuta de promitent in favoarea sa, iar aceste drept se numeste drept de optiune.

-

Daca el isi exercita optiunea in sensul acceptarii ofertei, prin aceasta promitentul devine vanzator, iar beneficiarul cumparator.

○

Daca el isi exercita optiunea in sensul respingerii ofertei sau daca lasa sa expire termenul pactului de optiune fara sa accepte oferta, atunci contractul de vanzare nu se incheie si bunul ramane in patrimoniul promitentului.

○

Spre deosebire de dreptul beneficiarului unei promisiuni de contracta, care este un drept de creanta (sub conditie pur potestativa), dreptul beneficiarului intr-un pact de optiune este un drept potestativ; in sensul ca prin manifestarea unilaterala de vointa, beneficiarul poate modifica o situatie juridica ce il afecteaza pe promitent .

-

Curs 319 octombrie 201117:06

Cursuri Page 8

promitentului. Pactul de optiune nu se confunda nici cu simpla oferta, intrucat, pentru ca oferta este un act juridic unilateral, chiar si irevocabil, pactul de optiune este unicontract, beneficiarul fiind de acord ca la dispozitia sa se fie mentinuta oferta irevocabila facuta de promitent si uneori obligandu-se in schimb la o contraprestatiei.

-

Pactul de optiune poate fi chiar si contract sinalagmatic ( +/- oneros).-

Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune trebuie sa cuprinda toate elementele contractului care fac obiectul pactului (spre exemplu la vanzare, lucrul si pretul) art. 1278 alin. (3).

-

Spre deosebire de promisiunea unilaterala insa, atunci cand legea impune o anumita conditie de forma pentru contractul ce urmeaza sa fie incheiat prin acceptarea pactului de catre beneficiar, aceasta conditie de forma se aplica si pactului de optiune insusi. O promisiune de a vinde un imobil nu trebuie sa imbraca forma autentica, un pact de optiune trebuie. Mai mult, actul de exercitare a optiunii de catre beneficiar prin acceptarea ofertei mentinute de promitent, este si el supus conditiilor de forma impuse de lege pentru validitatea contractului ce a facut obiectul pactului. Acceptarea este deci, supusa formei autentice atunci care are ca obiect cumpararea unui imobil.

-

Potrivit art. 1668 alin. (1) in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual -determinat, intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau, dupa caz, aceea a expirarii termenului de optiune, nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului , intrucat, desi vanzarea lucrului altuia este valabila, in aprecierea noastra acest articol reprezinta o norma supletiva de vointa, respectiv partile pot deroga de la acest articol, dar trebuie sa o faca in mod expres. In cazul in care partile nu au derogat de la acest text, pactul de optiune antreneaza, fie si implicit, o clauza de inalienabilitate in legatura cu bunul ce face obiectul contractului pentru care s-a facut pactul, ceea ce antreneaza aplicarea art. 627-629 NCC referitoare la clauza de inalienabilitate.

-

Spre deosebire de promisiunea unilaterala, pactul de optiune nu poate fi in principiu sanctionat prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa substituie consimtamantul promitentului , intrucat, indiferent de conduita promitentului dupa incheierea pactului, beneficiarul poate forma contractul ce face obiectul pactului prin actul sau unilateral, de vreme ce nu este necesar un nou consimtamant al promitentului, rezult ca nu este necesara nici substituirea lui.

-

Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune presupune cu necesitate existenta unui termen ; si anume termenul in care oferta facuta de promitent ramane irevocabila si in care contractul se poate forma prin ridicarea optiunii de catre beneficiar. Acest termen este un termen de decadere pentru dreptul potestativ al beneficiarului, astfel incat daca oferta nu a fost acceptata pana la expirarea lui, contractul care face obiectul pactului nu se poate forma.

-

Daca partile nu au stabilit termenul, ca si in cazul promisiunii unilaterale, oricare dintre ele se poate adresa instantei de judecata pentru ca aceasta sa il stabileasca in functie de imprejurarile relevante.

-

Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune privind contracte care au ca obiect transferul ori constiuirea unor drepturi reale imobiliare, este supus notarii in cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti . In temeiul art. 906 alin. (1), daca termenul pactului nu a fost determinat, biroul de cartea funciara respinge cererea de notare.

-

Si in cazul pactului de optiune, biroul de carte funciara are o obligatie de radiere din oficiu a pactului astfel notat.Aceasta obligatie se aplica insa daca pana la expirarea termenului de optiune, beneficiarul nu solicita, pe baza declaratiei de optiune, si a dovezii comunicarii sale catre promitent, intabularea dreptului care urmeaza a fi dobandit prin contractul pentru care s-a facut pact. La promisiunea unilaterala cartea funciara nu radiaza din oficiu oferta cand expira termenul, ci la 6 luni de la expirare, pentru se poate cere hotararea care substituie consimtamantul promitentului. In cazul pactului de optiune, cum expira termenul, cum cartea funciara este obligata sa radieze, pentru ca nu se mai poate cere hotarare care sa tina locul consimtamantului promitentului.

-

Promisiunea sinalagmatica de vanzare si de cumparareIII.Este contractul prin care fiecare dintre parti se obliga catre cealalta sa incheie un contract de vanzare-

Prin contract se naste, pentru fiecare dintre parti, obligatia de a incheia in viitor contractul promis. Acestei obligatii iicorespunde un drept de creanta obisnuit, iar natura obligatiei este aceea de obligatie de a face.

-

Este necesar ca obligatiile partilor sa fie afectate de un termen extinctiv pana la care oricare dintre ele ii poate pretinde celeilalte sa incheie contractul promis. Mai mult, in situatia in care contractul are ca obiect drepturi tabulare (drepturi reale imobiliare), stabilirea termenului este necesara si pentru notarea in cartea funciara a dreptului de creanta al promitentului cumparator.

-

De aceea, daca partile nu au stabilit prin contractul de promisiune termenul in care va fi incheiat contractul promis , oricare dintre ele va putea cere instantei de judecata sa fixeze acest termen in functie de imprejurarile de fapt relevante la data incheierii promisiunii. In cazul in care obligatia de a incheia contractul promis a devenit exigibila si unul dintre promitenti refuza sa isi execute aceasta obligatie, celalalt promitent poate solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare care sa substiuie contractul promis.

-

Dreptul la actiune cu privire la obtinerea unei asemenea hotarari se prescrie in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat.

-

Promisiunea unilaterala, pactul de optiune si promisiunea sinalagmatica se mai numeste si antecontracte, intrucat pregatesc contractul de vanzare.

-

Daca in temeiul vreunuia dintre aceste antecontracte, partea ce ar avea pozitia cumparatorului a platit anumite -

Cursuri Page 9

Daca in temeiul vreunuia dintre aceste antecontracte, partea ce ar avea pozitia cumparatorului a platit anumite sume, aceste sume se considera, in lipsa de stipulatie contrara, ca avans din pretul vanzarii care face obiectul antecontractului.

-

Dreptul de preemptiuneIV.Confera titularului sau posibilitatea de a cumpara un bun cu prioritate fata de alte persoane-

Din punctul de vedere al principiul libertatii contractuale, dreptul de preemptiune are un caracter exceptional, intrucat presupune o limitare a libertatii vanzatorului de a isi alege co-contractantul.

-

Din punctul de vedere al prerogativei proprietarului de a dispune juridic de bunurile sale, dreptul de preemptiune constituie o exceptie, intrucat el nu poate stabili liber in favoarea cui sa dispuna de aceste bunuri.

-

Intrucat este exceptional sub aceste doua aspecte, dispozitiile legale si stipulatiile contractuale prin care se stabilesc drepturi de preemptiune sunt supuse unei stricte interpretari si aplicari.

-

Noul Cod Civil cuprinde o reglementare generala a dreptului de preemptiune in art. 1730 pana la art. 1740. Aceste texte nu se refera la un drept de preemptiune anume, ele nu instituie un drept de preemptiune, ci stabilesc numai regimul juridic general al oricarui drept de preemptiune in legatura cu care legea sau stipulatiile contractuale prin care a fost instituit nu prevad alte reguli.

-

Potrivit art. 1746, terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea in ordine a dreptului de preemptiune al coproprietarilor sau vecinilor .

○

Potrivit art. 1849, arendasul are drept de preemptiune cu privire la bunurile agricole arendate [...] care se exercita potrivit art. 1730-1739. (art. 1740 nu se refera la drepturile legale) - nu vizeaza terenurile agricole, ci numai bunurile agricole.

○

Pe langa dispozitiile art. 1730-1740, codul civil instituie el insusi doua drepturi de preemptiune si anume:-

De principiu, dreptul de preemptiune prevazut de noul cod civil se exercita dupa incheierea unui contract de vanzare in legatura cu bunul cu privire la care a fost instituit.

-

Pentru respectarea dreptului de preemptiune, un asemenea contract trebuie incheiat sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemptiune de catre titularul sau. Odata ce contractul a fost incheiat, elementele esentiale ale acestuia trebuie comunicate preemptorului care are la dispozitie un termen in care sa decida daca isi va exercita sau nu dreptul de preemptiune in legatura cu contractul ce i -a fost comunicat.

-

In lipsa unor prevederi ori stipulatii speciale acest termen este de 10 zile daca bunul ce face obiectul contractului este un mobil si de 30 de zile daca bunul ce face obiectul contractului este un imobil. In cazul in care preemptorul decide sa isi exercite preemptiunea in legatura cu contractul ce i-a fost comunicat, el trebuie ca in termenele mentionate sa comunice vanzatorului decizia sa, precum si dovada consemnarii pretului contractului. Aceasta a doua cerinta, referitoare la dovada consemnarii, se aplica si atunci cand prin contractul incheiat cu tertul vanzatorul i -a acordat acestuia unul sau mai multe termene de plata. Aceste termene nu vor profita preemptorului, care este obligat ca la exercitarea preemptiunii sa plateasca pretul integral. Datorita acestei cerinte, se poate considera ca exercitarea unui drept de preemptiune conferit prin lege este un act juridic real intrucat nu este valabila decat insotita de remiterea efectiva a sumei ce constituie pretul.

-

In cazul in care dreptul de preemptiune se exercita, contractul incheiat intre vanzator si tert nu produce niciun efect cu o singura exceptie, si anume vanzatorul este obligat sa il despagubeasca pe tertul de buna -credinta pentru evictiunea cauzata lui prin exercitarea dreptului preemptorului.

-

In cazul in care dreptul de preemptiune s-a nascut prin conventie, el este supus notarii in cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti. In cazul in care s-a facut o asemenea notare, cumparatorul bunului isi poate inscrie dreptul in cartea funciara, insa numai sub conditia suspensiva ca in termen de 30 zile de la comunicarea catre preemptor a incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemptorul sa nu notifice biroului de cartea funciara dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului.

-

In cazul in care preemptorul face o asemenea notificare in termen, atunci dreptul cumparatorului se radiaza, preemptorul fiind in schimb inscris ca titular al dreptului ce a facut obiectul contractului. Daca preemptorul nu face notificarea in termen, inscrierea dreptului cumparatorului se consolideaza, iar notarea dreptului de preemptiune se radiaza.

-

Intrucat este evaluat in bani, limitand dreptul de proprietate asupra bunului in legatura cu care a fost instituit

Drept patrimonial1.

Intrucat in exercitarea sa preemptorul poate ca prin manifestarea sa de vointa exprimata in formele cerute de lege sau de contract, inclusiv in forma reala, sa schimbe o situatie juridica care ii afecteaza pe vanzator si pe cumparator in sensul desfintarii contractului incheiat intre acestia si incheierii unui nou contract, in care el preia pozitia cumparatorului, pozitie ce ii confera raporturi juridice cu vanzatorul

Practic se subroga in drepturile cumparatorului (metaforic vorbind, pentru ca drepturile cumparatorului se desfiinteaza ca urmarea a neindeplinirii conditiei)

Drept potestativ2.

Caracterele juridice al dreptului de preemptiune:-

Cursuri Page 10

se desfiinteaza ca urmarea a neindeplinirii conditiei)Daca a fost instituit prin conventie, dreptul de preemptiune este necesialmente

prin conventie nu se pot institui limitari perpetue ale dreptului de proprietate.

In consecinta, potrivit art. 1740, ca regula, dreptul conventional de preemptiune este viager si se stinge la moartea preemptorului. Partile pot deroga de la regula, prevazand un alt termen decat durata vietii preemptorului. Daca acest alt termen este mai lung de 5 ani, durata lui se reduce de drept la 5 ani.

Drept temporar3.

Dreptul conventional de preemptiune este considerat intuitu personae si, in principiu, el nu poate fi cedat prin acte intre vii, iar pentru cauza de moarte poate fi transmis mostenitorilor daca partile au derogat de la caracterul viager.

Dreptul de preemptiune legal este instituit de lege in considerarea unei anumite calitati dreptul legal de preemptiune nu poate fi transmis decat impreuna cu aceasta calitate si numai in masura in care aceasta calitate poate fi transmisa

Drept incesibil4.

In sensul ca el nu poate fi exercitat decat in legatura cu intreg bunul care a facut obiectul contractului pentru care se doreste a fi exercitat

Drept indivizibil5.

In cazul unei asemenea vanzari, dreptul de preemptiune se exercita in conditiile codului de procedura civila, ceea ce inseamna ca in principiu preemptorul trebuie sa participe la licitatia publica si sa ofere un pret cel putin egal cu cel mai mare pret oferit in cadrul acestei licitatii.

Vanzarea silita a bunului in legatura cu care se exercita dreptul○

In aceasta situatie, de regula, dreptul de preemptiune se poate exercita valabil daca preemptorul ofera o parte din pretul vanzarii direct proportionala cu valoarea bunului ce face obiectul dreptului de preemptiune

Pe langa bunul in legatura cu care s-a instituit preemptiunea, prin acelasi contract se mai vand si alte bunuri ale vanzatorului pentru un singur pret

○

Pentru prima oara au fost introduse reguli privind concursul intre preemptori - art. 1734

Titularul dreptului legal de preemptiune, daca acesta se afla in concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune

a)

Titularul dreptului legal de preemptiune ales de vanzator, daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi legale de preemptiune

b)

Daca bunul este imobil, cu titularul dreptului convenitonal de preemptiune, care a fost mai intai inscris in cartea funciara atunci cand el se afla in concurs cu titulari ai unor dreptul conventionale de preemptiune

c)

Daca bunul este mobil, cut titular dreptului conventional de preemptiune, avand data certa cea mai veche, daca acesta se afla in concrs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune

d)

Potrivit acestui text, in situatia mentionata, vanzatorul va incheia contractul cu:

Mai multi titulari ai dreptului de preemptiune cu privire la acelasi bun, doresc sa -si exercite dreptul de preemptiune cu privire la acelasi contract

○

Dreptul de preemptiune in anumite situatii speciale:-

Contractul de arvunaV.Este contractul accesoriu prin care o parte la un contract principal da celeilalte parti la acest contract principal, unul sau mai multe bunuri fungibile in scopul executarii contractului principal sau al posibilitatii de a -l denunta

-

Se incheie fie in vedere executarii, fie pentru a se permite denuntarea unui alt contract principal

Contract accesoriu1.

Se incheie valabil numai prin remiterea bunurilor fungibile care formeaza obiectul sau

Contract real2.

Genereaza obligatii numai in sarcina partii care a primit bunurile fungibile la data incheierii contractului

Contract unilateral3.

Caracterele juridice-

Sa asigure executarea contractului principal se numeste arvuna confirmatoriea.Sa permita denuntarea contractului principal se numeste arvuna penalizatoareb.

Are doua functii:-

Ea reprezinta functia de drept comun a arvunei.○

Daca a fost executata de partea care a dat arvuna, aceasta are dreptul ca arvuna sa ii fie restituita.

Potrivit art. 1544, in cazul in care contractul principal a fost executat, daca el a fost executat de partea care a primit arvuna, ea trebuie imputata asupra prestatiilor sale.

○

Arvuna confirmatorie este reglementata prin art. 1544.-

Cursuri Page 11

Daca a fost executata de partea care a dat arvuna, aceasta are dreptul ca arvuna sa ii fie restituita.

Cand cel care a dat arvuna nu isi executa obligatiile asumate prin contractul principal si nu are o justificare pentru aceasta neexecutare, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, retinand arvuna.

Cand cel care a primit arvuna nu isi executa fara justificare obligatiile asumate prin contractul principal, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului, solicitand dublul arvunei daca partile nu au prevazut un alt multiplu.

In toate cazurile, creditorul obligatiei neexecutate poate opta si pentru a cere executarea silita in natura a obligatiei respective, si pentru a cere aplicarea regimului de drept comun al rezolutiunii cu daune -interese pentru prejudiciul cauzat efectiv prin desfiintarea contractului ca efect al neexecutarii nejustificate de catre cealalta parte.

○

Cand avem arvuna, nu se mai poate cere executarea silita prin echivalent. ○

Cursuri Page 12

Arvuna confirmatorie1.

Cel care a primit arvuna este obligat sa o restituie.-

Obligatia sa de restituire , intrucat are ca obiect bunul ce a constituit arvuna, adica un bun fungibil, se poate compensa cu una din obligatiile izvorate din contractul principal, cu efectul reducerii intinderii acestuia din urma

-

Spre exemplu, in cazul in care cumparatorul a dat vanzatorului arvuna la incheierea contractului de vanzare, obligatia vanzatorului de a o restitui se compenseaza cu obligatia cumparatorului de a plati pretul atunci cand arvuna a avut ca obiect o suma si in consecinta cumparatorul va fi considerat a-si fi executat obligatia de a plati pretul, daca el plateste numai diferenta dintre suma care constituie pretul si suma care a constituit arvuna.

-

Potrivit art. 1546, arvuna se restituie de asemenea si atunci cand contractul principal nu se executa din cauze neimputabile vreuneia dintre parti.

-

Arvuna penalizatoare (functia de a permite uneia din partile contractului principal sau ambelor sa denunte unilateral acest contract)

2.

In literatura i s-a mai spus acestei functii, functia de dezicere sau de razgandire sau functia poenitantiala.-

NCC o numeste impropriu arvuna penalizatoare, impropriu pentru ca practic ea nu penalizeaza pe nimeni.-

Potrivit art. 1545, daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restituie dublul celei primite.

-

In aceasta situatie, bunurile fungibile care alcatuiesc arvuna constituie un pret al exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului principal.

-

Intrucat dreptul de razgandire (denuntare unilaterala) a unui contract este exceptional, atunci cand arvuna are rolul de a conferi un asemenea drept, acest rol trebuie sa rezulte neindoielnic din vointa partilor. Daca exista indoiala asupra rolului arvunei, se va considera ca ea are functia de a garanta executarea contractului principal, iar nu functia de a se permite razgandirea.

-

Daca in legatura cu o suma de bani platita la incheierea unui contract, exista o indoiala cu privire la titlul cu care a fostpredata, acea suma nu va fi considerata arvuna, ci, pana la inlaturarea indoielii, va fi considerata un avans din pret.

-

Obiectul contractului de vanzareNCC introduce o problema de interpretare cam complicata in legatura cu obiectul contractului. -

Potrivit art. 1225, obiectul contractului il reprezinta "operatiunea juridica, precum vanzarea [...] convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale" . Din acest text obtinem informatia ca obiectul contractului de vanzare este ... vanzarea.

-

Alin. (2) spune ca obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute. -

Cerinta de validitatea a obiectului vanzarii se analizeaza prin raportare la lucrul vandut, care face obiectul prestatiei ce reprezinta obligatia de a transfera proprietatea si la pret, care face obiectul prestatiei care constituie obiectul obligatiei de a plati pretul.

-

Lucrul vandut1.Trebuie sa fie in comert, trebuie sa existe, trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si sa fie licit si posibil.-

In legatura cu fiecare contract, aceasta conditie este indeplinita in masura in care legea nu exclude bunul ce face obiectul contractului, de la aplicarea prevederilor care guverneaza respectivul contract

In principiu, drepturile patrimoniale sunt alienabile si de aceea ele pot face obiectul oricarui contract de instrainare, inclusiv vanzarea. Prin exceptie, legea poate sa prevada interdictia de a instraina anumite bunuri, in considerarea naturii sau calitatii acelor bunuri.

Aceste interdictii se numescu inalienabilitati.

Lucrul vandut sa fie in comerta.

absolute, atunci cand bunul nu poate fi transferat□

relative, atunci cand bunul poate fi transferat numai cu respectarea anumitor conditii suplimentare fata de dreptul comun

□

Permanente□

Inalienabilitatile absolute sunt:

Inalienabilitatile legale pot fi:○

Ce se intampla atunci cand contractul principal este executat?

Curs 426 octombrie 201117:14

Cursuri Page 13

Inalienabilitatea bunurilor proprietate publice. Potrivit art. 861 alin. (1), bunurile proprietate publica sunt inalienabile

Permanente□

Atunci cand legiuitorul le-a instituit in considerarea unor ratiuni sociale care nu erau aplicate decat intr-un moment istoric determinat

Exemplu: inalienabilitatea locuintelor dobandite de fostii chiriasi in temeiul Legii 112/1995, inalienabilitate prevazuta de art.9 alin. (8), abrogat la intrarea in vigoare a NCC.

Exemplu: inalienabilitatea terenurilor asupra carora s-a constituit dreptul de proprietate al tinerilor si intelectualilor care isi desfasurau activitatea in mediul rural, in temeiul art. 32 din Legea 18/1991, in prezenta abrogata prin intrarea in vigoare a NCC.

Temporare □

Bunuri care sunt monopol de stat□

Produse toxice□

Substante stupefiante□

Arme, munitii□

Si alte bunuri a caror vanzare este supuse unor conditii si autorizatii administrative specifice, prevazute de legil speciale

□

Inalienabilitatile relative

Potrivit art. 627-629, inalienabilitatea convetionala reprezinta o limita a dreptului de proprietate, mai precis a prerogativei dispozitie juridice din continutul dreptului de proprietate instituita prin conventie

Intrucat aceasta limita contravine principiului libertatii circulatiei juridice a bunurilor, ea este admisa numai cu titlu exceptional si numai daca respecta conditiile prevazute de art. 627, conditii care sunt de stricta interpretare si aplicare

Potrivit textului respectiv, o clauza de inalienabilitate este valabila numai daca este justificata printr-un interes serios si legitim si daca are o durata de cel mult 49 de ani de la data dobandirii bunului de catre cel tinut sa o respecte. Din modul in care se calculeaza acest termen se poate deduce ca o clauza de inalienabilitate poate fi in principiu introdusa numai in contractele translative de proprietate, intrucat numai pentru acelea se poate stabili data dobandirii bunului de la care trebuie calculat termenul

Interesul serios si legitim, care justifica introducerea clauzei, poate inceta si inainte de durata prevazuta in clauza. El poate fi depasit de un interes superior. Daca dobanditorul dovedeste una din acestea imprejurari, adica fie incetarea interesului, fie depasirea lui printr-un interes legitim, atunci el poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun, chiar inainte de expirarea duratei pentru care s -a prevazut initial inalienabilitatea.

Exemplu: A ii doneaza lui B un bun cu sarcina lui B de a nu il instraina timp de 4 ani si de a-l pune la dispozitia lui C, nepotul lui A, pe perioada studiilor acestuia.

In cazul in care nu este justificata printr-un interes serios si legitim, clauza de inalienabilitate este lovita de nulitate. In principiu aceasta nulitate afecteaza numai clauza, iar nu si contractul in care a fost introdusa. Totusi, daca se dovedeste ca inalienabilitate a fost determinanta pentru consimtamantul la acelor contract, nulitatea va fi totala.

Inalienabilitatea sa prezuma determinabila daca a fost stipulata intr-un contract cu titlu oneros.

Si in cazurile in care e o nulitate partiala, sau o nulitate partiala, nulitatea clauzei de inalienabilitate este absoluta, intrucat ocroteste interesul public al liberei circulatii a bunurilor.

Chiar si daca nu a fost prevazuta expres, clauza de inalienabilitate este subinteleasa in conventiile care au ca obiect transmiterea in viitor a proprietatii unui bun.

In cazul in care vizeaza bunuri imobile, clauza de inalienabilitate devine opozabila tertilor prin notare in cartea funciara.

In schimb, daca are ca obiect bunuri mobile, clauza de inalienabilitate nu poate fi opusa decat tertilor subdobanditori care au cunoscut-o in concret, la data incheierii actului de subdobandire. In cazul in care nu au cunoscut clauza, tertii subdobanditori pot considera ca ea le este inopozabila, in aceleasi conditii in care ei ar putea dobandi proprietatea bunului imobil respectiv, prin posesia de buna-credinta. Fostul art. 1909 este reluat cu modificari de nuanta in actualul art. 937.

Inalienabilitatea conventionala○

Rezolutiunea contractului in care a fost introdusa clauza de inalienabilitate atunci cand clauza a fost incalcata prin instrainarea bunului.

i.

Atunci cand clauza de inalienabilitate ii este opozabila si tertulu subdobanditor, beneficiarul sau poate pretinde de asemenea anularea contractului de subdobandire.

ii.

Sanctiunile nerespectarii clauzei de inalienabilitate valabile○

Nu ridica nicio problema in cazul lucrului actual

Lucrul vandut sa existeb.

Cursuri Page 14

Nu ridica nicio problema in cazul lucrului actual

Ridica probleme in ceea ce priveste lucrul pierit si lucrul viitor

Potrivit art. 1659, daca in momentul vanzarii bunului individual determinat, acesta pierise in intregime, contractul nu produce niciun efect. In acest caz, contractul este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa obiectului uneia dintre obligatiile esentiale.

□

Daca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care nu stia acest fapt in momentul vanzarii poate cere, fie anularea vanzarii, fie reducerea corespunzatoare a pretului.

□

Referitor la anularea pentru eroare esentiala asupra obiectului conventiei , in acest caz anularea nu va putea fi ceruta decat daca dobanditorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat bunul daca ar fi cunoscut dimensiunea pieirii lui.

□

In cazul in care vanzatorul cunoscuse ca bunul este pierit partial si nu i-a comunicat cumparatorului acest aspect, vanzatorul datoreaza despagubiri pentru dol prin reticenta.

□

Daca atat vanzatorul, cat si cumparatorul au cunoscut ca exista doar riscul pieirii bunului si au incheiat contractul in acest conditii, atunci contractul are caracter aleatoriu, cumparatorul avand sansa de a castiga in cazul in care bunul nu a pierit , iar vanzatorul avand sansa de a castiga in caz contrar.

□

Din toate aceste reguli, trebuie sa se inteleaga si lipsirea de folosinta normala a bunului. □

Lucrul este pierit la momentul incheierii contractului▪

Lucrurile viitoare pot face obiectul vanzarii, cumparatorul urmand sa dobandeasca proprietatea bunului la data la care acesta se realizeaza.

□

Bunul este considerat ca se realizeaza la data la care el devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost incheiat contractul, ori daca o asemenea destinatie nu a fost convenita, potrivit destinatiei decurgand din natura bunului.

□

In cazul in care bunul viitor nu se realizeaza, vanzarea nu produce niciun efect. Totusi, daca nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului, atunci acesta este tinut sa plateasca cumparatorului daune-interese pentru prejudiciul pe care i l-a cauzat nerealizarea bunului.

□

Daca bunul se realizeaza numai partial, cumparatorul are alegerea fie de a cere desfiintarea vanzarii, fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului. Aceasta alegere nu trebuie sa fie exercitata abuziv si, in consecinta, in cazul in care partea nerealizata din bun este minora, cumparatorul nu ar putea sa opteze pentru desfiintarea vanzarii daca nu dovedeste ca scopul pentru care a contractat ar putea fi atins numai daca acea parte ar fi fost realizata.

□

Si in cazul realizarii partiale a bunului, daca ea este imputabila vanzatorului, acesta datoreaza daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzata cumparatorului.

□

Prin exceptie de la toate aceste reguli, cumparatorul isi poate asuma expres riscul nerealizarii bunului. In acest caz, daca bunul nu se realizeaza din cauze neimputabile vanzatorului, cumparatorul ramane tinut sa plateasca pretul. Daca asumarea riscului nerealizarii bunului de catre cumparator este motivul principal pentru care partile au contractat, vanzarea este, in aceasta ipoteza, aleatorie.

□

Chiar si in cazul vanzarii aleatorii insa, vanzatorul este tinut sa faca tot ce depinde de el pentru ca bunul sa se realizeze, urmand ca in caz contrar sa raspunda cu daune-interese sau chiar cu rezolutiunea vanzarii.

□

Lucrul este viitor la momentul incheierii contractului▪

Lucrul vandut se considera determinabil, atunci cand, desi partile nu l-au indicat in individualitatea sa, ele au prevazut totusi suficiente criterii incat pe baza lor, sa se poata stabili obiectul obligatiei de a transmite proprietatea, la data la care aceasta va deveni scadenta.

▪

Lucrul sa fie determinat sau cel putin determinabilc.

Aceste 2 cerinte se examineaza impreuna, intrucat liceitatea lucrului vandut presupune posibilitatea, din punct de vedere juridic, ca el sa faca obiectul unei vanzari. Din acest motiv, aceasta cerinta este foarte apropiata si uneori se suprapune cu cerinta ca lucrul sa fie in comert.

▪

Totusi, in jurisprudenta, s-a considerat ca vanzarea este nula pentru obiect ilicit daca are ca obiect bunuri contrafacute.

▪

Lucrul vandut sa fie posibil si licitd.

Pretul2.

Sa fie in bania.Sa fie determinat sau cel putin determinabilb.

Trebuie sa intruneasca 4 conditii:-

Cursuri Page 15

Sa fie determinat sau cel putin determinabilb.sa fie sincerc.

Sa fie seriosd.

Este definitoriu pentru vanzare ca acela care isi asuma obligatia de a tranfera proprietatea sau alt drept sa se angajeze in considerarea obligatiei celeilalte parti de a da o suma de bani

▪

Daca cealalta parte promite un alt bun contract de schimb□

Daca cealalta parte promite punerea la dispozitie a unui bun in scopul folosirii acestuia contract de locatiune

□

Daca cealalta parte promite o lucrare contract de antrepriza□

Daca cealalta parte promite servii de intretinere contract de intretinere samd□

Daca obligatia este asumata in schimbul unei alte contraprestatii decat de a da o suma de bani, contractul nu este de vanzare, ci este un alt contract special, astfel:

▪

Pretul vanzarii consta mereu intr-o suma de bani▪

Pretul sa fie in bania.

Pretul este determinat atunci cand cuantumul sau a fost prevazut expres in contractul de vanzare▪

Clauza ofertei concurente reprezinta modalitatea de a determina pretul ca fiind egal cu cel mai bun pret oferit de un alt client al vanzatorului decat cumparatorului

□

Clauza clientului cel mai favorizat reprezinta modalitatea de determina a pretul ca fiind egal cu cel mai mic pret practica de vanzator fata de un client al sau, altul decat cumparatorul

□

O modalitate mai este si pretul pe care trebuie sa il stabileasca un tert desemnat prin acordul vanzatorului si al cumparatorului. Aceasta modalitate este reglementate pentru vanzare de art. 1662, iar pentru orice contract in general de art. 1322. Atunci cand partile unui contract lasa determinarea pretului la latitudinea unui tert determinat de ele, acesta este obligat sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant. Daca persoana astfel desemnata nu determina pretul in termenul stabilit de parti, ori, in lipsa unei astfel de conventii, in termen de 6 luni de la incheierea contractului de vanzare, oricare dintre parti poate cere judecatoriei de la locul inchierii contractului sa desemneze de urgenta in Camera de Consiliu (adica nu in sedinta publica), printr -o hotarare care este denumita incheiere si care are caracter definitiv, un expert pentru determinarea pretului. Onorariul expertului este egal suportat de catre parti. Daca pentru orice motiv, pretul nu a fost determinat in termen de 1 an de la incheierea contractului si partile nu au stabilit un criteriu subsidiar de determinare a pretului, atunci contractul este nul (nulitatea absoluta pentru lipsa obiectului).

□

In anumite imprejurari, pretul este considerat determinabil chiar si atunci cand partile nu au prevazut niciun criteriu pentru stabilirea lui. Potrivit art. 1664 alin. (2), cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator.

□

De asemenea alin. (1) precizeaza o situatie indirecta de determinare, in cazul in care bunul vandut este de natura celor pentru care exista un pret stabilit pe o piata organizata (exemplu: bursa de peste, bursa de pericol), se considera, in absenta unei alte conventii, ca pretul vanzarii este pretul mediu practicat in ziua incheierii contractului pe piata cea mai apropiat de locul inchierii contractului.

□

Pretul este determinabil atunci cand cuantumul nu a fost prevazut expres in contract, insa partile au stabilit criterii prin aplicarea carora cuantumul pretului sa poata fi determinat in mod univoc la data cand pretul trebuie platit fara a fi nevoie de un nou acord de vointa al partilor in acest sens.

▪

Pretul sa fie determinat sau cel putin determinabilb.

Pretul este sincer daca la incheierea contractului, partile au intentia reala ca el sa fie platit , in caz contrar pretul este simulat sau fictiv

▪

Atunci cand in schimbul transmiterii unui drept dobanditorul se obliga in mod fictiv sa plateasca un pret, contractul este nul ca vanzare, dar poate fi valabil ca donatie deghizata in cazul in care transmitatorul a avut intentia de a-l gratifica pe dobanditor. Aceasta nulitate este relativa, intrucat ea se intemeiaza pe lipsa cauzei specifice vanzarii, pentru obligatia de a transfera proprietatea.

▪

In NCC, lipsa cauzei se sanctioneaza cu nulitatea relativa (spre deosebire de vechiul cod) potrivit art. 1238.

▪

Pretul trebuie sa fie sincerc.

Pretul este serios atunci cand el este suficient de mare pentru ca in mod rezonabil sa constituie o cauza pentru obligatia vanzatorului de a transfera dreptul vandut.

▪

Pretul sa fie seriosd.

Cursuri Page 16

pentru obligatia vanzatorului de a transfera dreptul vandut.Cand pretul nu este serios, el este derizoriu. In aceasta situatie, contractul este nul ca vanzare si nulitatea este relativa, intrucat pretul nu poate constitui in mod rezonabil cauza obligatiei de a transfera proprietatea sau alt drept vandut.

▪

Pretul derizoriu nu se confunda cu pretul lezionar. Pretul lezionar a servit drept cauza pentru obligatia de a transfera dreptul vandut, dar valoarea sa a fost disproportionat de mica in raport cu valoarea bunului transmis in schimb, ceea ce poate justifica un consimtamant viciat.

▪

EFECTELE VANZARII

Interpretarea contractului de vanzare1.Obligatiile vanzatorului2.Obligatiile cumparatorului3.

Interpretarea clauzelor1.Vanzarea este supusa principiilor de interpretare a contractelor prevazuta de dreptul comun , cu o singura exceptie, care priveste regula conform careia clauzel e indoielnice se interpreteaza in favoarea debitorului.

-

Aceasta inseamna ca si atunci cand cumparatorul este debitor, dar si atunci cand cumparatorul este creditor, clauza se interpreteaza in toate cazurile in favoarea lui.

○

Se considera ca in principiu vanzatorul este cel care decide conditiile vanzarii, intrucat de regula el este proprietarul lucrului vandut si el decide modul in care isi exercita dispozitia juridica asupra lui vanzatorul este dator sa stabileasca niste conditii clare si toate neclaritiatile referitoare la conditiile vanzarii ii sunt, in principiu, imputabile de aceea, daca nu sunt incidente ale norme care inlatura raspunderea, se decide ca aceste conditii vor fi transferate in defavoarea vanzatorului si in favoarea celeilalti parte.

○

Prin derogare de a aceasta regula, potrivit art. 1671, clauzele indoielnice in contractul de vanzare se interpreteaza in favoarea cumparatorului.

-

Contractele incheiate cu consumatorii○

Contractele de adeziune○

In asemenea contracte, chiar daca consumatorul este vanzator, clauzele indoielnice se vor interpreta tot in favoarea consumatorului.

▪

De asemenea, in cazul in care contractul de vanzare este un contract de adeziune pentru vanzator si clauzele sale au fost integral stabilite de cumparator, fara posibilitatea vanzatorului de a le negocia, atunci clauzele indoielnice se vor interpreta in favoarea vanzatorului, iar nu in favoarea cumparatorului.

▪

Art. 1661 prevede si 2 exceptii:-

Cursuri Page 17

Obligatiile care se nasc din contractul de vanzare

Potrivit art. 1673 alin.(1), vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului vandut

○

Alin. (3) art. 1673 → in lipsa unei alte dispozitii legale, prevederile legale privitoare la transmiterea propiretatii se aplica in mod corespunzator si atunci cand prin vanzare se transmite un al drept decat dreptul de proprietate

○

Obligatia de a transmite proprietatea sau un alt drept real, mai este numita in doctrina si obligatie de a da

○

Ceea ce constitutie particularitatea acestei obligatii este faptul ca prestatia debitorului se executa asupra unui drept, iar dreptul reprezinta o realitate intelectuala, intotdeauna un bun incorporal, iar nu o realitate materiala. De aceea executarea obligatiei de a transmite un drept nu poate fi realizata de catre debitor in sine, ci numai prin intermediul unui fapt material care o simbolizeaza si care uneori are si o alta semnificatie juridica decat aceea de executare a obligatiei de a transmite proprietatea.

○

Exemplu: Atunci cand proprietatea se transmite prin incheierea contractului, faptul generator al obligatiei are ca efect si executarea ei. Cand obligatia e afectata de un termen, implinirea termenului are ca efect indeplinirea obligatiei. Cand transferul dreptului se realizeaza printr-o formalitate, efectuarea acelei formalitati care in sine noatura unei prestatii de a face, iar nu de a da, are totusi ca efect executarea obligatiei de stramutare a proprietatii. Astfel, de cate ori se indeplineste aceasta obligatie are ca fapt material distinct de numai aceasta.

○

Obligatia de a transmite dreptul vandut1.

Articolul citat reprezinta o aplicatie a unui principiu general privitor la efectele contractelor translative, principiul reglementat prin art. 1273 alin. (1) din NCC : drepturile reale se constituie si se transmit prin acordul de vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predaca, daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate [...]

Regula este ca atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un bun individual determinat, proprietatea asupra acelui bun se transfera prin simpla incheiere a contractului. In acest sens art. 1674 din NCC prevede : cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului chiar dac bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca.

a.

In materie de vanzare, atunci cand este indoielnic daca partile au prevazut termenul in legatura cu obligatia de a transfera proprietatea, ori in legatura cu obligatia de predare, indoiala va fi transata in sensul catermenul afecteaza numai executarea obligatiei de predare, intrucat ca regula termenul amana numai exigibilitatea obligatiilor, iar nu insasi existenta drepturilor.

□

Situatia in care partile au convenit ca transferul dreptului de proprietate sa fie afectat de un termen.

i.

Ipoteza in care partile au prevazut o conditie suspensiva care afecteaza transferul bunului vandut.

ii.

Exceptiile de la acest principiu :b.

Momentul transferului de proprietate :

Obligatiile vanzatorului

Curs 5Wednesday, November 02, 20115:03 PM

Cursuri Page 18

Aceasta este o exceptie temporara de la caracterul imediat al transferului proprietatii in cazul vanzarii, pentru ca in ipoteza in care conditia se indeplineste efectul sa va opera retroactiv considerandu-se ca transferul proprietatii a operat la momentul incheierii contractului.

□

Ca o exceptie de la aceasta retroactivitate, vanzatorul va pastra totusi dreptul de proprietate asupra fructelor culese intre momentul incheierii contractului si momentul indeplinirii conditiei in temeiul art. 1410.

□

In cazul in care conditia nu se indeplineste transferul proprietatii nu este numai amanat, ci, cu desavarsire inlaturat, el urmand sa nu se mai produca.

□

transferul bunului vandut.

Situatia vanzarii alternative, atunci cand pentru acelasi pret vanzatorul se angajeaza sa transmita fie proprietatea unui lucru, fie proprietatea altui lucru.

□

Daca partile nu au convenit altfel, alegerea prestatiei liberatorii revine vanzatorului, in temeiul art. 1462 alin. (1) din NCC.

□

De aceea, de regula pana la momentul alegerii proprietatea ambelor bunuri ramane in patrimoniul vanzatorului, urmand ca la momentul alegerii, prin faptul alegerii, bunul ales spre a stinge obligatia se transfera automat in patrimoniul cumparatorului.

□

Si atunci cand partile au derogat de la regula si au lasat alegerea prestatiei liberatorii in seama creditorului-cumparator, proprietatea se transfera in patrimoniul lui in momentul in care ii comunica vanzatorului optiunea sa.

□

Prin exceptie, daca unul dintre bunurile care formau obiectul alternativ al vanzarii piere fortuit inainte de alegere, atunci proprietatea asupra celuilalt bun se transfera automat in patrimoniul cumparatorului chiar in momentul pierii fortuite al primului bun.

□

Priveste tot o modalitate a obligatiei, ce tine de pluralitatea de obiecte. iii.

In cazul unei asemenea vanzari, proprietatea asupra lucrului vandut nu se poate transfera in momentul incheierii contractului, intrucat prin ipoteza nu exista la acel moment in lipsa obiectului sau.

□

De aceea transferul proprietatii este amanat pana la realizarea bunului, adica pana la momentul la care el este gata spre a fi folosit potrivit destinatiei sale stabilite prin conventiei, ori decurgand din natura lucrului.

□

Vanzarea unui bun viitor reprezinta o alta exceptie. iv.

Exemplu: Art 1679 din NCC vorbeste de vanzarea in bloc : daca mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si global, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat, chiar daca bunurile nu au fost individualizate. In acest caz, proprietatea transmitandu-se in momentul incheierii contractului.

Exceptia nu vizeaza orice vanzare de bunuri de gen, ci doar cele care sunt determinate prin cantarire, numarare sau masurare; daca bunurile de gen sunt individualizate dupa alt criteriu, proprietatea asupra lor se transmite la data la care acel criteriu poate fi aplicat in concret.

□

In celelalte cazuri insa, in care individualizarea se face dupa alte criterii, transferul se face la momentul individualizarii. individualizarii poate fi efectuata de catre vanzator, la libera sa alegere potrivit art. 1486 NCC : daca obligatia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul sa aleaga bunurile ce vor fi predate.

□

Vizeaza vanzarea bunurilor de gen care urmeaza a fi determinate prin cantarire, numarare sau masurare.

v.

Potrivit art. 885 NCC, sub rezerva unor reglementari contrare, drepturile reale asupra imobilelor inscrise in Cartea Funciara se dobandesc atat intre

□

Probabil cea mai importanta exceptie. Bunurile supuse inscrierii in Cartea Funciara(de regula imobile).

vi.

Cursuri Page 19

reale asupra imobilelor inscrise in Cartea Funciara se dobandesc atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului/faptului ce a justificat inscrierea.Aceasta dispozitie prevedere asa numitul efect constitutiv al inscrierilor in Cartea Funciara.

□

Din aceasta dispozitie rezulta ca atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un imobil inscris in Cartea Funciara, simpla incheiere a contractului nu transfera dreptul asupra imobilului din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului, ci antreneaza numai obligatia reciproca a partilor de a efectua formalitatile necesare pentru inscrierea transferului in Cartea Funciara.

□

In aceste situatii, potrivit art. 1677, vanzatorul este obligat ca in vederea inscrierii dobandirii dreptului vandut de catre cumparator sa radieze din cartea funciara inscrierile privind drepturile care s-au stins inaintea acestei dobandiri.

□

In ipoteza in care vanzatorul nu isi executa obligatia de a efectua toate formalitatile care depind de el in vederea inscrierii in cartea funciara si de a procura toate inscrisurile necesare in acest scop, cumparatorul poate introduce inpotriva lui actiunea in prestatie tabulara intemeiata pe art. 896 NCC, urmand ca hotararea ce se va pronunta sa serveasca drept baza pentru inscrierea dreptului cumparatorului.

□

Art. 56 din legea de punerea in aplicare a NCC a dispus amanarea aplicarea dispozitiilor NCC referitoare la efectul constitutiv al inscrierilor in cartea funciara pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala pana la finalizarea lucrarilor de cadastru si deschiderea cartilor funciare pentru toate terenurile din acea U-A-T.

Printr-un asemenea mecanism, vanzatorul doreste sa se asigure ca nu va suporta riscul insolvabilitatii cumparatorului, astfel incat obtine o garantie indirecta a creantei corelative obligatiei de plata a pretului.

□

Din perspectiva momentului la care se transfera proprietatea, vanzarea cu rezerva proprietatii reprezinta o varianta a vanzarii cu termen care afecteaza obligatia de a transfera proprietatea, intrucat transferul proprietatii este amanat pana la data la care cumparatorul plateste integral pretul vanzarii, eveniment care este considerat sigur din punct de vedere contractual intrucat plata pretului vanzarii face obiectul unei obligatii asumate prin contract.

□

Potrivit art. 1684 alin. (2) - stipulatia privind rezerva proprietatii nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege dupa natura bunului.

□

Daca bunul vandut este un bun mobil, atunci vanzatorul ar trebui sa completeze in calitate de creditor garantat un aviz de garantie la Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare, in temeiul art. 2347 alin. (2).

□

Daca bunul este un imobil, cumparatorul este cel chemat sa noteze vanzarea cu rezerva proprietatii in temeiul art. 902 alin. (2) pct. 9 NCC

□

Art. 1684 - are in vedere ipoteza in care prin contractul de vanzare, vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului (vanzare cu rezerva proprietatii).

vii.

Potrivit NCC, vanzarea lucrului altuia este valabila □

Art. 1683 alin. (1) prevede ca daca la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afla in proprietatea unui tert, contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dreptului de proprietatea de la titularul sau catre cumparator.

□

Atata vreme cat tertul proprietar al bunului nu a consimtit la incheierea acestui contract, lui nu ii este opozabil si in consecinta nu produce niciun fel de efect cu privire la proprietatea lucrului avut in vedere de parti; de aceea

□

Vanzarea lucrului altuiaviii.

Cursuri Page 20

de efect cu privire la proprietatea lucrului avut in vedere de parti; de aceea in ipoteza unui astfel de contract, proprietatea se va transmite catre cumparator numai dupa ce proprietarul bunului a permis prin consimtamantul sau o asemenea transmitere.Modalitatile prin care se exprima acest consmitamant sunt prevazute nelimitativ de art. 1683 alin. (2) si (3) astfel daca tertul consimte sa ii transfere proprietatea vanzatorului, la momentul acestui consimtamant se considera ca proprietatea a fost transferata si catre cumparator care va fi considerat succes al vanzatorului, la randul sau, succesor al adevaratului proprietar.

□

O alta posibilitate este ca tertul proprietar sa ratifice vanzarea lucrului sau,ipoteza in care cumparatorul va fi succesorul sau direct, proprietatea transferandu-se in patrimoniul sau la momentul ratificarii.

□

In cazul in care consimtamantul adevaratului proprietar se exprima in considerarea unei contraprestatii, contractul prin care s-a dat acest consimtamant are natura juridica impusa de natura acelei contraprestatii.

□

Atunci cand consimtamantul adevaratului proprietar se exprima fara ca acestea sa urmareasca o prestatie echivalenta, acest consimtamant arenatura juridica a unei donatii indirecte facute vanzatorului, intrucat ea permite acestuia sa stinga un element de pasiv din patrimoniul sau, respectiv sa isi execute obligatia de a transmite proprietatea asumata fata de cumparator.

□

In cazul in care vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator, acesta poate cere rezolutiunea contractului, restituirea pretului daca l-a platit si daune interese stabilite potrivit acelorasi reguli ca si in cazul raspunderii pentru evictiune.

□

O ipoteza similara vanzarii lucrului altuia este vanzarea unui bun aflat in proprietate comuna de catre unul dintre coproprietari.

□

Daca in urma partajului acesta nu reuseste sa asigure transferul catre cumparator al proprietatii exclusive a bunului, cumparatorul poate cere pe langa daune-interese, fie mentinerea contractului cu reducerea pretului proportional cu cota care nu i-a fost furnizata de catre vanzator, fie rezolutiunea contractului in cazul in care cumparatorul demostreaza ca nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va dobandi proprietatea exclusiva a bunului.

□

Atat in cazul vanzarii lucrului altuia obisnuite cat si in cazul vanzarii bunului aflat in coproprietate, prin derogare de la dreptul comun, rezolutiunea nu poate fi declarata unilateral de catre cumparator, ci in lipsa unui pact comisoriu expres, ea trebuie ceruta instantei judecatoresti (stim asta din formularea "cere rezolutiunea").

→ Lucrari autonome : constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cucaracter de sine statator realizate asupra unui imobil.

Necesare : atunci cand in lipsa lucrarilor imobilul ar pieri, ori s-ar deteriora

Utile : atunci cand fara a fi necesare sporesc valoarea economica a

→ Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. Acestea sunt de 3 feluri:

Atat in cazul vanzarii lucrului altuia obisnuite cat si in cazul vanzarii de catre un coproprietar a bunului aflat in coproprietate, in cadrul daunelor-interese la care are dreptul, cumparatorul care la data incheierii contractului cunostea ca bunul nu apartinea in intregime vanzatorului, nu poate sa solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau voluptoare( notiunea de lucrare autonoma nu exista in VCC, iar caracterul voluptor nu era atribuit lucrarilor → art. 578

Cursuri Page 21

Utile : atunci cand fara a fi necesare sporesc valoarea economica a bunului

Voluptoare : atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat fara a spori valoarea economica a bunului

In aceasta situatie, transferul proprietatii lucrului vandut se amana implicit, dar neindoielnic datorita regimului specific, pana la executarea obligatiei de plata a pretului, astfel incat vanzarea in regim de autoservire este o varianta a vanzarii cu rezerva proprietatii.

□

Vanzarea in regim de autoservire.ix.

In primul rand potrivit art. 1773 alin .(2), odata cu proprietatea, cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii dreptului vandut ce au apartinut vanzatorului. Spre exemplu, el ar putea introduce actiunea in revendicare, precum si creantele strans legate de dreptul vandut

1)

Art. 1692 → daca nu s-a convenit altfel, fructele bunului vandut se cuvin cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii. Aceasta inseamna ca si daca vanzatorul culege aceste fructe pana la predare, dar dupa transferul proprietatii, el este obligat sa le transfere cumparatorului. Regula vizeazatoate felurile de fructe, inclusiv fructele civile.

2)

In consecinta, daca bunul vandut face obiectul unui contract de locatiune opozabil cumparatorului, de la data dobandirii proprietatii, cumparatorul are si dreptul de a pretinde locatarului sa plateasca chiria.

□

De la aceasta regula → exceptie art. 1410 NCC: in cazul in care transferul proprietatii a fost afectat de o conditie suspensiva, chiar daca efectul indeplinirii conditiei este in principiu retroactiv, vanzatorul va pastra fructele pe care le-a cules intre data incheierii contractului si data implinirii conditiilor.

□

Indiferent la ce moment se executa obligatia de a transfera proprietatea, aceasta excutare antreneaza 2 consecinte :

In principiu obligatia de a preda lucrul exista in orice contract translativ, fiind inclusa sau implicata de obligatia de a transfera proprietatea conform art. 1483 NCC

○

Predarea este potrivit art. 1685, punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.

○

Aceste 2 norme enunta faptul ca predarea este actiunea prin care vanzatorul ii permite cumparatorul sa ia in posesie bunul.

○

Potrivit art. 1686 -> pe langa lucrul vandut, predarearea ca obiect si accesoriilesale precum si titlurile sau documentele care dovedesc existenta dreptului ce a facut obiectul vanzarii.

Dintre accesorii, atunci cand vanzarea are ca obiect un imobil, se vor regasi si imobilele prin destinatie (acele bunuri mobile care sunt destinate in permetuu exploatarii imobilului predat).

Obiectul obligatiei de predare

Uneori predarea se executa in modalitate pasiva, bunul fiind pur si simplu parasit de catre vanzator, astfel incat cumparatorul sa il poata prelua (cel mai des in practica → terenurile)

In alte situatii predarea are loc in mod activ printr-o conduita pozitiva din partea vanzatorului. Bunurile mobile se predau de regula prin remitere directa (numita si traditiune). Atunci cand in locul bunului se preda un dispozitiv fizic care permite cumparatorului intrarea in posesia lui, ne aflam in ipoteza asa numitei traditiunii

Modalitatile predarii

Obligatia de a preda bunul ce face obiectul contractului2.

Cursuri Page 22

cumparatorului intrarea in posesia lui, ne aflam in ipoteza asa numitei traditiunii de mana scurta (cheile apartamentului)In situatia in care bunul e lasat in sfera de control al cumparatorului, predarea se face prin traditiune de mana lunga

In alte situatii, predarea se face prin remiterea unui titlu reprezentativ al bunuluisau printr-o alta operatiune juridica, ce ii permite cumparatorului sa ia in posesie lucrul vandut → traditiune simbolica. Ea se aplica mai des nu la predarea de lucruri mobile, ci la predarea de sume de bani. (exemplu: transferul de bani din cont → ordin de plata; plasamentul )

Potrivit art. 1689, predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului, daca nu rezulta altfel din conventia partilor, ori in lipsa acesteia din uzante. Aceasta regula nu se poate aplica decat in cazul bunurilor individual determinate, pentru ca numai in legatura cu asemenea bunuri se poate stabili locul lor la data incheierii contractului.

In cazul bunurilor de gen, care nu au fost individualizate prin contract, predarea se executa la domiciliul, sau dupa caz, la sediul vanzatorului, de la data incheierii contractului potrivit art. 1494 alin (1) lit. c

Locul predarii

Potrivit art. 1693, daca nu s-a stabilit un alt termen cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit → atunci cand nu a acordat un termen de plata a pretului, vanzatorul poate sa invoce exceptia de neexecutare de plata a pretului, refuzand predarea pana cand cumparatorul isi va executa aceasta obligatie.

Se considera totusi ca exista si imprejurari care, desi nu au convenit expres un termen pentru predare partile au acceptat implicit un asemenea termen atunci cand (potrivit art. 1693, teza finala) ca urmare a unor imprejurari cunoscute cumparatorului la momentul vanzarii, predarea bunului nu se putea face decat dupa trecerea unui termen de la acest moment .

Momentul predarii

Predarea trebuie sa fie conforma in sensul ca bunul predat trebuie sa corespunda tuturor trasaturilor pe care partile au convenit ca el sa le aiba

Conformitatea sub aspectul identitatii este incidenta doar in cazul vanzarii de bunuri individual determinate si presupune ca bunul predat sa fie acela care a facut obiectul conventiei si nu un altul

□

Conformitatea sub aspectul cantitatii presupune predarea cantitatii convenite din bun. In cazul bunurilor individual determinat este necesar ca bunul predat sa aiba intinderea care a fost declarata cu prilejul incheierii conventiei. Pentru ipoteza in care aceste bunuri sunt imobile, art. 1741 -1745 prevad reguli speciale de sanctionare a neconformitatii

□

Bunuri de gen → vanzatorul este liberat de obligatia de predare numai prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie, potrivit art 1486 NCC

Din acest motiv, potrivit art. 1485 NCC, obligatia de a preda un bun individual determinat o cuprinde si pe aceea de a-l conserva pana la predare. De vreme ce lipsesc alte precizari cu privire la obligatia de conservare, se accepta ca vanzatorul

◊

Bunuri individual determinate art. 1690 alin. (1) → el trebuie predat in starea in care se afla la momentul incheierii contractului = vanzatorul trebuie sa impiedice deteriorarea bunului intre momentul incheierii contractului si momentul executarii obligatiei de predare.

Conformitatea sub aspectul calitatii, regulile conformitatii sunt diferite dupa cum vanzarea a avut ca obiect bunuri de gen, sau bunuri individual determinate.

□

Conformitatea se apreciaza sub aspectul identitatii, cantitatii si calitatii.

Conformitatea predarii

Cursuri Page 23

privire la obligatia de conservare, se accepta ca vanzatorul raspunde pentru executarea acestei obligatii ca un depozitar, in principiu ca un depozitar cu titlu oneros, fiind obligat sa pastreze bunul cu prudenta si diligenta si raspunzand chiar si pentru culpa cea mai neinsemnata.

Numai daca termenul de predare a fost instituit exclusiv in favoarea cumparatorului, vanzatorul va raspunde de pastrarea bunului, ca un depozitar cu titlu gratuit, culpa sa apreciindu-se in concret prin comparatie cu diligenta pe care o manifesta in conservarea propriilor sale bunuri.

◊

Potrivit art. 1666 alin. (2) masurarea, cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in sarcina vanzatorului; sub acest aspect se reiau in materia predarii dipsozitiile art. 1498, conform caruia cheltuielile platii sunt in sarcina debitorului.

Cheltuielile predarii :

a obtine rezolutiunea cu daune-interese,

a cere executarea silita in natura si

a cere executarea silita in echivalent

In ceea ce priveste neexecutarea obligatiei de predare, daca aceasta nu este justificata, cumparatorul are la dispozitie potrivit dreptului comun un drept de optiune intre:

In cazul executarii cu intarziere a obligatiei de predare, ea se sanctioneaza potrivit dreptului comun prin daune moratorii

Conform art. 1690 → cumparatorul caruia I se face predarea trebuie ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului predat.

□

Daca in urma aceste verificari se constata ca bunul este predat neconform,fie sub aspectul identitatii, fie sub aspectul cantitatii, fie sub aspectul calitatii, cumparatorul este dator sa il informeze pe vanzator fara intarziere despre aceasta neconformitate.

□

In lipsa informarii cumparatorului transmise catre vanzator, privitor la viciile aparente constatate cu ocazia preluarii bunului, se considera ca bunul a fost predat conform si in consecinta ca vanzatorul este liberat de obligatia sa; astfel ca ulterior, cumparatorul nu se mai poate plange de starea bunului primit decat in legatura cu vicii ascunse pe care nu le-a putut constata cu ocazia verificarii la preluare.

□

In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care vanzatorul i l-a pus la dispozitie, oricare dintre parti poate cere judecatoriei in cirscumscriptia careia se afla locul la care trebuie executata predarea ca instanta sa desemneze un expert, pentru a constata starea, respectiv pentru a verifica daca el conrespunde sau nu cerintelor contractuale. Uneori, efectuarea expertizei presupune sechestrarea sau depozitarea bunului, astfel incat instanta poate dispune si asemenea masuri. Mai mult, daca sechestrarea, ori depozitarea bunului ar necesita cheltuieli insemnate, ori ar ocaziona pagube, instanta poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului . Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea sa in executare celeilalte parti sau reprezentantului sau daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoriei care a pronuntat hotararea, iar in caz contrar, in termen de 3 zile de la executare celeilalte parti.

□

In ceea ce priveste executarea neconforma/necorespunzatoare a obligatiei de predare, se aplica art. 1690, art. 1691

Sanctiunea neexecutarii/executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiei de predare:

Cursuri Page 24

Potrivit art. 1666 alin. (2), masurarea, cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in sarcina vanzatorului. Sub acest aspect, se reiau in materia predarii dispozitiile generale ale art. 1498,conform caruia cheltuielile platii sunt in sarcina debitorului.

-

Cheltuielile predarii

A obtine rezolutiunea cu daune-interese

A cere executarea silita in natura

A cere executarea silita in echivalent

Daca aceasta nu este justificata, cumparatorul are la dispozitie potrivit dreptului comun, un drept de optiune intre:

-

Neexecutareaa.

Se sanctioneaza potrivit dreptului comun prin daune moratorii-

Executarea cu intarziere a obligatiei de predareb.

Se aplica art. 1690 si art. 1691-

Conform art. 1690, cumparatorul caruia i se face predarea trebuie ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului predat. Daca in urma acestei verificari se constata ca bunul este predat neconform, fie sub aspectul identitatii, fie sub aspectul cantitatii, fie sub aspectul calitatii, cumparatorul este dator sa il informeze pe vanzator fara intarziere despre aceasta neconformitate.

-

In lipsa informarii cumparatorului transmise catre vanzatorul cu privire la viciile aparenteconstatate cu ocazia preluarii bunului, se considera ca bunul a fost predat conform si in consecinta vanzatorul este liberat de obligatia sa cumparatorul nu se mai poate plange ulterior de starea bunului primit decat in legatura cu vicii ascunse, pe care nu le-a putut constata cu ocazia verificarii la preluare.

-

In cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea bunului pe care vanzatorul i l-a pus la dispozitie, oricare dintre parti poate cere judecatoriei in circumscriptia careia se afla locul la care trebuie executata predarea, ca instanta sa desemneze un expert pentru a constata starea bunului, respectiv pentru a verifica daca el corespunde sau nu cerintelor contractuale. Uneori, efectuarea expertizei presupune sechestrarea sau depozitarea bunului, astfel incat instanta poate dispune si asemenea masuri. Mai mult, daca sechestrarea ori depozitarea bunului ar necesita cheltuieli insemnate, ori ar ocaziona pagube, instanta poate dispune vanzarea bunului, pe cheltuiala proprietarului.

-

Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea sa in executare celeilalte parti sau reprezentantului sau, daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoriei care a pronuntat hotararea, iar in caz contrar, in termen de 3 zile de la executare celeilalte parti.

-

Executarea neconforma sau necorespunzatoare a obligatiei de predarec.

Sanctiunea neeexecutarii/executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiei de predare

Evictiune orice tulburare a cumparatorului in linistita exercitare a dreptului cumparat-

Evictiunea provenita din fapta vanzatoruluia.Obligatia vanzatorului de a garanta impotriva evictiunii provenind din fapta proprie este absoluta priveste atat fapte ale sale anterioare incheierii contractului, cat si fapte ale sale ulterioare incheierii contractului, atat tulburari de fapt, cat si tulburari de drept

-

Caracterul absolut semnifica si ca vanzatorul nu poate sa isi limiteze raspunderea pentru asemenea evictiunii prin clauzele contractului incheiat cu cumparatorul, intrucat este o consecinta necesara a oricarui contract translativ, obligatia de garantie contra evictiunii provenind din fapta instrainatorului se aplica tuturor acestor contracte, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit, dispozitiile de la vanzare fiind aplicabile in mod corespunzator.

-

Obligatia de a garanta impotriva evictiunii

Curs 69 noiembrie 201117:10

Cursuri Page 25

Tulburari de faptCa efect al contractului de vanzare, vanzatorul nu poate savarsi nicio fapta de natura sa il tulbure pe cumparator in exercitiul dreptului vandut.

-

In acest context, in cazul instrainarii unor fonduri profesionale (fonduri de comert), jurisprudenta a retinut ca este contrara obligatiei vanzatorului de a garanta pe cumparator impotriva evictiunii provenind din fapta proprie, actiunea vanzatorului de a ii face concurenta cumparatorului prin deschiderea unui fond de comert similar care isi disputa aceeasi clienta cu fondul vandut.

-

Tulburari de dreptVanzatorul este de asemenea obligat sa nu invoce impotriva cumparatorului vreun drept de natura sa limiteze sau sa incomodeze exercitarea dreptului transmis.

-

In cazul in care ar invoca un asemenea drept, vanzatorul ar trebui sa introduca o actiune impotriva cumparatorului prin care sa tinda sa isi valorifice dreptul.

-

In temeiul obligatiei sale de a garanta pe cumparator impotriva evictiunii provenind din propria sa fapta, vanzatorului ii va putea fi opusa intr-o asemenea actiune o aparare specifica numita exceptie de garantie, conform careia acela care este chemat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga.

-

S-a pus problema daca cand avem un bun vandut de stat, statul poate ulterior sa dispuna prin organele competente exproprierea pentru utilitate publica a acelui bun. Unii autori au sustinut ca obligatia statului vanzator de a garanta contra evictiunii provenind din fapta proprie il va impiedica sa dispuna exproprierea intrucat aceasta il va tulbura pe cumparator in exercitiul dreptului dobandit. Opinia majoritara este in sensul ca, atunci cand actioneaza ca vanzator, statul isi exercita capacitatea sa de drept privat, capacitate care nu poate fi exercitata in sensul limitarii atributiilor statale de drept public. Dimpotriva, cand actioneaza ca expropriator, statul exercita o capacitate de drept public, dispunand pentru protectia interesului public fara nicio inraurire posibila a intereselor pe care le-ar putea avea ca subiect de drept privat exceptia de garantie nu ar putea impiedica o procedura de expropriere.

-

Evictiunea provenind din fapta unui tertb.

Se asimileaza tulburarilor de drept situatiile in care, fara a invoca un drept propriu, tertul tulburator se prevaleaza de limite ale dreptului transmis, care sunt exceptionale, care nu au fost declarate de vanzator la incheierea contractului si care nici nu rezultau din starea lucrului vandut la momentul incheierii contractului.

Tulburarea sa fie o tulburare de drept, in sensul ca, in sprijinul pretentiilor tertului care tind sa impiedice sau sa limiteze exercitiul drepturilor cumparatorului, tertul invoca un drept subiectiv propriu, spre exemplu, un drept de preemptiune sau un drept de creanta corelativ obligatiei de folosinta sau un drept real care ar dezmembra dreptul vandut samd.

1.

Vanzatorul este obligat sa garanteze numai atunci cand implinirea termenului uzucapiunii este iminenta. In NCC, uzucapiunea este de 5 si 10 ani iminenta ar fi cand mai sunt cel mult 2 ani pana la implinirea termenului.

i.

Procedurile de expropriere au inceput inainte de incheierea contractului de vanzare si s-au finalizat dupa incheierea acestui contract. Tertul tulburator este statul expropriator. Vanzatorul va raspunde numai daca i-a fost comunicat anterior incheierii contractului de vanzare vreun act legat de proedura exproprierii si nu l-a facut cunoscut cumparatorului.

ii.

Dreptul pe care se intemeiaza tertul sa aiba o cauza anterioara incheierii contractului de vanzare. Faptul juridic lato sensu, care a generat aest drept, trebuie sa fie anteriorincheierii contractului de vanzare (includem aici si contractul).

2.

Pentru a inlatura aceasta conditie a angajarii raspunderii sale, vanzatorul ar trebui sa ii comunice el insusi cumparatorului posibilele cauze de evictiune la data incheierii actului. Chiar si in absenta unei asemenea comunicari, cumparatorul va

Aceasta cauza sa nu fi fost cunoscuta cumparatorului la data incheierii vanzarii.3.

Potrivit art. 1695 alin. (2), vanzatorul raspunde fata de cumparator pentru tulburarile cauzate de terti in exercitarea dreptului cumparat numai daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele 3 conditii:

-

Cursuri Page 26

incheierii actului. Chiar si in absenta unei asemenea comunicari, cumparatorul va fi presupus ca a cunoscut cauze evictiunii atunci cand, cu diligente minine, o putea afla la momentul contractului de vanzare.

In principiu, atunci cand tertul manifesta pretentii care il tulbura pe cumparator in exercitarea dreptului cumparat, este posibil ca aceste pretentii sa fie avansate in cadrul unui proces sau sa fie avansate in afara vreunui proces.

-

Atunci cand tertul nu a introdus o actiune, cumparatorul ar trebui sa solicite sprijinul vanzatorului pentru a respinge pretentiile tertului. In cazul in care accepta pretentiile tertului fara a avea in acest sens si acordul vanzatorului, el risca sa fie decazut din dreptul de garantie,intrucat, potrivit art. 1705 alin. (2), cumparatorul care, fara a exista o hotarare judecatoreasca, a recunoscut dreptul tertului, pierde dreptul de garantie, afara de cazul in care dovedeste ca nu existau motive suficiente pentru a impiedica evictiunea.

-

In cazul in care cumparatorul a fost chemat in judecata de catre tert, el are posibilitatea de a il chema in proces pe vanzator, printr-un mijloc procedural care se numeste cerere de chemare in garantie. Aceasta cerere de chemare in garantie reprezinta o cerere de chemare in judecata in subsidiar pe care o formuleaza cumparatorul-parat in cererea principala introdusa de catre tert. Prin aceasta cerere, cumparatorul solicita ca, in cazul in care pretentiile tertului sunt admise, instanta sa il condamne pe vanzator sa raspunda pentru evictiunea astfel produsa. Tot astfel este posibil ca vanzator, din proprie initiativa, sa intervina in procesul dintre tertul evingator si cumparator pe calea unei cereri de interventie, care ii va permite sa introduca in proces mijloace de aparare si dovezi de natura sa inlatura pretentiile tertului si sa conduca la respingerea actiunii formulate de acesta.

-

Situatiile in care, pe temeiul garantiei contra evictiunii, se formuleaza o cerere de chemare in garantie ori o cerere de interventie, pot fi reunite sub denumirea de garantie incidentala. In cazul in care vanzatorul nu a participat la procesul cu tertul si pretentiile acestuia din urma sunt admise, cumparatorul poate introduce o cerere de chemare in judecata separata impotriva vanzatorului, solicitand ca acesta sa raspunda pentru evictiunea suferita - in aceasta situatie garantia nu mai incidentala, ci principala. Totusi, in aceasta situatie a garantiei principale, vanzatorul, chemat in judecata, are posibilitatea sa se apere printr-o aparare specifica de fond numita exceptia procesului rau condus. In temeiul acestei aparari, actiunea cumparatorului va fi respinsa, daca vanzatorul dovedeste ca ar fi putut produce in procesul cu tertul mijloace de aparare si dovezi suficiente pentru ca pretentiile lui sa fie respinse.

-

Atata vreme cat nicio persoana nu a emis pretentii in legatura cu dreptul cumparat de natura sa impiedice sau sa limiteze exercitarea acestui drept, vanzatorul are o obligatie de a nu face. In sensul de a nu savarsi nicio fapta care sa il tulbure pe cumparator in exercitiul dreptului.

-

Daca un tert formuleaza o pretentie, care limiteaza sau impiedica exercitarea dreptului dobandit, vanzatorul are o obligatie de a face, respectiv de a administra toate mijloacele de aparare de care dispune pentru a fi respinse pretentiile tertului.

-

Daca pretentiile tertului au fost admise, atunci vanzatorul are o obligatie de a da, de regula a da o suma de bani in temeiul raspunderii sale pentru evictiunea consumata.

-

Modul de operare al obligatiei de a garanta contra evictiunii

Atunci cand, prin exceptie, evictiunea consumata nu are impact asupra bunului vandut, ci asupra unui alt bun din patrimoniul cumparatorului, raspunderea vanzatorului pentru o asemenea evictiune va fi supusa art. 1704. Potrivit acestui text, atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat platind tertului evingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun, vanzatorul este eliberat de urmarile garantiei in primul caz fiind rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala calculata de la data platii, iar in al doilea caz prin plata valorii bunului dat, precum si in ambele cazuri plata tuturor cheltuielilor aferente.

-

In situatia-regula insa, evictiunea consumata are ca efect pierderea in tot sau in parte de catre cumparator a posibilitatii faptice de a exercita dreptul cumparat. In aceste cazuri, el poate solicita rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si daune-interese. Toate aceste remedii sunt supuse unor dispozitii speciale, derogarii de la dreptul comun, cuprinse in art. 1700-1703.

-

Rezolutiunea vanzarii

Efectele evictiunii consumate

Cursuri Page 27

Rezolutiunea vanzariiCumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii in situatiile in care fie a fost evins de intregul bun, fie a fost evins de o parte a bunului indeajuns de insemnata incat, daca ar fi cunoscut evictiunea la data incheierii contractului, el nu l-ar mai fi incheiat.

-

Din text rezulta ca, in acest caz, daca nu s-a prevazut un pact comisoriu expres rezolutiunea nu poate opera decat pe baza hotararii instantei de judecata, o declaratie unilaterala de rezolutiune fiind lovita de nulitate.

-

Daca se dispune rezolutiunea, cumparatorul poate pretinde restituirea pretului si despagubiri pentru prejudiciul suferit prin pierderea bunului cumparat.

-

Restituirea pretuluiVanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime, atat in situatia in care valorea bunului a scazut pana la data producerii evictiunii, cat si in cele in care valoarea bunului a crescut pana la aceasta data.

-

Prin exceptie, daca dobanditorul a profitat de scaderea valorii bunului sau, vanzatorul are dreptul sa scada din pretul supus restituirii valoarea beneficiilor obtinute de cumparator.

-

In cazul in care, pana la data producerii evictiunii, valoarea bunului a crescut, vanzatorul datoreaza cumparatorului, pe langa pret si sporul de valoare astfel dobandit.

-

Daunele-interese

Intrucat si in NCC, fructele culese de posesorul de buna-credinta se cuvin acestuia, rezulta ca in principiu, cumparatorul va fi obligat sa transmita evingatorului numai fructele pe care le-a cules in perioada cand nu a mai fost de buna-credinta, adica, in principiu, dupa data introducerii cererii de chemare in judecata de catre tertul evingator.

Valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins.

○

Cheltuielile de judecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a evins, precum si in procesul de chemare in garantie a vanzatorului.

○

De regula, cumparatorului ii revin, pe langa cheltuielile incheierii contractului, cheltuielile cu plata pretului si cheltuilele cu ridicarea si transportul bunului vandut.

Tot lui ii revin si cheltuielile pentru asigurarea opozabilitatii dreptului dobandit.

Toate acestea sunt supuse restituirii de catre vanzatori in caz de restituire contra evictiunii

Cheltuielile incheierii si executarii contractului de catre cumparator. ○

Aceste pierderi si castiguri vor trebui suportate de catre vanzator chiar daca rezulta numai indirect din evictiune si chiar daca nu puteau fi prevazute de vanzator la data incheierii contractului (textul deroga).

De asemenea, vanzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului, in masura in care nu i-au fost rambursate de catre evingator, toate cheltuielile pentru lucrarile efectuate in legatura cu bunul vandut. exceptie: vanzatorul nu va trebui sa ramburseze cheltuielile cu lucrari adaugate, voluptoare. Totusi, daca el a cunoscut cauza evictiunii la data incheierii contractului, atunci el este de rea-credinta si va trebui sa ramburseze si aceasta ultima categorie de cheltuieli.

Pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii.○

Potrivit art. 1703, ele cuprind:-

In cazul in care evictiunea a fost partiala si cumparatorul fie nu a vrut, fie nu a putut sa obtina rezolutiunea contractului, vanzatorul va trebui sa ii restituie o parte din pret proportionalacu valoarea partii de care a fost evins, precumsi daune-interese, stabilite conform acelorasi reguli ca si acelea aplicabile in caz de rezolutiune, insa, tinand cont de faptul ca, in cazul evictiunii partiale, cumparatorul pastreaza o parte din beneficiul exercitarii dreptului cumparat.

-

Modificarea sau inlaturarea conventionala a garantieiRegula este ca, prin contract, vanzatorul si cumparatorul pot modifica in orice mod regimul legal al garantiei contra evictiunii

•

Cursuri Page 28

garantiei contra evictiunii

Stipulatia prin care obligatia de garantie este inlaturata sau restransa nu il exonereaza pe vanzator de obligatia de a restitui pretul, decat in cazul in care cumparatorul si-a asumat in mod neindoielnic riscul producerii evictiunii, caz in care, daca acest risc este motivul determinant pentru care s-a contractat, vanzarea are caracter aleatoriu.

a.

Vanzatorul cunoaste cauza evictiunii, fara sa o faca cunoscuta si cumparatorului, in aceasta situatie fiind de rea credinta, vanzatorul nu se poate prevalaza de clauzele contractuale care inlatura sau limiteaza obligatia sa de garantie.

b.

Exista 2 exceptii de la aceasta regula:•

Alte elemente de ordin juridic ale garantiei contra evictiunii Potrivit art. 1697, obligatia de garantie contra evictiunii este indivizibila intre debitori in cazul in care se vinde un bun aflat in coproprietate, cumparatorul poate pretinde oricaruia dintre ei sa raspunda integral pentru evictiune. La fel, la fel in cazul in care vanzatorul, unic, are mai mult mostenitori, cumparatorul poate pretinde garantia integrala din partea oricaruia dintre acesti mostenitori.

•

Potrivit art. 1706, vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobanditor subsecvent al bunului, fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit regula multiplicarii obligatiei de garantie

•

Cursuri Page 29

Sub imperiul Codului Civil de la 1864 se considera ca in cazul contractului translativ riscul pieirii fortuite a bunului se transfera de la instrainator la dobanditor in momentul transferului proprietatii. In consecinta, se considera ca daca dupa transferul proprietatii si chiar inainte ca bunul sa fi fost predat dobanditorului, el ar fi pierit fortuit, intrucat pieirea ar fi fost pe riscul dobanditorului, acesta ramanea obligat fata de instraintor la contraprestatia pe care o promisese.

In Noul Cod Civil se modifica aceasta regula. Potrivit art. 1274 NCC → in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat riscul contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost transferata deja dobanditorului.

Asta inseamna ca, daca bunul piere fortuit, dupa transferul proprietatii, dar inainte de predare, desi bunul piere in patrimoniul dobanditorului, totusi riscul acestei pieiri si implicit efectul sau prejudiciabil il suporta instrainatorul care a intarziat predarea. Prin urmare, intr-o asemenea ipoteza, instrainatorul nu va putea pretinde contraprestatia promisa de dobanditor

In materia vanzarii, daca bunul piere fortuit inainte de predarea sa catre cumparator, vanzatorul nu mai poate pretinde pretul; iar in cazul in care a primit deja pretul, el este obligat sa-l restituie.

Intr-o singura situatie cumparatorul suporta riscul pieirii bunului vandut, chiar daca bunul nu i-a fost predat → in situatia in care a fost pus in intarziere pentru preluarea lucrului. O asemenea punere in intarziere nu este valabila decat daca vanzatorul a facut tot ce depinde de el in vederea predarii, astfel incat lucrul se afla la dispozitia cumparatorului pentru preluare . In toate celelalte cazuri se aplica regula conform careia, riscul pieirii fortuite a lucrului se transfera de la instrainator catre dobanditor prin predare.

Efectele predarii :-

*Obligatia de predare

Un viciu al lucrului il reprezinta acea deficienta care impiedica functionarea sa normala potrivit destinatiei.

-

Viciul trebuie sa fie intrinsec bunului → viciul e intrinsec bunului atunci cand disfunctionalitatea isi are cauza in lucrul vandut insusi iar nu in imprejurari exterioare acestuia.

1.

Viciul trebuie sa existe la data transferului riscurilor → conform art. 1707 alin. 3. 2.Daca viciul apare dupa data predarii bunului, chiar si fara culpa cumparatorului, acesta are natura unui risc pe care cumparatorul trebuie sa il suporte dupa predare. Viciul trebuie sa fie ascuns → este ascuns acel viciu care nu era cunoscut cumparatorului la data incheierii contractului si care cu diligente normale nu putea fi descoperit nici la data predarii bunului. Daca viciul poate fi descoperit cu diligente normale, atunci el are natura juridica a unei neconformitati, se numeste viciu aparent si poate fi sanctionat prin mijloacele aplicabile predarii neconforme.

3.

Daca viciul este aparent, raspunderea vanzatorului nu se intemeiaza pe obligatia de garantare contra viciilor si pe obligatia de predare.Potrivit art. 2530 → prescriptia dreptului la actiuni izvorat din transmiterea unor bunuri cu vicii aparente, incepe sa curga de la data predarii sau receptiei finale a bunului, ori dupa caz, de la data termenului prevazut de lege pentru verificarea lui de catre cumparator. Acestei dispozitii ii sunt supuse si ipotezele in care bunul nu corespunde calitatilor convenite, iar aceasta neconformitate putea fi descoperita fara cunostiinte speciale printr-o verificare normala.Pentru a se aprecia caracterul ascuns sau aparent al viciului, standardul aplicabil este

Potrivit art. 1707 → vanzatorul raspunde fata de cumparator pentru viciile lucrului vandut daca sunt intrunite urmatoarele 4 conditii cumulative :

-

Obligatia de a garanta contra viciilor lucrului vandut

Curs 7Wednesday, November 16, 20115:03 PM

Cursuri Page 30

Pentru a se aprecia caracterul ascuns sau aparent al viciului, standardul aplicabil este acela al unei verificari normale, atente dar care nu presupune cunostiinte de specialitate.Viciul sa fie grav → potrivit art. 1707 alin. (1), viciul este grav daca face ca bunul vandut sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau daca ii micsoreaza intrebuintarea sau valoarea intr-o asemenea masura incat, daca viciul ar fi fost cunoscut la incheierea contractului, cumparatorul nu ar fi cumparat, sau cel mult ar fi cumparat pentru un pret mai mic. In principiu, destinatia avuta in vedere pentru a se stabili caracterul grav al viciilor este destinatia convenita de parti prin contractul de vanzare.

4.

In lipsa unei clauze care sa stabileasca aceasta destinatie se va avea in vedere destinatia bunului decurgand din intrebuintarea sa normala potrivit naturii sale.

Inlaturarea viciilor de catre vanzator pe cheltuiala sa (repararea lucrului)-

Inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii(este posibil doar in cazul in care prin natura lui, bunul este un bun de gen)

-

Reducerea pretului direct proportional cu reducerea intrebuintarii lucrului cauzata de viciu

-

Rezolutiunea vanzarii-

Momentul in care se manifesta obligatia vanzatorului de a garanta contra viciilor este reglementat prin art. 1710 --> cumparatorul poate obtine unul dintre urmatoarele 4 remedii :

-

In cazul in care apreciaza ca masura solicitata de cumparator este excesiva in raport cu gravitatea vicilui si cu scopul incheierii contractului, instanta de judecata poate dispune inlocuirea masurii solicitate de cumparator cu o alta masura mai potrivita.

-

Cu privire la rezolutiune, trebuie precizat ca aceasta masura poate fi solicitata de catre cumparator numai daca el a adus viciul descoperit la cunostiinta vanzatorului intr-un termen scurt de la descoperire.

-

In cazul in care cumparatorul este un profesionist, iar bunul vandut este un mobil corporal, termenul este de 2 zile.

-

Daca viciul apare in mod gradual, termenul incepe sa curga de la data la care cumparatorul isi putea da seama de gravitatea si intinderea viciului. Ca regula, acest termen este un termen de decadere pentru dreptul cumparatorului de a cere rezolutiunea contractului de vanzare in temeiul garantiei contra viciilor.

-

Prin exceptie, in cazul in care vanzatorul a cunoscut viciul la data incheierii contractului, cumparatorul nu decade din dreptul de a cere rezolutiunea.

-

Atunci cand cumparatorul are dreptul la rezolutiune pe temeiul garantiei contra viciilor, rezolutiunea poate fi declarata si unilateral fara a se solicita instantei de juecata constatarea ei(=pronuntarea ei) potrivit dreptului comun. Totusi, instanta poate controla (de regula la cererea vanzatorului) caracterul abuziv al declaratiei de rezolutiune, in cazul unui asemenea control, in cazul in care va aprecia ca rezolutiunea este excesiva, instanta poate dispune inlocuirea ei cu o alta masura dintre cele prevazute de art. 1710 NCC.

-

In ceea ce priveste daunele-interese, acestea sunt datorate numai daca la data incheierii contractului, vanzatorul cunostea viciile pentru care se solicita angajarea raspunderii sale. In acest caz, daunele-interese pot insoti oricare dintre masurile prevazute de art. 1710 si servescrepararii intregale a prejudiciului cauzat prin manifestarea viciului chiar daca vanzatorul nu putea prevedea acest prejudiciu si chiar daca el are caracter indirect.

-

A fost abrogat termenul special de prescriptie de 6 luni, in cazul viciilor ascunse fara viclenie, astfel incat, in prezent, fie ca au fost ascunse in mod doloziv, fie ca au fost ascunse din culpa, viciile ascunse determina o raspundere prescriptibila, in termenul general de 3 ani.

-

In cazul unui bun transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o constructie, de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale, in afara cazului in

i.

Momentul de la care curge acest termen : potrivit art. 2531 → daca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la actiuni pentru viciile ascunse incepe sa curga :

-

In ceea ce priveste prescriptia pentru vicii exista 2 probleme :-

Cursuri Page 31

de la implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale, in afara cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte, caz in care prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii In cazul unei constructii, de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale a constructiei, afara daca viciul a fost descoperit mai inainte, caz in care prescriptia incepe sa curga de la data descoperii.

ii.

Termenul de 1 an si repsectiv 3 ani sunt termene de garantie de drept comun si se aplica de cate ori legile speciale sau contractul nu prevad/prevede alte durate de ganratie. Din perspectiva acestor durate de garantie, obligatia de a garanta contra viciilor ascunse este o obligatie cu executare succesiva in virtutea careia vanzatorul se obliga fata de cumparator ca nicicand pe durata de garantie sa nu se manifeste vicii ale lucrului vandut care existau sau aveau o cauza existenta la data predarii

-

Daca descoperirea viciului se afla in interiorul perioadei de garantie, termenul de prescriptie extinctiv va curge de la acea data

-

Atunci cand descoperirea este ulterioara expirarii termenului de garantie, darmanifestarea viciului se afla in cursul termenului de garantie, termenul de prescriptie curge de la data expirarii termenului de garantie.

-

Daca viciul se manifesta dupa expirarea temrenului de garantie, nu se pune problema raspunderii, in consecinta, nici problema prescriptiei extinctive nu se pune.

-

Raportul dintre termenele de garantie si termenele de prescriptie

Regula este ca si raspunderea contra viciilor ascunse este supusa unor reguli supletive, astfel incat partile pot stabili prin contractul de vanzare, reguli diferite fata de acelea prevazute de cod.

-

O singura limitare → art. 1708 alin. (2): clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pentru vicii este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la data incheierii contractului.

-

Vanzatorul care este profesionist in raport cu bunurile care fac obiectul vanzarii, este presupus ca trebuie sa cunoasca viciile lucrurilor vandute, astfel incat el nu isi va putea limita sau inlatura raspunderea pentru asemenea vicii.

-

Obligatia de garantie pentru buna functionare a lucrului vandut

Spre deosebire de toate celelalte obligatii, garantia pentru buna functionare a bunului vandutnu este o dispozitie supletiva de drept comun aplicabila oricarui contrac de vanzare, ciopereaza numai daca a fost expres prevazuta in contract sau in legea speciala aplicabila acestuia.

-

Ca si garantie contra viciilor ascunse, ea presupune ca bunul sa functioneze conform intrebuintarii lui normale pentru o anumita durata, ulterioara predarii

-

Deosebirea fata de obligatia de garantie contra viciilor ascunse, este accea ca pentru a opera garantia pentru buna functionare nu este necesar ca viciul manifestat in perioada de garantiesa fi existat ori sa aiba o cauza preexistenta fata de predare.

-

Este suficienta manifestarea lui in cursul perioadei de garantie chiar daca s-a nascut ulteriorpredarii, pentru ca raspunderea vanzatorului sa fie angajata.

-

Din reglementarea codului civil, rezulta ca in principiu garantia pentru buna functionare a lucrului nu poate constitui temei pentru rezolutiunea contractului, insa partile pot deroga de la aceasta regula, permitand rezolutiunea si in temeiul unei asemenea garantii. In orice caz, daca partile nu au prevazut altfel, masurile care pot fi solicitate in temeiul garantiei de buna functionare sunt supuse unei ordini de subsidiaritate. Astfel, imediat ce se manifesta o disfunctionalitate a bunului, cumparatorul trebuie sa o comunice catre vanzator.

-

Cumparatorul este decazut din dreptul de garantie daca nu a comunicat defectiunea inainte de expirarea termenului de garantie.

-

Prin exceptie fata de regimul decaderii, daca dobanditorul a fost impiedicat din motive obiective sa efectueze comunicarea in termenul de garantie, el va putea evita decaderea in cazul in care va comunica defectiunea intr-un termen rezonabil scurt, cel mai scurt cu putina

-

Cursuri Page 32

cazul in care va comunica defectiunea intr-un termen rezonabil scurt, cel mai scurt cu putina avand in vedere natura impiedicarii de la data expirarii termenului de garantie. O data ce cumparatorul a comunicat defectiunea, vanzatorul este obligat sa repare bunul pe cheltuiala sa. Daca reparatia este imposibila, sau daca durata acesteia depaseste un termen de maximum 15 zile, vanzatorul este obligat sa inlocuiasca bunul vandut.

-

Daca vanzatorul nu inlocuieste lucrul vandut intr-un termen rezobail potrivit cu imprejurarile, la cererea cumparatorului, el este obligat sa restituie pretul primit avand insa dreptul ca in acest caz sa I se restituie lucrul vandut.

-

Actiunile intemeiate pe garantia pentru buna functionare pot fi respinse daca vanzatorul dovedeste ca disfunctionalitatea este cauzata prin modul in care cumparatorul s-a comportat fata de bun, inclusiv prin raport cu instructiunile de folosire si pastrare data de vanzator la incheierea conctractului

-

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI

Potrivit art. 1666, in lipsa de stipulatie contrarea, cheltuielile de incheiere a contractului de vanzare sunt in sarcina cumparatorului. Textul reglementeaza raporturile dintre vanzator si cumparator si el nu poate fi opus tertilor care sunt implicati in procesul de incheiere a contractului in virtutea unor raporturi juridice proprii pe care le-au avut partile.

-

Exemplu: cheltuielile de asistenta juridica datorate avocatilor implicati in redactarea contractului sunt in sarcina partii care i-a angajat. Cheltuielile cu autentificarea actului datorate notarului, sunt in sarcina ambelor parti care raspund solidar pentru plata acestor cheltuieli.

-

Daca in virtutea acestei raspunderi, vanzatorul va suporta cheltuielile de autentitficar, are totusi dreptul de a recupera aceste cheltuieli de la cumparator in temeiul art. 1666 alin. (1) NCC

-

Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii1.

Natura acestei obligatii, este aceea a unei obligatii de a da o suma de bani.-

Locul platii pretului :Potrivit art. 1720 alin. (1), cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului

-

Exista o exceptie de la aceasta regula, prevazuta de art. 1720 alin. (2), care se refera laipoteza bunurilor aflate in tranzit, ipoteza in care pretul se plateste la locul ce rezulta din uzante, iar in lipsa acestora, la locul de destinatie al transportului.

-

In cazul in care contractul are ca obiect bunuri de gen, art. 1720 alin.(1) nu se poate aplica, astfel incat se aplica dreptul comun al platii obligatiilor de a da o suma de bani → potrivit art. 1494 alin. (1) lit. a), obligatiile banesti trebuie executate la domiciliul, sau dupa caz, sediul creditorului de la data platii. Astfel, daca vanzarea are ca obiect bunuri de gen, pretul trebuie platit la sediul sau domiciliul vanzatorului de la data incheierii contractului.

-

Data platii pretului :Se schimba regula din vechiul cod → pretul se plateste de indata ce proprietatea este transmisa, conform art. 1720 alin. (1) teza finala.

-

Regula este indicata prin intentia legiutorului de a preveni posibilitatea ca vanzatorul sa piarda atat bunul cat si pretul, posibilitate curenta sub vechea reglementarea cand pretul se datora dupa predare.

-

Totusi, cumparatorul va putea sa suspende plata pretului atunci cand in mod legitim are indoieli cu privire la faptul ca i s-a transmis proprietatea bunului conform conventiei cu

-

Obligatia de a plati pretul 2.

Cursuri Page 33

indoieli cu privire la faptul ca i s-a transmis proprietatea bunului conform conventiei cu vanzatorul. Astfel, potirivt lui art. 1722 NCC → cumparatorul care afla de existenta unei cauze de evictiune, este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea tulburarii sau pana cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare.

Regula nu se aplica daca dobanditorul cunostea pericolul evictiunii inca de la data incheierii contractului

-

Art. 1728 NCC → in cazul in care nu s-a convenit altfel cumparatorul este tinut sa plateasca dobanzi asupra pretului din ziua dobandirii proprietatii, daca bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua predarii daca bunul nu produce fructe, insa ii procura cumparatorului alte foloase.

•

Ratiunea acestei reglementari este aceea a asigurarii unui echilibru intre dreptul la dobanzi care este un fruct civil al dreptului de a pretinde plata pretului, pe de o parte, si foloasele procurate de bunul vandut, pe de alta parte.

•

Astfel, in ceea ce priveste aceste foloase, cumparatorul se poate bucura de ele de la momente diferite, dupa cum bunul produce sau nu fructe.

•

Daca bunul produce fructe, atunci acestea se cuvin proprietarului, deci cumparatorul are dreptul la ele din ziua transferului proprietatii, astfel incat din aceeasi zi va datora si dobanzi la pret.

•

Daca bunul nu produce fructe, ci alte foloase, atunci cumparatorul nu va putea beneficia de ele decat din ziua in care s-a predat bunul, in consecinta, tot de atunci va datora si dobanzi.

•

Din perspectiva acestei distinctii, un bun frugifer care nu produce efectiv fructe, va fi considerat ca aducand alte foloase(un imobil poate fi intotdeauna inchiriat, prin natura lui, totusi el va fi considerat a produce fructe, numai daca este inchiriat efectiv; daca nu e inchiriat, el se incadreaza in categoria bunurilor care aduc alte foloase).

•

Potrivit art. 1666 alin. (3) → cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului sunt in sarcina cumparatorului. In aceasta ipoteza se incadreaza comisioanele bancare, atunci cand pretul e platit prin transfer bancar.

-

Cheltuielile platii pretului :

In ceea ce priveste garantiile obligatiei de a plati pretul, NCC prevede un drept de retentie, o ipoteca legala si un privilegiu special :

-

Dreptul de retentie rezulta din art. 1693 NCC → in lipsa unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce pretul este platit; per a contrario, cat timp pretul nu este platit, cumparatorul nu poate cere predarea bunului, iar vanzatorul il poate retine invocand exceptia de neexecutare a obligatiei de plata a pretului. Din teza a doua a art. 1693 → in principiu, dreptul de retentie nu ar putea fi invocat daca obligatia de a plati pretul este afectata de un termen. Totusi, art. 1694 alin. (1) prevede ca si in acest caz, vanzatorul poate refuza predarea in cazul in care cumparatorul a devenit insolvabil; ori garantiile acordate initial vanzatorului s-au diminuat. Intr-o asemenea ipoteza, vanzatorul poate suspenda executarea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit.

1.

Ipoteca legala acordata vanzatorului de bunuri imobile. In temeiul art. 1723 coroborat cu art. 2386 pct. 1 → beneficiaza de ipoteca legala vanzatorul asupra bunului imobil vandut pentru pretul datorat.

2.

Ipoteca este legala prin faptul ca in virtutea legii, ea decurge in mod direct din incheierea contractului de vanzare fara ca pretul sa fi fost platit imediat dupa transferul proprietatii. Totusi, pentru a fi perfectata si opozabila dobanditorilor subsecventi ai unor drepturi asupra imobilului vandut, este necesar ca ipoteca sa fie inscrisa in Cartea Funciara. Privilegiul special al vanzatorului de bunuri mobile. Potrivit art. 1723 coroborat cu art. 2339 → este privilegiala creanta vanzatorului neplatit pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice cu privire la bunul vandut; cu exceptia cazului in care

3.

Garantiile si sanctiunea neexecutarii obligatiei de a plati pretul :

Cursuri Page 34

vandut unei persoane fizice cu privire la bunul vandut; cu exceptia cazului in care cumparatorul dobandeste bunul pentru serviciul sau pentru exploatarea unei intreprinderi.Din acest text, rezulta mai intai ca privilegiul vanzatorului de bunuri mobile se refera numai la bunul ce a facut obiectul vanzarii, astfel incat daca acel bun este vandut in cadrul unei urmariri silite, creanta vanzatorului cu privire la pret va fi satisfacuta cu preferinta din pretul bunului obtinut la vanzarea silita, orice alt creditor neputand primi sume din acel pret decat dupa satisfacerea creantei vanzatorului. In aceasta materie art. 2340 instituie regula conform careia privilegiul special se stinge prin instrainarea, transformarea sau pieirea bunului. Totusi, in temeiul art. 2341, privilegiul special al vanzatorului de bunuri mobile, deroga de la regula instituita de art. 2340, putand fi exercitat si in cazul in care cumparatorul vinde bunul la randul sau. In acest caz, privilegiul primului vanzator are preferinta asupra privilegiului primului cumparator cu privire la pretul dator de al doilea cumparator. Prin derogare de la alte garantii mobiliare, privilegiul special este opozabil tertilor si fara a fi inscris in arhiva electronica de garantii reale mobiliare in temeiul art. 2334 NCC. De la aceasta regula exista o exceptie : atunci cand creditorul privilegiat intra in concurs cu un creditor ipotecar, titular al unei ipoteci mobiliare, cel dintai este preferat celui de-al doilea, numai daca si-a inscris privilegiul inainte de inscrierea ipotecii mobiliare → art. 2342 alin. (2)

Potrivit art. 1724 NCC, vanzatorul este indreptatit sa obtina, fie executarea silita a obligatiei de a plati pretul, fie rezolutiunea vanzarii, precum si in ambele cazuri, daune interese daca sunt intrunite conditiile pentru acordarea lor.

-

Potrivit dreptului comun, aceste masuri se pot obtine numai daca au fost precedate de punerea in intarziere a cumparatorului pentru executarea obligatiei sale. Potrivit. art. 1522 → debitorul poate fi pus in intarziere fie printr-o notificare scrisa, prin care se solicita executarea obligatiei, fie prin cerere de chemare in judecata.

-

In cazul in care se solicita executarea silita a obligatiei de a plati pretul, vanzatorul poate pretinde si daune moratorii pentru intarziere in executarea acestei obligatii, daune care curg de la scadenta pana in momentul platii, potrivit art. 1535 NCC.

-

Rezolutiunea vanzarii imobiliare, odata ce ea a fost declarata, sau pronuntata, produce efecte si fata de dobanditorii subsecventi ai unor drepturi asupra imobilului vandut succesori ai cumparatorului, numai in conditiile in care impotriva lor poate fi introdusa o actiune in rectificare a dreptului pe care l-au dobandit.

-

Aceasta inseamna ca, in principiu, vanzatorul ar trebui sa isi noteze in cartea funciara dreptul de a cere rezolutiunea in cazul neplatii pretului, saucel putin ipoteca sa legala privind imobilul vandut pentru a face opozabila tertilor subdobanditori efectele actiunii sale.

-

Actiunea in rectificare a dreptului dobandit cu titlu gratuit → va putea fi introdusa in termen de 5 ani de la inscrierea dreptului subdobanditorului

Actiunea in rectificare a dreptului dobandit cu titlu oneros → va putea fi introdusa numai in termen de 3 ani de la data inscrierii

In cazul in care nu a procedat la aceasta notare si totusi el obtine rezolutiunea pentru neplata pretului, efectele rezolutiunii pot fi suportate de tertii dobanditori de buna credinta in conditii diferite, dupa cum actul de dobandire este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, astfel:

-

Bunuri imobile: s-a stipulat ca daca nu se plateste pretul la termenul convenit, cumparatorul este de drept in intarziere, acesta va putea plati pretul si dupa expirarea termenului cat timp vanzatorul nu i-a comunicat o declaratie de rezolutiune pentru neplata.

In ceea ce priveste rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiei de a plati pretul, NCC prevede dispozitii speciale distincte dupa cum lucrul vandut este un imobil, sau unmobil.

-

Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a pretului :

Cursuri Page 35

putea fi introdusa numai in termen de 3 ani de la data inscrierii dreptului cumparatorului

In acest caz, daca actiunea nu a fost introdusa in conditiile mentionate ( in 15 zile fara ca dobanditorul sa fi cedat posesia si fara ca bunul sa fi suferit transformari), vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului.

-

Ca urmare, in cazul in care cererea de rezolutiune a fost introdusa dupa expirarea termenului de 15 zile, ori dupa transformarea bunului sau transferul posesiei sale, creditori cumparatorului vor putea considera ca bunul se afla in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa il urmareasca silit chiar daca vanzatorul obtine rezolutiunea contractului.

-

Daca bunul a fost instrainat de cumparator, subdobanditorul va putea sa se apere impotriva efectelor rezolutiunii, invocand art. 937 NCC ( fostul art.1909 ).

-

Bunurile mobile → potrivit art. 1727 NCC, atunci cand vanzarea s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu a platit pretul, vanzatorul poate ca in cel mult 15 zile de la data predarii, sa declare rezolutiunea fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil vandut cat timp bunul este inca in posesia cumparatorului si nu a suferit transformari.

Cumparatorul este obligat sa preia bunul atunci cand vanzatorul a facut tot ceea ce este necesar pentru predare

-

Potrivit art. 1666 alin. (2) teza a 2-a → cheltuielile de preluare si transport al lucrului vandut de la locul executarii obligatiei sunt in sarcina cumparatorului daca nu s-a convenit altfel.

-

Obligatia de a prelua lucrul cumparat 3.

Cursuri Page 36

Aspecte comune ale obligatiei de a plati pretul si de a prelua bunul in vanzarea mobiliara

Pe de-o parte, in cazul in care vanzarea are ca obiect bunuri mobile, iar cumparatorul nu a platit nici pretul, nici nu a preluat bunul pana la scadenta, el va fi de drept in intarziere, in legatura cu ambele obligatii, ceeea ce implica ca daca bunurile mobile in speta sunt individual determinate, ori desi sunt bunuri de gen, ele au fost deja individualizate, riscul se transmite la scadenta preluarii, de la vanzator la cumparator.

-

Daca bunurile mobile sunt supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de valoare, este suficienta neexecutarea de catre cumparator doar a uneia dintre obligatiile sale, fie de a plati pretul, fie de preluare, pentru ca el sa fie considerat in intarziere in privinta obligatiei de preluare. Daca nu a platit pretul si cere predarea, va fi considerat in intarziere pentru preluare, chiar daca in virtutea dreptului sau de retentie, vanzatorul are dreptul sa retina bunurile pana la data platii pretului.

-

Ca urmare, cheltuielile de conservare a acestor bunuri vor incumba cumparatorului si tot el va suporta riscul pieirii bunurilor individualizate in vederea predarii de catre vanzator, risc aplicabil de ori de cate ori pieirea nu a fost cauzata de culpa acestuia.

-

Prin derogare de la dreptul comun, art. 1725 NCC prevede o situatie in care cumparatorul este de drept in intarziere pentru indeplinirea obligatiilor sale.

1.

Potrivit art. 1726 din Noul Cod Civil, acest tip de executare directa se poate aplica in materia vanzarii de bunuri mobile.

-

Atunci cand cumparatorul unui bun mobil nu isi indeplineste obligatia de preluare sau de plata, vanzatorul are alegerea intre a depune lucrul vandut intr-un depozit la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului pe de o parte si pe de alta parte, a vinde acel bun catre un tert.

Daca opteaza pentru vanzare, vanzarea se va face prin licitatie publica, sau pentru un pret curent daca exista un asemenea pret.

Se considera pret curent = pret stabilit prin lege; pret stabilit la bursa; pret general practicat la targ unde se desfasoara vanzarea.

Fie ca e facuta pe calea unei licitiatii publice, fie ca este facuta pentru un pret curent, vanzarea catre un tert trebuie realizata printr-un intermediar autorizat( executor judecatoresc, dealer, farmacie, etc. in functie de obiectul vanzarii).

In cazul in care vanzatorul nu obtine din aceasta vanzare un pret egal cu acela convenit cu cumparatorul initial, atunci el are dreptul de a-I pretinde cumparatorului diferenta; de asemenea, el are dreptul de a obtine de la cumparator daune-interese pentru prejudiciul cauzat prin intarzierea executarii vanzarii initiale si prin organizarea vanzarii alternative.

Executarea directa a vanzarii din initiativa vanzatorului

In cazul unei vanzari de bunuri fungibile supuse unui pret curent, atunci cand contractul nu a fost executat din culpa vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a cumpara bunuri de acelasi gen pe cheltuiala vanzatorului prin intermediul unei persoane autorizate (executor, dealer…la fel ca in primul caz)

In cazul in care pretul pe care cumparatorul a trebuit sa-l plateasca in cazul executarii vanzarii astfel organizate la care se adauga cheltuielile de organizare, depaseste pretul vanzarii contractate initial, vanzatorul initial poate fi obligat sa suporte diferenta.

Executarea directa a vanzarii din initiativa cumparatorului

Vom distinge intre:-

Vizeaza de fapt toate efectele contractelor de vanzare de bunuri mobile. El poarta denumirea de executare directa (sau in trecut : executare coactiva), care este o forma ce permite ca una dintre partile contractului de vanzare sa isi atinga interesul urmarit prin incheierea contractului, chiar daca cealalta parte nu si-a executat la timp sau in mod corespunzator obligatiile asumate.

2.

Curs 8Wednesday, November 23, 20115:10 PM

Cursuri Page 37

suporte diferenta.

In oricare dintre modalitatile executarii vanzarii directe, cel care are initiativa executarii directe trebuie sa o comunice deindata celeilalte parti. Cum legea nu prevede nicio sanctiune pentru obligatia de comunicare → in cazul necomunicarii, cel care a avut initiativa vanzarii directe trebuie sa despagubeasca cealalta parte pentru prejudiciile care aceasta demonstreaza ca le-a suferit, ca urmare a necomunicarii executarii directe.

-

VARIETATI DE VANZARE

Vanzarea pe incercate1.Art. 1681 alin. (1) NCC defineste vanzarea pe incercate = vanzarea incheiata sub conditia suspensiva ca in urma incercarii bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului, ori in lipsa acestora, destinatiei bunului potrivit naturii sale.

-

Art. 1681 alin. (3) rezuma ca : ori de cate ori, prin contractul de vanzare se prevede ca bunul urmeaza sa fie incercat, s-a incheiat o vanzare pe incercate.

-

pana la implinirea conditiei suspensive, vanzarea nu produce niciun efect;

si daca in urma incercarii bunul nu corespunde criteriilor obiective, neindeplinirea conditiei suspensive se definitiveaza astfel incat contractul se desfiinteaza retroactiv.

Din conditia suspensiva rezulta ca : -

In cazul in care durata incercarii nu este prevazuta in contract si nu rezulta din uzante, conditia suspensiva este considerata indeplinita daca pana la expirarea unui termen de 30 de zile de la predarea bunului, cumparatorul nu a declarat ca bunul nu satisface criteriile verificate.

-

In cazul in care criteriile nu sunt obiective si sunt subiective, avem de a face cu o vanzare pe gustate

-

Vanzarea pe gustate2.Vanzare incheiata sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor cumparatorului. -

Spre deosebire de vanzare pe incercate, vanzarea pe gustate se considera a nu fi fost incheiata decat in momentul in care, dupa gustare, cumparatorul a declarat ca bunul satisface cerintele sale. Pana la acel moment, cumparatorul este doar destinatarul unei oferte, inca neacceptate, astfel incat, contractul de vanzare se incheie la data declaratiei cumparatorului conform careia bunul il satisface.

-

Daca partile nu au prevazut un termen pentru exprimarea acestei declaratii si el nu rezulta nici din uzante, se vor aplica in mod corespunzator prevederile referitoare la termenul incercarii din vanzarea pe incercate → vanzarea va fi considerata incheiata la expirarea termenului de 30 de zile de la data la care partile au convenit ca lucrul sa fie supus gustarii sicumulativ lucrul a fost predat in acest scop.

-

Vanzarea unei mosteniri3.Vanzarea unei mosteniri este contractul de vanzare in care bunul vandut este dreptul de a culege o mostenire sau o cota dintr-o mostenire.

-

Vanzarea unei mosteniri poate avea ca obiect, numai o mostenire deschisa, nu si o mostenire viitoare. Se considera ca orice intelegere asupra unei mosteniri viitoare este nula absolut pentru lipsa obiectului (pentru ca nu exista drepturi asupra unei mosteniri viitoare).

-

Obiectul1.

Este prevazuta de art. 1747 alin. (2) → vanzarea unei mosteniri se incheie sub forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute

-

Forma 2.

Exista 2 conditii de validitate specifice acestei vanzari : -

Efectele vanzarii unei mosteniri :-

Cursuri Page 38

Cele care nu au o valoare patrimoniala insemnata → sunt prezumate a nu face parte din mostenirea vanduta, astfel incat, in lipsa de cauza contrara, ele vor fi pastrate de vanzator.

-

Cele care au o valoare patrimoniala insemnata → nu vor fi vandute in natura in cadrul vanzarii mostenirii, insa in lipsa unei stipulatii contrare, vanzatorul datoreaza cumparatorului pretul lor de la data vanzarii.

-

Cu privire la bunurile mostenirii, in lipsa de stipulatie contrara, se va considera ca dobanditorul are dreptul la toate bunurile la care avea dreptul vanzatorul la data deschiderii mostenirii, precum si la bunurile care le-au luat locul in masa patrimoniala mostenita. De la aceasta exista o exceptie → in cazul bunurilor de familie mentionate in art. 1752, sunt de 2 feluri:

fructele bunurilor mostenite pe care le-a cules dupa deschiderea mostenirii, -

platile primite dupa deschiderea mostenirii pe care le-a primit pentru creantele din cuprinsul acesteia,

-

pretul bunurilor mostenite pe care le-a vandut intre data deschiderii mostenirii si data vanzarii acelei mosteniri.

-

In ceea ce priveste bunurile care au intrat in masa patrimoniala mostenita dupa deschiderea mostenirii, vanzatorul trebuie sa transmita cumparatorului:

Orice alt bun intrat in patrimoniul mostenit in schimbul unui bun mostenit va fi inclus in obiectul vanzarii.

Intre partile vanzarii, cumparatorul este obligat sa suporte intregul pasiv al mostenirii achizitionate.

-

Asta inseamna ca daca vanzatorul a platit datorii ale mostenirii, el are dreptul sa ceara cumparatorului rambursarea platilor efectuate.

-

Cu toate acestea, creditorii nu pot fi prejudiciati prin transferul prin intre vii al mostenirii fata de care ei au drepturi de creanta. De aceea, fata de creditori, vanzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute.

-

Datoriile mostenirii vandute

In cazul in care transferul bunurilor incluse in mostenire este supus unor formalitati de publicitate, vanzarea mostenirii trebuie la randul sau sa faca obiectul acestor formalitati, in vederea opozabilitatii transferului bunurilor in cauza.

In fine, daca nu s-a prevazut altfel prin contractul de vanzare a mostenirii, vanzatorul nu garanteaza cumparatorului continutul mostenirii transmise, ci numai calitatea sa de mostenitor.

Daca insa, partile au enumerat, in tot sau in parte bunurile asupra carora poarta drepturile din mostenirea transmisa, atunci vanzatorul garanteaza cumparatorului existenta acestor drepturi in cadrul mostenirii si raspunde in cazul in care cumparatorul va fi tulburat in exercitarea lor potrivit regulilor garantiei contra evictiunii, din vanzarea de drept comun.

Efectele vanzarii unei mosteniri :-

Reprezinta o vanzare prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul, intr-un termen determinat.

-

Structura acestei operatiuni nu este a unei duble vanzari, ci este a unei singure vanzari afectate de conditia rezolutorie a rascumpararii bunului de catre vanzatorul initial.

-

Atunci cand vanzatorul isi exercita dreptul de rascumparare, nu se va incheia un nou contract de vanzare, ci va avea efect desfiintarea rotroactiva vanzarii initiale (ca o conditie rezolutorie).

-

Cand pretul rascumpararii este mai mic decat pretul vanzarii, partile au de regula -

De regula, pretul rascumpararii este egal cu pretul vanzarii; astfel, atunci cand exercita rascumpararea, vanzatorul va trebui sa plateasca aceeasi suma pe care a primit-o ca pret in temeiul vanzarii. Totusi, aceasta regula este supletiva de vointa → partile se pot intelege ca pretul rascumpararii sa fie mai mare, sau mai mic decat pretul vanzarii.

-

Vanzarea cu optiune de rascumparare4.

Cursuri Page 39

Cand pretul rascumpararii este mai mic decat pretul vanzarii, partile au de regula in vedere faptul ca dobanditorul/cumparatorul poate folosi bunul intre data incheierii contractului si data exercitarii optiunii de rascumparare.

-

Cand pretul rascumpararii este mai mare decat pretul vanzarii, aceasta diferenta este determinata indeobste prin faptul ca vanzatorul poate folosi pretul intre momentul la care l-a primit si momentul la care isi exercita dreptul de rascumparare.

-

In cazul in care obiectul contractului a fost o suma de bani, diferenta este o dobanda, iar aceasta nu poate depasi in raporturile civile dobanda maxima permisa de lege, adica de o data si jumatate dobanda legala.

-

Cand diferenta este mai mare decat dobanda maxima admisa de lege, sanctiunea aplicabila este nulitatea absoluta a dobanzii in intregul sau, astfel incat pretul de rascumparare va fi egal cu pretul de vanzare.

-

Optiunea de rascumparare se exercita valabil numai prin plata in mod real de catre vanzator cumparatorului a pretului primit de vanzator si a cheltuielilor efectuate de cumparator pentru incheierea contractului de vanzare si realizarea formalitatilor de publicitate.

-

Daca nu se plateste aceasta suma → se considera ca vanzatorul nu si-a exercitat optiunea de rascumparare, astfel incat la expirarea termenului de optiune, sau a unui termen de 1 luna de la declaratia de rascumparare, socotindu-se termenul care expira primul, vanzatorul este decazut din dreptul de rascumparare, iar contractul de vanzare incheiat initial se consolideaza definitiv prin neindeplinirea conditiei rezolutorii.

-

Ca efect al exercitarii optiunii, vanzatorul este obligat si la restituirea catre cumparator a cheltuielilor facute de acesta pentru ridicarea si transportul bunului, a cheltuielilor necesare facute cu bunul precum si, in limita scorului de valoare, a cheltuielilor utile.

-

Tot ca efect al exercitarii optiunii, contractul de vanzare initial se desfinteaza, astfel incat se considera ca dobanditorul din contractul initial nu a fost niciodata proprietar al bunului. Totusi, potrivit art. 1410 NCC, cumparatorul va putea pastra fructele culese ori incasate inainte de exercitarea optiunii.

-

De asemenea, in conformitate cu art. 1760 alin. (1) teza a 2-a, vanzatorul este tinut de toate locatiunile incheiate de cumparator inainte exercitarii optiunii, sub conditia ca acestea sa fi fost supuse formalitatilor de publicitate si in limita a 3 ani de la data exercitarii optiunii.

-

In cazul in care cumparatorul a instrainat bunul unui tert caruia dreptul de optiune ii este opozabil, atunci vanzatorul trebuie sa isi exercite optiunea fata de acest tert si sa ii faca acestuia platile pentru efectuarea valabila a optiunii.

-

In acest scop dreptul tertului trebuie sa fie la randul sau opozabil vanzatorului initial, astfel incat este necesar ca tertul sa fi indeplinit formalitatile de opozabilitate privind dobandirea drepturilor de la cumparator anterior exercitarii optiunii.

-

Potrivit art. 1684, stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului pana la plata integrala a pretului, este valabila chiara daca bunul a fost predat.

-

Aceasta stipulatie nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formatatilor de publicitate cerute de lege dupa natura bunului.

-

Astfel, daca bunul este imobil, cumparatorul trebuie sa isi noteze dreptul de a dobandi proprietatea in cazul platii pretului pentru ca acesta sa fie opozabil succesorilor vanzatorului.

-

Daca bunul este mobil, vanzatorul trebuie sa isi noteze la arhiva electronica de garantii mobiliare dreptul de proprietate asupra bunului aflat in posesia cumparatorului pentru ca acesta sa fie opozabil succesorilor cumparatorului intrati cu buna credinta in posesia bunului

-

In aceasta ipoteza partile amana transferul proprietatii pana la plata integrala a -

Un caz special al acestei vanzari, este reglementat in art. 1755-1757 NCC. -

Vanzarea cu rezerva proprietatii5.

Cursuri Page 40

In aceasta ipoteza partile amana transferul proprietatii pana la plata integrala a pretului, dar aceasta plata se face in mai multe rate succesive.

-

Codul da un regim special rezolutiunii unui asemenea contract. Potrivit art. 1756, neplata unei singure rate care nu este mai mare decat 1/8 din pret nu da dreptul la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza beneficiul termenului pentru ratele ramase. Textul nu se aplica in ipoteza neplatii mai multor rate, chiar daca suma lor nu este mai mare decat 1/8 din totalul pretului.

-

Din punctul de vedere al efectelor rezolutiunii unui asemënea contract, in principiu, cumparatorul are dreptul la restituirea ratelor pe care a apucat sa le plateasca pana la rezolutiune. Totusi, din suma acestor rate va fi scazuta contravaloarea folosintei bunului pe care cumparatorul a exercitat-o de la predare si pana la restituirea consecutiva rezolutiunii.

-

In cazul in care s-a convenit ca in urma rezolutiunii vanzatorul sa pastreze ratele de pret deja incasate, o asemenea conventie are natura unei clauze penalepentru evaluarea conventionala a prejudiciului suferit de vanzator ca urmare a rezolutiunii contractulu din vina cumparatorului si in consecinta, suma retinuta de vanzator va putea fi redusa de catre instanta judecatoreasca dupa aceleasi reguli dupa care se deduce cuantumul clauzei penale.

-

CONTRACTUL DE SCHIMB

Art. 1763 - schimbul e contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.

•

Despre schimb, se spune ca este o dubla vanzare, astfel incat, potrivt art. 1764 → fiecare dintre parti are pozitia vanzatorului in ceea ce priveste bunul pe care il instraineaza si pozitia cumparatorului, in ceea ce priveste bunul pe care il dobandeste primind drepturile si obligatiile ce decurg din aceste 2 pozitii.

•

Este o singura obligatie pentru care nu se aplica regula → obligatia in privinta incheierii contractului; potrivit art. 1765 cheltuielile incheierii contractului vor fi suportate de ambele parti, daca nu s-a prevazut altfel.

•

Este posibil ca in in cazul unui contract de schimb, desi una dintre parti a urmarit in principal ca in schimbul bunului pe care il transfera sa dobandeasca un alt bun, ea sa fi avut in vedere de asemenea si primirea unei sume de bani pe care cealalta parte s-a obligat sa o plateasca. In aceasta situatie se incheie un contract de schimb cu sulta , iar obligatia de plata a sultei are acelasi regim ca si obligatia de a plati pretul din materia vanzarii.

•

CONTRACTUL DE LOCATIUNE

Potrivit art. 1777 → locatiunea este contractul prin care o parte numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti numite locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada in schimbul unui pret denumit chirie.

-

Intrucat, din acest contract, locatarul primeste dreptul de a i se asigura folosinta lucrului, el are si drepturile accesorii folosinte inclusiv dreptul de a culege fructele lucrului dat in locatiune.

-

Exemplu: concesionarea unei galerii miniere care ii da dreptul concesionarului sa isi insuseasca minereul, este supusa atat regulilor contractului de concesiune, cat si in completare regulilor vanzarii, iar nu cele ale locatiunii, intrucat contractul are natura juridica a vanzarii minereului ce va fi extras din galeriile in cauza

-

Atunci cand insa, cel care primeste dreptul de a i se asigura folosinta lucrului are si posibilitatea consumarii sale, contractul nu este de locatiune, ci un alt contract posibil vanzare de bunuri viitoare

-

Noul Cod Civil cuprinde un set de reglementari aplicabile tuturor contractelor de -

Notiunea contractului de locatiune1.

Cursuri Page 41

Noul Cod Civil cuprinde un set de reglementari aplicabile tuturor contractelor de locatiune, indiferent de natura bunurilor care constituie obiectul lor (Sectiunea I -Dispozitii generale din Cap. V Contractul de Locatiune).

-

Exemplu: spatii comerciale, cladiri de birouri, halele industriale, etc.

Daca bunul este o locuinta, locatiunea asupra acestui bun se numeste inchiriere si este guvernata pe langa dipsozitiile generale ale locatiunii si de sectiunea a II-a. Unele norme din aceasta sectiune, se aplica de asemenea locatiunii care are ca obiect spatiile destinate exercitarii activitatii unui profesionist;

-

Sectiunea a 3-a se refera la locatiunea care are ca obiect bunuri cu destinatie agricola, locatiunea ce poarta numele de arendare.

-

Pe langa aceasta sectiune, in acelasi capitol mai figureaza 2 sectiuni, fiecare destinata unei varietati de locatiune care se defineste in functie de natura bunului dat in locatiune, astfel :

-

Sinalagmatic → locatorul se obliga prefigurandu-si plata chiriei, iar locatarul se obliga prefigurandu-si asigurarea folosintei bunului.

a.

Oneros → este de esenta locatiunii; daca in schimbul folosintei unui lucru, beneficiarul nu se obliga la o contraprestatie, contractul nu va fi de locatiune ci de comodat

b.

Consensual → legea nu impune in principiu conditii de validitate a contractului; prinexceptie, locatiunea unor bunuri aflate in domeniul public, precum si locatiunea unor bunuri aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritorialeeste supusa formei scrise ad validitatem

c.

In principiu comutativ → totusi partile, pot ca prin vointa lor sa includa in contract criterii de determinare a bunului sau a pretului locatiunii, in legatura cu care nu cunosc rezultatul aplicarii acelor criterii la data incheierii contractului (in aceasta ipoteza, in masura in care, ca efect acelor criterii motivul determinant al contractului este sansa fiecarei parti de a castiga, el este un contract aleatoriu).

d.

Cu executare succesiva → atat obligatia de plata a chiriei, cat si obligatia de a asigura folosinta bunului sunt cu executare succesiva, ceea ce imprima acelasi caracter si contractului pentru care ele sunt obligatii principale. Din acest motiv, neexecutarea culpabila a unei obligatii esentiale nu va atrage in principiu rezolutiunea, ci rezilierea contractului (care in principiu produce efecte de la data neexecutarii).

e.

Totusi nici in VCC, nici in NCC nu se admite existenta unor obligatii perpetue, de aceea orice obligatie succesiva va fi in mod necesar limitata in timp.Esentialmente temporar → incheiat pentru o anumita perioada (din art. 1777). f.

Art. 1783 → aceasta durata nu poate fi mai mare de 49 de ani. In cazul in care partile stipuleaza o perioada mai lunga, ea se reduce de drept al 49 de ani.

1 an - in cazul locuintelor nemobilate sau spatiilor destinate exercitarii activitatii unui profesionist

◊

Durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s-a calculat chiria; in cazul bunurilor mobile ori in acela al camerelor ori al apartamentelor mobilate.

◊

Pe durata locatiunii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului pentru folosinta unui imobil,

◊

Art. 1785 → se prevad o serie de durate subintelese aplicabile atunci cand partile, desi nu au dorit sa incheie un contract pe perioada nedeterminata, totusi nu au prevazut termenul locatiunii. Intr-o asemenea situatie, se aplica in primul rand uzantele; in absenta uzantelor, durata va fi determinata in functie de natura bunului astfel :

determinata - se prevad 2 dispozitii speciale :-

nedeterminata - acesta inceteaza la cererea oricareia dintre parti, prin denuntare unilaterala

-

Durata contractului poate fi

Caracterele juridice :2.

Conditiile de validitate ale contractului3.

Cursuri Page 42

Conditiile de validitate ale contractului3.

Locatiunea este in principiu un act de administrare. Prin exceptie, daca locatiunea depaseste 5 ani ea reprezinta un act de dispozitie, atat pentru locator cat si pentru locatar.

○

In cazul in care persoane cu capacitate de exercitiu restransa au incheiat contracte de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani, durata lor se reduce de drept la 5 ani.

○

Poate fi locator orice persoana care are un drept de folosinta asupra bunului pe care il poate transmite, sau al carui exercitiu il poate transmite, de aceea, pe langa proprietar, poate fi locator si:

○

Art. 715 → acesta are dreptul de a inchiria, sau dupa caz de a arenda bunul primit in uzufruct;

In cazul uzufructului constituit pe un anumit termen, locatiunea consimtita de uzufructuar inceteaza la expirarea termenului uzufructului;

Daca uzufructul inceteaza prin decesul uzufructuarului sau incetarea existentei sale juridice, locatiunea incheiata de uzufructuar in legatura cu care s-au incheiat formalitatile de publicitate, este opozabila nudului proprietar, in principiu pentru tot termenul pentru care a fost consfintita,totusi, in aceasta situatie, daca uzufructul si locatiunea au purtat asupra unui imobil si locatiunea a fost inscrisa in Cartea Funciara, ea va fi opozabila nudului proprietar pentru o perioada de maximum 3 ani de la incetarea uzufructului.

In cazul in care uzufructuarul a innoit cu anticipatie un contract de locatiune imobiliare aflat in curs si a inscris in Cartea Funciara contractul astfel reinnoit, reinnoirea este opozabila proprietarului pentru o perioada de cel mult 6 luni de la data stingerii uzufructului, sub conditia ca contractul reinnoit sa nu fi fost pus in executare la data stingerii uzufructului

In cazul in care proprietarul a decedat la randul sau, mostenitorii vor prelua pozitia lui juridica.

Daca locatiunea reinnoita cu anticipatie de uzufructuar avea natura unei arendari si ea nu a fost pusa in executare pana la stingerea uzufructului, ea va fi opozabila proprietarului sau mostenitorilor sai pentru cel mult 1 an de la data stingeri uzufructului

Uzufructuarul I.

Locatarul II.

In ipoteza in care bunul dat in locatiune face obiectul unei proprietati comune, contractul de locatiune poate fi incheiat in principiu cu acordul coproprietarilor care detin majoritatea cotelor parti ( este vorba de cota majoritara din bun).

○

Prin exceptie, locatiunile incheiate pe termen mai mare de 3 ani presupun acordul tuturor coproprietarilor. In cazul in care aceste reguli de majoritate, respectiv unanimitate, nu sunt respecatate, sanctiunea este inopozabilitatea contractului de locatiune fata de coproprietarii care nu au consfintit la el. Daca un contract de locatiune imobiliara pe o durata de 5 ani este incheiat cu acordul majoritatii coproprietarilor, el nu va fi opozabil acelor coproprietari care nu au consfintit la el decat in limita a 5 ani.

○

Titularii unor drepturi de folosinta personale cum sunt comodatarul, uzuarul sau titularul dreptului de abitatie nu pot incheia contracte de locatiune.

○

Incapacitatea juristilor de a incheia locatiuni asupra unui bun litigios

Incapacitatile mandatarilor in sens larg de a incheia contracte de locatiune in legatura cu bunurile cu care sunt chemati sa le administreze, sau a caror

Contractul de locatiune este supus mutatis mutandis (schimband ceea ce trebuie schimbat) acelor incapacitati speciale pe care NCC le prevede in legatura cu vanzarea :

○

Capacitatea.Cerinte specifice :•

Cursuri Page 43

legatura cu bunurile cu care sunt chemati sa le administreze, sau a caror administrare o supravegheaza

Art. 1653-1655 se aplica in mod corespunzator○

Obiect b.

Cursuri Page 44

Potrivit art. 1779 → toate bunurile

Un bun necorporal poate fi folosit prin intermediul altuia, astfel incat poate fi dat in locatiune-

Nu pot face obiectul locatiunii bunurile de folosinta strict personala, cum ar fi acelea instituite de lege in considerarea titularului lor (drept incorporat :un drept la pensie, un drept de uz)

-

De asemenea, nu pot face obiectul locatiunii in virtutea naturii lor, acele bunuri pentru care potrivit acestei naturi, folosirea presupune diminuarea substantei bunului; → consumarea lor. De aceea, numai un bun neconsumptibil poate face obiectul unui contract de locatiune pentru ca numai el poate fi folosit fara a fi consumat, astfel incat dispozitia materiala poate ramane asupra locatorului, desi folosinta bunului a fost conferita locatarului.

-

Chiar daca un bun este consumptibil prin natura sa, partile contractului de locatiune pot conveni o folosinta atipica acelui bun, in raport cu care bunul este neconsumptibil si in acest caz ar putea face obiectul contractului de locatiune ( ex: fructele care sunt in principiu consumptibile, dar daca sunt folosite nu pentru a fi mancate, dar pentru a fi expuse in standul unui comerciant, in aceasta modalitate de folosire, atipica, ele nu se consuma)

-

Daca un bun care face deja obiectul unei locatiuni in curs, poate sa faca si obiectul unui al doilea contract de locatiune pentru o perioada care se suprapune partial sau total cu aceea a primului contract?

-

In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, in favoarea locatarului care si-a inscris/notat dreptul

In cazul imobilelor supuse unor formalitati de publicitate, in favoarea locatarului care a indeplinit cel dintai aceste formalitati

*Este de buna-credinta locatarul care la data intrarii efective in folosinta bunului nu cunostea existenta celuilalt contract de locatiune cu privire la bun.

In cazul celorlalte bunuri, in favoarea locatarului care a intrat cel dintai cu buna-credinta in stapanirea bunului(detentiunea bunului).

Daca niciunul dintre locatari nu a intrat in folosinta efectiva a bunului mobil, va fi preferat locatarul care a sesizat mai intai instanta de judecata

In legatura cu aceasta problema, noul art. 1782 prevede ca in cazul unor locatiuni succesive ale caror perioade se suprapun fie si partial, conflictul dintre locatari se rezolva astfel :

-

In toate cazurile, contractul de locatiune este insa valabil si locatorul va raspunde fata de locatarul care potrivit criteriilor de mai sus nu este preferat pentru a intra in folosinta bunului, fiind tinut sa-l despagubeasca cu prejudiciul cauzat din neasigurarea acestei folosinte.

O problema distincta :

Efectele contractului de locatiune :

Obligatia caracteristica pentru contractul de locatiune, care serveste calificarii sale, esteobligatia locatorului de a asigura locatarului folosinta lucrului dat in locatiune.

i.

Acestei obligatii ii corespunde un drept de creanta, in virtutea caruia locatarul ii poate pretinde locatorului un anumit comportament alcatuit din prestatii pozitive si prestatii negative, de natura sa ii permita locatarului sa foloseasca bunul sau

-

Prin aceasta, dreptul locatarului se deosebeste de dreptul uzufructuarului : pe cand cel al uzufructuarului este un drept real, ce se exercita in principal ca o putere nemijlocita a bunului, iar nu prin intermediul nudului proprietar, dreptul locatarului este un drept de creanta care se exercita asupra bunului numai prin intermedierea prestatiilor pozitive si negative ale locatorului, debitor al creantei mentionate. Din acelasi motiv, contractul de locatiune, ca regula, un contract translativ, nici macar un contract translativ de folosinta pentru ca el nu dezmembreaza proprietatea ci doar il obliga pe propietar sau pe orice alt

-

Obligatii ale locatorului1.

Curs 9Wednesday, November 30, 20115:08 PM

Cursuri Page 45

pentru ca el nu dezmembreaza proprietatea ci doar il obliga pe propietar sau pe orice alt locator sa asigure locatarului folosinta bunului ce face obiectul contractului.

Vizeaza bunul dat in locatiune impreuna cu toate accesoriile sale, mai putin cele care nu servesc folosintei bunului

-

Obligatia de predare se executa in principiu imediat dupa incheierea contractului, daca partile nu au prevazut un termen.

-

Potrivit art. 1494 alin (1) lit. b → obligatia de predare a unui bun individual determinat trebuie executata la locul unde bunul se afla la data incheierii contractului

-

Spre deosebire totusi de vanzare, locatorul nu este dator sa predea bunul in starea in care se afla la momentul incheierii contractului, ci in stare corespunzatoare utilizarii bunului. De aceea, daca la momentul incheierii contractului, bunul se afla intr-o stare sub medie, daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, locatorul va fi considerat obligat ca pana la predare sa asigure aducerea bunului in stare de utilizare medie.

-

Daca dimpotriva, bunul se afla intr-o stare de utilizare peste medie, pana la proba contrara, trebuie presupus ca locatarul care a contractat in aceste imprejurari se astepta sa primeasca, sa i se predea bunul, cel putin in aceeasi stare, astfel incat, in acest caz, locatorul are o obligatie de conservare.

-

Predea bunul □

In pricipiu, locatorul este obligat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine bunul in starea necesara de intrebuintare, conform destinatiei convenita expres sau tacit de ambele parti.

-

Locatarul care dupa incheierea contractului constata necesitatea unor reparatii, il poate incunostinta pe locator de aceasta necesitate solicitandu-i sa le efectueze.

-

Atunci cand reparatiile sunt urgente, in sensul ca nu pot fi amanate pana la sfarsitul locatiunii, ori amanarea lor ar expune bunul pericolului de a fi distrus, locatarul este chiar obligat sa ii notifice locatorului necesitatea efectuarii reparatiilor, sub sanctiunea daunelor-interese pentru prejudiciul rezultand din intarzierea notificarii.

-

Daca in urma notificarii, locatorul efectueaza reparatiile solicitate, locatarul este, in principiu, obligat sa suporte restrangerea folosintei lucrului pe perioada efectuarii reparatiilor. Totusi, daca aceasta perioada depaseste 10 zile, locatarul va avea dreptul la o reducere a chiriei proportionala cu durata reparatiilor si intinderea impiedicarii folosirii bunului.

-

Daca indiferent de durata reparatiilor, ele determina o impiedicare totala a folosintei lucurului, locatarul poate solicita rezilierea contractului.

-

In cazul in care locatorul notificat in vederea efectuarii reparatiilor nu procedeaza la efectuarea lor deindata, reparatiile pot fi facute de locatar; locatorul va fi obligat insa sa plateasca/sa ramburseze locatarului cheltuielile pentru aceste reparatii cu dobanzi de la data efectuarii cheltuielilor. In caz de urgenta, locatarul poate efectua reparatiile si fara sa il notifice pe locator.

-

Si in acest caz locatarul are dreptul la rambursarea cheltuielilor facute, dar nu poate pretinde dobanzi la aceste cheltuieli, decat din ziua din care l-a notificat pe locator cu privire la reparatiile deja executate.

-

Reparatiile locative = acelea necesare in urma uzurii si folosintei normale a bunului. Aceste reparatii sunt integral in sarcina locatarului

-

De aici exista si o exceptie :-

Sa il mentina in stare de folosinta □

Sa asigure ca aceasta folosinta va fi utila si pasnica□

Sa asigure contra viciilor bunului :□

Din acest motiv, toate obligatiile locatorului sunt menite sa realizeze acest obiectiv. Astfel locatorul este obligat sa :

-

Cursuri Page 46

Spre deosebire de vanzator care raspunde numai pentru viciile existente la predare, locatorul care trebuie sa asigure folosinta lucrului pe toata durata locatiunii raspunde pentru orice viciu aparut oricand pe parcursul acestei durate si chiar si pentru viciile care existau inainte de incheierea contractului de locatiune, dar care s-au manifestat ulterior impiedicand sau micsorand folosirea lucrului dat in locatiune

-

Prin exceptie, locatorul nu raspunde pentru acele vicii care erau aparente la data incheierii contractului de locatiune si pe care locatarul nu le-a contestat cu ocazia receptiei bunului dat in locatiune

-

Exceptie de la aceasta exceptie : nu trebuie contestate acele vicii aparente care cauzeaza prejudicii vietii, sanatatii sau integritatii corporale a locatarului chiar daca erau aparente la data incheierii contractului. Chiar daca erau aparente la incheierea contractului, chiar daca locatorul nu le-a remediat pana la predare, chiar daca nu le-a semnalat cu ocazia receptiei, asemenea vicii antreneaza raspunderea locatorului care va fi obligat la despagubiri pentru prejudiciile mentionate.

-

Sa asigure contra viciilor bunului :□

Efectele garantiei contra viciilor :Locatarul care descopera un viciu trebuie sa il notifice pe locator in legatura cu acesta.

-

Daca locatorul nu inlatura viciul in cel mai scurt timp posibil, locatarul are dreptul la o reducere proportionala a chiriei.

-

In cazul in care viciul este atat de important, incat daca l-ar fi cunoscut, locatarul nu ar fi incheiat contractul, el are dreptul la rezilierea acestuia.

-

In ceea ce priveste daunele-interese, locatorul le datoreaza in toate cazurile, cu exceptia aceluia in care dovedeste ca nu le-a cunoscut si ca potrivit imprejurarilor nu era dator sa le cunoasca (spre exemplu: daca locator este chiar constructorul uni imobil dat in locatiune, el este, dupa imprejurari, dator sa cunoasca toate viciile de constructie ale imobilului.)

-

Vicii = defecte ale bunului care impiedica sau diminueaza folosinta lui.-

Acelasi regim juridic ca si cel aplicabil viciilor se va aplica si in legatura cu orice alt defect de care bunul dat in locatiune il prezinta in raport cu trasaturile pe care partile au convenit expres sau tacit ca bunul sa le aiba

-

Locatorul este dator sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica, diminua sau stanjeni folosinta lucrului.

►

Reparatiile urgente ( regim prezentat mai sus)1.

Art. 1804 → permite aceasta examinare numai sub conditia de a nu i se cauza locatarului o stanjenire nejustificata a folosintei bunului.

Examinarea bunului de catre locator la intervale de timp rezonabile in raport cu natura si destinatia bunului, precum si de cei care doresc sa il cumpere sau care la incetarea contractului doresc sa il ia in locatiune.

2.

Exista 2 exceptii de la aceasta regula : ►

Tulburari din fapta proprie-

Atunci cand un tert il tulbura pe locatar de folosinta bunului fara a invoca un drept in sprijinul tulburarii sale, locatorul nu este, in principiu, chemat sa raspunda pentru o asemenea tulburare.

-

Aceasta pentru ca locatarul se poate apara si singur impotriva tertilor tulburatori fie pe calea actiunii

-

Tuburari de fapta.Tuburarile provenind din fapta tertilor-

Trebuie sa distingem intre :-

Obligatia de a garanta contra evictiunii :□

Cursuri Page 47

impotriva tertilor tulburatori fie pe calea actiunii posesorii, fie pe calea actiunii raspunderii civile delictuale. Prin exceptie, locatorul raspunde pentru tulburarile de fapt incepute inaintea predarii bunului si care il impiedica pe locatar sa il preia, in aceleasi conditii ca si pentru tulburarile de drept.

-

Daca un tert pretinde vreun drept asupra bunului dat in locatiune, locatarul trebuie sa il informeze pe locator despre aceasta pentru ca locatorul sa il poata apara impotriva dreptului pretins de tert.

-

In cazul in care tulburarea din partea tertului s-a manifestat pe calea unei actiuni intentate impotriva locatarului, acesta are la dispozitie posibilitatea de a il introduce in proces pe locator.

-

In cazul in care locatorul nu va fi introdus in proces si locatarul va fi evins in urma respectivului proces, locatorul ar putea sa se exonereze de obligatia de despagubiri provenind din aceasta evictiune daca demonsteaza ca ar fi avut mijloacele ca odata introdus in proces sa inlature pretentiile tertului. Mai mult, daca in urma procesului locatorul insusi suporta o limitare a drepturilor sale cu privire la bunul dat in locatiune, el poate angaja raspunderea locatarului pentru omisiunea de a-l informa in legatura cu procesul.

-

In schimb, in situatia regula in care locatarul este evins si in consecinta este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului ca urma a actiunii tertului, locatorul trebuie sa il despagubeasca pentru toate prejudiciile suferite din aceasta cauza, cu exceptia cazului in care ea era cunoscuta locatarului inca de la incheierea contractului.

-

Oricum, indiferent de gravitatea tulburarii, daca ea i-a fost comunicata locatorului fara ca acesta sa o inlature deindata, locatarul, ca si in cazul viciilor, poate cere o reducere a chiriei proportionala cu durata si intinderea impiedicarii folosinte decurgand din evictiune.

-

In cazul in care tulburarea este atat de grava incat, cunoscand-o, locatarul nu ar mai fi incheiat contractul, el poate obtine rezilierea potrivit dreptului comun

-

Tulburari de dreptb.

Obligatii ale locatarului2.

Obligatia de a lua in primire bunul dat in locatiunei.Vezi viciile aparente-

Obligatia de a plati chiria ii.Spre deosebire de pretul vanzarii, pretul locatiunii nu este in toate cazurile, o suma de bani.

-

Chiria poate consta in orice alt bun, precum si intr-o prestatie, chiar si una negativa(exemplu: este contract de locatiune prin care una dintre parti se obliga sa ii aisugre celeilalte folosinta unui lucru in schimbul obligatiei asuma de cea din urma de a executa o anumita lucrare).

-

In afara de acest aspect, chiria este supusa acelorasi conditii de validitate ca si pretul vanzarii.

-

Desi poate avea orice obiect patrimonial, chiria este stabilita de regula in bani. Pentru -

Cursuri Page 48

Chiria este scadenta la data incheierii contractului inainte de predare pentru toata durata contractului, in cazul in care aceasta durata este mai mica de o luna.

□

Daca durata este mai mare de o luna, dar mai mica de un an, chiria se datoreaza lunar, in prima zi lucratoare a fiecarei luni.

□

In cazul in care durata locatiunii este mai mare de 1 an de zile, chiria se datoreaza in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru

□

Desi poate avea orice obiect patrimonial, chiria este stabilita de regula in bani. Pentru aceste situatii obisnuite, NCC prevede reguli specifice referitoare la scadenta platii chiriei. Daca nu exista nici stipulatii contractuale si nici uzante cu privire la acest aspect, scadenta chiriei depinde de durata contractului de locatiune dupa cum urmeaza:

-

In privinta locului partii, in lipsa prevederilor speciale, se aplica dreptul comun, art. 1494 alin (1) lit. a, care stabileste ca locul platii chiriei in bani se face la domiciliul/sediul locatorului de la data platii.

-

Proba platii chiriei este supusa dreptului comun referitor la chitanta liberatorie, cu mentiunea ca se admite in materia locatiunii, chiar si cu absenta unui text, ca plata chiriei facuta fara rezerva de catre locator pentru o anumita perioada, prezuma executarea obligatiei de a plati chiria pentru toate perioadele anterioare. NCC a generalizat aceasta regula si a constatat-o pentru orice plata a unei obligatii succesive in art. 1502.

-

Potrivit art. 1798 → contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata care au fost inregistrate la organele fiscale, precum si cele incheiate in forma autentica, constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele stabilite in contract sau, in lipsa, la termenele stabilite prin prevederile legale mentionate anterior. Asta inseamna ca si fara a fi necesar un proces si o hotarare judecatoareasca, locatorul poate, pe baza contractului de locatiune autentic sau inscris la organele fiscale investit cu formula executorie de catre instanta sa obtina punerea in executare silita a contractului pentru ratele de chirie scadente si neachitate.

-

Obligatia de a folosi bunul cu prudenta si dilegentaiii.Formularea "cu prudenta si diligenta" este succesoara in noul cod din vechiul cod "ca un bun proprietar". Din aceasta formulare nu trebuie inteles ca locatarul este obligat sa foloseasca bunul, ci numai ca modul in care el isi exercita detentia asupra bunului , fie si prin simpla conservare fara folosire, trebuie sa fie lipsit de orice culpa, inclusiv de culpa cea mai usoara. Intrucat detentia nu ii confera prerogativa dispozitiei materiale, locatarul trebuie sa nu modifice forma bunului

-

De asemenea, el nu are dreptul de a schimba destinatia bunului convenita cu locatorul in mod expres sau tacit

-

Cat priveste conventia tacita asupra destinatiei , art. 1799 prezuma conventia partilor cu privire la destinatie pe baza unor imprejurari cum sunt : natura bunului, destinatia sa anterioara, ori destinatia potrivit careia bunul este folosit de catre locatar. Legiuitorul nu enumera o oridne stricta a acestor criterii, ele trebuind privite concomitent si globalpentru a se stabili care este destinatia acceptata de partile contractului ( exemplu : daca dupa ce a incheiat contractul un spatiu comerical, a 3a zi chiriasul isi amenajeaza o camera de locuit, este greu de aratat ca el a respectat destinatia convenita, insa, daca peste 3 luni proprietarul a trecut pe acolo si nu a zis nimic, s-ar putea aceasta sa reprezinte o conventie tacita asupra destinatiei bunului)

-

Obligatia de a restitui bunul la incetarea contractului de locatiuneiv.Aceasta obligatie este aplicabila indiferent de modul de incetare a contractului de locatiune cu exceptia incetarii contractului prin disparitia fizica a bunului, caz in care restituirea este imposibila. Si in acest caz, daca disparitia fizica a bunului e datorata din culpa locatarului (in caz de incendiu), obligatia de restituire va trebui executata prin echivalent.

-

Bunul se restituie la locul la care a fost predat.-

El se restituie in starea in care el a fost predat; cu singura exceptie a deteriorarilor -

Cursuri Page 49

El se restituie in starea in care el a fost predat; cu singura exceptie a deteriorarilor cauzate de folosinta normala a bunului pe durata locatiunii

-

In lipsa unei probe contrare, se prezuma ca bunul a fost predat in stare corespunzatoare de intrebuintare potrivit destinatiei stabilite; si in consecinta, el trebuie restituit in aceeasi stare.

-

Cu exceptia deteriorarilor decurgand din folosirea normala, locatarul raspunde pentru orice degradare a bunului inchiriat survenita pe parcursul locatiunii, inclusiv cea cauza prin incendiu, daca nu dovedeste a degradarea s-a produs fortuit.

-

Fapta unui tert care a cauzat degradarea poate fi considerata un caz fortuit numai daca intruneste conditia ca evenimentul fortuit sa fie extern vointei debitorului. In consecinta, locatarul va raspunde si pentru degradarea cauzata de membrii familiei sale de sublocatarul sau, ori de alte persoane carora le-a ingaduit in orice mod folosirea, detinerea, ori simplul acces la bun

-

Daca s-au facut cu acordul prealabil al locatorului, locatorul nu poate cere inaturarea lor la sfarsitul locatiunii si poate fi obligat la despagubiri pentru pierderile cauzate locatarului cu ocazia efectuarii de catre acesta a imbunatatirilor. Aceste despagubiri ar putea fi eventual garantate cu un drept de retentie al locatarului asupra bunului dat in locatiune pana la plata despagubirilor.

□

Chiar daca locatorul decide sa pastreze imbunatatirile, in acest caz el nu datoreaza locatarului nici o despagubire, iar acesta din urma nu ii poate opune nici un drept de retentie.

-

Daca imbunatatirile s-au facut fara acordul prealabil al locatorului, acesta poate opta ca la sfarsitul locatiunii fie sa le pastreze, fie sa solicite inlaturarea lor, cerand in plus despagubiri pentru orice prejudiciu i-ar fi fost cauzat prin modificarile aduse de locatar.

□

Pentru ca bunul trebuie restituit in starea in care a fost preluat → in principiu, locatarul nu este indrituit nici macar sa faca imbunatatiri asupra bunului, intrucat aducerea unor imbunatatiri reprezinta o modalitate de a exercita prerogativa dispozitiei materiale asupra bunului. In consecinta, daca locatarul a facut imbunatatiri asupra bunului, urmeaza ca regimul lor sa fie distinct dupa cum imbunatatirile s-au facut cu sau faraacordul prealabil al locatorului:

-

Atunci cand contractul de locatiune inceteaza prin expirarea termenului stabilit initial, in cazul locatiunii pe durata determinata

a.

Atunci cand contractul de locatiune inceteaza prin expirarea termenului de preaviz, in cazul locatiunii pe durata nedeterminata

b.

Exista situatii in care contractul de locatiune incheiat in forma autentica sau incheiat prin inscris sub semnatura privata si inregistrat la organele fiscale, este titlu executoriu pentru obligatia de restituire :

-

Ca regula, daca partile nu au prevazut altfel, contractul de locatiune poate fi cedat de catre locatar si acesta paote incheia contracte de sublocatiune.

-

Prin exceptie, daca bunul dat in locatiune este mobil, sublocatiunea ori cesiunea nu este permisa decat cu acordul scris al locatorului, acord care poate fi dat fie la incheierea contractului initial, fie ulterior si care poate avea ca obiect, fie un anumit contract de cesiune sau de subrogatiune, fie orice contract din una sau alta aceste categorii

-

Revenind la situatia regula, atunci cand partile interzic sublocatiunea, din aceasta interdictie rezulta si interdictia cesiunii locatiunii !

-

Atunci cand partile interzic sublocatiunea, interdictia vizeaza atat sublocatiunea totala cat si sublocatiunea partiala, iar atunci cand partile interzic cesiunea, interdictia vizeaza atatcesiunea totala cat si cesiunea partiala

-

Sublocatiunea are natura juridica a unui contract de locatiune pe care locatarul initial il incheie in calitate de locator cu un nou locatar, care fata de contractul initial, reprezinta un sublocatar. In principiu, fiecare dintre cele 2 contracte(locatiunea si sublocatiunea)

-

Cele 2 figuri juridice (sublocatiunea si cesiunea) au o natura juridica diferita :-

Sublocatiune si cesiunea contractului de locatiune

Cursuri Page 50

un sublocatar. In principiu, fiecare dintre cele 2 contracte(locatiunea si sublocatiunea) produc efectele relativ. Astfel ca, in principiu nu exista raporturi juridice directe intre locatorul initial si sublocatar, ci numai intre locatorul initiat si locatarul principal - sublocator, si intrelocatarul principal- - sublocator si sublocatar; Prin exceptie, art. 1807 pune la dispozitia locatorului principal o actiune directa impotriva sublocatarului pentru toate obligatiile asumate de catre acesta din urma prin contractul de sublocatiune.

-

In special in legatura cu obligatia de a plati chiria, NCC prevede ca locatorul principal fata de care locatarul principal nu si-a executat obligatia, se poate adresa direct impotriva sublocatarului pana la concurenta chiriilor datorate de acesta din urma, in temeiul contractului de sublocatiune. Aceasta actiune directa se pastreaza chiar si in situatia in care sublocatorul a cedat unui tert creanta corelativa obligatiei sublocatarului de a plati chiria. Mai mult, platile anticipate facute de sublocatar locatarului principal nu pot fi opuse locatorului principal si aceasta chiar daca ar fi fost supuse unor formalitati de opozabilitate.

-

Cu privire la cesiunea contractului de locatiune, aceasta are natura juridica a unei cesiuni de contract consimtita de catre locatar. In urma contractului de cesiune a locatiunii, cesionarul dobandeste drepturile si este tinut de obligatiile locatarului cedent urmand ca locatorul sa se afle in raporturi juridice directe cu cesionarul.

-

Totusi, potrivit dreptului comun al cesiunii de contract, locatorul (contractant cedat = locatorul cedat) poate sa declare ca nu il libereaza pe locatarul cedent de obligatiile sale decurgand din contractul de locatiune. Si in acest caz, locatorul cedat va fi obligat dupa notificarea sau acceptarea cesiunii numai fata de cesionar, insa daca acesta nu isi executa propriile obligatii fata de locatorul cedat acesta din urma se poate indrepta nu numai impotriva cesionarului, ci si impotriva cedentului.

-

Locatorul cedat este decazut din dreptul de a il urmari pe cedent pentru neexecutarea unei obligatii a cesionarului daca nu i-a notificat cedentului aceasta neexecutare in termen de 15 zile de la data la care ea a survenit

-

Daca atunci cand i se notifica cesiunea contractului sau el accepta, el nu spune nimic, se prezuma ca cedentul a fost liberat, astfel incat contractul de locatiunea va continua dupa aceasta data numai intre locatorul initial si cesionar.

-

Cursuri Page 51

Atunci cand contractul de locatiune este incheiat pe o durata determinata, partile nu au posibilitatea de a pune capat contractului prn denuntare unilaterala decat daca aceasta posibilitate le-a fost rezervata prin legea speciala sau prin stipulatiile contractului

Dimpotriva, in cazul in care contractul de locatiune este incheiat pe durata nedeterminata, chiar in absenta unei prevederi speciale, el poate inceta prin denuntare unilaterala, la cererea oricareia dintre parti

Partea care intentioneaza sa denunte contractul notifica celeilalte parti intentia sa, cu respectarea unui termen de preaviz

Termenul de preaviz are o durata ce decurge din uzante, el incepe sa curga la data notificarii, iar incetarea contractului se produce la data expirarii termenului,data la care obligatia de restituire devine exigilbila si, in anumite cazuri, executorie.

Denuntarea unilateralaa.

In cazul contractului incheiat pe durata determinata, expirarea termenului are ca efect incetarea contractului si exigibilitatea obligatiei de restituire a locatarului

Daca locatarul continua detentia bunului, executandu-si obligatiile ce decurg din contract si dupa expirarea termenului, iar locatorul nu se impotriveste acestei atitudini, legiuitorul interpreteaza conduita partilor ca fiind un acord tacit, dar neindoielnic, pentru incheierea unui nou contract de locatiune tacita relocatiune

Noul contract incheiat prin tacita relocatiune are in principiu un continut identic cu contractul incetat prin expirarea termenului. Spre deosebire de vechiul cod, chiar si garantiile prevazute in legatura cu vechiul contract vor continua sa se aplice

Exista o singura diferenta pe cand, prin ipoteza, contractul incetat prin expirarea termenului era incheiat pe durata determinata, noul contract, incheiat prin tacita relocatiune, este pe durata nedeterminata, astfel incat el va putea inceta prin denuntarea unilaterala cu respectarea termenului de preaviz la initiativa oricareia dintre parti

Tacita relocatiune opereaza numai daca partile nu au impiedicat producerea ei printr-o manifestare de vointa neindoielnica, de regula expresa.

Cand contractul initial nu a exclus tacita relocatiune, oricare dintre parti poate comunica celeilalte ca nu are intentia de a crea un nou contract pe calea tacitei relocatiuni. Aceasta comunicare poate avea loc oricand inainte de expirarea termenului contractului initial fara sa fie necesara respectarea vreunui termen de preaviz, intrucat partile se pot astepta ca incheind un contract pe durata determinata, locatiunea sa inceteze la expirarea acelei durate. In consecinta, daca ele au nevoie sa incheie un contract de substitutie, spre exemplu locatorul sa gaseasca un alt locatar, ori locatarul sa gaseasca un alt bun spre a fi inchiriat, ele au posibilitatea de a cauta un asemenea contract de substitutie inca din cursul contractului initial a carui durata o cunosc. Astfel incat nu au nevoie sa fie avertizate de incetarea contractului cu un anumit termen de preaviz inainte de aceasta incetare.

Expirarea termenuluib.

Reziliereac.

Este supus modalitatilor de incetare care opereaza si in dreptul comun, spre exempluanularea, nulitatea absoluta, rezilierea, dar codul civil cuprinde prevederi speciale dedicate locatiunii cu privire la urmatoarele modalitati de incetare a contractului:

•Incetarea contractului de locatiune

Curs 107 decembrie 201116:57

Cursuri Page 52

Potrivit art. 1817, atunci cand, fara justificare una dintre partile contractului de locatiune nu isi executa obligatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul de a rezilia locatiunea cu daune-interese daca este cazul, potrivit legii

Acest text se completeaza cu dispozitiile privitoare la rezolutiune si reziliere din materia teoriei generale a obligatiilor si anume art. 1549 - art. 1554

Formula "cand una din partile contractului, fara justificare, nu isi executa obligatiile", are in vedere orice neexecutare imputabila uneia dintre parti.

Sunt considerate justificate acele neexecutari cauzate de un caz fortuit sau de o forta majora, precum si acelea in sustinerea carora se invoca, in mod intemeiat, exceptia de neexecutare a obligatiilor celeilalte parti

In schimb, sunt nejustificate, acele neexecutari provenind din culpa debitorului.

Potrivit art. 1551 alin. (1), pentru a putea antrena rezilierea contractului,neexecutarea trebuie sa fie insemnata in raport cu scopul urmarit de parti la incheierea contractului. In materie de locatiune anumite dispozitii speciale, cum sunt cele din materia garantiei contra viciilor, a garantiei contra evictiunii sau a pieirii bunului dat in locatiune, legiuitorul nu permite rezilierea decat atunci cand neexecutarea este atat de importanta incat, daca ar fi cunoscut-o la data la care contractul s-a incheiat, creditorul nu si-ar fi dat consimtamantul la locatiune.

Din sintagma de la art. 1817 daca nu s-a prevazut altfel prin dispozitii speciale referitoare la anumite obligatiile sau anumite validitati de locatiune, creditorul obligatiei neexecutate poate obtine rezilierea fie declarand-o intr-un mod unilateral, fie solicitand instantei de judecata sa o declare. Aceste modalitati sunt prevazute de art. 1550. Desigur, in cazul in care una din parti declara unilateral rezilierea contractului, cealalta parte poate solicita instantei sa anuleze declaratia de reziliere in cazul in care conditiile rezilierii nu sunt indeplinite - spre exemplu lipseste executarea, ori ea este justificata, ori neinsemnata etc.

In principiu, in situatia in care neexecutarea provine din culpa debitorului, iar creditorul sufera un prejudiciu prin incetarea contractului, el poate solicita pe langa reziliere si daune-interese prin care acest prejudiciu sa fie reparat.

Reziliereac.

Intelegem orice ipoteza in care el nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei convenite expres sau tacit de parti

Pieirea nu se rezuma la distrugerea fizica a bunului, ci include orice imposibilitate de a-l folosi in scopul executarii contractului

In cazul in care imposibilitatea folosirii lucrului este totala, contractul de locatiune inceteaza de drept

Daca imposibilitatea de folosire a lucrului este partiala sau, desi este totala, lucrul poate fi readus in stare de folosinta, locatarul poate cere rezilierea sau reducerea proportionala a pieirii. Optiunea sa nu trebuie exercitata abuziv.

Atunci cand bunul poate fi folosit partial, iar lipsa de folosinta poate fi remediata fara mari prejudicii pentru locatar, nu se aplica regulile pieirii lucrului, ci regulile deteriorirarii, in principiu locatorul fiind obligat la reparatii

Daca pieirea totala sau partiala este cauzata prin culpa locatorului, ori daca nu poate justificata de acest printr-un caz fortuit sau exceptia de neexecutare, el datoreaza locatarului si daune-interese pentru prejudiciul cauzat din aceasta pieire

Toate aceste reguli se aplica numai cand pieirea a survenit incheierii contractului. Daca ea s-a produs inainte de incheierea contractului, sunt aplicabile regulile nulitatii pentru lipsa obiectului

Daca pieirea s-a produs dupa incetarea contractului de locatiune, ea nu mai poate avea ca efect incetarea, dar poate produce efecte in ceea ce priveste suportarea riscului, atunci cand a survenit fortuit. Astfel, dupa incetarea locatiunii, locatarul datoreaza restituirea lucrului luat in locatiune, care este o aplicatie a obligatiei de predare. De aceea, daca el nu demonstreaza ca lucrul ar fi pierit si daca era restituit la timp, locatarul ar urma sa suporte riscul pieirii lucrului

Pierirea lucrului dat in locatiune d.

Cursuri Page 53

Pentru a putea incheia un contract de locatiune, locatorul trebuie sa aiba el insusi dreptul de a folosi lucrul, inclusiv prin intermediul unei alte persoane, fie ca e proprietar, uzufructuar sau locatar.

Aceasta conditie nu este o conditie de validitate a contractului, ci o conditie de eficacitate, intrucat daca el nu va avea dreptul de a folosi lucrul inclusiv prin altul, nu isi va putea executa in mod valabil obligatia de a ii asigura locatarului folosinta lucrului

Daca dreptul locatorului de a folosi lucrul inclusiv prin altul este desfiintat pe parcursul locatiunii, locatiunea inceteaza de drept. Aceasta incetare produce efecte numai pentru viitor, chiar daca desfiintarea titlului locatorului opereaza retroactiv. Aceasta pentru ca, pana la desfiintare, titlul locatorului s-a bucurat de prezumtia de validitate si eficacitate, prezumtie la adapostul careia el a putut asigura locatarului folosinta lucrului.

Prin exceptie de la regula, daca locatarul este de buna-credinta, in sensul ca la data incheierii contractului nu a cunoscut cauza de ineficacitate a titlului locatorului, atunci locatiunea inceteaza si dupa desfacerea titlului locatorului, pe toata durata sa, dar totusi, nu mai mult de 1 an de la data desfiintarii

Pe durata continuarii locatiunii, ea va fi opozabila aceluia care are dreptul de a folosit lucrul, inclusiv prin altul, ca urmare a desfiintarii titlului locatorului initial, iar acesta, adevaratul titural al dreptului de a folosi lucrul, are dreptul de a pretinde chiria si de a pretinde executarea tuturor celorlalte obligatii ale locatarului, fiind tinut la randul sau de obligatiile locatorului, pe toata durata consumarii locatiunii

Desfiintarea titlului locatorului e.

Ca regula juridica se poate spune ca un contract de locatiune inceteaza la data instrainarii bunului de catre locator, intrucat dupa instrainare, locatorul initial nu mai poate asigura locatarului folosinta bunului dat in locatiune

Totusi, art. 1811 prevede un mare numar de exceptii de la aceasta regula, ipoteze in care contractul de locatiune se transfera dobanditorului bunului care este obligat sa respecte contractul si sa execute obligatiile locatorului initial, subrogandu-se si in drepturile acestuia

In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, daca locatiunea a fost notata in cartea funciara

□

In cazul imobilelor neinscrise in cartea funciara, daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii

□

In cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalitati in legatura cu contractul sau

□

In cazul celorlalte bunuri mobile, daca la data instrainarii, bunul se afla in folosinta locatarului

□

Ipotezele prevazute de art. 1811 sunt:

Chiar daca ar fi intrunite aceste conditii de opozabilitate, contractul de locatiune va inceta totusi in caz de instrainare a bunului dat in locatiune, daca acest efect al instrainarii este prevazut in stipulatiile contractului de locatiune. In acest caz insa, incetarea nu opereaza de drept si numai de la data expirarii unui termen de preaviz, care curge de la momentul la care dobanditorul i-a notificat locatarului instrainarea

Termenul de preaviz aplicabil in acest caz este de 2 ori mai lung decat termenul care s-ar aplica potrivit uzantelor in materie de denuntare unilaterala.

Contractul de locatiune a prevazut incetarea in caz de instrainare □

Instrainarea i-a fost notificata locatarului□

locatarul nu are dreptul la despagubiri din partea locatorului initial pentru incetarea anticipata a locatiunii

De la notfificare a trecut termenul de preaviz □

Spre deosebire de vechiul cod, atunci cand :

In ipotezele in care contractul de lcoatiune este opozabil dobanditorului,

Instrainarea bunului dat in locatiunef.

Cursuri Page 54

In ipotezele in care contractul de lcoatiune este opozabil dobanditorului,locatarul nu ii poate opune acestuia plata anticipata a chiriei catre locatorul initial ori cesiunea creantei la chirie de catre locatorul initial unui tert, decat daca, in legatura cu aceste operatiuni s-au efectuat de asemenea formalitatile de opozabilitate prevazute de lege

In cazul locatiunii imobiliare, aceste formalitati rezida in notarea operatiunii in cartea funciara, iar in cazul locatiunii mobiliare, formalitatile constau in inscrierea la arhiva electronica de garantii mobiliare a operatiunii mentionate

CONTRACTUL DE INCHIRIERE A LOCUINTEI

Sfera de aplicare a acestor reguli este data de obiectul locatiunii, care trebuie sa fie o locuinta sau un spatiu avand ca destinatie exercitarea activitatii unui profesionist

○

Codul civil nu defineste nici locuinta, nici spatiul cu o asemenea destinatie○

Locuinta art. 2 lit. a) Legea 114/1996: o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii

○

Spatiile includ spatiile comerciale, halele industriale, birourile, cladirile spitalelor, cladiri administrative etc

○

Locuintele si spatiile profesionale sunt supuse unui set de reglementari specifice dintre care unele sunt determinate de natura specifica a acestor bunuri, iar celelalte din imperativul de a se asigura locatarului o stabilitate suplimentara a dreptului sau de a folosi bunurile respective

○

Printre reglementarile care vizeaza natura specifica a bunurilor avem art. 1830 care in cazul acestor 2 tipuri de spatii prevede un motiv specific de reziliere a contractului de inchiriere pe langa neexecutarea obligatiilor contractuale. Astfel, potrivit art. 1830 alin. (2), locatorul poate cere instantei rezilierea contractului de inchiriere in cazul in care chiriasul, membrii familiei sale sau alte persoane carora acestora le-a ingaduit in orice mod folosirea, detinerea sau accesul in spatiu, au un comportament care face imposibila convietuirea cu celelalte persoane care folosesc acelasi imobil sau imobile aflate in vecinatate, ori impiedica folosirea normala a spatiilor incluse celor comune aflate la dispozitia tertilor. Pentru acest motiv locatorul nu poate declara unilateral rezilierea - in lipsa de pact comisoriu expres, el trebuie sa solicite instantei de judecata sa pronunte rezilierea pentru acest motiv, ratiunea reglementarii fiind aceea ca aprecierea indeplinirii conditiilor inchirierii ar trebui sa fie impartiala si nu influentata de eventualul subiectivism al locatorului

○

Art. 1824 prevede ca atunci cand inchirierea este pe durata nedeterminata, locatarul poate denunta contractul cu respectarea unui termen de preaviz care este de cel putin sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei

Locatorul in schimb este detinut sa respecte un termen de preaviz de regula mai lung si anume cel putin 60 de zile daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o luna sau mai mare si cel putin 15 zile daca acel interval e mai mic de o luna

Incetarea inchirierii locuintelor si spatiilor profesionale○

Art. 1828

Se exercita dupa aceleasi reguli ca si dreptul de preemptiune, numai daca chiriasul ofera conditii egale cu tertul care doreste sa incheie noul contract de inchiriere privind acelasi spatiu

In cel mult 3 luni de la incetarea contractului de inchiriere daca durata lui a □

Potrivit art. 132 din LPA dreptul de preferinta al chiriasului se aplica pentru orice contract de inchiriere incheiat in legatura cu acelasi spatiu profesional ori cu o parte din aceasta locuinta sau acest spatiu, in urmatoarele intervale de timp:

Dreptul de preferinta a chiriasului pentru incheierea unui nou contract de inchiriere a locuintei

○

Reguli comune aplicabile inchirierii locuintei si inchirierii spatiilor cu destinatie profesionala1.

Cursuri Page 55

In cel mult 3 luni de la incetarea contractului de inchiriere daca durata lui a fost mai mare de 1 an

□

In cel mult 1 luna de la incetarea contractului de inchiriere daca durata lui a fost mai mare sau egala cu 1 luna

□

In cel mult 3 zile daca durata lui a fost mai mica de 1 luna□

Daca prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriasului se face in baza unei hotarari judecatoresti 1831 alin. (1)

Art. 1831○

Aceste dispozitii sunt menite sa asigure locatarului o opozitie contractuala mai puternica decat in dreptul comun, deoarece avand in vedere destinatia de locuinta a bunului dat in locatiune, protectia drepturilor locatarului este o componenta a dreptului constitutional la un nivel de trai decent, nivel de trai care implica si conditii de locuire satisfacatoare.

○

Pe de alta parte, dispozitiile specifice inchirierii locuintei dau acestui contract de inchiriere un caracter personal mai pronuntat decat al locatiunii de drept comun

○

Art. 1826 prevede sanctiunea considerarii ca nescrise a anumitor clauzeconsiderate de legiuitor excesiv de defavorabile chiriasului

Sanctiunea considerarii unei clauze ca nescrise presupune nulitatea partiala a contractului cu privire la acea clauza si inlocuirea ei cu sistemul de drept comun

O clauza considerata nescrisa nu antreneaza niciodata nulitatea absoluta a contractului pentru consimtamantul partilor

Chiriasul este obligat sa incheie o asigurare cu un asigurator impus de locator. Nu intra sub incidenta acestei norme o clauza prin care i se impune chiriasului sa incheie un contract de asigurare privind anumite riscuri ce afecteaza sau ce pot afecta locuinta fara a se impune si asiguratorul.

1)

Se prevede raspunderea solidara sau indivizibila a chiriasilor din apartamente diferite situate in acelasi imobil in cazul degradarii elementelor de constructii si a instalatiilor, obiectelor si dotarilor aferente partilor comune ale imobilului

2)

Chiriasul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca in avans cu titlu de reparatii locative sume stabilite pe baza estimarilor facute exclusiv de locator. Totusi, daca estimarea este inclusa in contractul de inchiriere, cel putin pana la proba contrarie se va considera ca ea nu a fost facuta exclusiv de locator, ci convenita de partile contractului.

3)

Locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime fara contraprestatie echivalenta prestatiile la care s-au obligat prin contract. Nu intra sub incidenta acestei reguli clauzele care redefinesc continutul obligatiilor locatorului asumate prin contractul initial, prevazand in sarcina acestuia prestatii mai putin intinse decat in dreptul comun. De asemenea, nu intrasub incidenta regulii acele clauze care permit locatorului sa denunte unilateral contractul de locatiune incheiat pe durata determinata cu plata de catre acesta a unei indemnizatii pentru incetarea anticipata a locatiunii.

4)

Sunt considerate nescrise clauzele prin care:

Continutul contractului○

Potrvit art. 1827 daca structura sau starea acestei locuinte prezinta vicii de determina o primejdie grava pentru sanatatea celor care locuiesc in ea, chiriasul are dreptul sa rezilieze contractul chiar si daca a renuntat la el, adica la drept. Renuntarea la acest drept este nula.

El nu are dreptul la daune-interese decat daca nu a cunoscut viciile la data incheierii contractului.

Garantia locatorului contra viciilor locuintei inchiriate○

In lipsa unei interdictii stipulate in acest sens, impreuna cu chiriasul pot locui si

Art. 1832○

Regulile specifice inchirierii locuintei2.

Cursuri Page 56

In lipsa unei interdictii stipulate in acest sens, impreuna cu chiriasul pot locui si alte persoane

In acest caz insa, cand locuiesc si alte persoane, ele vor fi tinute solidar cu chiriasul pentru toate obligatiile izvorate din contract pe durata locuirii lor impreuna cu chiriasul

Incetarea contractului de inchiriere, precum si hotararea judecatoreasca de evacuare a chiriasului, le sunt opozabile acestor alte persoane prin derogare de la efectul relativ al contractului, respectiv al hotararii

Aceasta dispozitie este singura care este mai favorabila locatorului decat dreptul comun, toate celelalte sunt mai favorabile locatarului

Spre deosebire de dreptul comun, subinchirierea si cesiunea contractului de inchiriere sunt interzise locatarului daca nu au fost permise de catre locator in mod expres si in forma scrisa

Chiar si in situatia in care locatorul a acceptat cesiunea, respectiv sublocatiunea, locatarul initial ramane raspunzator solidar cu cesionarul, respectiv sublocatarul pentru obligatiile decurgand din contractul de locatiune

Subinchirierea si cesiunea contractului de inchiriere○

Chiar daca nu si-a rezervat expres facultatea de denuntare, prin derogare de la dreptul comun, chiriasul are aceasta facultate, fiind tinut ca in cazul exercitarii ei sa ii acorde locatorului un termen de preaviz de cel putin 60 de zile

□

O clauza prin care locatarul ar renunta la dreptul de denuntare unilaterala sau prin care s-ar stabili un termen de preaviz mai scurt de 60 de zile, ar fi considerata nescrisa

□

In ceea ce priveste locatorul, in aplicarea art. 1826 s-ar putea considera ca prin clauza prin care i se confera facultatea de denuntare unilaterala a unui contract pe durata determinata fara a il indemniza pe locatar pentru incetarea anticipata a locatiunii, ar fi considerata nescrisa. Prin exceptie, o asemenea clauza ar fi valabila in masura in care denuntarea unilaterala ar fi justificata pentru satisfacerea nevoilor locativeale locatorului sau familiei sale. In acest caz, denuntarea unilaterala trebuie sa respecte acelasi termen de preaviz ca si in cazul locatiunii pe durata nedeterminata.

□

Denuntarea inchirierii incheiata pe durata determinata

Prin derogare de la dreptul comun, decesul chiriasului antreneaza, in principiu, incetarea contractului de locatiune

□

In dreptul comun, contractul de locatiune se transmite in principiu mostenitorilor si numai prin exceptie mostenitorii locatarului pot denunta contractul in termen de 60 de zile de la data cand au luat cunostinta de deces si de existenta locatiunii

□

In cazul contractului de inchiriere a locuintei in schimb, ca regula contractul inceteaza ca urmare a decesului chiriasului in termen de 30 de zile de la data acestui deces. Pana la expirarea acelor 30 de zile, ca regula, contractul produce efecte in patrimoniul mostenitorilor; insa intervalul de 30 de zile este menit sa permita anumitor persoane indiferent daca au sau nu calitatea de mostenitori sa isi exercite un drept potestativ de a continua sau nu inchirierea.

□

Astfel, in termenul mentionat descendentii si ascendentii chiriasului care au locuit impreuna cu acesta si sunt mentionati in contract, pot opta pentru continuarea contractului de inchirierea pana la expirarea duratei convenite cu chiriasul initial.

□

Sotul chiriasului are si el acest drept, chiar daca nu a fost mentionat in contractul de inchiriere, dar numai sub conditia ca locuinta inchiriata sa fi servit drept locuinta a familiei (concept juridic nou introdus de NCC si are un

□

Decesul chiriasului

Incetarea contractului○

Cursuri Page 57

servit drept locuinta a familiei (concept juridic nou introdus de NCC si are un regim derogatoriu de la orice, este o institutie de dreptul familiei, potrivit art. 321) nu orice spatiu cu destinatia de locuire aflat in folosinta sau in proprietatea sotilor este o locuinta a familiei; locuinta familiei este in mod necesar unica pentru familie si ea trebuie sa fi fost afectata in concret folosintei locative fie de catre cei doi soti, fie, daca ei nu au locuinta comuna, de catre sotul la care se afla copiii sotul care nu a locuit in locuinta inchiriata nu poate pretinde continuarea contractului de inchiriere.

CONTRACTUL DE ARENDARE

Varietate a contractului de locatiune care are drept specific faptul ca obiectul locatiunii il reprezinta un bun cu destinatie agricola

•

Art. 1836 da o enumerare exemplificativa din care rezulta ca poti sa arendezi un peste, o oaie, o gaina ... :))

•

Datorita naturii obiectului sau, contractul de arenda nu poate fi incheiat pe o durata mai scurta decat durata necesara dezvoltarii fructelor

•

De aceea, in cazul contractului de arendare pe durata nedeterminata, legiuitorul prezuma ca arendarea s-a facut pentru perioada necesarii recoltarii fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in care se incheie contractul

•

Contractul de arendare este un contract solemn; el se incheie in forma scrisa ad validitatem. Spre deosebire de reglementare Legii 16/1994 care a fost abrogata prin NCC, acest cod prevede obligatia inregistratii contractului la Consiliul Local in raza careia se situeaza bunurile agricole arendate, nu sub sanctiunea nulitatii sau a inpozabilitatii, ci sub sanctiunea amenzii civile stabilite de instanta de judecata.

•

Potrivit art. 1845 contractele de arendare incheiate in forma autentica, precum si cele inregistrate la Consiliul Local constituie in conditiile legii titluri executorii pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite in contract.

•

Se distinge dupa cum arenda este sau nu direct proportionala cu recolta efectiv realizata (arenda este chiria platita de arendas arendatorului; pretul acestui contract de locatiune)

○

Atunci cand arenda este proportionala cu recolta si recolta piere fortuit, prin aplicarea modalitatii contractuale de stabilire a arendei se va ajunge in mod necesar ca fiecare dintre parti, arendasul si arendatorul, sa suporte proportional riscul pieiri fortuite a recoltei

○

Numai daca pieirea recoltei a avut loc dupa ce aceasta a fost culeasa, este posibil cariscul pieirii sa fie suportat numai de una dintre parti si anume de partea a carei intarziere in predare, respectiv in preluarea arendei a precedat pieirea

○

In situatia in care arenda nu este stabilita proportional cu recolta, ci este stabilita intr-o cantitate determinata de produse agricole, intr-o suma de bani determinata ori intr-o suma de bani determinabila in functie de alte criterii decat cantitatea totala de fructe recoltate, riscul pieirii fortuite a recoltei il suporta in principiu arendasul. El nu va putea sa se descarce niciodata de acest risc in cazul in care pieirea fortuita survine recoltarii.

○

In cazul in care recolta piere in proportie de cel putin 1/2, arendasul poate cere reducerea arendei proportional cu partea pierita

Cand contractul de arendare are o perioada mai lunga de 1 an, proportia pieirii recoltei se va stabili in raport cu recolta tuturor anilor inclusi in contract, astfel incat arendasul va putea cere reducerea arendei numai in ultim an al contractului

In schimb, daca pieirea precede recoltarea, prin exceptie, arendatorul ar putea fi adus in situatia de a suporta in parte riscul pierii fortuite a recoltei si anume:

○

Pentru contractul de arendare, cea mai importanta specificitate o reprezinta suportarea riscului pieirii fortuite a recoltei

•

Contractul de arendare inceteaza prin decesul, incapacitatea sau falimentul arendasului•

Cursuri Page 58

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA

Potrivit art. 1851, contractul de antrepriza este contractul prin care o parte denumita antreprenor se obliga fata de cealalta parte denumita beneficiar sa execute pe riscul sau o anumita lucrare materiala ori intelectuala sau sa presteze un anumit serviciu in schimbul unui pret

○

Din aceasta definitia rezulta ca obligatia caracteristica a contractului de antrepriza este obligatia antreprenorului de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu

○

In principiu, acesta obligatie este o obligatia de a face○

Prin exceptie, chiar instituirea obligatiei de a nu face in schimbul unui pret poate avea natura juridica a unui contract de antrepriza

○

De a executa o lucrare

De a presta un serviciu

Din definitie rezulta ca obligatiile antreprenorului sunt de 2 categorii○

Distinctia intre aceste 2 categorii se face dupa cum obligatia antreprenorului se executa uno ictu sau in prestatii succesive

○

Tot in functie de acest criteriu, contractul de antrepriza va fi supus rezolutiunii daca antrepriza are ca obiect o lucrare, respectiv rezilierii daca are ca obiect un serviciu

○

Este definitoriu pentru contractul de antrepriza ca lucrarea, respectiv serviciul sa se execute pe riscul antreprenorului astfel incat daca el nu isi va putea executa obligatia din cauze fortuite, nu va avea dreptul sa pretinda remuneratia

○

Prin faptul ca antreprenorul actioneaza pe riscul sau, rezulta si o independenta decizionala a antreprenorului in executarea lucrarii sau in prestarea serviciuluui.

○

Antreprenorul este de regula un profesionist si el este indreptatit sa ia deciziile tehnice necesare pentru a executa obiectul contractului convenit cu beneficiarul

○

Antreprenorul nu are o pozitie de subordonare juridica fata de beneficiar, astfel incat, respectand contractul, el are toata libertatea de a actiona pentru aducerea la indeplinire a obiectivelor convenite

○

Delimitare fata de contractul de locatiune

Salariatul e subordonat angajatorului si lucreaza pe riscul acestui din urma□

Delimitare fata de contractul de contractul de munca

Antreprenorul trebuie sa furnizeze si mijloacele necesare pentru furnizarea lucrarii si prestatia serviciului

□

Mandatarul lucreaza in numele si pe seama mandantului, astfel incat mandantul, iar nu mandatarul suporta riscul aferent activitatii mandatarului

□

Antrepriza are ca obiect fapte materiale, servicii sau lucrari pe cand mandatul are ca obiect acte juridice

□

Delimitare fata de contractul de contractul de mandat

Potrivit art. 1855 contractul de vanzare, iar nu de antrepriza atunci cand potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii nu constituie scopul principal al contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furnizate

□

Delimitare fata de contractul de contractul de vanzare

Exista unele contact in care, in schimbul unei remuneratii o parte are atat obligatia de a pastra un bun si de a efectua o lucrare

□

Calificarea intre contract de antrepriza si contract de depozit se va face in functie de care dintre cele 2 obligatii va fi principala si care accesorie

□

Delimitare fata de contractul de contractul de depozit

In ceea ce priveste delimitarea contractului de antrepriza fata de alte contracte:○

Notiune si delimitare•

Cursuri Page 59

Sinalagmatic•

Lucrarea sau serviciul sunt in mod necesar executate sau prestate cu titlu oneros in schimbul unei contraprestatii, in lipsa contraprestatiei contractul fiind un act dezinteresat, iar nu un contract de antrepriza

○

Esentialmente oneros•

In principiu comutativ•In principiu consensual•

Anume atunci cand obligatiile antreprenorului au caracter repetat, fie periodic, fie continuu, iar obligatiile beneficiarul rezida in plati periodice situatia antreprizei de serviciu

○

Atunci cand contractul este cu executare succesiva, iar una din parti nu-si executa obligatia esentiala, cea aplicabila este rezilierea, iar nu rezolutiunea, ceea ce presupune ca prestatile deja executate nu sunt supuse restituirii, incetarea contractului operand doar pentru viitor

○

Uneori care caracter succesiv si •

Executarea obligatiilor antrepreonorului presupune cel putin intr-o anumita masura faptul sau personal

○

Este posibil ca faptul personal al antreprenorului sa se limiteze la organizarea activitatii necesare executarii contractului are rolul de a lua deciziile

○

In alte situatii faptul personal al antreprenorului implica si alte activitati alegerea antreprenorului este dictata de calitatile lui personale care sunt determinante pentru consimtamantul beneficiarul si care in masura in care au fost determinante trebuie sa se repercuteze asupra executatii obligatiilor si implicit asupra calitatii rezultatului acestei executari

○

Caracterul personal •

Caracterele juridice ale contractului de antrepriza

In toate cazurile, contractul de antrepriza este un act de dispozitie pentru antreprenor•

act de conservare, spre exemplu contractul de restaurare a unui imobil istoric sau contractul cu restaurantul la care luam pranzul

○

act de adminstrare, spre exemplu contractul cu croitorul unui costum○

act de dispozitie, spre exemplu contractul de antrepriza de constructii pentru casa sau pentru bloc

○

In schimb, pentru beneficiar, el poate fi:•

Art. 1853 dispune ca in materia contractului de antrepriza cel care administreaza un bun al altuia ori patrimoniul altuia sau supravegheaza o asemenea administrare nu poate incheia ca antreprenor un contract de antrepriza al carui pret sa fie platit din sume provenind din instrainarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului administrat

○

E vorba de art. 1655 alin. (1) din materia vanzarii○

Incapacitatile speciale•

Obiectul obligatiei antreprenorului si contraprestatia asumata de beneficiar○

Obiectul obligatiei antreprenorului este o lucrare sau un serviciu de natura materiala sau intelectuala

○

Exemplu: O parte asigura celeilalte un bun al sau in schimbul obligatiei asumate de cea din urma de a executa lucrarile de consolidare a acelui bun

□

Daca aceasta prestatie este caracteristica unui alt contract special, contractul astfel incheiat va fi un contract mixt, fiind supus concomitent reglementarilor contractului de antrepriza si al acelui alt contract special

Obiectul obligatiei beneficiarului il reprezinta pretul antreprizei care poate consta in sume de bani, orice alt bun si orice alta prestatie

○

Obiect•

Conditiile de validitate

Curs 119 decembrie 201112:44

Cursuri Page 60

asumate de cea din urma de a executa lucrarile de consolidare a acelui bun este si contract de locatiune, datorita obligatiei de a asigura constructia unui bun si contract de antrepriza, datorita obligatiei de consolidare. Daca pe langa obligatia de consolidare, creditorul folosintei bunului isi asuma si alte obligatii, cum ar fi aceea de a plati o suma de bani sau de a transmite un alt bun, atunci contractul va ramane de antrepriza numai in situatia in care obligatia de consolidare a reprezentat motivul determinant al vointei de a contracta a debitorului folosintei bunului. In caz contrar, contractul este numai de locatiune, daca este mai importanta suma de bani...

Intrucat antreprenorul e un profesionist el poate fi presupus ca lucreaza la pretul pietei, iar clientul care nu a mentionat altceva poate fi presupus ca accepta acest pret. De aceea, un contract de antrepriza prin care nu s-au stabilit criterii de determinare a pretului nu va fi presupus nul, pentru caracterul nedeterminabil al obiectului, ci va fi considerat incheiat pentru pretul prevazut de lege ori calculat potrivit legii sau, in lipsa unor asemenea prevederi legale, pentru pretul stabilit in raport cu munca depusa si cheltuielile necesare pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului avandu-se in vedere si uzantele existente.

○

Exemplu: obligatia unui antreprenor de constructii de a ridica respectiva constructie este o obligatie de rezultat.

Exemplu: Obligatia pedagogului de a explica materia sa, a medicului de a il trata pe pacient este obligatie de diligenta

In functie de natura concreta a lucrarii sau a serviciului poate fi de rezultatsau de diligenta

□

Exista situatii in care executarea contractului de antrepriza implica pentru antreprenor atat obligatii de rezultat, cat si obligatii de diligenta

□

Clasificarea obligatiilor in obligatiile de mijloace si cele de rezultat este prevazuta de art. 1481. Din acest text rezulta in mod evident ca distinctia intre cele 2 categorii de obligatii nu vizeaza proba culpei, ci proba neexecutarii obligatiei.

□

Asta inseamna ca intr-un litigiu clientul trebuie sa demonstreze incheierea contractului, iar antreprenorul trebuie sa demonstreze atingerea rezultatului. In cazul in care antreprenorul nu demonstreaza atingerea rezultatului, se prezuma ca el nu si-a executat obligatia si ca aceasta neexecutare nu este justificata.

Potrivit alin. (1) in cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure debitorului rezultatul promis.

□

Aceasta inseamna ca beneficiarul trebuie sa demonstreze nasterea obligatiei, precum si necesitatea utilizarii unui mijloc pentru atingerea rezultatului urmarit, precum si neintrebuintarea acelui mijloc de catre antrepenor.

Potrivit alin. (2) in cazul obligatiilor de mijloace debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis.

□

Obligatia de a executa lucrarea

Antreprenorul are ca obligatii principale obligatia de a executa lucrarea si obligatia de a garanta contra viciilor

○

Beneficiarul are ca obligatii principale obligatia de a receptiona lucrarea si obligatia de a plati pretul

○

Obligatiile partilor•

Relatia dintre contractul de antrepriza si alte contracte•

Efecte

Cursuri Page 61

Continuare contract de antrepriza

Obligatiile antreprenorului

Modul in care obligatia este stipulata in contract1.Existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului 2.Gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului 3.Influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiilor4.

Aceste criterii se aplica in mod cumulativ.

Criterii de diferentiere: potrivit art. 1481 alin. (3 )pentru a stabili daca o obligatie este de mijloace sau de rezultat, se va tine seama indeosebi de :

-

In esenta, daca rezultatul urmarit de creditor se afla in mod exclusiv sub controlul debitorului, excluzand numai cauzele fortuite, deci imprevizibile pentru parti la momentul incheierii contractului, atunci obligatia este considerata de rezultat.

-

In schimb, daca atingerea rezultatului depinde si de circumstante exterioare conduitei debitorului, previzibile pentru parti, sau daca depinde de conduita creditorului, in acest caz obligatia este de diligenta

-

Daca prin natura ei, executarea lucrarii, sau prestarea serviciului presupune o anumita materie prima, sau punerea in aplicare a anumitor mijloace, atunci in lipsa de stipulatie contrara, antreprenorul este obligat sa procure acele materii prime si mijloace.

-

In acest sens, potrivt art.1857 alin. (1) → daca prin lege sau prin contract nu rezulta altfel, antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cu materialele sale

-

Raspunderea antreprenorului pentru viciile materialelor pe care le furnizeaza in cadrul lucrarii, este supusa acelorasi reguli ca si raspunderea vanzatorului, insa pentru a distinge daca viciile materialelor sunt ascunse sau aparente, se va lua ca moment de referinta momentul in care beneficiarul ar fi trebuit sa ia cunostinta de viciile aparente, adica momentul receptiei lucrarii.

-

Atunci cand prin derogare de la dreptul comun, materialele sunt procurate de beneficiar, antreprenorul este obligat sa le pastreze si sa le intrebuinteze potriviti destinatiei lor, conform regulilor tehnice aplicabile, sa justifice modul in care materialele au fost intrebuintate si sa ii restituie beneficiarului tot ce a primit de la el si nu a folosit in realizarea lucrarii.

-

Obligatia de a procura materialele

Intrucat antreprenorul este prezumat specialist in domeniul antreprizei, iar beneficiarul este prezumat profan in acelasi domeniu, legiutorul a pus in sarcina antreprenorului o obligatie de informare prevazuta de art. 1858 NCC

-

Viciile materialelor sau celorlalte mijloace puse la dispozitie de beneficiar

Instructiunile necorespunzatoare date de beneficiar

Circumstante externe antreprenorului pentru care el nu este tinut sa raspunda(Exemplu: panza freatica unde se construieste casa este foarte sus, si nu se stia acest lucru, proiectul fiind facut fara a lua in calcul acest lucru → va fi obligat sa informeze in legatura cu acest aspect)

Potrivit art. 1858 → antreprenorul trebuie sa informeze neintarziat pe beneficiar in cazul in care normala executare a lucrarii, trainicia ei, ori folosirea potrivita a destinatiei ar fi pusa in pericol din una dintre cele 3 categorii de cauze :

-

In cazul in care clientul nu remediaza deficientele semnalate de antreprenor, acesta din urma are in principiu alegerea :

-

Obligatia de informare in legatura cu aspectele de specialitate a lucrarii

In raport cu obligatia antreprenorului de a executa lucrarea sau de a presta serviciul, NCC prevede o serie de obligatii accesorii, printre care:

-

Natura obligatiilor antreprenorului :

Curs 12Wednesday, December 14, 20115:04 PM

Cursuri Page 62

Fie de a continua lucrare, riscul deficientei semnalate cazand in acest caz in sarcina clientului

-

Fie de a rezilia sau rezolvi contractul-

din urma are in principiu alegerea :

Desi in principiu optinea antreprenorului intre aceste 2 variante este libera, prin exceptie , atunci cand deficientele semnalate sunt de natura sa ameninte sanatatea, ori integritatea corporala a persoanelor, antreprenorul are o stranie obligatie, aceea de a rezilia contractul. Sub sanctiunea ca in cazul continuarii executarii contractului sa preia in sarcina sa riscul pe care l-a semnalat si sa raspunda pentru toate prejudiciile cauzate de producerea acelui acelui risc, nu numai beneficiarului, ci si tertilor

-

De regula, daca lucrarea a pierit fortuit inainte de receptie, antreprenorul care a procurat materialul este obligat sa o refaca pe cheltuiala sa, cu respectarea termenelor de executie initiale, aplicand daca este cazul, numai efectul de suspendare a executarii obligatiei pe care o are forta majora temporara.

In cazul exceptional in care materialul e procurat de client, ca regula, beneficiarul va suporta doar riscul pieirii fortuite a materialelor sale. In pricipiu el va trebui sa furnizeze antreprenorului alte materiale, antreprenorul suportand insa cheltuielile de refacere a lucrarii.

In ipoteza cu totul exceptionala in care beneficiarul a procurat materialele si lucrarea a pierit din cauza viciilor acelor materiale, beneficiarul este dator sa suporte integral costul refacerii lucrarii.

Cine suporta riscul pieirii fortuite a lucrarii inainte de receptie ?-

Potrivit art. 1861, beneficiarul are dreptul ca pe propria sa cheltuiala sa controleze lucrarea in cursul executarii ei, fara a-l stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor, precum si sa-I comunice acestuia observatiile sale.

-

Acesta este un drept al beneficiarului, iar nu o obligatie.-

Antreprenorul nu se va putea exonera de raspundere pe temeiul ca beneficiarul putea controla lucrarea si nu a controla, si nici pe temeiul faptului ca beneficiarul a controlat-o si putea observa anumite deficiente, iar el nu a semnalat acele deficiente.

-

Controlul executarii obligatiei de executare a lucrari pe parcursul contractului :-

Obligatie care este supusa in principiu acelorasi reguli ca si in cazul contractului de vanzare -

In ceea ce priveste neconformitatea aparenta a lucrarii , ea urmeaza a fi semnalata potrivit unui regim juridic specific antreprizei prevazut in legatura cu receptia lucrarii.

-

Obligatia de a raspunde pentru contra viciilor lucrarii

Obligatia de a receptiona lucrareaa.Potrivit art. 1862 → de indata ce a finalizat lucrarea, antreprenorul are obligatia de a ii comunica beneficiarului acest aspect si de a-l convoca la receptie

-

Prin aceasta comunicare, antreprenorul trebuie sa ii lase beneficiarului un termen rezonabil in care sa se prezinte pentru receptie.

-

Odata ce a primit aceasta comunicare, beneficiarul trebuie sa se prezinte la locul unde se afla lucrarea, care in principiu este locul sediului antreprenorului, de la data incheierii contractuluipotrivit art. 1494 NCC, la locul unde se afla lucrarea, pentru a o verifica si pentru a o receptiona

-

Beneficiarul nu poate angaja ulterior raspunderea antreprenorului pentru neconformitatea aparenta a lucrarii decat daca a formulat rezerve in legatura cu aceasta neconformitate la data receptiei

-

In cazul in care beneficiarul nu s-a prezentat pentru verificare in termenul rezonabil ce i-a fost acordat, ori a refuzat fara justificare sa efectueze receptia in acel termen, receptia se considera facuta fara rezerve la data expirarii termenului.

-

In ipoteza in care antreprenorul era obligat sa execute lucrarea cu materialul beneficiarului, sau sa presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul I l-a predat in acest scop, iar acesta (beneficiarul) nu ridica bunul in termen de 6 luni de la data la care trebuia efectuata receptia,antreprenorul are dreptul ca dupa ce l-a instiintat in scris pe beneficiar sa vanda bunul, cu

-

Obligatiile beneficiarului II.

Cursuri Page 63

antreprenorul are dreptul ca dupa ce l-a instiintat in scris pe beneficiar sa vanda bunul, cu diligenta unui mandatar gratuit al beneficiarului. Potrivit art. 1868 → dupa retinerea pretului lucrarii si a cheltuielilor de vanzare, antreprenorul va consemna diferenta la dispozitia beneficiarului . Dispozitiile privind vanzarea bunului de catre antreprenor nu sunt aplicabile in cazul in care inainte de incheierea contractului de vanzare beneficiarul a introdus impotriva antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutrarea sau executarea necorespunzatoare a lucrarii.

-

Aceste dispozitii nu se aplica in cazul in care receptia nu trebuie urmata de ridicarea bunului .-

Obligatia de a plati pretul b.Daca partile nu au prevazut altfel, aceasta obligatie este exigibila la data receptiei -

Se executa la locul receptiei -

Priveste ipoteza in care la incheierea contractului antreprenorul a estimat costul lucrarilor sau serviciilor pe care urma sa le procure, iar beneficiarul a incheiat contractul in functie de aceasta estimare

-

In situatia in care cu ocazia exigibilitatii pretului, antreprenorul cere un pret mai mare decat cel estimat, clientul nu este tinut sa plateasca diferenta fata de pretul estimat decat daca ea rezulta din lucrari sau servicii care erau necesare pentru executarea obligatiilor antreprenorului si care nu putea fi prevazute de catre acesta la data incheierii contractului

-

Pretul estimat1.

Pretul este calificat ca fiind de deviz daca este stabilit in functie de valoarea lucrarilor sau a serviciilor, la randul sau apreciata in functie de costul materialelor si pretul muncii pentru lucrare.

-

In aceasta situatie, beneficiarul suporta sau beneficiaza de variatiile de cost,astfel incat el poate pretinde antreprenorului sa il informeze in legatura cu stadiul lucrarilor si cheltuielile efectuate pentru acestea, precum si in caz de contestare sa dovedeasca aceste cheltuieli.

-

Pretul de deviz2.

In aceasta situatie, pretul este stabilit global-

In consecinta, antreprenorul nu poate pretinde un pret mai mare motivand ca lucrarea a necesitat mai multa munca, ori cheltuieli mai ample, dar nici beneficiarul nu poate solicita sa plateasca un pret mai mic pe motiv ca antreprenorul ar fi prestat mai putina munca, ori costurile suportate ar fi fost inferioare celor previzibile la momentul incheierii contractului.

-

Pretul forfetar ramane neschimbat daca partile nu au convenit altfel, chiar si daca pe parcursul executarii lucrarii acestuia I s-au adus modicari fata de proiectul initial. Intr-o asemenea situatie, antreprenorul caruia clientul ii cere o modificare ar trebui sa nu accepte aceasta modificare decat dupa ce il informeaza pe client in legatura cu costul ei, si dupa ce obtine acceptarea beneficiarului privind acest cost.

-

In caz contrar, se considera ca antreprenorul care a acceptat modificarea a acceptat si suportarea costului ei in cadrul pretului initial convenit, astfel incat el nu va putea pretinde ulterior un pret mai mare

-

Pretul forfetar3.

Exista in cazul contractului de antrepriza 3 tipuri de pret care angajeaza efecte juridice distincte :

-

Potrivit art. 1869 pentru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorulbeneficiaza de o ipoteca legala asupra lucrarii constituita si conservata in conditiile legii.Trimiterea finala la "constituita si conservata" in conditiile legii se refera la sectiunea rezervata ipotecilor legale din titlul 11 din cartea a 5-a. Potrivit acestei sectiuni, ipotecile legale sunt esentialmente imobiliare → art. 1869 se aplica doar atunci cand lucrarea sau serviciul se efectueaza asupra unui imobil

-

Potrivit art. 2386 pct. 6) → beneficiaza de ipoteca legala arhitectii si antreprenorii care au -

Modurile de stabilire a pretului :

Cursuri Page 64

Exemplu : A are o casa de 100.000 euro si incheie un contract de antrepriza cu valoarea de 100.000 euro -> creanta lui B va fi de 100.000 de euro, dar va fi garantata cu o ipoteca legala doar in limita sporului de valoare a imobilului, spre ex 50.000 euro, daca in urma executarii lucrarii imobilul va valora 150.000 euro

□

Potrivit art. 2386 pct. 6) → beneficiaza de ipoteca legala arhitectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul sa edifice, sa reconstruiasca sau sa repare un imobil, ipoteca avand ca obiect acel imobil si garantand sumele datorate arhitectilor, respectiv antreprenorilor numai in limita in sporului de valoare realizat.

-

Raportul dintre contractul de antrepriza si alte contracte incheiate in legatura cu obiectul sau :III.

Contractul de subantreprizaa.Potrivit art. 1852 → antreprenorul poate incheia in calitate de beneficiar contracte de subantrepriza prin care incredinteaza unui sau mai multor subantreprenori executarea unor parti sau elemente ale lucrarii ori serviciilor.

-

Asemenea contracte se pot incheia in principiu in legatura cu orice parte a lucrarii contractate de antreprenorul principal cu clientul, exceptand acele parti din lucrare care presupun aplicarea calitatilor personale ale antreprenorului care au fost determinante pentru consimtamantul clientului.

-

In toate cazurile, in raporturile cu clientul , antreprenorul principal raspunde pentru fapta subantreprenorilor la fel ca pentru propria sa fapta

-

Raporturile dintre antreprenorul principal si subantreprenori sunt guvernate de reglementarea raportului de antrepriza in care antreprenorul principal are pozitia beneficiarului, iar subantreprenorul pe cea a antreprenorului

-

Actiunea directa a subcontractantilor b.

Fata de VCC, sfera persoanala a actiunii directe impotriva beneficiarului a fost extinsa in NCC la orice persoane care au incheiat contracte cu antreprenorul (nu numai salariatii si micii mestesugari, ci si subantreprenorii)

-

Aceste persoane trebuie sa isi fi executat propriile lor obligatii; in cazul in care in temeiul convenitiei lor cu antreprenorul acesta le datora plati in avans, ele nu vor putea pretinde aceste plati in avans de la beneficiar.

-

Actiunea directa este admisibila doar in limita sumei datorata de beneficiar antreprenorului la momentul introducerii actiunii; aceasta inseamna ca daca datoria beneficiarului nu a ajuns la scadenta pentru ca, spre exemplpu, lucrarea nu a fost receptionata, subcontractantii antreprenorului nu vor putea pretinde plata acestei datorii;de asemenea, daca beneficiarul a facut plati in avans fata de antreprenor, aceste plati sunt opozabile subcontractantilor antreprenorului in masura in care pot fi dovedite cu mijloace de proba ce pot fi opuse acestora (exemplu: pe actuala reglementare, prin inscrisuri cu data certa)

-

Potrivit art. 1856 → in masura in care nu au fost platite de antreprenor, persoanele care in baza unui contract incheiat cu acesta au desfasurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrarii contractate, au actiune directa impotriva beneficiarului pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o datoreaza antreprenorului la momentul introducerii actiunii.

-

INCETAREA CONTRACTULUI

Potrivit art. 1870 → decesul beneficiarului nu determina incetarea contractului decat daca face imposibila sau inutila executarea sa.

Decesul beneficiarului○

Sau incapacitatea sa de a executa contractul, determina incetarea contractului atunci cand executarea lui presupunea faptul personal al antreprenorului.

Aptitudinile persoanale ale acestuia care influenteaza calitatea executarii au fost decisive pentru consimtamantul beneficiarului la incheierea contractului

Decesul antreprenorului○

Incetarea contractului prin decesul partilor•

Contractul de antreprisa este supus modurilor de incetare de drept comun, cu urmatoarele particularitati :

•

Cursuri Page 65

decisive pentru consimtamantul beneficiarului la incheierea contractului In acest caz, incetarea contractului de antrepriza, prin derogare de la dreptul comun, beneficiarul este tinut sa receptioneze lucrarea desi este partiala, dar numai daca o poate folosi. In consecinta, el va fi tinut sa plateasca si pretul convenit cu antreprenorul in proportie cu partea din lucrare pe care o poate folosi, luandu-se in considerare valoarea acestei parti si cheltuielile pe care realizarea ei le-a presupus.In situatia in care lucrarea a fost precedata de anumite pregatiri (cum ar fi: redactarea anumitor planuri, colectarea anumitor materiale), beneficiarul are dreptul de a cere predarea acestor planuri sau materiale, platind o indemnizatie adecvata in raport cu costul pregatirilor in cauza.

In situatii exceptionale cand datorita lucrarii sau serviciului, ori datorita prevederilor contractului beneficiarul trebuie sa furnizeze anumite prestatii pentru ca antreprenorul sa poata executa lucrarea, nefurnizarea acestor prestatii da dreptul antreprenorului sa obtina rezolutiunea/rezilierea contractului si sa pretinda repararea prejudiciului cauzat lui in urma rezolutiunii sau rezilierii

Dupa cum rezolutiunea/rezilierea e imputabila beneficiarului○

Beneficiarul poate obtine rezolutiune/rezilierea daca in urma ritmului de executare a lucrarii de catre antreprenor, fara justificare, respectarea termenului convenit pentru receptia lucrarii a devenit vadit imposibila

□

De asemenea, beneficiarul poate obtine rezolutiunea sau rezilierea in cazul in care lucrarea sau serviciul nu se executa, respectiv nu se presteaza in modul convenit, iar antreprenorul fie nu remediaza lipsurile constatate in ceea ce priveste partea deja executata, fie nu schimba modul de executare pentru viitor. Acest caz ne ajuta sa intelegem de ce este important acel control al lucrarii !!!

□

Poate fi imputabila si antreprenorului, cu aplicarea dreptului comun, cu singura rezerva a faptului ca beneficiarul poate pretinde rezilierea sau rezolutiunea in urma neexecutarii contractului de catre antreprenor chiar si in 2 situatii in care obligatiile antreprenorului nu au devenit inca scadente :

Dupa cum rezolutiunea/rezilierea e imputabila antreprenorului○

Incetarea contractului prin rezolutiune/reziliere•

Aspecte specifice antreprizei de constructii

Datorita faptului ca constructie este un act de dispozitie materiala a imobilului, obligatia de a obtine autorizatia necesara pentru aceasta forma de exercitare revine titularului dreptului de dispozitie materiala, care este de regula proprietarul imobilului

1.

Fata de contractul de antrepriza, proprietarul are pozitia de beneficiar-

Obligatia de obtinere a autorizatiei de constructie ii revine beneficiarului, insa antreprenorul in calitate de profesionist este obligat sa coopereze cu beneficiarul si sa ii furnizeze toate informatiile de specialitate necesare in vederea intocmirii documentatiei si parcurgerii procedurii de autorizare

-

In aceasta materie, daca nu se prevede altfel, prin notiunea de antreprenor, intelegem atat arhitectul cat si antreprenorul de constructii propriu-zis (constructorul)

-

Atunci cand antrepriza de constructii presupune accesul la anumite utilitati sau la anumite cai de comunicatie, beneficiarul este obligat sa ii asigure antreprenorului de constructii un asemenea acces

2.

In ceea ce priveste controlul executarii lucrarii, art. 1876 alin. (1) face o aplicatie a principiului general conform caruia beneficiarul are dreptul sa efectueze un asemenea control; dar in art. 1876 alin. (3) deroga de la dreptul comun prin instituirea unei obligatii in sarcina ambelor parti atunci cand la finalizarea unei portiuni din lucrare, aceasta urmeaza a fi acoperita de lucrari ulterioare. In aceasta situatie antreprenorul este obligat sa il convoace pe beneficiar la locul exercitarii lucrarii intr-un termen rezonabil, a carui termen se stabileste in raport cu natura lucrarii si locul acesteia in raport cu uzantele (1 sapt - 1 luna)

3.

In cazul in care beneficiarul nu se prezinta la termenul comunicat in scris de catre antreprenor,

Obligatia obtinerii autorizatiei de constructieiI.

Cursuri Page 66

In cazul in care beneficiarul nu se prezinta la termenul comunicat in scris de catre antreprenor,acesta din urma va intocmi singur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a fi acoperita, prezumandu-se irefragabil ca ea este lipsita de vicii aparente care nu au fost mentionate in acel act.

Daca pe parcursul executarii contractului acesta constata deficiente ale proiectului de arhitectura, sau altor proiecte care stau la baza lucrarilor, antreprenorul este obligat sa comunice deindata beneficiarului si proiectantului constatarile sale, precum si in masura in care intra in domeniul sau de specialitate, propuneri de remediere a acestor deficiente.

○

In cazul in carebeneficiarul nu dispune cu privire la aceste masuri de remediere, antreprenorul poate suspenda executarea lucrarilor.

○

De asemenea, potrivit dreptului comun, el poate sa continue executarea lucrarii pe riscul beneficiarului, sau sa obtina rezilierea, iar in cazul in care deficientele de proiectare determina un pericol pentru integritatea corporala a persoanelor, antreprenorul este chiar obligat la reziliere.

○

Obligatia de informare a antreprenorului de constructii. 4.

O receptie provizorie la finalizarea lucrariia.Are ca efect trecerea de la antreprenor la beneficiar a riscului pieirii fortuite a lucrarii○

Contractul sau in lipsa, procesul verbal la terminarea lucrarii ar trebui sa stabileasca si intervalul de timp dintre receptia la terminarea lucrarii si receptia finala.

Toate viciile aparute in acest interval de timp si care pot fi constatate cu ocazia receptiei finale, sunt considerate vicii aparente, iar prescriptia actiunii prin care se sanctioneaza aceste vicii incepe sa curga de la data procesului verbal de receptie finala.

Tot de la aceasta data incepe sa curga si termenul de garantie contra viciilor ascunse ale lucrarii.

Prin derogare de la dreptul comun, acest termen este de regula de 10 ani de la receptia finala, potrivit art. 29 din Legea 10/1995 privind calitatea in constructii coroborat cu art. 1878 NCC.

Prin exceptie, viciile care afecteaza structura de rezistenta si care rezulta din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii lucrarii, angajeaza raspunderea antreprenorului indiferent de momentul in care se ivesc pe durata existentei constructiei.

Caracterul unei anumite deficiente a structurii de a fi sau nu viciu se apreciaza in raport cu normele in vigoare la data realizarii constructiei, astfel incat o anumita trasatura a structurii de rezistenta nu va antrena raspunderea antreprenorului in cazul in care ea era conforma standardelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii structurii si numai progresul tehnic ulterior avea sa demonstreze ca in realitate aceasta trasatura prezenta anumite deficiente ( exemplu: nu se gasesc cladiri de pe la 1900 cu structura de rezistenta).

In ceea ce priveste raspunderea pentru vicii, NCC instituie o prezumtie de raspundere in sarcina arhitectului sau inginerului proiectant, a antreprenorului si a subantreprenorului. Fiecare dintre acestia are anumite obligatii prevazute de Legea 10/1995 pentru realizarea si mentinerea sedintelor esentiale de calitate in domeniul constructiilor.

Rezistenta mecanica si stabilitate□

Securitate la incendiu□

Igiena, sanatate si mediu□

Siguranta in exploatare □

Protectie impotriva zgomotului□

Economie de energie si izolare termica□

Cerintele esentiale de calitate in constructii (art. 15 din legea 10/1995) :

In principiu, toti antreprenorii implicati in realizarea unei constructii raspund pentru orice deficienta in privinta oricareia dintre aceste cerinte esentiale.

Prin procesul verbal la terminarea lucrarii, trebuie mentionate viciile aparente ale lucrarii de la data acelei receptii, precum si termenele in care urmeaza a fi remediate.

○

Receptia lucrarii presupune 2 faze5.

Cursuri Page 67

orice deficienta in privinta oricareia dintre aceste cerinte esentiale.

Alin. (2) → arhitectul sau inginerul este exonera pentru viciile lucrarii numai daca dovedeste ca acestea nu rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat, si daca este cazul din vreo lipsa de diligenta in coordonarea sau supravegherea lucrarilor.

□

Alin. (3) → antreprenorul e exonerat de raspundere numai daca doveste ca viciile rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor arhitectului, ori ale inginerului ales de catre beneficiar.

□

Subantreprenorul nu este exonerat decat daca dovedeste ca viciile rezulta din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului. Alin. (4) → fiecare dintre partile de la alin. 2 si 3, poate fi exonerata de raspundere daca dovedeste ca aceste vicii rezulta din deciziile impuse de beneficiar in alegerea solului, sau a materialelor, ori in alegerea subantreprenorilor, a expertilor, sau a metodelor de construire.

□

Exonerarea de raspundere nu opereaza atunci cand aceste vicii, desi puteau sa fie prevazute in cursul executarii lucrarii, nu au fost notificate beneficiarului.

□

Conditiile in care ei se pot exonera de raspundere sunt prevazute in art. 1879 NCC :

O receptie finala b.

CONTRACTUL DE MANDAT

Potriviti art. 2009 NCC → mandatul este contractul prin care o parte numita mandatar se obligat sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti numita mandant.

•

Din aceasta definitie rezulta obligatia carateristica este ca si la contractul de antrepriza o obligatie de a face, insa spre deosebire de contractul de antrepriza, prestatia asumata nu este un simplu fapt material sau intelectual, ci el reprezinta incheierea unui act juridic.

•

Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice ce nu s-ar putea produce in lipsa manifestarii de vointa.

•

In cazul contractului de mandat, manifestarea de vointa care face obiectul obligatiei mandatarului urmeaza sa produca efecte juridice in patrimoniul mandantului. Asa se explica exprimarea legiutorului "se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parte" → "pe seama" = efectele juridice se produc in patrimoniul mandantului.

•

Daca actul juridic pentru care s-a dat mandat este un contract ce urmeaza a fi incheiat cu un tert, contractul va produce efecte de natura raporturilor juridice intre acel tert si mandant, chiar daca la incheierea lui vointa mandantului a fost exprimata de mandatar.

•

Intrucat mandatarul se obliga sa incheie actul pe seama mandantului, el este tinut sa urmareasca ocrotirea intereselor acestuia, iar aceasta obligatie a sa se numeste "obligatie de loialitate"

•

Intrucat la incheierea actului manifestarea de vointa este a altei persoane, a mandatarului, va produce efecte in patrimoniul sau, contractul de mandat presupune o incredere cu totul particulara a mandantului in mandatar

•

Contractul de mandat este un contract cu caracter strict personal ( datorita obligatiei de loialitate si increderea mandantului in mandatar )

•

Deoarece la incheierea actului juridic ce face obiectul mandatului mandatarul este tinut sa ocroteasca interesele mandantului, acest act este considerat in toate cazurile facut si in interesul sau(al mandantului), iar uneori numai in interesul mandantului, atunci cand mandatarul nu primeste o remuneratie. Din acest motiv, orice risc intampinat de mandatar in executarea mandatului trebuie suportat de catre mandant (a doua mare diferenta fata de antrepriza)

•

Notiune si clasificareI.

Cand in schimbul obligatiei asumate de mandatar, mandantul se obliga la o contraprestatie, contractul de mandat este cu titlu oneros

○

Mandat cu titlu oneros1.

Cand contraprestatia lipseste, contractul de mandat este cu titlu gratuit○

Mandat cu titlu gratuit2.

Clasificarile contractului de mandat:

Cursuri Page 68

Mandatul dintre 2 persoane fizice este prezumat gratuit pana la proba contrara. •Indiferent daca este incheiat intre 2 persoane fizice, 2 persoane juridice sau o persoana fizica si o persoana juridica, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros pana la proba contrara (exemplu : mandatul dat avocatului pentru reprezentarea in instante sau altundeva)

•

Atunci cand este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este stabilita prin contract, ea urmeaza a fi stabilita potrivit legii, uzantelor sau dupa valoarea serviciilor prestate, iar in cazul in care partile nu cad de acord asupra acestei valori, oricare dintre ele se poate adresa instantei judecatoresti, actiunea avand ca obiect stabilirea cuantumului remuneratiei se prescrie odata cu dreptul de a pretinde plata remuneratiei.

•

Mandatul cu reprezentare1.Reprezentarea este puterea pe care o are o persoana de a incheia acte juridice in numele unei alte persoane.

•

Intrucat reprezentarea este o putere, ea este concomitent atat un drept, cat si o obligatie. •Spre deosebire de dreptul subiectiv obisnuit, puterea trebuie exercitata nu in interesul titularului sau, ci in interesul altuia.

•

Pe baza puterii de reprezentare, reprezentantul contribuie la exprimarea si uneori si la formarea vointei juridice a reprezentatului pentru incheierea unui act juridic.

•

Atunci cand puterea izvoraste dintr-un act juridic, acel act juridic poarta numele de imputernicire. Uneori, imputernicirea sau instrumentul de proba care o constata se numeste procura.

○

Cand imputernicirea rezulta din contractul de mandat, mandatul este cu reprezentare. ○

Potrivit art. 2925 → puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic, fie dintr-o hotarare judecatoreasca.

•

Putem defini mandatul cu reprezentare : contractul prin care mandantul il imputerniceste pe mandatar sa incheie acte juridice nu numai pe seama sa, ci si in numele sau.

•

De regula contractul de mandat este cu reprezentare. Contrariul trebuind sa rezulte din imprejurari, intrucat reprezentarea este de natura contractului de mandat.

•

Pentru reglementarea contractului de mandat cu reprezentare, potrivit art. 2012 alin. (3) NCC se aplica dispozitiile comune ale contractului de mandat, dispozitiile comune ale reprezentarii (din materia TGO art. 1295 - 1314 ) si dispozitiile specifice mandatului cu reprezentare care alcatuiesc Sectiunea a 2-a din Capitolul 9, Titlul 11.

•

Dispozitiile din materia mandatului cu reprezentare reprezinta si drept comun pentru materia mandatului fara reprezentare, astfel cum rezulta din art. 2039 alin. (2)

•

Aceasta clasificare este prevazute de art. 2011 NCC :

Reprezentarea permite unei persoane sa incheie acte juridice in numele altei persoane. In acest fel, reprezentantul contribuie la reprezentarea si uneori la formarea voinitei juridice a reprezentatului

•

Potrivit art. 1299 → contractul incheiat pe temeiul reprezentarii este anulabil atunci cand consimtamantul reprezentantului este viciat. Daca insa viciul de consimtamant priveste elemente stabilite de reprezentat, contractul este anulabil numai daca vointa acestuia din urma a fost viciata.

○

Potrivit art. 1300 → afara de cazul cand sunt relevante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna sau reaua-credinta, cunoasterea sau necunoasterea unei anumite imprejurari se aplica in persoana reprezentantului. Totusi, reprezentantul de rea-credinta nu poate invoca niciodata buna-credinta a reprezentatului.

○

In consecinta, conditiile de validitate a actului juridic care tin de formarea si exprimarea vointei juridice la act vor trebui examinate atat in raport cu reprezentantul cat si in raport cu reprezentatul.

•

Exista o situatie care nu trebuie confundata cu un mandat cu reprezentare → persoana care trebuie sa comunice manifestarea de vointa a unei persoana catre un tert cocontractant. In aceasta situatie nu se aplica regulile mandatului, debitorul obligatiei de comunicare fiind un fel de

•

Mandatul cu reprezentareI.

Cursuri Page 69

aceasta situatie nu se aplica regulile mandatului, debitorul obligatiei de comunicare fiind un fel de antreprenor, iar contractul formandu-se intre absenti, intre cel ce trimite pe persoana care sa comunice si tertul. Acesta este solul - "nuncius".

Atat mandantul cat si mandatarul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care s-a dat mandatul → art. 1301 NCC.

○

Sub aspectul capacitatii1.

Contractul de mandat este in principiu un contract consensual. ○

Potrivit art. 2013 alin. (1) → el poate fi incheiat in forma scrisa sau verbal. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar.

○

Cu privire la acceptarea mandatului, este de observat ca in practica se foloseste ca instrumentum probationis a puterii conferite mandatarului un inscris denumit procura care provine numai de la mandant (semnat numai de catre acesta) si care constata un act unilateral al mandantului.

○

Acest inscris nu dovedeste incheierea contractului de mandat !!!! El dovedeste numai emiterea unei oferte de mandat de catre mandant. Cata vreme oferta nu a fost acceptata expres sau tacit, contractul de mandat nu este format.

○

Cea mai frecventa metoda de acceptare tacita a ofertei de mandat consemnate prin procura, este executarea mandatului astfel oferit, prin incheierea de catre mandatar pe seama mandantului a actului juridic ce facea obiectul procurii. Aceasta incheiere este in acelasi timp act de formare si act de executare a mandatului.

○

Un alt caz de acceptare tacita prezumata de lege, este prevazut de art. 2014 NCC → in absenta unui refuz neintarziat, mandatul se considera acceptat daca priveste actele a caror incheiere intra in exercitarea profesiei mandatarului, ori pentru care acesta si-a oferit serviciile in mod public, ori direct mandantului.

○

Sub aspectul formei2.

Conditiile de validitate :

Mandatul fara reprezentare II.

Cursuri Page 70

trebuie sa mentionam ca avem in vedere in primul rand persoana cu care s-a incheiat contractul pentru care s-a dat mandat

-

Raporturile din mandant si terta.

Efectele mandatului fata de terti

Regula aplicabila este cea prevazuta in art. 1296 din materia reprezentarii → potrivit acestui text contractul incheiat de reprezentant in limitele imputernicirii in numele reprezentatului produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte. Din text rezulta deci ca daca in exercitarea contractului de mandat, mandatar ul a incheiat in numele si pe seama mandantului actul pentru care era imputernicit, acest act produce intre mandant si tert aceleasi efecte pe care le-ar fi produs si daca ar fi fost incheiat de mandant personal.

-

Prin exceptie, atunci cand mandatarul a garantat in mod expres fata de mandant sau fata de tert executarea contractului incheiat in exercitarea mandatului, el va raspunde ca fidejusor pentru aceasta executare

-

In cazul in care mandatarul a depasit limitele imputernicirii (avea mandat sa vanda un bun pentru un pret minim de 100 de lei si l-a vandut pentru 80), contractul incheiat de mandatar nu produce de regula efecte in patrimoniul mandantu lui. Potrivit art. 1309 alin. (1) → contractul incheiat de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa fara a avea imputernicire sau cu depasirea puterilor conferite, nu produce efecte intre reprezentat si tert.

-

Cu toate acestea, cel in numele caruia s-a incheiat contractul are dreptul de a-l ratifica, iar in urma ratificarii va intra in raporturi juridice directe cu tertul de la data incheierii contractului initial ca si cum mandatarul ar fi actionat in limitele imputernicirii.

-

De aici rezulta ca, in principiu, ratificarea are efect retroactiv, exceptie facand numai eventualele consecinte prejudiciabile pentru terti ale acestui efect retroactiv, consecinte care nu le sunt opozabile acestuia. Prin tert se intelege orice alta persoana decat partile contractului incheiat in exercitarea mandatului, dar cu depasirea intiala a limitelor imputernicirii.

-

Intrucat ratificarea semnifica un consimtamant valabil la incheierea unui contract care se incheiase initial in absenta acestui consimtamant, ea trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru acest contract (ratificarea unui act supus formei autentice va trebui sa imbrace ea insasi forma autentica)

-

Dreptul de a ratifica este un drept potestativ care se transmite mostenitorilor . Acest drept potestativ are totusi particularitatea ca el poate fi desfiintat fara acordul titularului sau; astfel, inainte de ratificare, mandatarul care a actionat in afara limitelor imputernicirii si tertul cu care el a contractat astfel, pot conveni sa desfiinteze acest contract fara ca mandantul sa se poata opune.

-

De asemenea, intrucat dreptul potestativ al mandantului genereaza o situatie de incertitudine juridica fata de tert, care nu stie inca daca se afla in raporturi juridice directe cu mandantul, tertul ii poate da mandantului un termen rezonabil pentru ratificare, iar daca termenul este rezonabil si a fost comunicat mandantului prin notificare, la expirarea termenului dreptul de ratificare se stinge, intre tert si mandant neformandu-se nici un alt raport juridic.

-

Chiar si in cazul in care contractul nu a fost ratificat de mandant, desi mandatarul a depasit limitele imputernicirii, poate produce efecte in patrimoniul mandantului in cazul in care sunt intrunite conditiile mandatului aparent.

-

Astfel, potrivit art. 1309 alin. (2) → daca prin comportamentul sau reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant sa creada in mod rezonabil ca reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala fata de tertul contractant de lipsa puterii de a reprezenta.

-

Din modul in care e formulat acest text, rezulta mai intai ca aplicarea mecanismului mandatului aparent este un beneficiu al tertului.

-

Curs 13Friday, December 16, 201112:06 PM

Cursuri Page 71

Numai tertul care indeplineste conditiile, iar nu si mandantul sau mandatarul poate sa se prevaleze de aceste conditii pentru a sustine ca actul juridic pe care l-a incheiat cu mandatarul produce efecte intre terti si mandant.

○

In al doilea rand, conditiile de aplicare a textului sunt urmatoarele :○

Tertul trebuiesa fi crezut la data incheierii contractului cu mandatarul ca acesta era imputernicit sa incheie acel contract in numeel si pe seama mandantului

1.

Aceasta credinta a tertului, desi intemeiata pe o reprezentare falsa, trebuie sa fi fost rezonabila, in sensul ca prin dilegente normale el nu putea sa inlature eroare in care se afla.

2.

Aceasta credinta a tertului sa fi fost cauzata de comportamentul mandantului . Aceasta conditie este diferita, noua in raport cu teoria mandatului aparent admisa fara reglementare expresa in VCC. !!!!!

3.

mandatului aparent este un beneficiu al tertului.

Daca nu sunt intrunite conditiile mandatului aparent, contractul incheiat cu depasirea limitelor imputernicirii de catre mandatar poate produce efecte intre mandant si tert numai daca sunt intrunite conditiile gestiunii de afaceri (art. 1330 NCC → exista gestiune de afaceri atunci cand, fara sa fie obligata, o persoana numita gerant gestioneaza in mod volutar si oportun afacerile altei persoane numite gerat care nu cunoaste existe gestiunii sau cunoscand gestiunea nu este in masura sa desemneze un mandatar, ori sa se ingrijeasca in alt fel de afacerile sale).

-

Daca nu sunt intrunite conditiile nici ale acestui act, raporturile juridice intre mandantul reprezentat dincolo de limitele imputernicirii si tert, vor fi guvernate de regulile imbogatirii fara justa cauza.

-

Daca din jocul acestor regului, rezulta ca una dintre parti (mandant ori tert) suporta un prejudiciu, atunci acest prejudiciu trebuie recuperat de la cel care l-a cauzat si anume de la mandatar care e obligat sa cunoasca si sa respecte limitele imputernicirii.

-

In principiu, mandatarul care actioneaza in limitele imputernicirii nu suporta efectele contractului astfel incheiat.

-

Pentru ca tertul sa poata verifica daca mandatarul actioneaza in limitele imputernicirii, el are dreptul sa ii pretinda acestuia sa faca dovada puterilor incredintate, iar daca puterea de reprezentare s-a conferit printr-un act constatat in scris, tertul poate pretinde mandatarului sa ii prezinte o copie a inscrisului certificata pentru conformitate, in temeiul art. 1302 NCC.

-

Daca a actionat in limitele imputernicirii, dar nu si-a declinat fata de tert calitatea de reprezentant al mandantului, atunci in principiu mandatarul se angajeaza in nume propriu fata de tert, potrivit art. 1297 → contractul incheiat de reprezentant in limita puterilor conferite atunci cand tertul contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentantul actiona in aceasta calitate, ii obliga numai pe reprezentant si pe tert daca prin lege nu se prevede altfel .

-

Prin lege se prevede astfel in alin. (2) al art. 1297→ daca reprezentantul contracteaza cu tertul in limita puterilor conferite pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adevaratului titular, poate sa exercite impotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului

-

Sub imperiuL VCC doctrina a apreciat ca aceasta raspundere este extracontractuala (de natura delictuala), intrucat reprezentantul nu a dorit sa isi asume o obligatie in nume propriu, el prin ipoteza a dorit ca obligatiile sa se produca in patrimoniu celui pe care il reprezenta fara imputernicire; astfel ca raspunderea nu e intemeiata pe actul sau de vointa, ci pe incalcarea indatoririi de a respecta limitele imputernicirii; indatorire care este contractuala fata de mandant, cu care mandatarul a incheiat in prealabil un contract, dar care este

-

Potrivit art. 1310 → cel care incheie in calitate de reprezentant neavand imputernicire, ori depasind limitele puterilor ce i-au fost incredintate, rapsunde pentru prejudiciile cauzate tertului contractant care s-a increzut cu buna credinta in incheierea valabila a contractului.

-

Raporturile dintre mandatar si tert b.

Cursuri Page 72

mandant, cu care mandatarul a incheiat in prealabil un contract, dar care este delictuala in raport cu tertul cocontractant cu care a incheiat mandatul, cu care mandatarul nu a incheiat nici un contract.

Incetarea contractului de mandat cu reprezentare

Contractul de mandat este un contract care are un puternic caracter intuitu personae, care se manifesta atat la formarea contractului, cat si pe parcursul executarii sale si care presupune increderea mandantului in mandatar, intr-o masura suficienta pentru ca mandantului sa permita mandatarului sa formeze vointa sa juridica si sa asume efecte juridice ce se vor produce in patrimoniul mandantului

-

Intrucat aceasta incredere este esentiala si pentru executarea contractului de mandat, disparitia din orice cauza a acestei increderi, pierderea acestei increderi, trebuie sa poata conduce la incetarea mandatului

-

De aceea, prin derogare de la dreptul comun, contractul inceteaza prin recovarea sa de catre mandant, revocare care reflecta pierderea increderii.

-

Aceasta derogare este totusi destul de limitata, intrucat revocarea pune capat automat doar puterii de reprezentare, respectiv puterii de a incheiat acte pe seama mandantului (in cazul mandatului fara reprezentare); toate celelalte efecte ale contractului producandu-se, uneori in mod accelerat inaintea scadentei convenite initial.

-

In ceea ce priveste forma revocarii, art. 2031 → revocarea poate fi expresa sau tacita, ea nu trebuie sa respecte principiul simetriei formelor. Un mandat autentic poate fi revocat fie tacit, fie prin inscris sub semnatura privata, fie orice alta forma neindoielnica.

-

Revocarea se poate face oricand pe durata contractului de mandat -

Revocarea se poate face atat in legatura cu mandatul gratuit, cat si in legatura cumandatul remunerat si chiar in legatura cu mandatul pe care partile l-au declarat irevocabil. Declaratia aceasta a partilor de irevocabilitate a mandatatului nu este considerata o clauza nescrisa, fiind considerata o clauza eficienta → are ca efect obligarea mandantului sa nu revoce mandatul; daca mandantul revoca mandatul el isi incalca aceasta obligatie contractuala si va raspunde pentru prejudiciul cauzat mandatarului. Totusi revocarea facute cu incalcarea obligatiei de a nu revoca, este eficace in sensul ca ea are ca efect incetarea contractului de mandat, in special incetarea dreptului si obligatiei mandatarului de a incheia acte pe seama mandatului.

-

Potrivit art. 2031 alin.(2)→ imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial. Asadar, potirivt legii, prezumtia legiutorului este ca daca pentru un act pentru care a fost deja numit un mandatar, se numeste un nou mandatar, daca nu rezulta altfel din vointa partilor, noul mandatar il va inlocui pe cel vechi, cei doi mandatari nefiind tinuti sa lucreze impreuna.

-

Acest alineat este un caz de revocare tacita a contractului de mandatExista o singura limita a dreptului de revocare potrivit NCC → in ipoteza in care mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de catre mai multe persoane pentru o afacere comuna, numirea mandatarului se considera a face obiectul fortei obligatorii a contractului incheiat de mandanti intre ei pentru numirea acelui mandatar si in consecinta, mandatarul va putea fi revocat prin mutuus disensus(acordul tuturor mandantilor care l-au numit).

-

Revocarea de catre mandant 1.

Potrivit art. 2032 → mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obligatiile fata de mandatar. De aceea, daca mandatul este remunerat, aceasta remuneratie va trebui platita. Mai mult, daca revocarea este nejustificata, ori este

-

Potrivit art. 2030 → pe langa cauzele generale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare din urmatoarele moduri :

-

Cursuri Page 73

remuneratie va trebui platita. Mai mult, daca revocarea este nejustificata, ori esteintempestiva, mandatarul are dreptul de a obtine din partea mandantului reparatia prejudiciului cauzat de revocare. Caracterul nejustificat al revocarii, in art. 2032 alin. (2) → atunci cand partile au declarat mandatul nerevocabil, revocarea se considera a fi nejustificata daca nu este determinata de culpa mandatarului, ori de vreun caz fortuit sau forta majora.

-

Caracterul intempestiv al revocarii, se are in vedere ipoteza in care, datorita momentului si modului surprinzator in care a fost comunicata, mandatarul nu a putut evita anumite prejudicii care nu s-ar fi produs daca el ar fi fost informat din timp.

-

In ceea ce priveste efectele revocarii intre parti, acestea se produc la data la care mandatarului i-a fost adusa la cunostinta decizia de revocare a mandatului de catre mandant. Sub acest aspect, revocarea este un act juridic unilateral supus comunicarii.

-

In ceea ce priveste efectele fata de terti ale revocarii, ele se vor produce numai daca acestia au cunoscut, ori putea cu diligente normale sa cunoasca declaratia de revocare.In caz contrar, efectele actului incheiat de mandatar dupa revocarea in limitele puterii revocate cu un tert care nu putea cunoaste revocarea, produce efectele intre acel tert si mandant potrivit regulilor mandatului aparent. Prin urmare, ca revocarea sa fie eficienta este necesar ca actul de revocare sa fie adus la cunostinta tertului cu care urma sa se incheie contractul pentru care s-a dat mandatul.

-

Potrivit art. 2033 → daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea informarii tertilor, notarul public caruia I se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat sa transmita de indata revocarea catre registrul national notarial, tinut in format electronit potrivit legii.

-

In alin.2 -> notarul public care autentifica actul pentru incheiera caruia a fost data procura are obligatia sa verifice in registrul national notarial daca acea procura a fost revocata.

Renuntarea de catre mandatar2.Potrivit art. 2034 → mandatarul poate renunta oricand la mandat, renuntarea fiind ca si revocarea un act supus comunicarii, astfel incat ea trebuie notificata mandantului.

-

Renuntarea nu il lipseste pe mandatar de dreptul de a primi remuneratie pentru actele facute pe seama mandantului pana la data renuntarii.

-

Nu se aplica in cazul fortei majore ! ◊

In schimb, daca renuntarea cauzeaza prejudicii mandantului, mandatarul este obligat sa repare aceste prejudicii cu exceptia cazului in care demonstreaza ca in cazul continuarii mandatului ar fi suportat el insusi o paguba insemnata care nu putea fi prevazuta la data incheierii contractului de mandat.

-

de regula este aceasta varinata, pentru ca prin exceptie atunci cand mandatul are ca obiect acte juridice succesive ce se incheie in cazul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza prin moarte, incapacitate sau faliment, ci continua, eventual transmitandu-se mostenitorilor, cu repsectarea drepturilor partilor privind renuntarea si revocarea.

◊

Incetarea activitatii succesive care face necesara incheierea actelor ce constituie obiectul mandatului, va conduce si la incetarea mandatului.

□

Intr-un asemenea caz se aplica un alt mod special de incetare : ◊

Moartea/incapacitatea/falimentul mandantului ori mandatarului3.

In caz de deces, incapacitate sau faliment al mandantului ori mandatarului, mostenitorii, ori dupa caz reprezentantii partii afectate au obligatia de a informa cealalta parte

◊

In cazul in care cauzele mentionate il afecteaza pe mandatar, mostenitorii ori reprezentantii lui sunt obligati sa continue executarea mandatului, in cazul in care intarzierea acestei executari ar risca sa prejudicieze interesele mandantului.

◊

Cursuri Page 74

care intarzierea acestei executari ar risca sa prejudicieze interesele mandantului.

Ceea ce face mandatarul pana la data la care a luat la cunostiinta de modul de incetare aplicabil este valabil si produce efecte intre terti si mandant

-

Atata vreme cat tertii nu au cunoscut si nu puteau cu diligente normale sa cunoasca incetarea mandatului , ei se pot prevala impotriva mandantului de efectele contracutlui incheiat cu mandatarul in aplicarea teoriei mandatului aparent

-

La incetarea contractului de mandat in orice mod, mandatarul este obligat sa restituie mandantului procura

-

Mandatarul are dreptul sa retina o copie a procurii, certificata de mandant, cu mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat. Mandatarul nu poate retine procura ca garantie a executarii obligatiilor mandantului → art. 1308 NCC

-

Incetarea contractului de mandat are ca efect accelerarea scadentei obligatiei mandatarului de a da socoteala mandantului

-

Mandatul dat mai multor mandatari pentru a lucra impreuna inceteaza pentru toti mandatarii la data cand orice mod de incetare il afecteaza pe oricare dintre ei.

-

Elemente comune :

Cursuri Page 75

Validitatea contractului de mandat

Exceptiile de la caracterul consensual

Forma autentica ad validitatem1.Exceptii: contractul de mandat e supus formei autentice ad validitatem cand mandatul s-a dat pentru incheierea unui act supus formei autentice ad validitatem, insusi contractul de mandat trebuie sa imbrace aceasta forma

•

Cand legea prevede o alta conditie de forma, sub sanctiunea nulitatii, conditia respectiva se aplica si mandatului regula unitatii dintre contractul de mandat si contractul pentru care s-a dat mandat, regula explicabila prin aceea ca mandatul incorporeaza nu numai consimtamantul mandantului pentru contractul de mandat, ci si o parte din consimtamantul sau la actul pentru care se da mandat. De aceea daca legea supune acest ultim consimtamant unei anumite cerinte de forma, cerinta in cauza este aplicabila si mandatului.

•

Regula unitatii dintre contactul de mandat si actul pentru care s-a dat mandantul nu se aplica acelor conditii de forma prevazute de lege doar pentru opozabilitatea fata de terti nu este necesara inscrierea in cartea funciara a unui mandat dat pentru incheierea unui act supus formalitatii inscrierii in vederea asigurarii opozabilitatii lui fata de terti.

•

Controversa cu privire la aplicarea regulii unitatii dintre mandat si actul pentru care s-a dat mandat, cu privire la situatiile in care nu legea, ci partile convin o anumita forma pentru exprimarea consimtamantului lor la actul pentru care s-a dat mandat.

•

In sensul neaplicarii regulii putem remarca faptul ca potrivit art. 2013 alin. (2) teza I regula unitatii vizeaza doar actele pentru care legea impune o anumita forma, per a contrario ea nu s-ar aplica actelor pe care partile convin sa le incheie intr-o anumita forma. Totusi, Legea 136/1995 privind notarii publici si activitatea notariala prevede ca ori de cate ori o parte este reprezentata la incheierea unui act autentic, reprezentantul trebuie sa prezinte notarului imputernicirea sa in forma autentica, fara a distinge dupa cum actul pentru care s-a dat imputernicirea se incheie in forma autentica in virtutea unei cerinte legale de validitate, ori in virtutea conventiei partilor. In consecinta, cel putin in privinta formei autentice, regula unitatii dintre mandat si actul pentru care s-a dat mandat se aplica indiferent daca forma autentica a fost aleasa de parti sau a fost impusa prin lege.

•

Obiectul mandatului2.Intotdeauna este un act juridic •Ca regula, orice act juridic poate fi incheiat prin mandatar•Fac exceptie actele juridice strict personale, cum sunt testamentul, contractul de munca s.a.•

Atunci cand s-a dat pentru orice afacere a mandantului ori pentru orice afacere dintr-o anumita categorie a mandantului, fara a fi determinat in mod neechivoc obiectul afacerilor din acea categorie

General○

Exemplu: mandatul dat pentru dobandirea unei locuinte de catre mandatar pe seama mandantului este un mandat special

□

Atunci cand are ca obiect unul sau mai multe acte determinate, iar pentru aplicarea acestei definitii, ca un act sa fie determinat, este necesar ca mandantul sa indice in contractul de mandat cel putin natura actului si obiectul uneia dintre obligatiile principale

Clasificare foarte importanta pentru ca mandatul special este de stricta interpretare si aplicare. El ii permite mandatarului sa il reprezinte pe mandantdoar pentru incheierea contractului ce face obiectul mandatului, eventual in

Special○

Din punctul de vedere al obiectul sau, mandatul poate fi:•

Curs 1421 decembrie 201117:07

Cursuri Page 76

doar pentru incheierea contractului ce face obiectul mandatului, eventual in mod gradual. Astfel, mandatul dat pentru vanzarea unui bun al mandantului ii permite mandatarului sa incheie si o promisiune de vanzare in legatura cu acel bun, precum si un pact de optiune in legatura cu acel bun. In schimb, mandatul dat pentru incheierea unui contract nu il autorizeaza pe mandatar sa savarseasca si acte de executare al acelui contract. Mandatul dat pentru o vanzare nu ii permite mandatarului sa incaseze pretul pe seama mandantului. Mandatarul nu poate incheia, in principiu, contracte de o alta natura decat acelea indicate prin contractul de mandat special, chiar daca ele sunt mai putin grave pentru mandant. Astfel, daca s-a dat mandat pentru incheierea unui contract de vanzare, mandatarul nu poate incheia un contract de locatiune cu privire la acelasi bun.

Actele de dispozitie nu pot fi incheiate pe baza unui mandat general, ci numai pe baza unui mandat special. Potrivi art. 2016 alin. (2) pentru a incheia acte de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin, ori pentru a intenta actiuni in justitie, precum si pentru a incheia si orice alte acte de dispozitie, mandatarul trebuie sa fie imputernicit in mod expres.

Dimpotriva, mandatul general nu permite mandatarului sa incheie acte de dispozitie, ci numai acte de administrare si de conservare din categoria celor pentru care s-a dat mandat.

Mandatul special este necesarmente expres, astfel incat procura ca oferta de mandat special este la randul sau necesarmente expresa. Acceptarea imputernicirii se poate face insa si tacit, inclusiv in cazul mandatului special.

In vechiul cod civil nu se prevedea nicio regula in legatura cu intervalul de timp in care se poate incheia actul pentru care s-a dat mandatul. Din acest motiv au aparut o serie de abuzuri si unii mandatari au folosit procuri vechi care nu mai corespundeau vointei mandantului pentru a incheia contracte pe seama acestuia. Spre a se evita asemenea practici,NCC in art. 2015 prevede ca daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in 3 ani de la incheierea lui. Acest termen reprezinta un termen extinctiv pentru obligatia mandatarului de a incheia actul si pentru puterea lui de reprezentare, precum si un termen suspensiv pentru obligatia lui de a da socoteala mandantului pentru bunurile primite in executarea mandatului.

•

Efectele contractului de mandat cu reprezentare

Intre partile contractului de mandat1.

Obligatia de a incheia actul pentru care s-a dat mandati.In principiu, obligatia mandatarului de a incheia actul pentru care s-a dat mandat este o obligatie de diligenta. El trebuie sa utilizeze toate mijloacele necesare pentru incheierea actului in cauza. Standardul in raport cu care se aprecieaza aceasa diligenta, este diferit dupa cum mandatul este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

Potrivit art. 2018, daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul trebuie sa actioneze cu diligenta unui bun proprietar, el raspunzand fata de mandant si pentru cea mai mica din culpe, culpa levissima.

Daca mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este tinut sa actioneze cu aceeasi diligenta ca si in propriile sale afaceri. El va raspunde fata de mandant in acest caz numai daca intr-un caz concret a actionat cu mai putina prudenta si diligenta decat intr-un alt caz concret similar in care a trebuit sa isi apere propriile interese, culpa levis in concreto.

La incheierea actului pentru care s-a dat mandat cu reprezentare, mandatarul are indatorirea de a il reprezenta pe mandant, adica de a incheia actul nu numai pe seama mandantul, ci si in numele acestuia, comunicand tertului co-contractant ca efectele contractului se vor produce in patrimoniul mandantului, in virtutea puterii

Obligatii ale mandatarului○

Sunt de 2 categorii:•

Cursuri Page 77

efectele contractului se vor produce in patrimoniul mandantului, in virtutea puterii de reprezentare pe care acesta a acordat-o mandatarului. Ca regula, mandatarul este obligat fata de mandant sa nu depaseasca limitele acestei puteri. Cu toate acestea, potrivit art. 2017 alin. (2) mandatarul se poate abate de la instructiunile primite de la mandant, daca abaterea este justificata prin imprejurari ce nu au fost cunoscute mandantului despre care mandatarului ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant, si in legatura cu care se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat abatere. Chiar si daca sunt indeplinite aceste conditii, mandatarul este obligat sa il instiinteze pe mandant in legatura cu schimbarile aduse executarii mandatului de indata ce o asemenea instiintare este posibila.

In toate situatiile la incheierea actului pentru care s-a dat mandat, mandatarul care exercita puterea de reprezentare trebuie sa actioneze in mod loial fata de interesele mandantului. De aceea, in principiu, el nu va putea utiliza puterea de reprezentare pentru a-si satisface un interes propriu, contrar celui al mandantului. Daca ar proceda in acest fel, mandatarul ar raspunde contractual fata demandant, atat pentru incalcarea obligatiei de loialitate, cat si pentru ca, in executarea mandatului nu a incheiat un contract valabil. Intr-adevar, potrivit art. 1303 contractul incheiat de un reprezentant aflat in conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului atunci cand conflictul era cunoscut sau trebuia sa fie cunoscut de contractant la data incheierii actului (cel care incheie si stie este vinovat de cel putin dol prin reticenta). O aplicatie a acestei reguli este produsa de art. 1304 care se refera la contractul cu sine insusi si la dubla reprezentare - este contract cu sine insusi contractul incheiat deaceeasi persoana in nume propriu pentru una dintre parti si in calitate de mandatar pentru cealalta parte. Dubla reprezentare desemneaza situatia in care doua parti ale aceluiasi contract cu interese contrare sunt reprezentate la incheierea contractului prin acelasi reprezentant. Pentru aceste 2 ipoteze art. 1304 pevede ca un asemenea contract este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu exceptiacazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres sa incheie actul in acest fel, precum si cu exceptia situatiei in care cuprinsul contractului a fost determinat intr-un asemenea mod in imputernicire incat sa excluda posibilitatea conflictului de interese.

Obligatia de a da socoteala pentru bunurile primite in executarea mandatuluiii.Potrivit art. 2019 alin. (1), orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandatului

Asadar, in masura in care mandatarul a primit bunuri de la mandat pentru a-si executa mandatul, el este obligat sa le restituie in masura in care nu au fost consumate cu prilejul acestei executari. Daca a primit bunuri de la terti, pe seama mandantului, el este obligat sa le remita acestuia fara a putea refuza remiterea pe motiv ca tertii nu ar fi trebuit sa ii transmita mandantului acele bunului. Pentru toate bunurile detinute pentru mandant, mandatarul datoreaza conservarea lor. Atunci cand conservarea nu este posibila datorita naturii bunurilor si nici remiterea lor imediata catre mandant nu poate fi executata, mandatarul poate chiar proceda la vanzarea bunurilor pe seama mandatului, instiintandu-l in acest sens pe mandant de indata ce este cu putinta. Potrivit art. 2024 alin. (2) vanzarea aceasta exceptionala, se executa intotdeauna cu diligenta unui bun proprietar, indiferent daca mandatul este gratuit sau cu titlu oneros. !!!!

Tot in vederea conservarii drepturilor mandantului, mandatarul poate exercita aceste drepturi impotriva tertilor, atunci cand bunurile primite pentru mandant prezinta semne de deteriorare sau au ajuns cu intarziere. Spre exemplu daca mandatarul este imputernicit sa preia pentru mandantul cumparator lucrul vandut, atunci, cu ocazia preluarii, mandatarul trebuie sa procedeze la verificare si la semnalarea viciilor aparente fata de vanzator , intrucat, in caz contrar, potrivit art. 1690 mandantul nu s-ar mai putea prevala de acele vicii.

Mandantul are dreptul sa pretinda mandatarului plata oricaror sume detinute

Cursuri Page 78

Mandantul are dreptul sa pretinda mandatarului plata oricaror sume detinute sau primite de acesta in contul mandantului. Ca regula, mandatarul datoreaza dobanzi la aceste sume de la data la care a fost pus in intarziere pentru plata lor de catre mandant. Prin exceptie, daca mandatarul a intrebuintat sumele in propriul sau folos, el datoreaza dobanzi din ziua intrebuintarii.

Obligatiile izvorand din substituirea mandataruluiiii.In principiu, contractul de mandat este puternic personal, fiind incheiat in considerarea increderii pe care mandantul o are in mandatar tinand cont de calitatile lui personale

De aceea, in principiu, mandatarul nu isi poate substitui o alta persoana in executarea obligatiilor sale fata de mandant

Prin exceptie, mandatarul poate fi autorizat la substituire, fie in mod expres, fie in mod tacit

Autorizarea tacita poate avea loc in virtutea legii atunci cand, desi contractul nu a prevazut posibilitatea substituirii, se ivesc imprejurari care, potrivit legii, permit o asemenea substituire

Trebuie sa fi fost neprevazute in raport cu momentul incheierii contractului de mandat

1)

Trebuie sa fi impiedicat pe mandatar sa aduca la indeplinire mandatul in mod personal

2)

Trebuie ca mandatarului sa ii fost imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant in legatura cu aceste imprejurari

3)

Se poate prezuma ca, daca ar fi cunoscut imprejurarile ce justifica substituirea, mandantul ar fi autorizat

4)

Potrivit art. 2023 alin. (2) imprejurarile mentionate trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Acest text reprezinta o aplicare a conditiilor in care mandatarul se poate abate de la instructiunile mandantului. Din acest punct de vedere art. 2023 alin. (2) este norma speciala fata de art. 2017 alin. (2).

In toate cazurile de substituirea autorizata, fie expres, fie tacit, mandatarul nu raspunde fata de mandant decat pentru alegerea substituitului si pentru instructiunil pe care i le-a dat acesta. Atunci cand substituitul a fost desemnat cu acordul mandantului, mandatarul nu raspunde nici macar pentru alegerea substituitului. Dimpotriva, daca substituirea nu a fost autorizata, mandatarul raspunde fata de mandant pentru faptele substituitului ca si pentru propriile sale fapte.

In ceea ce priveste raporturile dintre mandant si substituit, mandantul are intotdeauna impotriva substituitului o actiune directa. Dimpotriva, substituitul nu are o actiune directa impotriva mandantului, insa, atunci cand substituirea a fost autorizata, se poate considera ca mandatarul initial a fost imputernicit sa incheie, pe seama mandantului si in numele acestuia, un contract cu substituitul, care are tot natura juridica a unui contract de mandat. Intr-o asemenea situatie, contractul astfel incheiat intre mandatarul initial si substituit produce efecte direct in patrimoniul mandantului, astfel incat si substituitul se poate indreptat se poate indrepta impotriva mandantului pe temeiul raporturilor juridice directe cu acesta.

Pluritatea de mandatariiv.Prin pluralitate de mandatari intelegem situatia incare cel putin 2 mandatari au primit imputernicire din partea aceluiasi mandant pentru incheierea acelorasi acte juridice

Regimul juridic al pluralitatii de mandatari este diferit dupa cum s-a stipulat sau nu ca mandatarii sa lucreze impreuna in interesul mandantului

Sub aspectul formarii contractului de mandat, daca s-a stipulat ca mandatarii sa lucreze impreuna, acceptarea mandatului doar de catre unul dintre ei nu formeaza contract, acesta fiind considerat incheiat doar cand toti mandatarii obligati sa lucreze impreuna l-au acceptat

Cursuri Page 79

obligati sa lucreze impreuna l-au acceptatCand nu s-a stipulat ca mandatarii sa lucreze impreuna, contractul de mandat se formeaza separat cu fiecare dintre ei prin acceptarea exprimata de el

Sub aspectul executarii contractului de mandat, atunci cand s-a stipulat ca mandatarii sa lucreze impreuna, contractul cu tertul nu se incheie decat daca toti mandatarii sunt de acord astfel incat niciunul dintre ei nu poate sa isi execute mandatul fara concursul celorlalti.

Cand nu s-a stipulat ca mandatarii sa lucreze impreuna, fiecare dintre ei va putea sa il angajeze valabil pe mandant, fara a fi nevoie de concursul celorlalti mandatari

Sub aspectul raspunderii pentru executarea obligatiilor, mandatarii obligati sa lucreze impreuna raspund solidar. In caz contrar, raspunderea este divizibila,fiecare raspunde pentru propriile sale actiuni si omisiuni.

Sub aspectul incetarii contractului de mandat, cand mandatarii sunt obligati sa lucreze impreuna, incetarea mandatului pentru unul dintre ei, din orice cauza, conduce la incetarea mandatului tuturor. In caz contrar, incetarea unui contract de mandat nu influenteaza contractele celorlalti mandatari.

Mandantul este obligat sa avanseze mijloacele necesare executarii contractului de mandat

i.

Afacerea este pe riscul sau, in consecinta mandatarul nu este tinut, de regula, sa avanseze sume de bani sau mijloace proprii pentru executarea mandatului sipoate sa amane justificat executarea pana cand mandantul ii pune la dispozitie mijloacele necesare

In cazul in care mandatarul a avansat cheltuieli pentru executarea mandatului, el are dreptul la rambursarea lor cu dobanzi din ziua cand au fost efectuate.Cheltuielile nu se includ in remuneratia mandatarului si sunt distincte de aceasta.Acestea sunt reguli supletive, partile pot deroga.

Daca in executarea mandatului, mandatarul sufera prejudicii, din orice cauza, mandantul este dator sa il despagubeasca pentru acele prejudicii

ii.

Chiar si pentru forta majora, mandantul este de acord sa repare prejudiciul

Forta majora nu e exoneratoare de raspunderere

In cazul mandatului cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca remuneratia

iii.

Prin derogare de la dreptul comun, mandatarul nu suporta riscul imposibilitatii fortuite de executare a obligatiei sale

Chiar si in cazul in care mandatul nu a putut fi executat din orice motiv neimputabil mandatarului, inclusiv cazul fortuit sau forta majora, mandatarul pastreaza dreptul de a primi remuneratia, ceea ce inseamna ca riscul imposibilitatii fortuite de executare il suporta creditorului mandatului, iar nu debitorul ca in dreptul comun

Toate obligatiile mentionate pana acum sunt garantate prin drept de retentie al mandatarului asupra bunurilor pe care le-a primit pentru mandant ori de la mandant

iv.

Mandatarul are un drept de retentie pana la executarea completa a obligatiilor mandantului

Atunci cand mandatul a fost dat acelasi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comuna, fiecare din ele raspunde solidar cu celelalte fata de mandatar pentru toate obligatiile mandantului

v.

Obligatii ale mandantului○

Intre partile contractului de mandat si terti 2.

Cursuri Page 80

MANDATUL FARA REPREZENTARESupus regulilor de mandat cu reprezentare, cu diferenta esentiala ca, in cazul mandatului fara reprezentare, mandatarul nu contracteaza in numele si pe seama mandantului, ci doar pe seama mandantului, dar in nume propriu

•

Aceasta inseamna ca, din punctul de vedere al tertului contractant, contractul produce efecte intre el si mandatar, efectele producandu-se fata de mandant doar din punctul de vedere al mandatului si mandatarului

•

Ca urmare, tertul nu il va putea urmari, in principiu, pe mandant, ci numai pe mandatar,intrucat acesta a contractat in nume propriu

•

De asemenea, in principiu, tertii nu pot fi urmariti decat de mandatar, iar nu si de catre mandant

•

Totusi, potrivit art. 2040 alin. (2) mandantul care si-a executat obligatiile fata de mandatar, se poate substitui in drepturile acestuia fata de terti, exercitand impotriva lor drepturile de creanta nascute din contractul incheiat de mandatar in executarea mandatului

•

In privinta bunurilor mobile, din momentul in care tertul i-a transferat bunul mandatarului, acesta intra direct in patrimoniul mandantului, in consecinta el poate revendica, in primul rand de la mandatar, dar si de la subdobanditorii lui in masura, pentru acestia din urma, in care ei nu pot opune dobandirea proprietatii prin posesie de buna-credinta

○

In ceea ce priveste bunurile imobile, ele vor fi supuse, in principiu, efectului constitutiv al inscrierii in cartea funciara. De aceea, in momentul in care mandatarul si-a inscris dreptul provenind de la tert pe numele sau, mandantul ii poate pretinde acordul pentru ca dreptul sa fie inscris pe numele mandantului. In cazul refuzului din partea mandatarului, mandantul poate introduce impotriva sa o actiune in prestatie tabulara, inscrierea urmand sa fie efectuata pe temeiul hotararii judecatoresti.

○

In legatura cu bunurile dobandite de mandatari de la terti, trebuie distins intre bunurile mobile si bunurile imobile

•

Creditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite pe seama mandantului, in situatia in care contractul de mandat are data certa anterioara masurilor de urmarire luate de creditori. Dimpotriva, daca mandatul nu are data certa sau data certa este ulterioara oricarei masuri asiguratorii sau de executare, creditorii mandatarului pot urmari bunurile dobandite de acesta prin actele de executare a mandatului.

•

CONTRACTUL DE IMPRUMUTImprumutul este contractul prin care o parte, numita imprumutator, remite celeilalte parti, numita imprumutat, spre folosinta, unul sau mai multe bunuri, cu obligatia pentru imprumutat de a le restitui dupa un anumit interval de timp.

•

Imprumut se formeaza prin remiterea bunului, deci el este un contract real.•Intrucat este un contract real, in principiu, promisiunea de imprumut se poate executa silit numai prin echivalent, adica prin condamnarea promitentului la daune-interese pentru neexecutare.

•

Potrivit art. 1279 alin. (3) o asemenea promisiune nu s-ar putea executa silit prin pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, intrucat o hotarare judecatoreasca nu poate substitui remiterea bunului imprumutat, ci numai manifestarea de vointa a promitentului. In consecinta, de regula, hotararea judecatoreasca nu poate substitui consimtamantul la un contract real. Totusi, prin exceptie, potrivit art. 2145 atunci cand bunul se afla deja in detinerea beneficiarului cu alt titlu, instanta poate pronunta o hotarare judecatoreasca care sa substituie consimtamantul promitentului la imprumut. Din acest text rezulta implicit ca atunci cand imprumutatul detine deja bunul, formarea valabila a contractului de imprumut nu necesita remiterea, ci numai un acord de vointa intre imprumutator si imprumutat.

•

Dupa cum rezulta de asemenea din definitie, de esenta contractului de imprumut este caimprumutatul sa foloseasca bunul; intrucat folosirea presupune in mod natural o perioada de timp este de asemenea de esenta contractului de imprumut ca obligatia de restituire a imprumutatului sa fie afectata de un termen suspensiv, corespunzator acestei perioade de timp. Chiar daca partile nu au prevazut un astfel de termen, instanta de judecata poate determina termenul suplinind consimtamantul lor potrivit unor reguli specifice fiecarui tip de

•

Cursuri Page 81

determina termenul suplinind consimtamantul lor potrivit unor reguli specifice fiecarui tip de imprumut.De esenta imprumutului este ca imprumutatul sa foloseasca bunul; intrucat unele bunuri se consuma prin folosinta, restituirea lor nu se va putea face in mod individual-determinat, in specie, ci numai prin bunuri de aceeasi natura si calitate.

•

Imprumut de folosinta○

Imprumut de consumatie○

IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA

Sub acest aspect, in functie de natura bunului ce face obiectul contractului de imprumut, contractele de imprumut se clasifica in:

•

Potrivit art. 2146, imprumutul de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun cu obligatia de a il restitui dupa un timp.

•

Specific acestui tip de imprumut este ca el are ca obiect un bun individual-determinat care trebuie restituit in natura sa.

•

Intrucat obligatia tipica decurgand din contract si anume obligatia de resituire, revine comodatarului, iar comodantul nu are obligatii interdependente cu acesta, contractul este unilateral.

•

Intrucat comodatarul poate folosi bunul in interes propriu cu titlu gratuit fara a se obliga la o contraprestatie in schimbul acestei folosinte, contractul este cu titlu gratuit si prin aceasta se diferentiaza de contractul de locatiune, in care cel ce foloseste bunul datoreaza o contraprestatie.

•

Ca orice contract gratuit, contractul de imprumu de folosinta (de comodat) este un contract intuitu personae si, din acest motiv, el inceteaza cu moartea comodatarului, moment la care obligatia de restituire devine scadenta imediat, se accelereaza (in terminologia NCC) si trebuie executata fara intarziere de mostenitorii comodatari.

•

Tot din cauza caracterului personal al contractului, comodatul nu este opozabil dobanditorilor bunului de la comodant, si, din acelasi motiv, comodatarul nu poate transmite folosinta bunului pentru nici o alta persoana.

•

Potrivit art.2147 daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant. Aceasta este o cerinta de validitate a contractului, care pare sa deroge de la regula adoptata potrivit art. 1230 conform careia obligatiile avand ca obiect prestatii asupra unui bun de care debitorul nu poate dispune sunt valabile. Totusi, derogarea se explica prin faptul ca imprumutul de folosinta se formeaza prin remiterea bunului ori, daca oblgiatia de a remite un bun al altuia e valabila, remiterea unui bun care nu a devenit pana la data remiterii al debitorului acestei obligatii, nu constituie o plata valabila. Prin asemanare rezulta ca remiterea spre folosinta a unui bun de catre o persoana care nu are ea insasi dreptul de a folosi bunul nu este valabila si, in consecinta, nu poate forma valabil un contract de imprumut.

•

Obiectul contractului il pot forma orice bunuri necomsumptibile prin natura lor ori potrivit vointei partilor, individual determinate.

•

Daca partile concep bunul remis ca fiind fungibil cu alte bunuri, atunci contractul nu este un imprumut de folosinta, ci fie un imprumut de consumatie, atunci cand acele alte bunuri au aceeasi natura si calitate, fie un contract de schimb cu termen in caz contrar.

•

Intrucat contractul de folosinta se face prin remitere, nu pot face obiectul contractului de imprumut decat bunurile susceptibile de remitere, adica bunurile corporale. Uneori se admite in doctrina ca si bunurile incorporale ar putea face obiectul contractului de comodat, dandu-se exemplul licentelor gratuite de drepturi de proprietate intelectuala. Oricum, si daca asemenea licente nu ar fi considerate drept contract de comodat, ele ar fi valabile drept contracte nenumite.

•

Comodatarul nu are niciun drept si nicio obligatie de a folosi bunul dat in comodat

El are numai libertatea unei asemenea folosiri pe care o poate exercita legitim,

Obligatia de a mentine destinatia bunului1.Obligatiile comodatarului•

Efectele contractului de comodat

Cursuri Page 82

El are numai libertatea unei asemenea folosiri pe care o poate exercita legitim, ca putere de fapt asupra bunului in urma faptului ca prin remitere, a dobandit detentia asupra acestui bun

Aceasta libertate de folosire a bunului este marginita de obligatiile pe care le are comodatarul in legatura cu bunul

Cea mai importanta dintre aceste obligatii este obligatia de a mentine destinatia bunului

Potrivit art. 2148 alin. (2), comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului

Potrivit art. 2148 alin. (1) comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar

Rezulta ca obligatia de conservare se apreciaza dupa standardul abstract al omului prudent si diligent, el fiind sanctionat si pentru culpa cea mai marunta

Standardul aprecierii este mai ridicat chiar decat al depozitarului cu titlu oneros pentru ca depozitarul cu titlu oneros actioneaza atat in interesul sau, cat si in interesul deponentului pentru care pastreaza bunul

In schimb, comodatarul detine bunul numai in interesul sau, spre a-si satisface o folosinta pentru care nu datoreaza nicio contraprestatie

Cheltuielile ocazionate de conservarea bunuluiRegula consacrata de art. 2151 alin. (1) este cea potrivit careia comodatarul este cel care suporta cheltuiulile pe care le-a facut pentru a folosi bunul, deci inclusiv pe acelea necesare conservarii lui

In acelasi sens, imbina si regula de drept comun, conform careia debitorul suporta cheltuielile platii, asadar de vreme ce este obligat sa conserve bunul, comodatarul este obligat sa suporte si cheltuielile ocazionate de conservare

Totusi, potrivit alin. (2) al art. 2151, comodatarul are dreptul sa ii fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor, ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util.

Obligatia comodantului de a suporta in final cheltuielile exceptionale pentru conservarea bunului se explica prin aceea ca aceste cheltuieli ii profita in calitate de titular al dreptului de a folosi bunul (proprietar, locatar etc), iar pe de alta parte prin caracterul neprevazut al cheltuielilor in raport cu care comodatarul nu poate fi presupus ca si-a asumat o obligatie.

Totusi, coroband acest text, art. 2151 alin (2) cu art. 2150 rezulta ca, si in privinta cheltuielilor exceptionale, comodatarul nu este liber daca sa avanseze sau nu aceste cheltuieli, ci el este obligat sa le avanseze - adica sa sacrifice un bun al sau sau banii - pentru a impiedica deteriorarea bunului comodantului, instiintandu-l pe comodant daca este posibil anterior, sau ulterior, daca instiintarea prealabila nu a fost posibila.

Aceste cheltuieli exceptionale - tot comodatarul este obligat sa le faca mai intai, dar poate sa ceara rambursarea lor de la comodant.

Din acest motiv, potrivit art. 2150 comodatarul raspunde pentru pieirea bunului imprumutat cand aceasta este cauzata de forta majora de care comodatarul l-ar fi putut feri intrebuintand un bun propriu sau cand, neputand salva decat unul dintre cele 2 bunuri, l-a preferat pe al sau.

Obligatia de conservare a bunului2.

In privinta termenului restituirii, pentru ca e de esenta imprumutului, ar trebui prevazut in contract

Atunci cand partile nu au prevazut un termen, dar bunul a fost dat cu imprumut in vedere unei folosinte determinate, el trebuie restituit dupa realizarea acelei folosinte.

Obligatia de a restitui bunul3.

Cursuri Page 83

folosinte.Daca partile nu au prevazut nici termenul si nici intrebuintarea pentru care s-a acordat imprumutul, ori daca aceasta intrebuintarea este permanenta prin natura bunului, in acest caz bunul trebuie restituit la cererea comodantului

Chiar si cand s-a prevazut un termen ori o folosinta determinata a bunului dat cu imprumut, comodantul il poate cere dinainte de expirarea acelui termen sau de finalizare a acelei folosinte atunci cand are el insusi o nevoie urgenta si neprevazuta, cand comodatarul decedeaza sau cand acesta isi incalca obligatiile

In ceea ce priveste eventualele obligatii ale comodantului de a rambursa cheltuieli neprevazute, neexecutarea unei asemenea obligatii nu poate servi drept temei pentru amanarea restituirii bunului de catre comodatar, intrucat potrivit art. 2153 acesta nu poate invoca in niciun caz un drept de retentie asupra bunului luat in comodat

Expirarea termenului convenit de parti□

Decesul comodatarului□

Nu s-a prevazut un termen de restituire, iar intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul este permanenta

□

In toate aceste 3 cazuri, verificarea scadentei datei obligatiei de restituire nu presupune nicio dificultate pentru executor.

In anumite cazuri, obligatia de restituire a bunului luat in comodat, este executoriela implinirea termenului. Astfel, potrivit art. 2157, in ceea ce priveste aceasta obligatie, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu executoriu in urmatoarele cazuri:

Starea in care trebuie restituit bunulIn principiu, bunul trebuie restituit in aceeasi stare in care a fost primit,acceptandu-se in plus si deteriorarile care decurg din folosinta normala neculpabilaa bunului

Potrivit art. 2149 alin. (1) comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul i-a fost imprumutat

De aici rezulta si ca, in principiu, riscul pieirii bunului din cauze fortuite inainte de restituire il suporta comodantul care nu va putea intr-o asemenea situatie sa pretinda comodatarului despagubiri echivalente cu valoarea bunului

Totusi, exista exceptie de la aceasta regula si anume una pe care o stim deja:atunci cand cauza fortuita putea fi impiedicata folosindu-se un bun al comodatarului, acesta suporta riscul producerii ei. De asemenea, in cazul in care comodatarul intarziere restituirea dupa scadenta, ori in cazul in care foloseste bunul pentru o alta destinatie decat cea in vederea careia a fost imprumutat, el suporta riscul pieirii fortuite daca nu demonstreaza ca bunul ar fi pierit si in lipsa abaterilor sale de la respectarea obligatiilor contractuale.

Obligatia de a rambursa comodatarului cheltuielile neprevazute de conservare a bunului

1.

Comodantul raspunde fata de comodatar pentru viciile ascunse ale bunului imprumutat despre care avea cunostinta la incheierea contractului de comodat

2.

Obligatiile comodantului•

Cursuri Page 84

IMPRUMUTUL DE CONSUMATIEImprumutul de consumatie mai este denumit contractul de imprumut propriu-zis sau mutuum.•Aceste probleme sunt aplicabile si in dreptul bancar, cu titlu de drept comun.•

Textul de baza este art. 2158 din NCC.▪

Acest articol stabileste ca imprumutul de consumatie este un contract prin care una dintre parti, denumita imprumutator remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie, dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau aceeasi cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.

▪

In acest context, trebuie avut in vedere si alin. (2) al acestui articol, avand valoare, fiind sediul materiei, aratand ca pe langa dispozitiile din NCC aplicabile imprumutului de consumatie, acestuia i se aplica, in primul rand, dispozitiile speciale referitoare la institutiile de credit si institutii financiare nebancare, in ipoteza speciala cand imprumutul este acordat cu titlu profesional.

▪

Legislatia speciala este OUG 1/2010 (NU Aceasta legislatie stabileste regula ca domeniul bancar - in concordanta cu reglementarile UE - este denumit acum domeniul institutiilor de credit, asa cum se exprima si alin. (2), unde includem bancile. Insa, institutiile de credit nu sunt numai banci, existand si insitutii financiare nebancare, care sunt tot institutii de credit.)

▪

Alin. (2) al art 2158, asadar, se refera la imprumuturi acordate cu titlu profesional de catre banci si institutiile de credit. Se aplica, ca drept comun, regulile din teoria generala a obligatiilor.

▪

Definitia. Notiunea contractului de imprumut de consumatie•

In primul rand, in cazul imprumutului de consumatie, obiectului contractului este format intotdeauna din bunuri care sunt deopotriva fungibile si consumptibile, prin natura lor. Aceste bunuri nu pot fi consumptibile prin conventia partilor. Cele mai consumptibile bunuri sunt banii (sunt bunuri fungibile si consumptibile). Asadar, aici includem ca o aplicatie foarte importanta, imprumutul de bani.

○

A doua caracterisitica a acestui contract este aceea ca prin imprumutul de consumatie se transfera dreptul de proprietate asupra acelor bunuri, si in general data remiterii lor(data predarii) coincide cu data transferului riscurilor (de cele mai bune ori este vorba de bunuri de gen)

○

Deosebiri intre aceste doua categorii de contracte de imprumut▪

Alin. (2) stabileste o prezumtie relativa – imprumutul care are ca obiect o suma de bani, se prezuma a fi cu titlu oneros. Este doar o prezumtie insa, care poate fi rasturnata.

A treia caracteristica rezulta din art. 2159 – imprumutul de consumatie poate fi cu titlu gratuit, dar poate fi si cu titlu oneros, fata de cel de folosinta, unde titlul gratuit este de esenta acelui contract si practic nu se pune problema unui titlu oneros. La cel deconsumatie, caracterul oneroes este admisibil.

○

Asemanarea cea mai importanta este ca ambele sunt contracte reale, rezulta ca in cazul ambelor imprumuturi, contractul se formeaza valabil nu numai prin exprimarea valabila a consimtamantului partilor dar si prin remiterea materiala a lucrului(predarea lucrului).

○

Asemanari intre aceste doua categorii de contracte de imprumut▪

Comparatie intre imprumul de consumatie cu imprumutul de folosinta•

Curs 15 - Lucian Mihai22 ianuarie 201220:52

Cursuri Page 85

(predarea lucrului).Rezulta ca la fel ca si la imprumutul de folosina, predarea lucrului nu constituie executarea unei obligatii a imprumutatorului. Imprumutatorul nu este obligat sa imprumute, decat daca intre parti exista un antecontract de imprumut prin care se naste o obligatie de a face (acordarea unui imprumut in viitor in formele prevazute de lege).

○

In anumite conditii, imprumutatorul poate sa aiba obligatia de a imprumuta, ceea ce inseamna implicit prin remiterea bunului, in cazul contractelor de creditare (contracte de drept bancare, fiind reglementate de NCC).

○

Imprumutatorul asadar nu se obliga sa imprumute si nici nu se obliga sa remita lucrul dat in imprumut. Aceasta rezulta din definitia contractului, art. 158 alin. (1), ca imprumutatorul remite o suma de bani, iar imprumutatul se obliga sa restituie acea suma de bani sau cantitatea de bunuri etc.

○

Sunt aplicabile regulile generale, referitoare la conditiile de validitate ale oricarui contract de imprumut.

▪

Aceste reguli deriva din caracteristica de a fi un contract translativ de proprietate. Este necesar ca imprumutatorul sa aiba capacitatea de a efectua acte de dispozitie si sa fie proprietarul lucrului care formeaza obiectul contractului. Nemo dat quod non habet

○

Si imprumutatul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de dispozitie, desi el procura un folos temporar. La scadenta, el va trebui sa restituie bunuri de aceeasi natura, in aceeasi cantitate cu acelea pe care le-a primit in proprietate. Aceste bunuri trebuie sa provina din patrimoniul sau, sau cel putin sa treaca prin acest patrimoniu, mai inainte sa ajunga la imprumutator.

○

Capacitatea partilor▪

Nu sunt prevazute reguli speciale in legislatia in vigoare, privind forma ad validitatem a imprumutului de consumatie.

○

Este vorba de aplicarea speciala a regulilor generale, referitoare la contractele unilaterale, contractele care au o anumita valoare si neaplicarea regulilor referitoare la contractele sinalagmatice (trebuie parcurse aceste probleme din tratat, volumul 3 – imprumutul de consmuatie paragraful 3 – dovada contractului. Problemele de acolo au ramas valabile si dupa intrarea NCC) !!! Completat cu DEAK!!

Exista reguli referitoare la proba acestui imprumut. ○

Acele probleme au ramas supuse Codului Civil Cuza pana la intrarea in vigoare noului cod de procedura civila, cum rezulta din LPA. In Codul Cuza, mai sunt cateva articole in vigoare, printre care si articolele referitoare la probe. Noul cod de procedura va prelua toate probleme referitoare la probe, iar articolele inca in vigoare din Codul Cuza privitoare la proba vor fi abrogate.

○

Forma contractului ▪

Conditile de validitate ale contractului de imprumut de consumatie•

Partile incheie contractul pentru a produce ceva nou. Astfel, partile urmaresc un scop la incheierea contractului.

○

In sectiunea privind efectele contractelor in general, se vorbeste mai mult despre obligatii deoarece se atrage atentia asupra a ceea ce este agravant, cand o parte nu isi executa una din obligatii.

○

Deoarece imprumutul de consumatie este un contract unilateral (este act juridic bilateral, dar este contract unilateral), naste obligatii doar in sarcina uneia dintre parti, in sarcina imprumutatului. Imprumutatorul, fiindca remite bunul, naste obligatii in sarcina imprumutatului. Si imprumutatorul are totusi o obligatie, insa este unaextracontractuala.

○

Trebuie sa vorbim despre drepturile si obligatiile care se nasc dintr-un contract. ▪

Obligatiile imprumutatului1.

Efectele imprumutul de consumatie•

Cursuri Page 86

Art. 2164 alin. (1) si (2), rezulta ca daca nu s-a stipulat altfel, imprumutatul trebuie sa restituie aceeasi cantitate si calitate de bunuri pe care a primit-o, exprimata de eventuala crestere sau scadere a valorii exprimata prin pret a acestor bunuri. Aceasta idee se regaseste si in alin. (2) – ideea nominalismului monetar.

De exemplu: Daca a primit imprumul 100 ron in 2007 cu scadenta in 2011, trebuie sa restitui 100ron, desi valoarea leului a scazut, sau a crescut in acesti ani. Nu trebuie sa restitui o suma de bani raportata la criterii exterioare contractului. Asadar, trebuie sa se restituie exact suma nominala.

Atunci cand imprumutul are ca obiect o suma de bani, imprumutatul nu este tinut sa inapoieze decat suma nominala primita, suma care rezulta prin cifre, care a fost numita prin cifre, oricare ar fi variatia cursului, insa numai daca partile nu au convenit altfel. Dar daca au convenit altfel, nu se incalca acest articol.

Tot in legatura cu obligatia de restituire, art. 2165 face trimitere la art. 2157 (titlu exectoriu – articol care vorbeste despre obligatia de restituire), contractul de consumatie incheiat in forma autentica sau inscris sub semantura privata cu data certa constitutie titlu executoriu, in cazul incetarii prin decesul imprumutatului sau prin expirarea termenului.

Daca s-a ajuns la scadenta sau imprumutatul a decedat, si nu se executa de buna voie aceasta obligatie, nu este nevoie sa mergi la judecator sa pornesti la proces, ci poti sa mergi direct la executor cu acest contract, care devine titlu executoriu, pentru a-ti satisface creanta.

In legatura cu aceasta obligatie, trebuie avuta in vedere scadenta obligatiei de restituire. In aceasta privinta, este important art. 2161, referitor la termenul de restituire stabilit de catre parti. Acest termen trebuie stabilit prin conventia partilor. Daca l-au stabilit, se considera ca acest termen a fost stipulat in favoarea ambelor parti. Acest lucru are importanta pentru diverse interpretari.

Cand imprumutul este cu titlu gratuit, (fara dobanda) se considera ca ne aflam in prezenta unui serviciu furnizat imprumutatului. Se prezuma ca termenului a fost stipulat in favoarea imprumutatului

Obligatia de restituire a bunului luat in imprumut (de consumatie)a.Obligatiile imprumutatului1.

Ipoteza in care partile nu au stabilit termenul in contract. Este necesara interventia instantei in acest caz, situatia reglementatata in art. 2162 alin.(1)stabileste ca intr-o asemenea ipoteza, instanta poate fi sesizata de catre cel interesat, iar instanta va stabili prin hotarare judecatoresasca daca este cazul, pe baza administrarii de probe, care este termenul pentru restituire.

•

Judecatorul trebuie sa urmeze cercetarea unor criterii, trebuie sa tina seama de scopul contractului, de natura obligatiilor (cu titlu oneros, cu titlu gratuit) sa tina seama de natura bunurilor, de situatia concreta a partilor si de orice alta imprejurare relevanta in aceasta situatie.

•

Aceste reguli se aplica inclusiv in ipoteza in care s-a stipulat o clauza conform careia imprumutatul se obliga sa restituie lucrurile cand va dori, atunci va dori el. Se poate considera ca o asemenea clauza ar fi lovita de nulitate (fiind o conditie pur potestativa din partea celui care se obliga).

•

Dar daca am aplica o asemenea interpretare, totul s-ar intoarce impotriva imprumutatului. Daca acea clauza ar fi lovita de nulitate absoluta, ar insemna ca ea nu se aplica si ca imprumutatul ar trebui sa restituie bunurile de indata, fiindca nu e stabilit niciun fel de termen, fiindca nu este acceptabil sa considere ca poate sa restituie bunurile atunci cand doreste el si practic, ar trebui in lipsa unui termen, se restituie bunurile in secunda imediat urmatoare dupa ce a incheiat imprumutul de consumatie, insa aceasta situatie este impotriva ipotezei pentru care se incheie contractul. Asadar, restituirea se va face cand va dori imprumutatul, iar clauza (fie ca presupune o conditie pur potestativa din partea debitorului)nu ar trebui sa fie lovita de nulitate.

•

In ipoteza unui contract in care partile nu au stabilit scadenta, se aplica art. 2162 alin. (2), intervenind astfel instanta care va stabili scadenta.

•

Art. 2162 alin. (2) stabileste situatia cand s-a stipulat ca imprumtatul va plati numai cand va •

Cursuri Page 87

Art. 2162 alin. (2) stabileste situatia cand s-a stipulat ca imprumtatul va plati numai cand va avea resursele necesare, astfel ca este de asemenea necesara interventia instantei, insa nu potrivit criteriilor de la alin. (1), ci constatand ca imprumutatul le detine sau le putea obtine intre timp, nu va putea acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni.

•

Art. 2162 alin. (3) contine dispozitii de procedura, astfel ca cererea pentru stabilirea termenului restituire, fie ca este vorba de alin.1 sau de alin. 2 se solutioneaza potrivit procedurii prevazute de lege pentru ordonanta presedentiala.

•

Problema prescriptiei actiunii in restituire

Trebuie sa analizam art. 2524 alin. (2) care vorbeste despre dreptul la actiune in executarea obligatiilor de a da sau de a face. In cazul nostru este vorba despre o obligatie de a da.

○

Asadar, art. 2524 alin. (2) stabileste ca in cazul in care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescriptia incepe sa curga de la implinirea termenului, sau dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului. Solutia nu este noua, exista si in vechea legislatie.

○

Prima ipoteza este aceea in care imprumutul este acordat pentru un termen convenit de parti.

•

S-a ajuns la concluzia ca in aceasta ipoteza, prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului. (este vorba ipotezele de la art. 2161 cand instanta stabileste termenul)

○

A doua ipoteza este aceea in care, termenul restituirii nu a fost stipulat de catre parti si a fost stabilit prin hotarare judecatoreasca.

•

Exista si in acest caz o solutie, la fel ca si in vechiul cod Cuza.○

Imprumutatul ar fi putut sa opuna prescriptia, dar desi aceasta a operat, totusi el restituie imprumutul.

○

Solutia este in art. 2506 alin. (3) care stabileste ca cel care a executat de buna voie obligatia, dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit, nu are dreptul sa ceara restituirea prestatie, indiferent daca la data executarii, nu stia ca termenul prescriptiei era implinit.

○

Este vorba aici de o obligatie naturala (obligatia care nu mai este sanctionata, in caz de neexecutare printr-o sanctiune juridica, insa ai oricum obligatia morala, fireasca de a duce la indeplinire indatoririle, chiar daca ai putea sa opui prescriptia. Prescriptia este o institutie imorala, dar care este necesara pentru a impune ordine, certitudine in functionarea societatii. “Cei care invoca exceptia prescriptiei, refuza sa se lupte onest” –Lucian Mihai :)) )

○

A treia ipoteza este aceea in care, dupa implinirea termenului de prescriptie, se efectueaza o plata benevola de catre imprumutat.

•

Art. 2164, alin. (3) vorbeste ipoteza in care nu este posibil sa se restituie bunuri de aceeasi calitate, cantitate, insa aceasta situatie de multe ori este psobila, deoarece genera non pereunt.

○

Insa, exista situatia in care anumite fructe, mango, de exemplu, din insulele hawaii, nu pot fi restituite la scadenta, deoarece sunt foarte rare si se gasesc greu.

○

In acest caz, imprumutatul trebuie sa plateasca contravaloarea bunurilor respective. Ea se stabileste prin raportare la data si locul unde restituirea trebuia sa fie facuta. In functie de data si de loc, aceasta valoarea poate sa fie mai mare sau mai mica.

○

O alta ipoteza este aceea in care intervine raspunderea imprumutatului, in cazul in care acesta nu isi executa, la scadenta, obligatia de restituire.

•

In asemenea situatii, in lipsa de norme speciale, trebuie sa se revina la dreptul comun –valoarea se stabileste prin raportare la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti.

○

Este evident ca bunurile vor fi restituite dupa momentul pronuntarii hotararii, nu se poate stabili un moment anterior pronuntarii hotararii.

○

Aceasta contravaloare platita celeilalte parti trebuie sa-i permita creditorului sa poate sa

Ipoteza in care nu avem o clauza stabilita de parti cu privire la data restituirii •

Cursuri Page 88

Aceasta contravaloare platita celeilalte parti trebuie sa-i permita creditorului sa poate sa obtina alte bunuri de aceeasi natura si calitate, dar nu inainte de pronuntarea hotararii, ci dupa momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. Dar dupa ce judecatorul a pronuntat hotararea, acesta nu mai poate sa intervina in situatia respectiva.

○

Obligatia extracontractuala a imprumutatoruluiSituatia imprumutatorului, in cazul in care avem un contract unilitaral, iar din contract nu se naste nicio obligatie pentru imprumutator.

•

Pe temei extracontractual, imprumutatorul poate sa aiba o obligatie, care rezulta din art.2166, in ceea ce priveste raspunderea pentru vicii.

•

Astfel, imprumutatorul este tinut, ca si la comodat, sa repare prejudiciul cauzat de viciile bunului imprumutat.

•

Bunurile de gen, in principiu, nu prea produc vicii. Dar daca s-au cauzat vicii, va exista o obligatie de a repara prejudiciile nascute. Insa aceasta obligatie nu se naste in temeiul contractului incheiat intre parti, ci in temeiul raspunderii civile delictuale.

•

Alin. (2) al art 2166 din NCC, vorbeste de ipoteza in care imprumutul este cu titlu oneros,imprumutatorul este raspunzator de prejudiciul suferit de imprumutat din cauza viciilor bunurilor imprumutate, aplicandu-se in mod corespunzator, regulile referitoare la garantia vanzatorului. Asadar, sunt incidente aici, reguli de la materia vanzarii.

•

IMPRUMUTUL CU DOBANDA

Acest imprumut poate sa fie si cu titlu oneros, nu numai cu titlu gratuit, cum este la imprumutul de folosinta.

•

Este ipoteza reglementata de art. 2167 din NCC. •

In cazul imprumutului cu dobanda, avem un contract prin care se naste si o obligatie de plata, cu termen, a unei sume de bani ori a altor bunuri de gen.

•

Imprumutatul are, pe langa obligatia sa principala de restituire a bunului, si inca o altaobligatie, anume aceea de a plati si o dobanda, care este o contraprestatie fata de serviciul ce a fost acordat. Practic, este vorba de o contravaloare a prestatiei savarsite de catre imprumutator, este un echivalent al utilizarii capitalului, ce i-a fost pus la dispozitie de catre imprumutat.

•

Aceasta contraprestatie se numeste dobanda. •Aceasta dobanda este remuneratorie, deoarece remunereaza serviciul ce a fost primit de catre imprumutat.

•

Ca natura juridica, aceasta dobanda este fruct civil (nu este product, nu consuma din continutul bunului).

•

Aceasta distinctie rezulta implicit din dispozitiile NCC, dar si explicit din dispozitiile OG 13/2011 referitoare la dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si reglementarea unor masuri financiar fiscale din domeniul financiar fiscal.

•

Ne intereseaza aici doar partea legata de dobanda legala remuneratorie si penalizatoare, insa aceasta nu a intrat inca in vigoare, avand nevoie de modificari. !!!!!!

•

Rezulta din dispozitiile speciale ale art. 1 alin. 2 din OG 13/2011, ca dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani, la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, este denumita dobanda remuneratorie.

•

Alin. (3) al aceluiasi art 1 din OG 13/2011 stabileste ca dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare.

•

Aceasta forma de dobanda (remuneratorie) trebuie sa fie distinsa de dobanda penalizatoare.

Cursuri Page 89

Art. 1

(1) Părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui

împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti.

(2) Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen,

calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este

denumită dobândă remuneratorie.

(3) Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective

la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare.

(4) Dacă nu se precizează altfel, termenul dobândă din prezenta ordonanţă priveşte atât

dobânda remuneratorie, cât şi dobânda penalizatoare.

(5) Prin dobândă se înţelege nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci şi alte prestaţii,

sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului.

Dobanda penalizatoare intra in conceptul de daune-interese moratorii. •Mai este denumita si dobanda moratorie, fiind vorba despre o sanctionare a indeplinrii cu intarziere a obligatiei existente.

•

Art. 4 din OG 13/2011 stabileste ca unde se intaleste doar termenul “dobanda”, trebuie avuta in vedere atat dobanda remuneratorie cat cea si dobanda penalizatoare.

•

Imprumutul cu dobanda are in vedere dobanda remuneratorie. Se va analiza atat dobanda remuneratorie cat si dobanda penalizatoare. Dobanda penalizatoare se va analiza dupa epuizarea acestui contract.

•

Imprumutul cu dobanda este de fapt un imprumut cu titlu oneros. Intra aici nu numai situatiile cand dobanda este reprezentata de o suma de bani, dar si cand dobanda este reprezentata de o prestatie referitoare la bunuri de gen, altele decat sumele de bani (banii sunt tot bunuri de gen). De cele mai multe ori insa, este vorba de sume de bani. Insa dobanda poate fi formata si din alte bunuri de gen decat banii.

•

lucrul care se da cu imprumut (este un capital)○

dobanda○

In cazul imprumutului cu dobanda, contractul de consumatie are un obiect dublu:•

Imprutumul cu dobanda ramane un contract unilitaral, fiindca si in acest caz, numai o parte se obliga, astfel ca imprumutatul trebuie sa restituie lucrul si sa plateasca si dobanda.

•

Lucrul imprumutatAtunci cand este vorba de un imprumut de bani, la scadenta trebuie sa fie restituita suma imprumutata, indiferent de alte cauze, cu exceptia cazului cand prin lege speciala s-ar dispune altfel.

•

De la principiul nominalismului monetar, exista o situatie speciala care numai aparent este o exceptie: situatia in care schimbarea valorii monedei a avut loc ulterior scadentei, si dupa ce debitorul a fost pus in intarziere, se admite reevaluarea sumei imprumutate.

•

Intarzierea nu a fost stabilita conventional (pentru intarzierea bunului), iar debitorul imprumutului, intr-o perioada previzibil inflationsta, profitand de nestipularea termenului de restituire, nu a a achitat voit suma pe care o primise cu imprumut, pentru o perioada indelungata, tocmai pentru a determina, prin neexecutarea obligatiei sale, scaderea valorii banilor imprumutati. Aceasta situatie a fost data in lumina Codului Cuza, insa este aplicabila si astazi, in sistemul NCC.

Exemplu: o asemenea situatie a fost intalnita intr-o speta solutionata de CSJ in anul 2002 in care s-a decis ca principiul nominalismului monetar, nu este aplicabil atunci cand:

Dobanda remuneratorie – fructe civile

Cursuri Page 90

Dobanda remuneratorie – fructe civile

Dobanda remuneratorie ca natura juridica este un fruct civil. •Pentru ca imprumutul sa fie purtator de dobanzi (in bani sau alte bunuri) este nevoie de o clauza in acest sens. Daca nu exista o astfel de clauza expresa, dobanda nu este datorata de drept.

•

Aceasta regula rezulta din definitia art. 2167 care stabileste faptul ca avem imprumut cu dobanda, cand, in temeiul unui contract sau a unei clauze se naste aceasta obligatie.

•

Aceasta regula rezulta si din OG 13/2001 art. 6, care spune ca: dobanda trebuie stabilita mai intai prin act scris, (ea este valabil stabilita printr-o clauza scrisa, inscrisul sub semnatura privata este suficient).

•

Textul spune ca in lipsa actului scris, se datoreaza numai dobanda legala. Daca partile au vrut sa stabileasca o dobanda, si avem o clauza, dar nu este constatata printr-un act scris, avem o dobanda, insa care nu poate fi mai mare decat dobanda legala. Exista cazuri in care putem avea o dobanda mai mare decat dobanda legala.

○

Daca imprumutatul plateste dobanzi fara ca acestea sa fie stipulate, sau plateste dobanzi mai mari fara sa fie stipulate, fara sa fie depasite limite stabilite prin lege, nu le poate resolicita, nu poate cere restituirea si nici nu le poate imputa asupra capitalului. La scadenta, cand restituie bunurile imprumutate, nu poate scadea din ele, dobanda astfel platita, fapt ce rezulta din OG 13/2011 si din principiile referitoare la obligatiile naturale.

○

Art. 6 stabileste si sanctiunea pentru ipoteza in care avem clauza contractuala, care nu este stabilita prin act scris.

•

Se admite ca se poate cere repetitiunea, daca imprumtatul dovedeste ca a platit din eroare.•

Aceasta solutie trebuie sa fie aplicata si in ipoteza in care exista dispozitii legale care stabilesc ca exista obligatii care sunt purtatoare de dobanzi, dar nu se stipuleaza cuantumul acestora.

○

In ipoteza diferita, in care partile au stipulat ca exista dobanzi, dar nu au stabilit cuantumul acestora, conform art. 2 din OG 13/2011, se va plati dobanda numita legala, prezumandu-se ca partile la aceasta s-au referit.

•

Dobanda legala este stabilita prin OG13/2011, care priveste diverse situatii. •Regula este cuprinsa in art. 3 alin. (3) din acest act normativ care spune ca: rata dobanzii legale se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, care este rata dobanzii de politica monetara, stabilita prin hotarare a consililui de administratie a acestei banci, nivel diminuat cu 20%.

•

Dobanda legala este asadar 80% din dobanda de referinta stabilita de BNR. Dobanda de referinta este dobanda de politica monetara.

•

Regula este ca trebuie sa vedem care este dobanda de referinta, stabilita potrivit reglementarilor BNR, ea fiind stabilita prin decizia a consiliului de administratie al BNR. Dobanda legala este asadar doar 80% din dobanda de referinta.

•

Dobanda de referinta este stabilita de BNR periodic, din timp in timp. Inainte, era aplicabila OG 9/2000, conform careia BNR avea obligatia sa stabileasca dobanda de referinta in fiecare luna. Dobanda legala era egala 80% din dobanda de referinta, dar numai din dobanda de referinta care stabilita din luna ianuarie, pentru primul sem al anului, respectiv 80% din luna iulie, pentru al doilea semestru al anului. Se publica in Monitorul Oficial numai in ianuarie si in iulie. Acest criteriu a fost inlaturat, era un criteriu formal pentru ca evolutiile economice in 6 luni pot sa fie dramatice, foarte mari.

•

Avem exceptii de natura juridica de la aceasta regula:

Textul vrea sa spuna ca in raporturile dintre profesionisti, dobanda legala este chiar la nivelul

Prima exceptie o regasim in art. 3 alin. (1) - stabileste ca dobanda remuneratorie este egala cu nivelul ratei dobanzii de referinta, nemodificat, in ipotezele in care , potrivit alin. (3) al art 3, este vorba despre raporturi juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art 3. alin. (3) din NCC.

•

Cursuri Page 91

Textul vrea sa spuna ca in raporturile dintre profesionisti, dobanda legala este chiar la nivelul dobanzii de referinta. Aceasta inseamna ca ar fi vorba de o dobanda legala in raporturi comerciale. Insa nu mai avem raporturi comerciale, avem doar raporturi dintre profesionisti.

Art 3 alin. (1) stabileste ca noul cod civil se aplica tuturor raporturile dintre particulari, precum si acestia dintre orice alte subiecte de drept civil.

Activitatea de exploatare a unei intreprinderi (profesionistul este intreprinzatorul) in sensul de activitate presupune exercitarea sistematica de catre una sau mai multe persoane a unei activitati organizate, indiferent daca are scop lucrativ (indiferent daca are scop de profit sau non-profit).

Art. 3 alin. (3) din OG 3/2011 stabileste ca aceasta dobanda se aplica raporturilor juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ.

In cazul asociatilor si fundatii, care desfasoara activitati economice,trebuie mentionat ca fundatiile nu au membrii, ci doar asociatiile au membrii.

○

Aici se reduce domeniul de aplicare definit de art. 3 din OG 3/2011. Textul ne vorbeste de profesionistii care exploateaza o intreprindere cu scop lucrativ. Doar atunci dobanda legala este egala cu dobanda de referinta. Nu exista niciun motiv pentru care intreprinderilor fara scop lucrativ nu s-ar aplica aceasta regula. Este vorba mai ales de asociatii si fundatii (intreprinderi fara scop lucrativ). Aceste asociatii si fundatii au dreptul sa desfasoare activitati economice, pentru a duce la indeplinire scopul nelucrativ. Se face trimitrere la legea privind asociatiile si fundatiile.

Dobanda legala este asadar, 80% din dobanda de referinta. Exceptia priveste relatiile dintre profesionisti.

○

Este ipoteza in care partile nu au stabilit ele, prin clauza lor, nivelul dobanzii legale, astfel incat se aplica nivelul dobanzii legale prezumate de 6%.

Dobanda legala se aplica atunci cand partile au stipulat ca se aplica dobanda legala, dar nu au stipulat nivelul ei, Partile pot stabili prin conventii rata dobanzii.

Art. 1 din OG13/2011 stabileste aceste principiu si anume ca partile pot stabili prin conventii, rata dobanzii, atat pentru un imprumut, cat si pentru o obligatie baneasca.

O alta situatie importanta este regasita in art. 5 alin. (1)din OG 13/2011 care spune ca: in raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ in sensul art. 3 alin. (3) din NCC, dobanda convenita nu poate depasi dobanda legala cu mai mult 50% pe an. Asadar, in raporturile dintre neprofesionisti, partile pot sa convina care este nivelul dobanzii, dar nu pot sa depaseasca cu mai mult de 50% nivelul dobanzii legale.

Dobanda de referinta avuta in vedere pentru dobanda legala este stabilita potrivit un act de reglementare (adoptat pe in ianuarie 2012) si stabileste la un nivel anume, procentual pentru dobanda remuneratorie. Acum este 5.75%, dar se schimba foarte des.

Rezulta ca in raporturile dintre profesionisti nu exista o limita pentru stabilirea prin conventie a dobanzii remuneratorii.

Ce se intampla daca partile au stabilit o dobanda mai mare decat dobanda maxima?

A doua exceptie este stabilita de art. 4 din OG 13/2011 care stabileste ca in raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an, desigur, daca nu s-a convenit altfel.

•

Se poate plati anticipat dobanda?

Art. 5 alin. (2) din OG 13/2011 raspunde la aceasta intrebare si stabileste ca orice clauza care incalca aceasta regula este nula de drept si in acest caz, creditorul este decazut din dreptul de a predinte dobanda legala.

•

Da, se poate.•

Cursuri Page 92

Da, se poate.•Potrivit art. 2170 din NCC: plata anticipata a dobanzii se poate efectua, pe cel mult 6 luni. •Aceasta dispozitie rezulta si din art. 7 al OG 13/2011.•

Daca rata dobanzii este doar determinabila (adica s-au stabilit doar criterii), eventualele surplusuri sau deficite sunt supuse compensarii de la o rata la alta, pe toata durata imprumutului, cu exceptia ultimei rate care ramane intodeauna castigata in intregime de imprumutator. Trebuie retinut ca exista niste reguli speciale pentru ipoteza platii anticipate a dobanzilor.

•

Cursuri Page 93

AnatocismulImprumutul cu dobanda

Contractul de imprumut de consumatie

Presupune situatia in care se percepe dobanda la dobanda.•Nu se percepe dobanda la capital, asupra capitalului (sumei date cu imprumut), ci asupra dobanzii. Poate sa conduca la cresterea cuantumului dobanzii si poate sa determine in acest fel aplicarea unei dobanzi mai mari decat nivelul permis de lege.

•

In aceasta privinta, art. 8 din OG 13/2011 arata in alin. (1) ca dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sume imprumutate.

•

Insa alin. (3) introduce urmatoarea exceptie: dobanzile remuneratorii se pot capitaliza si pot produce dobanzi.

•

Este admisibil ca suma de bani obtinuta cu titlu de dobanda remuneratorie, la scadenta dobanzii sa fie introdusa capital (suma imprumutata), devenind astfel capital.

•

De la aceasta data a capitalizarii sale, pentru viitor, este admisibila perceperea de dobanzi si asupra acestei sume de bani obtinute initial cu titlu de dobanda remuneratorie.

•

Imprumutul cu dobanda, dobanda care constituie o contraprestatie pentru serviciul primit de catre imprumutat, poate sa constea intr-o suma de bani, dar poate sa constea si in alte bunuri de gen (si sumele de bani sunt bunuri de gen).

•

Imprumutul de consumatie poarta intodeauna asupra unor bunuri fungibile si consumptibile, iar imprumutul de bani constituie numai o specie a imprumutului de consumatie.

•

In aceste conditii, este necesar ca mai departe sa analizam regulile speciale privind raspunderea imprumutatului pentru neindeplinirea obligatiilor sale, in cazul imprumuturilor banesti.

•

Exista reguli speciale pentru imprumutul de bani in ipoteza in care imprumutatul nu isi indeplineste obligatiile nascute in urma unui acest fel de contract (obligatii dintr-un imprumut care are ca obiect o suma de bani).

Este vorba de raspunderea pentru neindeplinirea obligatiilor banesti, reguli generale din teoria generala a obligatiilor, ele se aplica atat in ceea ce priveste regulile din Codul Cuza, cat si in legatura cu NCC.

•

Asemenea reguli exista in NCC, dar ele au existat si in Codul Cuza si reglementarile din Codul Cuza continua sa se aplice in situatiile anume prevazute de LPA.

•

Fata de importanta problemei, se vor face referiri si la reglementari din Codul Cuza.•

La obligatiile care au drept obiect o suma oarecare, daunele-interese pt neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale.

○

Aceste daune-interese sunt in cuantumul dobanzii legale, se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba pe care o are.

○

Ele nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care dupa lege, dobanda curge de drept.

○

Textul din Codul Cuza este art. 1088. •

Din acest acest text, prima disputa a desprins urmatoarele reguli fundamentale, care se pot aplica si astazi, nu numai in cazul nerespectarii obligatiilor de catre o persoana a primit un imprumut, ci se aplica ori de cate ori o persoana are o obligatie de natura baneasca catre o alta persoana, dar nu si-o indeplineste.

•

Curs 16 - Lucian Mihai22 ianuarie 2012

Cursuri Page 94

Reguli in ceea ce priveste vechiul 1088 din Codul Cuza:

Aceasta nu inseamna ca aceste sume de bani platite cu titlu de daune-interese moratorii ar fi dobanda remuneratorie, intrucat ele nu sunt fructe civile, produse de catre capital.

○

Daunele-interese moratorii sunt o forma de sanctiune in cadrul raspunderii contractuale(in cazul de fata).

○

Ele acopera prejudiciul creat creditorului obligatiei banesti prin “mora”, prin neexecutarea la termen a acestei obligatii.

○

Rezulta ca ne aflam in situatia dobanzii penalizatoare, iar nu a dobanzii remuneratorii, in sensul OG 13/2011.

○

Cuantumul se indentifica prin trimitere la cuantumul dobanzii legale, aplicabile in situatia respectiva.

○

Potrivit alin. (3), dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta, este denumita dobanda penalizatoare (sau sanctionatorie).

Daca nu este indeplinita la termen o asemenea obligatie ce are ca obiect o suma de bani, debitorul trebuie sa plateasca dobanzi legale , dar cuantumul este configurat de la dobanda legala.

□

Dobanda remuneratorie, conform alin. (2) este dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii scadentei obligatiei.

Sub acest aspect, art. 1 in alin. (2) si (3) distinge intre cele doua forme de dobanda remuneratorie si penalizatoare si le defineste.

○

se vor plati daune interese moratorii, pentru neexecutarea la scadenta, la termen, a acelei obligatii banesti, iar aceste daune-interese moratorii sunt in cuantumul dobanzii legale, sunt echivalente cu dobanda legala.

1.

Daca X are nevoie de bani, dar nu primeste inapoi suma de bani de 100, va trebui sa se imprumute de la altcineva, dar este posibil sa plateasca la randul lui catre un tert dobanda legala pentru a obtine imprumutul.

Exemplu: daca x a imprumutat pe y cu 100 lei pana pe 1 februarie, x se asteapta ca pana la data de 1 februarie sa primeasca inapoi suma de bani pentru a folosi acel capital. X ar fi putut sa imprumute pe altcineva daca ar fi avut 100 lei si ar fi avut dreptul sa obtina, daca dorea si cealalta parte era de acord, cel putin dobanda legala. Practic, X ar fi privat de dreptul de a primi dobanda legala de 6% pe an.

○

Creditorul unei asemenea obligatii banesti neexecutate la termen nu este obligat sa dovedeasca nici existenta pagubei suferite prin aceasta intarziere si nici cuantumul concret al acesteia in situatia respectiva, dupa cum nici debitorul nu are dreptul sa incerce sa dovedeasca faptul ca, eventual, creditorul sau ar fi suferit o paguba mai mica decat cuantumul dobanzii legale.

2.

obligarea celeilalte parti la restituirea sumei

obligarea partii respective la daune-interese moratorii, adica la plata de dobanzi legale.

Daca nu s-a respectat obligatia de restituire a imprumutului banesc la termen, exista posibilitatea de a solcita:

○

Dobanzile moratorii (dobanda penalizatoare) pot sa curga de la data de la data punerii intarziere. Trebuie efectuata punerea in intarziere, care se face printr-o notificare, scrisoare.

○

Textul spune ca se poate trimite o notificare, insa nu inseamna ca din momentul in care a primit scrisoarea din momentul in care o primeste, ci trebuie ca creditorul sa introduca actiune in justitie, iar de la data introducerii acelei actiuni, incep sa curga daunele interese moratorii.

○

Se poate intampla situatia in care creditorul este de rea-credinta, care lasa sa treaca

Punerea in intarziere a debitorului, care este necesara pentru curgerea daunelor interse moratorii se poate face numai printr-o cerere de chemare in judecata, iar nu si prin notificare.

3.

Cursuri Page 95

Se poate intampla situatia in care creditorul este de rea-credinta, care lasa sa treaca timpul, fara a depasi termenul de prescriptie pt a acumula dobanzi, dupa momentul punerii intarziere, pentru a crea o situatie impovorataoare pentru debitor. Astfel, procesul ar trebui sa inceapa cat mai repede, pentru ca pana nu incepe, nu incep sa curga dobanzile.

○

Acestea sunt regulile fundamentate de codul Cuza. Aceste reguli au fost pastrate si in NCC.

Sediul materiei: art. 1535 din NCC, care este indicat si in cuprinsul art. 10 din OG 13/2011 cafiind aplicabile impreuna si cu dispozitiile din NCC refeitoare la clauza penala – art. 1538-art. 1543.

•

Mai sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. (2) din OG 13/2011.•

Acest articol vorbeste despre prejudiciul cauzat prin intarziere executarii unei obligatiibanesti. Arata cum poate fi acoperit cauzat de mora, in ipoteza in care nu a fost indeplinita la scadenta obligatia baneasca. Practic, domeniul este indentic cu sfera art. 1088 din vechiul Cod Cuza.

○

Art. 1535, care face parte din materia referitoare la prejudiciu, care priveste executoarea silita a obligatiilor.

•

Are dreptul la aceste daune de la scadenta si pana in momentul platii capitalurilor (suma de bani care ar fi trebuit sa fie platita la scadenta)

○

Aceste daune-interese moratorii vor fi in cuantumul convenit de parti, ceea ce face trimitere indirecta la institutia clauzei penale, cand cuantumul prejudiciului este stabilit in mod conventionale (art. 1538-1543 NCC).

○

Art 1535 din NCC alin. (1) – daca o suma de bani nu este platita la scandenta, creditorul are dreptul la daune-interese moratorii.

•

Textul trimite la reglementarile speciale privind cuantumul daunelor interese moratorii pentru neindeplinirea unei obligatii banesti.

○

Legislatia speciala in acest domeniu este OG 13/2011.○

Art. 1535 mai spune ca in ipoteza in care nu exista o clauza penala, nu exista o conventie a partilor cu privire la cuantumul daunelor moratorii, atunci cuantumul daunelor moratorii pentru neindeplinirea obligatiei banesti este cel prevazut de lege.

•

Alin. (1) din 1535 NCC – creditorul poate sa ceara daune –intere moratorii, fara a trebui sa dovedeasca existenta unui prejudiciu, ceea ce este la fel ca in art. 1088 din vechiul Cod Cuza.

•

Potrivit art. 1088, nici creditorul nu putea sa faca dovada ca prejudiciul sau ar fi mai mare decat cuantumul dobanzii legale. Practic nici creditorul, nici debitorul nu puteau face dovada ca prejudiciul ar fi mai mic sau mai mare.

○

Art. 1535 mai spune ca intr-o astfel de situatie, debitorul care nu si-a indeplinit la scadenta obligatia de a plati suma de bani, nu are dreptul sa incerce sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor, ca urmare a intarzierii plati, ar fi mai mic. Si acest aspect este reluat din art 1088 din vechiul Cod Cuza.

•

Alin. (2) din 1535 – daca debitorul datora dobanzi mai mari inainte de scadenta, (daca era vorba de un imprumut cu stabilit cu dobanda conventa de parti, intr-un cuantum mai mare decat dobanda legala, ceea cee ste admisibil) daunele-moratorii (sanctiunile) sunt datorate, dupa scadenta, la nivelul aplicabil inainte de scadenta, iar nu la un alt nivel.

•

Poate creditorul, dupa scadenta, sa faca dovada ca prejudiciul pe care l-a suferit nu poate fi acoperit doar prin daune-interese moratorii in cuantumul dobanzii legale?

○

Alin. (3) spune ca se poate, conform acestui articol creditorul poate sa faca dovada ca a suferit un prejudiciu de intarziere, mai mare decat cel care ar putea sa fie acoperit prin plata de daune-interese moratorii in cuantumul dobanzii legale.

○

Art. 3 alin. (2) stabileste ca rata dobanzii legale penalizatoare (nu cea □

Legea speciala OG 13/2011 – stabileste care este cuantumul daunelor interese moratorii

Aceasta prevedere trebuie corobata cu articolul referitor la prejudiciul din NCC, in care se spune ca prejudiciul trebuie sa fie acoperit integral.

○

Alin. (3) din 1535 – se poate intampla ca imprumutul sa fie cu dobanda, dar cu dobanda legala.

•

Regulile din NCC si actele normative referitoare la dobanda penalizatoare (daunele interese moratorii pentru nerespectarea obligatiilor banesti)

Cursuri Page 96

Art. 3 alin. (2) stabileste ca rata dobanzii legale penalizatoare (nu cea convenita) se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta (astazi este 5.75%) plus 4 puncte procentuale, astfel ca rata dobanzii legale penalizatoare este de 5.75% + 4 = 9.75%.

□

Acest aspect este o noutate fata de OG 9/2000, unde dobanda penalizatoare era stabilita in acelasi cuantum ca si cea remuneratorie. OG 13/2011 face aplicarea in Romania, a prevederilor art 2 pct. 6 din directiva 2011/7 a UE din 16 februarie 2011, privind combaterea intarzierii in efectuatrea platilor in tranzactilor comerciale. Se stabileste faptul ca statele urmeaza sa reglementeze dobanda penalizatoare prin aplicarea unor procente de pana la 8%. BNR a adaugat doar 4% la 5.75%.

□

Este o clauza de drept civil. ○

Ea stabileste care sunt sanctiunile pentru neexecutarea unei obligatii contractuale si stabileste cuantumul daunelor interese, fie ca este vorba de daune-intere compensatorii, sau moratorii.

○

Alin. (1) din art 1535 NCC – posibilitatea partilor de a conveni care este cuantumul daunelor interese moratorii. Trebuie mentionat faptul ca aceasta posibilitate se realizeaza prin clauza penala.

•

Clauza penala este reglementata in art. 1538 – 1543. Pana in prezent, au fost descoperite reguli care existau si in art. 1088 din VCC. Acest articol spune ca nu se datoreaza daune-intere moratorii decat din momentul in care se introduce actiunea in judecata, iar creditorul reclamant a realizat o punere in intarziere printr-o notificare, mai inainte de chemarea in judecata. Insa trimiterea notifcarii nu determina curgerea inceperii dobanzii, ci introducerea actiunii.

•

Art. 1535 introduce o noutate in ceea ce priveste daunele-interese moratorii si anume daca acestea incep sa curga la scadenta. Eventuala punere in intarziere nu are niciun fel de efect cu privire la inceperea curgerii dobanzilor.

•

De asemenea, in mod diferit fata de art. 1088, cererea de chemare in judecata nu are influenta asupra momemntului din care incept sa curga dobanzile. Asadar, daunele-interese moratorii incep sa curga de la scandenta.

•

Punerea in intarziere a debitorului este reglementata in art. 1521-1522.○

Punerea in intarziere poate sa opereze fie de drept, fie la cererea creditorului.○

Mai este necesara punerea in intarziere intr-o asemenea ipoteza?•

Alin. (1) – debitorul se afla de drept in intarziere atunci cand s-a stipulat in conventie.○

Litera d) stabileste ca avem punere in intarziere de drept atunci cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani asumate in exercitiul activitatii unei interprinderi, unui profesionist.

Profesionistul cand are o obligatie de a plati o suma de bani este de drept pus in intarziere.

Alin. (2) - stabileste ca debitorul se mai afla de drept in intarziere in cazurile de la acest articol.

○

Art. 1523 se ocupa de intarzierea de drept in intarzierea obligatilor.•

Alin. (2) spune ca ea se poate comunica debitorului prin executor judecatoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii.

○

Daca obligatia este executata in acest termen, cheltuielile de judecata raman in sarcina creditorului.

Alin. (5) se ocupa de cererea de chemare in judecata, care este o forma de cerere de chemare in judecata, fara insa ca anterior ca debitorul sa fi fost pus in intarziere (de drept, prin notificare) ce confera debitorului parat dreptul de a executa obligatia intr-un termen de buna voie, fara hotarare judecatoreasca, rezonabil, calculat de la data de la care cererea i-a fost comunicata.

○

Art. 1522 – punerea in intarziere de catre creditor – se face fie printr-o notificare, fie printr-o cerere de chemare in judecata.

•

Cursuri Page 97

sarcina creditorului. Acesta este beneficiul punerii in intarzierii in ceea ce priveste cererea de judecata.○

Punerea in intarziere prin notificare nu schimba momentul curgerii daunelor-interese (art. 1523, ele curg de la scadenta) insa ea ramane utila, deoarece creditorul reclamant ar fi in pericol de a suporta cheltuielile de judecata, prevazute in ultima teza a alin. (5) art. 1522.

•

Aceste reguli sunt aplicabile numai pentru raporturi contractuale. •

Art. 1523 spune la litera e) – obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale.

○

Cand este vorba de raporturi de raspundere civila delictuala, exista intotdeauna punerea in intarziere de drept a debitorului acelei obligatii.

•

Este posibil sa se fi stabilit ca dobanzile se platesc prin prestatii succesive sau este posibil sa se fi stabilit ca dobanzile sa se plateasca o singura data, la o singura scadenta.

•

(Procentul de 5.75% este pe an)•

Aceasta data poate sa fie diferita fata de data stabilita la scadenta pentru restituirea capitalului. Termenul de prescriptie curge pentru aceste doua momente diferite.

○

Cand dobanzile trebuie platite la un singur termen, se aplica regulile generale referitoare la prescriptie, incepe sa curga de la data scadentei dobanzilor.

•

Daca dobanzile se platesc prin prestatii succesive, lunar, ne intereseaza Cartea a 6-a, art. 2526 din NCC – dreptul la actiunea in executarea prestatilor succesive → Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data in care fiecare prestatie devina exigibila.

•

Trebuie mentionat si art. 2503 alin. (2) – daca nu a platit dobanda in ianuarie, dar a platit-o in februarie, iar in martie iar a platit-o, faptul ca le-a platit in aceste luni, nu inseamna ca nu curge prescriptia de la sfarsitul lunii ianuarie pentru acea luna

•

Momentul inceperii cursului prescriptiei nu este legat de inceputul prescriptiei dreptului la actiune privind pretentia principala. Stingerea obligatiei principale, prin plata (restituirea imprumutului) dar fara plata dobanzilor, nu atrage dupa sine stingerea creantei cu privire la dobanzi.

•

Prescriptia dreptului la actiune pentru plata dobanzilor.

Daca creanta principala de restituire a sumei imprumutate se stinge prin prescriptie, deoarece actiunea in restituire nu a fost exercitata in 3 ani, pe cale accesorie se stinge si dreptul la dobanzile conventionale datorate pana la stingerea perioadei principale,chiar daca pentru aceste dobanzi nu s-a indeplinit insa termenul de prescriptie. Insa acest lucru este valabil doar pentru dobanzile conventionale.

○

Acest lucru nu este valabil pentru daunele-interese moratorii.○

Art. 2503 alin. (1) – odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal (dreptul la restituire ) se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesori, iar dobanzile sunt pretentii accesorii.

•

Cursuri Page 98