121
Teoria obligatiilor Curs 1 - 11.01.2012 Titlul I:Privire generala asupra obligatiilor civile Cap. I : Notiunea de obligatie Institutele lui Iustinian ne-au transmis urmatoarea definitie: “obligatio est iuris vinculum, quo necessitate adstringimur alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis iura (obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva potrivit dreptului cetatii noastre). Art. 1164 Continutul raportului obligational. Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului,iar aceasta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Definitie: raport juridic de drept privat in care subiectul activ - creditorul are dreptul sa pretinda subiectului pasiv - debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva,iar in cazul neindeplinirii indatoririi, creditorul poate apela la forta coercitiva a statului. In sens sens restrans latura pasiva a raportului obligational – indatorirea subiectului pasiv, debitorul, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea creditorului care are posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului. Deci,obligatia este raportul juridic sau doar latura pasiva a raportului,in functie de context. Din punctul de vedere al creditorului, raportul de obligatie apare ca un drept de creanta; din punctul de vedere al debitorului,acest raport apare ca o datorie(obligatie in sens restrans). Elementele raportului juridic de obligatie: subiecte,continut si obiect. a) Subiectele raportului juridic de obligatie pot fi atat persoanele fizice,cat si persoanele juridice. In situatii exceptionale,cand participa direct la raporturile juridice civile si statul poate aparea ca subiect intr-un raport de obligatie. In raportul de obligatie, subiectul poarta denumirea de creditor,iar cel pasiv de debitor. Persoana poate indeplini cele 2 calitati,adica sa fie si subiect activ/creditor si subiect pasiv/debitor. In NCC apar denumiri specifice: (imprumut de folosinta) comodatar (debitor)-comodant (creditor), vanzator-cumparator,etc. b) Continutul obligatiei civile este dreptul de creanta care apartine creditorului si datoria/obligatia corelativa acestui drept care incumba (latura pasiva a raportului juridic) debitorului.Creantele (drepturi relative, spre deosebire de drepturile reale - absolute) se insumeaza la activul patrimonial,iar datoriile se insumeaza la pasivul patrimonial. Creantele si datoriile contribuie la imaginea pe care o avem asupra solvabilitatii unei persoane. c) Obiectul raportului obligational civil este format din prestatiile la care se obliga debitorul si la care este indreptatit creditorul: a da=a constitui sau transmite un drept real, 1

Drept Civil - Obligatii Cursuri

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs

Citation preview

Drept Civil - Obligatii

Teoria obligatiilorCurs 1 - 11.01.2012 Titlul I:Privire generala asupra obligatiilor civileCap. I : Notiunea de obligatieInstitutele lui Iustinian ne-au transmis urmatoarea definitie: obligatio est iuris vinculum, quo necessitate adstringimur alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis iura (obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva potrivit dreptului cetatii noastre).Art. 1164 Continutul raportului obligational. Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului,iar aceasta are dreptul sa obtina prestatia datorata.Definitie: raport juridic de drept privat in care subiectul activ - creditorul are dreptul sa pretinda subiectului pasiv - debitorului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva,iar in cazul neindeplinirii indatoririi, creditorul poate apela la forta coercitiva a statului.In sens sens restrans latura pasiva a raportului obligational indatorirea subiectului pasiv, debitorul, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea creditorului care are posibilitatea de a recurge la forta de constrangere a statului.Deci,obligatia este raportul juridic sau doar latura pasiva a raportului,in functie de context. Din punctul de vedere al creditorului, raportul de obligatie apare ca un drept de creanta; din punctul de vedere al debitorului,acest raport apare ca o datorie(obligatie in sens restrans).Elementele raportului juridic de obligatie: subiecte,continut si obiect.a) Subiectele raportului juridic de obligatie pot fi atat persoanele fizice,cat si persoanele juridice. In situatii exceptionale,cand participa direct la raporturile juridice civile si statul poate aparea ca subiect intr-un raport de obligatie. In raportul de obligatie, subiectul poarta denumirea de creditor,iar cel pasiv de debitor. Persoana poate indeplini cele 2 calitati,adica sa fie si subiect activ/creditor si subiect pasiv/debitor. In NCC apar denumiri specifice: (imprumut de folosinta) comodatar (debitor)-comodant (creditor), vanzator-cumparator,etc.b) Continutul obligatiei civile este dreptul de creanta care apartine creditorului si datoria/obligatia corelativa acestui drept care incumba (latura pasiva a raportului juridic) debitorului.Creantele (drepturi relative, spre deosebire de drepturile reale - absolute) se insumeaza la activul patrimonial,iar datoriile se insumeaza la pasivul patrimonial. Creantele si datoriile contribuie la imaginea pe care o avem asupra solvabilitatii unei persoane.c) Obiectul raportului obligational civil este format din prestatiile la care se obliga debitorul si la care este indreptatit creditorul: a da=a constitui sau transmite un drept real, a face=orice prestatie pozitiva,in afara de accea de a da. E.g.: predarea unui bun sau plata unei sume de bani. a nu face=abinerea debitorului de la ceva ce avea dreptul s fac in lipsa obligatiei asumate/restrangere a libertatii persoanei pe baza vointei acesteia. Obiectul obligatiei este format fie dintr-o prestatie pozitiva (a da sau a face),fie dintr-una negativa(a nu face). Obiectul prestatiei este chiar bunul.Art. 1225 Obiectul contractului. (1) Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea, imprumutul si altele asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale. (2) Obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute.(3) Obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri.Art. 1226 Obiectul obligatiei. (1): Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul. (2): Sub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si licit. Art. 1226 este corelat perfect cu art. 1164.Noutate in NCC : Art. 1227 Imposibilitatea initiala a obiectului obligatiei. Contractul este valabil chiar daca, la momentul incheierii sale, una dintre parti se afla in imposibilitate de a-si executa obligatia, afara de cazul in care prin lege se prevede altfel. - Debitorul si-a asumat obligatia, obligandu-se ca acea prestatie sa fie posibila in viitor.Clasificarea obligatiilor/specii de obligatii:I. In functie de izvorul obligatiei, obligatiile pot fi: Obligatii nascute din acte juridice (manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice) unilaterale sau contracte (bilaterale/multilaterale); Obligatii nascute din fapte juridice in sens restrans (evenimente sau actiuni omenesti de care legea leaga anumite efecte juridice); obligatii izvorate din fapte juridice ilicite (delicte su cvasidelicte civile) sau licite. Obligatii izvorate din fapte licite: imbogatirea fara justa cauza,gestiune de afaceri, plata nedatorata.

II. In functie de obiectul obligatiei: obligaii de dare, adic de constituire sau transferare a unui drept real. Exemple: Art. 2524 : Dreptul la actiunea in executarea obligatiilor de a da sau de a face; Art. 1483 : Obligatia de a stramuta proprietatea; Art. 1487 : Obligatia de a constitui o garantie. Obligatia de a da nu implica o conduita separata a subiectului de drept fata de incheierea contractului. obligaii de facere, adica orice obligatie pozitiva cu exceptia celor de a da. Exemple:Art. 2524 : Dreptul la actiunea in executarea obligatiilor de a da sau de a face; Art. 1528 : Executarea obligatiei de a faceArt. 1536 : Daunele moratorii in cazul obligatiilor de a face;Art. 2322 : Scrisoarea de confort (forma de garantie nou pusa in cod);Art. 1482 : Obligatia de a preda bunuri individual determinate; Art. 1485 : Obligatia de a preda un bun; Art. 1486 : Obligatia de a da bunuri de gen; Art. 1488 : Obligatia de a da o suma de bani. obligaii de non-facere care constau in abinerea debitorului de la ceva ce avea dreptul s fac. Art. 1523 (2) lit. b : (intarzierea de drept a debitorului): prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face. Art. 1529 : In cazul neexecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incuviintarea sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei, pe cheltuiala debitorului, in limita stabilita prin hotarare judecatoreasca. Art. 2322 : Scrisoarea de confort - Obligatia de a nu face presupune a se abtine de la o anumita actiune/conduita la care debitorul ar fi fost indreptatit daca nu si-ar fi asumat obligatia.In raport cu obligatia de a da, conduita negativa este posterioara manifestarii de vointe.(incheierii contractului).Art. 2075 : Clauza de neconcurenta( a nu face acte de neconcurenta). Art. 1903 : Obligatia de neconcurentaInteresul clasificarii: au regimuri juridice diferite.Executarea silita in natura:

2

art. 1528 : executarea obligatiei de a face;art. 1529:executarea obligatiei de a nu face

Punerea in intarziere:- debitorul unei obligatii de a face nu e in intarziere- debitorul unei obligatii de a nu face este intotdeauna in intarziere art. 1523Adica executarea obligatiei de a nu face atrage punerea in intarziere de drept - art. 1523(2), spre deosebire de neexecutarea obligatiilor de a da si de a face unde este necesara constatarea - art. 1528(2). Prezumtie simpla si relativa de neexecutare.Prescriptia:Art. 2524 : Dreptul la actiunea in executarea obligatiilor de a da sau de a face. (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, n cazul obligaiilor contractuale de a da sau de a face prescripia ncepe s curg de la data cnd obligaia devine exigibil i debitorul trebuia astfel s-o execute.(2) n cazul n care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripia ncepe s curg de la mplinirea termenului sau, dup caz, de la data renunrii la beneficiul termenului stabilit exclusiv n favoarea creditorului.(3) Dac dreptul este afectat de o condiie suspensiv, prescripia ncepe s curg de la data cnd s-a ndeplinit condiia.Probatoriul:Obligatiile de a face in masura in care creditorul invoca faptul ca nu s-au executat, impotriva debitorului se naste o prezumtie relativa de neexecutare - debitorul are sarcina probei (dovada contrara). Creditorul invoca un fapt negativ cvasi-nedeterminat, debitorul poate face dovada. Creditorul invoca neexecutarea unei obligatii de a nu face el face proba fapt pozitiv determinat. obligatii pozitive (a da si a face) obligatii negative (a nu face) 1) obligatii pecuniare,care au ca obiect presatia de a da o suma de bani2) obligatii nepecuniare,care constau in orice alta prestatie

Folosim sensul special: pecuniar cu sensul de plata unei sume de bani.Sensul general: elemente care pot fi evaluate in bani. Obligatii de rezultat/determinate = obiectul obligatiei este atat prestatia,cat si un rezultat, ex: obligatia cumparatorului de a plati pretul.(cele mai intalnite) Obligatii de mijloace/diligenta/prudenta = obiectul obligatiei este doar prestatie; atingerea rezultatului este indiferenta pentru a considera obligatia executata. Ex. avocat,medic.Art. 1481 Obligatiile de mijloace si de rezultat. (1) In cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure creditorului rezultatul promis.(2) In cazul obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. (3) Pentru a stabili daca o obligatie este de mijloace sau de rezultat se va tine seama indeosebi de:a) b) modul in care obligatia este stipulata in contract;c) existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului;d) gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului;e) influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei.

Importanta: proba elementelor raspunderii civile (4 elemente:fapta ilicita,prejudiciul, legatura de cauzalitate si vinovatia) in situatia in care nu se executa obligatia.In cazul obligatiei de rezultat,simpla neatingere a rezultatului duce la prezumtia de neexecutare a obligatiei,urmata de prezumtia de culpa in sarcina debitorului. In cazul atingerii rezultatului, doar daca exista elemente cantitative sau calitative nesatisfacatoare cu privire la rezultat (dovada:creditor), apare prezumtia de neexecutare a obligatiei, urmata prezumtia de culpa in sarcina debitorului. Depinzand de obiectul obligatiei,este suficient creditorul sa afirme ca nu s-a facut nicio prestatie,astfel, este necesar ca debitorul sa demonstreze ca a facut prestatia. (Ca exceptie vorbim despre neexecutare daca exista caracter intuitu personae cand rezultatul a fost atins de o alta persoana decat debitorul)In cazul obligatiei de mijloace,simpla neatingere a rezultatului nu genereaza o prezumtie de neexecutare a obligatiei. Creditorul trebuie sa probeze acele imprejurari de fapt care marcheaza absenta diligentei debitorului in modul in care a facut prestatia sau faptul ca debitorul nu a facut nicio prestatie.Iar daca dovada a fost facuta, debitorul trebuie sa demonstreze ca acele prestatii facute nu au fost indeplinite cu diligenta. Daca creditorul face dovada neexecutarii,se naste o prezumtie de culpa in sarcina debitorului obligatiei de mijloace.Diferenta sub aspect probatoriu: In cazul obligatiei de rezultat,daca nu s-a atins rezutatul,opereaza o prezumtie de neexecutare in sarcina debitorului. In cazul obligatiei de mijloace, neatingerea rezultatului nu genereaza o asemenea prezumtie. In ambele cazuri,daca s-a facut dovada neexecutarii obligatiei,se naste prezumtia de culpa in sarcina debitorului. Prezumtia de culpa opereaza la ambele categorii de obligatii,diferenta este la nivelul prezumtiei de neexecutare. Aceasta diferenta dispare atunci cand in cazul obligatiei de rezultat a fost atins rezultatul. In acest caz,obligatia de rezultat se comporta ca si obligatiei de mijloace.

III. In functie de sanctiunea juridica: Obligatii perfecte/civile - se bucura de o sanctiune juridica deplina,adica forta de constrangere poate fi pusa in miscare la cererea creditorului fara oprelisti; Obligatii imperfecte/naturale - este diminuata sanctiunea juridica. E.g.: 2506(3) obligatiile prescrise. Cel care a executat de bunavoie obligatia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia ca termenul de prescriptie s-a implinit.- obligatia civila perfecta care a devenit naturala prin termenul de prescriptie, 1471:plata obligatiei naturale (nerestituire daca executare de bunavoie). A nu se confunda obligatiile naturale cu cele morale,care nu au sanctiune juridica. Art. 2288 (2) : Se pot garanta prin fideiusiune obligatii naturale, precum si cele de care debitorul principal se poate elibera invocand incapacitatea sa, daca fideiusorul cunostea aceste imprejurari.

IV. In functie de opozabilitatea lor,obligatiile pot fi: Scriptae in rem/obligatii opozabile tertilor - a cror opozabilitate este strans legat de posesia lucrului. (locatiune respectata dupa vanzarea bunului) - cele nascute din act juridic in cazul carora legea prevede exceptii de la relativitatea actului civil, transmitandu-se in patrimoniul fiecarui nou detinator. Eg: noul proprietar trebuie sa respecte locatia anterioara vanzarii pentru care au fost indeplinite formalitatile de publicitate. Art. 1811 : Opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor. Dac bunul dat n locaiune este nstrinat, dreptul locatarului este opozabil dobnditorului, dup cum urmeaz: a) n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dac locaiunea a fost notat n cartea funciar; b) n cazul imobilelor nenscrise n cartea funciar, dac data cert a locaiunii este anterioar datei certe a nstrinrii; c) n cazul mobilelor supuse unor formaliti de publicitate, dac locatarul a ndeplinit aceste formaliti; d) n cazul celorlalte bunuri mobile, dac la data nstrinrii bunul se afla n folosina locatarului. Propter rem/obligatii reale de a face - apar ca un accesoriu al unui drept real - izvorasc din lege (prin mijlocirea unui fapt juridic in sens restrans) si apar ca limite ale exercitiului dreptului de proprietate, nascandu-se in patrimoniul fiecarui nou detinator. Eg: detinatorii de terenuri agricole de a asigura cultivarea terenurilor Obligatiile civile propriu-zise - intre parti,efectele obligatiei privesc doar acele parti, adica dreptul creditorului este opozabil doar debitorului.In cele 2 cazuri(scriptae in rem si propter rem - exceptii),exista opozabilitate largita,care nu priveste momentul temporal raportat la un singur debitor,ci evolutia obligatiei in timp (si la succesori). Opozabilitatea in sens restrans/relativitate reprezinta posibilitatea de a cere executarea (a unei prestatii determinate) doar debitorului (nu este specifica drepturilor reale). Opozabilitatea in sens larg/inviolabilitate reprezinta obligatia generala si negativa de a nu face/aduce atingere drepturilor (dreptul real are doar aceasta opozabilitate,cu exceptia neindeplinirii formalitatilor de publicitate).V. Obligatii simple vs. obligatii complexe (ex: obligatii afectate de modalitati- termen si conditie,cu pluralitate de parti - obligatii indivizibile,solidare,divizibile,obligatii cu pluralitate de obiecte - obligatii alternative si facultative).Titlul II: Izvoarele obligatiilorCap. I : Art.1165 izvoarele obligatiilor: acte juridice: unilaterale,contracte fapte juridice licite: gestiunea de afaceri,imbogatirea fara justa cauza,plata nedatorata si fapte juridice ilicite cauzatoare de prejudicii (delictul civil).Importanta: diferente de regim. Contractul reglementat in art. 1166 - art. 1323. Actul juridic unilateral art. 1324 - art. 1329. Faptul juridic licit art. 1330 art. 1348. Faptul juridic ilicit art. 1349 art. 1351 art. 1395.Titlul III: Actul juridic ca izvor de obligatiiCap. I : Contractul ca izvor de obligatii1166 Notiune. Contractul este acordul de vointe dintre 2 sau mai multe persoane cu intentia de a constitui,modifica sau stinge un raport juridic. Sunt acte juridice bilaterale sau multilaterale,indiferent daca partile urmaresc acelasi interes (per a contrario, nu pot fi unilaterale). In dreptul roman(spre deosebire de cel francez),termenul contractul este echivalent cu termenul de conventie. CC francez face distincie intre convenie i contract, cel din urm fiind considerat o specie a conveniei. Textul vorbeste despre 2 sau mai multe persoane - independent de interesele persoanelor,contractul poate fi acordul de vointe a 2 sau mai multe persoane, vorbind de persoane si nu parti. Factorul esenial al contractului este acordul de voin juridic al prtilor. In principiu,incheierea oricrui contract este liber. In materia contractelor functioneaz, prin urmare, principiul libertii de voin al prilor. Exista, desigur, intelegeri presupuse, cutumiare/traditii,cuvantul reprezentand un contract,dar nu in sensul propriu-zis. Curs 2 - 18.01.2012Continuare a comentariilor pe baza principiului libertatii contractuale.Art.1169.Libertatea de a contracta. Partile sunt libere sa incheie orice contracte si sa determine continutul acestora,in limitele impuse de lege,de ordinea publica si bunele moravuri.Principiul libertatii contractuale este strans legat de principiul autonomiei de vointa,care guverneaza materia contractelor ca o manifestare a conceptiei liberale care fundamenteaza Codul roman de la 1864 si cel francez de la 1804. In NCC a fost reafirmat principiul autonomiei de vointa. Mai este justificata preluarea acestui principiu ca forma particulara a principiului autonomiei de vointa dupa critica pe care acest principiu a cunoscut mai ales in sec. XX-lea?Critici asupra principiului autonomiei: In unele situatii exista o inegalitate intre parti,astfel incat,in realitate,numai una dintre parti exercita libertatea de a contracta, cealalta nu o exercita sau,in orice caz,nu in aceeasi masura. Aceasta critica, in loc sa submineze aceasta idee,confirma si consolideaza acest principiu,pentru aceasta inegalitate face necesara prezenta acestui principiu in legislatie.Daca o parte profita de pozitia pe care o are, pentru a limita libertatea de vointa a celuilalt,se incalca principiul libertatii de vointa. Deci, tocmai reafirmarea acestui principiu duce la garantarea aplicarii sale. Largirea ideii de ordine publica. (art.1169) Libertatea de a contracta este limitata de lege, ordinea publica si bunele moravuri. Ideea este o aplicatie a art. 11 Respectarea ordinii publice si a bunele moravuri. Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri. Cu cat este mai larg inteleasa ordinea publica,cu atat se ingusteaza sfera manifestarii de vointa.Daca vorbim de libertate in perspectiva NCC, avem in vedere libertatea noastra in raport cu ceilalti membri ai societatii (libertatea sociala), libertatea naturala(societatea in raport cu natura) si libertatea fata noi insine (interese, nevoi, dorinte personale). Teoria contractualista,care fundamenteaza si democratia, nu are o baza in realitatea psihologica, sociala,ea fiind un instrument metodologic pentru creare spatiului de libertate.Clasificarea contractelorA. Dup modul de formare, contractele pot fi conform art. 1174. Contractul consensual, solemn sau real:a) consensuale cele care se incheie prin simplul acord de voin al prilor. Forma scris este cerut uneori doar ad probationem;b) solemne - pentru a cror incheiere valabil se cere respectarea unei forme, de regul, forma scris autentic. Nerespectarea formei atrage nulitatea absolut a contractului. Exemple:instrinarea terenurilor agricole, Art. 1011 donatia; Art. 2378 ipoteca imobiliara; Art. 1244 forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara; Art. 888 conditiile de inscriere in cartea funciara; Art 2388 forma contractului de ipoteca mobiliara: forma autentica sau inscris sub semnatura privata.c) reale - pentru formarea acestor contracte nu este suficient simpla manifestare de voin a parilor, ci trebuie s aib loc i remiterea material a lucrului. Exemplu: imprumutul de folosin (comodatul), depozitul, gajul. Ele se considera perfectate din momentul remiterii lucrului.Observatii: Regula este consensualismul (art.1178), in absenta unei prevederi legale contrare. Formele de solemnitate trebuie sa fie si ele prevazute de lege. Forma autentica este o forma de solemnitate,dar nu singura. Este posibil ca uneori legea,desi cere o anumita forma,sa nu ceara forma ad validitatem,ci ad probationem. Cat priveste contractele reale,ele cuprind 2 elemente: acordul de vointa si remiterea materiala a lucrului. Contractul se naste la intrunirea celor 2 elemente.Contractul este format la remiterea materiala a bunului, chiar daca acordul de vointa a fost ulterior remiterii bunului. In absenta remiterii materiale, suntem in prezenta unui antecontract. Importanta calificarii: aprecierea validitatii contractului.B. Dup coninut/reciprocitatea si interdependenta obligatiilor,contractele pot fi conform art. 1171: Contractul sinalagmatic si contractul unilateral.a) sinalagmatice (grecescul sinalagma-schimb) care se caracterizeaz prin reciprocitatea obligaiilor ce revin prilor i prin interdependena obligaiilor reciproce. Cauza este inteleasa ca o conditie de valabilitate. Cand vorbim de cauza inteleasa ca o conditie de fond avem in vedere faptul ca in ipoteza acestor contracte, fiecare parte se obliga si isi executa obligatia avand reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte se obliga si executa obligatia. Rezulta dubla dimensiune a notiunii de cauza in materia contractelor sinalagmatice. Fiecare parte are obligatii si drepturi interdepende si corelative cu cele ale celeilalte parti. b) unilaterale, care dau natere la obligaii numai in sarcina uneia dintre prti, cealalt avand calitatea de creditor. Nu vorbim de reprezentarea subiectiva de obligare si executare a obligatiei celeilalte parti. O parte are obligatii si o parte are doar drepturi. Exemple de contracte unilaterale: imprumutul, depozitul gratuit, gajul. Pot fi contracte unilaterale in care sa existe reciprocitatea partilor. Exemplu : in cazul obligatiei de a folosi si restitui bunul cealalta parte nu are voie sa faca nimic de natura a afecta folosinta bunului, de unde rezulta ca obligatiile sunt reciproce. Nu trebuie confundat contractul unilateral cu actul unilateral (care nu este contract,ci rezultatul vointei unei singure parti; ne referim la multimea actelor juridice,mai exact la clasificarea actelor dupa numarul partilor: uni, bi, multilaterale). Observatii: Contractele sinalagmatice imperfecte (Nu sunt reglementate de CC) sunt contracte concepute iniial drept contracte unilaterale, cand pe parcursul existenei lor se nate o obligaie i in sarcina creditorului fa de debitorul contractual,transformandu-se astfel in contracte sinalagmatice. Exemplu: in cadrul unui contract de depozit gratuit, depozitarul face cheltuieli de conservare a bunului depozitat pe care deponentul este obligat s i le restituie. Se observa ca nu sunt interdepente obligatiile si temeiul lor nu este contractul, ci un fapt juridic in sens restrans. Tendinta de a extinde sfera contractelor sinalagmatice. In realitate,contractul real nu poate fi sinalagmatic, pentru ca remiterea materiala nu este o obligatie nascuta din contract,ci este o conditie de validitate a acestuia.Importanta clasificarii: Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor in contractele sinalagmatice presupun anumite efecte in cazul riscului contractual (daca una dintre parti va fi impiedicata de un caz fortuit sau de forta majora sa-si execute obligatia,numai in cazul contractelor sinalagmatice,se va pune problema cine suport riscul contractului,adica de a se determina soarta obligatiei corelative aceleia care nu se poate executa), exceptiei de neexecutare a contractului(art. 1556 - daca una dintre partile contractului sinalagmatic nu intelege sa-si execute obligatia ce ii revine,ea nu va putea obtine de la cealalta parte executarea obligatiilor corelative, aceasta din urma putand invoca exceptia de neexecutare), rezilierii si rezolutiunii contractului - art. 1549 art. 1554. Aceste efecte se produc pentru ca in masura in care partea care isi executa obligatiile,ramane fara cauza executarea obligatiei celeilalte parti. Asadar,aceste efecte se produc tocmai pentru ca in contractele sinalagmatice, notiunea de cauza se prelungeste de pe taramul validitatii contractului pe taramul inexistentei. In materie probatorie,se vorbeste despre formalitatea bun si aprobat pentru dovedirea contractului unilateral si multiplul exemplar pentru dovedirea contractului bilateral. Regulile din vechiul cod privind probele raman valabile pana la intrarea in vigoare a noul cod de procedura civila.C. Dup scopul urmrit de pri,contractele se clasific,conform art. 1172,in: a) contracte cu titlu oneros: procurarea unui avantaj in schimbul obligatiilor asumate b) contracte cu titlu gratuit:procurarea, fr echivalent,a unui avantaj celeilalte.Criteriile de distincie intre contractele sinalagmatice i cele unilaterale sunt: reciprocitatea prestaiilor covenite, dar prin aceasta se confunda contractul sinalagmatic cu cel oneros. echivalena sau neechivalena avantajelor patrimoniale, pe care prile le au in vedere in contractul pe care il incheie. De exemplu, in cazul unei donatii cu sarcina,daca valoarea sarcinii este mai mica decat valoare donatiei,avem un contract cu titlu gratuit. Daca valoarea sarcinii este mai mare decat valoare donatiei, suntem in prezenta unui contract cu titlu oneros. Echivalenta este subiectiva (partile au avut reprezentarea subiectiva ca prestatiile sunt echivalente,chiar daca obiectiv acestea nu sunt) sau obiectiva (echivalenta decurge din regulile contractului). In practic i doctrin se reine criteriul cauzei (scopului) impulsive. Cel care a avut drept cauza impulsiv, determinant, intenia de a procura un folos altcuiva, fr a urmri, din punct de vedere juridic, nimic in schimb (animus donandi) a incheiat un contract unilateral. In cazul contractelor cu titlu oneros, scopul este de a obine un folos drept echivalent al obligaiei asumate. Importanta clasificarii: Cand este vorba despre conditii de validitate a contractului(forma si fond), acestea sunt mult mai sever analizate in cazul contractelor cu titlu gratuit. Ex. Incapacitatea de a dona - art. 144 (1), (3), forma autentica pentru donatia directa - Art. 1011 (1) Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute., art. 988 : Lipsa capacitatii depline de exercitiu a dispunatorului, Art. 990 (1) : Sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului. Eroarea asupra persoanei este,in contractele cu titlu gratuit,viciu de consimtamant, aceastea fiind intuitu personae. Art. 1207, al.2, pct. 3. Cand este vorba despre obligatii continue/specifice,sunt mai sever analizate in cazul contractelor cu titlu oneros. In materie de succesiuni,chestiunea reductiunii liberalitatii si raportului donatiilor - art. 1146 art. 1154 se refera la contractele cu titlu gratuit. Conditiile necesare introducerii actiunii pauliene(revocatorie prin care creditorii unei persoane urmaresc sa desfiinteze actele frauduloase ale debitorului,acte prin care s-au adus atingere dreptului de gaj general) sunt mai severe in cadrul contractului cu titlu oneros. Conditia complicitatii la frauda se cere in cadrul contractului cu titlu oneros si este suficienta. In cazul contractelor cu titlu oneros trebuie sa se dovedeasca si participarea la frauda a tertului dobanditor al bunului - dovada actului fraudulos..Contractele cu titlu oneros se clasific dupa criteriul certitudinii sau incertitudinii existentei sau intinderii prestatiilor in momentul incheierii contractului,conform art.1173, in:a. Contractele comutative sunt acele contracte in care existena i intinderea prestaiilor datorate de ctre pri sunt certe (determinate sau determinabile) i pot fi apreciate in momentul incheierii contractului. Ele nu depind in nicio msura de hazard. Majoritatea contractelor este comutativa. Obligatii determinabile - la momentul incheierii contractului,avem suficiente criterii,ca la momentul executarii sa stim exact intinderea lor,fara a necesita un nou acord de vointa.b. Contractele aleatorii sunt contracte in care existena sau intinderea prestaiilor, sau numai a uneia dintre ele, depinde de un eveniment incert, deci la incheierea contractului nu se poate calcula intinderea prestaiilor, nu se poate ti cuantumul castigului ori pierderii i uneori nu se poate ti nici mcar dac va exista sau nu castig sau pierdere. Exemplu: contractul de asigurare, renta viagera, de intretinere pe viata. Importanta clasificarii: Actiunea in resciziune (anulare) pentru leziune este admisibila numai in cazul contractelor comutative (daca cel lezat este un minor cu capacitate de exercitiu restransa). Per a contrario, leziunea (art. 1221 art. 1224) nu poate fi invocata in contractele aleatorii. Contractele aleatorii trebuie sa indeplineasca conditii de forma mai stricte. Contractele aleatorii avand ca obiect jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite de nulitate absoluta pentru cauza ilicita. Care e diferenta intre un contract afectat de o conditie(eveniment viitor si incert) si contractul aleatoriu care depinde de un eveniment viitor si incert ? Indeplinirea sau neindeplinirea conditiei afecteaza insasi existenta contractului. Contractele cu titlu gratuit se impart,dupa criteriul diminuarii sau pastrarii patrimoniului celui care se obliga,in:a. Contractele dezinteresate sunt contractele prin care se urmarete a se face un serviciu cuiva, fr a se micora patrimoniul celui care se oblig. Exemplu: mandatul gratuit, imprumutul fr doband, comodatul (poate deveni liberalitate,daca scade valoare bunului pe perioada imprumutului), fidejusiunea.b. Liberalitile sunt contractele prin care o valoare trece dintr-un patrimoniu in altul, fr a se urmri un contraechivalent, deci patrimoniul celui care face liberalitatea se diminueaz; iar corespunztor, patrimoniul celui care o primete crete. Exemplu: donaia.Importanta clasificarii: probleme privind reductiunea liberalitatilor excesive si raportul donatiilor se pun doar in cazul liberalitatilor. Conditiile de forma sunt mai restrictive in cazul liberalitatilor.D. Dup efectele produse contractele pot fi clasificate:a. contracte constitutive sau translative de drepturi care produc efecte din momentul incheierii lor pentru viitor (ex nunc) prin crearea unei situaii juridice noi (crearea unor drepturi noi), necunoscute anterior. Ex.: partajul,ipoteca,locatiunea. Diferenta de regim juridic poate fi exemplificata ca acea garantie pentru evictiune specifica contractelor translative. Contractele translative se subimpart in contracte constitutive de drepturi reale si constitutive de drepturi de creanta. Subclasificarea este importanta pentru ca uneori avem anumite cerinte ce privesc incheierea contractului care tin de dreptul care se naste din acel contract.b. contracte declarative de drepturi care recunosc, intre parti, situatii juridice preexistente. Ele au i efecte retroactive anterioare incheierii lor (ex tunc). Exemplu: actul confirmativ, tranzacia ( definitie: Art. 2.267. (1) Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.(2) Prin tranzactie se pot naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre parti.).E. Dup durata (sau modul) de executare se disting:a. contractul cu executare imediat, uno ictu, intr-un singur moment. De ex.: contract de intretinere, renta viagera.b. contractul cu executare succesiv prestatii continue in timp (o parte o vede uno ictu,cealalta succesiva) sau succesive,ce se repeta la un anumit timp. De ex.: furnizare in partide de mrfuri, sau contractul de locaiune.Observatii: Pentru neexecutarea sau executarea necorespunztoare a contractului cu executare imediat,sanciunea este rezoluiunea, care desfiinteaz contractul cu caracter retroactiv (ex tunc)(art.1554). In cazul contractelor cu executare succesiv, sanciunea va fi rezilierea, al crei efect este desfiinarea contractului pentru viitor (ex nunc), lsand neatinse efectele produse pan in momentul pronunrii rezilierii. Intotdeauna nulitatea actelor juridice opereaz cu efect retroactiv(ex tunc). In cazul contractelor cu executare succesiva,cazul fortuit in perioada executarii contractului,daca este temporar, nu duce la desfiintarea contractului,ci la supendarea executiei. Numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva se pune problema unei suspendri a executarii in cazul in care cauzele sunt permanente,ex. din motive de for major(care include si cazul fortuit), pe toata durata imposibilitii de executare. Conditiile exercitarii dreptului de denuntare unilaterala difera.Posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului incheiat pe durata nedeterminata vizeaza contractele cu executare succesiva. Art. 2.503 Prescripia dreptului la aciune privind drepturile accesorii. - (1) Odat cu stingerea dreptului la aciune privind un drept principal, se stinge i dreptul la aciune privind drepturile accesorii, afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel. (2) n cazul n care un debitor este obligat la prestaii succesive, dreptul la aciune cu privire la fiecare dintre aceste prestaii se stinge printr-o prescripie deosebit, chiar dac debitorul continu s execute una sau alta dintre prestaiile datorate. (3) Dispoziiile alin. (2) nu sunt aplicabile n cazul n care prestaiile succesive alctuiesc, prin finalitatea lor, rezultat din lege sau convenie, un tot unitar. Exista deosebiri i in modul de solutionare a problemei riscurilor contractuale. Contractul de intretinere - rezolutiune.F. Dup nominalizarea sau lipsa acesteia n legislaie,contractele pot fi conform art. 1167 si 1168:a. contracte numite/tipice - contracte care corespund unei operatiuni juridice determinate si care sunt nominalizate in legislatia civila(denumire si reglementare proprie).b. contracte nenumite/atipice - contracte nenominalizate in legislatie ca figuri juridice distincte. Ex.: (conventia de delegatie imperfecta)In cazul contractelor numite, acestora li se aplic regimul juridic prevazut de lege, chiar dac prile nu l-au prevzut expres. La contractele nenumite prile trebuie s-i exprime voina ca acestor contracte s li se aplice, parial sau total, singure sau in mod combinat, normele unor contracte numite.In virtutea libertii de voin, prile pot gsi variate feluri de contracte pentru a imbrca operaiile pe care le svaresc, fr a fi inute s se adapteze neaprat la unul dintre tipurile de contracte numite.Importanta clasificarii:Contractelor numite se aplica regulile speciale,apoi cele generale daca cele speciale nu au fost indestulatoare, apoi uzantele, apoi analogia legii si analogia dreptului art.1(2). Art.1168 - In contractele nenumite aplicam regulile generale ale contractului,apoi cele care reglementeaza contractul numit cel mai asemanator,adica analogia legii,apoi uzantele si apoi analogia dreptului- derogare de la art.1(2). G.Dupa raportul care exista intre contracte,exista:a. contracte principale - care au o existen de sine stttoare b. contracte accesorii care insoesc unele contracte principale, de a cror soart depind (de ex.: contractele de gaj i ipotec sau contractele de fidejusiune ori clauza penal). Se verifica si valabilitatea contractului principal,pe langa verificarea valabilitatii acestora.Incetarea sau desfiinarea, din orice cauz, a contractului principal, va atrage automat incetarea sau desfiinarea contractului accesoriu - accesorium sequitur principale.H. Dup modul n care se exprim voina prilor,exista:a) Contracte negociate sunt cele in cadrul crora prile discut, negociaz toate clauzele contractului, fr ca din exterior s se impun ceva. Art. 1182 (1) Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta. Art. 1183 (1) : Partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora.b) Contracte de adeziune (art.1175 - Contractul este de adeziune atunci cand clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare) sunt contractele redactate in intregime sau aproape in intregime numai de ctre una din prile contractante. Cellalt contractant nu poate modifica clauzele proiectului de contract. El poate s le accepte sau nu. Daca le accept, inseamn c a aderat la un contract preexistent. Aceste contracte pun in lumina anumite prestatii specifice unor anumite domenii /prestatii standardizate. Ex. Contractul de transport pe cale ferata.c) Contracte obligatorii (sau forate) sunt asemntoare cu cele de adeziune, dar in timp ce la contractele de adeziune o parte impune condiiile sale, pe cele obligatorii legea le impune, sau impune obligativitatea pentru o parte de a le incheia (de regula pentru prestatorul sau furnizorul unor servicii sau produse strict necesare - transport, ap, energie electric), in timp ce pentru cealalt parte incheierea contractului rmane facultativ. Un alt exemplu ar fi cel al Asigurrii de Raspundere Civil pentru proprietarii de autovehicule prin Legea nr.136 / 1995.Interesul acestei clasificari : regimul de protectie al partii mai slabe. Art. 1202 (3) : Clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard. Aceasta este o masura de protectie a partii mai slabe, in cazul in care ea nu a reusit sa se impuna. Art. 1203 : Clauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune exceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalta parte.I.Dupa efectele contractelor,pot fi conform art.1176:a. Contractul-cadru este (1)acordul prin care partile convin sa negocieze,sa incheie sau sa mentina raporturi contractuale ale caror elemente esentiale sunt determinate de acesta. Ex. Avocatul-contract de asistenta juridica.b. Contracte de executare a contractelor-cadru. (2) Modalitatea de executare a contractului-cadru,in special termenul si volumul prestatiilor,precum si,daca este cazul,pretul acestora sunt precizate prin conventii ulterioare.J. Dupa calitatea partilor, exista in art. 1177:a. Contracte incheiate cu cei care nu au calitatea de consumatori.b. Contracte incheiate cu consumatorii. Contractul incheiat cu consumatorii este supus unor legi speciale si,in completare,dispozitiilor prezentului cod.Semestrul II - Curs 3 - 29.02.2012Incheierea contractuluiPrin incheierea contractului intelegem realizarea acordului de vointa al partilor asupra clauzelor contractuale. Principiul care guverneaza incheierea contractelor este libertatea contractuala. Aceasta se manifesta sub doua aspecte: libertatea de a incheia sau nu un contract si de a stabili continutul sau atat timp cat nu se incalca legea, bunele moravuri si ordinea de drept. In VCC nu exista dispozitie expresa cu privire la incheierea contractelor.1182 (1) - Incheierea contractului. Contractul se incheie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta. - Deci contractul se poate incheia in doua modalitati care nu se exclud una pe cealalta.I. Ipoteza negocierii pre-contractuale1183 Buna-credinta in negocieri. (1) partile au libertatea initierii,desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora.- materializarea principiului.1183(2) partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte. Partile nu pot conveni la limitarea sau excluderea acestei obligatii. - Buna-credinta (spre deosebire de materia drepturilor reale) este analizata obiectiv, impunandu-se un compartament corect si loial unei parti. Norma care reglementeaza negocierea cu buna-credinta este o norma imperativa, care nu permite derogare.1184 - Obligatia de confidentialitate . Cand o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor, celalalta parte este tinuta sa nu o divulge si sa nu o foloseasca in interes propriu,indiferent daca se incheie sau nu contractul. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea partii in culpa.- se refera la acele informatii care nu erau cunoscute publicului si care datorita aparitiei in negociere,partea a putut cunoaste aceste informatii. Aceste informatii pot intra sau nu in continutul contractului. Pentru a studia confidentialitatea lor, este necesara analizarea accesibilitatii informatiilor. Daca este incalcata obligatia, partea in culpa va fi trasa la raspundere civila delictuala (cand nu exista un contract incheiat) sau contractuala.In aceasta faza de negocierii pre-contractuala,nu exista un contract. In aceasta faza,se pot reglementa:conditiile in care se desfasuara negocierea,cine va suporta cheltuielile cu privire la aceasta,clauzele considerate confidentiale,etc.Negocierea nu se confunda cu 1279 promisiunea de a contracta/ante-contractul - (1) promisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului promis,in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea. (2) in caz de neexecutare a promisiunii,beneficiarului are dreptul la daune-interese. (3) de asemenea, daca promitentul refuza sa incheie contractul promis,instanta,la cererea partii care si-a indeplinit propriile obligatii,poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract,atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele legii pentri validitatea acestuia sunt indeplinite. Prevederile alineatului nu sunt aplicabile in cazul promisiunii de a incheia un contract real,daca prin lege nu se prevede altfel. (4) conventia prin care partile se obliga sa negocieze in vederea incheierii sau modificarii unui contract nu constituie promisiune de a contracta. Diferente: In cazul promisiunii,partile isi asuma obligatia de a incheia un contract in conditiile stabilite de promisiunea initiala, deci partile nu trebuie sa mai negocieze niciun aspect. Premisa antecontractului este capacitatea partilor de a executa contractului in baza clauzelor, in baza promisiunii de a contracta. In contractul de negociere, partile nu au cazut de acord cu privire la clauze.Contractul de negociere mai poarta numele de acord de principiu sau scrisoare de intentie.Fapta ilicita este data de incalcarea obligatiilor. In cazul obligatiei de confidentialitate, folosirea informatiei in interes propriu atrage raspunderea delictuala - 1184. Exemple: 1183(3) buna-credinta in negocieri este contrara exigentelor bunei-credinte,intre altele,conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia un contract. obligatia de informare pre-contractuala poate sa isi aiba izvorul in lege sau dedusa pe cale jurisprudentiala. Trebuie indeplinite 2 conditii pentru a se naste obligatia de a informa: 1) informatia sa fie de natura a schimba atitudinea si comportamentul celeilalte parti in sensul de a o determina sa incheie sau nu contractul in alte conditii si 2) aceasta informatie trebuia sa fie greu accesibila cocontractantului (greutatea privind accesibilitatea informatiei poate sa derive din motive obiective sau subiective, ex.: rude, prieten,etc.). Sanctiunea pentru incalcarea acestei obligatii in etapa precontractuala consta in daune-interese/ raspundere civila delictuala; privind incalcarea obligatiei de informare in etapa incheierii contractului, sanctiunea consta in nulitate relativa pentru eroare sau dol prin reticienta/raspundere contractuala.garantia pentru vicii ascunse,pentru evictiune,etc. in cadrul contractului vanzare-cumparare cand nu s-a contractat cu un proprietar.Prejudiciu. 1183(4) partea care initiaza,continua sau rupe negocierile contrar bunei-credinte raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. Pentru stabilirea prejudiciului se va tine cont de cheltuielile angajate privind negocierile,de renuntarea de catre cealalta parte la alte oferte si de orice imprejurari asemanatoare. vs. 1279 promisiunea de a contracta - avem acord de vointa, deci intentia de a contracta a fost vadit evidentiata. Diferenta: in cazul negocierii, instanta nu poate dispune incheierea contractului pentru repararea prejudiciului, pentru ca nu este evidentiata intentia de a se obliga - prevalarea principiului libertatii contractuale si negocierii cu buna-credinta. Deci vor putea fi cerute doar daune-interese.1185 elementele de care depinde incheierea contractului. Atunci cand,in timpul negocierilor, o parte insista sa se ajunga la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme,contractul nu se incheie pana nu se ajunge la un acord cu privire la acesta. + 1182(2) - Pentru incheierea contractului este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului,chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane.Elementele esentiale ale contractului sunt: Cele obiective - 1179 (sunt cele 5) conditiile esentiale pentru validitatea contractului: capacitatea de a contracta,consimtamant,obiect determinat si licit, cauza licita si morala si forma ceruta de lege Cele subiective - nenumarate,tinand de vointa unei singure partiDaca elementele secundare nu sunt stabilite de parti,acestea se vor adresa instantei care va stabili elementele secundare in baza art. 1182(3) in conditiile al.(2):daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana careia i-a fost incredintata determinarea lor nu ia o decizie,instanta va dispune la cererea oricareia dintre parti,completarea contractului, tinand seama, dupa imprejurari, de natura acestuia si intentia partilor. Pentru a se evita aceasta situatie,se recomanda incheierea unui contract de negociere in care reglementam modalitatile de completare sau sa nu se socoteasca contractul incheiat pana cand partile nu cad de acord cu privire la toate elementele.II. Ipotezele acceptarii ofertei de a contractaConditiile ofertei: 1188 oferta de a contracta (1) O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de catre destinatar.(2) Oferta poate proveni de la persoana care are initiativa incheierii contractului, care ii determina continutul sau, dupa imprejurari, care propune ultimul element esential al contractului. suficiente elemente pentru formarea contractului - oferta precisa sau completa. exprimarea intentiei ofertantului de a se obliga - oferta ferma (manifestare de vointa reala, serioasa, constienta,neviciata si cu intentia de a angaja juridic, nu jocandi causa sau din curtoazie) 1187 forma ofertei si a acceptarii - forma ceruta de lege pentru incheierea contractului. La oferta pot fi facute rezerve absolute (facultatea de agreere a cocontractantului, de ex. in cazul locatiunii) sau relative (facultatea de vinde bunuri numai in limita stocului disponibil).1189(1) propunerea adresata unei persoane nedeterminate. Propunerea adresata unor persoane nedeterminate chiar daca este precisa,nu valoreaza oferta,ci,dupa imprejurari, solicitare de oferta sau intentie de negociere.- prezumtie simpla: nu este oferta. (2) Cu toate acestea,propunerea valoarea oferta daca aceasta rezulta astfel din lege,uzante ori,in mod neindoielnic,din imprejurari. In aceste cazuri,revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta. Exemplu: supermarket,o pancarda cu pret negociabil - nu reprezinta oferta; bun cu pret expus + in limita stocului disponibil - oferta .Cat timp trebuie mentinuta oferta? Daca s-a stabilit un termen,oferta trebuie mentinuta pe intreaga durata a termenului. Daca nu exista un termen stabilit,oferta trebuie mentinuta un termen rezonabil. Exceptie: persoana prezenta care refuza oferta (aceasta devine caduca).Forta obligatorie a ofertei.Ipoteze: 1191 oferta irevocabila. (1) oferta este irevocabila de indata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. oferta este,de asemenea,irevocabila atunci cand poate fi considerata astfel in temeiul acordului partilor,al practicilor statornicite intre acestea, al negocierilor, al continutul ofertei ori al uzantelor. (2) declaratia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. 1278 pactul de optiune. (1) atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa,iar cealalta sa o poata accepta sau refuza, acea declaratie se considera o oferta irevocabila si poate produce efectele prevazute la art 1191. (2) daca partile nu au convenit un termen pentru acceptare,acesta poate fi stabilit de instanta prin ordonanta presedintiala, cu citarea partilor.(3) pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie, astfel incat acesta sa se poate incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii.Efecte juridice: daca exista acceptarea ofertei,urmeaza executarea obligatiilor.1193 Oferta fara termen adresata unei persoane absenta. (1) oferta fara termen de acceptare,adresata unei persoane care nu este prezenta,trebuie mentinuta un termen rezonabil,dupa imprejurari,pentru ca destinatarul sa o primeasca,sa o analizeze si sa expedieze acceptarea. (2) revocarea ofertei nu impiedica incheierea contractului decat daca ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau,dupa caz, inaintea savarsirii actului ori faptului care,potrivit art.1186(2),determina incheierea contractului. (3) ofertantul raspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei inaintea expirarii termenului prevazut in al.(1)1194 oferta fara termen adresata unei persoane prezente (1) oferta fara termen de acceptare,adresata unei persoane prezente ramane fara efecte daca nu este acceptata de indata. (2) dispozitiile (1) se aplica si in cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte asemenea mijloace de comunicare la distanta.Revocare poate fi interpretata drept o denuntare unilaterala(in privinta dreptului pur potestativ), dar pentru a denunta, avem nevoie de o clauza legala sau ca posibilitatea denuntarii sa fie prevazuta in contract.Consecintele revocarii ofertei: raspundere pentru prejudicii daca nu pastreaza termenul stabilit sau cel rezonabil. Poate fi dispusa repararea in natura (suplinirea consimtamantului partilor de catre instanta) - opinie majoritara.Revocarea ofertei nu se confunda cu 1199 retragerea ofertei sau acceptarii. oferta sau acceptarea poate fi retrasa daca retragerea ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta sau ,dupa caz, cu acceptarea.Pentru revocare ofertei,oferta trebuie sa fie fara termen si sa fie adresata unei o persoane absenta.1195 Caducitatea ofertei (1) oferta devine caduca daca: a) acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit sau in termen rezonabil;b) destinatarul o refuza. (2) decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci cand natura afacerii sau imprejurarile o impun. - Deci regula este ca decesul ofertantului intervenit pe perioada termenului si incapacitatea in cazul ofertei irevocabile nu atrage caducitatea. Exceptie: contract intuitu personae. Acceptarea ofertei trebuie sa fie facuta fara rezerve. 1196 Acceptarea ofertei. (1) orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare daca indica in mod neindoielnic acordul sau cu privire la oferta,astfel cum aceasta a fost formulata,si ajunge in termen la autorul ofertei. (2) tacerea sau inactivitatea destinatarului nu valoareaza acceptare decat atunci cand aceasta rezulta din lege,din acordul partilor,din practicile statornicite intre acestea, din uzante sau din alte imprejurari. - exemplu: legea admite tacita reconductiune. Tacerea sau inactivitatea destinatarului nu se confunda cu refuzul ofertei.1197 acceptarea necorespunzatoare a ofertei. (1) raspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci cand: cuprinde modificari sau completari care nu corespund ofertei primite; nu respecta forma ceruta de ofertant; ajunge la ofertant dupa ce oferta a devenit caduca. (2) raspunsul destinatarului,exprimat potrivit alin. (1) poate fi considerat,dupa imprejurari, ca o contraoferta. - Ofertantul initial devine destinatar,se inverseaza rolurile. Daca va accepta oferta noul destinatar, se va incheia contractului. !!! atentie: se naste un nou termen care va curge pana la acceptare.Daca acceptarea ajunge peste termenului stabilit sau rezonabil (cand oferta a devenit caduca),sunt prevazute in lege doua solutii: 1198 acceptarea tardiva (1) acceptarea tardiva produce efecte numai daca autorul ofertei il instiinteaza de indata pe acceptant despre incheierea contractului. (2) acceptarea facuta in termen,dar ajunsa la ofertant dupa expirarea termenului,din motive neimputabile acceptantului,produce efecte daca ofertantul nu il instiinteaza despre aceasta de indata. - contract incheiat, daca nu exista culpa si daca ofertantul nu il anunta de indata ca nu se va considera obligat sa execute contractul.1186 momentul si locul incheierii contractului. (1) contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant,chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. (2) de asemenea,contractul se considera incheiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau un fapt concludent,fara a-l instiinta pe ofertant,daca,in temeiul ofertei,al practicilor statornicite intre parti,al uzantelor sau potrivit naturii afacerii,acceptarea se poate face in acest mod.Importanta momentului incheierii contractului: Se apreciaza posibilitatea de revocare si caducitatea ofertei; Viciile vointei si cauzele de nulitate sau anulabilitate trebuie sa existe la momentul incheierii contractului; Determinarea legii aplicabile contractului; Determinarea efectelor si a riscurilor; Calcularea termenelor si prescriptiei; Momentul incheierii determina si locul incheierii contractului,care prezinta interes in legatura cu competenta teritoriala a instantei de judecata. 1186(1) si 1200 (1) instituie o prezumtie absoluta de cunoastere a acceptarii.1200 comunicarea ofertei,acceptarii si revocarii (1) oferta,acceptarea,precum si revocarea acestora produc efecte numai din momentul in care ajung la destinatar,chiar daca acesta nu ia cunostinta de ele din motive care nu ii sunt imputabile.(2) comunicarea acceptarii trebuie facuta prin mijloace cel putin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant,daca prin lege,din acordul partilor,din practicile statornicite intre acestea sau din alte asemenea imprejurari nu rezulta contrariul.Ipoteza in care contractul nu a fost negociat sau a fost negociat partial - 1202(2)1201 clauze externe. Daca prin lege nu se prvede altfel,partile sunt tinute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere.1202 clauze standard. (1) sub rezerva prevederilor art.1203,dispozitiile prezentei sectiuni se aplica in mod corespunzator si atunci cand la incheierea contractului sunt utilizate clauze standard. (2)sunt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte. (3) clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard. - regula de interpretare a unor clauze negociate care intra in contradictie cu clauze nenegociate; (4) atunci cand ambele parti folosesc clauze standard si nu ajung la o intelegere cu privire la acestea, contractului se incheie totusi pe baza clauzelor convenite si a oricaror clauze standard comune in substanta lor,cu exceptia cazului in care una dintre parti notifica celeilalte parti, fie anterior momentului incheierii contractului,fie ulterior si de indata,ca nu intentioneaza sa fie tinuta de un astfel de contract. - cand ambele parti folosesc clauze standard si nu ajung la o intelegere, contractul se incheie cu privire la clauzele acceptate, cu exceptia cazului in care o parte denunta liber contractul.1203 clauze neuzuale. Clauzele standard care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii,dreptul de a denunta unilateral contractului, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului,limitarea dreptului de a opune exeptii,restrangerea liberatii de a contracta cu alte persoane,reinnoirea tacita a contractului,legea aplicabila,clauzele compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti nu produc efecte decat daca sunt acceptate,in mod expres,in scris,de cealalta parte. - formalismul informativ.Clauzele neuzuale de la 1203 nu sunt neaparat clauze abuzive,datorita domeniului de aplicare: contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Enumerarea de la 1203 se suprapune partial cu dispozitiile Legii nr. 193/2000 - clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Odata identificata clauza in contract,nu inseamna ca aceasta va fi inlatura. Clauzele abuzive nu au fost prevazute ca ilicite,ci au fost lasate la libera apreciere a judecatorului. 1203 prevede exceptii de la regula consensualismului.Recapitulare. VCC vs. NCC. Noutati. Conditiile esentiale ale contractului: Capacitatea Consimtamantul. Lipsa discernamantului-nulitate relativa. Anulabil daca la momentul incheierii actului ambele parti aveau discernamant,eu nu eram atunci interzis,starea exista la momentul incheierii actului,starea era vizibila pentru altii. Viciile de consimtamant. Nu se mai face distinctie intre eroarea obstacol(considerata esentiala,atrage nulitate relativa) si eroarea- viciu de consimtamant. Sanctiune noua:adaptarea contractului 1213. Conditiile erorii: falsa reprezentare a realitatii( de fapt si de drept-previzibilitate,accesibilitate),eroarea trebuie sa fie esentiala-asupra unor anumite imprejurari(in corpore,in substanta,personae,in negotium), determinanta, cealalta parte sa stie ca motivul incheierii contractului-imprejurarea a fost determinanta, scuzabila (necunoscut cu diligene rezonabile ), sa nu fie asumata, sa nu fie invocata contrar exigentelor bunei-credinte, a nu se fi procedat la adaptarea contractului. 3 ani de la cunoasterea erorii,dar nu mai tarziu de 18 luni de la incheierea actului.Dolul 1214(2) = orice dol este determinant si poate atrage nulitatea relativa. Conditii: realitatea falsa prezentata(esentiala si neesentiala), falsa reprezentare provocata prin manopere dolosive(si ale unui tert-daca persoana stie de activitatea tertului), sa provin de la partea cealalta sau tert. 3 ani de la descoperire,dar nu mai tarziu de 18 de la incheierea contractului(momentul cel mai tarziu de cand incepe sa curga prescriptia). Violenta savarsita de tert 1220- anulabil contractul daca partea cunostea viciul pentru stabilitatea circuitului civil. 1218 starea de necesitate - violenta doar daca cealalta parte a profitat de aceata imprejurare. 1216 violenta impotriva unei persoane apropiate. Cerinte: determinanta, justificata, cealalta parte sau tert de a carui activitate stia cealalta parte,temere injusta. Leziunea 1221 - sfera extinsa, nu doar minorii(aici se cere doar disproportie,in rest instanta este suverana). Disproportia de jumatate ceruta doar in cazul majorilor. Termen de prescriptie 1 an de la data incheierii contractului. Exceptie: anulabilitatea pe cale de exceptie= prescriptibila (1223), anulabilitatea pe cale de actiune=prescriptibila.adaptarea 1213 se aplica si aici in toate cazurile(minorii si majori) 1224 Inadmisibilitatea leziunii la contractele aleatorii. Obiectul contractului. Bunurile care apartin altuia 1230 - pot face obiectul contractului,mai mult 1683 - vanzarea bunurilor altuia. Raspundere contractuala. Exceptie - Determinarea pretului intre profesionisti - 1233 vs. Regula - 1664 - lipsa determinarii exprese a pretului. Cauza contractului. Cauza ilicita- nulitate absoluta(cauza comuna cunoscuta de parti),lipsa cauzei-nulitate relativa.Nulitatea contractului 1246(4) - nu se poate deroga de la aceste norme imperative. Cauzele de nulitate neschimbate. Regula: nulitatea relativa. Efectele nulitatii. Regula: nulitatea partiala 1255 Ex. clauzele considerate nescrise pentru incalcarea legii,ordinii publice sau bunelor moravuri - la nevoie actiune in constatare. Cel care stabileste o dobanda care depaseste cea legala este sanctionat cu neprimirea vreunei dobanzi. 1254(3) nulitatea are efect retroactiv in orice caz. Confirmarea 1263(6) punerea in intarziere.Curs 4 - 7.03.2012 Cap. II : Efectele contractuluiEfectul imediat al oricarui contract este acela de a da nastere unor drepturi si obligatii. Efectele contractului sunt tocmai raporturile obligationale care se nasc din contract sau care sunt modificate din contract sau care se sting din contract. Mai simplu spus, drepturile si obligatiile nascute,modificate sau stinse prin contract fac categoria efectelor contractului. Efectele obligatiilor se refera la obligatii deja nascute si au in vedere evolutia raporturilor obligationale de la nastere si pana la incetarea lor.Principalele aspecte privind efectele contractului: a) Stabilirea cuprinsului contractului,prin interpretarea corecta a clauzelor sale.b) Principiul obligativitatii contractului intre raporturile dintre partile contractante si intre raporturile cu alte persoane,care nu au calitatea de parti (principiul relativitatii efectelor contractului si campul de aplicatie al acestui principiu)c) Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice,efecte derivate din interdependenta obligatiilor generate de aceste contracte: principiul executarii concomitente a obligatiilor reciproce,exceptia de neexecutare a contractului,suportarea riscului contractului, rezolutiunea si rezilierea contractului.Efectele contractului sunt guvernate de doua mari principii: principiul relativitatii efectelor contractului si principiul fortei obligatorii. Uneori in sfera in care actioneaza contractul apare un crater care denota o exceptie de la principiul fortei obligatorii sau un munte care denota o exceptie de principiul relativitatii efectelor contractului.Pentru a stabili intinderea efectelor contractului,trebuie sa stabilim continutul contractului, adica sa analizam care sunt clauzele contractuale si care este intelesul lor.Interpretarea contractuluiA nu se confunda cu proba contractului. Inainte de interpretare,contractul trebuie sa fie dovedit- idem est non esse et non probari. In masura dovedirii, este posibila interpretarea.A nu se confunda cu operatia calificarii,aceasta insemnand stabilirea apartenentei unui contract la o categorie de contracte,precum si identificarea tipului de contract numit.Pentru a califica contractul este nevoie de a interpretarea contractul pentru stabilirea naturii sale,interpretarea continuand pentru stabilirea celorlalte clauze. Deci interpretarea contractului este,adeseori,in stransa legatura cu operatia de calificare juridica a contractului.Regulile de interpretare pot forma un sistem cu fundamentare fie subiectiva,fie obiectiva,fie mixta. Sistemul subiectiv se bazeaza pe ideea ca vointa reala a partilor are prioritate si pe interpretarea contractului de catre judecator in raport cu aceasta vointa reala a partilor. Sistemul obiectiv tine seama de forma de exprimare a vointei si de imprejurarile obiective din care poate fi descifrata vointa. Sistemele mixte combina cele 2 fundamente.Atat in VCC,cat si in NCC, avem un sistem mixt punandu-se accentul pe criteriul vointei reale,reprezentand un sistem preponderent subiectiv cu influente obiective.I. 1266 interpretarea dupa vointa concordanta a partilor (1) contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor,iar nu dupa sensul literal al termenilor. - intre vointa exprimata si cea reala, cea reala are prioritate. Dar aceasta prioritate devine utila doar cand exista o contradictie/ neconcordanta intre vointa exprimata si cea reala. Daca partile nu contesta sensul contractului,nu are rost sa interpretam vointele. Asemenea neconcordante intre vointa reala si vointa exprimata nu se confunda cu situatia in care,in mod deliberat, partile incheie un contract aparent si un contract secret (simulatia - exceptie de la opozabilitatea fata de parti). (2) la stabilirea vointei concordante se va tine seama,intre altele,de scopul contractul,de negocierile purtate de parti,de practicile statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior incheierii contractului. - textul vorbeste de scopul contractului, adica despre cauza actului juridic. Aceasta delimiteaza campul vointei juridice, din care poate fi distinsa vointa reala a parilor. In mare,articolul se refera la elemente obiective.1272 continutul contractului. (1) contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat,dar si la toate urmarile pe care practicile statornicite intre parti,uzantele,legea echitatea le dau contractului,dupa natura lui. (2) clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg,desi nu sunt stipulate in mod expres. - acest text este necesar pentru ca simplifica modul de incheiere a contractelor (precum in cazul contractelor numite, cat vreme nu se deroga de la normele generale) si pentru ca sprijina cei care nu pot/stiu sa redacteze clauzele contractului. Acest text se indeparteaza de ideea prioritatii vointei reale, datorita prioritatii legii, echitatii, uzantelor.II. 1267 interpretarea sistematica. Clauzele se interpreteaza unele prin altele,dand fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul contractului.III. 1268 interpretarea clauzelor indoielnice. (1) clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului. (2) clauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama,intre altele,de natura contractului,de imprejurarile in care a fost incheiat,de interpretarea data anterior de parti,de sensul atribuit in general clauzelor si expresiilor in domeniu si de uzante. (3) clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte,iar nu in acela in care nu ar putea produce niciunul. - actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat (4) contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta,oricat de generali ar fi termenii folositi. (5) clauzele destinate sa exemplifice sau sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un caz particular nu ii restrang aplicare in alte cazuri care nu au fost expres prevazute.Regulile I,II si III sunt principale si trebuie aplicate impreuna,nu separat.1269 reguli subsidiare de interpretare (1) daca,dupa aplicarea regulilor de interpretare,contractul ramane neclar,acesta se interpreteaza in favoarea celui care se obliga. - in dubio pro reo. (2) stipulatiile inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui care le-a propus. - chiar si impotriva creditorului. Principiul fortei obligatorii a contractuluiArt. 1270 forta obligatorie (1) contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. - pacta sunt servanda, deci intre parti,contractul are puterea legii,dar nu si in afara partilor. Principiul subinteles in subsidiar este cel al relativitatii.Principiul se refera la faptul ca odata incheiat intre parti,contractul trebuie sa fie respectat de parti, datorita cerintelor morale - respectarea cuvantului dat si cerintelor juridice ale respectarii vointelor individuale exprimate - odata realizat acordul de vointa,din acel moment efectele juridice se produc si legea interzicerea ignorarea contractului. Dar aceste doua fundamente impreuna tin seama de un fundament social. Contractul este sursa principala a coeziunii oricarei societatii moderne.In stransa legatura cu principiul fortei obligatorii,exista principiul simetriei - mutuus consensus,mutuus disensus : 1270 (2) contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege.Exceptiile de la principiul simetriei (mai exact cauzele autorizate de lege): 1276 denuntarea unilaterala (1) daca dreptul de a denunta contractul (cu executare uno ictu) este recunoscut uneia dintre parti, acesta poate fi exercitat atat timp cat executarea contractului nu a inceput. - contractul cu executare uno ictu necesita o clauza care sa faca posibila denuntare,spre deosebire de contractele cu executare succesiva sau continua. (2) in contractele cu executare succesiva sau continua,acest drept poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz,chiar si dupa inceperea executarii contractului,insa denuntarea nu produce efecte in privinta prestatiilor executate sau care se afla in curs de executare.- efectul se produce in mod echitabil,incetand contractul pentru obligatiile care urmeaza sa fie executate (3) daca s-a stipulat o prestatie in schimbul denuntarii,aceasta produce efecte numai atunci cand prestatia este executata. - valoarea denuntarii (4) dispozitiile prezentului articol se aplica in lipsa de conventie contrara. - norma supletiva. 1277 contractul pe durata nedeterminata. Contractul incheiat pe durata nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare dintre parti cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. Orice clauza contrara sau stipularea unei prestatii in schimbul denuntarii contractului se considera nescrisa. - clauza legala de denuntare a contractelor cu executare succesiva sau continua. Sanctiunea : nulitatea (de fapt) unei clauze contrare sau stipularea unei prestatii in schimbul denuntarii contractului.

1271 impreviziunea (se deosebeste de conditie prin faptul ca ea contine un singur element de incertitudine si prin faptul ca aceasta este stabilita de parti) (1) partile sunt tinute sa isi execute obligatiile,chiar daca executarea lor a devenit mai oneroasa,fie datorita cresterii costurilor executarii propriei obligatii,fie datorita scaderii valorii contraprestatie. (2) cu toate acestea,daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor (rebus sic stantibus) care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei,instanta poate sa dispuna:a) Adaptarea contractului,pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea imprejurarilor;b) Incetarea contractului,la momentul si in conditiile pe care le stabileste.(3) dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile numai daca:a) schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului;b) schimbarea imprejurarilor,precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor,in mod rezonabil,in momentul incheierii contractului;c) debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat acest risc;d) debitorul a incercat,intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta,negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

ipoteza contractelor intuitu personae care la decesul unei parti inceteaza. Ex: comodatul - in NCC este intotdeauna contract intuitu personae, mandatul inceteaza daca decedeaza una dintre parti.

prorogarea legala a unor termene conventionale din contracte

imposibilitatea temporara (suspendare) sau definitiva (desfiintarea contractului) de executare a obligatiilorPrincipiul relativitatii efectelor contractului1270 (1) si 1280 relativitatea efectelor contractului - contractul produce efecte numai intre parti,daca prin lege nu se prevede altfel. - fara a putea sa profite ori sa dauneze tertelor parti. 1282 transmisiunea drepturilor si obligatiilor catre succesori (1) la moartea unei parti, drepturile si obligatiile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor sai universali sau cu titlu universal,daca prin lege,din stipulatia partilor ori din natura contractului nu rezulta contrariul. (2) drepturile,precum si,in cazurile prevazute de lege,obligatiile contractuale in stransa legatura cu un bun se transmit,odata cu acesta,succesorilor cu titlu ai partilor.Forta obligatorie actioneaza asupra partilor si succesorilor acestora. Sunt admise doar exceptii cu aspect activ in drept civil: se pot naste drepturi,nu si obligatii in patrimoniul unui tert. In dreptul muncii insa, in cazul contractului colectiv de munca, avem si exceptii sub aspect pasiv.1281 opozabilitatea efectelor contractului . contractul este opozabil tertilor,care nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor nascute din contract. Tertii se pot prevala de efectele contractului,insa fara a avea dreptul de a cere executarea lui,cu exceptia cazurilor prevazute de lege. - trebuie sa diferentiem contractul ca act juridic (relevanta intre parti si succesori) si contractul ca realitate juridica (felul in care se prezinta contractul fata de terti). Neminem laedere - tertii trebuie sa respecte contractul ca realitate juridica,fara sa aduca atingere drepturilor si obligatiilor partilor. Mai mult,partile pot invoca contractul ca realitate sociala impotriva unui tert (invocarea unui contract ca titlu de dobandire a unui drept; invocarea contractului ca just titlu pentru a beneficia de efectele uzucapiunii; invocarea contractului ca just temei pentru justificarea maririi patrimoniului in cazul unei actio de in rem verso - imbogatirea fara justa cauza) si invers. Sub aspectul raspunderii, daca o parte incalca contractul, raspunderea va fi contractuala; daca un tert incalca contractul, raspunderea va fi delictuala. Sub aspect probatoriu, partile trebuie sa respecte regimul probatoriu specific,tertii pot proba prin orice mijloc,pentru ei fiind vorba despre un fapt juridic.Partile sunt acele persoane care au incheiat direct sau prin reprezentant contractul.Terti (penitus extranei) sunt acele persoane complet straine fa de contract sau in raport cu oricare dintre parti. Intre cele doua categorii exista succesorii partilor in sens larg (avanzi-cauza), care, desi nu au participat la incheierea contractului, datorita raporturilor pe care le au cu partile contractante, suporta efectele acestui contract.In aceasta categorie intermediara sunt inclusi: succesorii universali i cu titlu universal, succesorii cu titlu particular i creditorii chirografari ai partilor.Succesorii universali sunt persoanele care succed, care dobandesc intreg patrimonial (activul i pasiv) al uneia dintre partile contractante (mostenitorul legal, legatarul universal sau persoana juridica care primeste intregul patrimoniu al alteia prin comasare- fuziune sau absorbtie).Succesorii cu titlu universal sunt persoanele care au vocatie la o fractiune din patrimonial uneia dintre partile contractante (o fractiune atat din activul cat i din pasivul patrimonial). Este situatia cand exista mai multi succesori legali ori testamentari care culeg fractiuni din mostenire.Aceste doua categorii se afla exact in pozitia partilor. Fata de succesorii universali i cu titlu universal, contractele incheiate de autorul lor vor produce toate efectele. Fac exceptie contracte intuitu personae i efectele declarate de partile contractante ca fiind netransmisibile succesorilor.Succesorii cu titlu particular sunt persoanele care dobandesc un drept anumit din patrimoniul uneia dintre partile contranctante. Ex.:cumparatorul unui bun, donatorul, cesionarul unei creante etc. In cazul succesorilor cu titlu particular, acestia vor fi tinuti numai de efectele contractelor incheiate de autor cu alte persoane i care au legatura cu dreptul transmis catre succesor, astfel drepturile ii profita, dar obligaiile, in principiu, nu-i sunt opozabile. Exista exceptii in cazul 1282 (2): obligaiilor propter rem i a celor scriptae in rem care, fiind strins legate de un anumit lucru, vor produce efecte i fa de succesorul cu titlu particular,precum si in cazul in care autorul a diminuat dreptul (succesorul va dobandi doar dreptul diminuat conform principiului nimeni nu poate transmite mai mult decat are - nemo plus iuris ad alium tranferre potest quam ipse habet) sau a grevat bunul (atunci el va transmite numai nuda proprietate, iar dobanditorul va trebui sa respecte uzufructul sau orice alt drept real principal).Sub aspectul obligatiilor care se transmit, este nevoie de o conditie: existenta unor contracte cu data certa anterioara succesiunii cu titlu particular (sau chiar formalitatea de publicitate, cand este ceruta). (3 conditii indeplinite cumulativ: sa fie vorba despre drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit; sa fie vorba despre acte juridice anterioare incheiate de autorul lui cu alte persoane si referitoare la acelasi drept sau bun; sa fi fost respectate formalitatile de publicitate prevazute de lege)Creditorii chirografari sunt creditorii ale caror creante sunt garantate cu intregul patrimoniu al debitorului, care deci nu beneficiaz de o garantie reala care sa-l avantajeze. Ei nu devin in niciun moment creditori sau debitori in contractele incheiate de debitorul lor; chiar si in cazul introducerii actiunii oblice,exercitarea se face in numele debitorului. Ei sunt fie simpli terti - miscarile patrimoniale ale debitorului nu pot fi atacate ab initio,fie ca se diferentiaza de terti,inlaturand opozabilitatea fa de ei a contractului incheiat de debitor fie pe calea actiunii pauliene, daca actele sunt incheiate de debitor in frauda lor, fie pe calea actiunii in simulatie. Exceptii de la principiul relativitiiSunt situatiile in care contractul incheiat produce efecte fa de anumite persoane care nu au participat in mod direct, nici prin reprezentare la incheierea contractului i nici nu au calitatea de succesori ai partilor. In principiu, trebuie fcut distinctia intre drepturi i obligaii. Astfel, daca o persoana poate dobandi drepturi printr-un contract la care nu a participat i nici nu are calitatea de succesor; cu privire la obligaii, acestea in principiu nu pot apartine tertilor, cu exceptia obligaiilor ce izvorasc din contractul colectiv de munca - stipulatia pentru altul.Exceptia veritabila: stipulatia pentru altul 1284 Efecte. (1) Oricine poate stipula in numele sau,insa in beneficiul unui tert. (2) prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei. - contract incheiat intre un promitent care se obliga fata de stipulant, care va executa o prestatie in beneficiul unui tert. Stipulatia trebuie sa indeplineasca toate conditiile (generale) de valabilitate a unui contract (capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul, cauza i, pentru unele contracte, forma- stipulatia trebuie sa indeplineasca forma ceruta de contractul de baza) - putand fi vorba despre un contract numit sau nenumit. Ex.:contract de vanzare-cumparare cu o clauza privind o stipulatie pentru altul,donatia pentru altul, contractul de transport de bunuri. 1285 conditiile privind tertul beneficiar. Beneficiarul trebuie sa fie determinat sau,cel putin, determinabil la data incheierii stipulatiei si sa existe in momentul in care promitentul trebuie sa execute obligatia. In caz contrar, stipulatia profita stipulantului,fara a agrava insa sarcina promitentului. - In plus, la stipulaia pentru altul (conditii specifice) este nevoie de existenta lui animus stipulandi =vointei de a stipula in favoarea unei terte persoane care s fie certa, neindoielnica, iar beneficiarul s fie determinat sau macar determinabil in momentul executarii obligatiei, chiar daca s-ar referi la persoane viitoare (ex. primul copil care se va naste stipulantului).Efectele stipulaiei pentru altul: intre stipulant i promitent exista legatura specifica oricarui contract i deci obligaiile promitentului trebuie executate in raport cu drepturile subiective ale stipulantului, deci stipulantul poate cere promitentului s execute angajamentele luate fa de el.Exista 2 creditori ai obligatiei. Daca promitentul nu le executa, stipulantul poate cere rezolutiunea/ rezilierea contractului sau executarea silita in natura sau prin echivalent banesc. De asemenea, stipulantul are posibilitatea intentarii unei actiuni impotriva promitentului pentru executarea prestatiei fa de tert. Dreptul nascut din contract apartine tertului beneficiar,si nu stipulantului.

intre tertul beneficiar i promitent exista doua efecte juridice:1) promitentul poate opune tertului toate cauzele de nulitate, de caducitate sau de rezolutiune care afecteaz contractul. Din momentul in care beneficiarul a acceptat stipulaiunea pentru altul, dreptul tertului beneficiar devine irevocabil. Tertul beneficiar poate actiona in justitie impotriva promitentului, dar numai pentru a reclama executarea promisiunii. In caz de neexecutare,poate cere executare silita sau daune. El nu poate cere rezolutiunea, caci el nu are nici un drept de a i se restitui prestatia furnizata de stipulant. El nu devine parte n contractul principal.2) Tertul beneficiar are un drept direct si nemijlocit (indiferent de acceptarea sa) impotriva promitentului. Deci nu va suporta concursul creditorilor sau succesorilor debitorilor si are la indemana o actiune directa impotriva promitentului pentru satisfacerea dreptului sau. Se pune intrebarea daca beneficiarul are vreo obligaie. Stipulaia pentru altul nu poate naste decat un drept in favoarea tertului i nicidecum o obligaie in sarcina sa. Fiind vorba despre un drept potestativ de a accepta dreptul,daca accepta, dreptul se va consolida in patrimoniul sau. Daca refuza dreptul, acesta se va desfiinda retroactiv din momentul stipulatiei. In cazul in care s-ar pune problema unei datorii pe care trebuie s o execute tertul, este absolut necesar ca acesta s o accepte. (vs. Stipulatia pentru altul creaza doar un drept potestativ,dreptul propriu-zis urmand a fi dobandit prin acceptare sau nedobandirea dreptului prin refuz.) Prin acceptare, tertul beneficiar adera la un contract incheiat de alte persoane (stipulant i promitent). Tertul poate pretinde daune-interese,dar nu rezolutiunea sau rezilierea,pentru ca nu este parte la contract. intre ter i stipulant relatiile sunt create in mod indirect, dar ele sunt scopul stipulaiei (prestatia pe care stipulantul doreste s o confere tertului prin intermediul promitentului). Acest interes poate fi cu titlu oneros (ex. Stipulantul are o datorie fa de ter care se va stinge prin plata fcut de promitent tertului) sau poate fi cu titlu gratuit (o liberalitate, de exemplu asigurarea vietii permite o liberalitate fa de un ter beneficiar).1286 acceptarea stipulatiei. (1) daca tertul beneficiar nu ar accepta stipulatia,dreptul sau se considera a nu fi existat niciodata.- conditie suspensiva privind nasterea dreptului. (2) stipulatia poate fi revocata cat timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant sau la promitent. Stipulatia poate fi acceptata si dupa decesul stipulantului sau al promitentului. - Stipulantul are dreptul de a face o manifestare unilaterala de revocare a stipulatiei,nu a intregului contract.1287 revocarea stipulatiei. (1) stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipulatia, creditorii sau mostenitorii sai neputand sa o faca. Stipulantul nu poate insa revoca stipulatia fara acordul promitentului daca acesta din urma are interesul sa o execute. (2) revocarea stipulatiei produce efecte din momentul in care ajunge la promitent. Daca nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profita stipulantului sau mostenitorilor acestuia,fara a agrava insa sarcina promitentului. - A nu se confunda actiunea pauliana (incalcarea rezervei succesorale) cu revocarea stipulatiei.1288 mijloacele de aparare ale promitentului. Promitentul poate opune beneficiarului numai apararile intemeiate pe contractul care cuprinde stipulatia.Exceptie aparenta de la principiul relativitatii: conventia de porte-forte/1283 Promisiunea faptei altuia. (1) cel care se angajeaza la a determina un tert sa incheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare prejudiciul cauzat daca tertul refuza sa se oblige sau,atunci cand s-a obligat si ca fideiusor,daca tertul nu executa prestatia promisa. (2) cu toate acestea,promitentul nu raspunde daca asigura executarea obligatiei tertului,fara a se produce vreun prejudiciu creditorului.- cazul in care nu se obliga si ca fideiusor. (3) intentia promitentului de a se angaja personal nu se prezuma,ci trebuie sa reiasa neindoielnic din contract sau din imprejurarile in care acesta a fost incheiat. - este contractul prin care debitorul se obliga s determine o terta persoana sa-si asume un anumit angajament in folosul creditorului din contract. Fideiusiunea este un contract distinct de promisiunea faptei altuia; fideiusorul se angajeaza fata de creditor sa garanteze insasi executarea obligatiei asumate de debitor.Trasaturile caracteristice: 1) nu vorbim despre o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului. Debitorul isi asuma, de fapt, el personal, obligaia de a determina pe ter sa-si ia un angajament fa de creditor. Deci tertul nu este obligat direct prin contractul dintre debitor i creditor (motivarea aparentei exceptiei). Tertul poate fie s refuze incheierea contractului (situatie cand se angajeaz rspunderea debitorului pentru neexecutarea obligaiilor), poate s ratifice contractul dintre debitor i creditor, fie poate s incheie un contract cu creditorul in limitele promisiunii.3) De indata ce terta persoana si-a asumat fata de creditor angajamentul promis, orice obligatie a debitorului care a promis fapta altuia inceteaza prin executare.Promisiunea faptei altuia (promesse de porte-fort) se deosebeste de bunele oficii (bons offices) prin care promitentul promite ca va face ce-i sta in putinta pentru ca un ter s contracteze cu creditorul. In acest caz, obligaia promitentului este numai o obligaie de mijloace i el va raspunde numai in masura in care culpa s va fi dovedita. 2) In cazul promisiunii faptei altuia, obligaia promitentului este obligaie de rezultat la care opereaz prezumtia de culpa a debitorului pentru neindeplinirea ei.(partile pot deroga,instituindu-se chiar si o obligatie de mijloace.)Curs 5 - 14.03.2012Exceptiile de la principiul opozabilitatii fata de terti reprezinta acele situatii in care tertii nu ar mai fi tinuti sa respecte contractul ca realitate sociala,putand sa-l ignore sau chiar sa ceara desfiintarea lui. Simulatia reprezinta o exceptie de la principiul opozabilitatii fata de terti,a doua fiind actiunea pauliana.SimulatiaSimulatia este operatia juridica prin care doua sau mai multe persoane incheie un acord simulatoriu,iar,pe temeiul sau,incheie un act juridic public, aparent, numit contract simulat, prin care se creeaz o anumita aparenta juridica care ascunde realitatea juridica dintre parti, i altul secret denumit contrainscris, care corespunde vointei reale a partilor.Astfel, simulatia contine doua elemente: acordul simulatoriu si actul public. Este posibil ca acordul simulatoriu sa fie dublat de un act secret ce creeaza efectiv efecte juridice intre parti. Alteori, acordul nu arata decat ca actul public este fictiv si in realitatea nu s-au produs niciun fel de efecte juridice intre parti.Acordul simulatoriu poate fi intregrat in actul secret sau sa fie separat de el. Atunci cand acordul simulatoriu este insotit de un act secret care produce efecte reale intre parti, este necesar ca acesta (actul secret) sa indeplineasca conditiile de fond si forma(opinii divergente in doctrina). Atunci cand acesta trebuie sa fie adus cunostintei publice, simulatia nu mai este posibila.Intotdeauna acordul simulatoriu si actul secret,daca exista, premerg sau sunt cel putin contemporane cu actul public. In caz contrar, cand acordul simulatoriu si actul secret ar fi ulterioare actului public,ar fi vorba despre o modificare a contractului conform principiului muutus consensus,muutus dissensus. Daca exista doar un acord simulatoriu,atunci actul public este o singura fictiune. De esenta simulatiei este acordul simulatoriu. Contractul secret este de natura simulatiei,nu de esenta sa.Formele simulatiei: Simulatia in structura careia actul public are caracter fictiv. In acest caz,partile disimuleaza total realitatea,creand aparenta existentei unui contract,care insa,in realitate, nu exista. De exemplu,o persoana, pentru a scapa de urmarirea creditorilor,incheie un acord simulatoriu cu o alta persoana in secret si in public incheie un act de instrainare. La prima vedere, creditorii nu mai pot urmari bunul care iese din patrimoniul debitorului lor;in realitate bunul nu a iesit din patrimoniul acestuia. Deghizarea: Simulatia presupune ca actul public deghizeaza un act secret,iar legatura dintre cele doua acte este facuta de acordul simulatoriu,care are si el caracter secret. Acordul simulatoriu dezvaluie care dintre acte exprima vointa reala a partilor. Exista si deghizare partiala, cand doar un element al contractului este schimbat. Ex.: Contractul este deghizat daca aparent contractul este cu titlu oneros (vanzare-cumparare),dar in realitate el este cu titlu gratuit (donatie). Interpunerea de persoane:In contractul public (aparent) apar unele persoane care nu sunt aceleasi cu cele existente in contractul secret (real) (ex. Beneficiar al contractului este alta persoana decat cea care figureaz ca beneficiar in contractul aparent). Toate cele trei parti sunt legate pri