43
Anul 2 sem 2 Piaţa internă Potrivit tratatului CE piaţa internă este caracterizată ca fiind un spaţiu în care au fost eliminate între statele membre obstacolele în calea - liberei circulaţii a bunurilor – reprezintă interzicerea între statele membre a tuturor taxelor vamale, a restricţiilor cantitative la import şi a măsurilor cu caracter echivalent, adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe şi suprimarea controalelor vamale; - liberei circulaţii a persoanelor – implică eliminarea tuturor restricţiilor între lucrători pe criterii de naţionalitate, dreptul acestora de a accepta oferte de muncă şi de a se deplasa liber în spaţiul comunitar şi de a rămâne în alt stat membru după ce a fost angajat; - liberei circulaţii a serviciilor – implică posibilitatea cetăţenilor statelor membre de a presta servicii pe teritoriul altui stat sau unde şi-a stabilit domiciliul; - liberei circulaţii a capitalurilor – constă în înlăturarea interdicţiilor privind circulaţia capitalurilor şi efectuarea plăţilor în cadrul unui spaţiu financiar unic. Libera circulaţie a mărfurilor Presupune interzicerea între statele membre a tuturor taxelor vamale de import şi export, a celor cu efect echivalent, a restricţiilor 1

Drept Comunitar

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Drept Comunitar

Anul 2 sem 2

Piaţa internă

Potrivit tratatului CE piaţa internă este caracterizată ca fiind un spaţiu în care au fost eliminate între statele membre obstacolele în calea- liberei circulaţii a bunurilor – reprezintă interzicerea

între statele membre a tuturor taxelor vamale, a restricţiilor cantitative la import şi a măsurilor cu caracter echivalent, adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe şi suprimarea controalelor vamale;

- liberei circulaţii a persoanelor – implică eliminarea tuturor restricţiilor între lucrători pe criterii de naţionalitate, dreptul acestora de a accepta oferte de muncă şi de a se deplasa liber în spaţiul comunitar şi de a rămâne în alt stat membru după ce a fost angajat;

- liberei circulaţii a serviciilor – implică posibilitatea cetăţenilor statelor membre de a presta servicii pe teritoriul altui stat sau unde şi-a stabilit domiciliul;

- liberei circulaţii a capitalurilor – constă în înlăturarea interdicţiilor privind circulaţia capitalurilor şi efectuarea plăţilor în cadrul unui spaţiu financiar unic.

Libera circulaţie a mărfurilorPresupune interzicerea între statele membre a

tuturor taxelor vamale de import şi export, a celor cu efect echivalent, a restricţiilor cantitative şi practicarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu statele terţe.

Libera circulaţie a mărfurilor este un regim juridic potrivit căruia în interiorul Comunităţii mărfurile produse de statele membre pot circula în mod liber, nefiind supuse controalelor vamale, taxelor vamale de import ori de export sau unor măsuri cu efect echivalent precum şi unor restricţii cantitative ori măsuri cu efect echivalent.

Bunurile care fac obiectul schimburilorLibertatea de circulaţie amărfurilor este

recunoscută mărfurilor produse în economia unui stat membru.

1

Page 2: Drept Comunitar

Curtea de Justiţie a precizat că prin marfă se înţelege orice bun tranportat peste frontieră în scopul unor schimburi comerciale. Instanţa a admis că natura şi destinaţia particulară a bunurilor nu sunt importante.

Sunt mărfuri comunitare şi beneficiază de libertate de circulaţie atât mărfurile care sunt originare din statele membre ale uniunii europene cât şi cele care sunt importate din statele terţe aflându-se în teritoriul vamal comunitar în liberă practică.

Potrivit dispoziţiilor Codului vămilor comunitare sunt mărfuri comunitare mărfurile fabricate în întregime în interiorul teritoriului vamal comunitar fără ca în procesul de producţie să fie folosite mărfuri importate din ţări sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal comunitar şi mărfurile fabricate în teritoriul vamal comunitar prin prelucrarea unor bunuri care sunt în liberă practică în acest teritoriu sau a unor bunuri dintre care unele au fost fabricate în comunitate iar altele se află în spaţiul comunitar de liberă practică.

Sunt mărfuri în liberă practică (circulă liber) în spaţiul vamal comunitar cele care provin din statele terţe pentru care formalităţile de import au fost îndeplinite iar drepturile vamale şi taxele au fopst percepute de statul membru care le-a importat.

Curtea de Justiţie consideră că sunt mărfuri de liberă practică acelea care provin din statele terţe şi sunt importate în mod legal în condiţiile art. 24 din Tratatul CE.

Toate celelate mărfuri se încadrează în mărfuri necomunitare şi importantă este stabilirea originii lor întrucât pot avea o origine preferenţială stabilită în baza unor acorduri internaţionale încheiate de comunitate cu anumite state ceea ce implică aplicarea unor taxe vamale preferenţiale sau nepreferenţiale.

Ca urmare a intrării în vigoare a uniunii vamale, statele membre au renunţat la aplicarea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent astfel încât spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor comunitare se suprapune teritoriilor naţionale ale acestor state. Pentru acest spaţiu se foloseşte termenul de teritoriul vamal comunitar.

2

Page 3: Drept Comunitar

Libera circulaţie a mărfurilor şi obstacolele în calea ei

Interzicerea între statele membre a taxelor vamale de import şi export, a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale şi a taxelor vamale cu caracter fiscal.

Potrivit Tratatului CE libera circulaţie a mărfurilor în cadrul teritoriului vamal comunitar presupune înlăturarea tuturor obstacolelor care constau în taxe vamale şi taxe cu efect echivalent. Tratatul de la Amsterdam a modificat art. 25 din Tratatul CE care obliga statele membre să se abţină de la introducerea unor taxe sau să le majoreze pe cele existente interzicând în cadrul schimburilor de mărfuri orice taxe vamale de import ori de export, taxe cu efect echivalent şi taxe vamale cu caracter fiscal.

Curtea de Justiţie a stabilit că taxele cu efect echivalent pot fi orice taxe pecuniare indiferent de cuantumul, denumirea, scopul pentru care sunt aplicate şi împrejurarea că au sau nu caracter protecţionist care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor indigene sau importate pentru considerentul că trec graniţele unui stat.

Curtea a mai precizat că scopul pentru care sunt percepute taxele nu prezintă relevanţă, şi prin urmare a calificat ca fiind taxe cu efect echivalent, fiind interzise taxele încasate pentru eliberarea unor licenţe de import, pentru efectuarea inspecţiei sanitare în vederea exportului sau pentru suportarea costurilor controalelor efectuate de birourile vamale.

De asemenea a stabilit că sunt interzise taxele impuse unilateral de către un stat membru, o autoritate publică dintr-un astfel de stat, neavând importanţă modalitatea de impunere şi fiind asimilate taxelor cu efect echivalent.

Instanţa comunitară a stabilit că sunt interzise perceperea de taxe la trecerea frontierei indiferent dacă sunt încasate la importul sau exportul mărfurilor, dacă singurul scop pentru care sunt practicate este faptul că mărfurile trec frontiera.

3

Page 4: Drept Comunitar

Taxele care nu au efect echivalent şi perceperea lor este permisă în cadrul schimburilor de mărfuri intracomunitare cu respectarea anumitor condiţii1. taxele interne. Tratatul CE, art. 90 al. 1, dispune că

nici un stat membru nu poate supune, direct sau indirect produsele provenite din alte state membre unor impozite indirecte de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare.Curtea de justiţie a stabilit că prin produs naţional similar se înţelege produsul care prezintă faţă de consumatori proprietăţi apropiate sau răspunde aceloraţi necesităţi fără a fi identice.Pentru a fi respectat art. 90 taxele percepute produselor importate şi celor indigene trebuie să facă parte din acelaşi sistem de impozitare, să aibă acelaşi cuantum, să se perceapă în acelaşi stadiu al comercializării şi să fie stabilite şi percepute după o tehnică similară.Art. 91 înlătură posibilitatea de protecţie a produselor interne în faţa celor existente pe piaţa altui stat membru.

2. taxele percepute în temeiul unor acte normative comunitare. Este admisă perceperea unor taxe pentru servicii impuse prin reglementări legale comunitare. Ex: controale veterinare la import.

3. taxe percepute pentru servicii prestate societăţilor comerciale. Curtea de Justiţie a stabilit că pot fi încasate taxe pentru depozitarea mărfurilor dacă depozitarul are posibilitatea să aleagă asupra unei astfel de obţiuni. Dacă taxa este impusă deoarece depozitarea este obligatorie, ea capătă natura unei taxe cu efect echivalent care este interzisă.

Interzicerea între statele membre a restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent.

Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative de import şi export şi toate măsurile cu efect echivalent.

4

Page 5: Drept Comunitar

Tratatul nu precizează care este diferenţa între restricţiile cantitative şi măsurile cu efect echivalent, astfel încât Curtea a stabilit că primele sunt măsuri prin care se interzice total sau parţial importul, exportul ori tranzitul de mărfuri iar secundele au efecte asemănătoare primelor doar că denumirea şi procedura folosită pentru luarea lor este diferită.

Potrivit practicii Curţii de Justiţie sunt restricţii cantitative şi măsuri cu efect echivalent următoarele:1.măsurile care limitează producţia mărfurilor. Sunt

interzise orice măsuri interne prin care se condiţionează denumirea, forma şi dimensiunile ori compoziţia mărfurilor.

2.măsuri cu efect echivalent restricţiilor cantitative – sunt acele măsuri prin care se impune folosirea unor ambalaje sau a unor etichete în limba statului importator pentru expresii cunoscute de către consumatori. Ex: made in ......

3.măsuri care presupun îndeplinirea unor formalităţi de import sau de export – Curtea a hotărât că este o măsură cu efect echivalent condiţionarea importului sau exportuluide obţinerea unei licenţe chiar dacă astfel de acte s-ar elibera tuturor solicitanţilor întrucât obţinerea acestui document reprezintă o piedică în calea unui comerţ liber.

4.măsuri prin care cumpărătorii sunt îndemnaţi să cumpere produse indigene – au fost apreciate ca fiind măsuri cu efect echivalent şi campaniile publicitare care se rezumă doar la îndemnul populaţiei să cumpere mărfuri indigene.

5.măsuri prin care se stabilesc controale sanitare şi fitosanitare – Curtea a stabilit că efectuarea unor controale sanitare şi fitosanitare la graniţele dintre statele membre sunt măsuri cu caracter echivalent şi prin urmare interzise deoarece îngreunează derularea normală a schimburilor comerciale, excepţie controalele instituite în temeiul unor dispoziţii comunitare şi cele care sunt efectuate prin sondaj.

6.măsuri prin care se instituie obligativitatea analizării mărfurilor comunitare de către importator – sunt piedici în calea unui comerţ liber fiind măsuri cu efect echivalent.

5

Page 6: Drept Comunitar

7.măsuri prin care se condiţionează preţul mărfurilor – sunt măsuri cu efect echivalent acelea care stabilesc pentru mărfurile importate preţuri minimale sau maximale a căror depăşire face ca importurile să fie interzise, reduse sau condiţionate.

Excepţii de la principiul liberei circulaţii a mărfurilor

Excepţii legaleArt. 28, 29 din Tratatul CE nu împiedică

interdicţiile şi restricţiile la import, export, şi tranzit justificate de motive de moralitate publică, ordine publică, securitate publică, protecţia sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor şi plantelor, protecţia patrimoniului naţional având valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecţia proprietăţii industriale şi comerciale.

Excepţiile privesc exclusiv restricţiile cantitative de import sau export şi măsurile cu efect echivalent lor nu şi taxele vamale de import export şi taxele cu efect echivalent ale acestora.

Curtea a stabilit că motivele care permit excepţii de la principiu sunt enumerate limitativ, nefiind admise extinderi sau completări, orice taţă putând să stabilească care sunt limitele în care se poate aprecia că morala, ordinea publică, sănătatea populaţiei şi celelalte motive sunt atinse.

Excepţiile jurisprudenţei de la libera circulaţieCurtea de Justiţie a statuat că trebuie acceptate şi

deosebirile dintre legislaţiile naţionale care pot avea caracterul unor interdicţii sau restricţii la import, export sau tranzit, dacă se apreciază că acestea sunt impuse de considerente care privesc: protecţia consumatorilor, corectitudinea tranzacţiilor comercile, protecţia creaţiei şi diversităţii comerciale, în domeniul cărţii şi producţiei cinematografice, protecţia mediului înconjurător, protecţia reţelei de telecomunicaţii, protecţia libertăţii de exprimare a presei.

Ambele categorii de excepţii (legale şi jurisprudenţiale) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

6

Page 7: Drept Comunitar

1.să nu creeze discriminări arbitrare şi restricţii deghizate pe piaţa internă între bunurile importate sau exportate şi cele indigene;

2.să nu existe o directivă a consiliului de armonizare a legislaţiilor statelor membre, care să aibă acelaşi obiect cu măsura adoptată;

3.excepţiile să aibă ca obiect măsuri constând într-o restricţie cantitativă ori măsură cu efect echivalent, care trebuie să fie utile respectiv să protejeze un interes general în cazul excepţiilor legale sau din cele reţinute ca fiind de absolută necesitate de către instanţa de judecată.

4.măsurile luate să fie armonizate obiectivelor urmărite.

Tariful vamal comun în relaţiile cu terţe state (comunitar)

Potrivit codului vamal, în scopul aplicării taxelor vamale asupra produselor importate din statele necomunitare, mărfurile sunt clasificate după o nomenclatură vamală care codifică numeric şi le grupează pe poziţii şi subpoziţii tarifare.

Clasificarea vamală a mărfurilor se face după criterii care au în vedere natura lor, destinaţia şi gradul de prelucrare, procedura de vămuire cuprinde următoarele etape:- situarea mărfii în cadrul nomenclaturii vamale;- stabilirea originii mărfii – este utilă pentru a stabili

dacă la vămuire se aplică tarife vamale preferenţiale sau nu;

- calcularea valorii în vamă – se face după mai multe metode, în următoarea ordine: valoarea de cumpărare a mărfii, valoarea de cumpărare a unor mărfuri identice, valoarea de cumpărare a unor mărfuri similare, valoarea dedusă sau valoarea reconstituită;

- determinarea taxelor vamale;- verificarea respectării de către importatori a

obligaţiilor stabilite de etapele anterioare.După stabilirea valorii în vamă şi achitarea taxelor

vamale aferente, mărfurile ajung „în practică liberă” în spaţiul comunitar şi circulă fără a mai necesita plata altor taxe la deplasarea dintr-un stat membru în altul.

7

Page 8: Drept Comunitar

În cadrul spaţiului comunitar, mărfurile pot să nu circule în liberă practică ci să fie introduse în „zone libere” sau să fie depozitate „în antrepozite libere”.

Zonele libere sunt părţi din teritoriul vamal comunitar, iar teritoriile libere sunt locuri care se găsesc pe teritoriul vamal, în care mărfurile provenite din state terţe sunt considerate că nu se află în spaţiul comunitar cât timp nu sunt supuse vămuirii.

În astfel de zone nu se îndeplinesc formalităţi vamale.

Antrepozitul vamal este un loc autorizat de autorităţile vamale aflat sub controlul lor în care mărfurile provenite din state terţe, după ce sunt prezentate la vamă, pot fi depozitate fără plata drepturilor vamale pe perioade nelimitate de timp urmând ca achitarea acestora să se facă în momentul în care se doreşte scoaterea lor din antrepozit şi introducerea pentru vânzare în spaţiul comunitar.

Regimul de admitere temporară permite mărfurilor din statele terţe să fir introduse în spaţiul vamal comunitar, cu exonerarea totală sau parţială a drepturilor de vamă, urmând ca ele să fie folosite în acest spaţiu un interval de timp şi apoi să fie reexportată. În aceste cazuri, codul vamal comunitar permite aplicarea regimului de perfecţionare activă care se aplică următoarelor mărfuri:

- mărfuri necomunitare destinate reexportului

- mărfuri aflate în liberă practicăRegimul de perfecţionare pasivă prevede

posibilitatea pentru agenţii economici din statele membre, de a exporta temporar mărfuri în afara teritoriului vamal comunitar, în scopul de a le supune unor operaţii de prelucrare, produsele rezultate fiind puse în liberă practică în acest teritoriu, cu scutirea totală sau parţială a drepturilor de import.

Un alt regim vamal este de transformare sub control vamal care permite folosirea în spaţiul comunitar amărfurilor provenite din ţări necomunitare care sunt prelucrate, modificându-le starea iniţială, iar produsul rezultat este pus în circulaţie în spaţiul vamal comunitar în liberă practică.

8

Page 9: Drept Comunitar

Tranzitul intern se aplică mărfurilor comunitare care circulă în spaţiul comunitar care la un moment dat părăsesc acest spaţiu pentru a intra pe teritoriul unui stat necomunitar, ele nu îşi pierd statutul de mărfuri comunitare şi în consecinţă la revenire nu sunt supuse plăţii taxelor vamale de import.

Tranzitul extern permite mărfurilor provenite dintr-un stat terţ să tranziteze spaţiul vamal comunitar fără plata drepturilor vamale de import şi fără aplicarea măsurilor de politică comunitară.

Libera circulaţie a persoanelor

Este a 2-a libertate fundamentală din cuprinsul legislaţiei comunitare ale cărei reguli de funcţionare sunt stabilite de Tratatul CE.

Libera circulaţie a persoanelor se grupează în mai multe forme:1. dreptul lucrătorilor de a se deplasa în mod liber în

spaţiul comunitar în vederea căutării şi acceptării unei oferte de muncă. Acestia se pot stabili în orice stat membru.

2. dreptul cetăţenilor de a se stabili în orice stat membru.3. dreptul cetăţenilor unui stat membru stabiliţi pe

teritoriul unui alt stat membru de a înfiinţa agenţii, sucursale sau filiale.

4. dreptul societăţilor de a se stabili şi funcţiona într-un alt stat membru în aceleaşi condiţii ca şi societăţile din respectivul stat.

Libera circulaţie a persoanelor este o libertate specifică economiei de piaţă, care constă în dreptul recunoscut licrătorilor având cetăţenia unui stat membru de a se deplasa în mod liber în interiorul spaţiului comunitar, pentru a accepta o ofertă de muncă, a lucra şi a se stabili acolo unde lucrează, în dreptul recunoscut cetăţenilor unui stat membru de a se stabili în mod liber pe teritoriul unui alt stat membru, de a iniţia şi gestiona afaceri în acest stat şi în dreptul recunoscut întreprinderilor de a se stabili şi funcţiona într-un alt stat în aceleaşi condiţii ca şi cele prevăzute pentru proprii cetăţeni.

9

Page 10: Drept Comunitar

Beneficiarii liberei circulaţii a persoanelor sunt persoanele, respectiv:o lucrătorii angajaţi - sunt persoane care prestează o

activitate cu valoare economică în beneficiul altei persoane sub conducerea acesteia în schimbul unei remuneraţii.

Singura condiţie este să fie cetăţeni ai unui stat membru şi să exercite o activitate profesională. Activitatea profesională este o activitate recunoscută tuturor care desfăşoară o activitate pentru care primesc o remuneraţie.o membrii familiilor lucrătorilor salariaţi – regulamentul

Consiliului recunoaşte libertatea de mişcare şi de stabilire pe teritoriul statelor comunitare şi membrii familiilor lucrătorilor. Membrii familiilor se pot deplasa şi stabili într-un alt stat comunitar chiar dacă nu au cetăţenia unui alt stat comunitar. Prin membrii familiilor se înţelege soţul, descendenţii sub 21 ani, descendenţii şi ascendenţii care se află în întreţinerea lucrătorilor salariaţi sau locuieşte împreună cu lucrătorul salariat.

o cetăţenii unei ţări membre care vor să se stabilească sau să iniţieze sau să gestioneze o afacere într-un stat membru – Tratatul CE a recunoscut cetăţenilor statelor membre libertatea de a se stabili în orice stat comunitar şi de a-şi înfiinţa agenţii, sucursale şi filiale.

o societăţile constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru care doresc să funcţioneze în alt stat – Tratatul CE recunoşte şi societăţilor un regim juridic asemănător persoanelor fizice în privinţa dreptului de a se stabili în spaţiul comunitar, să aibă sediul statutar, administraţia centrală sau sediul principal într-un stat comunitar şi să fie societăţi cu scop lucrativ. Singura condiţie este să fie constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru.

Condiţiile de exercitare a dreptului lucrătorilor de deplasare şi stabilire în spaţiul comunitar.

Ca urmare a Acordului de la Schengen pentru a intra pe teritoriul unui stat membru nu este nevoie de

10

Page 11: Drept Comunitar

vreo viză de intrare sau de vreo altă aprobare, deplasarea făcându-se în baza cărţii de identitate sau a paşaportului.

În cazul membrilor de familie care înspţesc lucrătorul salariat, dacă aceştia nu sunt cetăţeni ai unui stat comunitar, ei trebuie să obţină o viză de intrare.

În cazul în care un cetăţean a unui ţări comunitare se deplasează într-un stat membru pentru a lucra, el trebuie să solicite autorităţii ţării unde urmează să desfăşoare activitate eliberarea unei cărţi de şedere ce are valabilitate 5 ani.

Cartea de şedere se reînoieşte automat dar ea poate fi retrasă dacă lucrătorul lipseşte mai mult de 6 luni consecutive din statul care a eliberat cartea sau când se află în şomaj ca urmare a dorinţei sale.

Dacă activitatea se desfăşoară pe intervalul de 3-12 luni, autorităţile emit carte de şedere temporară valabilă pe perioada respectivă. Membrilor familiilor persoanelor salariate li se eliberează o astfel de carte de şedere pe baza documentului cu care a intrat în ţară şi a dovezilor că intră într-o astfel de categorie a persoanelor.

Omisiunea de a solicita cartea de şedere se sancţionează contravenţional.

Conţinutul libertăţii de circulaţie şi de stabilire a lucrătorilor cetăţenilor şi societăţilor.

A. conţinutul libertăţii de circulaţie a lucrătorilor presupune:

a. eliminarea între lucrătorii cetăţeni ai statelor membre a discriminărilor bazate pe criterii de naţionalitate în ce priveşte angajarea, remunerarea şi celelalte condiţii de muncă;

b. posibilitatea de a accepta oferte de muncă;c. dreptul de a se stabili în statele comunitare

în scopul exercitării unei activităţi;d. dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat

comunitar după angajare;Pentru a se aplica textele comunitare, Consiliul prin

directive şi Curtea de Justiţie prin practica ei au făcut următoarele precizări:

1) libertatea de circulaţie presupune eliminarea între lucrătorii statelor

11

Page 12: Drept Comunitar

membre a tuturor discriminărilor, ceea ce înseamnă dreptul lucrătorilor străini de a ocupa un loc de muncă în condiţii identice cu cele recunoscute pentru lucrătorii naţionali, discriminări pe criterii de plată, condiţii de angajare, de avansare în funcţie, condiţii de odihnă etc. Statele membre sunt obligate să-şi recunoască reciproc diplomele din învăţământul superior cu o durată minimă de studii de 3 ani.

2) lucrătorii care au cetăţenia unui stat membru beneficiază în statul de primire de toate avantajele sociale şi fiscale de care se bucură angajaţii, cetăţeni ai statului respectiv. Astfel de avantaje nu sunt recunoscute decât lucrătorilor. Potrivit Curţii de Justiţie sunt avantaje sociale împrumuturile fără dobândă acordate familiilor cu venituri reduse la naşterea unui copil, bursele acordate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale etc.

3) lucrătorilor din ţările membre li se recunoaşte dreptul de a cumula toate perioadele lucrate în diferite state, în vederea dobândirii şi calculării drepturilor cu titlu de prestaţii sociale ce li se cuvin, precum şi dreptul de a li se plăti astfel de prestaţii sociale pe teritoriul statului poe care se găsesc. Astfel de prestaţii sunt pensii pentru limită de vârstă şi pentru soţul supravieţuitor, prestaţii pentru caz de boală, invaliditate, accidente de muncă etc.

4) lucrătorul are dreptul de arămâne pe teritoriul statului de primire după încetarea activităţii dacă soţul lucrătorului este cetăţean al acestui

12

Page 13: Drept Comunitar

stat sau a fost cetăţean al acestui stat dar a pierdut cetăţenia ca urmare a căsătoriei. Lucrătorul în momentul încetării activităţii este îndreptăţit să primească o pensie pentru limită de vârstă, este rezident de peste 3 ani şi a ocupat un loc de muncă în ultimele 12 luni, lucrătorul şi-a încetat activitatea ca urmare a unei incapacităţi permanente care a intervenit ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională.

B. Conţinutul libertăţii de stabilire a cetăţenilor. Tratatul CE a recunoscut în folosul cetăţenilor comunitari libertatea de stabilire în oricare stat membru şi de a înfiinţa în aceste state agenţii, sucursale sau filiale.

C. Conţinutul libertăţii de stabilire în cazul societăţilor. Societăţile constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru şi care au sediul statutar, administraţia centrală sau sediul principal în comunitate sunt asimilate persoanelor fizice în ce priveşte dreptul de stabilire în alt stat, fiindu-le recunoscute aceleaşi drepturi ca şi persoanelor juridice naţionale.

Excepţii de la principiul liberei circulaţii a persoanelor.

1. excepţii care au în vedere natura unei activităţi – regulile liberei circulaţii a lucrătorilor nu se aplică angajaţilor care lucrează în administraţia publică (sunt considerate astfel de locuri de muncă în armată, poliţie, magistratură, administraţia financiară şi diplomaţie) deoarece presupun participarea directă sau indirectă la exerciţiul puterii publice.

Potrivit Tratatului CE sunt exceptate de la libertatea de stabilire activităţile care presupun chiar şi numai cu titlu ocazional, exerciţiul autorităţii publice.

Ca urmare, cetăţenii străini nu pot ocupa posturi de notar, executor judecătoresc sau personal împuternicit să supravegheze conservarea şi exploatarea fondului forestier, cinegetic ori piscicol.

13

Page 14: Drept Comunitar

2. excepţii care au în vedere conduita resortisanţilorStatele comunitare pot refuza intrarea şi stabilirea

pe teritoriul lor a persoanelor care aparţin altor state membre pentru motive care privesc ordinea publică, securitatea publică sau sănătatea publică Ex. Apartenenţa unei persoane la o organizaţie considerată ca fiind periculoasă în ţara de primire.

Literatura de specialitate a propus că prin ordine publică să se înţeleagă tot ce priveşte fundamentul societăţii, libertatea şi securitatea individului, iar prin securitate publică tot ce priveşte fundamentul şi securitatea statului.

Sănătatea publică constituie un motiv pentru interzicerea unui salariat sau persoană care desfăşoară activităţi independente într-un stat membru ori membrilor familiei lui să intre şi să se stabilească într-un alt stat membru.

Maladiile sunt enumerate expres şi limitativ şi ele sunt împărţite în 2 categorii:

- cele care pun în pericol sănătatea publică: tuberculoza, sifilisul alte boli parazitare, contagioase şi

- cele care pun în pericol ordinea şi securitatea publică cum sunt: toxicomania şi anumite psihoze

Libera circulaţie a serviciilorTratatul instituit de CE a instituit orice restricţii în

calea liberei prestaţii a serviciilor în interiorul Comunităţii pentru cetăţenii statelor membre.

Sunt considerate servicii prestaţiile furnizate în mod obişnuit contra unei remuneraţii. Prestările de servicii sunt activităţi care nu au caracter pemanent şi cuprind în special activităţi cu caracter industrial, comercial, activitaţi artizanale.

Prestatorii de serviciiLibertatea de prestare a serviciilor în cadrul

spaţiului comunitar este recunoscută persoanelor care îndeplinesc următoarele condiţii:

- sunt cetăţenii unui stat comunitar;- sunt stabiliţi în alt stat decât cel al

destinatarului prestaţiei;

14

Page 15: Drept Comunitar

Teritoriul în care se pot presta servicii este întreg spaţiul comunitar unde se pot desfăşura activităţi independente. Persoanele care doresc să presteze activităţi independente se pot stabili în ţara de primire fie cu titlu principal – caz în care încep o activitate pe care o pot transfera în alt stat, fie cu titlu secundar când activitatea principală este organizată în alt stat iar în ţara de primire este deschis doar un punct de lucru.

Beneficiarii (destinatarii) serviciilor.Sunt persoane fizice stabilite în alt stat decât cel al

prestatorului, regula fiind că cel care prestează un serviciu se deplasează la domiciliul beneficiarului.

Membrii de familie ai persoanelor care prestează servicii respectiv soţii, descendenţii sub 21 ani, descendenţii şi ascendenţii care se află în întreţinerea lor beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi prestatorul.

Excepţii de la principiul liberei circulaţii a serviciilor.

Libertatea de prestare a serviciilor nu se aplică activităţilor care presupun, chiar şi cu titlu ocazional, exerciţiul autorităţii publice şi care sunt în legătură cu ordinea, securitatea sau sănătatea publică.

Libera circulaţie a capitalurilor.Tratatul CE interzice toate restricţiile privind libera

circulaţie a capitalurilor atât între statele membre precum şi între acestea şi statele terţe.

Circulaţia capitalurilor reprezintă un transfer de valori dintr-un stat membru în altul sau către un nerezident domiciliat pe teritoriul unui stat membru care poate îmbrăca forma:

- investiţiilor destinate constituirii sau extinderii unei firme;

- investiţiilor imobiliare;- investiţiilor în bunuri de tezaur;- împrumuturilor pe termen lung şi mediu;- operaţiunilor cu titluri cotate sau necotate

la bursă- importurilor, exporturilor de mijloace de

plată şi drepturi de autorStatele membre au posibilitatea să menţină

restricţiile existente în ordinea juridică naţională şi

15

Page 16: Drept Comunitar

comunitară în cazul investiţiilor directe, investiţiilor imobiliare, prestărilor de servicii financiare sau a admiterii de titluri pe piaţa de capitaluri.

Consiliul, la propunerea Comisiei, după consultarea Băncii Centrale Europene, poate adopta măsuri de protecţie în domeniul circulaţiei capitalurilor care să nu depăşească o perioadă de 6 luni atunci când s-ar putea provoca dificultăţi grave pentru funcţionarea uniunii economice şi monetare.

Consiliu, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri în domeniul circulaţiei capitalurilor când acesta priveşte investiţiile directe, investiţiile imobiliare, prestarea de servicii financiare sau admiterea unor titluri pe pieţele de capital.

Libera circulaţie a plăţilorPrin Tratatul Ce s-au interzis toate restricţiile

privind libera circulaţie a plăţilor între statele membre precum şi între acestea şi statele terţe.

Excepţii de la principiul liberei circulaţii a capitalurilor şi a plăţilor.

Statele membre au dreptul să aplice dispoziţii ale legislaţiei lor fiscale considerate „pertinente”, respectiv justificate de interese generale.

Statele membre au dreptul să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica încălcarea legilor, a normelor lor de aplicare şi a altor reguli administrative, în special în materie fiscală.

Politica comunitară în domeniul concurenţei. Reguli aplicate în domeniul concurenţei dintre state.

Sunt incompatibile cu piaţa comună şi sunt interzise orice acorduri între întreprinderi orice decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi orice practici care pot afecta comerţul între statele membre şi care au ca efect împiedicarea, restrângerea sau distorsionarea concurenţei în interiorul pieţei comune şi mai ales cele care constau în:

- fixarea directă sau indirectă a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau altor condiţii de tranzacţie;

16

Page 17: Drept Comunitar

- limitarea sau controlul producţiei, a desfacerii, a dezvoltării tehnice sau a investiţiilor

- repartizarea pieţelor sau a surselor de aprovizionare;

- aplicarea condiţii inegale la prestaţii echivalente faţă de partenerii comerciali;

Acordurile sau deciziile interzise sunt nule de drept.

Interzicerea înţelegerilor monopolisteSubiecţii cărora li se aplică regula privind

interzicerea înţelegerilor monopoliste sunt: întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi.

Prin întreprindere se înţelege orice entitate care desfăşoară o activitate economică, fără ca statutul său juridic sau modul de finanţare să prezinte vreo importanţă. Ex: societăţi comerciale, filiale, sucursale, societăţi civile.

Regula privind concurenţa se aplică în mod egal atât întreprinderilor de stat cât şi celor publice, statelor membre fiindu-le interzis să ia şi să menţină măsuri contrare normelor privind concurenţa.

Regula privind concurenţa se aplică în mod egal tuturor întreprinderilor cu excepţia unor întreprinderi cărora li s-a încredinţat gestiunea unor servicii de interes economic general sau care prezintă caracterul unui monopol fiscal.

Pentru a delimita subiecţii cărora li se adresează regula concurenţei trebuie precizat că:

- activităţile economice sunt acelea care sunt prestate de firme private;

- asociaţiile fără scop lucrativ nu sunt întreprinderi;

- acordurilor şi practicilor concertate dintre întreprinderile care aparţin aceluiaşi grup de întreprinderi nu se aplică regula concurenţei

Categorii de înţelegeri monopoliste1. acordurile dintre întreprinderi – constau în

înţelegeri prin care acestea îşi exprimă voinţa într-un mod determinat, sub forma unor

17

Page 18: Drept Comunitar

tranzacţii, contracte de concesiune. Nu are importanţă dacă acordul este încheiat în scris sau sub formă orală, dacă este public sau secret, dacă este semnat sau nu. Ceea ce este important este faptul că întreprinderile se obligă să aplice înţelegerea la care au ajuns. Regula privind concurenţa se aplică atât acordurilor încheiate pe linie orizontală (producătorilor aceloraşi mărfuri) cât şi pe linie verticală (producători şi distribuitori de marfă);

2. deciziile asociaţiilor de întreprinderi – sunt acte de voinţă colectivă care provin de la grupuri profesionale. Potrivit practicii Curţii de Justiţie sunt asociaţii de întreprinderi asociaţiile de bănci.

3. practivile concertate – sunt o modalitate de coordonare între întreprinderi care în mod voit elimină riscurile concurenţei cu politici de cooperare între ele. Potrivit Curţii de Justiţie orice întreprindere are dreptul să-şi stabilească în mod liber şi autonom politica pe care urmează să o promoveze pe piaţă şi să-şi aleagă beneficiarii produselor sale. Practicile concertate presupun că între întreprinderi se stabilesc legături care le afectează autonomia de decizii. Contactele dintre întreprinderi pot să se materializeze în reuniuni secrete, transmiterea informaţiilor prin reprezentanţi, scrisori comerciale sau fax.

Condiţiile înţelegerilor monopolisteAcordurile dintre întreprinderi, deciziile asociaţiilor

de întreprinderi şi practicile concertate sunt interzise dacă întrunesc următoarele condiţii: afectează comerţul dintre statele membre şi au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau distorsionarea concurenţei sau constau într-o serie de practici enumerate limitativ.

Sancţiunea aplicabilă unor asemenea înţelegeri este nulitatea de drept.

Practicile enumerate expres în art. 81 partea întâi:

18

Page 19: Drept Comunitar

- susceptibilitatea de a afecta comerţul dintre statele membre. Condiţia este îndeplinită dacă există suspiciunea că înţelegerile dintre întreprinderi ar putea afecta comerţul dintre statele membre;

- împiedicarea în restrângerea sau distorsionarea concurenţei. Este îndeplinită când înţelegerile au avut ca obiect şi au produs efecte în sensul că au împiedicat, restrâns sau distorsionat concurenţa cât şi cele în care înţelegerile au urmărit astfel de rezultate care însă nu s-au produs sau când, deşi nu s-au dorit aceste efecte prin încheierea înţelegerilor, ele însă s-au produs;

Exemplu de înţelegeri sancţionabile: fixarea în mod direct sau indirect a

preţurilor de cumpărare sau vânzare sau altor condiţii de tranzacţionare. Întelegerile prin care întreprinderile fixează preţul de vânzare sau de cumpărare la import-export sau pe piaţa unui stat sunt interzise deoarece împiedică funcţionarea liberă a cererii şi ofertei;

limitarea sau controlul producţiei, a desfacerii, a dezvoltării tehnice sau a investiţiilor. Aceste înţelegeri restrând politicile de dezvoltare şi limitează întreprinderile să acţioneze în mod liber pe piaţă.

repatizarea pieţelor şi a surselor de aprovizionare. Aceste înţelegeri duc la repartizarea şi izolarea pieţelor fiind un impediment la libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor;

aplicarea unor condiţii inegale la prestaţiile echivalente faţă de partenerii comerciali, creându-le astfel un dezavantaj concurenţial, înţelegere prin care, pe criterii de naţionalitate, sediul sau putere economică impuse

19

Page 20: Drept Comunitar

unor parteneri în comparaţie cu alţii, sunt interzise;

condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor pretaţii suplimentare care prin natura lor sau conform uzanţelor comerciale nu au nici o legătură cu obiectul contractului.

Înţelegerile monopoliste nesancţionate.1. înţelegerile care contribuie la ameliorarea

producţiei sau distribuirii produselor, la promovarea progresului tehnic sau economic nu sunt sancţionate. Ex: participanţii la înţelegere renunţă la fabricarea unor produse, specializându-se doar în anumite operaţiuni, fapt ce duce la creşterea productivităţii, pentru ameliorarea producţiei.

2. înţelegerile care rezervă utilizatorilor o parte echitabilă din profitul realizat. Ex: înţelegerile prin care preţurile sunt reduse sub nivelul celor care ar conduce la o concurenţă liberă.

3. înţelegerile prin care nu se impun întreprinderilor restricţii care nu sunt indispensabile pentru ameliorarea producţiei sau a distribuirii produselor ori pentru promovarea progresului tehnic şi economic.

4. înţelegerile care nu dau posibilitate întreprinderilor participante să elimine concurenţa pentru o parte consistentă a produselor.

Abuzul de poziţie dominantăExploatarea abuzivă a unei poziţii dominante pe

piaţa comunitară este contrară regulilor privind concurenţa dintre întreprinderi şi sancţionată.

Exploatarea abuzivă a unei poziţii dominante pe întreaga piaţă comună sau numai pe o parte a ei de către una sau mai multe întreprinderi este interzisă în măsura în care comerţul dintre state este afectat.

20

Page 21: Drept Comunitar

Sunt incompatibile cu piaţa comună şi interzisă: fixarea în mod direct sau indirect a

preţurilor de cumpărare sau vânzare sau altor condiţii de tranzacţionare.

limitarea sau controlul producţiei, a desfacerii, a dezvoltării tehnice sau a investiţiilor. Aceste înţelegeri restrând politicile de dezvoltare şi limitează întreprinderile să acţioneze în mod liber pe piaţă.

aplicarea unor condiţii inegale la prestaţiile echivalente faţă de partenerii comerciali, creându-le astfel un dezavantaj concurenţial, înţelegere prin care, pe criterii de naţionalitate, sediul sau putere economică impuse unor parteneri în comparaţie cu alţii, sunt interzise;

condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor pretaţii suplimentare care prin natura lor sau conform uzanţelor comerciale nu au nici o legătură cu obiectul contractului.

Condiţii de aplicare a regulilor care sancţionează abuzul de poziţie dominantă.

Poziţia dominantă pe piaţă nu este interzisă. Ea este sancţionată când este exercitată abuziv.

Pentru a fi aplicată sancţiunea trebuie îndeplinite următoarele condiţii:- deţinerea unei poziţii dominante. Poziţia dominantă este o situaţie de forţă economică deţinută de o întreprindere care este de natură să împiedice concurenţa pe piaţă, întrucât îi permite să aibă un comportament care este în mare măsură independent de concurenţi şi consumatori. Abuzul de poziţie dominantă trebuie să se practice pe teritoriul pieţei comune chiar dacă provine din partea unor întreprinderi care îşi au sediul într-un stat necomunitar.

Curtea de Justiţie a stabilit că suntem în prezenţa unei poziţii dominante dacă partea din piaţa deţinută de o

21

Page 22: Drept Comunitar

întreprindere este de câteva ori mai mare decât cea care aparţine concurentului cel mai bine plasat.- exploatarea abuzivă a poziţiei dominante – presupune un anumit comportament al unei întreprinderi care deţine o astfel de poziţie, diferit de cel pe care îl presupune o concurenţă obişnuită, de natură să influenţeze activitatea pieţei. - posibilitatea de a afecta comerţul dintre statele membre – pentru a exista o exploatare abuzivă a unei poziţii dominante este suficient ca o astfel de atitudine să poată avea astfel de efecte asupra comerţului dintre statele membre, fără a fi necesar ca efectele să se fi produs efectiv.

Cazuri de practici abuzive de poziţie dominantă.

impunerea direct sau indirect a preţurilor de cumpărare sau vânzare sau altor condiţii de tranzacţionare inechitabile.

limitarea producţiei, a pieţelor de desfacere, a dezvoltării tehnice în dauna consumatorilor.

aplicarea unor condiţii inegale la prestaţiile echivalente faţă de partenerii comerciali, creându-le astfel un dezavantaj concurenţial;

condiţionarea încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor pretaţii suplimentare care prin natura lor sau conform uzanţelor comerciale nu au nici o legătură cu obiectul contractului.

Operaţiunile de concentrare între întreprinderi

Consiliul a adoptat regulamentul 4064/89, potrivit căruia operaţiunile de concentrare se pot realiza în două modalităţi: sub forma fuziunii şi prin dobândirea controlului

Fuziunea este operaţiunea de concentrare a două sau mai multe întreprinderi, anterior independente

22

Page 23: Drept Comunitar

finalizată prin contopirea acestora sau prin absorbţia uneia de către cealaltă.

Dobândirea controluluii este operaţiunea care constă în faptul că una ori mai multe persoane, care deţin controlul asupra uneia sau mai multe întreprinderi, dobândesc direct sau indirect prin participări la capital, cumpărarea de active sau prin alte mijloace, controlul asupra altor întreprinderi ori părţi din acestea.

Controlul constă în posibilitatea de a exercita o influenţă hotărîtoare asupra unei întreprinderi în senssul că el poate stabili sau schimba politica ei comercială şi aceastp fără ca influenţa să se fi manifestat în mod efectiv.

Modalităţile de dobândire a controlului pot consta în participarea la capitalul social, cumpărarea de active sau încheierea unor contracte de furnizare de produse ori de creditare cu sume mari,.

Controlul prin participarea la capital poate să aibă loc prin dobândirea majorităţii drepturilor de vot care presupune achiziţionarea a cel puţin 51 0/0 din capital, fie prin dobândirea unei minorităţi calificate.

În cazul încheierii de contracte de furnizare de produse sau de creditare cu sume mari de bani, ambele pe termen lung, se exercită o influenţă determinantă asupra întreprinderii beneficiare.

Controlul se exercită direct de către persoanele fizice su intreprinderile care deţin drepturile ce le permit o astfel de influenţă, sau indirect atunci când aceste persoane se folosesc de alte persoane fizice sau intreprinderi pentru a influenţa politica unei întreprinderi.

Este o operaţiune de concentrare când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- există o operaţiune de concentrare în sensul celor precizate anterior

- operaţiunea de concentrare are o dimensiune comunitară respectiv cifra de afaceri pe plan mondial realizată de către toate întreprinderile între care se realizează concentrarea este mai mare de 5 muliarde euro; cifra de afaceri în

23

Page 24: Drept Comunitar

Comunitate realizată individual de cel puţin două întreprinderi este de 250 milioane euro.

Reguli aplicabile concurenţei între statele membre Statele membre pot să: constituie monopoluri cu

caracter comercial într-un anumit sector, să constituie întreprinderi publice şi să acorde ajutoare.

Constituirea monopolurilor de stat cu caracter comercial

Condiţii: 1. statele membre reglementează monopolurile

naţionale cu caracter comercial, excluzând orice discriminare între cetăţenii statelor membre în ce privesc condiţiile de aprovizionare şi desfacere.

2. statele membre se abţin să introducă măsuri noi care să restrângă interzicerea taxelor, a restricţiilor cantitative între statele membre.

3. în cazul desfacerii sau valorificării produselor agricole trebuie să se asigure garanţii echivalente pentru nivelul de ocupare a locurilor de muncă şi nivelul de trai al producătorilor vizaţi.

Norma comunitară obligă statele membre să excludă orice discriminare în raport cu cetăţenii statelor membre în ce priveşte condiţiile de aprovizionare şi desfacere.

Regulile privind concurenţa prin intermediul monopolurilor privesc deopotrivă monopolurile naţionale cu caracter comercial cât şi organismele prin intermediul cărora statul poate, de drept sau de fapt, direct sau indirect să controleze sau să influenţeze importurile sau exporturile dintre state.

Acordarea unor drepturi exclusive în domeniul producţiei şi al prestării de servicii generează discriminări în domeniul aprovizionării şi desfacerii.

24

Page 25: Drept Comunitar

Sunt considerate practici care încalcă regulile concurenţei şi acelea prin care statul controlează, dirijează sau influenţează importul sau exportul.

Statutul întreprinderilor publiceEste dominat de regula potrivit căreia dacă statele

membre au dreptul să constituie întreprinderi publice sau să acorde unor întreprinderi drepturi speciale sau exclusive, ele nu pot să le impună să participe la înţelegeri monopoliste sau să abuzeze de poziţia dominantă pe care o au.

Sunt întreprinderi publice întreprinderile asupra cărora autorităţile publice exercită în temeiul dreptului de proprietate a participării financiare la capital sau a regulilor după care funcţionează o influenţă dominantă în sensul că: deţin majoritatea capitalului social dispunând astfel de majoritatea drepturilor de vot şi pot să desemneze mai mult de jumătate din numărul membrilor organului de conducere sau supraveghere a întreprinderii.

Regimul ajutoarelor acordate de statele membre

Sunt compatibile cu piaţa comună- ajutoarele cu caracter social acordate

consumatorilor individuali fără vreo discriminare legată de originea produselor

- ajutoarele destinate remedierii daunelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte evenimente extraordinare

- ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germane afectate cu divizarea

- ajutoare destinate dezvoltării economice a unor regiuni cu nivel de trai anormal de scăzut sau cu şomaj mare

- ajutoare destinate să promoveze executarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru

- ajutoare destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului

25

Page 26: Drept Comunitar

- alte categorii de ajutoare determinate prin decizie a Consiliului la propunerea Comisiei.

Principiul incompatibilităţii ajutoareloe acordate de statele membre cu piaţa comună.

Sunt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de statele membre sau cele acordate sub orice formă prin intermediul resurselor statului care favorizează anumite întreprinderi sau producţii distorsionează concurenţa sau ameninţă cu distorsionarea ei afectând schimburile comerciale dintre statele membre.

Pentru ca un ajutor să fie incompatibil cu piaţa comună trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a) ajutorul să fie acordat de un stat membru sau să fie acordat sub orice formă prin intermediul resurselor statului

b) ajutorul să favorizeze anumite întreprinderi sau producţie a unor mărfuri

c) ajutorul să distorsioneze concurenţa sau să ameninţe cu distorsionarea ei

d) ajutorul acordat să fie în măsură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

Excepţii de la principiul incompatibilităţiiSunt grupate în 2 categorii, excepţii de drept şi

cazuri care pot fi apreciate ca fiind compatibile cu piaţa comună.

1) cazuri în care ajutoarele sunt considerate de drept compatibile cu piaţa comună:

a. ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali cu condiţia ca ele să nu fie date discriminatoriu

b. ajutoarele destinate să contribuie la repararea unor pagube cauzate de calamităţi naturale sau alte evenimente extraordinare

c. ajutoare acordate economiei unor regiuni ale RFG afectate de divizarea Germaniei

2) cazuri în care ajutoarele pot fi considerate compatibile cu piaţa comună:

26

Page 27: Drept Comunitar

a. ajutoarele destinate relansării economiei unor regiuni din spaţiul comunitar care prezintă un nivel de trai anormal de scăzut sau un nivel al şomajului ridicat

b. ajutoare destinate să promoveze executarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru

c. ajutoare destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului

Procedura de control aajutoarelor acordate de statele membre

Comisia şi statele membre au competenţa de a examina sistemele de ajutoare existente în statele membre şi de a propune măsuri pentru o dezvoltare progresivă sau buna funcţionare a pieţei comune.

Dacă Comisia apreciază că proiectele de ajutoare pe care le aplică ori pe care le propun statele membre nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi compatibile pe piaţa comună, ea iniţiază procedura de control care parcurge următoarele etape:

- comisia notifică statele membre punctul de vedere cu privire la ajutoarele pe care le acordă, cu invitaţia de a-şi prezenta observaţiile în legătură cu acesta;

- după primirea observaţiilor comisia constată că ajutoarele nu sunt compatibile cu piaţa comună şi emite o decizie, urmare a căreia statele vizate trebuie să elimine ajutoarele sau să le modifice într-un anumit termen.

Dacă statele nu se conformează deciziei, Comisia sau orice alt stat membru interesat poate sesiza Curtea de Justiţie. Decizia Comisiei poate fi atacată cu recurs în anulare de către statele interesate. Dacă Comisia nu-şi prezintă punctul de vedere în legătură cu observaţiile comunicate de statele notificate, după 2 luni ajutoarele sunt considerate ca fiind compatibile cu piaţa comună.

27

Page 28: Drept Comunitar

Politici comunitare care privesc mediul afacerilor

Politica în domeniul transporturilorStatele membre promovează o politică comună care

constă în: - reguli comune aplicabile transporturilor

internaţionale către sau dinspre teritoriul unui stat membru sau care traversează teritoriul unui stat membru;

- condiţiile în care transportatorii nerezidenţi pot să efectueze transporturi într-un stat membru

- măsuri pentru ameliorarea securităţii transporturilor

Consiliul, la propunerea Comisiei, după consultarea comitetului economic şi social, poate să stabilească o reglementare unitară care să asigure aplicarea politicii privind transporturile.

Este interzisă aplicarea de preţuri şi condiţii care implică orice element de sprijin sau de protecţie în interesul unor întreprinderi sau industri particulare impusă de un stat membru pentru trasporturile executate în interiorul comunităţii.

Regulile Tratatului în domeniul politicii privind transporturile se aplică transporturilor pe cale ferată, pe drumuri şi pe apele interioare.

Politica economică şi monetarăSarcina principală a statelor membre este de a-şi

conduce politica economică de o manieră care să contribuie la realizarea obiectivelor comunităţii iar în ce priveşte politica monetară de a menţine stabilitatea preţurilor.

Pentru finalizarea acestor sarcini statele membre respectă principiul unei economii de piaţă deschisă în care concurenţa este liberă, favorizând o alocare eficientă a resurselor.

Consiliul, la recomandarea comisiei, elaborează un proiect cu privire la orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi prezintă un raport în acest sens Consiliului European. Consiliul European

28

Page 29: Drept Comunitar

adoptă concluzii de orientare generală a politicilor economice ale statelor membre şi ale Comunităţii.

Pe baza concluziilor adoptă o recomandare după care informează Parlamentul European în legătură cu recomandarea sa.

Băncii Centrale Europene şi Băncilor Centrale ale statelor membre le este interzis să acorde credite fără acoperire sau orice alte tipuri de facilităţi de creditare.

Dacă un stat membru întâmpină dificultăţi grave datorită unor evenimente excepţionale, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate acorda statului vizat o asistenţă financiară comunitară iar preşedintele Consiliului informează Parlamentul European.

Statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive. Comisia supraveghează evoluţia situaţiei bugetare şi suma totală a datoriei publice pentru a identifica la timp astfel de deficite.

Comisia examinează dacă disciplina bugetară a fost respectată pe baza următoarelor criterii:

- dacă raportul dintre deficitul public planificat sau cel efectiv şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă;

- dacă raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă, mai puţin atuinci când raportul scade suficient pentru a considera că se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.

În ce priveşte politica monetară aceasta este coordonată la nivel comunitar de 2 organisme: Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) şi Banca centrală Europeană (BCE).

SEBC sprijină politicile economiei generale din comunitate contribuind la realizarea obiectivelor comunităţii, sarcinile sale fiind:

1. definirea şi implementarea politicii monetare a comunităţii

2. desfăşurarea operaţiunilor de schimb3. păstrarea şi administrarea rezervelor valutare

oficiale ale statelor membre4. promovarea bunei funcţionări a sistemelor de

plăţiBCE este consultată în privinţa:

29

Page 30: Drept Comunitar

1. oricărui act comunitar propus în domeniile care ţin de competenţa sa

2. de autorităţile naţionale în privinţa oricărui proiect legislativ în domeniile care ţin de competenţa sa

BCE poate prezenta avize instituţiilor sau organelor comunitare competente sau autorităţilor naţionale.

Autorizează emisiunea bancotelor în comunitate.BCE şi Băncile Centrale Naţionale pot emite

bancnote care sunt singurele mijloacele legale de plată în interiorul comunităţii.

SEBC este compus din BCE şi Băncile Centrale Naţionale şieste condus de organele de decizie ale BCE care sunt: consiliul guvernator şi comitetul director.

SEBC şi BCE adoptă regulamente, ia decizii şi emite recomandări şi avize.

Regulamentul are aplicabilitate generală şi este obligatoriu în statele membre. Recomandările şi avizele nu au forţă obligatorie.

Decizia este obligatorie pentru destinatari în toate elementele sale.

Politica comercială comunăStatele membre au stabilit regulile şi principiile

unei politici comerciale comune.Este structurată conform unor principii unitare mai

ales în ceea ce priveşte modificările tarifare, încheierea de acorduri tarifare şi comerciale, uniformizarea măsurilor de liberalizare, politica de export şi măsurile de protecţie comerciale.

În cazul în care trebuie negociate acorduri comerciale cu unul sau mai multe state, Comisia prezintă recomandările Consiliului care o autorizează să înceapă negocierile.

Comisia conduce negocierile consultându-se cu un comitet special desemnat de Consiliu.

Politica în domeniul industrieiUrmăreşte:

- accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale

30

Page 31: Drept Comunitar

- încurajarea unui mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării întreprinderilor din întreaga comunitate şi, mai ale, a întreprinderilor mici şi mijlocii;

- încurajarea unui mediu favorabil pentru cooperarea între întreprinderi.

- Favorizarea unei exploatări maibune a potenţialului industrial al politicilor de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică

Politica de coeziune economică şi socialăStatele membre urmăresc întărirea coeziunii

economice şi sociale prin reducerea diferenţelor dintre nivelele de dezvoltare ale diverselor regiuni şi ridicarea nivelului regiunilor defavorizate, inclusiv a zonelor rurale.

Comunitatea susţine realizarea acestor obiective prin intermediul fondurilor structurale ale Băncii Europene de Invetiţii şi al altor instrumente financiare existente.

Din 3 în 3 ani Comisia este obligată să prezinte un raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului economic şi social şi Comitetului Regiunilor în legătură cu progresul atins în realizarea coeziunii economice şi sociale.

Politica de cercetare şi dezvoltare tehnologică.Are ca obiectiv întărirea bazelor ştiinţifice şi

tehnologice ale industriei comunităţii şi favorizarea dezvoltării competitivităţii sale internaţionale.

În acest scop, Comunitatea încurajează:- întreprinderile, centrele de cercetare şi universităţile

în eforturile lor de cercetare şi dezvoltare tehnologică de înaltă calitate;

- susţine eforturile acestora.Comunitatea desfăşoară următoarele acţiuni

1. implementează programele de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi de demonstraţie promovând cooperarea cu şi între întreprinderi, centre de cercetare şi universităţi;2. promovează cooperări în materiiile cercetării şi dezvoltării tehnologice cu statele terţe şi organizaţiile internaţionale

Consiliul adoptă un program cadru plurianual care:

31

Page 32: Drept Comunitar

- Stabileşte obiectivele obiectivele ştiinţifice şi tehnologice care trebuie atinse;

- Indică liniile directoare ale acţiunilor comunitare

- Fixează suma globală maximă precum şi cote părţi pentru fiecare acţiune proiectată.

La începutul fiecărui an comisia prezintă un raport Parlamentului European şi consiliului privitor la activităţile desfăşurate în acest domeniu şi la programul de lucru pe anul în curs.

32