DREPT COMUNITAR

DREPT COMUNITAR

CURS UNIVERSITAR SELECTIV

MIHUT GABRIELA GYONGY

MIHUT MIKI

PREZENTUL SUPORT DE CURS ESTE SUPUS,CONFORM LEGII NR.8/1998, DREPTULUI DE AUTOR AL D-REI MIHUT GABRIELA GYONGY CUMPARATORUL NU-L VA PUTEA TRANSMITE UNEI ALTE PERSOANE . IN CONSECINTA ,ESTE INTERZISA MULTIPLICAREA, TIPARIREA, PUBLICAREA SAU TRANSMITE FARA CONSIMTAMANTUL EXPRES AL AUTOAREI, DAT IN FORMA SCRISA. IN CAZ CONTRAR FAPTUITORUL VA SUPORTA CONSECINTELE LEGII PENALE SI CIVILE.

UNIVERSITATEA WALES-ROMANIA FACULTATEA DE STIINTE SPECIALIZAREA MANAGEMENT ANUL II DE STUDII I. TEMATICA LA EXAMENUL DIN SESIUNEA IANUARIE 2008 ANUL II DE STUDII LA DREPT COMUNITAR: 1. TRATATELE INSTITUTIVE SI MODIFICATOARE: - TRATATUL DE LA PARIS- CECO(CECA)-1952 - TRATATELE DE LA ROMA- CEEA, EURATOM- 1957 - ACTUL UNIC EUROPEAN-1987 - TRATATUL DE LA MAESTRICHT-1993 - TRATATUL DE LA AMSTERDAM-1999 - TRATATUL DE LA NISA-2003 - TRATATUL DE LA LISABONA-2007 2. INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE; - PARLAMENTUL UNIUNII EUROPENE - CONSILIUL UNIUNII EUROPENE - COMISIA UNIUNII EUROPENE 3. REGULAMENTUL, DIRECTIVA, DECIZIA, 4. AVIZUL, RECOMANDAREA 5. GRILELE II. DESFASURAREA EXAMENELOR EXAMENUL SE VA DESFASURA PE O PERIOADA DE 2 ORE SI VA CONSTA IN: - UN EXAMEN SCRIS TIP GRILA DE 10 INTREBARI TIMP: 30 MINUTE - UN EXAMEN ORAL- TIMP: 1 ORA SI 30 MINUTE III. MODUL DE NOTARE VA FI URMATORUL: - 1 PUNCT DIN OFICIU; - 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA CURSURI; - 1 PUNCT PENTRU PREZENTA LA SEMINARII; - EXAMENUL SCRIS SI ORAL: - EXAMENUL SCRIS: 10 INTREBARI A CATE 1 PUNCT. - EXAMENUL ORAL: 3 INTREBARI NOTATE CU CATE 3,33 PUNCTE

PENTRU EXAMEN STUDENTII TREBUIE SA DETINA DOAR PAGINILE CU SUBIECTELE DIN TEMATICA

CAPITOLUL I. PREMISELE CREARII COMUNITATILOR EUROPENE I. Europa n perioada interbelica Ideea unei Europe Unite a framantat mintile cele mai luminate inca din antichitate si pana in secolul XX. Incepand cu Imperiul roman, Imperiul Caroligian sau Sfanul Imperiu Roman de Neam German toate marile minti ale lumii(Europei) au dorit unificarea Europei. Primele indicii concrete ale dorintei de a crea o Europa unica au aparut ntre cele doua razboaie mondiale. Imediat dupa primul razboi mondial ntreaga Europa zacea n ruine, bilantul fiind tragic: aproape 10 milioane de morti. n timpul primului conflict mondial a avut loc si revolutia din octombrie din Rusia. n scopul mentinerii pacii popoarelor a fost semnat Tratatul de la Versailles care a marcat sfrsitul primului razboi mondial. Pentru prima data Statele Unite ale Americii s-au implicat n mod decisiv n solutionarea problemelor existente pe plan european. Liga Natiunilor a fost creata pentru solutionarea amiabila a eventualelor conflicte ce ar putea aparea n viitor. Astfel, ca urmare a declinului politic al Europei problema organizarii ei ncepe sa fie limpede perceputa. Deja apare opozitia ntre doua conceptii diferite despre construirea Europei: 1) O simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile statale existente. 2) O depasire a suveranitatii printr-un proces de unificare, de integrare a Europei, cum se va spune mai trziu. Manifestul Pan Europa al contelui Kalergi Pentru prima data proiectul unei Europe unite a dobndit contur precis gratie actiunii diplomatului (contele) COUDENHOVE KALERGI sustinator al celei de-a doua conceptii asupra Europei n mod deschis federalista. Astfel n 1922 contele Kalergi a publicat la Viena manifestul PAN EUROPA1 n care afirma: Problema Europei se reduce la doua cuvinte: unificare sau prabusire. n 1923 el reuneste la Viena Congresul constitutiv al Uniunii Pan Europene la care iau parte 2000 persoane. Proiectul unui Pact Paneuropean elaborat de contele Kalergi cuprindea 20 de articole in care erau enuntate principiile potrivit caruia statele suveraneVor alcatui o alianta eterna pentru a asigura pacea europeana. Noua organizatie urma sa poarte denumirea deStatele federale europene, toti cetatenii statelor federate devenind in acelasi timp si cetateni europeni. Membrii federatiei urmau sa respecte Pactul Ligii Natiunilor si Pactul Briand-Kellog, iar diferendele dintre state urmau sa fie judecate de catre o Curte Federala. Minoritatile nationale trebuiai sa se bucure de drepturi egale cu majoritatea cetatenilor in fata legilor, precum si in ceea ce priveste liberul exercitiu al limbii, invatamantului, presei si practicarea cultelor religioase. Tratatele comerciale intre statele federate urmau sa fie pe bazaClauzei natiunii celei mai favorizate, iar tratatele politice si militare urmau sa fie abrogate daca nu se inscriau in ideile federatiei.1

Dreptul integrarii europene-Tratat elementar-prof.univ.dr.Victor Duculescu- ed. Lumina Lex, Buc.2003

Organele federatiei erau: Consiliul, cuprinzand cate un reprezentant al fiecarui stat, cu drept de vot: Adunarea, insumand delegati ai parlamentelor sau institutiilor analoage si Curtea federala, care examina conflictele intre statele federate, decizand totodata in ceea ce priveste conflictele dintre autoritatile federale si guvernele statelor federate. Aceasta miscare s-a inspirat din modelul federal oferit de Statele Unite ale Americii. Europa Communis Mai putin cunoscut, danezul Heerfordt a publicat n 1924 un eseu intitulat Europa communis care continea o critica acerba a Societatii Natiunilor a carei slabiciune indica deja ca aceasta interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei Europe Communis, viitorul stat federal european . Heerfordt a prevazut n proiectul sau o adunare interparlamentara, un director al sefilor de stat dispunnd de un drept de veto si un minister federal responsabil n fata Adunarii, un regim special pentru Agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei uniuni vamale. Ideile federaliste ale lui Aristide Briand Mai rasunatoare a fost initiativa lui Aristide Briand, ministrul francez de externe n anii 1929-1930. n septembrie 1929, Briand a rostit n fata celei de-a zecea sesiuni a Adunarii Societatii Natiunilor un discurs care desi a avut un mare impact asupra opiniei publice europene, era totusi destul de echivoc: Ideea europeana care a obsedat imaginatia filozofilor si poetilor a progresat n spirite. Cred ca ntre popoarele care sunt grupate geografic asa cum sunt popoarele Europei trebuie sa existe un liant federal. Asadar Briand, cu toate ca este un partizan al notiunii de federalism precizeaza de ndata ca liantul federal nu va trebui sa atinga suveranitatea nici uneia dintre natiunile care ar putea face parte din aceasta asociatie. Memorandum-ul privind Uniunea Federala Europeana Echivocul existent n discursul lui Aristide Briand nu a fost nlaturat nici n memorandum-ul mai detaliat privind Uniunea Federala Europeana, redactat de secretarul general din ministerul afacerilor externe francez Alexis Lejer, si prezentat Adunarii +Societatii Natiunior pe 1.05.1930. Nu se poate nega ca ideea unui federalism european, chiar lipsit de orice consecinta pe plan practic a ridicat foarte multe obiectii n plan guvernamental. Dintre membrii Societatii Natiunilor doar Iugoslavia si manifesta adeziunea fata de proiect. De pe o pozitie conservatoare, Anglia s-a limitat doar la a reaminti legaturile sale speciale cu Commonwealth-ul.

CAPITOLUL II UNIUNEA EUROPEANA(FOSTELE COMUNITATI EUROPENE): ISTORIC, INSTITUTII, PROCESE DECIZIONALE

Procesul de integrare european Comunitatile europene au avut drept scop stabilirea intre membrii lor a unei aproprieri mai puternice decat cea care rezulta din organizatiile de cooperare. Avand acest scop, ele s-au plasat intr-o perspectiva mai apropriata aspiratiilor federale care au fost, totusi, exprimate la Congresul de la Haga, din mai 1948, lovindu-se, atunci, de conceptiile partizanilor unei cooperari institutionalizate2. Ideea unei Europe unite a fost susinut de-a lungul secolelor de mprai i intelectuali deopotriv, dar numai dup cel de-al doilea rzboi mondial statele europene au instituionalizat forme de cooperare internaional, cu competene n domenii specifice, cum ar fi: Organizaia pentru Cooperare Economic European (OCEE)3, Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)4, Uniunea Europei Occidentale (UEO). Aceste organizaii au pus bazele unei solidariti mai strnse ntre statele europene, dar nc manifestau trsturile clasice ale unei uniuni a statelor i ale cooperrii interguvernamentale. nceputul procesului de integrare european - caracterizat prin trsturi originale i specifice, care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene - poate fi considerat anul 1950, cnd ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, a propus implicarea ctorva state europene ntr-un proiect de cooperare mai strns, comparativ cu formele tradiionale existente la acel moment. Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate ctre o organizaie cu puteri de constrngere asupra membrilor si. Iniiativa a constat n integrarea produciei de crbune i oel a Franei i Germaniei, n cadrul unei organizaii deschise participrii i altor state europene. Printre promotorii ideii unei Europe unite, acesta a fost primul pas ctre o cooperare largit: o integrare sectorial ce ar fi putut influena i alte sectoare economice. Aceasta era ideea declarat, ns obiectivul politic imediat l constituia alipirea Germaniei la Europa i eliminarea rivalitilor existente ntre Frana i Germania privind zonele strategice ale Ruhr-ului i Saar-ului. Un rol important in aceasta intiativa(franceza) ii revine lui Jean Monnet, datorita caruia s-au facut demersuri in scopul realizarii unei noi unitati europene. Acesta., indeplinind functia de sef al Organizatei nationale a planificarii din Franta, a propus ca productia de carbune si de otel din Franta si Germania sa fie administrata de catre un

2

3 4

Manualul Uniunii Europene- prof.univ.dr. Augustin Fuerea, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2004 Organisation for European Economic Co-operation -OEEC North Atlantic Treaty Organisation - NATO

organism suptranational. Rezultatul acestei initiative s-a constituit in declaratia lansata la 9 mai 1950 de catre Robert Schuman5. n 1951, negocierile desfuarate ntre ase ri Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda au condus la semnarea Tratatului de la Paris, prin care se nfiina Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO). Comparativ cu alte organizaii internaionale existente la acel moment, principalul element de noutate l constituia caracterul supranaional al acestei Comuniti, reprezentat de transferul de competene ctre o instituie(nalt Autoritate6) responsabil cu luarea de decizii, independent de consensul Statelor Membre (SM). O alt iniiativ sectorial este reprezentat de crearea unei Comuniti Europene de Aprare(CEA)7, iniiativ care a euat ns, datorit faptului c Tratatul aferent - semnat n 1952 nu a fost niciodat ratificat de ctre Parlamentul Franei. O relansare n for a iniativei europene a avut loc n anul 1955, n cadrul conferinei de la Messina, la care minitrii afacerilor externe ai CECO au czut de acord asupra nfiinrii unei uniuni economice bazat pe o pia comun i asupra crerii unei organizaii pentru energia atomic. O comisie de experi condus de PaulHenry Spaak, ministrul belgian al afacerilorexterne, a elaborat dou proiecte ce au condus la semnarea, n 1957, a celor dou Tratate de la Roma cel prin care se nfiina Comunitatea Economic European (CEE) i tratatul Comunitii Europene pentru Energie Atomic (EURATOM). Dup prima experien sectorial a CECO, CEE constituie un exemplu unic de organizaie supranaional adic o oranizaie creat prin transferul de suveranitate de la statele membre laComunitate. n acest context, transferul de suveranitate nseamn o delegare - de la membrii fondatori ai Comunitii ctre anumite instituii comune a puterii de decizie asupra unor aspecte comune, conform principiilor democraiei i statului de drept. n acest scop au fost create mecanisme de decizie i un cadru instituional complex, capabile s asigure reprezentarea intereselor guvernelor statelor membre, a interesului general al Comunitii, precum i a intereselor cetenilor europeni. Obiectivul imediat al Tratatului de la Roma, semnat la 25 martie 1957 i intrat n vigoare la 1 ianuarie 1958, era reprezentat de crearea unei piee comune i de abordarea progresiv a politicilor economice ale statelor membre, ca mijloace de realizare a unei extinderi continue i echilibrate, a unei creteri accelerate a standardelor de via i a unor relaii mai strnse ntre statele membre. Crearea unei piee comune nu nseamn numai eliminarea tuturor barierelor existente n calea liberei circulaii a bunurilor i stabilirea unei taxe vamale unice (uniunea vamal)8; piaacomun nseamn i liberalizarea altor sectoare (cum ar fi libera circulaie a persoanelor,serviciilor i capitalului) i stabilirea unor politici comune n domenii strategice (agricultur, comer, transport i concuren) pentru crearea unor condiii omogene n vederea creterii performanei activitilor economice. Astfel, n 1968, CEE avea deja ncheiat uniunea vamal i avea o pia agricol comun. ncepnd cu 1950, gradul de integrare european a crescut progresiv, att din punct de vedere geografic prin aderri succesive - ct i din punctul de vedere al5

Manualul Uniunii Europene- prof.univ. Augustin Fuerea, ed.Universul Juridic, Bucuresti 2004

6

High Authority 7 European Defence Community - EDC8

n englez, common custom tariff.

dezvoltrii de politici i structuri instituionale comune. Astfel, pornind de la o comunitate economic cu ase membri, n momentul de fa s-a ajuns la o uniune politic a 27 de ri9(cu negocieri n plin desfurare pentru admiterea de noi membri) i care va avea n curnd o nou Constituie10. Extinderea integrrii europene Extinderea integrrii europene nseamn extinderea geografic (sau integrarea pe orizontal) i const n aderarea de noi membri la CEE. Sub acest aspect, procesul de integrare s-a desfurat n sase valuri succesive de aderare, etapele intregrrii geografice fiind indicate mai jos: __Membri fondatori: 1957 Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i Olanda; __Prima extindere: 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; __A doua extindere: 1981 Grecia; __A treia extindere: 1986 Portugalia, Spania; __A patra extindere: 1996 Austria, Finlanda, Suedia; __A cincea extindere: 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria. - A sasea extindere:2007- Bulgaria si Romania In acest moment(sfarsitul anului 2007) Uniunea Europeana cuprinzand 27 de state iar o viitoare extindere a Uniunii Europene este discutabila in privinta unor state care siau aratat deja interesul(chiar de mai multi ani) precum:Macedonia, Croatia, Ukraina, Moldova, Serbia, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina si nu in ultimul rand Turcia, se preconizeaza ca date privitoare la aderare anii:2010, 2012 sau chiar 2015, si acestea datorita numeroaselor probleme ivite de aderarea la Uniunea Europeana a ultimelor doua valuri de state membre. I.2. Adncirea integrrii europene Procesul de adncire a intregrrii europene (sau integrarea pe vertical) a demarat n anii 50 i are n vedere urmtoarele aspecte: a) creterea progresiv a obiectivelor comune, pe care statele membre decid s le realizeze mpreun, prin extinderea ariilor politicilor comune; b) ntrirea caracterului supranaional al Comunitii, prin utilizarea extensiv a sistemului de vot majoritar (n locul celui bazat pe unanimitate existent la nivelul Consiliului), prin care sunt reprezentate interesele naionale ale fiecrui SM, precum i prin ntrirea rolului Parlamentului European (unde sunt direct reprezentai cetenii europeni).9

Este vorba de cele zece ri care devin membre n 2004: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria (din Europa Central i de Est), Cipru i Malta (din zona mediteraneean), si de Romania si Bulgaria. Membre din 2007. La momentul actual se afl n proces de negociere Turcia, Macedonia, Croatia 10 Adoptarea unei noi Constituii este cauzat, n mare parte, de dimensiunea acestui proces de extindere (zece ri si Romania si Bulgaria) i de transformrile pe care le impune - att la nivel instituional, ct i decizional.

Tratatul CEE a fost amendat de cteva ori i suplimentat prin Tratatul Uniunii Europene, pn la consolidarea sa final ntr-o Constituie (aflat nc n stadiul de proiect, finalizat n iulie 2003 i urmnd a fi rediscutat n octombrie 2003). n tabelul de mai jos sunt prezentate tratatele prin care a fost amendat Tratatul UE:

TRATATELE UNIUNII EUROPENE Anul si Documentul 1986 (ratificat n 1987 Actul Unic European 1992 (ratificat n 1993) Tratatul de la Maastricht 1997 (ratificat n 1999) Tratatul de la Amsterdam 2001 (ratificat n 2003) Tratatul de la Nisa 2007(semnat 13 dec.2007) Tratatul de la Lisabona Aceast abordare are n vedere dezvoltarea gradual a procesului de integrare, centrat pe tratarea acelor aspecte asupra crora se poate ajunge la un acord i pe amnarea acelor chestiuni care nu sunt nc n stadiul la care pot constitui obiectul unei decizii. Actul Unic European Dup Tratatul de la Roma, procesul de adncire a integrrii a fost cuprins n Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986 i ratificat la 1 iulie 1987. n urma unui preambul ce exprima intenia SM de a transforma Comunitatea Economic ntro Uniune Politic (intenie care se va concretiza civa ani mai trziu, prin Tratatul de la Maastricht), au fost introduse urmtoarele inovaii: - instituionalizarea formal a Consiliului European (format din efii de stat sau de guvern i de preedintele Comisiei Europene), ca principalul organism responsabil pentru stabilirea direciilor de dezvoltare ale Comunitii; - introducerea sistemului de vot al majoritii calificate n cadrul Consiliului, pentru adoptarea acelor deciziilor care au n vedere finalizarea pieei interne, politica social, coeziunea economic i social i politicii cercetrii; - ntrirea rolului Parlamentului European (PE), prin introducerea procedurilor legislative de cooperare i a necesitii acordului PE pentru deciziile privind aderarea de noi state membre i acordurile de asociere; - nfiinarea Tribunalului Primei Instane11 , alturi de Curtea European de Justiie (CEJ); - creterea numrului politicilor comune, prin adugarea politicilor de mediu, cercetare tiinific, coeziune economic i social; - stabilirea unei date (31/12/1992) pentru definitivarea pieei interne (noiunea de pia intern fiind mai puternic dect cea de pia comun, implicnd nu numai realizarea celor patru liberti libera circulaie a bunurilor, libera circulaie a serviciilor, libera11

The Court of First Instance

circulaie a persoanelor i libera circulaie a capitalului ci i implementarea a noi politici i a coeziunii economice i sociale). Tratatul de la Maestricht Schimbarea peisajului politic european dup cderea regimurilor comuniste din Europa Central i de Est a condus la un proces de regndire a structurii Comunitii Europene, n direcia crerii unei uniuni politice i a uniunii economice i monetare. Baza legal a noii Uniuni Europene este reprezentat de Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 i ratificat la 1 noiembrie 1993. Uniunea European (UE) nseamn, pe de o parte meninerea i extinderea acquisului Comunitii Europene12 i, pe de alt parte noi forme de cooperare n domeniul Politicii Externe i de Securitate Comun (PESC) i al Justiiei i Afacerilor Interne (JAI). Astfel, conform imaginii comune despre UE, prin Tratatul de la Maastricht aceasta devine o construcie cu trei piloni, care va fi meninut i dezvoltat continuu. Primul Pilon Dimensiunea comunitar - Cetenia european - Libera circulaie a bunurilor, serviciilor, persoanelor i capitalului - Politici comunitare - Uniunea economic i monetar Al doilea pilon - Politica Extern i de Securitate Comun (PESC) Al Treilea Pilon - Cooperarea n domeniul Justiiei i Afacerilor Interne (JAI)13 Primul pilon Primul pilon acoper sectoarele, regulile i procedurile de decizie referitoare la CEE, CECO i Euratom. Tratatul de la Maastricht modific Tratatul de la Roma al CEE i creeaz Comunitatea European, subliniind astfel caracterul su extins, ce depete marginile integrrii economice. Aceste modificri sunt reprezentate de: - continuarea extinderii rolului PE, n special cu referire la aprobarea nominalizrilor Comisiei, la introducerea noii proceduri legislative a co-deciziei (asupra anumitor subiecte, PE i mparte prerogativele cu Consiliul); - continuarea extinderii gamei politicilor comune (educaia i formarea profesional,12

Vezi Glosar Prin Tratatul de la Amsterdam, multe din domeniile aflate sub jurisdicia JAI au fost transferate dimensiunii comunitare (primul pilon).13

reelele trans-europene, politica industrial, dezvoltarea cooperrii, protecia consumatorului) i ntrirea altor politici comune deja existente (politica social, coeziunea economic i social, cercetarea i dezvoltarea tehnologic, politica de mediu); - crearea ceteniei europene: toi cetenii statelor membre pot circula i se pot stabili n alte state membre;dreptul de a alege i de a participa n alegerile municipale i pentru PE n statele membre de reziden, indiferent de naionalitate; protecie diplomatic i consular din partea ambasadei unui alt stat membru pe teritoriul unui stat ter i n care stat membru naional nu este reprezentat; dreptul de a trimite petiii PE i de a se adresa Mediatorului European(Ombudsmanului european); - instituirea uniunii economice i monetare: convergena politicilor economic i monetar a statelor membre, ceea ce a condus la adoptarea monedei comune (Euro) i la nfiinarea Bncii Centrale Europene (BCE). Al doilea pilon Odat cu instituirea celui deal doilea pilon, cooperarea politic dintre statele membre este ridicat la statutul de politic comun, ceea ce nseamn includerea ei ntr-un cadru instituional specific. Astfel, prin Tratatul de la Maastricht, UE are o politic comun extins la toate sectoarele politicii externe i de securitate i se pun bazele unei cooperri sistematice ntre statele membre. Aceast cooperare este caracterizat de derularea unor aciuni comune, desfurate pe de consens14 i care limiteaz statele membre n politica lor extern. PESC este gestionat de aceleai instituii care opereaz sub primul pilon, dar care au puteri i proceduri de decizie diferite: astfel, deoarece acest domeniu este de importan strategic pentru statele membre i este dificil de renunat la suveranitatea naional, procedura de decizie aplicat este metoda interguvernamental (pentru adoptarea deciziilor fiind valabil regula consensului). Al treilea pilon Tratatul de la Maastricht stabilete i o form sistematic de cooperare ntre SM, n domeniul justiiei i afacerilor interne cooperare care, pn la acest moment, se desfura pe baz de acorduri internaionale ocazionale ( un astfel de exemplu l constituie Acordul Schengen, semnat n 1995 de numai 5 state membre). Procesul de decizie este similar celui din domeniul PCSE (bazat pe regula unanimitii). Aspectele acoperite de aceast politic i reglementate prin Tratatul de la Maastricht sunt: oferirea de azil politic, emigraia, lupta mpotriva fraudei i dependenei de droguri, cooperarea judiciar n chestiuni civile i penale, cooperarea vamal i a poliiei pentru prevenirea terorismului, alte tipuri de delicte internaionale. Tratatul de la Amsterdam Urmtorul moment cheie n direcia adncirii integrrii europene este constituit de Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i ratificat la 1 mai 1999.14

Este vorba de metoda interguvernamental.

Tratatul a reprezentat punctul final al lucrrilor Conferinei Inter-guvernamemtale (CIG) iniiate la Torino n 1997 i prevzut deja prin Tratatul de la Maastricht. Tratatul de la Amsterdam amendeaz att Tratatul CE, ct i Tratatul UE, iar elementele de noutate aduse sunt: - instituionalizarea cooperrii sporite, prin care este combinat nevoia unei continue integrri (existent n unele state membre) cu nevoia respectrii dorinei altor SM de a nu fi implicate n anumite politici comune (n domeniul crora vor s i pstreze suveranitatea naional); acest sistem poate fi aplicat n domeniile de activitate ale celor trei piloni, cu urmtoarele condiii: a- s aib n vedere promovare obiectivelor UE i s fie aplicat ca o ultim variant; b- s nu pun n pericol acquis-ul comunitar sau drepturile, obligaiile i interesele statelor membre neparticipante; c- s se refere la majoritatea statelor membre i s fie deschis tuturor celorlate SM, n orice moment. Acest principiu al unei Europe cu dou viteze a fost aplicat nc dinaintea dobndirii unui caracter formal prin Tratatul de la Amsterdam, cu ocazia semnrii: 1) Acordului Schengen (n 1985, numai de ctre Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda), 2) Cartei Sociale (Marea Britanie refuznd semnarea, n 1993, a angajamentului de armonizare a politicilor sociale, ns fiind incluse reguli cu caracter relativ i obligatorii pentru celelalte state membre), 3) uniunii economice i monetare(la care nu au aderat Danemarca, Suedia i Marea Britanie). Primul pilon Dimensiunea comunitar a UE a fost ntrit sub urmtoarele aspecte: a- crearea de politici comune de ocupare a forei de munc: statele membre vor considera promovarea ocuprii forei de munc drept o chestiune de interes comun i i vor coordona aciunile n cadrul Consiliului acesta din urm elabornd anual un set Direcii de ocupare a forei de munc15, ce vor fi urmrite de guvernele statelor membre n adoptarea politicilor naionale de ocupare a forei de munc; b- mai mult, Consiliul poate emite recomandri guvernelor naionale prin majoritate calificat i poate adopta n co-decizie cu Parlamentul msuri de promovare a aciunilor inovatoare n domeniul ocuprii; c- integrarea coninutului Cartei Sociale n Tratat, odat cu semnarea acesteia de ctre Marea Britanie; d- extinderea procedurii de co-decizie la noi sectoare de activitate (excluziunea social, sntatea public, lupta mpotriva fraudei); e- extinderea listei drepturilor civice ale cetenilor europeni; f- ntrirea politicii de mediu, a politicii de sntate i a politicii de protecie a consumatorului. Al doilea pilon15

Employment Guidelines

Sistemul PESC a fost ntrit cu privire la: a- posibilitatea dezvoltrii de strategii comune pentru aciunile de politic extern ale statelor membre; b- introducerea principiului abinerii constructive, prin care se permite unui stat membru s se abin de la votul n Consiliu, fr a bloca o decizie unanim; astfel, respectivul stat membru nu este obligat s aplice decizia, dar trebuie s accepte obligativitatea acesteia pentru Uniune i trebuie s se abin de la orice aciune ce poate veni n conflict cu aciunile UE bazate pe decizia n cauz; c- nfiinarea unei Uniti de Planificare i Avertizare16 responsabil cu monitorizarea evoluiilor externe i cu avertizarea referitoare la evenimente i situaii ce pot afecta securitatea UE; d- oferirea poziiei de nalt Reprezentant pentru probleme de PESC Secretarului General al Consiliului, responsabil pentru asistarea Preedeniei Uniunii n probleme referitoare la PESC i pentru sprijin n formularea, pregtirea i implementarea deciziilor politice de ctre Consiliu; naltul Reprezentant poate purta discuii politice cu pri tere, n numele Consiliului i la cererea Preedenei; e- includerea misiunilor Petersberg17 n Tratatul UE, cu scopul de a sublinia c la baza prioritilor de aciune ale UE st dorina comun de a apra securitatea european prin aciuni de ajutor umanitar i de restaurare a pcii. Al treilea pilon Majoritatea sectoarelor de activitate acoperite de acest pilon (oferirea de viz i de azil, emigrarea, cooperarea vamal, cooperarea judiciar civil privind libera circulaie a persoanelor) au fost transferate primului pilon, transformnd astfel procedurile de decizie - de la metoda inter-guvernamental la metoda comunitar (comunitizare); ca rezultat, al treilea pilon nu mai este Justiie i Afaceri Interne, ci devine Cooperarea judiciar i poliieneasc n domeniul criminalitii. Tratatul de la Nisa Tratatul de la Amsterdam, ca i Tratatul de la Maastricht, prevede revizuirea sa printro a doua Conferin Inter-guvernamental, cu scopul de a realiza reformele instituionale necesare procesului de extindere a Uniunii. Mai mult, prin acest Tratat a fost aprobat un numr de reforme fr legtur cu procesul de extindere. Lucrrile CIG au dus la16 17

Planning and Early Warning Unit

Declaraia de la Petersberg, din 19 iunie 1992, este un element central n hotrrea de a dezvolta Uniunea Europei Occidentale (UEO) drept componenta de aprare a UE i ca mijloc de ntrire a pilonului european al Alianei Atlantice (NATO). Prin aceast declaraie au fost definite diferitele tipuri de misiuni militare pe care UEO le-ar putea ntreprinde: n plus fa de contribuirea la apararea comunitar n conformitate cu Articolul 5 din Tratatul de la Washington i Articolul V din Tratatul de la Bruxelles amendat, unitile militare ale Statelor Membre UEO pot fi utilizate i pentru: -misiuni umanitare i de salvare; -misiuni de meninere a pcii; -misiuni ale forelor de lupt n administrarea crizelor, inclusiv restabilirea pcii. (www.infoeuropa.ro)

pregtirea textului Tratatului de la Nisa, care a fost semnat la 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003. Principalele aspecte cuprinse n Tratatul de la Nisa sunt: - schimbrile instituionale din cadrul procesului de extindere: dei, pentru noile state membre, numrul de locuri n PE, numrul voturilor alocate n cadrul Consiliului i pragurile aplicabile n cadrul procedurii majoritii calificate vor fi determinate prin tratatele de aderare, Tratatul de la Nisa stabilete noi reguli, ce au n vedere o Uniune cu 27 de membri; - dou inovaii majore privind procesul de decizie: a- extinderea ariei de utilizare a procedurii de decizie prin vot cu majoritate calificat n cadrul Consiliului, pentru probleme n care anterior deciziile erau luate prin consens (de exemplu, facilitarea libertii de circulaie a persoanelor, cooperarea judiciar pe probleme civile, ncheierea de acorduri internaionale n domeniile comerului, serviciilor i aspectelor comerciale ale proprietii individuale cu unele excepii, etc.); b- extinderea procedurii co-deciziei la noi chestiuni, ce privesc: crearea de stimulente pentru combaterea discriminrii, cooperarea judiciar pe probleme civile, msuri specifice de sprijin industrial, aciuni de coeziune desfurate n afara Fondurilor Structurale, statutul partidelor politice europene i aspecte legate de imigraie, de acordarea de vize i de azil; - revizuirea sistemului de cooperare, prin realizarea urmtoarelor modificri: a- numrul minim de state membre necesare pentru propunerea unei clauze ntrite de cooperare este 8, ceea ce nseamn c dup a cincea extindere nu va reprezenta majoritatea statelor membre; b- nlturarea posibilitii utilizrii dreptului de veto cu privire la cooperarea strns n domeniile aflate sub incidena primului i celui de-al treilea pilon i nlocuirea acesteia cu dreptul statelor membre de a supune problema Consiliului European, care poate decide prin majoritate calificat (mai mult, dac problema aparine unuia din domeniile n care se aplic procedura co-deciziei, este necesar acordul PE); c- introducerea posibilitii de stabilire a unei cooperri strnse n domeniul PESC, n scopul implementrii de aciuni sau poziii comune (dar exceptnd chestiunile cu implicaii militare sau care in de problema securitii); - introducerea unui instrument de prevenire n cadrul procedurii - procedur ce deja permite Consiliului European s fac public orice nclcare serioas i persistent a drepturilor fundamentale de ctre un stat membru instrument ce d posibilitatea suspendrii unor drepturi ale statului n cauz; - dezvoltarea capacitii militare a UE, prin crearea unor structuri politice i militare permanente i prin ncorporarea, n cadrul Uniunii, a atribuiilor de management al crizei corespunztoare Uniunii Europei Occidentale18. Comitetul Politic i de18

Uniunea Europei Occidentale (UEO) a fost nfiinat n 1948 prin Tratatul de la Bruxelles i este o organizaie creat n scopul cooperrii pe probleme de aprare i securitate. UEO este format din 28 de ri, cu patru statute diferite: de membru, de membru asociat, de observator sau de partener asociat. Toate rile UE au statut de membru, cu excepia Austriei, Danemarcei, Finlandei, Irlandei i Suediei care au statut de observator; Romnia este membru asociat. Tratatul de la Amsterdam a transformat UEO n parte integrant a dezvoltrii Uniunii, delegndu-i capabilitatea operaional n domeniul aprrii. UEO a avut un rol major n misiunile Petersberg, prin organizarea detaamentului de poliie din Mostar sau prin

Aprare19 este organismul ce poate primi autorizare din partea Consiliului pentru a lua deciziile potrivite n cadrul pilonului al doilea, n vederea asigurrii controlului politic i conducerii strategice a operaiunilor de management al crizei. - nfiinarea Eurojust n domeniul cooperrii judiciare pe probleme de criminalitate; Eurojust reprezint o unitate format din magistrai, a cror sarcin este de a contribui la coordonarea autoritilor naionale responsabile cu procedurile din domeniu; - extinderea sprijinului comunitar n noi sectoare de activitate, pentru aciunile SM din domeniile politicii sociale, a educaiei i formrii profesionale; este vorba despre lupta acesteia, a fost infiinat un Comitet de Protecie Social20 - organ consultativ, cu sarcina de a promova cooperarea ntre statele membre i Comisia European. Odat cu Tratatul de la Nisa a fost elaborat o Declaraie asupra viitorului Uniunii Europene, prin care se lansa o dezbatere general asupra dezvoltrii viitoare a Uniunii i care implica att statele membre, ct i statele candidate. Aspectele avute n vedere de aceast declaraie sunt: delimitarea responsabilitilor ntre UE i SM, statutul Cartei drepturilor fundamentale a UE, simplificarea tratatelor i rolul parlamentelor naionale n cadrul instituional al UE. Proiectul unei Constitutii Europene n urma aprobrii Declaraiei de la Laeken, la 15 decembrie 2001, Consiliul European a hotrt nfiinarea unei Convenii Europene, care s pregteasc procesul de reform a UE. A avut astfel loc o dezbatere ce a durat 16 luni i la care au participat reprezentani ai guvernelor i parlamentelor naionale ale statelor membre i ale rilor candidate, Parlamentul european, Comisia European, Comitetul Economic i Social, Comitetul Regiunilor, alturi de organizaiile interesate (i participante prin intermediul unui forum deschis). Rezultatul dezbaterii este reprezentat de elaborarea proiectului Constituiei europene. Principalele reforme ale Uniunii Europene pot fi grupate n trei categorii: 1. Structur - Consolidarea diverselor tratate existente ntr-un singur document: Constituia European; - UE dobndete personalitate juridic; - Carta drepturilor fundamentale este ncorporat n Constituie.cooperarea cu poliia din Albania. La momentul actual, se pare ns c UEO a abandonat acest rol, n favoarea dezvoltrii structurilor i capacitilor proprii ale UE n domeniul politicii comune de securitate i aprare (PCSA). Organismele aflate sub coordonarea UEO Institutul pentru Studii de Aprare (Security Studies Institute) i Centrul Satelit (Satellite Centre) au fost transferate Uniunii Europene la 1 ianuarie 2002. De asemenea, Tratatul de la Nisa a eliminat un numr de prevederi ale Tratatului UE cu privire la relaiile dintre UEO i Uniune. Principalul domeniu n care responsibilitatea a rmas UEO este aprarea colectiv (Articolul 5), al crui transfer ctre Uniune pare a fi fost amnat. (www.infoeuropa.ro) 19 Political and Security Committee 20 Social Protection Committee

2. Cadru instituional - Stabilirea unui Preedinte al Consiliului European, n scopul de a asigura continuitatea, vizibilitatea i coerena reprezentrii UE att pe plan intern, ct i pe plan extern; - Reducerea numrului comisionarilor europeni, n scopul de a permite operaionalitatea Comisiei ntr-o Uniune cu 25 de state membre (sau chiar mai multe); - Introducerea funciei de Ministru de Externe al UE; - Acordul asupra unei clauze de solidaritate pentru sprijin reciproc n caz de dezastre sau atacuri teroriste; - Recunoaterea Eurogrup ca un organism independent, cu dreptul de a i alege preedintele (Dl. Euro) pe o perioad de doi ani. 3. Procesul de decizie - Utilizarea sistemului de vot cu majoritate calificat ca procedur standard de decizie n cadrul Consiliului i simplificarea sa; - Adoptarea procedurii co-decizie ca procedur legislativ standard. Se urmrete intrarea n vigoare a Constituiei n martie 2005, ns unele prevederi ale sale se vor aplica numai ncepnd cu 2009. II. Stabilirea pietei comune. Cele patru libertati fundamentale. Spatiul economic european(S.E.E.). Lansarea monedei unice. 1. Stabilirea pietei comune. . Prin Tratatul de Maestricht s-a procedat la o reorganizare a materiilor reglementate prin tratatele constitutive ale comunitatilor Europene si s-a recurs la o mai buna sistematizare. Ne referim in acest caz la dispozitiile privind libera circulatie a: - marfurilor, - persoanelor, - capitalurilor - serviciilor21, care, intr-un grad diferit, se pot circumscrie aproape oricareia dintre actiunile si politicile comunitare. Aceste libertati au fost realizate, in cea mai mare parte a lor, deja in cursul perioadei de tranzitie22, potrivit Tratatului, prin dispozitii de procedura si prin actiuni, abstentiuni, restrictii ori interdictii. Asadar, Piata interna este definita ca un spatiu fara frontiere interne care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala:marfurile, persoanele, capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre statele membre, dupa exemplul absesntei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.21

Unii autori au distins si o a cincea libertate derivata din celelalte patru si anume libertatea platilor. In fapt, in noua redactare a Tratatului C.E. libertatea platilor este alaturata liberei circulatii a capitalurilor la Cap.IV al Titlului III din Partea a III-a, intitulat,,Capitaluri si plati. 22 Tratat de drept comunitar-Octavian Manolache, ed.C.H.Beck, editia a 5, Bucuresti 2006

Acest spatiu fara frontiere interioare, in interpretarea Comisiei, nu poate sa-si gaseasca traducerea sa concreta si efectiva decat daca el priveste toate marfurile, serviciile si capitalurile care circula in cuprinsul lor, iar daca este vorba de cazul particular al persoanelor, orice interpretare a art.8 A care ar duce la limitarea efectelor doar la resortisantii comunitari ar lipsii aceasta dispozitie de orice efect util. Prin urmare, art.8 A stabileste, asadar, pentru Comunitate si, de asemenea, pentru statele membre o obligatie de rezultat, care nu ar putea fi indeplinita daca ansamblul controalelor de frontiera(si efectele aferente) nu sunt suprimate. Prin Decizia nr.93/72 a Comisiei s-a constituit un Comitet consultativ pentru coordonarea in domeniul pietei interne. El poate fi consultat potrivit competentei ce i-a fost stabilita, asupra tuturor problemelor practice care pot sa survina dupa 1 ianuarie 1993 relativ la functionarea acestei piete. Prin Regulamentul nr.2679/98 din 7 decembrie a Consiliului s-au stabilit cateva reguli privind functionarea pietei interne in relatie cu libera circulatie a marfurilor intre statele membre atunci cand sunt in cauza obstacole la aceasta circulatie care pot fi atribuite unui stat membru, daca ele implica o actiune sau o inactiune din partea acestuia, care poate constitui o incalcare a art.30-36 din Tratat si care: - duc la o serioasa afectare a liberei circulatii a marfurilor, impiedicand, intarziind sau deviind importurile in, exporturi din sau transportul printr-un stat membru; - cauzeaza importante pierderi persoanelor implicate; - necesita actiunea imediata in scopul impiedicarii oricarei continuari, cresteri sau intensificari a afectarii sau pierderii in cauza23. 2. Cele patru libertati fundamentale. Cele patru libertati fundamentale prevazute in Dreptul Comunitar(in tratate) sunt urmatoarele: A- libera circulatie a marfurilor; B- libera circulatie a persoanelor; C- libera circulatie a capitalurilor; D- libera circulatie a serviciilor. A. Libera circulatie a marfurilor Regulile esentiale privind aceasta libertate sunt prevazute la art.23, 24 C.E. din Tratat, fiind dezvoltate, detaliate, in art.25-31 C.E. Libera circulatie a marfurilor presupune realizarea unui uniuni vanale care sa priveasca: - toate categoriile de marfuri si sa implice interzicerea intre statele membre a taxelor vamale asupra importurilor si exporturilor ori a altor taxe avand efect echivalent; - adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte; - eliminarea restrictiilor cantitative sau a masurilor cu efect echivalent intre statele membre. A.1. Uniunea vamala si barierele fiscale. Interzicerea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. Tariful vamal comun.23

Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006

a.1. Uniunea vamala. Uniunea vamala a implicat, initial(fostul art.12 C.E.E. si C.E., devenit art.25 prin modificarea adusa de TA), intr-un prim sens, abolirea si, deci, interzicerea in comertul intre statele membre de la o anumita data a taxelor vamale si a altor taxe cu efect echivalent24. Ea a fost realizata o data cu expirarea perioadei de tranzitie mentionate, pentru noile tari care au devenit membre ale Comunitatilor-Spania si Portugalia- aceasta perioada fiind prevazuta pana la sfarsitul anului 1992. Potrivit reglementarii actuale (art.25 C.E.), taxele vamale la importuri si la exporturi si taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre, interdictia aplicandu-se si taxelor vamale de natura fiscala. Interzicerea taxelor vamale are o sfera mai larga25, aplicandu-se, potrivit art.24 parag.1, nu numai marfurilor care sunt originare dintr-un stat membru, ci si celor care provin dintr-o tara terta, care se vor afla in libera circulatie intre statele membre odata intrate in circuitul comercial comunitar. Marfurile care au aceasta din urma provenienta vor avea acest regim daca formalitatile de import au fost indeplinite si orice taxe vamale sau taxe, avand efect echivalent care sunt platibile, au fost incasate in acel stat membru si nu au beneficiat de o reducere totala sau partilala a unor asemenea taxe. Art 9(23) si 12(25)26 care interzic intre statele membre taxele vamale asupra importurilor si exporturilor si toate taxele cu efect echivalent, impiedica legislatia nationala sa impuna contributii obligatorii asupra exporturilor de produse agricole catre alte state membre, daca aceste contributii nu sunt impuse pe seama inspectiilor, realizate in scopul indeplinirii obligatiilor conform dreptului comunitar, daca ele sunt aplicate numai la exportul produselor in cauza si nu privesc un sistem general de taxe interne aplicate sistematic indiferent de originea tarii de export sau de destinatie a marfurilor supuse lor si, daca ele nu reprezinta compensatii pentru un beneficiu specific sau individual furnizat comerciantului intr-o suma proportionala cu acel serviciu27 a.2. Uniunea vamala mai implica, intr-al doilea sens, adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte, Tarif comun care este asadar impus la granitele comunitare. Orice marfa care urmeaza sa intre pe teritoriul comunitar va fi supusa acestui tarif, indiferent de tara de intrare. Prin Regulamentul nr.950/68 din 28 iunie 1968 al Consiliului a fost stabilit Tariful Vamal Comun care a luat in considerare unele rezultate ale acordurilor incheiate anterior. De la 1 iulie 1968 el a inlocuit tarifele vamale ale statelor membre. El face o trimitere la Anexa care cuprinde tariful ca atare. Incepand cu 1 ianuarie 1988 a fost stabilit un nou tarif integrat si un sistem de nomenclatura statisrica prin Regulamentul nr.2658/87 al Consiliului, inlocuind deci regulamentul precedent. Versiunea curenta a tarifului este24

Uniunea vamala nu este scopul final, ci punctul de plecare al pietei comune, constituind unul dintre fundamentele sale 25 Tratat de Drept Comunitar-Octavian Manolache. Ed. C.H.Beck, editia 5, Bucuresti 2006 26 Art 25 C.E. are urmatorul continutTaxele vamale la import si la export si taxele cu efect echivalent sunt interzise in Statele Membre. Aceasta interdictie se aplica si taxelor vamale de natura fiscala. 27 C 130/93, Lamaine c. NDALTP, hot.prelim.din 7 iulie 1994, consid.19, in ECR, 1994)

publicata anual in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin Regulamentul nr.2913/92 al Consiliului a fost stabilit Codul Vamal Comunitar, iar in aplicarea sa a fost adoptat Regulamentul nr.2454/93 din 2 iulie 1993 al Comisiei modificat in octombrie 1994 prin Regulamentul nr.2193/94 al Comisiei si in decembrie 1994 prin Regulamentul nr.3254/94 al Comisiei. Tariful vamal nu se aplica de o autoritate comunitara distincta, de sine statatoare, ci de catre autoritatile nationale ale statului pe teritoriul caruia intra marfurile, actionand deci in numele Comunitatii atunci cand ele fac incadrarile sau clasificarile tarifare respective. Potrivit art.28 C.e, taxele din Tariful Vamal Comun sunt stabilite de catre Consiliu, care statueaza cu majoritate calificata, la propunerea Comisiei. O delimitare se impune atunci cand se vor compara dispozitiile art.25 C.E., care interzic taxele vamale la import si export si taxele cu efect echivalent si dispozitiile art.90 alin.1, care permit impunerea, direct sau indirect, de taxe interne de orice fel produselor statelor membre in masura in care acestea sunt aplicate produselor indigene similare. a.3. Tratatul C.E. interzice in mod expres restrictiile cantitative si a masurilor cu efect echivalent, ori prin controlul schimburilor comerciale in ceea ce priveste importurile Aceste dispozitii fiind de aplicare directa de la sfarsitul perioadei de tranzitie, putand fi invocate in fata tribunalelor nationale. Prin art.29 C.e. sunt interzise, intre statele membre, restrictiile cantitative la export, precum si toate masurile cu efect echivalent. Restrictiile cantitative prohibitive ca atare ar putea rezulta din aplicarea unor masuri legislative sau administartive care restrang atat importul, cat si exportul, privind unul sau mai multe produse prin impunerea anumitor cote sau prin fixarea unor norme cantitative intr-o perioada data sau privind productia acelor produse ori prin necesitatea obtinerii de licente pentru anumite cantitati de marfuri. Prevederile art.30(28) sunt aplicabile fara a distinge in privinta marfurilor originare din Comunitate si produsele care au intrat in libera circulatie in oricare dintre statele membre, indiferent de originea reala a acestor produse. In sensul art.30(28) si urmatoarele, termenulmasuri(cu efect echivalent) inseamna: - legi; - regulamente; - prevederi administrative; - practici administrative - si toate instrumentele emanand de la o autoritate publica, inclusiv recomandari. Intre cele mai importante prevederi, actiuni sau practici administrative pot fi mentionate: - stabilirea de preturi maxime sau minime, chiar temporar; - restrictiile asupra productiilor si investitiilor daca vor duce la o reducere a posibilitatii de export; - legislatia privind originea sau denumirea marfurilor, ori compozitia ambalajelor28 - verificari si inspectii duble;28

Ex: C82/77, Jacobs van Tiggele)

- masuri nationale privind cumpararea; - grandfather clauses29 - practici administrative dezavantajand importul si(sau) exportul; - legislatia privind anumite marfuri:margarina, produsele alcoolice; - legislatia nationala agricola si privind pescuitul si legislatia mediului afectand unele marfuri. - practicile privind marcile, inventiile, indicatiile de provenienta sau denumirea de origine; A.2. Regula Ratiunii Prin introducerea unei reguli de ratiune(care mai este denumita sicerinta de ratiune) s-a incercat atenuarea efectului principiului de baza stabilit in practica prin care masurile susceptibile sa impiedice, in mod direct sau indirect, real sau potential, comertul international, sunt considerate masuri avand un efect echivalent. Dar s-a accentuat ca eceste reguli trebuie sa fie proportionale cu scopul avut in vedere, astfel incat daca un stat membru poate sa opteze intre diferite masuri spre a realiza acelasi obiectiv, el trebuie sa aleaga mijloacele care restrang cel mai putin libera circulatie a marfurilor in Comunitate30 In fapt, este vorba de recunoasterea reciproca de catre statele membre a acestor cerinte, in cazul produselor ce provin din alte state membre(ca o a doua regula, pe langa regula ratiunii) in virtutea constatarii ca nu exista nici un motiv valabil de ce, in cazul in care marfurile au fost in mod legal produse si comercializate in unul din statele membre, ele sa nu fie introduse intr-un alt stat membru. O exceptie importanta de la principiul de baza mentionat la art.30, in sensul ca prevederile art.28 si 29 nu vor impiedica prohibitii asupra importului, exportului sau marfurilor in tranzit justificate pe motive de: - moralitate publica, ordine publica sau securitate publica; - protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor; - protectia tezaurelor nationaleposedand valoare arheologica, istorica sau aritistica; - ori protectia proprietatii industriale si comerciale A.3. Cauze de salvgardare Prin AUE a fost introdus in Tratatul C.E. un nou text-art.100A(95) parag.4 prin care la motivele justificate din art.36(30) care permit restrictii sau prohibitii la importul, exportul sau marfurile in tranzit, se adauga alte doua motive. Astfel, daca, dupa o masura de armonizare luata de Comisie sau Consiliu actionand cu majoritate calificata, un stat membru considera ca este necesar sa mentina prevederi nationale pe motive de nevoi majore avute in vedere la art.30 ori privind protectia mediului inconjurator ori a mediului de lucru, va notifica aceste prevederi Comisiei. Prin TA s-a introdus o noua dispozitie(parag.5) in art.100A(95) potrivit careia, in plus, fara prejudicierea prevederilor cuprinse in parag.4 sus-mentionat, daca, dupa29

Termen artificial promovat de practica americana, referindu-se la protectia si privilegierea unui grup de oameni sau produse, a aparut la ijlocul sec.19 in statele sudiste din S.U.A 30 C 178/84, Comisia c. Germaniei, hot.din 12 martie 1987, in ECR, 1987

adoptarea unei masuri de armonizare de catre Consiliu sau Comisie, un stat membru considera a fi necesara introducerea unor prevederi nationale intemeiate pe probe stiintifice noi referitoare la protectia mediului sau la mediul de lucru c urmre a unei probleme specifice acestui stst survenite dupa adoptarea masurilor de rmonizare, el va notifica Comisei prevedrile avute n vedere, precum si motivele entru a le introduce. O alt clauza de salvgardare este prevazuta la art 134 C.E.. Se acorda posibilitate Comisiei de a recomanda metodele prin care celelalte state membre sa furnizeze cooperarea necesara in scopul de a se asigura ca executarea masurilor de politica comerciala luate conform Trataului, de catre oricare stat membru, nu este impiedicata de devieri ale traficului comercial sau daca diferentele dintre aceste masuri antreneaza dificultati in unul sau mai multe state. Daca nu face asemenea recomandari, Comisia poate sa autorizeze statele membre sa ia masuri de protectie necesare, ale caror conditii si modalitati le defineste. In caz de urgenta, statele membre vor solicita Comisiei autorizarea de a lua ele insele masurile necesare, Comisia urmand sa se pronunte in cel mai scurt timp, dar putand apoi sa decida in orice moment, ca statele respective trebuie sa modifice sau sa suprime masurile in cauza. Art.296 al C.E. prevede alte doua cauze de salvgardare care pot sa afecteze libera circulatie a marfurilor. Astfel, nici un stat membru nu va fi obligat sa furnizeze informatii a caror dezvaluire ar fi contrara intereselor esentiale ale securitatii sale. Este vorba de interese de stat, mai ales de natura economica. De asemenea, oricare stat membru poate sa ia astfel de masuri pe care el le considera necesare pentru protejarea acestor interese care sunt in legatura cu productia ori comertul cu arme, munitii si materiale de razboi, dar aceste masuri nu trebuie sa afecteze conditiile de concurenta pe piata comuna privind produsele care nu sunt destinate expres scopurilor militare. In sfarsit, o clauza de salvgardare ar putea fi aplicata atunci cand ar fi existat o criza neasteptata in balanta de plati a unui stat membru. Masurile luate in acest scop, conform art.120 C.E., erau cu titlu conservatoriu, urmau sa aduca un minim de perturbari in functionarea Pietei comune si nu ar trebui sa fie excesiv de prohibitive sau de restrictive pentru remedierea dificultatilor neasteptate care s-au manifestat. Dispozitiile art.120 C.E. si-au incetat aplicabilitatea de la inceputul celei de a treia faze a realizarii Uniunii economice si monetare, sub rezerva art.122 parag.6 C.E. A.4. Monopolul de stat cu caracter comercial Monopolurile de stat pot fi numai cu caracter comercial sau mixte- de productie si comerciale. Pentru a exista calificarea de monopol nu este necesar sa se exercite controlul total al pietei pentru anumite marfuri, fiind suficient daca organismele respective au ca obiect de activitate tranzactii privind un produs comercial susceptibil de a fi in concurenta si comercializat intre statele membre si joaca un rol efectiv in acest comert. Art.37 parag.1 C.E.(TA-in prezent 31 parag.1) a impus statelor membre obligatia de a adapta aceste monopoluri astfel incat sa se garanteze ca, atunci cand perioada de tranzitie a luat sfarsit, nici o discriminare nu va exista intre nationalii statelor membre.

Aceasta dispozitie a avut efect direct de la sfarsitul perioadei de tranzitie-31 decembrie 1969, fiind aplicabila numai cu marfurile asa cum s-a mentionat expres. Statele membre se vor abtine, conform art.31 parag.2 de la a introduce orice noua masura care este contrara principiului stabilit la parag.1 sau care restrange domeniul de aplicare a articolelor care privesc interzicerea taxelor vamale si restrictiile cantitative intre statele membre. B. Libera circulatie a persoanelor B.1. Domeniul de aplicare Conform art.39 C.E.-libera circulatie a lucratorilor este asigurata in interiorul Comunitatii. Libera circulatie a persoanelor implica orice discriminari bazate pe nationalitate intre lucratorii statelor membre in ce priveste remunerarea, angajarea si alte conditii de munca si de angajare(art.39 parag.2). Beneficiul dreptului la libera circulatie este subordonatposesiei nationalitatii unuia dintre statele membre, dar in absenta definitiei comunitare a nationalitatii, fiecare stat membru determina suveran conditiile in care ele acorda nationalitatea, inclusiv dubla nationalitate(cetatenie). Odata cu adoptarea Regulamentului 1612/68 a fost consacrat irevocabil si principiul nediscriminarii(al egalitatii de tratament) cu o clauza de salvgardare pentru piata nationala a fortei de munca. Aceasta clauza poate fi utilizata, conform art.20 din Regulament, atunci cand un stat membru este supus ori prevede perturbari pe piata sa ce priveste forta de munca, care ar putea ameninta serios standardul de viata ori nivelul de utilizare al ei intr-o regiune ori profesie data. Libera circulatie a lucratorilor implica, sub rezerva limitarilor pe motive de ordine publica, secutitate publica ori sanatate publica, patru coordonate, potrivit parag.3 al art.39: - acceptarea ofertelor de angajare intr-adevar facute; - deplasarea in mod liber pe teritoriul statelor membre - sederea intr-un stat membru pentru scopul de angajare potrivit prevederilor ce carmuiesc angajarea nationalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament ori actiune administrativa; - ramanerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dupa ce a fost angajat in acest stat, sub rezerva conditiilor care sunt cuprinse in Regulamentele de implementare elaborate de Comisie31 Prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2004/38 din 29 aprilie 2004 s-a reglementat dreptul cetatenilor Uniunii si al membrilor lor de familie de a circula si de asedea in mod liber pe teritoriul statelor membre. In adoptarea acestei Directive s-a avut in vedere existenta cetateniei Uniunii care confera fiecarui cetatean al acesteia un drept fundamental si individual de a circula in mod liber pe teritoriul statelor membre, sub conditia limitelor si conditiilor stabilite prin Tratat si a masurilor adoptate in vederea aplicarii lor.31

A se vedea si G.Lyon-Caen- Droit social internationale europeen, Dalloz 1991

B.2. Ingradirea dreptului la libera circulatie a persoanelor Libera circulatie a lucratorilor este ingradita numai in doua situatii, strict delimitative, care pot constitui exemplu: - in primul rand, art.39 C.E. nu se va aplica angajarilor in serviciul public(parag.4); - in al doilea rand libera circulatie a lucratorilor poate fi limitata( restransa, ingradita) pentru motive de ordine publica, de securitate publica ori de sanatate publica. Prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2004/38 din 29 aprilie 2004 s-au reglementat si aspectele privind aceste motive. B.3. Libera circulatie a persoanelor si securitatea sociala Libertatea de circulatie a lucratorilor trebuie insotite de masuri de secutitate sociala intrucat mijloacele de aplicare a legislatiei nationale in materie ar putea constitui un obstacol la obiectivele pietei comune. De aceea prin art.42 se instituie un sistem de coordonare a modaliatatilor de securitate sociala. La 29 aprilie 2004 a fost adoptat Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr.883/2004 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala. Scopul acestui regulament este acela de a se evita ca securitatea sociala care functiona intr-un cadru teritorial divizat sa nu constituie o piedica sau un obstacol la libera circulatie32. Din punct de vedere al domeniului de aplicare material(art.2) Regulamentul se aplica tuturor legislatiilor relative la domeniile de securitate sociala care privesc: - prestatiile de boala; - prestatiile de maternitate si paternitate asimilate; - prestatiile de batranete; - prestatiile de invaliditate; - prestatiile de supravietuitor; - prestatiile in caz de accidente de munca si de boli profesionale; - prestatiile de somaj; - prestatiile de prepensionare; - prestatiile familiale ; - prestatiile de deces. Cu exceptia dispozitiilor contrare din Anexa nr.VI, Regulamentul se aplica regimurilor de securitate sociala generale si speciale supuse sau nu cotizarii, ca si regulilor la obligatiile angajatorilor si armatorilor. El se aplica si prestatiilor speciale in cazurile cu caracter necontributiv avute in vedere in art.70. Cu toate acestea, dispozitiile din Titlul III al Regulamentului nu afecteaza dispozitiile legislatiei statelor membre relative la obligatiile armatorului. Sunt excluse din sfera de aplicatie a Regulamentului, in discutie: - asistenta sociala si medicala; - prestatiile in favoarea victimelor de razboi si a consecintelor acestuia.

32


C. Libera circulatie a capitalului si platilor C.1 Generalitati In art.56 C.E. parag.1 se interzic orice restrictii la circulatia capitalurilor in statele membre si intre statele membre si tarile terte(din afara Uniunii europene). Acest text comporta doaua aspecte: a- in primul rand, interdictia restrictiilor priveste circulatia capitalurilor intre statele membre(SM) ; b- in al doilea rand, interdictia restrictiilor prevazute la art.78B(56)C.E. are in vedere circulatia capitalurilor intre statele membre si statele terte neapartinand Comunitatii, dar, conform conform art 73 C.E.(57) par.1. Libera circulatie a capitalurilor trebuie sa fie motivata de necesitatea efectuarii de investitii pe piata comunitara fara restrictii, astfel incat sa contribuie la infaptuirea obiectivului promovorii dezvoltarii armonioase si echilibrate a activitatilor economice in cadrul Comunitatii, o crestere durabila si neinflationista, un inalt grad de convergenta a performantelor economice, un nivel ridicat de folosire a fortei de munca e.t.c. a. Au fost considerate obstacole la libera circulatie a capitalurilor intre statele membre: - obligatia de adepune in pastrare la o banca titlurile straine; - obligatia de ainscrie o ipoteca in registrul funciar in moneda nationala; - refuzul de a corda beneficiul unei exonerari fiscale pentru dividentele pentru actiuni, platite de catre societatile care isi au sediul in celelalte state membre; - atunci cand un stat membru adopta si mentine in vigoare reguli nationale care: - interzic dobandirea de catre investitorii din alte atate membre a mai mult de un numar de actiuni la unele intreprinderi nationale; - impun acordarea de catre stat a autorizatiilor pentru dobandfirea posesiei unor actiuni la unele intreprinderi nationale peste un nivel specificat. Un stat membru nu isi indeplineste obligatiile prevazute de art.56 atunci cand mentine in vigoare reguli nationale care dau statului membru dreptul la o actiune specifica(de aur) intr-o companie petroliera, in conformitate cu care sunt atasate acestei actiuni urmatoarele drepturi: - un drept de autorizare prealabila de catre state daca unele plafoane cu privire la detinatorii de actiuni sau de drepturi de vot sunt depasiote: - un drept de a se opune oricarei decizii de a se cesiona sau a se afecta ca garantie majoritatea capitalului diverselor filiale ale companiei. b. Conform art.73(57)C.E parag.1 prin aceasta dispozitie nu este afectata aplicarea fata de aceste tari a restrictiilor existente la 31 decembrie 1993 in virtutea dreptului national sau a dreptului comunitar in ceea ce priveste circulatia capitalurilor cu destinatie sau provenind din tarile terte implicand: - investitii directe, inclusiv investitii imobiliare; - autorizarea, prestarea de servicii financiare; - sau admiterea de titluri pe pietele de capitaluri. Atunci cand sunt in cauza deplasari de capitaluri provenind din sau destinate tarilor terte, indiferent de domeniul capitalurilor(textul nefacand dinstinctie), daca in imprejurari exceptionale aceste deplasari de capital cauzeaza sau ameninta sa cauzeze dificultati

grave functionarii Uniunii economice si monetare., Consiliul poate sa utilizeze cauza de salvgardare stabilita in art.59 C.E., luand masuri in consecinta pentru o perioada nedepasind 6 luni, in masura in care ele ar fi necesare. Intr-o alta ipoteza, daca, in cazul prevazut in art.30 C.E., actiunea Comunitatii privind intreruperea sau reducerea, total sau partial, a relatiilor comerciale cu unul sau mai multe tari terte, cu luarea masurii urgente de catre Consiliu- o actiune a Comunitatii este considerata necesara, Consiliul va putea lua in privinta tarilor terte in cauza astfel de masuri in ce priveste deplasarea de capital, in aplicarea art.60 C.E. Masuri asemanatoare pot fi luate si unilateral, cat timp Consiliul nu a luat el masurile necesare, si fara a fi afectate dispozitiile art.297 C.E.(obligatia de consultare intre state in cazuri deosebite). C.2 Domeniul de aplicare a libertatii de circulatie a platilor Prin acelasi art.56 parag.2 C.E. sunt interzise de asemenea toate masurile restrictive privind platile intre statele membre si tarile terte. Orice restrictie asupra platilor este, in fapt, interzisa inca de la sfarsitul perioadei de tranzitie, daca ne raportam la vechea reglementare art.106 C.E. In categoria deplati sunt incluse; - pe de o parte platile aferente schimbului de marfuri, servicii si capital, cum ar fi de exemplu: cele privind repartizarea profitului ori plata de dobanzi si care se cuvin creditorului sau beneficiarului; - pe de alta parte transferurile de capitaluri in cadrul liberei circulatii a acestora si transferurilor de salarii pentru activitatile desfasurate de beneficiar intr-un stat membru ca persoane care s-au deplasat in acel stat in virtutea liberei circulatii a persoanelor. Platile in moneda statului propriu al creditorului sau beneficiarului, erau numai o alternativa la platile in moneda statului in care aceste plati au rezultat. Cat despre termenul astfel stabilit, credem ca el era fixat in raport de inceperea la aceeasi data a celei de a doua faza aUniunii economice si monetare, cand urma a fi facilitata utilizarea ECU(EURO)33. Art.58 si 60 C.E. mentionate in materie de capitaluri, sunt de asemenea aplicabile in privinta platilor. In plus, in caza de dificultate sau amenintare grava cu dificultati in balanta de plati provenind fie dintr-un dezechilibru global al balantei, fie ipoteza unei cauze neasteptate in aceasta balanta, statul membru interesat ar putea lua masuri de salvgardare potrivit art.120 C.E. D. Libera circulatie a serviciilor. Dreptul de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau a unei profesii D.1. Domeniul de aplicare Libertatea de stabilire in scopul exercitarii unui comert sau a unei profesii poate fi considerata ca o parte componenta a libertatii de circulatie a persoanelor in cadrul Comunitatiilor(Uniunii). Dar ea trebuie sa fie asociata, in acelasi timp, si libertatii de furnizare a serviciilor, acest fapt avand ca fundament necesitatea asigurarii repartizarii optime a tuturor factorior de productie la nivel comunitar, astfel incat mobilitatea33


acestora sa permita exercitarea activitatii productive si comerciale in cele mai favorabile medii sociale, economice si comerciale. Art.43 alin.1 dispune ca, in cadrul dispoziriilor prevazute in cele ce urmeaza, restrictiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru sunt interzise, aceste interdictii extinzandu-se si asupra restrictiilor de creare de agentii, filiale, sau sucursale de catre resortisantii unui stat membru stabiliti pe teritoriul unui alt stat membru. Libertatea de stabilire include, conform art.43 alin.2 dreptul de a incepe si continua activitati ca persoane nesalariate(independente) ceea ce inseamna dreptul de acces la asemenea activitati si dreptul de a infiinta si administra intreprinderi, in special companii si firme, in sensul art.48 C.E., adica acelea care au sediul lor statutar, administratia lor centrala sau principalul lor stabiliment pe teritoriul comunitar sau care au fost constituite potrivit dreptului civil sau comercial, inclusiv societatile cooperative si alte persoane juridice carmuite de dreptul public sau privat, afara de acelea care nu sunt producatoare de profit34. Dreptul de stabilire-a aratat Curtea-comporta facultatea de a crea si de a mentine, cu respectarea regulilor profesionale, mai multe centre de activitate in Comunitate. Art.52 parag.1(in prezent art.43 parag.1) a impus ca orice restrictie la libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sa fie inlaturate in etape progresive in cursul perioadei de tranzitie. Libertatea de circulatie in contextul in care il invocam, al dreptului de stabilire, poate fi, insa, afectata prin restrictii in cazul unor activitati care intr-un anumit stat membru sunt legate de exercitarea, chiar ocazional, a autoritatii publice(de exemplu: cea de executor, de notar-restrictii). In cele mai multe profesiuni si ocupatii, accesul este subordonat obtinerii de diplome sau unor conditii sppecifice, al caror mod de dobandire, respectiv de indeplinire sunt diferite, ceea ce ar contribui la mentinerea unor restrictii la libertatea de stabilire. Directiva nr.98/48 din 21 decembrie 1988 a instituit un sistem general pentru recunoasterea diplomelor de invatamant superior acordate la terminarea pregatirii si educatiei profesionale cu o durata de cel putin 3 ani35. Prin directiva nr.92/51 din 18 iunie 1992 a Consiliului s-a instituit un al doilea sistem de recunoastere a formarii profesionale in cadrul altor ramuri de invatamant decat invatamantul superior(modificata prin Directiva Comisiei nr.94/38 din 23 august 1994 si Directiva nr.95/43 din 20 iulie 1995 si Directiva Consiliului nr.97/38 din 20 iunie 1996. D.2. Libertatea de furnizare a serviciilor Sunt considerate servicii(art.50 alin.1) acele servicii care sunt in mod normal furnizate contra unei remuneratii, in masura in care ele nu sunt carmuite de prevederile privind libertatea de circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor, si ele includ, in special: - activitati cu caracter industrial; - activitati cu caracter comercial;34

Dreptul de stabilire al agentilor economici in statele Uniunii Europene-D. Chilea, ed.Muntenia and Leda, Constanta 2001 35 Directiva a fost modificata prin Directiva Parlamentului si Consiliului nr.2001/19 din 14 martie 2001

- activitati cu caracter mestesugaresti(artizanale); - ori activitati profesionale(liberale). De exemplu: a fost definit caservicii faptul unei intreprinderi de a pune la dispozitia, contra unei remunerari, personal care ramane in serviciul acestei intreprinderi, nefiind incheiat cu beneficiarul un contract de angajare, activitatea in sine a intreprinderii constituind o profesie care satisface conditiile parag.1 al art.60 al Tratatului. Nu sunt incluse in sfera acestei notiuni serviciile prestate in cadrul sistemului de educatie nationala; Sunt considerate servicii: - activitatile de leasing; - activitatile privind operarea aparatelor de jocuri de noroc, indifrent daca ea este sau nu separata de activitatile privind fabricarea, importul sau distribuirea acestor aparate; - transmiterea semnalelor de televiziune, radio, inclusiv cele de natura publicitara, e.t.c. Libertatea de servicii poate fi restransa numai prin reguli justificate de interesul public si aplicabile tuturor persoanelor si intreprinderilor care actioneaza pe teritoriul statelor membre unde este furnizat serviciul, in masura in care acest interes nu este salvgardat prin reguli la care furnizorul acestor servicii este supus in statul membru in care este stabilit(restrangerea este posibila si pentru motive de ordine publica, securitate publica si de sanatate publica, conform art.46 C.E. aplicabil in temeiul art.55 C.E.). 3. Spatiul economic european(S.E.E.) O extindere considerala s-a produs la 2 mai 1992, odata cu semnarea, la Porto, a Acordului care instituie Spatiul economic european. Acordul a fost semnat de cele 5 state membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb(A.E.L.S.), infiintata la 4 ianuarie 1960, prin Conventia de la Stockholm(Austria, Suedia, Finlanda, Islanda si Norvegia). Elvetia, in urma referendumului din 6 decembrie 1992, s-a retras de la negocieri. Zona astfel stabilita este una dintre cele mai mari din lume. Ea cuprinde 370 de milioane de locuitori si are un produs brut intern de 6750 miliarde dolari. Acordul de la Porto se inscrie intr-un model recomandat de G.A.T.T.. A fost incheiat potrivit dispozitiilor din art.28 din Tratatul instituind C.E.E. El nu constituie, in nici un caz, o integrare de tip comunitar, ceea ce nu exclude faptul ca anumiti membrii A.E.L.S., integrati in S.E.E., sa doreasca sa adere la C.E.E36. Acordul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994. O privire atenta confirma ca Spatiul economic european nu este o uniune vamala. El nu are, prin urmare, un tarif vamal comun. Acordul consacra cele patru libertati de circulatie din cadrul Uniunii Europene, dar numai 80% dintre normele pietei unice leaga membrii S.E.E. Astfel, sectoare precum agricultura, pescuitul, politica comerciala comuna s.a. nu sunt avute in vedere. La data de 1 ianuarie 1995 a avut loc aderarea la Uniunea Europeana a Austriei, Finlandei si Suediei. Dupa refuzul Elvetiei de a deveni stat parte la Tratatul instituind Spatiul economic european, Islanda si Norvegia au refuzat sa participe la Uniunea Europeana. Tratatul asupra S.E.E. ofera un model pentru o asociere mai stransa intre anumite state din estul Europei.36

Drept comunitar european.Parte generala-prof.univ.dr.Augustin Fuerea, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2006

4. Lansarea monedei unice La Consiliul european de la Madrid, din decembrie 1995, denumirea de Ecu a fost inlocuita cu cea de Euro. Ulterior, la Consiliul european de la Dublin(decembrie 1996), a fost adoptat un Pact de stabilitate, care prevede aplicarea, de catre statele membre ale zonei Euro, a programului de stabilitate si aplicarea sanctiunilor financiare statelor care au un deficit superior cifrei de 3%, cu exceptia cazurilor de recesiune economica grava. In ianuarie 1998, patru state membre ale Uniunii Europene nu faceau parte din Zona Euro: un stat nu indeplinea criteriile de convergenta(Grecia), iar alte trei state nu doreau sa participe la zona Euro(Marea Britanie, Suedia si Danemarca)37 La 2 mai 1998, Consiliul european, reunit la Bruxelles, confirma crearea unei zone Euro intre 11 state si stabileste paritatile definite dintre monedele acestora. De asemenea, Consiliul l-a desemnat pe domnul Duisenberg38 ca presedinte al Bancii centrale europene. La 31 decembrie 1998, ministrii de finante stabilesc valoarea in Euro a celor 11 monede vizate, iar la 1 ianuarie 1999, Euro a fost lansat pe pietele de schimb si poate fi folosit ca mijloc scriptural de plata. Europenii folosesc biletele si monedele euro incepand cu 1 ianuarie 2000, dar doar 12 state membre din numarul de 15 state membre, au trecut la aceea data la moneda unica Euro, trei state si anume:Marea Britanie, Danemarca si Suedia refuzand. La aceasta data doar 15 state membre folosesc moneda Euro, celelalte 12 state membre urmand a trece in urmatorii 5-10 ani la moneda unica Euro, cu o mare exceptie, si anume, Marea Britanie care a declarat deschis ca nu va renunta la moneda ei nationala Lira sterlina.

37 38

Drept comunitar european.Parte generala-prof.univ.Augustin Fuerea, ed.Lumina Lex, Bucuresti 2006 Avand cetatenie olandeza

CAPITOLUL IV DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI PREVAZUTE IN CARTA EUROPEANA SI RESPECTATE IN UNIUNEA EUROPEANA

Popoarele Europei, au stabilit o uniune tot mai strns ntre ele i ca urmare au hotrt s aib un viitor panic bazat pe valori comune. Contient de patrimoniul su spiritual i moral, Uniunea European se ntemeiaz pe valorile indivizibile i universale ale demnitii umane, libertii, egalitii i solidaritii. Uniunea se sprijin pe principiul statului de drept. Totodat Uniunea situeaz persoana n centrul aciunii sale instituind cetenia Uniunii i crend un spaiu de libertate, de securitate i de justiie. Tot ea contribuie la pstrarea i dezvoltarea acestor valori comune respectnd diversitatea culturilor i tradiiilor popoarelor Europei, precum i a identitii naionale a statelor membre i a organizaiilor puterilor publice la nivel naional, regional i local. Uniunea caut s promoveze o dezvoltare echilibrat i durabil i asigur libera circulaie a persoanelor, mrfurilor, serviciilor i a capitalurilor, precum i libertatea de stabilire. n acest scop, este necesar ca evideniindu-le printr-o cart s fie ntrit protecia drepturilor fundamentale n spiritul evoluiei societii, al progresului social i a dezvoltrilor tiinifice i tehnologice. Respectiva Cart reafirm, prin respectarea competenelor i ndatoririlor Uniunii, precum i a principiului subsidiaritii, drepturile care rezult n special din tradiiile constituionale i din obligaiile internaionale comune statelor membre, din Convenia European privind aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, din cartele sociale adoptate de Uniune i de ctre Consiliul Europei, precum i din jurisprudena Curii de Justiie a Uniunii Europene i a Curii Europene a Drepturilor Omului. n acest context, Carta va fi interpretat de ctre instanele Uniunii i ale statelor membre lund n considerare n ntregime explicaiile stabilite sub autoritatea preediniei Conveniei care a elaborat Carta. Faptul de a beneficia de aceste drepturi implic responsabiliti i ndatoriri att fa de teri, precum i fa de comunitatea uman n general i fa de generaiile viitoare.1 n consecin, Uniunea recunoate drepturile, libertile i principiile enunate n continuare. I DEMNITATEA I DREPTURILE ASIMILATE Demnitatea uman Demnitatea uman este inviolabil, aceasta trebuie respectat i protejat2 Dreptul la via 1.Orice persoan are dreptul la via.

Referitor la dreptul la via, Convenia European a Drepturilor Omului, dispune urmtoarele dreptul la via al oricrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat cuiva n mod intenionat, dect n executarea unei sentine capitale pronunate de un tribunal n cazul n care infraciunea este sacionat cu aceast pedeaps prin lege. Deasemenea se mai dispune moartea nu este considerat ca fiind cauzat prin nclcarea acestui articol (art 2 CEDO) n cazurile n care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesar la for, i anume: a) pentru a asigura aprarea oricrei persoane mpotriva violenei ilegale; b) pentru a efectua o arestare legal sau pentru mpiedica evadarea unei personae legal deinute; c) pentru a reprima, conform legii, tulburrile violente sau o insurecie. 2.Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat4 Conform CEDO pedeapsa cu moartea este abolit. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeaps i nici executat Dreptul la integritatea persoanei Orice persoan are dreptul la integritate fizic i psihic. In cadrul medicinii i biologiei , trebuie respectate n principal urmtoarele: a) consimmntul liber i n cunotiin de cauz al persoanei implicate, conform prevederilor legii; b) interzicerea practicilor de eugenie, n special a acelora care au drept scop selecia persoanelor; c) interzicerea utilizrii corpului uman i prilor sale, ca atare, ca surs de profit; interzicerea clonrii umane n scopul reproducerii. Interzicerea torturii i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nimeni nu poate fi supus torturii i nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante Interzicerea sclaviei i a muncii forate In Uniune este interzis inerea n sclavie sau n servitute a unei persoane. Deasemenea, nimeni nu poate fi constrns s presteze o munc forat sau obligatorie i este interzis traficul cu fiine umane. Nu se consider munc forat sau obligatorie n acest sens orice munc impus n mod normal unei persoane supuse deteniei n condiiile prevzute de art 5 din Convenie European a Drepturilor Omului sau n timpul n care se afl n libertate condiionat; orice serviciu cu caracter militar sau, n cazul celor care refuz s satisfac serviciul militar din motive de contiin, n rile n care acest lucru este recunoscut ca legitim, un alt serviciu n locul serviciului militar obligatoriu; orice serviciu impus n situaii de criz sau de calamiti care amenin viaa sau bunstarea comunitii; orice munc sau serviciu care face parte din obligaiile civile normale. II LIBERTILE CETEANULUI EUROPEAN

Dreptul la libertate i securitate Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede c orice persoan are dreptul la libertate i securitate. Respectarea vieii particulare i de familie Viaa particular i de familie ai oricrei persoane trebuie respectat, alturi de respectarea domiciliului i corespondenei particulare. Amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept nu este permis dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i daca constituie o masur necesar pentru securitatea naional, sigurana public, bunstarea economic a rii , aprarea oridinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei ori protejarea drepturilor i libertilor altora. Protecia datelor cu caracter personal Conform Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, orice persoan are dreptul la protecia datelor cu caracter personal care o privesc. Aceste date trebuiesc tratate corect, n scopuri precise i doar pe baza consimmntului persoanei n cauz. Dreptul la cstorie i dreptul de ntemeiere a unei familii Aceste drepturi sunt garantate n conformitate cu legile naionale care reglementeaz exercitarea acestor drepturi. ncepnd cu vrsta stabilit prin lege, brbatul i femeia au dreptul de a se cstori i de a ntemeia o familie7 conform legislaiei naionale. Dreptul la libertatea de gndire, de contiin i religioas Orice persoan are dreptul la libertatea de gndire, de contiin i religioas. Acest drept ofer ceteanului libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum i aceea de a-i manifesta liber religia individual sau colectiv, n public sau n particular, prin intermediul culturii, nvrii, practicilor i ndeplinirii riturilor. Dreptul la libertatea de exprimare i de informare Acest drept se refer la libertatea oricrei persoane de a-i expune opinia, de a primi sau transimite informaii sau idei, fr restricii din partea autoritilor publice. Deasemenea sunt respectate libertatea i pluralismul mijloacelor de exprimare n mas. Conform CEDO orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Totodata Constitutia prevede c statele nu sunt impiedicate s supun societile de radiodifuzare, de cinematografie su de televiziune unui regim de autorizare. Constituia prevede: Exercitarea acestor liberti ce comport indatoriri i responsabiliti poate fi supus unor formaliti , condiii de restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care constituie msuri necesare, intr-o societate democratic, pentru securitatea naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei... Dreptul de ntrunire i de asociere

Acest drept se refer la libertatea oricrei persoane de a se ntruni sau asocia cu oricine sau orice organizaie, inclusiv dreptul de a constitui cu alii sindicate sau de a se afilia la sindicate pentru aprarea intereselor. Dreptul la educaie Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, orice persoan are dreptul la educaie , precum i la accesul la formarea profesional i la formarea continu. Acest drept include posibilitatea de a urma invmntul obligatoriu, care este gratuit. Totodat se prevede c orice person are dreptul de a nfiina instituii de nvmnt respectnd principiile democratice. Deasemenea prinii au dreptul de a asigura educarea i instruirea copiilor, potrivit convingerilor lor religioase, filozofice i pedagogice, n concordan cu respectarea legilor naionale care reglementeaz acest drept. Libertatea profesional i dreptul la munc Orice persoan are dreptul la munc i dreptul de a exercita o profesie aleas sau acceptat n mod liber . 8 Deasemenea fiecare cetean sau cetean a Uniunii are libertatea de a-i cuta un loc de munc, de a lucra, de a se stabili sau de a-i oferi serviciile n orice stat membru.Resortisanii rilor tere care sunt autorizai s lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiii de munc echivalente cu cele de care beneficiaz cetenii sau cetenele Uniunii. Libertatea de a desfaura o activitate comercial Conform Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene libertatea de a desfura o activitate comercial este recunoscut n conformitate cu dreptul Uniunii i cu legislaiile i practicile naionale. Dreptul de proprietate Acest drept se refer la faptul c orice persoan are dreptul de se bucura de proprietatea bunurilor pe care le-a dobndit n mod legal, de a le folosi, de a dispune de ele i de a le lsa motenire. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa, dect pentru cauz de utilitate public, n cazurile i condiiile prevzute de lege i n schimbul unei despgubiri juste acordate n timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosirea bunurilor poate fi reglementat prin lege n limitele impuse de interesul general. Totodat Carta drepturilor fundamentale a UE menioneaz c proprietatea intelectual este protejat. Dreptul la azil Dreptul de azil este garantat cu respectarea regulilor Conveniei de la Geneva din 28 iulie 1951 i a Protocolului din 31 ianuarie 1967 referitor la statutul refugiailor i n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea European. Protecia n caz de evacuare, expulzare sau extrdare Conform acestui drept Carta drepturilor fundamentale precizeaz c expulzrile colective sunt interzise i deasemenea Nimeni nu poate fi evacuat, expulzat sau extrdat

ctre un stat unde exist un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante. III - EGALITATEA Egalitatea n drepturi In faa legii toate persoanele sunt egale. Nediscriminarea. Conform Cartei drepturilor fundamentale inclus n partea a doua a Constituiei Uniunii Europene este interzis orice discriminare bazat n special pe motive de sex, ras, culoare, origini etnice sau sociale, caracteristici genetice, limb, religie sau convingeri, opinii politice sau orice alt opinie, apartenen la o minoritate naional, avere, natere, handicap, vrst sau orientare sexual. Totodata , n domeniul de aplicare a Constituiei i fr s aduc atingere dispoziiilor specifice, se interzice orice discriminare pe motive de naionalitate. Exercitarea drepturilor i libertilor recunoscute de prezenta Convenie trebuie s fie asigurat fr nici o deosebire, n special, de sex, ras, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau orice alt situaie. Diversitatea cultural, religioas i lingvistic este respectat i nengrdit de ctre Uniunea European. Egalitatea ntre brbai i femei Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene precizeaz c egalitatea ntre brbai i femei trebuie s fie asigurat n toate domeniile, inclusiv n materie de angajare, munc i salarizare. Deasemenea se mai precizeaz c principiul egalitii nu mpiedic meninerea sau adoptarea unor msuri ce prevd avantaje specifice n favoarea sexului subreprezentat. Drepturile copilului Pe tot ntinsul Uniunii Europene copiii au dreptul la protecie i la ngrijirile necesare pentru asigurarea bunstrii lor. Totodat, acetia i pot exprima n mod liber opinia, care este luat n considerare pentru aspectele ce i privesc, n funcie de vrsta i de gradul lor de maturitate. n toate actele referitoare la copii, indiferent dac sunt realizate de autoriti publice sau de instituii private, interesul superior al copilului trebuie s reprezinte o preocupare primordial. Conform drepturilor copiilor ,orice copil are dreptul de a avea, periodic, relaii personale i contacte directe cu ambii prini, cu excepia cazului n care acest lucru contravine interesului su. Drepturile persoanelor n vrst Uniunea European recunoate i respect dreptul persoanelor vrstnice de a duce o via demn i independent i de a participa la viaa social i cultural. Integrarea personelor cu handicap

Uniunea European recunoate i respect dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de msurile ce vizeaz asigurarea autonomiei lor, a integrrii lor sociale i profesionale i a participrii lor la viaa comunitii. De aceea se pune accent pe acceptarea acestor persoane in diferite locuri de munca n funcie de handicapul avut i capacitatea lor de a desfura o activitate. IV SOLIDARITATEA In ceea ce privete solidaritatea cetenilor Uniunii Europene, exist anumite drepturi ce trebuiesc respectate i anume : Dreptul lucrtorilor la informare i la consultare n cadrul ntreprinderii In aceast privin, Carta drepturilor prevede ca lucrtorilor sau reprezentanilor acestora trebuie s le fie garantate, la niveluri adecvate i n timp util, o informare i o consultare n cazurile i n condiiile prevzute de dreptul comunitar i de legislaiile i practicile naionale. Dreptul la negociere i la aciuni colective Potrivit Constituiei Uniunii Europene, lucrtorii i angajatorii sau organizaiile lor au dreptul, conform dreptului Uniunii i al legislaiilor i practicilor naionale, de a negocia i de a ncheia convenii colective la nivelele corespunztoare i de a recurge la aciuni colective, inclusiv la grev, n caz de conflict de interese, n scopul aprrii intereselor lor. Dreptul de acces la serviciile de plasament Conform acestui drept orice persoan are dreptul de a avea acces la un serviciu gratuit de plasare. Protecia n cazul concedierii nejustificate Orice lucrtor are dreptul la protecie mpotriva oricrei concedieri nejustificate 11, conform dreptului Uniunii i al legislaiilor i practicilor naionale. Dreptul de a avea condiii de lucru corecte i echitabile Conform Cartei drepturilor rice lucrtor are dreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa. Orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i la perioade de repaus zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediu cu plat. Interzicerea muncii copiilor i protecia tinerilor la locul de munc Potrivit reglementrilor Europene, se interzice munca copiilor. Vrsta minim de acceptare la lucru nu poate fi inferioar celei la care nceteaz perioada de colarizare obligatorie, fr s aduc atingere normelor mai favorabile tinerilor i n absena unor derogri limitate. Tinerii acceptai s lucreze trebuie s beneficieze de condiii de munc adaptate vrstei lor i s fie protejai mpotriva exploatrii economice sau mpotriva oricrei

activiti care ar putea pune n pericol securitatea, sntatea, dezvoltarea lor fizic, psihic, moral sau social sau care le-ar putea compromite educaia. Viaa de familie i viaa profesional Protecia familiei este asigurat pe plan juridic, economic i social. Pentru a putea s concilieze viaa de familie i cea profesional, orice persoan are dreptul s fie protejat mpotriva oricrei concedieri din motive de maternitate, precum i dreptul la un concediu de maternitate pltit i la un concediu parental, ca urmare a naterii sau adopiei unui copil. Dreptul la securitate social i asisten social Potrivit Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii European, aceasta din urm recunoate i respect dreptul de acces la prestaiile de securitate social i la serviciile sociale care acord protecie n caz de maternitate, boal, accident de munc, dependen sau btrnee, precum i n caz de pierdere a locului de munc, potrivit normelor stabilite de dreptul Uniunii i de legislaiile i practicile naionale. Asftel, orice persoan care are reedina sau se deplaseaz legal n interiorul Uniunii are dreptul la prestaii de securitate social i la avantaje sociale, n conf

Documents

DREPT COMUNITAR