FELICIAN COTEA

DREPT COM U N ITAR EUROPEAN

ffi-wott*rs Kluwerftafiania

CUPRINS

Abrevieri ....................11

Noliuni introductive. Premizete integririi europene ........13

PRrMA r. CONSTRUCTTA EUROPEAN4.................................... 33

TITLUL I. lnstituirea Comunitilitor Europene ...................................35

CAPITOLUL l. Comunitatea Europeani a Cirbunelui gi

olelutui(c.E.c.o.) ..........3s

CAPITOLUL !1. Comunitatea Economici Europeani (C.E.E.)

gi Comunitatea Europeani a EnergieiAtomice (C.E.E.A.) ...........43

TITLUt ll. Evolulia procesuluide integrare european5....................54

CAPITOLUL l. Evolulia de [a instituirea Comunit5litor p6ndla Actu[ Unic European ................ ........54

Secliunea l. Unificarea institu\iona\d....................................... 54Secliunea a ll-a. lntegrarea economicd.. ................... 58Secliunea a lll-a. lntegrarea politicd........... ...............64

Sec,tiunea a lV-a. Extinderea spaliului comunitar.............................67

CAPITOLUL lll. Evotulia ComunitSlilor Europene de [a ActulUnic European [a TratatuI de [a Maastricht...........80

CAPITOLUL lV. TratatuI privind Uniunea European5.......................87

Secliunea l. Dispoziliicomune ....... 88Secliunea a ll-a. Dispozilii prin care se aduc modificdri celor

trei tratate institutive....... ................91

Drept comunitar european

CAPITOLULV. Evolulia ComunitSlilor de ta TratatuI deMaastrich p6ni [a Tratatul de [a Amsterdam......119

CAPITOLULVI. Tratatut de [a Amsterdam .................130Secgiunea l. Modificdri gi completdri aduseTratatului

privind Uniunea Europeand ............132Secli unea a I l -a. M odificd ri Si completdri aduse Tratatului

i nstitui nd Com unitatea E uropeand..................... 1 50S ecliunea a I I I -a. Modificdri 5i com pletdri aduse Tratatului

i n stitui n d Co m u nitatea E u ro pea n d aCd r b u n e lui gi Ole lu lui, Tratatu lu i i nstitui n dComunitatea Europeand a EnergieiAtom i ce, p recu m 5i u nor acte co nexe.................1 5 6

Secliunea a lV-a. Simplificarea tratatelor institutive .................... lSgCapitolulVll. Evolulia Uniunii EuropeneintreTratatulde la

Amsterdam gi Tratatul de [a Nisa.......................... 162

CapitolulVllt. Tratatul de [a Nisa... ......168Secgiuneat. ModificdriaduseTratatuluiprivindtJniunea

Europeand... .............169Secliunea a ll-a. Modificdri aduseTratatului instituind

Comunitatea Europeand... .............173Secliunea a I I I -a. Modificdri aduse Tratatului i nstitui nd

Comunitatea Europeand a Energiei Atomicegi Tratatu lui i nstitui n d Co m u n itateaEuropeand a Cdrbunelui gi Olelului ................... 184

Secliunea a lV-a. Alte dispozifii............. ......................185

Capitolul IX. Evotulia Uniunii Europene dupi Tratatul de[a Nisa ........187

TITLUL lll. SpecificuI Comunitililor Europene................................ 195CAPITOLUL l. Natura juridic5 a Comunitdlilor Europene gi

a Uniunii Europene ........195

CAPITOLUL ll. Personalitatea juridici a ComunitililorEuropene gi situalia Uniunii Europene.... ............. ZOz

Secliunea l. Personalitatea juridicd a ComunitdlilorEuropene..... ..............202

Secliunea a ll-a. Situalia lJniunii Europene............... ....................206

Cuprins

CAPITOLUt lll. Obiectivete Procesului de integrareeuropeani 9i mijtoacele de realizare a [or""""""207

CAPITOLUL lV. Principiile care staula baza ComunitSlitor 9i

Uniunii EuroPene """""'217CAPITOLULV. Caracterul ireversibil al ComunitSlitor gi

Uniunii Europene 5i a[ apartenenlei ta acestea"'241

PARTEA a ll-a. SISTEMUL INSTITUTIONAL COMUNITAR"'243

cAPITOLUL t. Structura sistemului institulionalcomunitar....246

CAPITOLUL ll. Principii institufiona[e........."""" ""'265CAPITOLUL lll. Consitiut European """"272CAPITOLUL lV. Parlamentul European.. """"""""""'277CAPITOtULV. Consitiut (Consiliut Uniunii Europene)""""""""" 311

CAPITOLULVI. Comisia """337CAPITOLULVII. Curtea deJustilie... """' 359

Sec;iunea t. Considerayii preliminare....""""' "'359Secliunea a It-a. Compunerea Instanlelor Comunitare """""""'354Secliunea a tlt-a. Organizarea 5i funclionarea lnstanfelor

Comunitare. .............369

Subsecliunea l. Curtea de Justilie a ComunitilitorEuropene..... ...'."........'...'...'.. 369

Subsecliunea a ll-a. Tribunalul de Primi lnstan!5 al

Comunitilitor EuroPene ..-.374

Subsecliunea a lll-a. Tribunalut Funcliei Pubtice a[ Uniunii

EuroPene..... ---.376

secliunea a lv-a. Grefa 5i serviciile tnstanlelor comunitare..........377

Secliunea aV-a. ComPetenla Instangelor Comunitare """""""" 378

Subsecliuneal. Consideraliigenera[e....""""""""""""""'378Subsecliunea a ll-a. Competenla CurliideJusti[ie a

Comunit5litor Europene .......'.................. 383

Subsecliunea a lll-a. Competenla Tribunatutui de Primilnstan!5 a[ Comunitilitor Europene ..'... 384

Subsecliunea a lV-a. Competenla Tribunalutui Funcliei

Pubtice aI Uniunii Europene.....'.............'..387

CAPITOLUt Vlll. Curtea de Conturi a ComunitilitorEuropene.... .................... 3gg

CAPITOLUI lX. Atte organisme comunitare .............393Secliunea l. Comitetul economic gi social ............... ...3g3Secliuneaall-a.Comitetulregiunilor.. ......................39gSecgiunea a lll-a. Banca Centrald Europeand. Sistemul

European de Bdnci Centra\e............................... 403

PARTEA a lll-a. DREPTU L COM UN |TAR ................................ 409

CAPITOLUL l. Specificul dreptuluicomunitar.. .,.....411cAPlroLUt ll. Domeniul de aplicare a dreptului comunitar... ....414cAPlroLUL ll!. Regimul de apricare a dreptutui comunitarin

ordinea juridici a statelor membre ..................... 422CAPITOLUL lV. lzvoarele dreptului comunitar.. ........431

Secliunea l. lzvoarele primare (originare) ... .....432Secliunea a ll-a. lzvoarele secundare (derivate) .....43gSecliunea a lll-a. lzvoarele comp\ementare..................................44gSecliunea a lV-a. lzvoarele nescrise.... ....................... 461

CAPITOLULV. Mecanismele procesuluidecizionalcomunitar gi ale celorlalte retatiiinterinstitu,tionale....................._........ ................... 473

PARTEA a lV-a. DREPT pROCESUAL COMUNTTAR.............. s31

TITLUL l.Jurisdicfia comunitar5 ................533CAPITOLUL L Jurisdiclia contencioasi ............ .......534

Secliunea l.

Secliunea a ll-a.

Competenla de a soluliona acliuniin cadrulcontrolu lui actelor com unitare ......................... 53 4Competenle de control jurisdiclionat ata ctivitdli i state lo r m e m b re in d o m e n i i lelegate de punerea in aplicare a tratatelorcomunitare.. .............559

Cuprins

Secliunea a lll-a. Alte competenle ale instanlelorcomunitare.. ............570

CAPITOLUL Il. Jurisdiclia necontencioasi.....................................591

TITLUL ll. Procedura de judecatE in fala instanletor comunitare.......601

CAPITOLUL l. Procedura de judecatl tn fala Curlii de

Justilie a ComunitSlilor Europene ....................... 603

Secliunea l. Aspecte generale .....603

Secliunea a ll-a. Procedura de iudecatd.. ..................615

Subsecliunea l. Procedura dejudecati de dreptcomun.......... .......................... 615

Subsecliunea a ll-a. Procedurite speciale........ .....635

Subsecliunea a lll-a. Procedurile de judecati in ciilede atac......... ..........................656

Secliunea a tll-a. Punereain executare a hotdririlorCurliideJustilie .........666

CAPITOLUL ll. Procedura de judecati in fala Tribunalului de

Primi lnstan!5 a[ Comunitilitor Europene......... 667

CAPITOLUL lll. Procedura de judecati tn falaTribunaluluiFunctiei Pubtice al Uniunii Europene....................671

Bibliografie selectivi..... .......-673

ANEXA. Harta extinderii UE......... .............677

,,AtAt cdrbunele cdt Siolelul eraucheia spre puterea economicd, decisi

spre arsenalul armamentului de rdzboi.

Aceastd dubld putere le dddea oi mensd incdrcdturd simbolicdt pe carenoi am utilizat-o, asemitndtoare celei

atri b uite energiei n uclea re".

Jean Monnet

Noliuni introductivePremizele integririi europene

$J. Ideea inilierii unui proces de integrare europeand este de dat5 relativrecentS, suprapun6ndu-se vremurilor moderne.

De5i unii autori vorbesc despre o ,,migcare pentru integrare europeani"care ar avea o ,,tradifie [ung5", inceputurile sale fiind identificate [a ,,vechiigreci", punct de vedere motivat pe observalia ci in decursuI timpului potsd fie identificate o serie de ,,idei principate care nu s-au schimbat radical",cum ar fi: dorinla de a pdstra pacea, nevoia unei apdrdri comune, ambiliade a acliona unitar pentru exercitarea puterii sau conservarea unei culturieuropene comune g.al, tn ceea ce ne privegte, credem cd o astfel deconcluzie nu este corectS.

Suntem de acord ce in trecut au existat cazuriin care unii oameni politici,de cutturd gi chiar din domeniul cultetor au lansat ceea ce in prezentnumim idei europene. Dar, pornind de [a proiectele lui Dante, care inDivina Comedie vedea un impdrat deasupra tuturor suveranilor din Europail306) sau de [a cele ale preotului gi profesorului de matematic5 Emericlruce, care in lucrarea Nouveau Cyned (1623) propunea constituirea uneiadunari permanente cu sediul [a Venefia, organism care prin metoda:rbitrajutui urma sE garanteze menlinerea pdcii internafionale, ajung6ndapoi [a visu[ unei pdci eterne, viziune despre care se spunea cd ar putea si:evin5 realitate fie prin crearea unei federalii a statelor care ar urma sd aibd

-a DazE o constitulie comund, fie prin constituirea unui Senat european cu:cmpetenle legis[ative 5i judiciare - lmmanuel Kant, Despre pacea eternd

'* 35un, A.C. Piun, C. Ciceo, Europa Unitd, Europa Noastrd, Ed. Presa Universitari C[ujean5,: -_ \apoca,2003, p.13 gi urm.

Drept comunitar european

(1795), respectiv abatele Saint-Pierre, Proiect de pace eternd (1712) - 5i

trec6nd ?ntr-un alt registru, in care putem si constatim cE sunt [ansate idei

despre o construclie europeand in juruI Franlei gi a Angliei, firi care ar trebuisi formeze un ,,mare Parlament" - Saint Simon (1814) - sau de chemare[a unificarea Europei in Sfate/e Unite ale Europei pe baza votului universal,

uniune care urma sE fie condusd de un Senat suveran - Victor Hugo, aflat [a

prezidiul Congresului Prietenitor Pdcii !inut [a Paris in anul (1848), nu putemsi spunem ci am fi in fala unor idei de integrare ?n politicd, economic5 gi

social5 in structurile pe care [e cunoagte in prezent Uniunea EuropeanS, ci,

cel mult, a;a cum s-a spus in [iteratura de specialitate, in fala unei ,,etape incalea formdrii Ligii Naliunilor gi a Naliunilor Unite"1.

lntegrarea, in accepliunea folositi in Uniunea Europeand, este un proces

complex care igi propune inglobarea, armonizarea din punct de vedere

economic, social gi chiar politic intr-o uniune de state, a tuturor acetora

care accepti gi vor si dezvolte impreuni valori comune, dar fdri pierderea

identitSlii nalionate, culturate gi spirituale a participan]ilor.

ldeile de unire, de federalizare, care in decursul timpului au incol1it inplanurile celor care de|lneau puterea abso[utd sau in mintea unor vizionari,scriitori ori cterici, nu s-au incadrat in astfel de parametri. Ele au apdrut,in cazul primilor, fie din dorinla de a crea atianle in fala unor potenfiatidugmani comuni, deci au urm5rit scopuri exctusiv militare, fie din dorinla de

a dob6ndi noiteritorii prin crearea unor uniunide state. in cazulcetorlalli, dinconlinutu[ ideitor de unificare lansate nu se poate desprinde decSt dorinlade a crea mecanisme potitice care si permitd, ?ntr-un cadru organizat,menlinerea picii, prin discutarea unor probleme de interes potitic generat.

$.2. Sf6rgitul primului rizboi mondial, cu inevitabita retrasare a granilelorpe continent, dar gi cu proaspdta amintire a ororilor sale, a constituit pritejut

pentru o noui relansare a ideii de unificare, care, de aceastd datd, a depdgitstadiul de garanlie comuni pentru menlinerea pScii (a se vedea Tratatul de

[a Chaumond din anul 18'14, prin care Anglia, Austria, Prusia gi Rusia cad deacord asupra felului in care vor cotabora pentru stabilirea, atunci cSnd va finevoie, a celor mai potrivite m'rjloace pentru menlinerea pdcii pe continent),de alianld mititard (TratatuI de [a Paris din anu[ 1815 care va semna actulde nagtere al Cvadrupei Alianle, document care, pornind de [a ideea de

apdrare comuni impotriva marelui dugman comun, Napoleon Bonaparte,consacra activarea automatd a acestei Atiante in ipoteza in care acesta s-arrC. Cornig, l.E. Rusu, DreptulUniunii Europene, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2006,p.2-3

No!iuni introductive. Premizete integririi euroPene

fi intors la conducerea Franfei) sau de acliune comune euroPeanA [a nivel

diptomatic (Conferinlele de [a Londra din anu[ 1830 5i de [a Bertin din anul

1878, in cadrul cirora sunt discutate probtema belgiand, respectiv cea din

Batcani) gi a inceput si se cristalizeze in proiecte, ce i;i ProPuneau ca rePer

identificarea maritor interese comune sau reatizarea binetui comun.

Daci ne raportim [a ideea de integrare, perioada dintre primu[ 5i cetde a[

doilea rdzboi mondiat, poate se fie caracterizati in c6teva cuvinte ca fiind

o incununare a ,,aspiraliei spre pace" a popoarelol aspirafie care a dat de

na$tere unei ,,congtiinle europene" ca efect a[ temerii profunde fa!5 de

pericoluldeclangirii unei noi conflagralii generalizate pe intreguI continentlgi a deschis calea ideilor federatiste.

Dorinfa de unificare, despre care trebuie spus faptuI ci nu s-a niscut din

aspiraliile maselor largi, ci gi-a gisit geneza in viziunile unor intelectuati

5i oameni potitici din elita acetor vremuri, poate s5 fie semnatatS pe trei

paliere.

Cei care gi-au dorit o integrare profundS, o adevdrati unificare a popoarelor

din vestul 5i centrul Europei, care propuneau crearea unei federalii de state,

proiect care impunea ca statele ce atcituiau federalia se renunle [a o parte

dintre prerogativele pe care [e presupunea suveranitatea [or.

Persoana care a lansat un astfel de proiect a fost contele austro-ungarRichard de Coudenhove-Kalergi2, care tn anul 1922 a publicat [a Vie-

na ,,Manifestul Paneuropa", iar in anul 1926, tot [a Viena, a organizat

Congresul pentru constituirea Uniunii Paneuropene3. Mult mai evoluat in per-

ceplia a ceea ce ar reprezenta constituirea unei federalii europene, danezut

Heerfordt propunea in [ucrarea ,,Europa communis" crearea unui stat fe-deral gi creiona chiar gi mecanismele sale de funclionare, care trebuiau sifie: o adunare interpartamentarS, un director a[ Sefitor de state care sd aibd

drept de veto gi un minister federal. in ptan economic, Heerfordt ProPuneacrearea unei uniuni vamale.

Un att palier poate si fie identificat [a nivelul puterii, in cadrul c5ruia

printr-o Europd unit5 fie se proPunea doar constituirea unei organizalii

de cooperare statatd regiona[5 in cadru[ SocietSlii Nafiunitor, de genul

' N. Piun, A.C. Piun, C. Cicero, op. cit., p. 19 gi urm./ Niscut in anul 1894 dintr-un tatd ambasador at Austro-Ungariei 5i o mami japonezS, a

rlevenit ceti!ean at Republicii Cehoslovace dupd Tratatul de [a Saint-Cermain.

' L. 6yemant, Preistoria construcliei europene, Ed. Fundalia pentru Studii Europene, Ctuj

Napoca,1999, p.93.

Drept comunitar european

Uniunii Panamericane, care urma sd se intruneasci periodic in cadrul unorconferinte, dar care urma sd aibd totugi un secretariat permanent, pdreresuslinutd de liderul radicalilor Edouard Herriot, fie realizarea unui ,,liantfederal", propunere care venea din partea ministrului de externe a[ FranleiAristide Briantr, personalitate politicS care nu indica insd in ce const5 liantu[,dar despre care, adresindu-se celei de-a 10-a sesiuni a Adundrii Societ5liiNafiunilor, pe data de 7 septembrie 1929, ficea precizarea cd ,,nu ar trebuisd ating6 suveranitatea niciuneia dintre naliunile care ar putea face partedin aceastd asociagie"2, rotul siu fiind acela de forum prin m'rjlocirea cdruiaurma si se a5igure o mai buni cooperare intre statele europene.

A[ treilea patier este cel care aparline oamenilor pragmatici gi are invedere produclia industriati, personalitSlilor de genu[ [ui Louis Loucheur,care in anul 1925 a propus SocietSlii Naliunilor ca statele europene si igicoordoneze produclia in cadruI unei ligi economice ,,fondat5 pe termenuI deStatelor Unite ale ELlropei", vind ca punct centra[ economiile din Franla gi

Cermania. Aceasti iniliativd a dus apoi [a crearea de carteluri internalionalein 16nduI producdtorilor din principatele industrii europene, cum ar fi olelut,fonta, aluminiut, electricitatea sau cimentul, despre care [a ConferinlaEconomicd lnternalionali de [a Ceneva din anu[ 1927 s-a spus cd vor aveaca efect cre$terea puterii de cumpirare in r6ndul maselor3.

$.3. Degi, a$a cum am ardtat, ideea unificdrii europene a fost formulatdpornind de la o serie de invdldminte care au fost trase de pe urma primuluirdzboi mondial, politicile imperialist-expansioniste ale unor puterieuropene,precum giteorii[e nalionaliste care se vehiculau in acele vremuri, nu au fdcutposibiti punerea ei in aplicare intr-o formd sau alta, iar lipsa de cooperare,de apreciere realist5 a unor noi doctrine politice gi militare, precum gi

conservatorismul gi inconsecvenla unor oameni politici, [a care trebuie sd

adiugim gi efectele Marii Crize cu care s-au confruntat economiile stateloreuropene in anii '1930, au stopat toate inifiativele menlionate mai sus, careputeau sd aduci progres $i bunistare pe continent gi au creat in schimbpremisete unui dezastru economic gi social urmare apariliei unei noi puterice avea si t6rascd intreaga lume intr-un nou conflict militar, care se vadovedi a fi mai distrugdtor dec6t primu[.

1 Definitor a[ premiutui Nobel pentru pace.

'z C. Zorgbibe, Construclia europeand.Trecut, prezent, viitor, Ed. Trei, '1998, p. 10.

3 Pentru mai multe detatii in legdturi cu antantele economice, N. Pdun, A.C. PIun, C. Cicero,op. cit., p.26-32.

r

i

Noliuni introductive. Premize[e integrErii europene

Pdstr6nd ordinea evenimentelor istoriei moderne, tabloulsfSr5itutui celeidea doua conflagralii mondiale ne arati o Europi rivigiti, in care inceputulreconstrucliei a reprezentat in acelagi timp gi momentuI dectang5rii unei noiconfrunt5ri, care se va derula de acum intre fostele principale puteri potitice

5i mititare aliate, respectiv Statele Unite ale Americii gi Uniunea SovieticS,fiecare din ele dornicd s5-gi impuni influenla politicS, economicd gi militardasupra celorlalte state v[Sguite de efortuI rizboiului.

De aceastS datd pornind de [a experienta celor doui rSzboaie, dar fiindcongtienfi gi de faptu[ cd relansarea europeani nu se va putea realiza dec6tprintr-un efort comun gi cu ajutorul celei mai mari puteri economice gi

rnititare care era Statele Unite ate Americii, oamenii potitici au inleles cisingura gansd de refacere economic5, mititard gi potiticd era realizarea unei[urope unite gi [ibere, o astfel de uniune reprezent6nd in acelagi timp gi o

11aranlie in contextuI nevoii de mentinere a pdcii pe continent.

irr sensul celor de mai sus, revenind asupra unui mai vechi plan pe care l-af Jcut cunoscut incd din anu[ 1942 intr-un memorandum adresat primului-rninistru de atunci Anthony Eden, l4linsfo n Churchill, devenit prim-ministru,,r suslinut ideea unificirii europene intr-un discurs pe care [-a !inut [a data del9 septembrie 1946 La Universitatea din Ziirich, unde expunindu-5i poziliar u privire [a viitorul Europei a spus urmdtoarele: ,,Noi trebuie sd credm cevade felul Statelor Unite ale Europei. Primul pas este formarea unui Consitiu,rl Europei. Dacd [a inceput nu toate statele vor sd intre in uniune, trebuie ca

ruli si lucrdm pentru a a[5tura gi a uni acete state care o doresc gi o vor".

ldeea unificdrii relansatd de primu[-ministru britanic a generat imediat orr,rie de migcdri pro-uniune, dintre care amintim: Uniunea ParlamentariI rrropeanS, Migcarea pentru Europa Uniti, Uniunea EuropeanS a

tederaligtilor, Uniunea Paneuropeand gi Migcarea Socialisti pentru StateteIlrrite ale Europei, care in luna decembrie a anului 1947 au constituit un( omitet lnternalional de Coordonare a Migcdrilor pentru Unitatea Europeand.

l'trrrerea acestor proiecte in aplicare a inceput ins5 s5 fie ameninlatd deo noutr stare de confruntare care a apSrut intre est gi vest, generat5 deiemnarea Pactuluide laVargovia in anul 1945, iniliativd ce a dus [a separareapotcnfialului militar gi asigurarea de garanlii de apirare doar pentru oErrumitl grupare de state aftate sub influenla potiticd a Uniunii Sovietice,de egecuI Conferinlei de [a Moscova privind viitoruI Germaniei din datade /4 aprilie 1947 gi de instituirea blocadei Berlinuluiin iunie 1949.Toatear t,rle tensiuni au generat in Europa Occidentatd sentimentuI ci [ibertatea