21
Libera circulaţie a capitalurilor Libera circulaţie a capitalurilor este reglementată general de dispoziţiile articolelor 63 (ex – articolul 56 TCE), articolul 64 (ex articolul 57 TCE), articolul 65 (ex articolul 58 TCE) şi articolul 66 (ex articolul 59 TCE) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Articolul 63 (ex articolul 56 TCE) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene interzice orice restricţii privind circulaţia capitalurilor sau privind plăţile între statele membre precum şi între statele membre şi ţările terţe. Dispoziţiile articolului 63 nu aduc atingere aplicării în raport cu ţările terţe a restricţiilor în vigoare la 31 decembrie 1993 în temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, adoptate cu privire la circulaţia capitalurilor către ţări terţe sau provenind din ţări terţe în cazul în care acestea implică: investiţii directe, inclusiv investiţiile imobiliare; stabilirea, prestarea de servicii financiare; admiterea de valori mobiliare pe pieţele de capital. În privinţa statelor membre Bulgaria, Estonia şi Ungaria, data avută în vedere la determinarea restricţiilor în vigoare în temeiul legislaţiilor naţionale este 31 decembrie 1999. Parlamentul European şi Consiliul, pentru realizarea obiectivului liberei circulaţii a capitalurilor între statele membre şi ţări terţe, în cea mai mare măsură posibilă şi fără a aduce atingere celorlalte capitole ale tratatelor adoptă în procedură legislativă ordinară, măsurile referitoare la circulaţia capitalurilor având ca destinaţie ţări terţe sau provenind din ţări terţe care implică investiţii directe, inclusiv investiţiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pieţele de capital. Deşi Parlamentul European este constituit ca urmare a votului cetăţenilor europeni, şi este cel mai îndreptăţit să adopte măsuri legislative, această îndreptăţire fiind recunoscută şi transpusă în tratate în privinţa legiferării în comun cu Consiliul, în procedura codeciziei, există încă în tratate prevederi care dau competenţă legislativă specială Consiliului. Art. 64 (ex – art. 57 TCE) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene derogă de la procedura legislativă ordinară şi dă dreptul Consiliului să hotărască, în conformitate cu o procedură legislativă specială, în unanimitate şi după consultarea Parlamentului European, adoptarea de măsuri care reprezintă un regres în dreptul Uniunii în privinţa liberalizării circulaţiei capitalurilor având ca destinaţie sau provenind din ţări terţe. „Circulaţia capitalurilor” este diferită de „plăţile curente”. Circulaţia capitalurilor nu beneficiază de o definire printr-un act normativ comunitar, aşa cum s- a procedat la libera circulaţie a serviciilor. Definirea s-a făcut de către Curtea de Justiţie. Desemnează operaţiunile financiare care vizează în mod esenţial plasarea şi investirea sumelor în cauză, şi nu plata pentru o anumită prestaţie. Curtea de Justiţie a mai statuat că transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat o deplasare de capital atunci când el corespunde unei obligaţii de plată decurgând dintr-o tranzacţie. Beneficiarii liberei circulaţii a capitalurilor sunt cetăţenii statelor membre, dar şi cetăţenii unor state terţe care au reşedinţa pe teritoriul unui stat membru UE, î n conformitate cu directiva de liberalizare din 1988 (Directiva nr. 361 din 24.06.1988). Liberalizarea circulaţiei capitalurilor în UE s-a făcut treptat prin trei directive (din 18 decembrie 1962, JOCE, L49, 22 ianuarie 1963; 17 noiembrie 1986, nr. 86/566, JOCE, L332 din 26 noiembrie 1986 şi nr. 88/361 din 24 iunie 1988, JOCE, L 178, 8 iulie 1988) şi prin Tratatul de la Maastricht. Prin liberalizarea circulaţiei în UE s-au realizat o mai bună repartiţie a capitalurilor şi o creştere globală a eficacităţii acestora. Un stat membru poate lua măsuri restrictive privind libera circulaţie a capitalurilor, pentru raţiuni de interes general proprii, dar asemenea măsuri pot fi aplicate numai de o manieră nediscriminatorie. Orice persoană căreia i se aplică o astfel de măsură trebuie să dispună de o cale de atac. Libera circulaţie a capitalurilor nu aduce atingere dreptului statelor membre: de a aplica dispoziţiile legislaţiilor fiscale care disting între contribuabilii care nu se găsesc în aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte reşedinţa lor sau locul unde capitalurile au fost investite; de a adopta măsurile necesare pentru a combate încălcarea legislaţiei lor, în special în domeniul fiscal sau al supravegherii prudenţiale a instituţiilor financiare, precum şi de a stabili

Drept Comunitar - lectia 11

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Drept Comunitar -

Citation preview

  • Libera circulaie a capitalurilor

    Libera circulaie a capitalurilor este reglementat general de dispoziiile articolelor 63 (ex articolul 56 TCE), articolul 64 (ex articolul 57 TCE), articolul 65 (ex articolul 58 TCE) i articolul 66 (ex articolul 59 TCE) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.

    Articolul 63 (ex articolul 56 TCE) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene interzice orice restricii privind circulaia capitalurilor sau privind plile ntre statele membre precum i ntre statele membre i rile tere.

    Dispoziiile articolului 63 nu aduc atingere aplicrii n raport cu rile tere a restriciilor n vigoare la 31 decembrie 1993 n temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, adoptate cu privire la circulaia capitalurilor ctre ri tere sau provenind din ri tere n cazul n care acestea implic:

    investiii directe, inclusiv investiiile imobiliare; stabilirea, prestarea de servicii financiare; admiterea de valori mobiliare pe pieele de capital. n privina statelor membre Bulgaria, Estonia i Ungaria, data avut n vedere la determinarea

    restriciilor n vigoare n temeiul legislaiilor naionale este 31 decembrie 1999. Parlamentul European i Consiliul, pentru realizarea obiectivului liberei circulaii a capitalurilor

    ntre statele membre i ri tere, n cea mai mare msur posibil i fr a aduce atingere celorlalte capitole ale tratatelor adopt n procedur legislativ ordinar, msurile referitoare la circulaia capitalurilor avnd ca destinaie ri tere sau provenind din ri tere care implic investiii directe, inclusiv investiiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pieele de capital.

    Dei Parlamentul European este constituit ca urmare a votului cetenilor europeni, i este cel mai ndreptit s adopte msuri legislative, aceast ndreptire fiind recunoscut i transpus n tratate n privina legiferrii n comun cu Consiliul, n procedura codeciziei, exist nc n tratate prevederi care dau competen legislativ special Consiliului. Art. 64 (ex art. 57 TCE) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene derog de la procedura legislativ ordinar i d dreptul Consiliului s hotrasc, n conformitate cu o procedur legislativ special, n unanimitate i dup consultarea Parlamentului European, adoptarea de msuri care reprezint un regres n dreptul Uniunii n privina liberalizrii circulaiei capitalurilor avnd ca destinaie sau provenind din ri tere.

    Circulaia capitalurilor este diferit de plile curente. Circulaia capitalurilor nu beneficiaz de o definire printr-un act normativ comunitar, aa cum s-

    a procedat la libera circulaie a serviciilor. Definirea s-a fcut de ctre Curtea de Justiie. Desemneaz operaiunile financiare care vizeaz n mod esenial plasarea i investirea sumelor n cauz, i nu plata pentru o anumit prestaie. Curtea de Justiie a mai statuat c transferul fizic de bancnote nu poate fi considerat o deplasare de capital atunci cnd el corespunde unei obligaii de plat decurgnd dintr-o tranzacie.

    Beneficiarii liberei circulaii a capitalurilor sunt cetenii statelor membre, dar i cetenii unor state tere care au reedina pe teritoriul unui stat membru UE, n conformitate cu directiva de liberalizare din 1988 (Directiva nr. 361 din 24.06.1988).

    Liberalizarea circulaiei capitalurilor n UE s-a fcut treptat prin trei directive (din 18 decembrie 1962, JOCE, L49, 22 ianuarie 1963; 17 noiembrie 1986, nr. 86/566, JOCE, L332 din 26 noiembrie

    1986 i nr. 88/361 din 24 iunie 1988, JOCE, L 178, 8 iulie 1988) i prin Tratatul de la Maastricht. Prin liberalizarea circulaiei n UE s-au realizat o mai bun repartiie a capitalurilor i o cretere

    global a eficacitii acestora. Un stat membru poate lua msuri restrictive privind libera circulaie a capitalurilor, pentru

    raiuni de interes general proprii, dar asemenea msuri pot fi aplicate numai de o manier nediscriminatorie.

    Orice persoan creia i se aplic o astfel de msur trebuie s dispun de o cale de atac. Libera circulaie a capitalurilor nu aduce atingere dreptului statelor membre:

    de a aplica dispoziiile legislaiilor fiscale care disting ntre contribuabilii care nu se gsesc n aceeai situaie n ceea ce privete reedina lor sau locul unde capitalurile au fost investite;

    de a adopta msurile necesare pentru a combate nclcarea legislaiei lor, n special n domeniul fiscal sau al supravegherii prudeniale a instituiilor financiare, precum i de a stabili

  • proceduri de declarare a circulaiei capitalurilor n scopul informrii administrative sau statistice ori de a adopta msuri justificate din motive de ordine public sau siguran public.

    Aceste msuri nu trebuie s constituie un mijloc de discriminare arbitrar i nici o restrngere disimulat a liberei circulaii a capitalurilor i plilor (art. 58 TCE).

    Consiliul, la propunerea Comisiei, poate s adopte, n raport cu rile tere, msuri de salvgardare pentru o perioad de ase luni. Aceste msuri pot fi luate n mprejurri excepionale sau atunci cnd capitalurile provenind din rile tere amenin s provoace dificulti grave n funcionarea Uniunii Economice i Monetare.

    Dac nu au fost adoptate aceste msuri de ctre Consiliu, un stat membru poate adopta, n raport cu rile respective, din raiuni politice grave i din motive de urgen, msuri unilaterale mpotriva unei ri tere n ceea ce privete circulaia capitalurilor i plile. comisia i celelalte state sunt informate pn cel mai trziu la data ntrrii lor n vigoare.

    Consiliul, la propunerea Comisiei, poate decide ca statul membru care a luat aceste msuri s le modifice sau s le elimine.

    Aceast competen a Consiliului nu este excesiv n raport cu suveranitatea statelor, deoarece privete moneda unic, i nu moneda naional a statelor care nu sunt n zona euro.

    Articolul 56 TCE (actual articolul 63 TFUE) se opune legislaiei unui stat membru privind impozitul pe venit care subordoneaz dreptul persoanelor fizice rezidente i integral supuse la plata impozitului, de a beneficia att de deducerea din baza impozabil a pierderilor provenind din nchirierea i arondarea unui bun imobil n anul producerii acestora, ct i de aplicarea unei armonizri degresive, n cazul determinrii veniturilor obinute dintr-un astfel de bun, condiiei ca acesta din urm s fie situat pe teritoriul statului membru respectiv (C 35/08).

    O legislaie naional care interzice, n lipsa unei autorizri administrative prealabile a ministrului de resort, exercitarea unor activiti transfrontaliere de ctre o ntreprindere care are prin lege misiunea de a-i desfura activitatea n cadrul politicii privind locuinele a statului membru respectiv, n msura n care o astfel de reglementare nu se ntemeiaz pe criterii obiective, nedescriminatorii i cunoscute n prealabil care pot circumscrie suficient exercitarea de ctre autoritile naionale a puterii lor de apreciere, trebuie interpretat n sensul c se opune articolului 56 CE (actual art. 63 TFUE) care interzice restricia privind circulaia capitalurilor i plile ntre statele membre i ntre statele membre i rile tere (C 567/07).

    n msura n care dreptul comunitar, n stadiul su actual, ntr-o situaie de impozitare mai mpovrtoare a veniturilor mobiliare de origine strin dect impozitarea veniturilor mobiliare pltite de o societate stabilit n statul membru de reedin, nu impune criterii generale pentru repartizarea competenelor ntre statele membre n legtur cu eliminarea dublei impuneri n cadrul Uniunii Europene, articolul 56 CE (actual 63 TFUE) nu se opune unei convenii fiscale bilaterale n temeiul creia dividendele distribuite de o societate stabilit ntr-un stat membru unui acionar rezident n alt stat membru pot fi impozitate n cele dou state membre i care nu prevede c statul membru n care este rezident acionarul i revine obligaia necondiionat de evitare a dublei impuneri juridice care rezult din aceasta.

    Aplicarea unui regim fiscal mai puin favorabil dividendelor obinute n strintate dect dividendelor de provenien naional, respectiv o scutire fiscal pentru dividendele distribuite de societile naionale, excluznd dividendele distribuite de societile care i au sediul ntr-un alt stat membru, contravine dispoziiilor articolelor 43 CE i 56 CE.

    Articolele 56 i 58 CE nu se opun dublei impozitri rezultnd din imposibilitatea de a deduce impozitul perceput ntr-un alt stat membru din impozitul naional atunci cnd bunurile succesorale situate n acest din urm stat membru sunt conturi bancare.

    Dac o societate de capital rezident, deine la o alt societate de capital o participaie mai mic de 10% i nregistreaz o reducere de profit datorit unei amortizri pariale a participaiei sale deinute la aceast societate, articolul 56 CE trebuie interpretat n sensul c se opune la o interdicie de a deduce reducerea de profit rezultat dintr-o astfel de participaie la o societate nerezident dect pentru participaia la o societate rezident.

    Diferena de tratament fiscal fcut n raport de locul investiiei este de natur s descurajeze un acionar s fac investiii de capital ntr-o societate stabilit n alt stat membru. Totodat, determin un efect restrictiv fa de societile constituite n alte state constituind pentru acestea un obstacol n calea obinerii de capital din alt stat membru. Expirarea mai devreme a posibilitii de a reduce

  • valoarea profitului impozabil prin amortizare parial la o societate stabilit n alt stat, o poate determina s le nstrineze mai repede detinerile dect ar fi fcut-o n cazul n care deinerile erau la o societate din statul de reziden. Este nerelevant faptul c tratamentul difereniat i discriminatoriu, pozitiv pentru cele rezidente i negativ pentru societile nerezidente a fost instituit pentru o perioad limitat, deoarece nu nltur posibilitatea ca diferena de tratament s produc efecte importante i astfel restricia n libera circulaie a capitalurilor s fie real (C 377/07).

    Comunitatea European i statele membre, pe de o parte, i Confederaia Elveian, pe de alt parte, au ncheiat la 21 iunie 1999, la Luxemburg, apte acorduri privind libera circulaie a persoanelor, acorduri care au intrat n vigoare la 1 iunie 2002.

    S-a convenit prin aceste acorduri ca realizarea liberei circulaii a persoanelor ntre ele s se ntemeieze pe normele care se aplic n Comunitatea European.

    Articolul 1 din acord, cu titlul marginal Obiectiv, prevede: Obiectivul prezentului acord, n beneficiul resortisanilor statelor membre ale Comunitii

    Europene i ai Elveiei, este: (a) de a acorda dreptul de intrare, de edere, de acces la o activitate economic salariat, de

    stabilire ca lucrtor care desfoar o activitate independent i dreptul de a rmne pe teritoriul prilor contractante;

    (b) de a facilita prestarea de servicii pe teritoriul prilor contractante i, n special, liberalizarea prestrii de servicii de scurt durat;

    (c) de a acorda dreptul de intrare i edere pe teritoriul prilor contractante persoanelor care nu desfoar o activitate economic n ara gazd;

    (d) de a acorda condiii de via, de angajare i munc identice cu cele acordate resortisanilor proprii.

    Acordul, la articolul 5 alineatul (1), cu titlul Prestatorul de servicii, prevede: Fr a aduce atingere altor acorduri specifice ncheiate ntre prile contractante care se refer

    n special la prestarea de servicii (inclusiv Acordul privnd achiziiile publice, n msura n care reglementeaz prestarea de servicii), persoanele care presteaz servicii, inclusiv societile, n conformitate cu dispoziiile din anexa I, au dreptul de a presta un serviciu, pe teritoriul celorlalte pri contractante pe o perioad care s nu depeasc 90 de zile de munc efectiv n decursul unui an calendaristic.

    Articolul 25 din anexa I prevede:

    (1) Un resortisant al unei pri contractante care are drept de edere i reedin principal n statul gazd se bucur de aceleai drepturi ca un cetean n ceea ce privete dobndirea de bunuri imobile. Acesta i poate stabili reedina principal n statul gazd n orice moment n conformitate cu normele naionale indiferent de durata angajrii sale. Prsirea statului gazd nu implic nici o obligaie de a nstrina aceste bunuri.

    (2) Un resortisant al unei pri contractante care are drept de edere, dar care nu are reedina principal n statul gazd, beneficiaz de aceleai drepturi ca un cetean n ceea ce privete dobndirea de bunuri imobile necesare pentru activitatea sa economic. Prsirea statului gazd nu implic nici o obligaie de a nstrina aceste bunuri. El poate fi, de asemenea, autorizat s cumpere o a doua reedin sau o cas de vacan. Prezentul acord nu afecteaz normele care se aplic investiiilor de capital sau afacerilor cu terenuri libere de construcii i cu apartamente.

    (3) Un lucrtor transfrontalier se bucur de aceleai drepturi ca un resortisant n ceea ce privete dobndirea de bunuri imobile pentru activitatea sa economic i a unei rezidente secundare. Prsirea statului gazd nu implic nici o obligaie de a nstrina aceste bunuri. Acesta poate fi, de asemenea, autorizat s cumpere o cas de vacan. Prezentul acord nu afecteaz normele care se aplic n statul gazd investiiilor de capital sau afacerilor cu terenuri libere de construcii i apartamente.

    Legea austriac privind dobndirea de bunuri mobile de ctre resortisanii strini, intrat n vigoare la 4 martie 1998, prevede la articolul 1 alineatul (1):

    (1) Validitatea dobndirii ntre vii, de ctre un resortisant strin, a proprietii (coproprietii), a unui drept de construcie, a unui drept de servitute personal, privind fondurile construite sau neconstruite de orice natur sau punerea n posesie a unui resortisant strin cu privire la un astfel de fond n temeiul unui contract de nchiriere cu menionarea n registrul funciar este condiionat de autorizarea sa administrativ.

    Categoria juridic de resortisant strin este definit de articolul 2 din aceeai lege austriac:

  • n sensul prezentei legi, este considerat resortisant strin: 1. orice persoan fizic fr cetenie austriac; 2. orice persoan juridic i orice societate de persoane care au capacitate juridic i sediul n

    Austria n care resortisanii strini n sensul punctelor 1 i 2 dein o participaie majoritar; 3. orice persoan juridic i orice societate de persoane care au capacitate juridic i sediul n

    Austria, n care resortisanii strini n sensul punctelor 1 i 2 dein o participaie majoritar; [ ] Articolul 3 din legea menionat mai sus, excepteaz de la aplicabilitatea art. 1 din aceeai lege,

    persoanele fizice i persoanele juridice care beneficiaz de libertile stabilite de dreptul Uniunii i de Acordul privind Spaiul Economic European i, potrivit acestui articol 3, punctul 3, n msura n care alte angajamente internaionale se opun acestor dispoziii.

    Articolul 5 din aceeai lege prevede: (1) Drepturile vizate la articolul 1 alineatul (1) nu pot face obiectul unei nscrieri n registrul

    funciar n beneficiul unui resortisant strin [ ] dect cu condiia ca autorul cererii s prezinte decizia de acordare a unei autorizaii potrivit prezentei legi [ ].

    [ ] (4) dac dobndirea unui drept este scutit n temeiul articolului 3 punctul 2 sau 3, de obligaia

    autorizaiei prevzute la articolul 1, autoritatea municipal trebuie s confirme acest lucru n scris dobnditorului, la simpla cerere nsoit de elementele de prob necesare (atestare negativ).

    Cerina atestrii negative a fost introdus la 4 martie 1998. O societate cu rspundere limitat (Finanzierungsberatung Immobilientcenhand und

    Anlageberatung Gmbh prescurtat FIAG) cu sediul social n Viena (Austria), a dobndit, la 18 aprilie 2007, prin contract de vnzare, un bun imobil situat n oraul Viena. Prile sociale ale acestei societi erau deinute de societi pe aciuni elveiene. n contract s-a menionat c nu era necesar pentru contractul de vnzare, obinerea unei autorizaii pentru dobndirea de bunuri imobile de ctre un strin, n temeiul articolului 25 din anexa 1 la Acord. La acel moment majoritatea prilor sociale ale FIAG erau deinute de o societate cu sediul social n Elveia.

    n urma unor impedimente la nscrierea n registrul funciar i opoziiei fcute de Fokus Invest la radierea unor meniuni fcute n favoarea sa, cerere de radiere fcut de FIAG, a aparut un litigiu intre FIAG si Fokus Invest, litigiu care a fost supus soluionrii judectoreti la instana civil din Viena.

    Instana civil vienez a meninut nscrierea pentru motivul c, n temeiul articolului 25 din anexa I la acest acord, o societate al crui sediu este situat n Austria i ale crei pri sociale sunt deinute exclusiv de societi elveiene ar beneficia de acelai tratament ca i o societate austriac. Prin urmare nu este necesar s prezinte o atestare negativ a autoritii competente pentru scutirea tranzaciei n cauz de obligaia de autorizare.

    Hotrrea a fost atacat de Fokus Invest, care, printre nscrierile fcute la Registrul funciar avea i o nscriere de rang inferior n favoarea sa, a punerii n aplicare a unei proceduri de licitaie care urmrea obinerea plii unor creane i a unor cheltuieli.

    Instana de recurs a cerut Curii de Justiie a Uniunii Europene s pronune o hotrre preliminar n temeiul art. 234 CE.

    Instana de trimitere a cerut C.J.U.E. s stabileasc: 1. Dac articolul 25 din anexa I la Acord, trebuie interpretat n sensul c egalitatea de tratament

    cu resortisanii naionali prevzut n materie de dobndire de bunuri imobile este aplicabil persoanelor fizice dar nu i societilor?

    2. n cazul unui rspuns afirmativ la prima ntrebare: Dispoziiile legii Landului Viena privind dobndirea de bunuri imobile de ctre resortisanii

    strini, care impun prezentarea unei atestri de scutire de obligaia de autorizare n cazul dobndirii de bunuri imobile de ctre societi strine n sensul articolului 2 punctul 3 din acesta [articolul 5 alineatul (4) i articolul 3 punctul 3 din aceast lege], constituie o restricie privind libera circulaie a capitalurilor (articolul 56 CE) admisibil n raport cu Confederaia Elveian, ca ar ter, potrivit articolului 57 alineatul 1 din CE?

    La o ntrebare asemntoare cu prima ntrebare n hotrrea pronunat n C 351/08 (Grimme) C.J.U.E. a artat c acordul cu Confederaia Elveian a fost semnat ulterior respingerii de ctre Confederaia Elveian, la 6 decembrie 1992, a Acordului privind Spaiul Economic European (SEE) i c, prin refuzul su, aceasta nu a subscris la proiectul unui ansamblu economic integrat, cu o

  • pia unic, fondat pe reguli comune ntre membrii si, ci a preferat calea nelegerilor bilaterale cu Uniunea i cu statele sale membre n domenii stabilite.

    Curtea a apreciat c invocarea articolului 48 CE, n sensul c societile ar fi asimilate persoanelor fizice n privina libertii de stabilire, nu este pertinent n aceast cauz. Interpretarea dreptului Uniunii privind piaa intern nu poate fi transpus automat n cazul interpretrii Acordului dintre Uniunea European i Confederaia Elveian i c, n orice caz, persoanele juridice nu se bucur, n temeiul acordului de dreptul de stabilire.

    Prin Acordul n cauz, dreptul de stabilire pe teritoriul unei pri contractante este rezervat numai lucrtorului care desfoar o activitate independent care este resortisant al unui stat membru al Uniunii sau al Confederaiei Elveiene. Articolul 1 litera (a) din Acord recunoate, n mod explicit, ca avnd ca obiect dreptul de stabilire al lucrtorului care desfoar o activitate independent numai persoanelor fizice, drept de care nu se bucur i persoanele juridice.

    Prin urmare, articolul 25 din Anexa I la Acordul dintre Uniunea European i statele membre ale acesteia pe de o parte i Confederaia Elveian, pe de cealalt parte, privind libera circulaie a persoanelor, din 21 iunie 1999, trebuie interpretat n sensul c egalitatea de tratament cu resortisanii naionali prevzut n materia dobndirii de bunuri imobile este aplicabil exclusiv persoanelor fizice.

    La cea de-a doua ntrebare, C.J.U.E. a rspuns c articolul 64 alineatul (1) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE) trebuie interpretat n sensul c dispoziiile Legii Landului Viena privind dobndirea de bunuri imobile de ctre resortisanii strini, din 31 martie 1998, care impun resortisanilor strini, n sensul acestei legi, n cazul dobndirii de bunuri imobile situate n Landul Viena, obligaia de a fi titulari ai unei autorizaii pentru aceast dobndire sau prezentarea unei atestri potrivit creia condiiile prevzute de aceast lege pentru a beneficia de o scutire de aceast obligaie sunt ntrunite, constituie o restricie privind libera circulaie a capitalurilor admisibil n privina Confederaiei Elveiene ca ar ter.

    Articolul 64 alineatul (1) TFUE, care interzice restriciile privind libera circulaie a capitalurilor, n sensul articolului 63 TFUE, nu aduce atingere aplicrii, n raport cu rile tere, a restriciilor aflate n vigoare la 31 decembrie 1993 n temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, adoptate cu privire la circulaia capitalurilor avnd ca destinaie ri tere sau provenind din ri tere, n cazul n care acestea implic investiii indirecte, inclusiv, investiiile imobiliare.

    n reglementrile comunitare privind libera circulaie a capitalurilor, dar i liberei circulaii a serviciilor, un volum semnificativ l ocup asigurrile.

    Cu privire la felul asigurrilor pot fi ntlnite multe clasificri, aceste clasificri avnd o natur doctrinar i nu legal. n plus, societile de asigurri au propriile lor clasificri. Pentru a evita riscurile excesive, societile de asigurri la rndul lor, se asigur la ali asiguratori. Astfel, au aprut reasigurrile, domeniu distinct al serviciilor.

    n principal asigurrile sunt de bunuri, de rspundere civil, de sntate (de accidente i boal), de via.

    Apoi mai sunt asigurrile de sntate, asigurrile sociale (pensii pentru atingerea vrstei standard) numite i prestaii sociale. Existena acestor asigurri n condiiile liberei circulaii a persoanelor genereaz fluxuri financiare ntre statele membre, recunoateri ale perioadelor de cotizare, pli pentru servicii medicale .a.

    Existena acestor fluxuri financiare, dar i a celor decurgnd din libera circulaie a mrfurilor a impus reglementri de natur bancar.

    Decizia Consiliului din 22 martie 1971 privind consolidarea cooperrii dintre bncile centrale ale statelor membre i Comunitatea Economic European a stabilit c statele membre i coordoneaz politicile monetare i de credit innd cont de orientrile de politic economic general stabilite de Consiliu. Acestea trebuie s i coordoneze politicile n domeniul monetar i de credit n cadrul Comitetului guvernatorilor bncilor centrale, s stabileasc orientri generale care s fie urmate de fiecare dintre ele, n special cu privire la evoluia lichiditii bancare, condiiile pentru acordarea de credite i nivelul dobnzilor i s stabileasc metode practice pentru aplicarea acestei proceduri.

    Directiva Consiliului din 24 iunie 1988 pentru punerea n aplicare a articolului 67 din Tratat (88/361/CEE) a stabilit c micrile de capital acoper:

    toate operaiunile necesare micrilor de capital, ncheierea i executarea tranzaciilor i transferurilor aferente;

  • operaiunile efectuate de orice persoan fizic sau juridic, inclusiv operaiunile privind activele i pasivele statelor membre sau ale altor instituii ale administraiei publice i organizaii publice, conform dispoziiilor art. 68 din Tratat;

    accesul operatorului economic la toate tehnicile financiare disponibile pe pia utilizate pentru efectuarea operaiunii n cauz, ex.: tranzacii la termen, tranzacii cu prim sau garanie, operaiuni swap contra alte active, deschidere de conturi, plasarea de fonduri n aceste conturi, tranzacii valutare la termen);

    operaiunile de lichidare sau cesiune a activelor, repatrierea veniturilor obinute din lichidarea acestora sau utilizarea imediat a acestor venituri n limitele obligaiilor comunitare;

    operaiunile de restituire a creditelor sau mprumuturilor. Aceast list nu are caracter limitativ i nici exhaustiv. Directiva 88/361/CEE a stabilit i sfera investiiilor directe, investiiilor imobiliare, operainilor

    cu valori mobiliare tranzacionate n mod obinuit pe piaa de capital .a., care vor fi prezentate n continuare.

    Sunt investiii directe, investiiile de toate tipurile efectuate de ctre persoane fizice sau de ctre ntreprinderi comerciale, industriale sau financiare care servesc la stabilirea sau meninerea unor legturi directe i de durat ntre persoana care furnizeaz capitalul i antreprenorul sau ntreprinderea crora le-a fost pus la dispoziie capitalul n vederea desfurrii unei activiti economice.

    n concret investiiile directe sunt cele fcute pentru: 1. nfiinarea i extinderea de sucursale sau noi ntreprinderi aparinnd doar persoanei care

    deine capitalul i achiziionarea complet a ntreprinderilor existente; 2. participarea la ntreprinderi noi sau deja existente n vederea formrii sau meninerii unor

    legturi economice durabile; 3. credite pe termen lung n vederea formrii sau meninerii unor legturi economice durabile; 4. reinvestirea profiturilor n vederea meninerii unor legturi economice durabile; Este de pus n eviden subordonarea acestor participri financiare scopului formrii i/sau

    meninerii unor legturi durabile. mprumuturile pe termen lung sunt cele acordate pe o perioad mai mare de 5 ani. n funcie de participani i locul efecturii, investiiile directe mai pot fi: 1. investiii pe teritoriul naional efectuate de ctre nerezideni; 2. investiii directe n strintate efectuate de ctre rezideni. Investiiile rezidenilor pe teritoriul naional nu sunt cuprinse n aceast clasificare pentru c nu

    intr n sfera liberei circulaii a capitalurilor. Sunt investiii imobiliare cele fcute pentru achiziii de cldiri i terenuri i construcia de

    cldiri de ctre persoane particulare, n scopul obinerii de profit sau pentru folosin personal. Aceast categorie cuprinde i drepturile de uzufruct, servitute i superficie.

    Directiva le clasific n : 1. investiii imobiliare pe teritoriul naional efectuate de nerezideni; 2. investiii imobiliare n strintate efectuate de rezideni. Valorile mobile tranzacionate la bursa de valori (cotate oficial sau neoficial) sunt valori

    mobiliare a cror tranzacionare este controlat prin regulamente, al cror pre este publicat n mod regulat, fie de ctre burse de valori oficiale (valori mobiliare cotate oficial) sau de alte organisme aferente bursei de valori de exemplu comitetele bncilor. Pot s fie : bonuri de tezaur, alte titluri negociabile, certificate de depozit, polie bancare, hrtii comerciale si alte asemenea instrumente.

    Obligaiunile sunt valori mobiliare negociabile, cu scadena la doi sau mai multi ani de la momentul emiterii, pentru care fixarea ratei dobnzii i a condiiilor de restituire a creditului i a dobnzii sunt stabilite la momentul emiterii.

    Aciunile i alte valori mobiliare de natur participativ includ dreptul de a subscrie la aciuni nou emise.

    Operaiunile cu valori mobiliare pe piaa de capital se fac cu: 1. aciuni i alte valori mobiliare de natur participativ; 2. obligaiuni. Tranzaciile cu valori mobiliare pe piaa de capital mbrac urmtoarele modaliti: 1. achiziionarea de ctre nerezideni a valorilor mobiliare interne tranzacionate prin bursa de

    valori;

  • 2. achiziionarea de ctre rezideni a valorilor mobiliare strine tranzacionate prin bursa de valori;

    3. achiziionarea de ctre nerezideni a valorilor mobiliare interne netranzacionate prin bursa de valori;

    4. achiziionarea de ctre rezideni a valorilor mobiliare strine netranzacionate prin bursa de valori.

    Introducerea la bursa de valori sau pe piaa monetar recunoscut reprezint admiterea, potrivit unei proceduri specifice, a valorilor mobiliare i a altor instrumente negociabile la tranzacionri, controlate fie oficial, fie neoficial la o burs de valori recunoscut n mod oficial sau pe un segment oficial recunoscut al pieei monetare.

    Emiterea de valori mobiliare i alte titluri negociabile semnific vnzarea prin ofert ctre public.

    Plasarea valorilor mobiliare i altor instrumente negociabile const n vnzarea direct a valorilor mobiliare de ctre emitent sau de ctre un consoriu pe care emitentul l-a nsrcinat s le vnd, fr a se fi fcut o ofert ctre public.

    Plasarea valorilor mobiliare i altor instrumente negociabile const n vnzarea direct a valorilor mobiliare de ctre emitent sau de ctre un consoriu pe care emitentul l-a nsrcinat s le vnd, fr a se fi fcut o ofert ctre public.

    Admiterea de valori mobiliare pe piaa de capital se face prin: 1. introducerea la bursa de valori;

    2. emiterea i plasarea pe piaa de capital : a) acceptarea de valori mobiliare interne pe piaa strin de capital; b) acceptarea de valori mobiliare strine pe piaa intern de capital.

    Creditele privind tranzaciile comerciale sau prestrile de servicii la care particip un rezident pot fi :

    1. pe termen scurt (mai puin de un an); 2. pe termen mediu (de la unu la cinci ani);

    3. pe termen lung (cinci ani sau mai mult).

    n funcie de creditor i creditat, creditele, n raport de libera circulaie a capitalurilor pot fi : 1. credite acordate de nerezideni rezidenilor; 2. credite acordate de ctre rezideni nerezidenilor. Premiile i plile legate de asigurrile de via 1. contracte ncheiate ntre societile de asigurare a creditelor interne cu nerezidenii; 2. contracte ncheiate ntre societile strine de asigurare a creditelor cu rezidenii. Circulaia capitalului cu caracter personal cuprinde: 1. mprumuturi; 2. cadouri i donaii; 3. zestre;

    4. moteniri i succesiuni; 5. plata datoriilor de ctre imigrani n ara anterioar de reedin; 6. transferul, n timpul perioadei de edere, al economiilor imigranilor n ara anterioar de

    reedin. ntreprinderile de plasament sunt ntreprinderi care: au ca obiect de activitate plasamentul colectiv n valori mobiliare sau n alte active pentru care

    ele adun capital i care funcioneaz pe principiul dispersrii riscului i ale cror uniti sunt recumprate sau rscumprate direct sau indirect din activele acelor

    ntreprinderi, la cererea deintorilor, conform condiiilor legale, contractuale sau statutare. Articolul 106 din Tratatul instituind Comunitatea European prevedea c statele membre se

    angajeaz s nu introduc ntre ele noi restricii privind transferurile aferente tranzaciilor invizibile enumerate n anexa III la Tratat.

    Potrivit acestei anexe sunt tranzacii invizibile: plata navlului maritim i fluvial, a transportului rutier, aerian, cheltuieli de escal, cu

    carburanii, uleiurile, reparaiile minore, gararea, cheltuieli pentru oferi i personalul de bord; drepturi vamale i taxe; cheltuieli de tranzit;

  • cheltuielile cu reparaiile de nave i mijloace de transport; comisioane i brokeraj; profituri i operaii de tranzit; comisioane i speze bancare; cheltuieli de reprezentare, publicitate, cltorii de afaceri; drepturi de autor; pensii i alte venituri similare, pensii de ntreinere; succesiuni; dote; transferuri i tranzacii pentru asigurri directe, reasigurri i retrocesiuni; profituri, chirii, arende, dobnzi, onorarii, remuneraii; salarii pentru lucrtori frontalieri sau sezonieri i alte prestaii ale nerezidenilor; amenzi, impozite i taxe, cheltuieli cu brevetele i mrcile; daune interese; cheltuieli guvernamentale, cotizaii; abonamente la ziare, periodice, cri, publicaii muzicale; cltorii i sejururi cu caracter personal din motive de familie; turism; contracte de antrepriz; altele asemenea. Din Directiva Consiliului nr. 63/474/CEE din 30 iulie 1963 privind liberalizarea transferurilor

    aferente tranzaciilor invizibile care nu au legtur cu libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor, a fost stabilit o list a tranzaciilor invizibile pentru care statele membre trebuia s acorde autorizaiile de schimb necesare pentru rezidenii statelor membre. Domeniile liberalizate au fost: spezele bancare, cheltuielile de reprezentare; participarea filialelor i sucursalelor la cheltuielile generale ale societii principale care are sediul n strintate i viceversa; diferene, garanii i depozite privind operaiunile la termen cu privire la mrfuri, efectuate conform practicii comerciale obinuite; cotizaii; cheltuieli guvernamentale; impozite i taxe; daune interese, n msura n care nu pot fi considerate drept capital; rambursri pentru caz de anulare a unor contracte sau a unor pli nedatorate; amenzi; pli consulare; pensii de ntreinere; speze pentru documentaie; prime pentru sportivi i ctiguri din curse.

    Prin Directiva 2000/46/CE a Parlamentului European i Consiliului din 18 septembrie 2000 a fost reglementat iniierea, exercitarea i supravegherea prudenial a activitii instituiilor de bani electronici.

    Directiva definete banii electronici ca un substitut al monedelor i bancnotelor, care se stocheaz pe un dispozitiv electronic, cum ar fi un card electronic sau o memorie de calculator i care sunt destinai, n general, scopului de a efectua pli electronice cu valori limitate.

    Primirea de fonduri de la public n schimbul banilor banilor electronici, care rezult ntr-ul sold creditor n cont deschis la instituia emitent, constituie primirea unor depozite sau altor fonduri rambursabile. Rambursabilitatea ar trebui s fie ntotdeauna neleas ca fiind la valoare nominal.

    Banii electronici. Potrivit Directivei nr. 2000/46CE, banii electronici nseamn o valoare monetar care reprezint o crean asupra emitentului i care este:

    stocat pe un dispozitiv electronic; emis la primirea de fonduri reprezentnd o valoare egal cu cel puin valoarea monetar

    emis; acceptat ca un mijloc de plat de ctre ntreprinderi, altele dect cea emitent. Activitile comerciale ale instituiilor de bani electronici, n afara emiterii banilor electronici,

    sunt limitate la:

    furnizarea de servicii financiare sau nefinanciare strns legate, precum gestionarea banilor electronici prin exercitarea unor funcii operaionale i auxiliare legate de emisiunea sa i emisiunea i gestionarea altor mijloace de plat, cu excluderea acordrii vreunei forme de creditare i

    stocarea datelor pe dispozitivul electronic n numele altor ntreprinderi. Instituiilor de bani electronici nu li se permite s dein nici o participaie n alte ntreprinderi,

    cu excepia cazurilor cnd acestea exercit funcii operaionale sau auxiliare, legate de banii electronici emii sau distribuii de instituia n cauz.

  • Alte definiii innd de libera circulaie a capitalurilor i plilor se regsesc n Regulamentul (CE) nr. 2560/2001 al Parlamentului European.

    Prin pli transfrontaliere sunt desemnate: a) transferuri transfrontaliere;

    b) tranzacii transfrontaliere de plat electronic; c) cecuri transfrontaliere.

    Transferurile transfrontaliere sunt tranzaciile efectuate la iniiativa unui emitent, printr-o instituie sau prin sucursala acesteia dintr-un alt stat membru; emitentul i beneficiarul pot fi una i aceeai persoan.

    Tranzaciile transfrontaliere de plat electronic pot fi: transferuri transfrontaliere de fonduri, altele dect cele dispuse i executate de instituii,

    efectuate prin instrumente de plat electronic; retrageri transfrontaliere de fonduri, efectuate prin intermediul unui instrument de plat

    electronic i ncrcarea/descrcarea unui instrument de bani electronici n dispozitive distribuitoare de bani i bancomate, situate n sediile emitentului sau ale unei instituii abilitate, prin contract, s accepte instrumentul de plat.

    Cecurile transfrontaliere sunt cecuri pe suport hrtie, definite prin Convenia de la Geneva din 19 martie 1931 privind cecurile, trase asupra unei instituii situate n interiorul Comunitii i utilizate pentru operaii transfrontaliere, n interiorul Comunitii.

    Instrumentul de plat electronic este un instrument de plat la distan i un instrument de bani electronici, care permite posesorului/titularului s efectueze una sau mai multe operaii de plat electronic.

    Instrumentul de plat la distan este cel care permite posesorului titularului accesul la fondurile din contul su la o instituie, prin care plata poate fi efectuat ctre un beneficiar i care necesit, n mod normal, un cod personal de identificare, i o alt dovad similar a identitii. Include:

    cardul de pli (carduri de credit, de debit, de debit amnat sau carduri rencrcabile); carduri care permit efectuarea de operaiuni bancare, telefonic sau la domiciliu. Nu include transferurile transfrontaliere de fonduri.

    Instrumentul de bani electronici este fie instrumentul de plat rencrcabil, fie un card cu valoare stocat, fier memoria unui calculator, pe care sunt stocate electronic uniti valorice.

    Instituie este termenul care desemneaz orice persoan fizic sau juridic care execut pli transfrontaliere ca parte a activitii sale.

    Taxe percepute nseamn orice tax perceput de o instituie i care este legat n mod direct de o plat transfrontalier n euro.

    n 2002 Consiliul a invitat Comisia s instituie comitete nsrcinate s o consilieze n domeniul bancar, al asigurrilor i al pensiilor ocupaionale.

    Pentru domeniul bancar, s-a prevzut un Comitet European al inspectorilor bancari. Acest comitet este nsrcinat cu reflecia, dezbaterea i emiterea unor avize Comisiei n domeniul reglementrii i supravegherii bancare i trebuie s contribuie la aplicarea coerent i n timp util a legislaiei comunitare n statele membre, la convergena practicii autoritilor de control de pe ntreg teritoriul Uniunii Europene, precum i la promovarea cooperrii n domeniul bancar, inclusiv prin intermediul schimbului de informaii. Existena Comitetului nu exclude organizarea unui control bancar la nivel naional i comunitar.

    Comitetul European al inspectorilor bancari este format din nali reprezentani: a) ai autoritilor publice ale statelor membre nsrcinate cu controlul prudenial al instituiilor de

    credit;

    b) ai bncilor centrale investite cu o responsabilitate operaional specific n cadrul controlului individual al instituiilor de credit, n paralel cu autoritatea public naional competent;

    c) ai bncilor centrale care nu particip direct la controlul individual al instituiilor de credit, inclusiv ai Bncii Centrale Europene.

    Fiecare stat membru desemneaz doi nali reprezentani, iar Banca Central Europeandesemneaz un reprezentant care particip la reuniunile Comitetului european al inspectorilor bancari.

    De asemenea, Comisia European este reprezentat la reuniunile Comitetului de un nalt reprezentant care particip la dezbateri.

  • Comitetul i alege un preedinte dintre reprezentanii autoritilor de control competente i poate invita experi i observatori la reuniunile sale.

    n activitatea sa poate crea grupuri de lucru i invita Comisia la reuniunile acestor grupuri de lucru. Atunci cnd emite avize ctre Comisie, Comitetul are obligaia de consultare, larg, deschis i transparent a participanilor pe pia, consumatorilor i utilizatorilor finali. Consultarea trebuie s aib loc n etapa iniial a refleciilor Comitetului european al inspectorilor bancari.

    Cnd avizul privete dispoziiile aplicabile att instituiilor de credit, ct i societilor de investiii, Comitetul trebuie s consulte autoritile nsrcinate cu supravegherea societilor de investiii care nu sunt reprezentate n cadrul su.

    Numai reprezentanii autoritilor de control au drept la vot. Atunci cnd au loc schimburi de informaii confideniale privind o anumit instituie supus

    controlului, participarea poate fi limitat, n sensul c nu mai particip dect nalii reprezentani ai autoritilor publice nsrcinate cu controlul i ai bncilor centrale investite cu responsabilitate operaional privind controlul individual al instituiilor de credit.

    Prin Decizia nr. 2001/527/CE a fost instituit Comitetul european pentru valori imobiliare.

    Comitetul european pentru valori mobiliare este format din nali reprezentani ai autoritilor publice ale statelor membre, competente n domeniul valorilor mobiliare, inclusiv OPCVM. Are menirea s consilieze Comisia la solicitatea acesteia sau din proprie iniiativ, n special n legtur cu proiectele de msuri n domeniul valorilor mobiliare, inclusiv cele privind OPCVM (organismele de plasament colectiv n valori mobiliare).

    Prin Decizia Comisiei nr. 2004/10/CE din 5 noiembrie 2003 s-a instituit un comitet consultativ

    privind activitile bancare din Comunitate numit Comitetul bancar european care s ofere consiliere Comisiei Europene la solicitarea acesteia cu privire la problemele de politici privind

    activitile bancare. Comitetul bancar european este format din nali reprezentani ai statelor membre i este prezidat de un reprezentant al Comisiei Europene.

    La reuniunile Comitetului bancar european particip, n calitate de observator, i preedintele Comitetului european al inspectorilor bancari. La aceste reuniuni pot fi invitai experi i observatori. Secretariatul Comitetului este asigurat de Comisie.

    n scopul prevenirii splrii banilor, au fost emise dou directive (nr. 301/1991 i 97/2001) prin care, printre alte msuri, a fost instituit obligaia bncilor de a verifica identitatea clienilor care efectueaz operaiuni cu sume ce depesc anumite plafoane. La sume de peste 15.000 de euro, identificarea este obligatorie pentru orice operaiune bancar.

    Din jurisprudena Curii Europene de Justiie privind libera circulaie a capitalurilor

    Cazul: Comisia c. Spania i Comisia c. Regatul Unit, 13 mai 2003

    Situaia de fapt Legea spaniol privind regimul juridic al cesiunii participaiilor publice n anumite ntreprinderi

    prevede condiiile de privatizare a mai multor ntreprinderi spaniole din sectorul public. Aceast lege, ca i decretele regale de executare, sunt aplicabile unor ntreprinderi ca Repsol (petrol i energie), Telefonica (telecomunicaii), Argentaria (banca), Tabacalera (tutun), Endesa (electricitate). Regimul de autorizare prealabil instaurat de legislaia spaniol se extinde asupra unor decizii importante privind dizolvarea, sciziunea, fuziunea, modificarea obiectului social, cesiunea de active sau

    participaii din capitalul social al anumitor ntreprinderi. Statutul British Airports Autorithy plc (BAA) - ntreprindere privatizat care deine anumite

    aeroporturi internaionale n Regatul Unit - creeaz o aciune specific n favoarea guvernului britanic care i confer puterea de a autoriza anumite operaiuni ale societii (dizolvare, cesiune). De asemenea, statutul BAA mpiedic achiziia de aciuni cu drept de vot care s depeasc 15% din capitalul social.

    Comisia a introdus dou recursuri mpotriva Spaniei i a Regatului Unit pentru violarea principiului liberei circulaii de capital.

    Dreptul aplicabil Art. 56 TCE, Capitolul 4, Titlul III.

  • Soluia i principiile degajate de CJCE CJCE a artat, n primul rnd, c tratatul CE interzice orice restricie a micrilor de capitaluri

    ntre statele membre, la fel ca i ntre acestea din urm i state tere. Investiiile sub form de participaii constituie, potrivit reglementrilor comunitare, micri de capitaluri. CJCE subliniaz c regimul spaniol, ca i regimul britanic, antreneaz restricii la micrile de capitaluri ntre statele membre.

    Totui, CJCE reamintete c o anumit influen a statelor membre este justificat n ntreprinderile privatizate cu activitate n domeniul serviciilor de interes general sau al celor strategice. Restriciile, n cazul n care se aplic fr discriminare att ntreprinderilor naionale, ct i celor comunitare, pot fi justificate de raiuni de interes general. Pentru a putea fi astfel justificate, aceste restricii trebuie s respecte principiul proporionalitii, adic nu pot depi ceea ce este necesar pentru a garanta realizarea obiectivului urmrit. Un regim de autorizare administrativ prealabil rspunde principiului proporionalitii dac

    se bazeaz pe criterii obiective, nediscriminatorii i cunoscute dinainte ntreprinderilor n discuie

    orice persoan creia i se aplic o asemenea msur restrictiv trebuie s dispun de o cale de atac.

    n ceea ce privete regimul spaniol, CJCE a considerat c Tabacalera (tutun) i Argentaria (grup de bnci comerciale opernd n sectorul bancar tradiional) nu constituie entiti destinate s furnizeze servicii publice. n ceea ce privete ntreprinderile Repsol (petrol), Endesa (electricitate) i Telefonica (telecomunicaii), CJCE a admis c obstacolele aduse liberei circulaii de capitaluri pot fi justificate prin motive de siguran public. Garantarea siguranei aprovizionrii cu astfel de produse sau furnizrii unor astfel de servicii, n cazul n care exist o ameninare real i suficient de grav, afectnd un interes social fundamental, constituie un motiv de siguran public.

    n acelai timp, CJCE a considerat c principiul proporionalitii n-a fost respectat pentru c:

    administratorii ntreprinderilor dispuneau de puteri discreionare foarte largi, al cror exerciiu nu este supus niciunei condiii;

    investitorii nu cunoteau circumstanele specifice i obiective n care o autorizaie prealabil ar fi acordat sau refuzat;

    dei exercitarea unei ci de atac pare posibil, reglementrile spaniole n vigoare nu ofer judectorului naional criterii precise pentru a controla exercitarea puterii discreionare a autoritii administrative.

    n ceea ce privete regimul britanic, guvernul britanic a artat c nu este vorba despre o restricie adus liberei circulaii a capitalurilor, n msura n care, pe de o parte, nu s-ar aduce atingere liberului acces pe pia i, pe de alt parte, statutul BAA intr n sfera de aplicare a dreptului societilor, nu n sfera dreptului public. Astfel, guvernul britanic a declarat c nu s-a prevalat de raiuni de interes general pentru a justifica reglementrile existente. CJCE a respins aceste argumente.

    n acest context, CJCE a declarat c regimurile spaniol i britanic sunt contrare liberei circulaii a capitalurilor.

    Libera circulaie a persoanelor

    Primele prevederi privind libera circulaie a persoanelor apar n cadrul Tratatului de la Roma (1957), prin care s-a statuat eliminarea ntre statele membre a obstacolelor n calea liberei circulaii a persoanelor, serviciilor i capitalului.

    Libera circulaie a mrfurilor const n eliminarea discriminrilor dintre cetenii oricrui stat membru i cetenii celorlalte state membre care stau i muncesc pe teritoriul su. Aceste discriminri privesc condiiile de intrare, deplasare, munc, angajare sau remuneraie.

    Libera circulaie a persoanelor constituie o parte a conceptului de pia intern. Conceptul a evoluat n timp. Primele prevederi considerau persoana doar ca agent economic (angajat sau furnizor de servicii). Ulterior, conceptul s-a extins i a cuprins noiunea de cetean al Uniunii, fr a mai fi legat de dimensiunea economic sau de diferene legate de naionalitate.

  • Cea mai important etap n evoluie a constituit-o ncheierea celor dou acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) i Convenia de implementare Schengen (semnat la 19 iunie 1990 i intrat n vigoare la 20 martie 1995).

    Convenia Schengen avea ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, paralel cu ntrirea controalelor la frontierele externe. Stabilete o politic de vize comun, posibilitatea procesrii cererilor de azil, cooperare judiciar i poliieneasc, precum i schimb eficient de informaii.

    La frontierele externe, cetenii UE trebuie doar s prezinte un document de identificare valid, iar cetenii statelor tere ai cror ceteni au nevoie de viz la intrare, trebuie doar s posede o viz unic valabil n ntregul Spaiu Schengen. Totui, un stat membru are libertatea de a cere viz n cazul cetenilor unor tere ri. Un astfel de exemplu l-au constituit Regatul Unit al Marii Britanii i, pn n urm cu puin vreme, Elveia, state pentru care cetenii romni aveau nevoie de viz.

    Dac un stat membru ia decizia de ndeprtare a unui cetean de pe teritoriul su, decizia este aplicabil n ntregul Spaiu Schengen.

    Prin urmare, conceptul de liber circulaie a persoanelor are dou componente: - dreptul de a exercita o profesie, ca lucrtori salariai sau care desfoar o activitate

    independent, ntr-un alt stat membru dect cel n care i-a obinut calificrile profesionale; - dreptul de stabilire (libertatea de stabilire).

    Articolul 18 din T.C.E. prevede c orice cetean al Uniunii are dreptul de liber circulaie i edere pe teritoriul statelor membre sub rezerva limitrilor i condiiilor prevzute de acest tratat. Mai mult chiar, Art.19 din T.C.E. d dreptul cetenilor Uniunii, care i au reedina ntr-un stat membru i care nu este resortisant al acestuia, de a alege i de a fi ales la alegerile locale din statul membru n care i are reedina n aceleai condiii ca i resortisanii acelui stat. Aceleai drepturi i sunt recunoscute i n privina alegerilor pentru Parlamentul European. Libera circulaie a lucrtorilor implic dreptul:

    de a accepta ofertele reale de ncadrare n munc i de a circula liber n acest scop pe teritoriul statelor membre;

    de edere ntr-un stat membru pentru a desfura o activitate salarizat n conformitate cu actele cu putere de lege i actele administrative care reglementeaz ncadrarea n munc a lucrtorilor statului respectiv.

    Acest drept nu se aplic n cazul ncadrrii n administraia public. Libera circulaie a lucrtorilor se asigur prin:

    cooperarea ntre serviciile naionale de ocupare a forei de munc; eliminarea obstacolelor repre-

    zentate de procedurile i practicile administrative precum

    i din perioadele de acces decurgnd din dreptul intern sau din acordurile anterioare dintre

    statele membre; eliminarea perioadelor, restric-

    iilor i condiiilor diferite n alegerea unui loc de munc, dintre lucrtorii celorlalte state membre i lucrtorii statului respectiv;

  • stabilirea de mecanisme proprii

    pentru corelarea i echilibrrii cererii i ofertei de locuri de munc pentru a evita ameninarea grav a nivelului de trai i deocupare a forei de munc ntre diferite regiuni i ramuri industriale.

    n domeniul securitii sociale s-au adoptat msuri pentru:

    cumulul tuturor perioadelor lucrate n diferite state membre n vederea dobndirii i pstrrii dreptului la prestaii (pensii, omaj, altele), precum i calcularea acestora;

    plata prestaiilor pentru persoa-nele rezidente pe teritoriile statelor

    membre.

    Condiiile asigurrii liberei circulaii a lucrtorilor n cadrul Comunitii au fost stabilite prin Regulamentul nr.1612/68 din 15 octombrie 1968 al Consiliului Minitrilor. Orice lucrtor beneficiaz, pe teritoriul unui alt stat membru de aceeai prioritate ca i resortisanii statului respectiv la accesul la locurile de munc disponibile.

    Regulamentul nr. 1612/68 prevede c nu pot fi aplicate actele normative, cu putere de lege ori administrative, i nici practicile administrative care:

    restrng sau supun unor condiii diferite, de cele cerute propriilor ceteni cererea i oferta de locuri de munc;

    restricioneaz accesul la ocuparea unui loc de munc; dei se aplic indiferent de cetenie scopul sau efectul lor exclusiv sau principal, este de a mpiedica accesul resortisanilor altui stat membru la locurile de munc diferite;

    restricioneaz ncadrarea n munc a strinilor, ca numr sau ca procentaj, n funcie de ntreprindere, de ramura de activitate, sau de regiune, ori la nivel naional.

    Aceste reglementri i practici pot s constea n: obligativitatea recurgerii la proceduri speciale de recrutare pentru strini; condiionarea eligibilitii de nregistrare la oficiile de ocupare a forei de munc sau

    mpiedicarea recrutrii nominale a lucrtorilor n cazul persoanelor care nu i au reedina pe teritoriul statului membru respectiv.

    Atunci cnd acordarea unor beneficii ntreprinderilor, de orice natur ar fi ele, este condiionat de ncadrarea unui procentaj minim de lucrtori naionali, lucrtorii provenii din celelalte state membre sunt considerai lucrtori naionali.

    Cei care caut un loc de munc pe teritoriul unui alt stat membru, beneficiaz de aceeai asisten ca i cea acordat propriilor ceteni. Lor li se aplic aceleai criterii medicale, profesionale, care nu sunt discriminatorii pe criterii de cetenie.

    Atunci cnd un lucrtor este destinatarul ofertei este nominalizat (personal), angajatorul poate s l supun unei examinri profesionale.

    Lucrtorii au drept egal de acces la formare n coli profesionale i centre de recalificare. Sunt nule de drept clauzele conveniilor colective sau individuale privind accesul, ncadrarea,

    remunerarea sau alte condiii de munc n msura n care prevd sau permit condiii discriminatorii fa de lucrtorii resortisani ai celorlalte state membre.

    Lucrtorul ncadrat ntr-un alt stat membru, beneficiaz de egalitate de tratament privind afilierea i exercitarea drepturilor sindicale, inclusiv de vot.

    Egalitatea de tratament include i drepturile i avantajele privind locuinele, respectiv: dreptul de proprietate asupra locuinei de care are nevoie; s se nscrie pe lista cererilor de locuine, n regiunea n care astfel de liste sunt inute.

  • Familiile lucrtorilor, incluznd soul/soia i descendenii mai mici de 21 de ani, precum i ascendenii si i ai soului/soiei, care se afl n ntreinerea acestora au dreptul s se stabileasc mpreun cu acetia. Copiii trebuie s fie admii n sistemul de nvmnt general, la cursurile de ucenici i de formare profesional, n aceleai condiii cu cei ai resortisanilor, statului n cauz, dac domiciliaz pe teritoriul acelui stat.

    n cadrul Comisiei, funcioneaz un Birou european de coordonare a compensrii ofertelor i cererilor de locuri de munc.

    Regulamentul nr.1251/70 din 29 iunie 1970 al Comisiei reglementeaz dreptul lucrtorilor de a rmne pe teritoriul unui stat membru dup ce au ocupat un loc de munc. Dreptul de a rmne este caracterizat ca un corolar al dreptului de edere. Acest drept are n vedere mobilitatea forei de munc care presupune ca lucrtorii s poat ocupa succesiv mai multe locuri de munc, n mai multe state membre, fr ca acetia s fie defavorizai. Privete i dreptul de a rmne ca urmare a atingerii vrstei de pensionare sau din cauza unei incapaciti permanente de munc i rezult din necesitatea egalitii de tratament a lucrtorilor. Dreptul de rmnere se aplic i membrilor de familie artai mai sus.

    Sunt stabilite condiii privind durata activitii anterioare: n cazul atingerii vrstei limit de pensie, s fi avut un loc de munc n ultimele dousprezece

    luni, dac a locuit n acel stat cel puin trei ani fr ntrerupere; a locuit mai mult de doi ani fr ntrerupere i a ncetat s mai lucreze ca urmare a intervenirii

    unei incapaciti de munc; dac a intervenit capacitatea de munc n urma unui accident de munc sau boli profesionale,

    care i dau drept de pensie, total sau parial, pltit de o instituie public; nu mai este prevzut condiie privind durata ederii;

    dup trei ani de activitate salariat i edere nentrerupt pe teritoriul acelui stat, ocup un loc de munc pe teritoriul altui stat membru, pstrndu-i reedina pe teritoriul primului stat membru unde se ntoarce, de regul, zilnic sau cel puin o dat pe sptmn.

    Pentru asigurarea unei politici de formare profesional comun, prin Decizia Consiliului din 2 aprilie 1963 au fost stabilite principiile generale ale acestui domeniu, menite s asigure tocmai libera circulaie a lucrtorilor, dreptul fiecrei persoane de a-i alege liber ocupaia, instituia, locul de formare, precum i locul de munc.

    Pentru a permite libera circulaie a persoanelor dar i a serviciilor, au fost elaborate reglementri privind recunoaterea calificrilor profesionale.

    Ca urmare a Consiliului European de la Lisabona din 23-24 martie 2000, Comisia a adoptat o

    comunicare privind O strategie pentru piaa intern a serviciilor avnd ca obiectiv exercitarea n Comunitate a libertii de a presta servicii, la fel de simpli ca n cadrul unui stat membru. Comisia a elaborat o comunicare institulat Noi piee europene ale muncii deschise i accesibile tuturor, n urma creia Consiliul European de la Stockholm din 23-24 martie 2001 a mandatat comisia s prezinte Consiliului European din primvara lui 2002, propuneri speciale pentru un regim mai uniform, mai transparent i mai flexibil de recunoatere a calificrilor.

    A fost adoptat Directiva nr.2005/36/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaterea calificrilor profesionale. Potrivit acestei reglementri, statele membre i menin dreptul de a stabili nivelul minim de calificare necesar pentru a garanta calitatea serviciilor prestate pe teritoriul lor fr s poat ns se impune unui resortisant al unui stat membru s obin calificri pe care ele le stabilesc, n general, numai n raport cu diplomele eliberate n cadrul sistemului naional de nvmnt n cazul n care persoana a obinut deja toate sau o parte din aceste calificri ntr-un alt stat membru. Orice stat membru-gazd este obligat s ia n considerare calificrile obinute n alt stat membru i s verifice dac acestea corespund celor pe care le solicit.

    Atunci cnd nu au fost armonizate condiiile minime de formare profesional pentru accesul la profesiile reglementate de sistemul general, statul-gazd poate s impun o msur compensatorie.

    Definiii din Directiva 2005/36/CE: profesie reglementat: o activitate sau un ansamblu de

    activiti profesionale al cror acces, exercitare sau una dintre modalitile de exercitare este condiionat, direct sau

  • indirect, n temeiul unor acte cu putere de lege i acte administrative, de posesia anumitor calificri profesionale; utilizarea unui titlu profesional limitat prin acte cu putere de lege i acte administrative la titularii unei anumite

    calificri profesionale constituie, n special, o modalitate de exercitare.

    Atunci cnd prima tez nu se aplic, o profesie menionat la alineatul (2) este considerat profesie reglementat;

    calificri profesionale: calificrile atestate printr-un titlu de calificare, un atestat de competen prevzut la articolul 11 litera(a) punctul (i) i/sau experien profesional;

    titlu de calificare: diplomele, certificatele i alte titluri oficiale de calificare eliberate de o

    autoritate a unui stat membru desemnat n temeiul actelor cu putere de lege i al actelor administrative ale respectivului

    stat membru i care certific formarea profesional n special n Comunitate. n cazul n care prima tez nu se aplic, un titlu menionat la alineatul (3) este considerat titlu de calificare;

    autoritate competent: orice autoritate sau instan autorizat n mod special de un stat membru s elibereze sau s primeasc titluri de calificare sau alte documente sau

    informaii, precum i s primeasc ce cereri i s ia decizii, prevzute n directiva menionat;

    formare profesional reglementat :

    orice formare profesional care urmrete, n special, exercitarea unei anumite profesii i care const ntr-un ciclu de studii completat, dup caz, de o formare profesional, un stagiu profesional sau o practic profesional;

    experien profesional: exercitarea efectiv i legal a respectivei profesii ntr-un stat membru;

    stagiu de adaptare: exercitarea unei profesii reglementate n statul membru gazd, sub responsa-bilitatea unui profesionist calificat i nsoit, eventual, de o formare profesio-nal suplimentar. Stagiul face obiectul unei evaluri. Condiiile stagiului i condiiile de evaluare a acestuia, precum i statutul de stagiar migrant sunt stabilite de autoritatea competent din statul membru gazd.

    Statutul de care beneficiaz stagiarul n statul membru gazd, n special n ceea ce privete dreptul de edere, precum i n ceea ce privete obligaiile, drepturile i avantajele sociale, indemnizaiile i remuneraiile, este stabilit de autoritile competente din respectivul stat membru n conformitate cu legislaia comunitar aplicabil. prob de aptitudini: un test care se refer exclusiv la

  • cunotinele profesionale ale solici-tantului i care este conceput de autoritile competente din statul membru gazd, nscopul aprecierii aptitudinii solicitantuluide a exercita

    profesia reglementat n acel stat membru. Pentru a permite acest test,

    autoritile competente ntocmesc o list de discipline care, pe baza unei compa-

    raii ntre formarea profesional impus n statul membru respectiv i cea de care a beneficiat solicitantul,nu sunt atestate

    de diploma sau de titlul sau titlurile de

    calificare pe care l/le posed solicitantul.

    Proba de aptitudini trebuie s in seama de faptul c solicitantul are o calificare profesional recunoscut n statul membru de origine sau de provenien. Aceasta privete discipline selectate dintre cele cuprinse n list i a cror cunoatere constituie o condiie esenial pentru exercitarea profesiei n statul membru gazd. Proba de aptitudini poate include totodat i cunotine de deontologie, care se aplic activitilor respective n statul membru gazd.

    Modalitile probei de aptitudini, precum i statutul de care beneficiaz, n statul membru gazd, solicitantul care dorete s se pregteasc pentru proba de aptitudini n acel stat sunt stabilite de autoritile competente ale respectivului stat membru.

    Pentru recunoaterea diplomelor de nvmnt superior, a fost adoptat Directiva Consiliului nr.89/48/CE din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de recunoatere a diplomelor de nvmnt superior acordate pentru formarea profesional cu durata minim de trei ani.

    Definiia diplomei de nvmnt superior:

    se nelege orice diplom, certificat sau alt titlu de calificare oficial sau ansamblu de astfel de diplome,

    certificate sau titluri: care au fost eliberate de o

    autoritate competent dintr-un stat membru, desemnat n conformitate cu actele cu putere de lege sau acte

    administrative ale statului membru; din care rezult c titularul a

    urmat cu succes un ciclu de studii

    postliceale cu o durat minim de trei ani sau cu o durat echivalent la fr frecven, n cadrul unei universiti sau altei instituii de nvmnt superior sau al altei instituii cu un nivel similar i, dac este cazul, c el a urmat cu succes oformare profesional cerut pe lng un ciclu de studii postliceale;

    care arat c titularul are calificarea profesional cerut ce i permite accesul la o profesie

    reglementat n statul membru respectiv sau exercitarea respectivei profesii, dac educaia i formarea atestate de diplom, certificatul sau titlul de calificare

    oficial au fost obinute n special n

  • Comunitate sau dac titlularul are o experien profesional atestat de statul membru care recunoate o diplom, un certificat sau alt titlu eliberat de oar ter.

    Observm c se face distincie ntre: - diplomele obinute ntr-un stat membru, pentru care nu se mai cere i experiena profesional i - diplomele obinute n alt stat dect statele membre U.E., pentru care se impun dou condiii:

    - s fi fost recunoscut de un stat membru; - titularul ei s aib, n baza ei o experien profesional de trei ani n statul care a

    recunoscut respectiva diplom. n cazul n care ntr-un stat membru gazd, accesul la o profesie reglementat sau exercitarea

    acesteia este condiionat de posesia unei diplome, autoritatea competent nu i poate refuza resortisantului unui alt stat membru, din motiv de calificare necorespunztoare, accesul la profesia respectiv sau exercitarea ei n aceleai condiii ca i pentru resortisanii statului membru gazd:

    n cazul n care solicitantul deine o diplom cerut n alt stat membru pentru exercitarea respectivei profesii pe teritoriul su sau

    n cazul n care solicitantul i-a exercitat cu norm ntreag aceast profesie timp de doi ani n ultimii zece ani ntr-un alt stat membru care nu reglementeaz aceast profesie, avnd unul sau mai multe titluri de calificare oficial.

    Libertatea de stabilire

    Libertatea de stabilire privete att persoanele fizice ct i societile constituite n conformitate cu legislaia unui stat membru i avnd sediul social, administraia central sau locul principal de desfurare a activitii n cadrul Comunitii, acestea fiind asimilate cu persoanele fizice. n termenul de societi sunt incluse i societile cooperative i alte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepia celor fr scop lucrativ.

    Prin art.43 T.C.E. sunt interzise restriciile privind libertatea de stabilire a resortisanilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceast interdicie vizeaz i restriciile privind nfiinarea de agenii, sucursale sau filiale de ctre resortisanii unui stat membru stabilii pe teritoriul altui stat membru.

    Din jurisprudena Curii Europene de Justiie privind libera circulaie a persoanelor

    Cazul: Lawrie Blum vs. Land Baden Wurttemberg, nr. 66\85, 3 iulie 1986

    Situaia de fapt Lawrie Blum, cetean britanic, a trecut primul examen pentru a deveni profesor n Germania.

    Totui, i-a fost refuzat admiterea n perioada de prob, care trebuia s fie efectuat nainte de a doua examinare, pe motivul c nu avea cetenia german.

    Lawrie Blum a argumentat c acest refuz reprezint o nclcare a art. 39 (2) TCE. Instana german a susinut, ns, c un profesor n perioada de prob nu se ncadreaz n noiunea de lucrtor, conform art. 39 (2).

    Dreptul aplicabil

    Art. 39 alin. 2 TCE referitor la interzicerea discriminrii pe motivul naionalitii ntre lucrtorii din statele membre.

    Soluia i principiile degajate de CJCE Curtea precizeaz c noiunea de lucrtor trebuie definit n conformitate cu dreptul

    comunitar, nu conform normelor interne. n consecin, n opinia Curii, un profesor aflat n perioada de prob, n timpul creia presteaz activiti ca predarea unor cursuri i n schimbul crora este remunerat, trebuie considerat un lucrtor, conform art. 39 TCE.

  • Cazul: Procurorul regal al Belgiei vs. Royer, nr. 48\75, 8 aprilie 1976

    Situaia de fapt Royer, cetean francez, a fost condamnat pentru intrare ilegal n Belgia. Royer nu ndeplinise

    formalitile administrative pentru intrarea n aceast ar, unde era stabilit soia sa. A fost, astfel, expulzat pe motivul c reprezenta un pericol pentru ordinea public i pentru c nu a respectat condiiile legale referitoare la accesul strinilor pe teritoriul Belgiei.

    Curtea belgian a introdus un recurs prealabil n faa CJCE, cernd interpretarea mai multor dispoziii de drept comunitar referitoare la libera circulaie a lucrtorilor att din Tratat, ct i din Directiva nr. 64/221 referitoare la coordonarea msurilor speciale pentru strini n materie de deplasare i sejur justificate de motive de ordine public i Directiva nr. 68/360, referitoare la suprimarea restriciilor privind deplasarea i sejurul lucrtorilor din statele membre i a familiilor lor n interiorul Comunitii.

    Dreptul aplicabil:

    art. 39 alin. 2 TCE referitor la interzicerea discriminrii pe motivul naionalitii ntre lucrtorii din statele membre;

    Directiva nr. 64/221 referitoare la coordonarea msurilor speciale pentru strini n materie de deplasare i sejur justificate de motive de ordine public;

    Directiva nr. 68/360 referitoare la suprimarea restriciilor privind deplasarea i sejurul lucrtorilor din statele membre i a familiilor lor n interiorul Comunitii.

    Soluiile i principiile degajate de CJCE Soluia dat de Curte precizeaz clar c dreptul resortisanilor comunitari de a intra pe

    teritoriul unui alt stat membru acoper dreptul de a intra i a cuta un loc de munc sau de a se altura familiei. Eecul unui stat membru n a ndeplini formalitile privind accesul, deplasarea sau rezidena nu justific expulzarea.

    Cazul: Rutili vs. Minister fir the Interior, nr. 36\75, 28 octombrie 1975

    Situaia de fapt n urma unui recurs introdus de un cetean Italian avnd reedina n Frana mpotriva unei

    decizii prin care i se interzicea sejurul pe teritoriul francez, n anumite departamente, Tribunalul Administrativ Paris a adresat Curii de Justiie a Comunitilor Europene dou ntrebri, prima, referitoare la aplicarea articolului 39 TCE (libera circulaie a lucrtorilor i excepiile), i anume dac acesta se aplic exclusiv dispoziiilor legale sau regulamentare adoptate de statele membre sau se aplic i deciziilor individuale luate n aplicarea acestora; cea de-a doua ntrebare vizeaz marja de manevr de care dispun statele membre n invocarea excepiei privind ordinea public ca restrngere a libertii de circulaie i de sejur pe teritoriul lor a cetenilor provenind din alte state membre.

    Dreptul aplicabil:

    Articolul 391 TCE: libera circulaie a lucrtorilor; excepii - clauza de ordine public.

    1 Art. 39 TCE dispune:

    1. Este asigurat, prin prezentul tratat, libera circulaie a lucrtorilor n interiorul Comunitii. 2. Aceasta implic nlturarea oricror discriminri fondate pe naionalitate ntre lucrtorii statelor

    membre, n ceea ce privete locul de munc, salariul i condiiile de lucru. 3. Sub rezerva unor limitri justificative prin motive de ordine public, securitate public i sntate

    public, aceasta implic dreptul:

  • Soluia i principiile degajate de CJCE Expresia folosit de art. 39, "sub rezerva limitrilor justificate de motive de ordine public",

    vizeaz nu numai dispoziii legale sau regulamentare pe care un stat le adopt n scopul limitrii liberei circulaii pe teritoriul su a cetenilor unui alt stat membru, ci i deciziile individuale luate n aplicarea unor astfel de dispoziii de aplicare general.

    Dac, n principiu, este recunoscut dreptul fiecrui stat membru de a determina exigenele de ordine public care pot justifica luarea unor asemenea msuri, aceast libertate nu este nelimitat, ci circumscris unei cerine de proporionalitate, astfel nct atingerea adus drepturilor prevzute n tratat nu trebuie s depeasc ceea ce este necesar pentru aprarea ordinii publice ntr-o societate democratic. CJCE se refer expres la principiile consacrate n acest domeniu de Convenia european a drepturilor omului (CEDO).

    Cazul: Christine Morgenbesser c. Consiglio dell' Ordine degli Avvocatidi Genova, Italia -

    recurs prealabil, 13 noiembrie 2003

    Situaia de fapt Doamna Christine Morgenbesser, de cetenie francez, cu reedina n Italia, este titulara unei

    licene de drept acordat n Frana n 1996, dar nu a obinut certificatul de aptitudine pentru profesia de avocat. Dup un scurt stagiu n cabinetele de avocatur franceze, din 1998 a lucrat la un cabinet din Genova, Italia. n consecin, a cerut s fie nscris n registrul practicanilor din Italia, pentru a-i efectua n mod valabil perioada de practic n vederea susinerii examenului de aptitudine pentru practicarea avocaturii.

    Cererea sa a fost respins de Consiliul Ordinului Avocailor din Geneva, ct i de Consiliul Naional din Florena, pe motivul c legea italian privind profesia de avocat pune condiia existenei unei diplome de drept obinute de la o universitate italian i faptul c doamna Christine M. nu are calitatea de avocat n Frana.

    Curtea de Casaie din Italia a cerut CJCE s se pronune asupra faptului dac dreptul comunitar admite ca autoritile italiene s refuze nscrierea titularului unei diplome obinute ntr-un alt stat membru, pe simplul motiv c aceast diplom nu a fost eliberat n Italia.

    Dreptul aplicabil:

    Art. 43 (privind libertatea de stabilire)

    Soluia i principiile degajate de CJCE Curtea precizeaz mai nti c, n situaia doamnei Christine M., nu se aplic nici Directiva 98/5

    privind exerciiul permanent al profesiunii de avocat, nici Directiva 89/45 privind recunoaterea diplomelor din nvmntul superior, pentru c prima directiv vizeaz doar avocaii pe deplin calificai, iar calitatea de practicant, fiind limitat n timp i constituind o parte din formarea necesar dobndirii calitii de avocat, nu poate fi calificat ca profesiune reglementat conform Directivei 89/48.

    tiindu-se c perioada de practic presupune exerciiul unor activiti remunerate (de ctre clieni sau de ctre cabinetele de avocatur, sub form de onorarii sau de salarii), principiile stabilite n Tratat privind libertatea de stabilire sau viznd libera circulaie a lucrtorilor sunt aplicabile.

    n consecin, Curtea reamintete principiile pe care le-a stabilit n jurisprudena anterioar: dac regulile naionale nu in cont de cunotinele i calificrile deja dobndite de un cetean al unui

    a) de a rspunde ofertelor de munc; b) de a se deplasa n mod liber pe teritoriul statelor membre; c) de sejur pe teritoriul unui stat membru n scopul exercitrii unei meserii n conformitate cu dispoziiile

    legislative, regulamentare i administrative, care reglementeaz condiiile de munc pentru lucrtorii naionali; d) de a rmne, n condiii care vor face obiectul unor regulamente de aplicare a Comisiei, pe teritoriul

    unui stat membru, dup ce au lucrat pe teritoriul respectiv.

  • alt stat membru, n afara statului de primire, exerciiul libertii de stabilire i de circulaie este restricionat.

    Diploma deinut de doamna Christine M. trebuie considerat ntr-un cadru mai larg de ctre autoritile italiene, verificndu-se n ce msur cunotinele atestate de diplom, calificrile sau experiena profesional obinute ntr-un alt stat membru, cumulate cu experiena dobndit n Italia, pot satisface, chiar i parial, condiiile necesare accesului la activitatea de practicant.

    Cazul: Eran Abatay e.a./ Oficiul pentru Ocuparea Forei de Munc, Republica Federal Germania - 21 octombrie 2003

    Situaia de fapt M. Abatay i ali reclamani, ceteni turci, avnd domiciliul n Turcia, sunt oferi n transportul

    internaional de mrfuri. Sunt salariaii unei firme turceti, filial a unei societi din Germania. Cele dou societi import n Germania fructe din Turcia, pe care le transport cu camioane nmatriculate n Germania.

    nainte de 1993, dreptul german prevedea c personalul care lucreaz n transportul internaional pentru firme stabilite n Germania nu are nevoie de permis de munc. Dup aceast dat nu aveau nevoie de permis doar cei care lucrau pentru angajatorii stabilii n strintate, iar dup 1996, doar n cazul n care vehiculul este nmatriculat n statul de reedin al angajatorului strin. n consecin, dup 1996, Oficiul pentru Ocuparea Forei de Munc din Germania a refuzat s le mai elibereze acestor persoane permise de munc.

    Dreptul aplicabil:

    Interpretarea art. 41, paragraful 1, din Protocolul Adiional la Acordul de Asociere a Turciei

    cu Comunitatea European i art. 13 din Decizia nr. 1/80 a Consiliului de Asociere. Soluia i principiile degajate de CJCE ntre Turcia i Comunitatea Economic European exist nc din 1963 un Acord de asociere,

    completat n 1972 printr-un Protocol adiional. Decizia 1/80 a fost adoptat ulterior n cadrul acestui acord. Decizia conine clauza de standstill, prin care se interzice introducerea de noi restricii n anumite domenii, inclusiv n ceea ce privete libertatea de stabilire, libertatea prestrii de servicii i condiiile de acces al lucrtorilor ce se gsesc pe teritoriul unuia dintre cele dou state n situaie legal.

    Dup opinia Curii, cetenii turci pot invoca aceste prevederi pentru a nltura reglementrile germane interne contrare.

    Pe de alt parte, Curtea a reinut c oferii turci, dei se afl n Germania n mod legal, nu petrec destul timp pe teritoriul Germaniei pentru a se putea integra n acest stat.

    Deci, aceast clauz poate fi invocat de o firm stabilit n Turcia care presteaz servicii ntr-un stat membru, ct i de oferii turci care lucreaz pentru o astfel de firm.

    n schimb, Curtea a stabilit c, pentru ca un prestator s poat invoca aceast clauz de standstill trebuie ca serviciile s fie destinate cetenilor dintr-un alt stat membru, fapt ce nu se verific n spe.

    Cazul: Politierechtbank te Mechlen - Belgia c. Hans van Lent, 2 octombrie 2003

    Situaia de fapt Domnul van Lent, cetean belgian, deine un automobil nmatriculat n Luxemburg, unde acesta

    lucreaz. Automobilul este cumprat n leasing de la o firm luxemburghez. Legislaia belgian instituie obligaia rezidenilor belgieni de a nmatricula mainile n

    Belgia pe numele proprietarului, ceea ce dl. van Lent nu putea face, deoarece firma de leasing era

    nregistrat n Luxemburg. n urma unui control rutier, autoritile belgiene i-au intentat proces penal domnului van lent. Tribunalul belgian a sesizat CJCE n legtur cu compatibilitatea legislaiei belgiene cu principiul liberei circulaii a lucrtorilor, consacrat de Tratatul CE.

  • Dreptul aplicabil:

    Interpretarea articolelor 10 (privind obligaia de loialitate) i 39 (privind libera circulaie a lucrtorilor) din TCE.

    Soluia i principiile aplicabile Curtea precizeaz faptul c, n absena unei armonizri n domeniu, statele membre pot fixa

    condiiile nmatriculrii autovehiculelor, cu condiia respectrii dispoziiilor tratatului referitoare la libera circulaie a lucrtorilor. Legislaia belgian n materie poate descuraja angajarea cetenilor belgieni n alte state membre.

    Curtea a reinut faptul c, din august 2001, legea belgian i permite unui rezident belgian s nmatriculeze maina pe care o utilizeaz, n cazul n care proprietarul mainii nu are dreptul de reziden pe teritoriul Belgiei. Cu toate acestea, Curtea consider c nici aceste dispoziii nu sunt de natur a elimina restriciile aduse liberei circulaii a lucrtorilor.

    Cazul: Isabel Burbaud c. Ministerul Muncii i Solidaritii, Frana, 9 septembrie 2003

    Situaia de fapt Doamna Burbaud, cetean portughez, a contestat n faa tribunalului francez faptul c i s-a

    refuzat n Frana admiterea n cadrul corpului de directori de spitale, pe motivul c ar fi trebuit s susin n prealabil concursul de admitere la coala Naional de Sntate Public din Frana (dei ea obinuse nc din 1983 titlul de administrator de spital la coala Naional de Sntate Public din Lisabona).

    Dreptul aplicabil:

    Art. 39 TCE (privind libera circulaie a lucrtorilor) i Directiva 89/48 privind sistemul general de recunoatere a diplomelor din nvmntul superior.

    Soluia i principiile degajate de CJCE Curtea a trebuit s stabileasc dac titlul oferit de coala Naional de Sntate Public este

    echivalent cu o diplom (n sensul dat de Directiva 89/48 privind sistemul general de recunoatere a diplomelor din nvmntul superior).

    n conformitate cu Directiva, diploma este definit ca fiind orice titlu sau certificat eliberat de autoritatea competent a unui stat membru, ce atest absolvirea unui ciclu de nvmnt de minimum 3 ani i prevznd calificrile profesionale cerute pentru a accede la o anumit profesiune reglementat.

    Titlul eliberat de coala Naional de Sntate Public din Frana ntrunete aceste elemente; n consecin, jurisdicia de trimitere va trebui s stabileasc dac cele dou titluri sunt comparabile ca durat i materii absolvite.

    Curtea a subliniat, totodat, faptul c acest mod de recrutare, care nu ine seama de calificrile specifice dobndite de candidaii venii din alte state membre i dezavantajeaz pe acetia din urm i este de natur a-i descuraja n a-i exercita dreptul de liber circulaie.

    ntrebri de verificare a cunotinelor

    1. Care sunt libertile fundamentale ale Pieei unice? 2. Care sunt criteriile de identificare a prestrilor de servicii? 3. Prin ce se asigur libera circulaie a serviciilor? 4. n ce condiii sunt admisibile msurile naionale restrictive la libera circulaie a serviciilor? 5. Care sunt beneficiarii liberei circulaii a serviciilor?