19
Parlamentul European Apariţia şi evoluţia Parlamentului European Aşa cum am arătat deja, Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului a creat patru instituţii comunitare, între acestea fiind şi Adunarea Comună, constituită ca un Par lament al Statelor Membre. Reglementarea acestei instituţii este făcută de art. 7 şi art. 20-25 din Tratat. Era compusă din 78 delegaţi desemnaţi de parlamentele naţionale. Tratatul CECO prevedea că membrii Adunării sunt aleşi prin sufragiu universal direct şi după o procedură uniformă în toate statele membre. La 23 iulie 1952, Paul Henri Spaak a fost numit preşedinte al Adunării. În fapt, delegaţii erau desemnaţi de parlamentele naţionale. Se întruneau cel puţin o dată pe an pentru a dezbate raportul Înaltei Autorităţi. Tratatele de la Roma (CEE şi EURATOM) au prevăzut crearea aceloraşi adunări, dar şi unificarea celor 3 adunări sub denumirea de Adunarea Parlamentară Europeană, după modelul Consiliului Europei. La 19 martie 1958 a avut loc sesiunea de stabi lire a Adunării Parlamentare Europene la Strasbourg care a ales ca Preşedinte al Adunării pe Robert Schuman. La 13 mai 1958 membrii Adunării Parlamentare s-au grupat pentru prima oară pe criterii politice, şi nu pe criterii naţionale. Prin rezoluţia sa din 30 martie 1962, Adunarea s-a redenumit „Parlament European”, denumire confirmată şi prin declaraţia solemnă a Consiliului European din 1983 de la Stuttgart. Consacrarea oficială a fost făcută prin Actul Unic European (AUE). Deşi Tratatele, încă de la început, prevedeau alegerea membrilor Adunării, abia la 20 septembrie 1976 Consiliul a adoptat Actul pentru alegerea reprezentanţilor în Adunare cu sufragiu universal direct, dar primele alegeri directe au avut loc la 7 iunie 1979. Fiecărui stat membru îi era permisă stabilirea de reguli proprii privind alegerile europene, cu respectarea unui set de condiţi i minime comune: vot unic - fiecare alegător putea vota o singură dată; alegerile au loc în cursul unei perioade unice pentru toate statele, în cursul aceleiaşi săptămâni, începând de joi dimineaţa până duminică; urnele nu sunt deschise până nu se încheie alegerile în toate statele membre. Prin Decizia Consiliului nr. 2002/772 de modificare a Actului privind alegerea reprezentanţilor Parlamentului European prin vot universal direct, s-a recomandat statelor membre ca alegerea să se facă pe baza reprezentării proporţionale, folosindu-se sistemul de liste sau votul unic transferabil. Unele state organizează alegerile pe bază regională (Italia, Marea Britanie, Belgia) sau pe bază naţională (Franţa, Spania, Austria, Danemarca şi altele). La început, europarlamentarii aveau o dublă calitate - erau şi parlamentari europeni şi parlamentari naţionali. Acest lucru a fost determinat de modul desemnării lor la începuturile instituţiei, dar şi de Actul din 1976, care prevedea că exercitarea ambelor mandate nu este incompatibilă. Unele state au decis însă incompatibilitatea celor două funcţii, dar şi alte incompatibilităţi, acestea urmând a fi prezentate în paragraful privind statutul europarlamentarilor. Mandatele în Parlamentul European au fost repartizate în funcţie de numărul alegătorilor din fiecare stat comunitar, acestea fiind privite ca o circumscripţie electorală. Numărul de mandate nu a fost întotdeauna acelaşi. Număr de mandate Ţara 1978 1994 Franţa 81 87 Germania 81 99 Italia 81 87 Marea Britanie 81 87 Spania 60 64 Olanda 25 31 Belgia 24 25 Grecia 24 25 Portugalia 24 25 Danemarca 16 16 Irlanda 15 15

Drept Comunitar - lectia 5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Drept Comunitar -

Citation preview

  • Parlamentul European

    Apariia i evoluia Parlamentului European

    Aa cum am artat deja, Tratatul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului a creat patru instituii comunitare, ntre acestea fiind i Adunarea Comun, constituit ca un Parlament al Statelor Membre. Reglementarea acestei instituii este fcut de art. 7 i art. 20-25 din Tratat. Era compus din 78 delegai desemnai de parlamentele naionale. Tratatul CECO prevedea c membrii Adunrii sunt alei prin sufragiu universal direct i dup o procedur uniform n toate statele membre. La 23 iulie 1952, Paul Henri Spaak a fost numit preedinte al Adunrii. n fapt, delegaii erau desemnai de parlamentele naionale. Se ntruneau cel puin o dat pe an pentru a dezbate raportul naltei Autoriti.

    Tratatele de la Roma (CEE i EURATOM) au prevzut crearea acelorai adunri, dar i unificarea celor 3 adunri sub denumirea de Adunarea Parlamentar European, dup modelul Consiliului Europei. La 19 martie 1958 a avut loc sesiunea de stabilire a Adunrii Parlamentare Europene la Strasbourg care a ales ca Preedinte al Adunrii pe Robert Schuman. La 13 mai 1958 membrii Adunrii Parlamentare s-au grupat pentru prima oar pe criterii politice, i nu pe criterii naionale. Prin rezoluia sa din 30 martie 1962, Adunarea s-a redenumit Parlament European, denumire confirmat i prin declaraia solemn a Consiliului European din 1983 de la Stuttgart. Consacrarea oficial a fost fcut prin Actul Unic European (AUE).

    Dei Tratatele, nc de la nceput, prevedeau alegerea membrilor Adunrii, abia la 20 septembrie 1976 Consiliul a adoptat Actul pentru alegerea reprezentanilor n Adunare cu sufragiu universal direct, dar primele alegeri directe au avut loc la 7 iunie 1979. Fiecrui stat membru i era permis stabilirea de reguli proprii privind alegerile europene, cu respectarea unui set de condiii minime comune:

    vot unic - fiecare alegtor putea vota o singur dat; alegerile au loc n cursul unei perioade unice pentru toate statele, n cursul aceleiai sptmni,

    ncepnd de joi dimineaa pn duminic; urnele nu sunt deschise pn nu se ncheie alegerile n toate statele membre. Prin Decizia

    Consiliului nr. 2002/772 de modificare a Actului privind alegerea reprezentanilor Parlamentului European prin vot universal direct, s-a recomandat statelor membre ca alegerea s se fac pe baza reprezentrii proporionale, folosindu-se sistemul de liste sau votul unic transferabil. Unele state organizeaz alegerile pe baz regional (Italia, Marea Britanie, Belgia) sau pe baz naional (Frana, Spania, Austria, Danemarca i altele).

    La nceput, europarlamentarii aveau o dubl calitate - erau i parlamentari europeni i parlamentari naionali. Acest lucru a fost determinat de modul desemnrii lor la nceputurile instituiei, dar i de Actul din 1976, care prevedea c exercitarea ambelor mandate nu este incompatibil. Unele state au decis ns incompatibilitatea celor dou funcii, dar i alte incompatibiliti, acestea urmnd a fi prezentate n paragraful privind statutul europarlamentarilor. Mandatele n Parlamentul European au fost repartizate n funcie de numrul alegtorilor din fiecare stat comunitar, acestea fiind privite ca o circumscripie electoral. Numrul de mandate nu a fost ntotdeauna acelai.

    Numr de mandate

    ara 1978 1994

    Frana 81 87

    Germania 81 99

    Italia 81 87

    Marea Britanie 81 87

    Spania 60 64

    Olanda 25 31

    Belgia 24 25

    Grecia 24 25

    Portugalia 24 25

    Danemarca 16 16

    Irlanda 15 15

  • Luxemburg 6 6

    Statele nou intrate, n 1995, au primit mandate astfel: Suedia - 22; Austria - 21; Finlanda - 16. Dup extinderea din 2005, Parlamentul European numr 731 membri. n prezent, numrul

    membrilor este de 736. Romniei i revin 33 de locuri n Parlamentul European, dup ce, ntre aderarea sa i alegerile din 2009, a avut 35 de mandate.

    Sub aspectul funciilor sale, Parlamentul European a evoluat de la un organ consultativ la un organ cu puteri decizionale, puteri pe care le mparte cu Consiliul. De altfel, despre legislativul european s-a spus c este asemenea unui parlament bicameral, n care Consiliul Minitrilor U.E. este camera superioar (ca un senat al parlamentului naional), iar Parlamentul European este asemenea camerei inferioare (camera deputailor din parlamentele naionale bicamerale).

    Statutul membrilor Parlamentului European

    Tratatul Comunitii Europene prevede c Parlamentul European, compus din reprezentani ai

    popoarelor statelor reunite n Comunitate exercit puterile care i sunt atribuite prin acest tratat. De aici rezult o prim trstur a statutului europarlamentarilor, i anume aceea de reprezentani ai popoarelor statelor comunitare.

    Europarlamentarii afirm c nu reprezint doar propriile popoare, ci i celelalte popoare ale Comunitii, invocndu-se gruparea lor pe orientri politice, i nu pe naionaliti.

    Mandatul lor este reprezentativ, i nu imperativ, iar n raporturile cu puterile statului din care provin, se bucur de total independen. Ei nu pot fi mandatai de puterile statelor lor spre a ndeplini anumite misiuni i nici nu sunt inui de obligaia de consultare.

    Mandatul lor este de 5 ani i este egal cu perioada de legislatur a Parlamentului European. Membrii Parlamentului European i exercit mandatul personal, dreptul de vot neputnd fi

    delegat.

    Europarlamentarii sunt supui unor interdicii i incompatibiliti dar se bucur, n acelai timp, de imuniti i privilegii.

    Interdicii i incompatibiliti ale europarlamentarilor: nu pot ndeplini alte funcii sau mandate naionale, i nici s desfoare alte activiti

    profesionale;

    nu pot fi membri ai guvernului lor; nu pot fi membri ai Comisiei, ai Curii de Justiie sau ai altor instituii ale Uniunii; pot fi instituite i alte incompatibiliti. Privilegii i imuniti. Sunt aplicabile dispoziiile Protocolului asupra privilegiilor i imunitilor

    Comunitii din 1965: nu pot fi cercetai, reinui sau urmrii pentru opiniile sau voturile exprimate n exercitarea

    funciilor; pe timpul sesiunilor, pe teritoriul statelor lor beneficiaz de imunitile recunoscute membrilor

    parlamentelor naionale; pe teritoriul oricrui alt stat membru nu se poate lua mpotriva lor nicio msur de detenie sau

    urmrire judiciar, cu excepia infraciunilor flagrante. Parlamentul European poate ridica imunitatea unui membru al su.

    Imunitile au fost instituite nu pentru a crea un statut juridic aflat deasupra legii, ci ca o garanie a independenei membrului Parlamentului European. Tocmai de aceea, Parlamentul este cel n msur s ridice imunitatea. n aceast procedur, Parlamentul poate s constate dac un membru al su este sau nu supus unor presiuni de natur s-l determine s acioneze de o anumit manier sau, dimpotriv, s fie obinut abinerea cu privire la o anumit problem.

  • Sunt indemnizai pentru activitatea lor la nivelul parlamentarului naional, aspect de natur s creeze inechiti. Se ncearc atenuarea acestei situaii prin diverse compensaii la nivelul Parlamentului European.

    Organizarea Parlamentului European

    n organizarea sa intern, Parlamentul European cuprinde:

    Preedintele

    Secretariat

    Comisiile

    BiroulConferina preedinilor de comisie

    (fost Biroul lrgit)

    Parlamentul

    European

    Conferinapreedinilor

    Grupurile

    parlamentare

    a) Preedintele este ales prin vot secret, candidaturile fiind prezentate de un grup politic sau de

    un numr de europarlamentari. Durata mandatului este de 2 1/2 ani i poate nceta nainte de ajungerea la termen, n caz de

    culp grav. Atribuiile preedintelui Parlamentului European: reprezint Parlamentul European; prezideaz edinele plenare, ale biroului, biroului lrgit i conferinei preedinilor; coordoneaz, n condiiile Regulamentului de procedur, ansamblul activitilor Parlamentului

    European i ale organelor sale; adreseaz comisiilor comunicrile ce in de competena lor. b) Biroul este organul de conducere al Parlamentului European i este alctuit din: preedintele Parlamentului European; 14 vicepreedini ai Parlamentului European; 5 chestori. Acetia nu au vot deliberativ, ci vot consultativ pe probleme administrative i

    financiare.

    Mandatul membrilor biroului este de 2 1/2 ani.

    Competenele Biroului: rezolv problemele financiare, de organizare i administrative, referitoare la parlamentari,

    organizarea intern, secretariat i organele sale; rezolv aspectele parlamentarilor nenscrii n grupurile parlamentare; ia msurile necesare pentru buna desfurare a edinelor plenare;

    Este ales

    pentru 5 ani

    Este independent n

    raport cu statul de

    origine, cu autori-

    tile acestuia. Nueste inut de obligaiade consultare

    Este supus unor

    interdicii iincompatibiliti

    Este protejat

    prin privilegii i

    imuniti

    Are un mandat

    reprezentativ, inu imperativ

    Statutul

    membrului

    Parlamentului

    European

    i exercit mandatul

    individual

    i personal

  • stabilete organigrama secretariatului i ia hotrri n problemele ce in de salarizarea angajailor;

    numete secretarul general; decide cu privire la finanarea partidelor; stabilete orientrile pentru chestori; autorizeaz reuniunile comisiilor n afara locurilor obinuite de desfurare a activitilor, a

    audierilor, precum i cltoriile de studiu i de informare ale raportorilor; preedintele i/sau biroul pot ncredina unor membri ai Biroului sarcini generale sau speciale

    care in de competenele preedintelui sau biroului, precum i modalitile de executare a acestor sarcini.

    Dup alegeri, Biroul rmne n funcie pn la prima edin a noului Parlament. Chestorii sunt nsrcinai cu sarcinile administrative i financiare ale parlamentarilor. c) Conferina preedinilor Este compus din preedintele Parlamentului i preedinii grupurilor politice, acetia din urm

    putnd fi reprezentai de un membru al grupului. Parlamentarii neafiliai sunt reprezentai de doi delegai din rndul acestora, care nu au drept de vot.

    Competenele Conferinei preedinilor sunt urmtoarele: hotrte cu privire la organizarea lucrrilor Parlamentului, programarea legislativ i

    ntocmete proiectele de ordine de zi pentru sesiunile Parlamentului; hotrte cu privire la relaiile cu:

    alte organe i instituii ale Uniunii Europene; parlamentele naionale ale statelor membre, pentru care desemneaz doi vicepreedini; rile tere; instituiile i organizaiile din afara Uniunii;

    hotrte componena i competenele comisiilor, comisiilor de anchet, comisiilor parlamentare mixte, ale delegaiilor permanente i ale delegaiilor ad-hoc;

    hotrte repartizarea locurilor n sala de edine pe grupuri politice, pentru parlamentarii neafiliai i instituiile Uniunii Europene;

    autorizeaz rapoartele din proprie iniiativ; prezint propuneri Biroului n chestiuni administrative i bugetare ale grupurilor politice. d) Conferina preedinilor de comisie este alctuit din preedinii tuturor comisiilor

    permanente i temporare; ea i alege un preedinte. Anterior, funciona Biroul lrgit, alctuit din membrii Biroului i preedinii de comisie.

    Competene: poate adresa recomandri Conferinei preedinilor n legtur cu lucrrile comisiilor i ordinea

    de zi a sesiunilor;

    poate primi sarcini delegate de la Birou i Conferina preedinilor. e) Conferina preedinilor de delegaie este alctuit din preedinii delegaiilor

    interparlamentare permanente. i alege un preedinte. Competene: poate adresa recomandri Conferinei preedinilor privind lucrrile delegailor; poate primi sarcini delegate de la Birou i Conferina preedinilor. f) Grupurile politice n cadrul Parlamentului European, eurodeputaii nu sunt grupai pe criterii de apartenen

    naional, ci pe criterii de afiniti politice. n mandatul 2004-2009, n Parlamentul European erau constituite urmtoarele grupuri politice:

    Grupul Partidului Popular European i al Democrailor Europeni (PPE/DE); Era cel mai numeros grup (aproximativ 37%)i unea pe democrai-cretini, conservatori i alte

    partide de centru-dreapta. Avea europarlamentari din toate rile membre. A fost fondat n 1953n cadrul Adunrii comune a CECO ca un grup de orientare cretin-democrat (mai corect, democretini de la democretinii lui Konrad Adenauer, cancelarul vest-german, care a refcut Germania occidental dup cel de-al doilea rzboi mondial, fondatorul acestei orientri politice).

    Scopul principal, declarat, ale acestui grup poltiic este crearea unei Europe mai democratice,

    competitive i apropiate de cetenii si.

    Grupul Partidului Socialitilor Europeni (PES).

  • Era al doilea grup ca mrime din parlamentul European (aproximativ 29%). Obiectivele acestui grup politic vizeaz ncurajarea managementului macroeconomic, adncirea

    i mbuntirea strategiei de ocupare a forei de munc, creterea coeziunii sociale.

    Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa (ALDE) Era al treilea grup ca mrime i s-a implicat n probleme legate de extindere, Constituia

    European, drepturile omului.

    Grupul Verzilor/Aliana Liberal European (GREEN/EFA). Pe locul patru ca mrime n Parlamentul European, acest grup politic are ca obiective: crearea

    unei societi europene bazate pe respectul drepturilor fundamentale, protejarea mediului, o Europ a oamenilor liberi, creterea libertii n relaiile de munc.

    Grupul confederal al stngii unite europene/Stnga verde nordic (EUL/NGL) se bazeaz pe o structur confederat i promoveaz o viziune de stnga asupra Uniunii Europene, creterea solidaritii, proteciei mediului.

    Grupul Independen i Democraie s-a constituit n iulie 2004 i ncorpora eurocritici i eurosceptici. A avut ca obiectiv respingerea Constituiei pentru Europa, respingerea centralizrii la nivelul Uniunii.

    Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor avea ca obiective construirea unei Uniuni Europene care s respecte particularitile naionale i motenirea cultural a rilor membre, susinerea principiului subsidiaritii, locul central al familiei n societate, mbinarea n economia Uniunii a caracterului de pia cu cel social, protecia mediului.

    Deputaii neafiliai care nu constituie un grup politic. Dup alegerile din 2009, principalele grupuri politice din Parlamentul European sunt

    urmtoarele: 1. Grupul Partidului Popular European (Cretin Democrat) care numrr 265 de membri (37%); 2. Grupul Alianei Progresiste a Socialitilor i Democrailor care numr 184 de membri ( %); 3. Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa care numr 84 de membri ( %); 4. Grupul Verzilor/Aliana Liber European care numr 55 de membri ( %); 5. Grupul Conservatorii i Reformitii Eruopeni care numr 54 de membri ( %); 6. Grupul Confederal al Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic, avnd 35 de membri (

    %);

    7. Grupul Europa Libertii i Democraiei care numr 32 de membri ( %); 8. Deputai neafiliai, n numr de 27.

    Constituirea grupurilor politice

    Constituirea se face printr-o declaraie fcut preedintelui Parlamentului, care se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. n declaraie trebuie menionate denumirea grupului, numele membrilor i componena biroului. Grupul politic trebuie s fie alctuit din cel puin 20 de parlamentari alei n cel puin o cincime din statele membre. Un parlamentar nu poate face parte dect dintr-un singur grup politic.

    Situaia juridic a grupurilor politice Fiecare grup politic dispune de un secretariat propriu, care face parte din Secretariatul General al

    Parlamentului European, precum i de faciliti administrative i alocaii financiare (credite) prevzute n bugetul Parlamentului. Parlamentarii neafiliai dispun mpreun de un secretariat. Biroul Parlamentului aprob alocaiile bugetare i facilitile administrative, precum i statutul i drepturile parlamentarilor neafiliai.

    j) Comisiile

    Parlamentul poate constitui:

    comisii permanente; comisii temporare; comisii de anchet.

    Comisiile permanente se constituie la propunerea Conferinei preedinilor. Se aleg la nceputul lucrrilor Parlamentului pentru o perioad de 2 1/2 ani. Potrivit anexei VI din regulamentul de procedur, funcioneaz urmtoarele comisii permanente:

  • I. Comisia pentru afaceri externe este competent privind politica extern i de securitate i aprare (PESC), relaiile cu ONU, cu rile tere, aderarea statelor europene la Uniune.

    II. Comisia pentru dezvoltare este competent pe politica de dezvoltare i cooperare, dialogul politic cu rile n curs de dezvoltare, ajutorul acordat acestora i acordurile de parteneriat.

    III. Comisia de comer internaional este competent n definirea i aplicarea politicii comerciale, n relaiile financiare, economice i comerciale cu ri tere i organizaii regionale, privind msurile de armonizare i standardizare tehnic i relaiile cu Organizaia Mondial a Comerului.

    IV. Comisia pentru bugete, cu competene privind cadrul financiar multianual i resursele proprii ale Uniunii, bugetul Uniunii, al organelor descentralizate, activitile financiare ale BEI .a.

    V. Comisia pentru control bugetar controleaz execuia bugetului, conturile i bilanurile Uniunii, activitatea financiar a BEI. Are competene privind relaiile cu Curtea de Conturi, numirea membrilor i analizarea rapoartelor acestora.

    VI. Comisia pentru afaceri economice i monetare este competent privind Uniunea Economic i Monetar, libera circulaie a capitalurilor i plilor, concurena, ajutoarele de stat sau ajutoarele publice, reglementrile fiscale, ale serviciilor, instituiilor i pieelor financiare, privind reglementrile contabile.

    VII. Comisia pentru ocuparea forei de munc i afaceri sociale este competent n politica de ocupare a forei de munc, libera circulaie a lucrtorilor i pensionarilor, dialog social, discriminare la locul de munc .a.

    VIII. Comisia pentru mediu, sntate public i siguran alimentar este competent n politica de mediu, dezvoltare durabil, protecie civil, sntate public, legislaie sanitar-veterinar, sigurana produselor alimentare.

    Alte comisii mai sunt: IX - Comisia pentru industrie, cercetare i energie; X - Comisia pentru piaa intern i protecia consumatorilor; XI - Comisia pentru transport i turism; XII - Comisia pentru dezvoltare regional; XIII - Comisia pentru agricultur i dezvoltare rural; XIV - Comisia pentru pescuit;

    XV - Comisia pentru cultur i educaie; XVI - Comisia pentru afaceri juridice;

    XVII - Comisia pentru liberti civile, justiie i afaceri interne; XVIII - Comisia pentru afaceri constituionale; XIX - Comisia pentru drepturile femeii i egalitatea ntre sexe; XX - Comisia pentru petiii.

    Comisiile temporare se constituie la propunerea Conferinei preedinilor. Constituirea poate fi fcut oricnd. Atribuiile, componena i mandatul sunt stabilite n acelai timp cu decizia de constituire. Mandatul nu poate fi mai mare de 12 luni, dar la sfritul acestuia, Parlamentul l poate prelungi.

    Comisiile de anchet se pot constitui la cererea unui sfert dintre membrii Parlamentului European. Pot s aib ca obiect presupuse nclcri ale dreptului comunitar sau administrri defectuoase n aplicarea acestuia care ar reprezenta fapta:

    unei instituii sau organ al Comunitilor; administraiei publice a unui stat membru; unei persoane mandatate prin dreptul comunitar s l pun n aplicare. Decizia de constituire a unei comisii europene se public n Jurnalul Oficial al Uniunii

    Europene (JOUE). Activitatea comisiei de anchet se finalizeaz n termen de 12 luni, termen care poate fi prelungit de

    dou ori cu nc 3 luni. Comisiile sunt alctuite din membri titulari i membri supleani. Comisia i alege un preedinte,

    doi vicepreedini i unul sau mai muli raportori. Instituiile sau persoanele vizate pot fi solicitate pentru audieri sau s transmit documente.

    Orice persoan chemat n faa comisiei de anchet poate invoca drepturile de care ar beneficia n calitate de martor n faa unei instane, din ara de origine. Aceste drepturi trebuie s-i fie aduse la cunotin nainte de prezentarea n faa Comisiei.

  • Preedintele Comisiei mpreun cu biroul adopt msuri pentru pstrarea secretului i confidenialitii lucrrilor i informeaz, n acest sens, pe membrii comisiei.

    La finalizarea lucrrilor, comisia de anchet prezint Parlamentului un raport i poate cere dezbaterea acestuia n sesiunea urmtoare sau poate prezenta un proiect de recomandare adresat instituiilor sau organelor Comunitii sau statelor membre.

    Alegerea membrilor comisiilor se face pe baza propunerilor grupurilor politice i deputailor neafiliai. Numrul supleanilor unui grup nu poate fi mai mare dect al titularilor. Numai grupurile politice pot numi supleani permaneni. Cu acordul Conferinei preedinilor, n cadrul unei comisii se pot constitui subcomisii.

    Birourile comisiilor sunt constituite din preedintele comisiei i unul, doi sau trei vicepreedini, alei n tururi de scrutin diferite. Fiecare comisie are patru vicepreedini. Cnd numrul de candidai corespunde numrului de locuri care urmeaz a fi completate, alegerile pot fi fcute prin aclamare.

    h) Delegaiile interparlamentare Se constituie de ctre Parlament la propunerea Conferinei preedinilor. Parlamentul stabilete

    natura delegaiilor, numrul lor de membri. Mandatul acestora este de 2 1/2 ani. Birourile lor se constituie n procedura prevzut pentru comisii.

    i) Comisiile parlamentare mixte Se constituie cu parlamentele statelor asociate la comunitate sau cu care au fost angajate

    negocieri n vederea aderrii. Numrul de membri este paritar.

    Atribuiile Parlamentului European

    Pe baza competenelor prevzute n tratate, doctrina a grupat atribuiile Parlamentului European n: 1. a) atribuii de control politic;

    b) atribuii (puterea bugetar); c) atribuii legislative; d) atribuii n materie de relaii externe. Aceast grupare este mprtit i n doctrina francez1. 2. Ali autori grupeaz atribuiile Parlamentului European n: a) atribuii decizionale legislative; b) atribuii de acnhet i de avocat al poporului; c) atribuii de supraveghere i control; d) atribuii consultative2. Observm c n aceast a doua grupare nu apare funcia extern. 3. O alt grupare mparte atribuiile n: a) atribuii bugetare; b) atribuii normative; c) atribuii de control politic3. 4. i, n fine, o alt grupare, tot din doctrina francez, este urmtoarea: a) control politic; puterea de aprobare i nominalizare a membrilor instituiilor; de anchet (investigare); moiunea de cenzur. b) funcia decizional i legislativ. n continuare sunt prezentate aceste funcii cu motivrile ce le susin.

    Atribuiile de control politic ale Parlamentului European

    1 Guy Isaac, Marc Blanquet, Droit gnral de lUnion europene, 9me edition 2006, Sirey Universite, p.

    104-115. 2 Marin Voicu, Drept comunitar. Teorie i jurispruden, Editura Ex Ponto, 2002, p. 26-29. 3 Jean Claude Gautron, Droit europen, Dalloz, 12me edition, 2006,

    p. 129-134.

  • Aceast funcie se materializeaz prin competenele Parla-mentului n nvestirea Comisiei Europene i a membrilor altor instituii ale Uniunii.

    Dup ce Consiliul a convenit cu privire la desemnarea persoanei care va fi preedintele Comisiei, aceasta face o declaraie i i prezint orientrile politice n faa Parlamentului. Prezentarea este urmat de o dezbatere. Parlamentul, prin vot secret, poate s aprobe sau s resping desemnarea fcut.

    Parlamentul este cel care audiaz public pe candidaii propui de preedintele ales al Comisiei i de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar. Audierile au loc n comisiile parlamentare. Apoi, tot n faa Parlamentului, n edin plenar, este prezentat colegiul comisarilor i programul acestuia. Prezentarea este urmat de o dezbatere. La edina Parlamentului particip ca invitai toi membrii Consiliului. Parlamentul poate alege sau respinge Comisia cu majoritatea voturilor exprimate. Votul

    este nominal.

    n cazul n care se vacanteaz un loc de comisar, candidatul vizat pentru acest post este audiat n comisia de specialitate a Parlamentului European.

    Tot o form de control politic este i moiunea de cenzur la adresa Comisiei. Aceasta trebuie motivat i trebuie s poarte meniunea moiune de cenzur. Moiunea se anun deputailor de ctre preedintele Parlamentului, de ndat dup primire, se transmite Comisiei i nu poate fi dezbtut dup cel puin 3 zile de la depunerea acesteia i nu mai devreme de 24 de ore de la anunarea deputailor. Termenul minim de 24 de ore pare puin forat. Aceast anunare a deputailor de ndat, fr a se cirumstania ct de scurt sau permisiv este intervalul, urmat de o dezbatere care poate avea loc dup 24 ore, nu este n concordan cu importana i seriozitatea acestor dou instituii, Parlamentul i Comisia. Este adevrat c termenul de 24 de ore este minimal, dar o punere n aplicare a lui nu ar permite parlamentarilor timp de analiz a problemelor care urmeaz s fie analizate. Scurtimea acestui termen pare a mai fi atenuat de prevederea potrivit creia votarea moiunea de cenzur se face prin vot nominal la cel puin 48 de ore dup nceperea dezbaterii. Posibilitatea moiunii de cenzur nu este doar ipotetic, Parlamentul a fcut uz de ea n mai multe rnduri. Astfel, Comisia prezidat de Santer a fost demis ca urmare a adoptrii unei moiuni de cenzur. Parlamentul European se pronun prin vot deschis.

    Moiunea de cenzur se adopt cu o majoritate de dou treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentnd majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Observm c la moiunea de cenzur numrul de voturi cerut pentru adoptare este mai mare dect la nvestire, unde este suficient o majoritate a voturilor exprimate.

    Tot Parlamentul European numete membrii Curii de Conturi, ai Comitetului Director al Bncii Centrale Europene .a.

    Parlamentul, n exercitarea funciei sale de control politic, poate: s adopte rezoluii cu privire la declaraiile prezentate n faa sa de ctre membri ai Comisiei,

    Consiliului i Consiliului European, cnd declaraiile au fost prezentate ca urmare a solicitrilor venite din partea acestor membri;

    s invite, prin Preedintele Parlamentului, dup consultarea Conferinei preedinilor, pe Preedintele Comisiei, comisarul responsabil cu relaiile cu Parlamentul sau un alt membru al Comisiei pentru a prezenta o declaraie dup fiecare reuniune a Comisiei pentru a expune principalele decizii adoptate. n dezbaterea care urmeaz, aceasta neputnd fi mai scurt de 30 de minute, parlamentarii pot pune ntrebri scurte i precise;

    s invite pe Preedintele Curii de Conturi, n cadrul procedurii de descrcare de gestiune sau n cadrul activitilor de control bugetar, s ia cuvntul pentru a prezenta observaiile coninute n raportul anual, n rapoartele speciale sau n avizele Curii, precum i pentru a explica programul de activitate al Curii.

    n faa Parlamentului European se prezint, de ctre Preedintele Bncii Centrale Europene, raportul anual privind activitile Sistemului European al Bncilor Centrale (SEBC) i politica monetar pentru anul precedent i anul n curs. Preedintele Bncii Centrale Europene este invitat s participe la reuniunile comisiei parlamentare competente, de cel puin patru ori pe an, pentru a prezenta declaraii i a rspunde la ntrebri. La cererea lor sau la cererea Parlamentului, Preedintele, vicepreedintele sau ali membri ai Comitetului Director al Bncii Centrale Europene sunt invitai i la alte reuniuni.

  • n privina orientrilor generale de politic economic, recomandarea Comisiei europene este prezentat comisiei parlamentare competente, care, la rndul ei, prezint un raport n plen.

    O comisie, un grup politic sau un numr de cel puin patruzeci de parlamentari pot adresa ntrebri Consiliului sau Comisiei i pot solicita ca ntrebrile s fie nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului European. ntrebrile sunt prezentate n scris Preedintelui, care le trimite de ndat Conferinei preedinilor, competent s hotrasc dac i n ce ordine se nscriu pe ordinea de zi. ntrebrile nenscrise pe ordinea de zi n termen de 3 luni de la depunere devin caduce.

    ntrebrile se transmit instituiei interesate cu cel puin: o sptmn nainte, cele adresate Comisiei; trei sptmni nainte, cele adresate Consiliului,

    fa de data edinei pe a crei ordine de zi au fost nscrise. Parlamentul European primete rapoarte i de la alte instituii prevzute n Tratate. Rezoluiile i recomandrile Parlamentului European. Rezoluiile pot fi propuse de orice

    deputat. Recomandrile pot fi propuse numai de un grup politic sau de cel puin patruzeci de europarlamentari.

    Prin competenele mai sus artate se apreciaz c se exercit controlul politic al Parlamentului. Aceste competene, n cea mai mare parte a lor, cu un caracter de informare, sunt lipsite de for

    i nu realizeaz un control politic propriu-zis. Atribuiile care confer for politic Parlamentului sunt cele privind numirea prin vot a

    Comisiei i moiunea de cenzur. Atribuiile legislative Tratatul instituind Comunitatea European, conine urmtoarele prevederi n privina atribuiilor

    legislative ale Parlamentului European: elaboreaz proiecte n vederea organizrii de alegeri prin vot universal direct dup o procedur

    uniform n toate statele membre [art. 138 (3)]; se pronun cu majoritatea voturilor membrilor si, prin aviz conform cu privire la dispoziiile

    pe care Consiliul le recomand spre adoptare statelor membre, conform normelor lor constituionale [art. 138 (3)];

    particip la procesul care conduce la adoptarea actelor comunitare (art. 138 B); emite avize conforme i avize consultative (art. 138 B). Aceast atribuie a determinat

    atribuirea de ctre doctrin a funciei consultative; cu majoritatea voturilor membrilor si, poate solicita Comisiei s prezinte o propunere

    adecvat n problemele n care consider necesar elaborarea unui act comunitar n vederea aplicrii Tratatului instituind Comunitatea European.

    Parlamentul se reunete n sesiune anual ncepnd cu a doua zi de mari a lunii martie. Procedurile n cadrul Parlamentului European vor fi prezentate n Capitolul III al prezentei

    lucrri, capitol consacrat izvoarelor dreptului comunitar. Atribuiile de anchet i de avocat al poporului (Ombudsman) La prezentarea structurii Parlamentului European am fcut vorbire despre comisiile acestuia,

    inclusiv la comisiile de anchet. Tratatul instituind Comunitatea European prevede c, la cererea unui sfert din membrii si, Parlamentul European poate constitui o comisie temporar de anchet pentru a examina, fr a aduce atingere atribuiilor conferite de Tratat altor instituii sau organe, nvinuiri privind cotravenii sau privind administrarea defectuoas n aplicarea dreptului comunitar. Sunt exceptate cazurile n care faptele afirmate se afl n faa organelor jurisdicionale.

    Tratatul Comunitii Europene prevede c orice ceean al Uniunii i orice persoan fizic sau juridic cu reedina sau sediul statutar ntr-un stat membru al Uniunii Europene se poate adresa Parlamentului European, individual sau n asociere cu ali ceteni sau cu alte persoane, cu o petiie asupra unui subiect care ine de domeniile de activitate ale Comunitii care l/o privete n mod direct (art. 138 D). Este de remarcat c acest drept este acordat nu doar cetenilor, ci oricrei persoane fizice care are reedina ntr-un stat membru al Uniunii. Extensia dreptului de petiie se aplic i persoanelor juridice. Regula este c persoana juridic are naionalitatea statului unde are sediul statutar, unde s-a nfiinat cu respectarea reglementrilor legale ale statului n cauz.

    Sunt situaii cnd o persoan juridic are sediul principal n statul a crui naionalitate a primit-o, avnd i sedii secundare n alte state. Dac persoana juridic are naionalitatea unui stat nemembru al Uniunii Europene, dar are sedii secundare ntr-unul sau mai multe state membre, n temeiul articolului

  • artat din Tratatul instituind Comunitatea European, ea are acest drept de petiie adresat Parlamentului Eruopean.

    Pentru primirea acestor plngeri, n cadrul Parlamentului European exist instituia Ombudsman-ului (avocatul poporului). Dei exist o persoan care poart aceast titulatur, la fel ca n dreptul naional, n fapt este o instituie cu organizare proprie i personal angajat.

    Numirea Ombudsman-ului. Se face la nceputul fiecrei legislaturi. Preedintele Parlamentului European face anunul pentru prezentarea de candidaturi, stabilind i termenul de depunere a candidaturilor. Anunul se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. O candidatur trebuie s fie susinut de cel puin 40 de europarlamentari din cel puin dou state membre care nu pot susine i o alt candidatur.

    Candidaii sunt audiai n comisia de specialitate. Aceste audieri sunt deschise pentru orice membru al Parlamentului European. Lista alfabetic a candidailor se supune votului, care este secret. Decizia se ia cu majoritatea voturilor exprimate. Dac niciun candidat nu este ales dup dou tururi, n turul trei vor fi supui la vot doar primii doi clasai. Dac exist egalitate de voturi, este declarat ctigtor candidatul cel mai vrstnic. La deschiderea votului trebuie s fie prezeni cel puin jumtate din membrii Parlamentului. Persoana aleas depune jurmntul n faa Curii de Justiie a Uniunii Europene.

    Ombudsman poate fi destituit de ctre Parlament. Pentru aceasta este necesar o solicitare din partea a cel puin o zecime din membrii Parlamentului. Solicitarea trebuie s aib ca motiv:

    faptul c nu mai ndeplinete condiiile necesare exercitrii funciei, fie faptul c a comis o abatere grav. Solicitarea de destituire se trimite:

    comisiei competente. Dac, n urma votului, majoritatea membrilor comisiei se pronun n sensul c motivele invocate sunt ntemeiate, comisia parlamentar prezint un raport Parlamentului;

    Ombudsman-ului, care, naintea votului, poate s cear s fie audiat. Votul comisiei este secret.

    Raportul comisiei competente este supus votului Parlamentului. La vot trebuie s fie prezeni cel puin jumtate din membrii Parlamentului.

    Dac n urma votului n Parlament se decide destituirea, iar Ombudsman-ul nu i d curs, Preedintele Parlamentului sesizeaz Curtea de Justiie cel mai trziu n perioada de sesiune urmtoare votului, cu solicitarea de a se pronuna asupra destituirii. Din aceast prevedere, coninut n art. 196 din Regulamentul de procedur al Parlamentului European, rezult c hotrrea Parlamentului nu este executorie. Regulamentul de procedur nu calific refuzul Ombudsman-ului de conformare ca o cale de atac mpotriva hotrrii. n realitate, nu poate fi privit dect n acest fel, pentru c altfel ar fi de neconceput un astfel de refuz. Ombudsman-ul poate pune capt acestei proceduri prin demisie voluntar.

    Activitatea Ombudsman-ului Ombudsman-ul este mputernicit de Parlamentul European s primeasc plngerile cetenilor

    Uniunii sau oricrei persoane fizice sau juridice cu reedina sau sediul statutar ntr-un stat membru. Plngerile adresate Ombudsman-ului trebuie s priveasc situaii de administrare defectuas n

    activitatea instituiilor comunitare, cu excepia Curii de Justiie i tribunalelor sale, aflate n exerciiul funciilor jurisdicionale. Cnd apreciaz c plngerile sunt ntemeiate, Ombudsman-ul sesizeaz instituia reclamat, care, n termen de 3 luni, trebuie s-i comunice punctul de vedere. Apoi, Ombudsman-ul transmite un raport Parlamentului European i instituiei reclamate i informeaz persoana care a fcut plngerea cu privire la rezultatul anchetei.

    Din aceste prevederi procedurale rezult c Ombudsman-ul nu are puteri decizionale de a constata c s-a produs o administrare defectuas n activitatea instituiilor sau organelor comunitare. De asemenea, mai rezult c aria sa de competen se limiteaz la instituiile i organele comunitare, plngerile neputnd viza activitatea statelor membre. Aceast limitare de competen rezult i din prevederile art. 138 D din Tratatul instituind Comunitatea European, potrivit crora petiia trebuie s fie asupra unui subiect care ine de domeniile de activitate ale Comunitii i care l/o privete n mod direct.

    Despre activitatea sa, Ombudsman-ul prezint anual un raport Parlamentului European. n ndeplinirea funciilor sale, Ombudsman-ul este pe deplin independent. El nu poate nici s

    solicite i nici s primeasc instruciuni din partea vreunui organism.

  • Atribuiile Parlamentului European n materie de relaii externe Aceste atribuii i au sediul n art. 310 al TCE (fost 238) i art. 206 TCEEA cu privire la

    acordurile de asociere. Parlamentul European are dreptul s fie informat despre procesul diplomatic, despre acordurile comerciale sau economice cu rile tere. Procedura de informare este intitulat Luns/Westerterp, dup numele preedinilor Consiliului care au acceptat n numele acestuia (Consiliului).

    Competenele Parlamentului n materie de relaii externe pot fi grupate n: a) domeniul tratatelor de aderare;

    b) domeniul acordurilor internaionale; c) domeniul reprezentrii externe a Uniunii i politicii externe i de securitate comun (PESC). a) Competenele Parlamentului European n domeniul tratatelor de aderare a.1. nainte de nceperea negocierilor. n aceast etap are loc o informare a Parlamentului,

    orice cerere fiind trimis spre examinare comisiei competente. Apreciem c este o procedur de informare, deoarece Regulamentul de procedur al Parlamentului European, nu prevede o msur pe care poate s o adopte acesta. La propunerea comisiei competente a Parlamentului European a unui grup politic sau a unui numr de cel puin 40 de membri ai Parlamentului European, Comisia sau Consiliul pot fi invitate de Parlament s participe la o dezbatere nainte de nceperea negocierilor. Regulamentul de procedur nu prevede cu ce msuri se ncheie dezbaterea. Este nc un motiv pentru care apreciem c este o procedur de informare prealabil atta timp ct pentru Comisie sau Consiliu nu rezult obligaii.

    a.2. n timpul negocierilor. n aceast etap, competenele Parlamentului cresc. Distingem att o procedur de informare la nivelul comisiei competente a Parlamentului cu privire la negocieri, dar i o procedur decizional n care Parlamentul, pe baza unui raport al comisiei sale competente, poate s adopte recomandri, cu majoritatea de voturi cerut pentru avizul conform, solicitnd ca recomandrile s fie luate n considerare naintea ncheierii tratatului de aderare. Apreciem c este o atribuie decizional, i nu consultativ, pentru c avizul, aa cum am artat, este conform, deci obligatoriu i nu consultativ. Informarea pe timpul negocierilor poate fi i confidenial.

    a.3. La ncheierea negocierilor. Proiectul de acord este supus avizului conform al Parlamentului European, care, pe baza raportului comisiei competente a Parlamentului, se pronun cu majoritatea voturilor membrilor care l compun. Este tot o atribuie decizional, pronunarea fcndu-se prin aviz conform.

    b) Competenele Parlamentului European n domeniul acordurilor internaionale. Se refer att la ncheierea, ct i la rennoirea sau modificarea tratatelor internaionale. Acordul internaional poate fi ntr-un domeniu specific, precum chestiunile monetare sau comerul.

    b.1. nainte de nceperea negocierilor. Comisia competent a Parlamentului European ia msuri ca acesta s fie complet informat de ctre Comisia European cu privire la recomandrile sale privind mandatul de negociere. Informarea poate avea caracter confidenial.

    Comisia competent a Parlamentului, un grup politic din Parlament sau un numr de cel puin 40 de europarlamentari pot propune Parlamentului s solicite Consiliului s nu autorizeze deschiderea negocierilor pn cnd Parlamentul nu se pronun asupra mandatului de negociere. Parlamentul se pronun pe baza raportului comisiei sale competente.

    Comisia parlamentar competent poate s solicite Comisiei Europene informaii privind temeiul juridic pentru ncheierea acordului internaional. Aici pot s apar urmtoarele situaii:

    1. comisia nu precizeaz niciun temei juridic; 2. comisia comunic un temei juridic dar validitatea lui este pus la ndoial; 3. comisia comunic temeiul juridic i acesta nu este pus la ndoial. Cea de-a treia situaie nu suscit discuii, ns, la primele dou situaii se trece la verificarea

    temeiului juridic, asupra cruia trebuie s se pronune comisia parlamentar competent pentru chestiunile juridice. Concluziile cu privire la validitatea sau pertinena temeiului juridic sunt supuse votului Parlamentului. Nu sunt admise amendamente prezentate n plen, care tind s modifice temeiul juridic, cnd validitatea sau pertinena lui nu au fost contestate. Atunci cnd Comisia nu accept s-i modifice propunerea pentru a se conforma temeiului juridic adoptat de Parlament, se poate propune

    amnarea votului pn la o edin ulterioar. Regulamentul nu mai precizeaz, la art. 35, ce se ntmpl atunci cnd nici la edina ulterioar Comisia nu este de acord s-i modifice temeiul juridic, i nici art. 83 din Regulamentul de procedur care face trimitere la art. 35 nu precizeaz aceasta.

  • Tratatul instituind Comunitatea European, la art. 137, stabilete n competena Curii de Justiie pronunarea asupra aciunilor introduse de Parlamentul European pentru protejarea prerogativelor sale.

    Problema temeiului juridic al unui tratat internaional nu este lipsit de importan. n lipsa temeiului juridic sau a validitii sale, acordul internaional nu poate fi ncheiat sau, ncheiat fiind, ar fi lipsit de validitate.

    b.2. Pe timpul negocierilor acordului internaional. Comisia parlamentar competent este informat periodic i complet de ctre Comisie sau Consiliu cu privire la stadiul negocierilor. Informaiile pot avea caracter confidenial. Parlamentul poate adopta recomandri care s fie luate n considerare naintea ncheierii acordului.

    b.3. La ncheierea negocierilor. Acordul se prezint Parlamentului pentru aviz sau aviz conform. Cu aceast ocazie nu sunt admise amendamente la textul acordului sau protocolului internaional. Atunci cnd cerina este de aviz conform i votul majoritii este negativ Preedintele Parlamentului informeaz Consiliul c acordul n cauz nu poate fi ncheiat. Votul n Parlament este unic (nu poate fi repetat).

    c) Competenele Parlamentului European n domeniul reprezentrii externe i politicii externe comune (PESC)

    Parlamentul European i exercit competenele n domeniul PESC, dup cum urmeaz: prin invitarea, de ctre Preedintele Parlamentului, a Preedintelui Consiliului i a

    Preedintelui Comisiei s fac o declaraie n faa Parlamentului nainte de numirea naltului Reprezentant;

    prin invitarea naltului Reprezentant, la numirea sa, dar nainte de preluarea oficial a funciei, s fac o declaraie n faa comisiei parlamentare competente i s rspund la ntrebrile acesteia. Dup declaraia i rspunsurile la ntrebri, Parlamentul poate s fac o recomandare. Invitaia n faa comisiei parlamentare se face de ctre Preedintele Parlamentului European, la cererea comisiei parlamentare competente, a reprezentanilor speciali n cadrul PESC, atunci cnd Consiliul intenioneaz s numeasc astfel de reprezentani speciali, care s fac o declaraie i s rspund la ntrebrile acesteia;

    prin invitarea Consiliului, de ctre Preedintele Parlamentului, la cererea Comisiei parlamentare competente, s fac o declaraie i s rspund la ntrebrile privind mandatul, obiectivele i alte aspecte pertinente ale misiunii i rolului pe care ar urma s le ndeplineasc un reprezentant special pe care Consiliul are intenia s-l numeasc.

    naltul Reprezentant pentru PESC

    - este invitat de patru

    ori pe an s fac o declaraie n faa Parlamentului

    - din proprie iniiativ poate s participe lucrrile comisiei parlamentare compe-

    tente

    la

    - este invitat de

    puin patru ori s asiste la comisiei

    cel

    pe an

    lucrrile parlamentare

    competente, s fac o declaraie i s rspund la ntrebri

  • n cadrul PESC,

    Parlamentul

    European

    - poate prezenta recomandri atunci cnd este consultat

    - primete informri de la Consiliu i Comisie

    - dezbate anual documentul

    consultativ adoptate de

    pentru PESC - principalele

    orientrile fundamentale, financiare

    Consiliu

    aspecte,

    aspecte

    - , la cererea

    a Consiliului sau naltului o comisie parlamentar dezbateri cu uile

    n mod excepional Comisiei, Reprezentant,

    poate organiza

    nchise

    Atribuiile bugetare ale Parlamentului European Tratatul instituind Comunitatea Economic European, n forma sa din 1957 (art. 203), acord

    Parlamentului (Adunrii) atribuii consultative. Prin Tratatul de fuziune din 1967, bugetele comunitilor au fuzionat i ele. n 1970 s-a adoptat primul Tratat bugetar (Luxemburg-22 parilie 1970). Acesta a fost modificat prin Tratatul bugetar adoptat la 22 iulie 1975 la Bruxelles (intrat n vigoare la 1 iunie 1977).

    Parlamentului i-au fost acordate puteri bugetare chiar nainte de a deveni un organ ales (1979) cnd a nceput s se comporte ca un organ legislativ n relaia cu Consiliul.

    n prezent atribuiile bugetare ale Parlamentului European pot fi grupate astfel:

    Parlamentul mparte puterea bugetar cu Consiliul ntr-un sistem inedit ntemeiat pe dispoziiile art. 272 TCE, fost art. 203, n funcie de natura cheltuielilor. Astfel, Parlamentul este compentent n materia cheltuielilor neobligatorii sau facultative, iar Consiliul, n materia cheltuielilor obligatorii. Ponderea actual a celor dou categorii este inegal, aproximativ 55% cele facultative i 45% cele obligatorii. Sunt cheltuieli obligatorii cele pentru Politica Agricol Comun (PAC), cheltuielile pentru susinerea preurilor seciunii de Garantare din Fondul European de Orientare Agricol (FEOGA) i unele cheltuieli ale fondurilor structurale (vezi capitolul privind fondurile structurale). Sunt cheltuieli

    obligatorii: rambursrile monetare directe ctre statele membre, unele ajutoare pentru dezvoltare.

    Atribu ii bugetare

    ale Parlamentului

    European

    Atribuii de aprobare abugetului Uniunii Europene

    Atribuii privind descrcareade gestiune

    Atribuii bugetare interne:- de elaborare a bugetului

    propriu;

    - de execuie a bugetului propriu (angajarea i lichidarea cheltuielilor);

    - de examinare a conturilor

    i acordare a descrcrii de gestiune.

    Atribuii de control

  • Uniunea European dispune de resurse proprii din care se formeaz bugetul.

    n privina taxelor asupra importurilor agricole, acestea vizeaz protejarea produciei agricole din statele U.E. i in de Politica Agricol Comun (PAC).

    Contribuiile din taxa pe valoarea adugat se determin prin aplicarea unui procent unic asupra sumelor colectate cu acest titlu n statele membre. n aceast privin, contribuia statelor este inegal. Dei procentul perceput din TVA este unic, valoarea TVA n statele membre este diferit. Sunt state care, n afara cotei standard, practic i cote reduse sau cota zero la TVA. Acest procent unic a fost de 0,75% n anul 2003, iar n 2004 a fost redus la 0,5%. Pentru Uniunea European este o surs important de formare a bugetului (n 2003 a reprezentat 24,7% din venituri).

    Taxa bazat pe PIB (PNB). Procentul din PIB nu a fost n fiecare an acelai, el avnd o tendin cresctoare (1,15 n 1988, 1,21 n 1995, 1,22 n 1996, 1,24 n 1997, 1,27 n 1999 pn n prezent). Este evident c n sum absolut contribuia statelor mai dezvoltate este disproporionat fa de contribuia celorlalte state. Acest fapt a determinat Regatul Unit al Marii Britanii s solicite msuri n aceast direcie. Fostul premier britanic, Margaret Thatcher, la Fontainbleau, a rostit celebrul I want my money back (Vreau napoi banii mei), cu sensul de a se restitui Marii Britanii o parte din contribuia determinat asupra PIB, n condiiile n care sumele primite de acest stat prin bugetul UE erau disproporionat de mici. Acest subiect a fcut obiectul dezbaterilor, n fiecare an, la alctuirea bugetului. Ca urmare, s-a instituit procedura rabatului britanic, prin care acest stat primete restituiri de sume din contribuia sa la bugetul Uniunii.

    Atribuiile Parlamentului European de aprobare a bugetului Uniunii Europene Instituiile comunitare i elaboreaz proiectele de buget, pe care le nainteaz Comisiei pn la data

    de 1 iulie a anului curent pentru bugetul anului urmtor. Pe baza acestor proiecte, Comisia ntocmete un proiect preliminar de buget (PPB) pe care l trimite Consiliului pn la 1 septembrie. Consiliul se pronun asupra bugetului pn la 5 octombrie, cu majoritate calificat (VMC). De obicei, varianta Consiliului este modificat fa de cea transmis de comisie. De la Consiliu, proiectul de buget este naintat Parlamentului pn la 5 octombrie.

    Procedura bugetului la Parlamentul European

    IPOTEZA 1. Parlamentul nu propune amendamente

    Sursele bugetului

    Uniunii Europene

    (veniturile)

    Tarife de import - 75% din

    merg direct la UE,

    statele membre

    acestea

    restul rmne la care le ncaseaz

    Cot din TVA

    Contribuii bazate pe ProdusulIntern Brut (PIB) - n unele surse

    folosete termenul de ProdusNaional Brut (PNB), ambele aceeai semnificaie.

    se

    avnd

    Taxe asupra importurilor agricole,

    din care UE primete 75%, restulrmnnd n statele membre

    Consiliul trimite

    bugetului

    - pn la 5 octombrie.

    proiectul

    la Parlament

    1. aprob,

    prin vot, bugetul

    amendamente.

    2. Bugetul se consider adoptat dac n termen de 45 de zile nu s-au

    formulat amendamente.

    Parlamentul

    fr

  • IPOTEZA 2. Parlamentul propune modificri

    IPOTEZA 3. Parlamentul respinge bugetul

    Propunerea de respingere global poate fi formulat de o comisie parlamentar sau de un grup de minimum patruzeci de parlamentari.

    Dac bugetul nu este adoptat, n exerciiul financiar corespunztor cheltuielile se finaneaz n limita a 1/12 din exerciiul bugetar expirat, pn la adoptarea noului buget.

    Parlamentul poate decide, la propunerea unui numr de cel puin patruzeci de deputai, unui grup politic sau unei comisii parlamentare s fie depit doisprezecimea provizorie pentru anumite categorii de cheltuieli, altele dect cele care decurg din tratat i din actele adoptate n temeiul acestuia. Propunerea trebuie s fie adoptat cu majoritatea membrilor i trei cincimi din voturile exprimate.

    Atribuiile de control bugetar ale Parlamentului European Parlamentul are dreptul s efectueze controale asupra execuiei bugetare n curs. Controlul este

    ncredinat comisiilor parlamentare competente pentru buget i control bugetar dar i altor comisii parlamentare interesate.

    Parlamentul examineaz n fiecare an, naintea primei lecturi a proiectului de buget, execuia bugetar n curs.

    Atribuiile privind descrcarea de gestiune Descrcarea de gestiune a Comisiei se aprob de ctre Parlamentul European pn la 30 aprilie

    sau, n caz de amnare, n perioada de sesiune din octombrie.

    Parlamentul trimite

    amendat sau

    cu modificri napoi la Consiliu

    proiectul 1

    2

  • Documentele

    prezentate

    Parlamentului

    European

    pentru

    descrcarea de gestiune

    Recomandarea

    Consiliului

    Darea de seam a Comisiei: - contul de gestiune;

    - analiza gestiunii financiare;

    - bilanul financiar.

    Documentele Curii de Conturi - raportul anual;

    - rapoarte speciale;

    - rspunsurile instituiilor; - declaraia de asigurare privind fiabilitatea conturilor,

    legalitatea i regularitatea operaiunilor.

    Aprobarea descrcrii de gestiune se face pn la data de 30 aprilie a anului urmtor adoptrii raportului Curii de Conturi.

    Dac n perioada de sesiune din luna aprilie se amn acordarea descrcrii de gestiune, comisia

    parlamentar competent n fond prezint n termen de 6 luni un nou raport. Noul raport poate fi cu propunere de descrcare de gestiune sau de refuz al descrcrii de gestiune.

    Descrcarea de gestiune se adopt cu majoritatea voturilor i constituie nchiderea conturilor.

    Propunerea

    de descrcare de gestiune

    poate fi aprobat cu majoritate.

    poate s nu ntruneasc majoritatea,i aceasta constituie refuzarea de gestiune. n cadrul unei de sesiune, comisia

    declaraie i se de

    descrcrii perioade ulterioare

    este invitat s fac o prezint o propunere formal

    nchidere a conturilor.

  • Propunerea

    de refuz al

    descrcrii de gestiune

    Poate s nu ntruneasc majoritatea voturilor;se consider acordat descrcarea de gestiune.

    Dac propunerea de refuz obine majoritateavoturilor, Comisia este invitat s fac o declaraie;se prezint o propunere formal de nchiderea conturilor.

    Dac propunerea de rezoluie sau propunerea de nchidere a conturilor conin dispoziii n

    contradicie cu votul Parlamentului privind descrcarea de gestiune, votul poate fi amnat i se stabilete un nou termen pentru depunerea de amendamente.

    Orice decizie sau rezoluie privind descrcarea de gestiune se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Atribuii bugetare interne Aceste atribuii privesc: elaborarea bugetului propriu; angajarea i lichidarea cheltuielilor; execuia bugetului propriu, aprobarea conturilor i descrcarea de gestiune. Elaborarea bugetului propriu. Biroul Parlamentului European, pe baza raportului Secretariatului

    General, ntocmete proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European. Preedintele l transmite comisiei parlamentare competente, care stabilete proiectul de estimare a bugetului i raporteaz Parlamentului. n termenul stabilit de Preedinte, se depun amendamente, care sunt avizate de comisia competent. Parlamentul adopt estimarea bugetului, care se transmite Comisiei i Consiliului.

    SECRETARIATUL

    GENERAL

    - raport

    BIROUL

    - proiect preliminar de

    estimare a bugetului

    Se transmite

    PREEDINTELUIPARLAMENTULUI

    PARLAMENTUL aprobestimarea bugetului

    Se transmite:

    - Comisiei

    - Consiliului

    COMISIA PARLAMENTARelaboreaz proiectul estimare a bugetului

    de

    Angajarea i lichidarea cheltuielilor. Competena n acest domeniu este a Preedintelui

    Parlamentului.

    Aprobarea conturilor i descrcarea de gestiune se dau de ctre Parlament pe baza raportului comisiei competente asupra proiectului de conturi anuale transmis de Preedintele Parlamentului.

    Atribuii de sesizare a Curii de Justiie Sesizarea are ca obiect existena unei nclcri a dreptului comunitar.

  • Aciunea se introduce n numele Parlamentului. Preedintele poate s sesizeze plenul cu privire la meninerea aciunii. Dac plenul Parlamentului, cu majoritate de voturi, este mpotriva aciunii, Preedintele trebuie s retrag aciunea.

    Atunci cnd Preedintele Parlamentului introduce o aciune la Curtea de Justiie mpotriva recomandrii comisiei parlamentare, el trebuie obligatoriu s sesizeze Parlamentul cu privire la decizia de meninere a aciunii.

    Sesiunile i edinele Parlamentului European

    Durata mandatului Parlamentului este de 5 ani, iar sesiunile sale sunt anuale.

    Sesiunile anuale ncep n a doua zi de mari a lunii martie. n reglementrile comunitare se folosete i termenul de perioad de sesiune, care reprezint

    reuniunea Parlamentului organizat lunar i care se mparte n edine. Parlamentul poate fi convocat i cu titlu excepional, la cererea Comisiei sau Consiliului sau la

    iniiativa Preedintelui, n caz de urgen. Activitatea se desfoar: n plen; n comisii. Ordinea de zi se ntocmete de Conferina preedinilor i se aprob de Parlament la nceputul

    fiecrei perioade de sesiune. La edinele Parlamentului pot asista i alte persoane dect membrii Parlamentului, Comisiei,

    Consiliului, Secretariatului General i membrilor personalului care i deservesc pe acetia, dar numai pe baz de legitimaie de acces eliberat periodic de Preedinte sau Secretarul General. Aceste persoane stau n tribune i trebuie s pstreze linitea, n caz contrar fiind evacuate de aprozi.

    Toate documentele Parlamentului se redacteaz n limbile oficiale, acestea fiind limbile oficiale ale statelor membre.

    Parlamentarii nu pot lua cuvntul fr invitaia Preedintelui. Dac un parlamentar se abate de la subiect, el este atenionat de Preedinte. La a treia atenionare, Preedintele i poate retrage cuvntul. Timpul dezbaterilor se mparte ntre grupurile politice, iar parlamentarilor neafiliai li se repartizeaz un timp global. O fraciune a timpului de dezbateri se repartizeaz grupurilor politice n funcie de numrul lor total de membri.

    Timpul de

    dezbatere

    - o fraciune mprit egal grupurilor politice

    - o fraciune mprit grupurilor politice n funcie de numrul membrilor acestora

    - o fraciune global pentru membrii neafiliai grupurilor politice

    n prima edin a fiecrei perioade de sesiune, este afectat un timp de 30 de minute pentru declaraii ale europarlamentarilor pe o chestiune important politic. Niciun vorbitor nu poate depi un minut.

    La sfritul dezbaterilor, membrii Parlamentului pot primi cuvntul (solicitare de intervenie pentru chestiuni de ordin personal) pentru a respinge remarcile din cursul dezbaterii care l privesc personal, fie opiniile care i sunt atribuite, fie pentru a-i rectifica propriile declaraii.

    Cvorumul este o treime din membrii Parlamentului.

    Parlamentul poate s delibereze, s stabileasc ordinea de zi i s adopte procesul verbal indiferent de ordinea de zi.

    PreedinteleParlamentului

    Sesizeaz Curtea de Justiie, la comisiei parlamentare.

    recomandarea

    Sesizeaz Curtea de Justiie, dei comisiaparlamentar s-a pronunat mpotriva sesizrii.

  • Votarea se face prin ridicarea minii. Preedintele poate hotr votul electronic dac apreciaz c votul nu este clar. Dac sistemul electronic nu funcioneaz, votarea se face prin ridicare n picioare.

    n cazul numirilor sau la cererea unei cincimi din membrii Parlamentului, se folosete votul secret.