Septimiu Panainte

Drept european al munciiPrincipalele directive. Jurisprudenla CJU E.

Conformitatea dreptului nafional

I r?dilrora

itanAturitr,, 2017'

CAPITOLUT

t.1.

Cuprins

I. EGALITATEA DE $ANSE 5I EGALITATEA DE TRATAMENTPrincipiul egalitdtii de ganse Si al egalit5lii de tratament intre bdrbatigi femei in materie de incadrare in muncd pi de munci

Directiva 20o6/54/cE a Parlamentului European gi a consiliului din 5 iulie 2006privind punerea in aplicare a principiului egalitetii de ganse 5i al egalitilii detratament intre bSrbati gi femei in materie de incadrare in muncd gi de muncd(reformi)

Cadrul general in favoarea egalitSlii de tratament in ceea ce privegteincadrarea in muncS ;i ocuparea forlei de munci; principiul egalititii detratament intre persoane, firS deosebire de rasd sau origine etnici _ 93

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a

unui cadru general in favoarea egalitdtii de tratament in ceea ce priveste

incadrarea in muncd 5i ocuparea forlei de munci1.2.2. Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere in aplicare

a principiului egalitStii de tratament intre persoane, f5r5 deosebirede rasi sau origine etnicd

t.1.1.

t.2.1.

1.2.3. Concluzii

cAPtTOLU L lr. I NFORMAREA LUCRATORTTOR ASU pRA CON DtTt I LOR

APLICABILE CONTRACTULUI SAU RAPORTULUI DE MUNCA11.1. Directiva 9L/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligatia

angajatorului de a informa lucritorii asupra condigiilor aplicabile contractuluisau raportului de munci

|.2. Concluzii

cAPtTOLUL 1il. pROTECT|A TtNERtLOR LA TOCUL

lll.L. Directiva 94133/CE a Consiliului din 22

DE MUNCA

iunie 1994 privind protectia tinerilorla locul de muncd

lll.2. Concluzii

CAPITOtUt

tv.1.

tv.2.

1.2.

93

rv. SECURTTATEA 5l SANATATEA LUCRATORTLOR rA LOCUL DE MUNCA _ 208Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicarede misuri pentru promovarea imbunititirii securititii si sinit6!ii lucritorilorla locul de munc; _ 209Concluzii

CAPITOLUL V. ORGANIZAREA TIMPULUI DE LUCRU

V.1. Directiva 2OO3/88/CE a Parlamentului European pi a Consiliului din4 noie,mbrie 2003 privind anumite aspecte ale organizirii timpului de lucru

V.2. Concluzii

CAPITOTUL VI. MUNCA PE DURATA DETERMINATA

vl.1-. Directiva 1999/7o/cE a consiliului din 28 iunie 1999 privind Acordul-cadrucu privire la munca pe duratd determinati, incheiat intre CES, UNICE 9i CEEp

V|.2. Concluzii

!45

172

L7?

L73

181

191

191

200

275

325

234

2E9

239

264

275

Vlll Drept european al muncii. Principalele directive. Jurisprudenla CJUE. Confomi;t=n r ,"*ri national

CAP|TOLUL Vil. MUNCA pE FRACTIUNE DE

Vll.1. Directiva 97/9I/CE a Consiliului

cu privire la munca pe fracliuneVll.2. Concluzii

NORMA

din l-5 decembrie 1997 privinc ar:rra.-r-cdrude normd, incheiat de UCIPE, CEIP s CEs

336

336

3s9

391

409

414

4L9

CAPTTOLUL Vilt. DETA$AREA LUCRATORTLOR iN CADRUL pRESrAfft DE S,ER\nCil 36sVlll.1. Directiva 96/71/CE a Parlamentului European gi a Consiliului din

16 decembrie 1996 privind detagarea lucritorilorin cadrul prestirii de servicii _ 365Vlll.2. Directiva 201,4/67/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014

privind asigurarea respect;rii aplicirii Directivei 96/7UCE privind detagarea

lucrdtorilor in cadrul prestirii de servicii 9i de modificare a Regulamentului (UE)

nr. \024/2OI2 privind cooperarea administrativd prin intermediul Sistemului

de informare al pielei interne (,,Regulamentul lMI")Vlll.3. Propuneri de modificare a directivelor privind detagarea lucritorilor

in cadrul prest;rii de servicii

Vlll.4. Concluzii

CAPITOLUT IX. MUNCA PRIN AGENT DE MUNCA TEMPORARA

1X.1. Directiva 2OO8/104/CE a Parlamentului European gi a Consiliului din

19noiembrie2008privindmuncaprinagentdemuncdtemporar5-419IX.2. Concluzii 435

CAPTTOLUL X. APROptEREA LEGTSLATilLOR STATELOR MEMBRE

CU PRIVIRE LA CONCEDIERILE COLECTIVE 446

446

468

473

473

499

X.1. Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislaliilor

x.2.

cAPITOLUL Xil. ApROptEREA LEGtSLAT|Et STATELOR MEMBRE REFERTTOARE LAMENTTNEREA DREpTURTLOR LUCRATORTLOR iN CAZUL TRANSFERULUT DE

inrRe pntnorRt, uNtrATt sAU pARTt DE 1NTREpRtNDERt sAU uNtrATl 502Xll.1. Directiva 2001,/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea

legislaliei statelor membre referitoare la menlinerea drepturilor lucritorilorincazul transferului de intreprinderi, unitdti sau p5rti de intreprinderisau unitdti 502

Xll.2. Con cluzii 552

statelor membre cu privire la concedierile colectiveConcluzii

CAPITOLUL XI. PROTECTIA LUCRATORILOR SALARIATI iN CAZUL INSOLVENTEI

ANGAJATORULUI

Xl.1. Directiva 20O8/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului din22 octombrie 2008 privind proteclia lucrStorilor salariali in cazul insolvenleiangajatorului (versiune codificati)

Xl.2. Concluzii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 565

Capitolul l.Egalitatea de ganse 9i egalitatea de tratament

1.1. Principiul egalitSlii de ganse 9i al egalitilii de tratamentintre birbaligi femei in materie de incadrare in munci si de munci

1.1.1. Directiva 20O6154,/CE a Parlamentului European gi a Consiliului din5 iulie 2006 privind punerea in aplicare a principiului egalitilii de ganse 9i alegalitelii de tratament intre birbali 9i femei ?n materie de incadrare in munci9i de muncd (reformilttl

Sediul materiei ;i istoricul reglementirii

Prin art. L19 din Tratatul de la Romat2l, Tratatul privind instituirea ComunitSlilor Eco-nomice Europene, s-a prevdzut principiul egalitSlii de remunerare intre lucrdtorii de sexmasculin ;i cei de sex feminin, stipul6ndu-se:

,,Fiecare stat membru asigurJ pe durata primei etape, gi prin urmare pistreazS, apli-carea principiului egalitdtii retribuliilorintre lucritorii de sex masculin gi cei de sexfemininpentru acelagi loc de muncd. Prin remunerafie, in sensul prezentului articol, se inlelegesalariul sau plata obignuitd de bazd sau minimi gi toate celelalte avantaje, plStite directsau indirect, in numerar sau in naturd, de angajator angajatului in baza raportului demunc5.

Egalitatea retribuliei, fdrd discriminare bazatd pe sex, implicS urmitoarele:a) retribulia acordatd pentru acelagi loc de munci pldtit la unitate de misuri si fie

stabilite pe baza aceleiagi unitSli de m5sur5;b) retributia pldtitd pentru un loc de muncd plStit in funclie de timp si fie egali cu

cea pentru un loc de munci egal".

Articolul 119 din Tratat a fdcut obiectul analizei Curtii deJustiliein trilogia Defrenne-3',,

r1r Jo L 206 din 26 iulie 2o06, p.23.t'?l Tratatul CEE, semnat la Roma in data de 25 martie 1957 9i intrat in vigoare la 0L ianuarie 1958,

nepublicat, reunegte Fran!a, Germania, ltalia gi Beneluxul intr-o Comunitate care are drept scop integra-rea prin intermediul schimburilorin vederea dezvoltbrii economice. in urma Tratatului de la Maastricht,CEE devine Comunitatea Europeand, exprimAnd astfel voinfa statelor membre de a extinde competentelecomunitare dincolo de domeniile economice. Pentru istoricul evoluliei Tratatelor a se vedea -htIp://e u r-lex.eu ropa.eu/lega l-content/RO/TXT/?u ri=U RISERV%3Axy0023.

I31 Curtea de Justilie a pronunlat trei hotirAri interpretative (Cauzele 80/70, 43/75 9i respectiv 149/77)?n litigiile privitoare la Gabrielle Defrenne, care a fost angajatd de citre Soci1td anonyme belge de navigationadrienne, Sabena, la 10 decembrie 195L, ca stewardesS. Angajamentul siu a fost confirmat la l octombrieL963 printr-un nou contract de munci, care prevedea atributii de insolitor de bord 9i de stewardes5 -insolitor de zbor principal. Domnigoara Defrenne a incetat si i9i exercite funcliile la 15 februarie L968,in temeiul art. 5 alin. (6) din contractul de munci al personalului navigant de bord al Sabena, conform

Drept european al muncii. Principalele directive. Jurisprudenta CJUE -:iional

cauza Defrenne //l1l fiind prilej de consacrare a unuia din pr,-:: : :: :::= : e ordiniijuridice instituite prin Tratatul de la Roma, respectiv principiul e;:::- , : -=:: :-'zontal{21al Tratatului,in sensul cd acesta creeazd drepturi directin benefrc.- .=-:-,- cr, care lepot opune altor particulari. Astfel in cauza Defrenne //, Curtea a req:--: ---=::arele:

,,1-6. intrucat, in conformitate cu art. 119 primul paragraf, statele ::€- 3.e =--: obligatesd asigure 9i sd menlinS,,aplicarea principiului remunerdrii egale a uc-a-.:- c- de sex

masculin gi a celor de sex feminin pentru aceea;i muncd prestatS";

17. intruc6t paragrafele al doilea gi al treilea ale aceluiagi articol adauga un anumitnumdr de precizdri referitoare la noliunile de remunerare gi de munci, uiil,zate de primulparagraf;

1-8. intruc6t, in vederea aplicdrii acestor dispozilii, este necesar sa se stabileasci odistinclie, in interiorul domeniului de aplicare global al art. 119, intre, pe de-o parte,discrimindrile directe 9i deschise, care pot fi constatate doar cu ajutorul criteriilor de

c; ruia contractul persona lu lui de sex feminin inceteazd de d rept in ziua in care a ngajata implineste varstade 40 de ani.

Aceasta a introdus o pl6ngere la Consiliul de Stat al Belgiei in vederea anulSrii Decretului de Stat din3 noiembrie privind regimul pensionirii 9i o acliunein despdgubire pentru prejudiciul suferit, din triplulpunct de vedere al remuneraliei, al indemnizaliei pentru incetarea contractului si al pensiei, din cauzainegalitStii de tratament intre stewardese gi personalul insolitor de zbor de sex masculin care exercitio activitate identici.

Degi, la acel moment, Curtea a acordat o interpretare restrictiv5 noliunii de,,remuneralie" (excluz6nddrepturile aferente pensiei - Delrenne /) 9i domeniului de aplicare a art. 119 din Tratat, aritand c; acesta esteaplicabil doar remuneraliei, nu gi altor conditii de muncA (Defrenne ///), a consacrat insi principiul respectiriidrepturilor fundamentale ale omului gi a subliniat ci eliminarea discriminirii intemeiate pe sex face partedin aceste drepturi (a se vedea in acest sens, cauza L49/77 , Defrenne lll, parag. 26,27).

ttr Cauza 43/75,HotdrArea Curlii din 8 aprilie !976, Gabrielle Defrenne c. Socidtd ononyme betge denavigation adrienne Sabena, ECLI:EU:C:1976:56, in traducere parfialS - http://curia.europa.eu/juris/docu ment/d ocu me nt.jsf?text=&d ocid =88931&page ln dex=0&docla ng=R6g6ode=lst&d ir=&occ=fi rst&part=1&cid=224536; traducere integralS in lurisprudenla istoricd a inston;elor comunitore (Culegere dehotd 16ri integrale), lnstitutul European Rom6 n, Bucuregti, 2008 - http: /lbeta.ier.roldocumente/urispru-denta/DCT_Ju risprudenta_hotarari_integrale vol_1.pdf 1.

l2l Efectul direct al dreptului european a fost consacrat de Curtea European5 de Justilie, in HotSrAreaCurtii din 5 februarie 1,963, acordate in cauza 26/63, Societatea N.V. Algemene Transport - en ExpeditieOnderneming van Gend &Loos c. Nederlandse Administratie der belostingen (Administro.tio Fiscald Olondezd),ECLI: EU:C:1963:1 - http://cu ria.eu ropa.eu/j u ris/docu ment/docu ment.jsf?text=&docid=87120&pagel ndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=fi rst&pa rt=1&cid=390L46.

Curtea a relinut in esen!5: ,,Comunitatea constituie o noui ordine juridicd de drept international, infavoarea cdreia statele gi-au limitat drepturile suverane, chiar dacd intr-un numir limitat de domenii, siale cirei subiecte sunt nu numaistatele membre, ci gi resortisanlii acestora; (...) prin urmare, independentde legislalia statelor membre, dreptul comunitar nu creeazd numai obligalii in sarcina particularilor, cieste destinat de asemenea si confere drepturi care intri in patrimoniul lorjuridic; (...) aceste drepturi iaunagtere nu numai atunci c6nd acestea sunt acordate explicit prin tratat, ci Si ca urmare a unor obligalii pecare tratatul le impune intr-un mod bine definit atAt particularilor, c6t gi statelor membre si institutiilorcomunitare; (...)".

Principiul efectului direct are doui aspecte: vertical - dispozitiile unei reglementdri europene putAndfi opuse statului, in sens larg (orice autoritate, institutie, funclie ce derivi 9i se grefeazi pe autoritateastata15) si orizontal - dispoziliile unei reglementiri europene put6nd fi opuse direct altor particulari, inlipsa unei norme interne care si confere aceleagi drepturi ca norma europeani.

l. Egalitatea de ganse si egalitatea de tratament

identitate a muncii gi de egalitate a remunerdrii relinute de articolul citat ;i, pe de altdparte, discriminSrile indirecte si deghizate care nu potfi identificate dec6tin functie dedispozilii de aplicare mai explicite, cu caracter comunitar sau nalional;

L9. intrucat, intr-adevir, nu se poate ignora faptul cd punerea in aplicare integrald a

obiectivului urmirit prin art. 119, prin eliminarea tuturor discriminirilor directe sau indirecteintre lucrdtorii de sex feminin gi cei de sex masculin, nu doar din perspectiva intreprinderilorindividuale, ci gi a unor ramuri intregi ale industriei gi chiar a economiei globale, poateimplica, in anumite cazuri, stabilirea unor criterii a cSror punere in aplicare impune interventiaunor mdsuri comunitare gi nalionale corespunzitoare;

20. ?ntrucet aceastd abordare se impune cu at6t mai mult cu c6t actele comunitaredin acest domeniu, la care se face trimiterein rispunsul la cea de-a doua intrebare, punin aplicare art. 119 in sensul unei extinderi a criteriului strict al <aceleagi munci>, in special,in conformitate cu dispoziliile Convenliei nr. 100/1951 privind egalitatea de remunerare,adoptatd de Organizalia lnternalionalS a Muncii, al cdrei art. 2 are in vedere egalitatearemunerdrii pentru o munc6 <de valoare egalS>;

21. intruc6t, printre discriminirile directe, susceptibile de a fi constatate doar cu ajutorulcriteriilor prevSzute la art. 119, se num5r5, in special, cele careigi au originea in dispoziliilede naturd legislativi sauin convenliile colective de munc5, astfel de discrimindri put6ndfi puse in eviden-ti pe baza unor analize pur juridice;

22. intruc6t, cu atat mai mult, in cazul unei remunerdri inegale a lucritorilor de sexmasculin gi a celor de sex feminin pentru aceeagi muncd, realizatd in aceeagi institutie sauin acelaSi serviciu, privat sau public;

23. intruc6t, in prezenla unei astfel de situalii - aga cum s-a demonstrat prin consta-tirile hotirdrii de trimitere - instanla este in misurd sd stabileasci toate elementele defapt care ii permit si aprecieze daci un lucritor de sex feminin primegte o remuneralieinferioard celei a unui lucritor de sex masculin care indeplinegte sarcini identice;

24. intruc6t, cel pulin intr-o astfel de situalie, art. 11-9 se aplicS direct;i poate genera,in consecin!5, in favoarea justiliabililor, drepturi pe care instanlele au obligalia de a apira;

25. intrucdt, de altfel, dispoziliile legislative nalionale adoptate in aplicarea principiuluiremunerdrii egale nu fac, in general, dec6t sd reproduci in esen!5 termenii art. 119 inceea ce privegte discriminirile directe in cazul aceleiagi munci;

(...)

27. intrucet termenii utilizali de art. l-1"9 nu pot fi invocali impotriva acestei concluzii;28. intruc6t, in primul 16nd, nu se poate folosi drept argument, impotriva efectului

direct, utilizarea, in acest articol, a termenului <principiu>, deoarece, in limbajultratatului,acesta este utilizat tocmai pentru a sublinia caracterul fundamental al anumitor dispozilii,astfel cum reiese, de exemplu, din titlul dat primei pdrli a tratatului, consacratd <principiilor>,

9i din art. 113, conform cdruia politica comerciald a ComunitSlii seintemeiazd pe <principiiuniforme>;

29. intruc6t, atenu6nd aceastd noliune, p6ni la a o reduce la o indicalie vag5, se aducein mod indirect atingere insegi principiilor de bazd ale Comunitdlii gi coerenlei relaliilorsale externe;

Drept european al muncii. Principalele directive. Jurisprudenla CJUE. Confornri't*e (lreSu{ui nalional

30. intruc6t nu este posibil nici sd se invoce drept argumentfaptul ci art. 119 nu

vizeazl in mod explicit decAt <statele membre>;

31. intrucAt, intr-adevdr, astfel dupd cum Curtea a constatat deja in alte contexte,

faptul cd anumite dispozilii ale trotqtului sunt odresqte in mod fonnal statelor membre

nu exclude foptul cd, in acelaSi timp, pot fi conferite drepturi oricdrui particular interesot

de respectarea obligaliilor astfel definite;32. intrucit rezultd din insu;i textul art. 119 cd acesta impune statelor o obligalie de

rezultat, care este necesar sd fie realizatd obligatoriu intr-un termen determinat;

33. intruc6t eficacitatea acestei dispozilii nu poate fi afestatd de ?mprejurarea cd obligalia

impusi prin tratat nu a fost respectatd de anumite state membre gi ci instituliile comune

au reactionat insuficientimpotriva acestei ablineri de a acliona;

34. intrucdt a admite contrariul riscd sd transforme incdlcarea dreptului in regulS de

interpretare, pozilie pe care Curtea nu poate si o adopte fdrd a fi in contradiclie cu

misiunea care ii este incredinlatd prin art. L64 din Trata|35. intrucdt, in sf6rgit, fdc6nd trimitere la <statele membre>, art. 119 se referd la aceste

state in exercitarea acelora dintre funcliile lor care pot contribui in mod util la punerea

in aplicare a principiului remunerdrii egale;

36. intruc|t, contrar a ceea ce a fost expus pe parcursul procedurii, aceasti dispozilie

este agadar departe de a fi epuizati printr-o trimitere la competenla autoritSlilor legislative

nalionale;37. intrucat trimiterea art. 119 la <statele membre> nu poate fi, agadar, interpretatd

ca excluzdnd intervenlia autoritilii judecdtoregti in aplicarea directd a tratatului;

38. intruc6t nu se poate reline nici obiecgia care decurge din faptul ci aplicarea de

cStre instanlele nalionale a principiului remuneririi egale are ca efect modificarea a ceea

ce pdrlile au convenit prin acte care aparlin domeniului autonomiei private sau profesionale,

cum sunt contractele individuale gi convenliile colective de muncd;

39. intrucAt, intr-adevir, art. 119 avdnd un caracter imperativ, interdiclia discrimindrilor

intre lucrdtorii de sex masculin gi lucritorii de sex feminin se impune nu doar acliunii

autoritdlilor publice, ci se extinde, in egald misurS, asupra tuturor convenliilor care au

ca scop reglementarea in mod colectiv a muncii salariate, precum 9i asupra contractelor

intre particulari;

40. intruc6t, prin urmare, este necesar si se rispundd la prima intrebare cd principiul

remunerdrii egale previzut la art. 1-19 poate fi invocatin fala instanlelor nalionale si cd

acestea au obligalia de a asigura proteclia drepturilor pe care aceastd dispozilie le conferijustiliabililor, in special, in cazul discrimindrilor care ipi au originea in mod directin dispozilii

legislative sau in convenlii colective de munc5, precum gi in cazul unei remunerdri inegale

a lucrdtorilor de sex masculin 9i a celor de sex feminin pentru aceea;i muncd, atunci cdnd

aceasta este realizatd in aceeagi institulie sau in acelagi serviciu, privat sau public".

Relin6nd cd totugi ,,consideralii imperioase de securitate juridicd !inand de ansamblul

intereselor publice gi private care suntin joc, impiedicS, in principiu, repunerea in disculie

a remuneraliilor pentru perioade din trecut", Curtea a limitatin timp efectele interpretiriidate, relindnd ci ,,efectul direct al art. 119 nu poate fi invocatin sprijinul unor revendicdri

referitoare la perioade de remunerare anterioare datei prezentei hotdr6ri, cu exceplia

l. Egalitatea de ganse gi egalitatea de trata.nent

cazurilor lucrdtorilor care au introdus anterior o acliunein justilie sau au formulat o cerereechiva lentd"tll.

Ulterioq Curtea a adus clarificiri interpretative in ceea ce privegte intinderea efectuluidirect orizontal al dispoziliilor art. 119 din Tratat, arSt6nd cd ,,in hotd16rea Barber, Curtea,dupd ce a constatat ci pensiile pldtite in cadrul schemelor contractate in exterior intrS ?n

domeniul de aplicare al art. 119, a apreciat cd rdm6ne indiferent faptul cd sistemul (n.n. -de pensiil a fost instituit sub forma unui trust gi este administrat de cdtre administratoricare suntin mod oficial independenli fa15 de cdtre angajator; dat fiind ci art. 119 se aplicigi sumelor primite in mod indirect de la angajator. Din moment ce administratorii unuisistem de pensii, cu toate c; nu sunt parte la raportul de muncd, sunt chemali sd plSteascdprestalii care constituie (remuneralie> in sensul art. 119, acegtia trebuie si se conformezeacestei dispozilii prin a face tot ce ein puterile lor, pentru a se asigura cd principiul egalitdtiide tratament este respectat, in acest sens, iar membrii afiliali trebuie sd poatd sd se bazezepe aceasta dispozilie impotriva lor. Eficacitatea art. 119 ar fi diminuatd in mod considerabilgi proteclia juridicd necesari pentru a obline egalitatea realS ar fi afectati in cazul in careun angajat ar putea invoca aceastd dispozilie numaiimpotriva angajatorului gi nu giimpotrivaadministratorilor sistemului care suntinsdrcinali in mod expres cu indeplinirea obligaliilorangajatoru lui"t2l.

Tratatul de la Maastrichtt3l privind Uniunea Europeani 9i Tratatul de la Amsterdamlalau reluat prin dispoziliile art. 141, in noua renumerotare, in linii generale, prevederilefostului art. 119, nefiind aduse modificiri substanliale.

Ca urmare a Tratatul de Funclionare a Uniunii Europenelsl, principiul a fostinscrisinprevederile art. 157 (fostul art. 141" din TCE), cu urmdtorul confinut:

,,(1) Fiecare stat membru asigurd aplicarea principiului egalitSlii de remunerare intrelucrdtorii de sex masculin 9i cei de sex feminin, pentru aceeagi munci sau pentru o muncide aceea;i valoare.

(2) in sensul prezentului articol, prin remuneralie se inlelege salariul sau suma obis-nuit;, de bazd sau minimS, precum gi toate celelalte drepturi plStite, direct sau indirest,in numerar sau in naturS, de cdtre angajator lucrdtorului pentru munca prestate de acesta.

tr) ldem, parag.74-75.I2t Cauza C-728/93, Hotir5rea Curlii din 14 septemb rie 1994, Geertruida Catharina Fisscher c.Voorhuis

Hengelo BV 5i Stichting Bedrijfspensioenfonds voor de Detailhandel, vers. engl., tr. ns., pa rag. 18,29,31-http://cu ria.eu ropa.eu/ju ris/showPdf.jsf?text=&docid=99065&pagelndex=O&docla ng=EN&mode=lst&di r=&occ=fi rst&pa rt=1&cid=782013.

I3l Semnat la data de 7 februarie L992 9i intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 (JO C 191 din 29 iulie 1992).tal Semnat la data de 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la data de 1 mai 1999 (JO C 340 dinL0 noiembrie

tss7l.Isl Versiune consolidati a Tratatului privind Uniunea EuropeanS gi a Tratatului privind funclionarea

Uniunii Europene-Tratatul privind Uniunea Europeani (versiuneconsolidatd)-Tratatul privindfunc!io-narea Uniunii Europene (versiune consolidati) - Protocoale - Anexe - Declaralii anexate la Actul finalal Conferinlei interguvernamentale care a adoptatTratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007(JO C 326 din 26 octombrie20l2l, p. 001-0390.