Drept Financiar-Bancar

DREPT FINANCIAR–BANCAR(ZI/FR) – U.C.D.C Dimitrie Cantemir – FBC

STATUTUL LEGAL AL BNR

Sediul materiei il reprezinta Legea 312/2004 si potrivit art.1 alin.1 din lege, BNR este Banca Centrala a Romaniei , are personalitate juridica, iar potrivit art.1 alin.2 este o institutie publica, independenta, cu sediul central in Mun.Bucuresti si poate avea sucursale si agentii si in alte localitati din tara.

Banca Centrala = Banca de emisiunePersonalitatea juridica da dreptul oricarei persoane sa stea in justitie.Este independenta.Obiectivul fundamental al BNR este enuntat in art.2 alin.1 din Lege si potrivit textului,

BNR asigura si mentine stabilitatea preturilor.Legea 101/1998 avea ca obiectiv asigurarea si stabilitatea monedei nationale pentru

mentinerea stabilitatii preturilor.Stabilitatea preturilor este un obiectiv de lunga durata si este conditionat si de stabilitatea

productiei, dupa cum si stabilizarea productiei trebuie sa se bazeze pe preturi stabile pe o perioada medie sau lunga de timp.

Pentru ca acest obiectiv sa fie indeplinit este necesar ca economia unei tari sa fie asezata pe baze reale, iar Banca Centrala sa fie independenta fata de nevoile Guvernului de a finanta deficitul bugetar.

In realizarea obiectivului fundamental Legea acorda atributii BNR in ce priveste elaborarea si aplicarea politicii monetare si politicii cursului de schimb in stabilirea regimului valutar si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, precum si administrarea rezervelor internationale ale Romaniei. Pentru aducerea la indeplinire a acestor atributii, BNR colaboreaza cu alte autoritati publice, fara insa a li se subordona. Legea prevede in acest sens ca atat BNR cat si membrii organelor sale de conducere nu vor solicita si nu vor putea primi instructiuni de la nici-o autoritate publica , in timp ce toate celelalte autoritati publice care elaboreaza acte normative ce privesc domenii de competenta ale BN, trebuie sa solicite acesteia avizul, fara de care actele normative respective nu se vor putea elabora.

BNR colaboreaza cu Ministerul Finantelor Publice in vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici in baza carora va fi elaborat proiectul anual al bugetului de stat.

BNR elaboreaza studii si analize privind moneda, cursul de schimb, creditul si operatiunile sistemelor de plati ale institutiilor de credit, furnizeaza informatii autoritatilor din tara si strainatate ptr.indeplinirea angajamentelor rezultate din acorduri, tratate sau conventii la care Romania este parte, cu conditia ca schimbul de informatii sa fie circumscris exclusiv scopului indeplinirii sarcinilor care revin autoritatilor respective in domeniul supravegherii bancare.

Pe plan international BNR poate participa la organizatii internationale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plati si poate deveni chiar membru al acestora, cu conditia aprobarii prealabile a Parlamentului.

BNR poate participa in nume propriu sau in numele statului roman la tratative si negocieri externe in probleme financiare, monetare, de curs de schimb si de plati, precum si in domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a IC.

Totodata, BNR exercita drepturile si indeplineste obligatiile care revin Romaniei in calitate de membru fondator al FMI, inclusiv utilizarea facilitatilor acestei institutii pentru nevoile balantei de plati si consolidarea rezervelor internationale ale tarii.

PRINCIPALELE FUNCTII ALE BANCII NATIONALE A ROMANIEI

Privita atat prin prisma dispozitiilor legale cat si a concluziilor desprinse de doctrina, BNR exercita 5 functii ca banca centrala sau de emisiune :

1) functia de realizare a politicii monetare;

1


2) functia de emisiune monetara;3) functia de realizare a politicii valutare;4) functia de agent al statului;5) functia de banca a bancilor.

1. Functia de realizare a politicii monetare – consideratii generale

Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii economice careurmareste strict cererea si oferta de moneda din economie.

In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice ptr.operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.

Obiectivele generale ale politicii monetare sunt:a) stabilirea preturilor sau stapanirea inflatiei;

Stabilirea preturilor care constituie obiectivul fundamental al BNR constituie si obiectivul fundamental al politicii monetare si in acelasi timp si obiectivul central al politicii economice.

b) rata inalta a ocuparii fortei de munca;c) cresterea economica durabila;d) echilibrul balantei de plati si cresterea rezervelor mijlocelor de plata internationale.

Obiectivele specifice ale politicii monetare:a) cresterea masei monetare pana la un nivel optim, ceea ce presupune ca autoritatea

monetara trebuie sa stabileasca un nivel de crestere a masei monetare cat mai apropiat de nivelul de crestere a economiei;

b) mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator care sa permita echilibrarea pietei monetare. Daca rata dobanzii se mentine constanta, se poate mentine si un nivel constant al cursului de schimb. Toate acestea contribuie la stimularea investitiilor;

c) practicarea unui nivel optim al cursului (ratei) de schimb. Mentinerea unui curs supraevaluat ptr.moneda nationala, determina un consum de rezerva valutara, in timp ce un curs subevaluat antreneaza cresterea exporturilor ieftine;

d) alocarea optima a resurselor financiare in stricta concordanta cu cerintele pietei (creditarea economiei nationale).

Operatiuni de piata monetara

Pentru acordarea de credite colateralizate BNR este autorizata sa efectueze cumparari/vanzari directe sau luarea in gaj de creante sau titluri ale statului sau asupra statului, ale autoritatii publice centrale si locale, ale regiilor autonome, ale societatilor nationale sau companiilor nationale, ale institutiilor de credit sau ale altor persoane juridice, dar numai de pe piata secundara si cu conditia ca aceste operatiuni sa fie reversibile.

Legea interzice BNR-ului sa achizitioneze astfel de titluri de pe piata primara, iar incepand cu 1 ian.2007 aceasta interdictie s-a extins si in ce priveste piata europeana.

Piata secundara este piata pe termen scurt, in timp ce piata primara este piata pe termen lung.

In tarile dezvoltate principalul instrument de control monetar il constituie operatiunile de piata monetara, asa numitele operatiuni de open-market care constau in operatiuni de cumparare si vanzare a titlurilor publice de catre Banca Centrala pe piata libera, respectiv de la sau catre bancile comerciale si populatie.

Atunci cand Banca Centrala cumpara titlurile de la bancile comerciale, rezervele acestora detinute la Banca Centrala sporesc cu suma care reprezinta c/valoarea titlurilor cumparate, fara ca oferta de moneda sa inregistreze o crestere, in timp ce atunci cand Banca Centrala cumpara titluri guvernamentale se inregistreaza o crestere a ofertei de moneda. Efectul

2


este invers cand Banca Centrala procedeaza la vanzarea titlurilor catre banci comerciale, agenti economici si populatie, retragand astfel din circulatie cantitatea de moneda echivalenta cu suma acestor titluri.

Politica de open-market urmareste in principal 2 obiective:1) stabilirea cantitatii de moneda care este un obiectiv activ;2) tintirea ratei de dobanda pe piata monetara care este un obiectiv pasiv.

Cand exista un exces de lichiditate in sistemul bancar, Banca Centrala procedeaza la emisiunea de titluri proprii sau titluri guvernamentale pe care le rascumpara la maturitate, antrenand astfel efectele de care am vorbit anterior.

Alaturi de operatiuni de open-market, BNR este imputernicita de Lege sa efectueze si operatiuni de swap valutar (arbitraj). Aceste operatiuni sunt tranzactii financiare in care 2 parti (una Banca) schimba sume exprimate in 2 monede diferite la o anumita data ulterioara stabilita la momentul schimbului de comun acord. BNR utilizeaza aceste operatiuni in scopul declarat de a influenta lichidarea interna si de a gestiona rezervele valutare.

Operatiuni de creditare – potrivit Legii, BNR poate acorda credite institutiilor de credit eligibile, in conditii care vor fi stabilite prin reglementari proprii.

In relatiile cu bancile comerciale, Banca Centrala practica operatiuni de rescontare a titlurilor de credit pe care aceste banci le detin si care in fapt reprezinta efecte de comert cu cauza reala (cambii si CEC-uri), adica titlurile provin din vanzarile pe credit ale marfurilor.

Totodata, Banca Centrala poate acorda credite si numai pe gaj de efecte comerciale, ceea ce presupune ca titlurile de credit raman in proprietatea bancii comerciale, dar care acestea nu le pot instraina pentru ca servesc drept garantie pentru rambursarea creditului.

Rescontarea este si o metoda traditionala de finantare directa a bancilor comerciale, fiind insa eficienta in cadrul unui plafon de rescontare, dincolo de care refinantarea Bancii Centrale devine scumpa.

O alta forma de creditare pe care o practica Banca Centrala este creditul pe gaj de efecte publice (numit credit de lombardare) unde titlurile care constituie garantia creditului nu mai sunt efectele comerciale cu cauza reala, ci titluri publice (obligatiuni, bonuri de tezaur,etc) titluri pe care bancile comerciale le cumpara cu ocazia emisiunilor lansate de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare.

Practic, Banca centrala cumpara sau preia in pensiune aceste titluri, in schimbul carora acorda avansuri denumite si credite de lombard, insa rata dobanzii este mai mare decat rata de rescont.

BNR mai practica si creditul structural alimentand un cont pentru o anumita perioada de timp, din care bancile folosesc sume de bani pana la nivelul plafonului stabilit, dar numai pentru anumite operatiuni. Acest credit este garantat cu titluri comerciale (cambia, BO,CEC) sau alte titluri acceptate de Banca Centrala.

Un alt tip de credit practicat de BNR este si creditul de licitatie in cadrul caruia Banca Centrala pune la dispozitia intregului sistem bancar un plafon maxim pe care bancile il liciteaza, dobanda fiind astfel stabilita pe baze competitive.

Un alt tip de credit practicat de BNR este creditul special care constituie o refinantare speciala acordata de banca centrala IC-urilor aflate in criza de lichiditati. Acest credit este conditionat de prezentarea unui program de restructurare a respectivei banci acceptat de Banca Centrala, iar termenul maxim al finantarii fiind de 30 de zile.

REZERVELE MINIME OBLIGATORII (RMO)

Legea 312/2004 prevede la art.8 al.1 ca BNR stabileste regimul RMO pe care IC trebuie sa le mentina deschise in conturi deschise la aceasta.

Fiind o norma de trimitere, in abordarea acestei probleme ne vom raporta la norma speciala in materie, respectiv la Regulamentul nr.6/2002 privind regimul RMO emis de BNR si publicat in MO nr.566/01.08.2002. Acest regulament a fost modificat prin numeroase circulare,

3


iar ultima modificare este facuta prin Regulamentul BN nr.4/2012 publicat in MO nr.123/20.02.2012.

Potrivit art.1 din acest reguilament IC-urile persoane juridice romane, sucursalele din Romania ale IC din alte state membre UE si sucursalele din Romania ale IC-urilor din state terte astfel cum acestea sunt definite de OUG nr.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, denumite in continuare IC, trebuie sa mentina RMO in lei si in valuta in conturi deschise la BNR in conditiile prezentului regulament.

Totodata aceste RMO trebuie sa fie mentinute in aceste conturi la nivelul prevazut de reglementarile BN ca medie zilnica pe durata perioadei de aplicare care este stabilita ca fiind intervalul cuprins intre data de 24 a lunii curente si 23 a lunii viitoare.

RMO indeplinesc cel putin 2 obiective :- un obiectiv de politica monetara;- un obiectiv de ordin prudential.In ceea ce priveste obiectivul de politica monetara, adica acela de a

mentine masa monetara la un nivel cat mai apropiat de cantitatea de bunuri si servicii de pe piata, trebuiesc facute urmatoarele observatii:

este binecunoscut faptul ca in cadrul sistemului bancar se admite o insolvabilitate mai mare decat in alte sectoare, insolventa determinata de posibilitatile de multiplicare a creditului ;

bancile nu acorda credite doar din capitalurile proprii, ci mai ales din fonduri atrase, asa incat scopul principal al acestor RMO consta in diminuarea potentialului de multiplicare a creditului ;

RMO depuse astfel in conturi deschise la Banca Centrala nu pot servi drept baza pentru acordarea de credite economiei si orice variatie in nivelul cantitativ al acestora nu face dacat sa creasca sau sa scada oferta de moneda care este astfel controlata de banca centrala.In ce priveste obiectivul de ordin prudential acesta este realizat in masura in

care publicul are incredere ca bancile dispun de suficiente lichiditati pentru a face fata solicitarilor de restituire a depunerilor.

In situatia in care la un moment dat o banca nu poate face fata solicitarilor de retragere a depunerilor, Banca Centrala permite utilizarea acestor rezerve, ceea ce confera siguranta publicului.

Baza de calcul a RMO se constituie din mijloace banesti in moneda nationala sau in valuta, reprezentand obligatii ale IC rezultate din acceptarea depozitelor si a altor fonduri si se determina ca nivel mediu pe perioada de aplicare si observare in acelasi timp al elementelor de pasiv din bilantul bancilor.

Sunt exceptate din baza de calcul a RMO urmatoarele :- capitalurile proprii;- mijloacele banesti atrase de la BNR ;- mijloacele banesti atrase de la alte banci;

Din aceste exceptii se pot formula 2 concluzii :- prima – baza de calcul a RMO este constituita numai din resursele atrase ;- a doua – asupra resurselor atrase nu trebuie sa se constituie de mai

multe ori RMO, astfel in cazul unui credit atras de la BN, daca s-ar aplica RMO am fi in situatia in care putem utiliza doar o parte din credit, restul ramane blocat in contul BN cu titlu de RMO. Pe de alta parte Banca Centrala ar practica o dobanda pentru un credit neutilizat.

In ce priveste fondurile atrase de la alte banci este evident ca ele au fomat initial baza de calcul pentru RMO si o noua constituire de RMO ar insemna imposibilitatea utilizarii in intregime a creditului.

Incadrarea in cerintele privind RMO se realizeaza atunci cand nivelul efectiv al acestora este egal cu nivelul prevazut de reglementari.

4


Ratele RMO se stabilesc de BNR in functie de obiectivele sale de politica monetara si se comunica prin circulara. Modificarea acestor rate se comunica de asemenea prin circulara cu cel putin 7 zile inainte de inceperea perioadei de aplicare.

Pentru deficitul de RMO se calculeaza si se percepe o dobanda penalizatoare pe durata de aplicare a perioadei aferente 24 – 23. Rata dobanzii penalizatoare precum si modificarea acesteia se comunica tot prin circulara cu cel putin o zi inainte de inceperea perioadei de aplicare.

In general se admite ca dpdv structural, RMO constituie o taxa asupra sistemului bancar, in scopul de a determina bancile sa plateasca serviciile pe care Banca Centrala le ofera si de a compensa astfel privilegiile de care beneficiaza bancile.

Necesitatea constituirii acestor rezerve este dictata in primul rand de obiective de politica monetara , prin aceste rezerve putandu-se controla si mentine un echilibru necesar al masei monetare aflate in circulatie si deasemenea de obiective de ordin prudential.

In concluzie politica monetara se realizeaza prin operatiuni de piata monetara, operatiuni de creditare a IC si prin mecanismul RMO.

BNR concentreaza astfel la indemana sa instrumente de comanda vitale pentru economie, avand posibilitatea de a influenta si de a orienta intr-un sens sau altul evolutia economiei nationale.

2. Functia de emisiune monetara

Banca Centrala sau Banca de emisiune emite bancnote si monede metalice al caror curs este legal si au putere liberatorie nelimitata.

Prevederile art.12 din Lege intitulat si “Dreptul exclusiv de emisiune” stabilesc perogativa exclusiva a BNR ca unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote si monede ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.

Sub aspectul cursului legal si al puterii liberatorii nelimitate, dispozitiile art.16 din lege intitulat “Mijloace legale de plata” prevad expres ca bancnotele si monedele emise si neretrase din circulatie de catre BNR reprezinta insemne monetare care trebuiesc acceptate la valoarea nominala pentru plata tuturor obligatiilor publice sau private.

Volumul emisiunii trebuie sa fie proportional nevoilor economice pentru a asigura necesarul de numerar in stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei banesti.

Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.Suma totala a bancnotelor si monedelor metalice in circulatie, excluzand rezerva de

numerar, se evidentiaza in contabilitatea BNR (pasiv).BNR este abilitata de lege sa asigure tiparirea si baterea monedelor si in acelasi timp este

obligata sa ia masuri pentru pastrarea in siguranta a celor care nu sunt puse in circulatie, precum si ptr.custodia sau distrugerea cand aceasta este necesara a matritelor, cernelurilor si a bancnotelor si monedelor retrase din circulatie.

BNR este singura in drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor. Grafica bancnotelor si monedelor este protejata prin inregistrarea la OSIM (Oficiul de stat pentru inregistrarea monedelor).

Pierderea sau furtul insemnelor monetare nu cade sub protectia legii.Bancnotele poarta semnatura guvernatorului si a casierului central.Emisiunea monetara, odata realizata, este distribuita tot de BNR care administreaza de

asemenea si rezerva de numerar.Bancnotele si monedele uzate sau necorespunzatoare vor fi retrase din circulatie si

distruse de catre BNR, care este obligata sa le inlocuiasca fara taxe cu altele noi, cu exceptia celor ilizibile, cu deformari, sau carora le lipseste mai mult de mai mult de 40% din suprafata lor.

BNR fiind unica institutie autorizata sa emita insemne monetare, poate hotara anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede care au fost emise si in locul acestora, punerea in circulatie a altor tipuri de insemne monetare. Un exemplu in acest sens il constituie Legea 348/14 iul.2004 privind denominarea monedei nationale.

5


Potrivit art.1 din L.348/2004 la data de 01 iul.2005 moneda nationala a Romaniei “leul” urma sa fie denominata, astfel incat 10.000 lei vechi aflati in circulatie la acea data sa fie preschimbati pentru 1 leu nou. Denominarea este actiunea de reducere a valorii nominale a monedei nationale.

Vechile insemne monetare urmau sa circule pana la data de 31 dec.2006, fiind acceptate la plata la val.de 10.000 lei vechi ptr.1 leu nou. Concomitent, BNR a pus in circulatie noile bancnote si monede incepand cu aceeasi data (01.iul.2005). In toata aceasta perioada, pe piata au circulat atat vechile insemne monetare, cat si noile insemne monetare, perioada in care, treptat, vechile insemne monetare au fost retrase din circulatie.

Dupa 31 dec.2006 vechile insemne monetare nu au mai putut circula si prin urmare, nu au mai fost acceptate la plata ptr.stingerea obligatiilor publice sau private. Cu toate acestea, vechile insemne monetare pot fi preschimbate si in prezent, dar, de regula, prin lege se stabileste o perioada maxima in care ele sa poata fi preschimbate.

Initial, L.348 a prevazut o astfel de posibilitate, stabilind un termen maxim ptr.preschimbare, insa, ulterior, a abrogat aceasta prevedere.

Valoarea nominala a leului nu a fost modificata prin aceasta lege, ci pastrata potrivit vechii legi privind stabilitatea monetara din 1947.

3. Functia de realizare a politicii valutare

Politica valutara se realizeaza prin cursul de schimb si prin regimul valutar.Cursul de schimb reprezinta raportul intre moneda nationala si o alta moneda de

referinta, exact, raportul intre valorile paritare ale celor 2 monede.Cursul de schimb este influentat in primul rand de cerere si oferta, asa incat, daca este

lasat liber pe piata, automat, el intra intr-un sistem conectat de fluctuari.Atunci cand cursul de schimb nu este suficient de stabil, iar moneda nationala este supusa

unor presiuni valutare, Banca Centrala ia masuri ptr.a controla acest curs, intervenind pe piata fie prin vanzarea, fie prin cumpararea de valuta.

Cursul de schimb este influentat in mare masura de rata inflatiei, de variatiile ratelor dobanzii, precum si de soldul balantei de plati, care, in situatia in care este excedentar ajuta la intarirea monedei nationale, iar cand este deficitar, automat, cursul de schimb inregistreaza o crestere.

Regimul valutar este cea de-a doua componenta a politicii valutare si se refera la totalitatea reglementarilor in domeniul schimburilor valutare, reglementarile vizand atat monitorizarea, cat si controlul tranzactiilor valutare.

Potrivit L.312, BNR este unica autoritate care emite autorizatii pentru operatiuni valutare si pentru alte operatiuni specifice.

Reglementarile BNR se refera in principal la :1) autorizarea si retragerea autorizatiei, precum si supravegherea persoanelor care

au obtinut autorizatii de a efectua tranzactii valutare ;2) stabilirea de plafoane si alte limite pentru detineri de active externe si

operatiuni cu acestea pentru persoanele juridice si fizice:3) stabilirea plafonului si a conditiilor indatorarii externe a persoanelor juridice si

fizice care intra sub incidenta regimului valutar.

4. Functia de agent al statului

BNR nu gestioneaza direct veniturile si cheltuielile publice, aceasta functie revenind trezoreriei statului. Cu toate acestea, BNR tine in evidentele sale contul curent general al trezoreriei statului deschis pe numele statului. Functionarea contului curent general al trezoreriei statului si inregistrarea operatiunilor in acest cont se stabilesc prin conventii incheiate cu Min.Fin.Publice.

6


Operatiunile pe care BNR le face prin tinerea acestui cont sunt incasarile si efectuarea de plati in limita disponibilitatilor existente in acest cont.

BNR mai poate actiona ca agent al statului si prin acordarea de imprumuturi din contul curent general al trezoreriei statului. De asemenea, mai realizeaza si urmatoarele operatiuni :

a) plasarea catre terti a emisiunilor de titluri de stat si a altor instrumente negociabile de indatorare a statului roman;

b) exercitarea functiilor de agent de inregistrare, depozitare si transfer al titlurilor de stat;c) plata capitalurilor, a dobanzilor, comisionelor si spezelor aferente acestui cont;d) executarea decontarilor in contul current general, precum si alte operatiuni ;

5. Functia de banca a bancilor

BNR autorizeaza potrivit legii functionarea celorlalte banci pe teritoriul Romaniei, le supravegheaza activitatea, le impune restrictii, le retrage autorizatia, etc.

In acelasi timp BNR joaca rolul de banca pt.celelalte banci privind depozitarea si acordarea de credite.

BNR este imputernicita de lege sa emita reglementari proprii cu valabilitate pentru intregul sistem bancar. In acest sens, BN emite circulare sau regulamente privind RMO, lichiditatea bancilor, solvabilitatea bancilor, reglementari privind prudentialitatea, etc.

Aceste reglementari sunt date in aplicarea Legii 312/2004 si sunt obligatorii pentru sistemul bancar, astfel incat nerespectarea acestora poate atrage sanctionarea respectivelor banci.

SUPRAVEGHEREA BANCARA ATRIBUT EXCLUSIV AL BANCII CENTRALE

Potrivit art.125 din lege, BNR are competenta exclusiva de autorizare a IC si raspunde de supravegherea prudentiala a IC pe care le-a autorizat sa opereze in Romania.

Supravegherea bancara este reglementata detaliat de prevederile OUG 99/2006 privind IC si adecvarea capitalului.

In intelesul art.7 pct.10 din ordonanta IC inseamna o entitate a carei activitate consta in atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si in acordarea de credite in cont propriu.

Supravegherea bancara cuprinde 2 operatiuni esentiale si anume : - autorizarea de functionare a IC ;

- supravegherea prudentiala a celor autorizate.Autorizarea functionarii IC presupune la randul sau 2 etape :

- prima etapa – inregistrarea cererii de autorizare si primirea cererii de infintare ca banca. Orice cerere de autorizare trebuie sa fie insotita de un plan de activitate care trebuie sa cuprinda cel putin tipurile de activitati propuse a fi desfasurate si structura organizatorica a IC. Sediul social al IC persoana juridica romana si dupa caz sediul real, trebuie sa fie situate pe teritoriul Romaniei.

Potrivit art.11 din ordonanta, BNR nu poate acorda autorizatie unei IC daca aceasta nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului initial de cel putin egal cu nivelul stabilit prin reglementari si care nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 5 mil. EURO.

La constituirea unei IC pers.jr.rom. capitalul initial este reprezentat de capitalul social cu exceptia cazurilor in care IC care se constituie este rezultata dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare, ori ca urmare a transformarii unei alte entitati in IC.

Cererea de autorizare insotita de documentatia stabilita, va fi inaintata BNR, care va hotara in termen de 4 luni de la primire, in sensul acordarii aprobarii de constituire a IC, sau in sensul respingerii cererii.

La aprobarea de constituire a IC, BNR are in vedere :

7


a) calitatea actionarilor, respectiv a membrilor IC, reputatia si experienta persoanelor implicate in administrarea acesteia ;

b) nivelul minim al capitalului social ;c) studiul de fezabilitate care va cuprinde cel putin tipul de actiuni prevazute a se desfasura

si structura organizatorica a bancii;d) actionarii semnificativi si fondatorii IC ;e) structura actionariatului ;f) sediile institutiei de credit ;g) auditorul financiar.Daca BNR aproba cererea, da un raspuns in sensul ca banca se poate constitui,

document in baza caruia actionarii pot indeplini toate formalitatile legate de constituire a bancii. Aceste formalitati trebuiesc indeplinite in 3 luni de la data primirii aprobarii de constituire a bancii. Pe baza acestor documente (certificatul de inmatriculare la Reg.Com.), IC solicita BNR eliberarea autorizatiei de functionare. Si in aceasta etapa (a doua) BNR poate refuza eliberarea autorizatiei de functionare daca :

1) IC nu dispune de fonduri proprii separate sau capitalul social se situeaza sub nivelul minim stabilit de BN ;

2) Documentatia prezentata este incompleta sau nu este intocmita conform dispozitiilor legale ;

3) Forma juridica este alta decat cea prevazuta pentru categoria IC care intentioneaza a se constitui ;

4) Din evaluarea planului de activitate prezentat rezulta ca IC nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse ;

5) BNR nu este satisfacuta de calitatea persoanelor care asigura administrarea si/sau conducerea IC ;

6) Calitatea actionarilor ori a membrilor IC nu corespunde cerintelor prevazute de ordonanta si de reglementarile emise in aceasta privinta ;

7) Inainte de obtinerea aprobarii de constituire, fondatorii au facut comunicari publice cu privire la functionarea IC.

Autorizatia de functionare a IC are natura juridica a unui act administrativ.

Retragerea autorizatiei de functionare a IC

Pentru identitate de ratiuni, Ordonanta stabileste si conditiile in care BNR poate retrage autorizatia de functionare acordata unei IC si anume :

a) IC nu si-a inceput activitatea ptr.care a fost autorizata in termen de 1 an de la data acordarii autorizatiei sau a incetat sa mai desfasoare activitate mai mult de 6 luni;

b) Autorizatia a fost obtinuta pe baza unor informatii false sau prin orice mijloc illegal ;c) IC nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii autorizatiei ;d) IC nu mai poseda suficiente fonduri proprii ;e) Ca sanctiune, legea deosebeste intre retragerea autorizatiei de functionare si incetarea

valabilitatii autorizatiei de functionare.Autorizatia de functionare isi inceteaza valabilitatea atat in baza prevederilor legale

atunci cand actionarii acesteia hotarasc dizolvarea si lichidarea IC, cat si de drept in urmatoarele situatii :

a) a avut loc o fuziune sau o divizare a IC in urma careia aceasta isi inceteaza activitatea;b) a avut loc o transformare a IC in alta categorie de IC (ex. are regim locativ si-l schimba) ;c) s-a pronuntat o hotarare de declansare a procedurii falimentului ;Incetarea valabilitatii autorizatiei de functionare se publica de catre BN in MO partea a IV-a si-n cel putin 2 cotidiene de circulatie nationala.

Retragerea autorizatiei de functionare, si dupa caz, incetarea valabilitatii acesteia se notifica deandata Comisiei Europene si autoritatilor competente din statele monetare gazda.

8


Ca urmare a retragerii autorizatiei de functionare, IC va intra in lichidare si nu va mai putea desfasura alte activitati, decat cele legate de lichidare.

SUPRAVEGHEREA PRUDENTIALA A IC

Pentru asigurarea functionarii si viabilitatii sistemului bancar , BNR este imputernicita:a) sa emita reglementari sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si sa aplice

sanctiunile legale in cazurile de nerespectare;b) sa controleze si sa verifice pe baza raportarilor primate si prin inspectii la fata locului,

registrele, conturile si orice altfel de documente pe care le considera necesare.Normele pe care le emite BNR privesc in principal lichiditatea bancilor, nivelul fondurilor

proprii, limitarea riscului de credit , solvabilitatea, etc.

SOLVABILITATEA INSTITUTIILOR DE CREDIT

Exprima potentialul IC de a face fata cerintei de retragere a depunerilor, in cazul in care s-ar crea presiuni din partea deponentilor si se exprima prin asa-numitul indicator de solvabilitate.

Indicatorul de solvabilitate reprezinta raportul dintre fondurile proprii astfel cum acestea sunt definite prin reglementarile BN (regul.BN 18/2006) si totalul activelor si elementelor din afara bilantului nete de provizioane si ajustate in functie de risc.

Potrivit reglementarilor IC sunt obligate sa mentina in permanenta indicatorul de solvabilitate la un nivel de cel putin 12%.

Prin urmare numaratorul Is inseamna fondurile proprii, iar numitorul este dat de totalul activelor si elementelor din afara bilantului.

Reglementarile BN atribuie elementelor de active grade de risc de credit exprimate prin ponderi procentuale. In acest sens avem ponderea zero, ponderea 20%. 50% si 100%.

Ponderea zero inseamna numerar si elemente echivalente , creante asupra administratiei centrale si a bancilor centrale din zona A, creante asupra Comunitatii Europene si altele (cu cat ne indepartam de acesta, ponderea este mai mare).

ADECVAREA FONDURILOR PROPRII PENTRU ACOPERIREA RISCURILOR DE PLATA

Potrivit reglementarilor (regul.18/2006), sumele aferente elementelor incluse infondurile proprii, trebuie sa fie la dispozitia IC pentru a putea fi utilizate imediat si nerestrictionat in vederea acoperirii riscurilor sau pierderilor deandata ce acestea apar.

Expunerile mari ale IC

Potrivit reglementarilor, expunerea reprezinta orice active sau orice element din afara bilantului, fara aplicarea ponderilor de risc ori gradelor de risc prevazute.

In activitatea curenta, bancile sunt obligate sa-si verifice in permanenta acesteexpuneri.

Potrivit reglementarilor BN, expunerea fata de un singur debitor nu trebuie sadepaseasca 10% din fondurile proprii ale IC-ului. De asemenea, nu va putea depasi 25% fata de un grup de debitori.

Pentru depasirea oricaror expuneri care pericliteaza credibilitatea sau viabilitatea IC, BNR poate aplica urmatoarele sanctiuni :a) avertisment scris ;b) amenda aplicata IC intre 0.05 %– 1% din capitalul social al acesteia ;c) amenda aplicata conducatorilor bancii intre 1 si 6 salarii mdii nete pe IC ;d) retragerea aprobarii acordate conducatorilor bancii ;

9


e) retragerea autorizatiei de functionare.

SUPRAVEGHEREA SPECIALA

Potrivit prevederilor Ord.urg.99/2006, BNR poate dispune instituirea masurii de supraveghere speciala asupra oricarei IC pers.jr.rom, pt.incalcarea legii sau a reglementarilor emise in aplicarea acesteia. Aceasta masura mai poate fi dispusa si in cazul constatarii unei situatii financiare precare a respectivei IC.

Supravegherea speciala se asigura printr-o comisie instituita in acest scop, formata din maxim 7 specialisti din cadrul BN, dintre care una singura- functia de presedinte.

Atributiile comisie de supravegehre se stabilesc de catre BN si se refera in principal la urmatoarele :

a) urmarirea modului in care conducerea bancii actioneaza pt.stabilirea si aplicarea masurilor necesare in vederea remedierii deficientelor ;

b) suspendarea aplicarii unor acte de decizie ale conducerii bancii ;c) formularea de solicitari privind modificarea sau complectarea cadrului de conducere a

strategiilor, proceselor si mecanismelor existente la IC ;d) limitarea si/sau suspendarea unor activitati si operatiuni pe o anumita perioada ;e) orice alte masuri considerate necesare pt.remedierea situatiei IC.f) Formularea de propuneri pt.sanctionarea persoanelor vinovate.

Comisia de supraveghere speciala nu se substituie conducerii bancii, insa conducerea bancii nu poate hotara masuri contrare celor dispuse de aceasta.

Pe toata perioada exercitarii supravegherii speciale, comisia prezinta rapoarte perioadice BN, care va decide cu privire la continuarea sau incetarea supravegherii speciale, fara a se depasi o perioada de 3 luni de la data instituirii masurii.

In cazul in care situatia bancii nu se amelioreaza , BNR poate institui masura de administrare speciala sau alte masuri.

ADMINISTRAREA SPECIALA

BNR poate hotara instituirea administrarii speciale in urmatoarele cazuri :a) supravegherea speciala nu a dat rezultate intr-un termen de max.3 luni ;b) se constata sau este previzibila o deteriorare semnificativa a indicatorilor prudentiali si de

performanta financiara ;c) se constata deficiente grave in administrarea si/sau conducerea IC ;d) IC nu s-a conformat masurilor dispuse de BN impotriva sa ;e) Operatiunile IC pun in pericol stabilitatea ori nivelul fondurilor proprii ale acesteia sau

inregistreaza o criza de lichiditati;f) IC nu a prezentat la termenul indicat de BN un plan de redresare a activitatii ;g) Instituirea acestei masuri este solicitata in mod justificat de conducerea bancii sau de

consiliul de supraveghere ori de catre Ad.gen.a actionarilor (AGA).h) BNR a declarat indisponibilr depozitele IC aflate in conturile sale si care garanteaza

depozitele in sistemul bancar.Administrarea speciala se instituie pe o perioada de 4 luni si se exercita de catre

un administrator special persoana fizica sau juridica sau chiar fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

Hotararea BN privind administrarea speciala trebuie sa cuprinda :1) nominalizarea perosoanelor desemnate in calitatea de administrator special ;2) obiectivele si atributiile specifice ale administratorului ;3) remunerarea administratorului special ;4) nivelul permis al cheltuielilor ce pot fi angajate in indeplinirea atributiilor ;

10


5) orice alte conditii considerate, impuse sau necesare de catre BN.Administratorul special isi exercita atributiile in conformitate cu prevederile legii si

cu reglementarile aplicabile, precum si cu respectarea instructiunilor si a dispozitiilor date de catre BNR pe parcursul administrarii speciale.

Pe perioada administrarii speciale, administratorul special preia integral atributiile de administrator si de conducere a IC, iar mandatul consiliului de ad-tie sau al directorilor consiliului de supraveghere inceteaza.

Pe perioada administrarii speciale, functionarea AGA este suspendata cu exceptia cazurilor in care aceasta este convocata pentru :

a) majorarea capitalului social ;b) reducerea capitalului social pt.acoperirea pierderilor;c) fuziunea cu alte IC ;d) divizarea totala sau partiala.In termen de max.2 luni de la numire, administratorul special trebuie sa evalueze

perspectivele de realizare, costurile si beneficiile aproximative ale urmatoarelor alternative :a) redresarea IC ;b) restructurarea activitatii IC ;c) introducerea cererii pt.declansarea procedurii falimentului.Raportul intocmit de administratorul special trebuie inaintat BNR in termen de cel

mult 2 luni de la numirea sa.De la preluarea IC administratorul special ia masuript.a asigura pastrarea in siguranta

a activelor si a documentelor. De asemenea, el va realize inventarierea si evaluarea activelor si pasivelor si va intocmi situatii financiare care se vor transmite BN.

Printre masurile de redresare care pot fi luate de administratorul special putem enumera :a) negocierea creantelor IC sau stabilirea unor noi scadente a acestora ;b) suspendarea atragerii de depozite si/sau a acordarii de credite ;c) reducerea sau restructurarea activitatilor neprofitabile, inclusive prin inchidera unor

sucursale ;d) reducerea cheltuielilor, inclusive prin redimensionarea schemei de personal ;e) imbunatatirea cadrului de administrare ;f) reevaluarea necesarului de provizioane sau a tratamentului expunerilor ;g) incetarea activitatii frauduloase si a abuzurilor de orice natura ale persoanelor aflate in

relatii speciale cu IC ;h) introducerea de actiuni pt.anularea actelor frauduloase incheiate de IC inainte de

instituirea acestei masuri ;i) sesizarea organelor competente in cazul in care exista indicii cu privire la savarsirea de

infractiuni.Pe intreaga perioada a administrarii speciale, administratorul special trebuie sa

raporteze BNR la termenele stabilite de aceasta, in legatura cu situatia financiara a IC si stadiul masurilor implementate.

Daca masura administrarii speciale a dat rezultatele scontate, BNR va hotara incetarea masurii, cu reluarea activitatii IC sub controlul organelor sale statutare.

Pana la numirea si aprobarea de catre BNR a persoanelor care vor asigura conducerea IC, administratorul special asigura administrarea si conducerea acesteia.

In cazul in care masura administrarii speciale nu va conduce la redresarea IC, BNR va retrage autorizatia de functionare si va sesiza instanta competenta in vederea declansarii procedurii falimentului.

Pana la numirea de catre Tribunal a administratorului sau lichidatorului judiciar, administrarea IC se exercita tot de catre administratorul special.

Masurile implementate in cursul administrarii speciale, inclusiv in procedura falimentului, nu pot fi suspendate sau desfintate pe cale judecatoreasca.

11


Daca prin hotararea pronuntata, instanta judecatoreasca constata ilegalitatea masurilor implementate, partea in favoarea careia s-a pronuntat hotararea, este indreptatita sa introduca actiune in despagubiri pentru prejudiciile cauzate.

REGLEMENTAREA ACTIVITATII INSTITUTIILOR DE CREDITCadrul legal al activitatii bancare in Romania

Pe langa Legea 312/2004 care stabileste in principiu modul de organizare si functionare al Bancii Centrale si comepetentele acesteia in functionarea sistemului bancar, activitatea bancara in Romania este reglementata amanuntit de OUG 99/2006 privind IC si adecvarea capitalului, precum si de Ord.10/2004 privind falimentul IC-urilor si evidend de reglementari proprii ale BNR.

Potrivit art.99/2006 activitatea bancara se desfasoara prin IC pers.jr.romane, inclusiv sucursalele acestora din strainatate si IC din alte state membre, respectiv din state terte autorizate sa desfasoare activitatea bancara in Romania.

Prevederile ordonantei reglementeaza conditiile de acces la activitatea bancara si de desfasurare a acesteia pe teritoriul Romaniei, supravegherea prudentiala a IC si a societatilor de investitii financiare, precum si supravegherea sistemelor de plati si a sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare.

Potrivit ordonantei, IC-pers.jr.romane se pot constitui si pot functiona numai pe baza autorizatiei de functionare emisa de BNR.

In ce priveste tipul de persoana juridica, prevederile ordonantei arata ca acestea se constituie sub forma juridical prevazuta ptr.fiecare dintre categoriile de IC reglementate si nu se pot constitui prin subscriptie publica.

In functionarea IC, acestea trebuie sa indeplineasca anumite cerinte cum ar fi :a) IC trebuie sa-si organizeze intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici

bancare prudente si sanatoase, cu cerintele legii, ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia ;

In acest sens, fiecare IC trebuie sa dispuna de un cadru formal de administrare a activitatii, riguros conceput care sa includa o structura organizatorica clara, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente si coerente, de procese eficace de identificare, administrare, monitorizare si raportare a riscurilor, de mecanisme adecvate de control intern, de proceduri administrative si contabile riguroase, etc.

Prin actele constitutive si reglementarile interne, IC-urile isi stabilesc cadrul de administrare, procese de identificare, administrare, monitorizare si raportare a riscurilor, precum si mecanismele de control pe care sunt obligate sa le transmita BNR.

In toate actele oficiale IC se identifica printr-un minim de date, cu mentionarea numarului si datei de inmatriculare in Registrul Institutiilor de credit .

b) o alta dispozitie stabileste ca modificarile in situatiile IC sunt supuse aprobarii BNR, astfel incat inregistrarile in Reg.Com. a mentiunilor privind respectivele modificari, vor putea fi facute numai dupa obtinerea acestei aprobari ;

c) regula stabilita de art.101 al.1 din L.31/1990 (legea soc.comerciale), potrivit careia o actiune da dreptul la un singur vot in AGA este mult mai categorica in ce priveste IC-urile, in sensul ca acestea nu vor putea stabili in statutul lor exceptii de la aceasta regula

d) ca o derogare de la prevederile art.91 din L.S.C.31/1990, potrivit cu care, actiunile sunt nominative si la purtator, actiunile emise de IC vor putea fi numai nominative

e) dispozitiile art.102 al.2 din Ordonanta stabilesc regula potrivit careia fiecare IC autorizata de BNR are obligatia de a deschide cont current la BNR inainte de inceperea activitatii .

Toate aceste cerinte le putem numi cerinte operationale.A doua categorie de cerinte sunt cele legate de capitalul social.Actul de constituire a unei IC, in cazul in care aceasta se constituie ca societate

comerciala pe actiuni, trebuie sa cuprinda cele 3 elemente specifice contractelor de societati:

12


- aporturile asociatilor ;- intentia de a executa in comun o activitate comerciala ;- acordul de a imparti beneficiile.

Sub aspect juridic, prin acord se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala in limita careia asociatul devine debitor(?!) al societatii cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate.

Potrivit art.91 din L.31/1990 si art.1882 alin.3 Cod Civil, aportul la capitalul social poate fi in numerar, in bunuri, in prestatii sau cunostinte specifice.

In ce priveste capitalul social al IC trebuie varsat integral de catre asociati la momentul subscrierii intr-un cont distinct deschis la o IC si care va fi blocat pana la inmatricularea in Registrul Comertului a respectivei IC.

Legea prevede si un minim al capitalului social, insa lasa la aprecierea BN stabilirea prin reglementari a acestui minim.

Prin regulamentul BNR nr.18/2006, bancile persoane juridice romane trebuie sa dispuna la momentul autorizarii de un nivel al capitalului initial de minimum 37 mil.ron. (bancile de credit ipotecar-25 mil.ron, bancile de economisire si creditare in domeniul locative minim 25 mil.ron).

Dupa constituirea IC-ului, capitalul social in forma baneasca scade, intrucat IC isi cumpara sedii, fara insa sa scada capitalul, si de aceea legea prevede ca fondurile proprii ale unei IC nu trebuie sa scada sub nivelul minim al capitalului initial, iar daca totusi scade, BN acorda respectivei IC o perioada limita in care sa-si reantregeasca fondurile proprii.

CATEGORII DE INSTITUTII DE CREDIT

Astfel cum sunt reglementate prin ordonante, institutiile de credit se pot constitui si functiona intr-una din urmatoarele categorii :

a) banci ;b) banci de economisire si creditare in domeniul locativ ;c) banci de credit ipotecar ;d) organizatii cooperatiste de credit.Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ se pot constitui tot sub forma

juridica de soc.com.pe actiuni in conformitate cu legislatia aplicabila societatilor comerciale pe actiuni si cu respectarea dispozitiilor ordonantei.

Acestea sunt IC specializate in finantarea pe termen lung a domeniului locativ al caror obiect principal de activitate consta in economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Ele pot desfasura urmatoarele activitati :- economisirea si creditarea in sistem colectiv ptr.domeniul locativ ;- finantarea anticipata si finantarea intermediara pe baza contractelor de

economisire-creditare ;- acordarea de credite pt.activitati in domeniul locativ, fara a se depasi insa un

nivel stabilit de BN ;- administrarea de portofolii de credite si intermedierea de credite pe contul

tertilor, daca aceste credite sunt destinate finantarii unor activitati in domeniul locativ ;

- emiterea de garantii pt.creditele obtinute de o persoana ;- efectuarea de plasamente.

Bancile de credit ipotecar sunt IC specializate, al caror obiect principal de activitate il constituie desfasurarea cu titlu profesional al activitatii de acordare de credite ipotecare pt.investitii imobiliare si atragerea de fonduri rambursabile de la public prin emisiunea de obligatiuni ipotecare.

13


Aceste IC nu pot avea in obiectul de activitate atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public.

Organizatiile cooperatiste de credit sunt pers.juridice romane infintate ca asociatii autonome, apolitice si neguvernamentale, care desfasoara activitati specifice IC, in scopul intrajutorarii membrilor lor. Ele se pot organiza si functiona numai sub forma cooperativelor de credit si a casei centrale a coop.de credit.

Activitati premise bancilor :Institutiile de credit pot desfasura in limitele autorizatiei acordate urm.activitati :

a) atragerea de depozite si alte fonduri rambursabile ;b) acordarea de credite de consum, ipotecare, factoring, finantarea tranzactiilor comerciale,

etc.;c) leasing financiar ;d) servicii de plata ;e) emiterea si administrarea mijloacelor de plata (CEC-uri, cambii);f) emiterea de garantii si asumarea de angajamente ;g) tranzactionarea in cont propriu sau in contul clientilor de instrumentele pietei monetare,

tranzactionarea de valuta, valori mobiliare ;h) participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin

subscrierea si plasamentul acestora, ori, numai prin plasament si prestari de servicii legate de aceste emisiuni ;

i) servicii de consultanta.

Tranzactii interzise institutiilor de credit

In primul rand, IC nu pot realize operatiuni comerciale din obiectul de activitate al altor comercianti. De asemenea sunt interzise :

a) gajarea propriilor actiuni pe contul datoriei bancii ;b) acordarea de credite garantate cu actiuni, alte titluri de capital sau cu obligatiuni emise de

institutii de credit, insa sic) atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, cand IC se afla in stare de

insolventa.

Interdictii legale

Legea interzice oricarei persoane juridice care nu este IC autorizata, precum si oricarei persoane fizice sau entitati fara personalitate juridical sa se angajeze intr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile.

O alta interdictie se refera la o utilizare a unor termeni specifici din domeniul bancar.Legea interzice oricarei persoane – alta decat o institutie de credit autorizata – sa

utilizeze denumirea de banca sau organizatie cooperatista de credit, sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, in legatura cu o activitate, un produs sau un serviciu, cu exceptia cazului in care aceasta utilizare este stabilita sau recunoscuta prin lege, ori printr-un acord international, sau cand din contextul in care este utilizata denumirea respectiva, rezulta neandoielnic ca nu este vorba despre desfasurarea unei activitati bancare.

Entitatile persoane juridice romane din grupul din care face parte o IC, pot utiliza in denumirea acestora initialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare utilizate la nivel de grup.

14


PROCEDURA FALIMENTULUI BANCILORReglementare legala si domeniu de aplicare

Neexecutarea obligatiilor banesti la scadenta produce consecinte negative nu numai asupra creditorului, ci si fata de alti comercianti cu care acesta se afla in raporturi juridice.Procedura falimentului IC este reglementata de OG nr.10/2004 privind falimentul IC.

Potrivit art.26 alin.1 din ordonanta cap.3 sectiunea 7 intitulat “Falimentul” din L.85/2006 privind procedura falimentului, se vor aplica in mod corespunzator si procedurii falimentului Ic-urilor.

In ce priveste domeniul de aplicare ne aflam intr-o reglementare speciala si potrivit art.1 alin.1 din ordonanta, procedura reglementata de aceasta ordonanta se aplica IC-urilor pers.jr.romane, inclusive sucursalelor acestora cu sediul in strainatate.

Intra insa sub incidenta prevederilor ordonantei, numai acele IC-uri aflate in stare de insolventa, iar in intelesul art.2 lit.4 din ordonanta, insolventa reprezinta acea stare a IC-ului aflata in una din urmatoarele situatii :

1) incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitati banesti ;2) scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a IC.Intrarea in procedura falimentului poate fi declansata si prin retragerea autorizatiei de

functionare de catre BNR.Termenul de insolventa a fost legat de aceste 2 conditii.Termenul de insolventa este sinonim cu incapacitatea temporara de plata si presupune o

stare temporara de jena financiara, chiar daca per ansamblu valoarea activului net patrimoniala ar fi mai mare decat valoarea pasivului.

Insolventa fiind o stare de fapt, revine instantei obligatia de a verifica realitatea acesteia prin raportare la conditiile prevazute de lege.

Procedura falimentului poate fi declansata si numai fata de un singur debitor daca neplata depaseste 30 zile lucratoare de la scadenta.

Procedura de sesizare a Tribunalului – Art.3 alin.1 din ordonanta dispune ca organele care aplica procedura sunt instantele judecatoresti, judecatorul syndic si lichidatorul.

In ce priveste competenta materiala si teritoriala a instantelor judecatoresti, alin.2 al aceluiasi articol precizeaza expres ca procedurile prevazute de prezenta ordonanta, cu exceptia recursului, sunt de competenta exclusive a Tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul social al IC-ului si sunt exercitate de un judecator syndic.

Potrivit art.11 alin.1 procedura falimentului incepe pe baza unei cerei introduce de catre IC debitoare sau de creditorii acesteia, ori de BNR in calitate de autoritate de supraveghere bancara la Tribunalul in circumscriptia caruia se afla sediul social al IC debitoare.Cererea IC debitoare sau a creditorilor va fi insotita de aprobarea prealabila a BNR.

BNR poate respinge solicitarea IC debitoare sau a creditorilor acesteia, atunci cand apreciaza ca IC nu se afla in stare de insolventa, situatie in care poate dispune instituirea administrarii speciale.

IC debitoare aflata in stare de insolventa este obligata sa adreseze o cerere Tribunalului, pentru a fi supusa procedurii falimentului in termen de maxim 30 de zile de la data la care a intervenit starea de insolventa.

Inainte de a se adresa Tribunalului, IC debitoare este obligata sa solicite BNR aprobarea prealabila pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii in timp de maxim 10 zile de la data la care a intervenit starea de insolventa. Dupa aceea in termen de 10 zile de la data primirii aprobarii prealabile, este obligata sa ceara Tribunalului deschiderea procedurii.

Cererea IC debitoare trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte :a) bilantul certificate de catre administrator si censor (auditor), balanta de

verificare pentru luns precedenta datei inregistrarii cererii;

15


b) o lista completa a tuturor bunurilor IC-ului incluzand toate conturile si bancile prin care aceasta isi ruleaza fondurile. Pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate ;

c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora ;d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de IC in cele

120 de zile anterioare inregistrarii cererii ;e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada

de observatie ;f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii.Totodata, IC-ul prin organelle sale de conducere va prezenta declaratii

autentificate prin care sa se ateste ca IC nu a mai fost supusa procedurii, iar conducatorii sai nu au fost condamnati pentru fals, bancruta frauduloasa, abuzz de incredere, inselaciune, delapidare, etc. Cererea trebuie semnata de persoanele care au, potrivit legii, calitatea de a o reprezenta.

Creditorii – orice creditor al IC debitoare, care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate introduce la Tribunal o cerere impotriva acesteia, daca IC nu a onorat integral o astfel de creanta pe o perioada de cel putin 30 de zile lucratoare de la scadenta.

Creditorul trebuie mai intai sa ceara aprobarea prealabila a BNR si sa o ataseze la cerere. In ce priveste creanta, legiuitorul a impus conditia ca aceasta sa fie certa, lichida si exigibila.

Creanta este certa cand nu se contesta existenta si cuantumul sau si poate fi constatata prin orice inscris sub conditia de a fi recunoscuta de debitor.

Creanta este lichida cand se refera la o suma de bani précis determinate in lei sau valuta.Per a contrariu, creanta nu este lichida cand se refera la o suma de bani aproximata (circa,aproximativ, aproape).

Creanta este exigibila cand a ajuns la scadenta, scadenta fiind data convenita de parti pt.stingerea ei.

3 BNR in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara este abilitata de lege sa introduca cerere la Tribunal impotriva IC debitoare aflata in stare de insolventa. Cererea va fi insotita de hotararea Consil.de Ad-tie al BN prin care i-a fost retrasa IC autorizatia de functionare.

In urma inregistrarii cererii de catre oricare din persoanele abilitate, judecatorul sindic va notifica imediat despre aceasta tuturor partilor implicate in procedura.Primind notificarea, BNR va desemna un administrator interimar stabilindu-i si

remuneratia. Daca IC-ul se adla in procedura administrarii speciale, atributiile administratorului

interimar vor fi exercitate de ad-torul special.La primul termen de judecata, judecatorul sindic va analiza cererea si in situatia in care

IC debitoare nu contesta starea de insolventa, va emite hotararea privind deschiderea procedurii falimentului. Contestatia impotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului se poate face in termen de 5 zile de la data primirii comunicarii cu privire la introducerea acestei cereri.

Hotararea de deschidere a procedurii va fi comunicata de judec.sindic deandata IC debitoare, creditorilor, lichidatorului, fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar si Of.R.Comertului la care IC este inregistrata, pt.efectuarea mentiunii institutie de credit in faliment. Comunicarea va fi facuta publica in 2 ziare de circulatie nationala.

Primind comunicarea, BNR va inchide imediat, dupa finalizarea decontarii platilor din ziua respective, conturile IC debitoare deschise in evidentele sale si va transfera toate disponibilitatile banesti ale acesteia in conturile tip “Institutii de credit in faliment” deschise la o banca comerciala de catre lichidator. De la data deschiderii procedurii, toate actele IC debitoare vor purta mentiune “IC in faliment”

16


Atributiile organelor care aplica procedura falimentului

Spre deosebire de procedura reglementata de K.85/2006 in procedura falimentului, IC nu participa, nici Adunarea creditorilor, nici Comitetul creditorilor, nici ad-torul special. Prin urmare, intreaga procedura este realizata de Tribunal, jud.sindic si lichidator.

Tribunalul competent, adica cel in a carui jurisdictie se afla sediul IC debitoare, va desemna jud.sindic in mod aleatoriu. Jud.sindic este un jud.specializat in procedura insolventei. In realizarea atributiilor sale, el poate cere si punctual de vedere al BNR atunci cand este nevoie.

Principalele atributii ale jud.sindic sunt potrivit ordonantei, urmatoarele :a) emiterea hot.ararii de deschidere a procedurii;b) judecarea contestatiei IC debitoare impotriva cereriiprivind deschiderea procedurii;c) desemnarea prin hotarare a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestuia, controlul

activitatii acestuia si daca este cazul inlocuirea acestuia;d) judecarea a ctiunilor introduce de lichidator pt.anularea unor constituiri de garantii sau a

unor transferuri cu character patrimonial anterioare hotararii de deschidere a procedurii;e) judecarea contestatiilor formulate de reprezentantul actionarilor sau de creditori

impotriva masurilor luate de lichidator.f) Luarea masurilor care se impugn din analiza raporturilor prezentate de lichidator si

solutionarea obiectiilor la acestea ;g) Confirmarea planului de distribuire a sumelor obtinute din lichidare ;h) Autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator;i) Aprobarea modalitatii de lichidare si a tranzactiilor de cumparare de active si asumare de

passive ;j) Stabilirea raspunderii civile a organelor de conducere a cenzorilor si a personalului cu

atributii de control din IC ajunsa in stare de faliment;k) Emiterea hotararii de inchidere a procedurii .Hotararile judecat.sindic sunt definitive si executorii.Ele pot fi atacate separate cu recurs la Curtea de Apel in circumscripia caruia se afla sediul Tribunalului.Prin derogare de la prevederile art.300 alin.2 si 3 din Codul de Procedura Civila,

hotararile judecac.sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs cu exceptia hot.de respingere a contestatii formulate de IC debitoare impotriva cererii de deschidere a procedurii si a hotararii prin care se solutioneaza obiectiunile la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare.

Recursul impotriva hotararii prin care s-a dispus deschiderea procedurii se declara in 5 zile de la comunicarea hotararii si se judeca in regim de urgenta in 48 de ore de la inregistrarea acesteia. Hotararea atacata nu poate fi suspendata de instanta de recurs.

Lichidatorul este desemnat de catre judec.sindic prin chiar hotararea de deschidere a procedurii. Lichidatorul poate fi numai persoana juridical si chiar si Fondu de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

Potrivit ordonantei, principalele atributii ale lichidatorului sunt urmatoarele :a) deschiderea conturilor tip “IC in faliment” in lei si in valuta. In aceste conturi vor fi

virate la ordinul sau, toate sumele existente in conturi la alte institutii financiar-bancare. Lichidatorul va comunica imediat BNR denumirea bancii comerciale si conturile tip “IC in faliment” deschise la aceasta, dupa care BNR va transfera imediat in aceste conturi toate disponibilitatile banesti ale IC aflate in evidenta sa;

b) inventarierea bunurilor IC debitoare si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor, inclusiv aplicarea sigiliilor unde e cazul ;

c) examinarea activitatii IC si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au condos la starea de insolventa. In raport vor fi mentionate unde este cazul persoanele carora le-ar fi imputabila starea de insolvernta a IC-ului.

17


Raportul va fi inaintat spre aprobarea judecatorului syndic in termen de 3o de zile de cand este numit ;

d) angajarea personalului necesar in vederea lichidarii patrimoniului IC ;e) conducerea activitatii IC;f) mentinerea, rezilierea sau denuntarea unor contracte incheiate de IC, precum si

incheierea de noi contracte in interesul procedurii;g) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, renuntarea la garantii, sub conditia

confirmarii de catre jud,syndic ;h) introducerea de actiuni ptr.anularea constituirilor de garantii sau a transferurilor de

drepturi patrimoniale catre terti ;i) examinarea creantelor asupra IC debitoare si atunci cand este cazul formularea de

obiectiuni la acestea. Nu sunt supuse examinarii creantele bugetare ;j) primirea sumelor in lei si in valuta si consemnarea acestora in termen de 24 de ore in

noile conturi ale IC;k) luarea masurilor corespunzatoare privind conturile in valuta ale IC corespondente ;l) lichidarea bunurilor si a drepturilor din averea IC debitoare. Lichidarea se poate face

in toate formele prevazute de lege ;m) convocarea primei sedinte a adunarii creditorilor si stabilirii programelor sedintelor

comitetului creditorilor ori de cate ori este necesar;n) intocmirea unui raport lunar asupra evolutiei procedurii falimenului ;o) intocmirea bilantului final de lichidare. Daca lichidarea se prelungeste peste durata

unui exercitiu financiar, lichidatorul va intocmi si d=situatii financiare anuale;p) sesizarea jud.sindic despre orice problema care arc ere o solutionare de catre acesta.Dupa aprobarea de catre jud.sindic al raportului prin care se stabilesc modalitatile

de lichidare, lichidatorul va trece deandata la efectuarea operatiunilor care se impun potrivit planului de lichidare.

Efectele declansarii procedurii falimentului

1) Inchiderea conturilor IC debitoare deschise in evidentele BNR;2) Suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare pt.realizarea creantelor

asupra IC debitoare sau a bunurilor sale. Acest efect decurge din caracterul colectiv si concursual al falimentului, in care se urmareste satisfacerea intereselor tuturor creditorilor;

3) Suspendarea curgerii termenului de prescriptie a actiunilor judiciare sau extrajudiciare pt.realizarea creantelor asupra IC debitoare sau a bunurilor sale;

4) Nulitatea actelor, operatiunilor si platilor efectuate de IC debitoare ulterior deschiderii procedurii ;

5) Suspendarea calculului dobanzilor la creante. Potrivit ordonantei, nici-o dobanda, penalitate de orice fel, ori cheltuiala, nu va putea fi adaugata creantelor asupra IC de la data deschiderii procedurii;

6) Interdictia instrainarii actiunilor apartinand persoanelor care au detinut functii de conducere si a actionarilor semnificativi ai IC. Judecatorul sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ,respectiv a partilor sociale ale acestor persoane in registrele speciale de evidenta sau in conturilor inregistrate electronic.

Efectuarea lichidarii

Lichidarea bunurilor din averea IC debitoare va fi efectuata de lichidator subcontrolul jud.sindic. Lichidatorul organizeaza deandata o sedinta de informare cu toate IC prin care se negociaza cumpararea de active si asumarea de pasive.

18


In functie de interesul manifestat de IC participante la sedinta, lichidatorul redacteaza o cerere de oferta privind cumpararea de active si asumarea de passive, care cuprinde in principal urm.elemente:

a) categorii de active si pasive ce urmeaza a face obiectul tranzactiei si volumul acestora, incadrate in functie de gradul de lichiditate si exigibilitate;

b) valoarea de lichidare pt.fiecare categorie de active;c) prima ce poate fi stabilita de catre lichidator, care poate fi platita IC ofertante;d) termenul de inaintare catre lichidator a ofertelor. Aceasta cerere de oferta se transmite de

catre lichidator in regim de confidentialitate catre IC care si-au manifestat interesul pt.o astfel de tranzactie.

Dupa analizarea ofertelor primite, lichidatorul alege pe principiul costului minim presupus si cu aprobarea BNR oferta sau ofertele IC ofertante.

In situatia in care tranzactia privind cumpararea de active si asumarea de pasive este asumata de jud.sindic, acesta va stabili si remuneratia lichidatoului, iar in cazul in care nu se aproba nici-o oferta, lichidarea urmeaza a se efectua prin celelalte modalitati prevazute-n ordonanta.

Distribuirea sumelor

Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea IC debitoare grevate de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urm.ordine :

a) taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pt.conservarea si administrarea lor, precum si plata remuneratiei lichidatorului si a persoanelor angajate de acesta;

b) creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile daca din vanzarea acestor bunuri rezulta sume insuficiente ptr.plata in intregime a respectivelor creante, creditorii vor avea pt.diferenta creante chirografare care vor veni in concurs cu celelalte creante ale celorlalti debitori)

Potrivit ordonantei, creantele vor fi platite in lei in urmatoarea ordine:1) taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, precum si orice alte cheltuieli

aferente procedurii, precum si remuneratia lichidatorului si a persoanelor angajate de acesta;

2) creantele rezultate din depozitele garantate, precum si creantele izvorate din raportul de munca pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

3) creantele rezultand din activitatea debitorului dupa dschiderea procedurii;4) creantele bugetare si creantele fd.de garantarare a depozitelor in sistemul bancar;5) creantele decurgand din operatiuni interbancare, din operatiuni cu clientela, din op.cu

titluri, din alte op.bancare, precum si cele rezultate din livrarile de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, chirii, etc;

6) creantele subordonate (ultimele creante) in urmatorea ordine de preferinte :a) creditele acordate persoanelor juridice debitoare de catre un asociat sau actionar care

detine cel putin 10% din capitalul social ;b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.7) creantele actionarilor IC in faliment

Inchidera procedurii

Procedura falimentului va fi inchisa de jud.sindic la solicitarea lichidatorului printr-o hotarare de inchidere, atunci cand jud.sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile au fost distribuite si cand fondurile nereclamate de catre cei indreptatiti in termen de 90 de zilke de la data aprobarii raportului final au fost depuse de catre lichidator la trezoreria statului.

19


Hotararea va fi comunicata in scris tutror partilor si in cel putin 2 ziare de circulatie nationala.

Dupa inchiderea falimentului, lichidatorulu va depune spre pastrare la Directia Arhivelor Nationale judeteana sau a mun.Bucuresti, documentele IC, arhivate conform Legii Arhivelor Nationale.

In sfarsit, in orice stadiu al procedurii, jud.sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii daca se constata ca nu exista active in averea IC debitoare, ori acestea sunt insuficiente pt.a acoperi cheltuielile administrative si nici-un creditor nu se ofera sa avanseze sumele creditoare.

Raspunderea organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului de execitie sau cu atributii de control din IC ajunsa in stare de faliment

Potrivit art.39 din ordonanta, judecatorul syndic poate dispune ca o parte din pasivul IC debitoare ajunsa in stare de insolventa sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere, cenzori, auditori financiari, personal de executie si control, care au obtinut functiile respective in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, daca au contribuit la intrarea in insolventa a IC.Prin urmare, angajarea raspunderii juridice se face numai impotriva persoanelor prevazute limitative de lege, neputand extinde aceasta raspundere si asupra altor persoane si numai daca acestea au contribuit la intrarea bancii in stare de insolventa.

Raspunderea juridical izvoraste fie dintr-un mandate incredintat conducatorilor bancii, fie dintr-un contract de management prin care,de asemenea, se da un mandate persoanei respective, fie in baza legii cum este cazul cenzorilor.

Faptele care atrag raspunderea

Potrivit ordonantei, raspunderea organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului cu atributii de conducere si control se poate angaja pt.savarsirea urmatoarelor fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele institutiei in folosul propriu;b) au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea IC;c) au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit

IC la incetarea de plati;d) a obtinut o contabilitate fictive, au facut sa dispara unele documente contabile sau

nu au tinut contabilitatea in conformitate cu Legea;e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul institutiei, ori au marit in mod fictive

pasivul acesteia;f) au folosit mijloace ruinatoare pt. a procura IC fonduri in scopul intarzierii

incetarii de plati;g) au acordat credite cu incalcarea cerintelor prudentiale si cu nerespectarea

normelor interne in vigoare;h) in luna precedenta deschiderii procedurii, au platit sau au dispus sa se plateasca cu

preferinta unui creditor in dauna celorlalti creditori ;i) au intocmit situatii financiare, alte situatii contabile, ori raportari cu nerespectarea

prevederilor legale;j) in cadrul actiunilor interne de verificare, nu au identificat si nu au sesizat faptele

care au condos la fraude si gestiune defectuoasa a patrimoniului;Angajarea raspunderii juridice de natura materiala a acestor persoane, nu inlatura

aplicarea legii penale pt.faptele care constituie infractiuni.Obligarea acestor persoane de a suporta o parte din pasivul bancii debitoare nu se poate

face in lipsa unui raport de cauzalitate intre fapta acestora si prejudicial suferit de IC. De aceea activitatea acestor persoane trebuie sa fie analizata in concret de catre jud.sindic, care va aprecia in functie de toate imprejurarile si circumstantele daca faptele comisive sau omisive au contribuit

20


in mod direct la intrarea IC in stare de insolventa, sau cel putin au favorizat aparitia unor factori care au condos institutia la incetarea de plati.

Raspunderea se poate angaja in raport cu intinderea prejudiciului cauzat asa incat raspunderea lor nu trebuie sa fie mai mare decat prejudicial cauzat.

Pentru luarea acestor masuri, jud.sindic poate fi sesizat atat de catre lichidator, cat si de catre un actionar, un creditor, BNR sau din oficiu.

Potrivit ordonantei, sumele recuperate de la aceste persoane vor intra in averea IC si vor fi destinate platii datoriilor in ordinea prevazuta de lege.

21

Documents

Drept Financiar-Bancar