---TIs

Prof. univ. dr. Vasile DOBRINOIUConf. univ. dr. Norel NEAGU

DREPT PENALPARTEA SPECIALA

Universul JuridicBucureqti

-20t4-

Cuprins

Abrevieri.... ..........................5

Cuvdnt-inainte ................ .....................j

TTTLUL T.INFRACTTUNI CONTRA PERSOANEI............... .................9Capitolul I. Infracfiuni contra viefii .......... ..........9

Secliunea L Omorul ........................9Secliunea a II-a. Omorul calificat .....................18Secliunea a III-a. Uciderea la cererea victimei...... ................26Secliunea aIY-a. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii................ ........28Secliunea a V-a. Uciderea din culpd.......... .......33

Capitolul II. Infrac{iuni contra integrit[fii corporale sau slnitifii ...........................41Secliunea I. Lovirea sau alte violen!e...... ..........41Secliunea a II-a. Vdtdmarea corporald................ ..................45Secliunea a III-a. Lovirile sau vdtdmdrlle cauzatoare de moarte. ..............51Secliunea a IV-a. Vdtdmarea corporalS din culp6.... .............55Secliunea a V-a. Relele tratamente aplicate minorului .........59Secliunea a VI-a. incdierarea ........64

Capitolul III. Infrac{iuni slvf,rqite asupra unui membru de famiIie................. .........69Secliunea I. Violenla in familie.... .....................69Sec{iunea a II-a. Uciderea ori vdtdmarea nou-nbscutului sbvdrgitd de cdtremam6......... ................71

Capitolul IV.4gresiuni asupra ffitu1ui........ ......79Secliunea I. Intreruperea cursului sarcinii....... ......................79Secliunea a II-a. Vdtdmarea frtului ...................84

Capitolul V. Infracfiuni privind obligafia de asistenfi a celor in primejdie..............90Secliunea I. Ldsarea ftrd ajutor a unei percoane aflate in dificultate ........90Sec{iunea a II-a. impiedicarea ajutorului ..........93

Capitolul VI. Infrac{iuni contra libertlfii persoanei... .........96Secliunea I. Lipsirea de libertate in mod itegal.......... ...........96Secliunea a II-a. Ameninlarea .....100Secliunea a III-a. gantajul ...........104Secliunea a IV-a. Hdr!uirea.... .....109

Capitolul VII. Traficul gi exploatarea persoanelor vulnerabile ................................1 l4Sec{iunea L Sclavia .....................114

Secliunea a II-a. Traficul de persoane................. ................1 16Secliunea a III-a. Traficul de minori ...............122Secliunea a IV-a. Supunerea la muncd forlatd sau obligatorie....................................125Secliunea a V-a. Proxenetismul ......................12gSecliunea a VI-a. Exploatarea cergetoriei .......135Secliunea a VII-a. Folosirea unui minor in scop de cergetorie ................139Sec{iunea a vIII-a. Folosirea serviciilor unei persoane exploatate .........14r

capitolul vIII. rnfractiuni contra liberti,tii qi integritifii sexuale.... ....r45Secfiunea I. Violul...... .................145Secfiunea a II-a. Agresiunea sexua14.................. .................160Sec{iunea a III-a. Actul sexual cu un minor......... ...............163Sec{iunea a IV-a. Coruperea sexuald a minorilor. ...............170Secliunea a V-a. Racolarea minorilor in scopuri sexuale..... ...................Li-5Sec,tiunea a VI-a. Hdrluirea sexuald ................1,j1

capitolul IX. Infracfiuni ce aduc atingere domiciliului qi viefii private ............... .... 1 83Secliunea I. Violarea de domiciliu ..................183Secliunea a II-a. Violarea sediului profesional ................... 188Secliunea a III-a. Violarea vielii private .........191Secjiunea a IV-a. Dir,ulgarea secretului profesional. ..........19l'

TITLUL II. TNFRACTIUNT CONTRA PATRIMONIULUT..... ...........201Capitolul I. Furtul .....201

Secliunea L Furtul .......................201Secjiunea a II-a. Furful calificat.... ..................212Secliunea a III-a. Furtul in scop de folosinld ......................224

Capitolul II. TAlhiria pi pirateria ....................229Secliunea I. Tdlhdria... .................229Secliunea a II-a. Tdlhdria calificatd,. ................240Secliunea a III-a. Pirateria...... .....243Secliunea a IV-a. Tdlhdria sau pirateria urmatb de moartea victimei...... ....................247

Capitolul III. Infracfiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.. ..........249Secliunea I. Abuzul de incredere .....................24gSec{iunea a II-a. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor................ ...............256Secliunea a III-a. Bancruta simpld ..................259SecJiunea a IV-a. Bancruta frauduloasd ..........263Secliunea a V-a. Gestiunea frauduloasd........... ...................269Secliunea a VI-a. insuqirea bunului g6sit sau ajuns din eroare la frptuitor.. ...............2: 4Secliunea a VII-a. ingeldciunea.................... .......................2jgSecliunea a VIII-a. ingelbciunea privind asiguririle ...........2g4Secfiunea a IX-a. Deturnarea licitaliilor publice .................2g9Sec{iunea a X-a. Exploatarcapatrimoniald a unei persoane l'ulnerabile. ....................2g2

Cuprins 729

Capitolul IV. Fraude comise prin sisteme informatice qi mijloace de platielectronice. ..................296

Secliunea I. Frauda informatic[ ......................296Sec,tiunea a II-a. Efectuarea de operafluni financiare in mod fraudulos......................300Secliunea a III-a. Acceptarea operaliunilor financiare efectuate in modfraudulos.... ..............306

Capitolul V. Distrugerea Ei tulburarea de posesie ..............309Secfiunea I. Distrugerea................. .................309Secliunea a II-a. Distrugerea calificatd .............. .................314Secliunea a III-a. Distrugerea din culpd.... ......315SecJiunea a IV-a. Tulburarea de posesie .........316

TITLUL III.INFRACTIUNI PRIVIND AUTORITATEA $I FRONTIERADE STAT ....................321Capitolul I. Infrac{iuni contra autorit[,tii.. ......321

Secliunea I. Ultrajul ....................321Secfiunea a II-a. Uzurparea de calitdfi oficia1e....... .............329Secliunea a III-a. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri ....................335Secliunea a IV-a. Ruperea de sigilii..... ...........339Sec{iunea a V-a. Sustragerea de sub sechestru..... ...............342

TTTLUL TV. TNFRACTTUNT CONTRA iNFAprUrRrr JUSTTTTET............. .........346Sec1iunea I. Nedenun!area............. .......:........... ..................346Secfiunea a II-a. Omisiunea sesizdrii ................ ..................352Secliunea a III-a. Inducerea in eroare a organelor judiciare....... .............356Secliunea a IV-a. Favorizarea frptuitorului .................. ......363Secliunea aY-a. Tlinuirea ..........3'70Secliunea a VI-a. Obstruclionarea justiliei ..,...314Secliunea a VII-a. Influenjarea declaraliilor .......................3'77Secliunea a VIII-a. Mdrturia mincinoasd .......,383Secliunea a IX-a. R[zbunarea pentru ajutorul dat justiliei. .....................392Secliunea a X-a. Sustragerca sau distrugerea de probe ori de inscrisuri.....................395Secliunea a XI-a. Presiuni asupra justi1iei............... ............400Secliunea a XII-a. Compromiterea intereselor justifiei... ....403Secfiunea a XIII-a. incdlcarea solemnitd,tii gedinlei.................j......... .....408Secliunea a XIV-a. Ultrajul judiciar............. .......................411Secliunea a XV-a. Cercetarea abuzivd ............414Secjinnea a XVI-a. Supunerea la rele tratamente.. ..............4I9Secfiunea a XVII-a. Tortura........................'.. .....................424Secliunea a XVIII-a. Represiunea nedreaptd ......................429SecJinnea a XIX-a. Asistenla qi reprezentarea neloialS.. .....434Sec{innea aXX-a. Evadarea.... ....439Secliunea a XXI-a. inlesnirea evaddrii...... ......444Secliunea a XXII-a. Nerespectarea hotdrArilor judecitore$ti............... .......................449Sec{iunea a XXIII-a. Neexecutarea sanc{iunilor penale...... ....................461

730 Drept penal. partea speciali

TITLUL V. TNFRACTIUNI DE CORUPTIE $r DE SERVrCIU.............................467Capitolul I. Infrac{iuni de corupfie.................. ....................46:.

Secfiunea I. Luarea de mitd....... ......................46l.Secfiunea a II-a. Darea de mit[ .......................4g9Secfiunea a III-a. Traficul de influenld ............4ggSecfiunea a IV-a. Cumpdrarea de influenld .....50i.

Capitolul Il.Infracfiuni de serviciu................ .....................513Secliunea I. Delapidarea................ ..................513Secliunea a II-a. Purtarea abuzivd.. .................521Secliunea a III-a. Abuzul in serviciu.. .............526Secliunea a IV-a. Neglijenfa in serviciu.. ........534Secliunea aY-a. Folosirea abuzivd,a funcliei in scop sexual......... .........540Secliunea a VI-a. Uzurparea funcliei ..............545Secfiunea a VII-a. Conflictul de interese ........54gSecliunea a VIII-a. Violarea secretului corespondenlei............... ...........553Sec{iunea a IX-a. Divulgarea informaliilor secrete de stat......... .............559Secliunea a X-a. Divulgarea informajiilor secrete de serviciu sau nepublic e .............564Secliunea a XI-a. Neglijenla in pdstrarea informa1iilor.................. .........569Sec!iuneaaXII-a.ob!inereailegal5defonduri'..Secliunea a XIII-a. Deturnarea de fonduri ......Sjj

TITLUL VI.INFRACTIUNI DE F'ALS..Capitolul I. Falsificarea de monedeo timbre sau de alte valori.. ............5g1

Secflunea L Falsificarea de monede ................5giSecliunea a II-a. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de pla1d..................586Secliunea a III-a. Falsificarea de timbre sau efecte pogtale ....................593Secliunea a IV-a. Punerea in circulalie de valori falsificate.... ................5gi.Secliunea a v-a. Delinerea de instrumente in vederea falsificdrii de valori ...............602Secfiunea aYI-a. Emiterea frauduloasd de monedd.. ..........606Secliunea a VII-a. Falsificarea de valori strIine......... .........61I

Capitolul II. Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare..............613Secliunea I. Falsificarea de inskumente oficiale .................613Secliunea a II-a. Folosirea instrumentelor false........... .......61gSecliunea a III-a. Falsificarea de instrumente de autentificare strdine................. .......621

Capitolul III. Falsuri in inscrisuri.................. ......................623Sec{iunea I. Falsul material in inscrisuri oficiale .......,........623Secliunea a II-a. Falsul intelectual ..................62gSec{iunea aIII-a. Falsul in inscrisuri sub semnbturi privatd...... .............635Secliunea a IV-a. Uzul de fa1s............. ............641Secliunea a V-a. Falsificarea unei inregistrdri tehnice ........646Secliunea a VI-a. Falsul informatic... ..............649Secliunea a VII-a. Falsul in declaralii .............653Secliunea a VIII-a. Falsul privind identitatea... ...................658

Cuprins 731

Secliunea a IX-a. Infracliuni de fals comise in legdturd cu autoritatea unui statstrdin........... .............664

TITLUL VII.INFRACTTUNI CONTRA SIGURANTEI PUBLICE.......................666

TITLUL V[I.INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERS UNORRELATIIPRTVIND CONVIETUTREA SOCTALA .................... ........661Capitolul I. Infracfiuni contra ordinii qi linigtii publice....... ..................661

Secliunea I. Constituirea unui grup infraclional organi2at................ ......66jSecjiunea a II-a. Instigarea publicd .................672Secliunea a III-a. Incitarea la urd sau discriminare .............Gi5Secliunea a IV-a. incercarea de a determina sdvArqirea unei infracliuni.............. .......678SecJiunea a V-a. Tulburarea ordinii qi liniqtii publice........ .....................681Secliunea a VI-a. Portul sau folosirea frrd drept de obiecte periculoase ....................686Secliunea a VII-a. impiedicarea desfrqurdrii unei adundri p.rbli"e.............................690Secliunea a VIII-a. Pomografia infantild ........692Secliunea a IX-a. Ultrajul contra bunelor moravuri.... ........698

Capitolul II. Infracfiuni contra familiei ..........703Secliunea I. BigamiaSecliunea a II-a. Incestul............... ..................706Sec{iunea a III-a. Abandonul de familie... .......71ISecliunea a IV-a. Nerespectarea m[surilor privind incredinlarea minorului..............718Secliunea a V-a. Impiedicarea accesului la invdlSmdntul general obligatoriu.. .....-....'721

Bibliografie ..................725

TITLUL IINFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI

Capitolul lInfracfiuni contra viefii

Secliunea IOmorul

1. Con{inutul legal

Potrivit art. 188 alin. (1) C. pen., infracliunea de omor constd in ucidereq uneipersoane.

Exemplificdm cu fapta inculpatului - condamnat pentru infracliunea de omor -) eare,dupd ce avusese o relalie extraconjugald cu victima, a mers la domiciliul acesteia, unde, inurrna unor cerfuri, a strangulat-o folosind cablul telefonuluil.

Gradul de pericol social pe care-l prezintd omorul este deosebit de ridicat, aceastdfaptd aducAnd atingere celui mai imporlant atribut al persoanei, viata. Punerea in pericol sausuprimarea vielii persoanei intereseazd nu numai persoana victimei, ci persoana in general,deoarece fdrl respectarea viejii persoanei nu poate fi conceputd atdt existenlu pagni"a acolectivit6lii, c6t qi conviefuirea membrilor acesteia.

2. Condifii preexistente

A. O bie ct ul infr u c(i unii

a) Obiectul juridic generic. Infracliunile contra persoanei au ca obiect juridicgeneric ansamblul relaliilor sociale care se constituie qi se desfbgoard in legdturb cu

lPdrarea persoanei, privitd sub totalitatea atributelor sale (viaf6, integritate corporald,inviolabilitatea sexuald, libertatea, demnitatea )2.

Este cunoscut c[ aceste infracfiuni prezintil un ridicat grad generic de pericol social,determinat, pe de o par1e, de importanla valorilor sociale ce constituie obiectul proteclieipenale qi de gravele urmlri pe care le poate avea penku comunitate sdvdrgirei u"esiotinfracliuni, iar, pe de altd parte, de faptul ci infracliunile contra persoanei se realizeazd., deregulS, prin utilizarea unor mijloace sau procedee violente qi au o frecven![ deseori mairidicatd in raport cu alte categorii de infrac,tiunir.

b) Obiectul juridic special il constituie relafiile sociale referitoare la dreptul lavia\d,al fiecdrei persoane asupra cdreia se efectueazi activitatea de ucidere.

I ICCJ, s. pen., dec. m.593112005,in Jurisprudenla sectiei penale 2005, p. 37.2 Obiectul juridic generic este comun tuturor infrac{iunilor contra persoanei pi, in ideea de a nu ne repeta,

nu-l vom mai ardta la fiecare infrac{iune in parte.3 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oaniea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. St5noiu, V. Rogca, Explicalii

teoretice ale Codului penal romdn, vol. Lil, Partea speciald, Ed. Academiei, Bucureqti, 1971, p. ilt 6"continuare, V. Dongoroz qi colectiv, op. cit.).

._--

10 Drept penal. Partea speciali

c) Obiectul material este corpul in viald al victimei. \u r:r:;:;s::z: nici dacd victimaera sdndtoasd ori intr-o fazd avansatd de boald qi nu ar mai ll ir:tl :t::,: iacd nu ar fi fost

ucisd qi nici dac6 ar fi aclionat gi cauze naturale pe lAnga actiunea ril:;ii,:,rl1ui (concurs de

cauze) care au condus la moarlea victimei. Este indiferent ;i riaca r icdma ar fi fost opersoand tdndrd" sau in vdrstd ori dacl era sau nu in plenitudinea facuhalilor fizice gi psihice.

Dacd victima qi-ar fi dorit o moafie apropiatd ori ar fi vrut sa-ii suprime singurd via{a,

consimldmAntul dat in acest sens autorului infracliunii determina o alti incadrare juridici, ininfracliunea de ucidere la cererea victimei (art. 190 C. pen.).

Stabilirea timpului cAt persoana ar mai fi tr6it dacd nu era ucisd este. de asemenea, lip-sitd de orice relevanld sub aspectul existenlei infracfiunii. Toate imprejuranle de mai sus,

deqi nu au relevanld pentru existenla infracliunii, ar putea fi avute in vedere laindividualizarea sancliunii penale.

Este controversatd problema dacd existd tentativd sau fapt putativ cAnd fbptuitorul

ac\ioneazdcu intenlia de omor asupra unui cadavtu crezdnd c[ este o persoand in via{di.

Considerdm totugi cd victima trebuie sd fie in viald pentru existenla obiectului material al

infracfiunii.

B. S ub ieclii infr ucliunii

a) Subiectul activ nemijlocit (autor) al infracliunii de omor poate fi orice persoand

fizicd responsabilS, deoarece legea nu cere ca subiectul activ sd aibd o calitate anume.

Instituit[ prin Titlul VI din Partea generald a Codului penal gi avdnd un aatacter

general, rdspunderea penald a persoanei juridice2 este incidentd qi in cazul infracliunilorcontra persoanei, dacd sunt indeplinite condifiile generale instituite prin dispoziliile afi. 135

C. pen.3.

in cazulrdspunderii penale a persoanelorjuridice, fapta antisociald in materialitatea sa

este sdvArqitd de fapt tot de cdtre persoana frzicd carc ac\ioneazdinrealizarea obiectului de

activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Acliondnd in acest mod,

persoana fizicd face posibild atragerea rdspunderii penale a persoanei juridice, distinctd de

rdspunderea penald a persoanei fizice. Conform art. 135 alin. (3) C. pen., r[spundereapenald a persoanei juridice nu exclude rdspunderea penali a persoanei fizice care acontribuit, in orice mod, la sdvArgirea acestei infracfiuni. in consecinli, persoana juridicd va

I Fl. Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generald, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008,

pp.64I-642. in acelagi sens, a se vedea A. Filipag, Despre convertireafaptului putativ in tentativd in materia

infracliunilor de omor, in RDP nr. 411994, p. 54 (in analiza valorii concrete protejate de legiuitor, s-a ridicatchestiunea dacd reprezintd sau nu o condilie sine qua non, pentru existenla infrac{iunii de omor, faptul ca

subiectul pasiv s5 fi fost in via{d in momentul in care s-a comis asupra 1ui ac{iunea ce constituie elementulmaterial al faptei; spre exemplu, doud vehicule trec succesiv, la interval foarte scutt de timp, peste acelaqi

individ; ori doud persoane trag succesiv asupra aceluiagi individ; sau o persoanf, trage mai multe gloan{e asupra

unei persoane decedate).2 Pentru detalii, a se vedea F1. StreteanU Ciiteva consideralii privind rdspunderea penald a persoanei

juridice potrivit proiectului de lege pentru modificarea Si completarea Codului penal, in CDP nr. 1/2005, pp. 41 9i

urm. in acelagi sens, a se vedea S. Bogdan, D.A. $erban, G. Zlati, Noul Cod penal. Partea speciald. Analize,explicalii Si comentarii,Ed. Universul Julidic, Bucure5li,2014, p. 2l (in continuare, S. Bogdan qi colectiv, op. cit.).

' A1t. 135 C. pen. prevede: ,,Persoanajuridicd, cu exceplia statului qi a autoridlilor publice, rdspunde

penal pentru infrac{iunile sbvdrgite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoaneijuridice".

Infracliuni contr a per s o anei

fi consideratd subiect activ al infracliuniil gi va rdspunde pentru sdvdrqirea infracliunilorcontra persoanei, indiferent de calitatea awtd la comiterea faptei. AvAnd in vederespecificul infracliunilor din acest titlu, rdmdne la latitudinea practicii judiciare s6 stabileascdpentru ce infracliuni gi in ce calitate va rdspunde persoana juridica. Spre exemplu, un spitalprivat acceptd sd recolteze organe de la persoane care nu au ajuns in moarte cerebrali, invederea r e aTizdr ii unor transp lanturi2.

Uneori, fapta este comisi de o singurd persoan5, dar poate fi comisd qi cu participareamai multor persoane (coautori, instigatori, complici), deci in participalie ocazional6.

Exist6, de exemplu, coautorat dacd fbptuitorii au aclionat impreund, lovindconcomitent victima in cadrul unei activitdli indivizibile qi in realizarea intenliei lor de aucide, dacd ei au indeplinit fiecare in parte, printr-o acliune simultand gi conjugatd, toateactele ce caracterizeazi infracliunea, fiind congtienli de urmdrile ce le vor produce qi dorindsau acceptdnd consecinjele ac{iunii lor comune, nefiind relevant care dintre loviturileaplicate au fost moftale3. La fel s-a decis in practic[, qi anume cd existd coautorat la omorcAnd unul dintre infractori a imobilizat victima infracfiunii, anihildndu-i orice posibilitate deapdtate 9i ripostd, in timp ce un altul i-a aplicat mai multe lovituri de cufita; tot astfel, dacdunul dintre inculpali, lovind cu culitul victima, a contribuit la sldbirea puterii ei de rezistenldqi de apdrare, inlesnind aplicarea loviturilor mortale de cdtre celdlalt inculpat; ori impiedicdpe altul si intervind in apdrarea victimei5, impiedicdnd-o sI pareze lovitura de topor p" .ur"se pregdtea sd i-o aplice celdlalt inculpat6.

In cazril coautoratului, prin unnare, nu trebuie sd se efectueze neapdrat o activitatemateriald prin care sd se realizeze in intregime de cdtre fiecare coautor acliunea de ucidere,ci este suficient ca, prin activitatea sa, caracterizatd,pritunitate de rezolulie cu a celorlallicoautori, sd contribuie in mod direct qi hotdrAtor la producerea mor{ii victimei. Deci nu estenecesar ca activitatea fiecirui coautor sd constituie prin ea insdqi cauza morlii.

Nu va exista insd coautorat dacd fiecare inculpat aclioneazd independent gi inmomente diferite, lovind moftal victimaT; s-a relinut in practica judiciard ia fuptu d. uaplica victimei lovituri cu un b5!, care ar fi necesitat pentru vindecare circa 10 zile deingrijiri medicale, sdvdrgitd in public, cu intenlia de a-i aplica o corecfie, urmata deindepbrtarea inculpatului de lAngd victimd qi, ulterior, de aplicarea de cdtre coinculpat a maimultor lovituri de culit in zone vitale, care au catzat decesul victimei, constituieinfracliunea de lovire sau alte violenfe, iar nu complicitate la infracliunea de omor8. Deasemenea, simpla prezen[d,frzicd,a unei persoane aldturi de inculpat la locul qi momentulsSvArqirii de cdtre acesta a omorului nu constituie coautorat.

ParticipaJia la infracliunea de omor in forma complicitdlii se poate concretiza doarintr-o activitate cu caracter accesoriu, legatd in mod mijlocit gi indirect de activitateacare

1 Avand in vedere aceste considerente, nu vom mai repeta aspectele referitoare la rdspunderea penald apersoanei juridice pentru celelalte infracliuni din acest titlu.

2 S. Bogdan gi colectiv, op. cit.,p.27.

3ICCJ, s. pen., dec. *. zotzoti, www.scj.ro; c. Ap. Bucureqti, s. I pen., dec. rr.20501N1996, in RDp

nr. lll997 , p. 120.a ICCJ, s. pen., dec. nr. 30012012, pe www.scj.ro.'G. Antoniu, C. Bulai (coordonatori), R. Stdnoiu, A. Filipag, C. Mitrache, V. Papadopol, Cr. Filiganu,

Practicajudiciardpenald. Partea generald, vol. I, Ed. Academiei, Bucureqti, 1988, p. 85.6 G. Antoniu, C. Bulai (cooidonatori), op. cit.,vol.I, p. 85.7 V. Papadopol , Delimitarea actelor de coautorat de cele cle complicitate,inlN nr.711963, p.70.' ICCJ. s. pen.. dec. nr. 983/201 l. pe www.scj.ro.

11

7y

12 Drept penal. Partea speciali

constituie elementul material al infracliunii, unit6, sub aspect subiectiv, cu intenlia de aajuta, inlesni etc. comiterea infracliunii de omor. Complicitatea poate fi materiald, ca, deexemplu, procurarea armei necesare uciderii victimei (complicele cunoscAnd intenliaautorului qi urmdrind sau acceptdnd producerea rezultatului), distrugerea ugii de la locuinlapersoanei vdt[mate, pentru a u$ura pdtrunderea autorului in scopul uciderii victimei, saumorald, ca, de pild6, intdrirea intenliei autorului de a sdv6rqi omorul.

Activitatea unor persoane de a insoli, inarmate cu diferite obiecte contondente, pe in-culpat - care a comis fapta de omor -, cunoscAnd intenJia lui, constituie complicitate,deoarece, deqi nu a avut o contribufie materiald in timpul agresiunii, acele persoane auinlesnit realizarea faptei prin int[rirea qi intrelinerea hotirdrii autorului de a sivdrqiinfracfiunea, dar gi prin temerea inspiratd victimei, cdreia i-a paralizat sau diminuatcapacitatea de apdrare.

in situalia instigatorului, rdspunderea penald a acestuia vafi angajathnumai in m[surain care acesta, prin activitatea sa, a determinat pe autor s[ comitd sau s5 tncerce a sdv6rgiomorul. Simplele indemnuri, care prin ele tnsele nu au fost de naturd si determine inpersoana autorului voinla de a ucide sau care au fost atdt de slabe incAt qi-au pierdutinfluen{a pAni la comiterea faptei, nu vor putea fi considerate instigare.

b) Subiectul pasiv al omorului este persoana ucisd ca ufinare a activitdtii subiectuluiactiv; aceasta ?nseamnd cd subiect pasiv al infracliunii nu poate fi decAt o persoand in viald(este exclusd infracliunea de omor cdnd subiectul pasiv este frtul ori un cadavnr). Dacdsubiectul pasiv este fttul, incadrarea juridicd a faptei va fi in infracliunea de intrerupere a

cursului sarcinii (art. 201 C. pen.) sau v[tdmare a fbtului (art.202 C. pen.), dupd caz. Deciproteclia penald oferitd de aceastd incriminare incepe imediat dupd nagtere, odatb cu copilulnou-ndscut.

Proteclia inceteazd in momentul mo(ii subiectului pasiv. Stabilirea exactb a acestuimoment se face prin raport de expertizd medico-legald. Trebuie sd se aibd in vedere cdmoartea reprezintd un proces; chiar qi cAnd intervine relativ brusc, ea reprezintd, in realitate,un fenomen care se tnstaleazdtreptat. Etapele morfii sunt agonia, moartea clinicd qi moarteabiologicS. Agonia reprezintd etapa premergdtoare morjii, caructerizatl. prin diminuareafuncliilor vitale, circulalia qi respirafia, apat'rgia unor tulburdri neurologice gi scddereaacuitdlii simfurilor. Moartea clinicd este caracterizatd, prin incetarea func{iilor vitale,cardio-circulatorie gi respiratorie. Fdrd intervenlia medicului, aceast6 etapf, este ireversibil[.Dupd etapa morlii clinice urmeazd. etapa mor,tii biologice sau a morlii creierului. Aceasta sernstaleazd, in condiliile in care creierul este privat de oxigen. Existenla acestor etape a dus laformularea, in timp, a doud teorii privind momentul morfii, una care susflnea coincidenladintre acest moment gi moartea creierului gi alta care considera cd moartea reprezintd,incetarea vielii intregului organisml.

In prezent, se admite in unanimitate, in doctrina medico-legald, cd" prima teorie estecea corect6, ajungdndu-se la concluzia cI ,,moartea creierului poate fi consideratd criteriulprincipal al mo(ii organismului uman luat ca intreg"2. Cu alte cuvinte, se poate afrma cE

momentul mo(ii coincide cu moartea biologicd (moartea creierului).

I V. Cioclei, Drept penal. Partea speciald. Infracliuni contra persoanei,Ed,. C.H. Beck, Bucureqti,2009,pp. 7-8.

2 V. Iftenie, D. Dermengiu, Medicina legald,Ed,. C.H. Beck, Bucuregti, 2009, p.36. in acelagi sens, a sevedea S. Bogdan gi colectiv, op. cit.,p.19.

soanei

Uneori, omorul poate avea mai mulli subiecJi pasivi (de exemplu, omorul sdvdrqitirFra mai multor persoane deodatd sau succesiv). in acest cazinsd", fapta este susceptibila:: incadrare juridicd in art. 189 alin. (l) lit. 0 C. pen. (omor calificat - sdvdrgirea u..rpru u::':6 sau mai multor persoane)l.

Atunci cdnd subiectul pasiv are o anumitd calitate - funclionar public care:,;eplineqte o funclie ce implicd exerciliul autoritdtii de stat, aflat in exercitarei atribuliilor:= serviciu sau in legdturd cu exercitarea acestor atribu{ii, reprezentant in RomAnia al unuiiir strdin, lider politic ucis in legdturd cu activitatea sa etc., fapta va constitui o altdiactiune decat aceea de omor (de exemplu, cele prevdzute in art.257 , art. 401 sau

=' -108 C' pen. - ultraj, atentat care pune in pericol securitatea nationald, sau infracliuni:-ntra persoanelor care se bucurd de proteclie internafionalb).

3. Confinutul constitutiv

A. Laturs obiectivd

a) Elementul material. Infracliunea de omor implicd o activitate de ucidere (derrprimare a viefii) a unei persoane frzice, adicd o activitate materiald care are careztltat:loartea unui om. Activitatea - acliune ori inacliune * trebuie sd aibd o anume for{d:istructivd, si fie aptd sd provoace moartea persoanei in condiliile date.

Aceastd aptitudine diferd qi in firncfie de situafia victimei. IJneori, o singurd loviturd,;hiar fdrdmare intensitate, poate catzamoartea,dacd victima este o persoand in vdrstd qi:',olnavd, dupi cum, pentru a ucide un nou-ndscut, nu sunt necesare decAt acte de duritateninimd.

Existd, de exemplu, omor qi atunci cAnd ftptuitorul, qtiind cd victima suferd de cord qica o emolie putemicd ii va provoca moartea, in dorinla de a o ucide, ii provoacd o asemeneaemo1ie2.

Infracliunea de omor poate fi savdrgita uneori qi prin inacliune, daci fiptuitorul aveaobligalia de a indeplini o acliune, prin care s-ar fi impiedicat sau inldturat desfbqurarea unorprocese de naturd sd provoace moartea victimei, dacd acesta, degi putea sd indeplineascdacea acfiune, nu a indeplinit-o, urmdrind sau acceptdnd suprimarea vie{ii victimei. Astfel,poate constitui omor s[vArgit printr-o inac{iune: ldsarea fird hrand a unui copil bolnav sauneputincios; l5sarea in frig; neadministrarea medicamentului sau neaplicarea tratamentuluimedical indicat unui bolnav; neizolarea unor retele electrice etc., cdci, a$a cum s-a ardtatanterior, infractorul avea obligalia special[, legalS sau contractuald, de a indeplini o ac{iuneprin care s-ar fi putut impiedica survenirea morlii victimei gi care putea fi efectuat[ sauindeplinitd de el (a se vedea, in acest sens, art. 17 C. pen. privind sdvArqirea infractiuniicomisive prin omisiune)3.

I in acelaqi sens, a se vedea G. Antoniu, C. Duvac, D.I. L5ma;anu, L Pascu, C. Sima, T. Toader, L Vasiu,Explicalii preliminare ale noului Cod penal, vol. II, Partea speciald,Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2013, p. 30.2 O. Loghin, A. Filipag, Drept penal romdn, Partea speciald, Casa de Editurd gi Pres6,,gansa'; SRL,Bucuregti, 1992, p.37; O. Loghin, T. Toader, Drept penal romdn. Partea speciald, Casa de Ediiura gi presd..$ansa" SR L. Bucureqti . 1997 . p 77 .

' Art. 17. SavArgirea infracliunii comisive prin omisiune: Infracliunea comisivd care presupuneproducerea unui rezultat se considerd s6vdrgitd gi prin omisiune, cdnd: a) existd o obligalie Ggaltr saucontractuald de a acfiona; b) autorul omisiunii, printr-o actiune sau inacliune anterioard, a creai pentru valoareasociald protejatS o stare de pericol care a inlesnit producerea rezuttatului.

13

t4 Drept penal. Partea speciali

Mijloacele sau instrumentele cu ajutorul cdrora se poate sar drsi actir-itatea ucigdtoare

nu sunt prevhztl/te de lege. De altfel, legea nici nu le-ar putea enumer4 din cauza extremei1or varietS{i. Totugi, acestea pot fi clasificate in: mijloace fizice - corptiri contondente, anne

albe, arme de foc, instrumente tdioase, inlepitoare etc.; mijloace chimice - substante

chimice care provoacS o acliune toxicd sau corozive cauzatoare de moarte pentru

organismul uman; mijloace psihice - prin care se provoacd un ;oc psihic sau stdri intense

care produc moartea victimei, ca, de exemplu, ameninfarea gtavd, sperierea. intimidarea etc.

Nu existb cerinle speciale privind timpul gi locul comiterii infracliunii.b) Urmarea imediati. Actul de violenld devine relevant sub aspectul infracliunii

consumate de omor, in momentul in care se produce rezultatul, constAnd in moartea

victimei.imprejurarea cd moartea se produce imediat sau mai tdrzium are nicio insemndtate

(influenlb) pentru existenla infracfiunii, cu condilia ca intre activitatea de ucidere qi moartea

victimei sd existe raport de catzalitale.c) Raportul de cauzalitate. Pentru existenfa infracliunii de omor este necesar ca intre

fapta (acfiunea, inacliunea) sdvdrqitd gi rezultatul morlal produs s[ existe un raport de

cauzalitate, in sensul cd moartea este consecinla necesari a faptei comise de infractor. Deci,

acest raport existd atunci cdnd se stabileqte cdfird activitatea frptuitorului, moaftea victimeinu s-ar fi produsl.

in acest sens, gi instanla suprem62 a statuat cd dacd, leziunile au cauzat victimei o

epilepsie posttraumaticd cu repetate intemdri in spital, iar dupd doi ani qi kei luni aceasta a

decedat ca ufinare a insuficienlei cardiorespiratorii datorate unei bronhopneumoniisurvenite in condiliile acelei epilepsii posttraumatice, deqi intre agresiune gi deces existd olegdturd cattzall secundard, moartea datorAndu-se unor complicalii tardive, fapta constituieinfracliunea de omor, iar nu tentativd la aceastd infracfiune. Nu este necesar ca activitateafbptuitorului sd constituie cauza exclusivd a morlii victimei. Legdtura cauzald existd qi

atunci cAnd la activitatea frptuitorului s-au adbugat gi alli factori preexistenli, concomitenlisau posteriori, care au concurat la producerea rezultatului. Neaplicarea de c[tre organele

medicale a unei terapeutici complexe ori examinarea superficiald a r[nii din culpa medicald,

degi face ca tratamentul aplicat sd fie neadecvat, nu intrerupe legdtura de cauzalitate intrefaptd qi rezultat, deoarece moartea victimei nu ar fi intervenit fird lovitura mortald aplicatFt

de inculpat. Chiar dacd victima nu s-a internat imediat in spital ori nu a efectuat in timptratamenful care se impunea, existd legdturd de cauzalitate.

in stabilirea legAturii de cauzalrtate este indiferent dacd activitatea frptuitorului s-a

exercitat direct, nemijlocit asupra victimei sau asupra unor obiecte) care) ca urmare a

desfrqurdrii raportului cauzal, au produs moartea victimei. De exemplu, fbptuitorulincendiazd casa in care se afl6 victima ) eare, fiind paralizatS, nu se poate salva qi moarecarbonizatl; autorul determind victima care nu qtia sd inoate, prin ameninldri cu acte de

violenfd, si sard in ap6, la o temperaturd scLzutd gi aruncb crengi in apd pentru a impiedicavictima sb revind pe mal3; autorul trage cu arma asupra bdrcii in care se gdseqte victima qi,

barca scufundAndu-se datoriti orificiului produs, victima se ineac6. Tot astfel, autorul se

poate folosi de anumite fenomene ale naturii spre a provoca moartea victimei, de pildd,

' O. Loghin, A. Filipag, op. cit.,p.37.'CSJ, s. pen., dec. nr.218411993,in CD 1993, pp.173-175.3 ICCJ, s. pen., dec. nr. 7 57 1201 1, pe www. scj.ro.