Drept Procesual Civil

czv 347.91/.9s(07s.8)D82

Prczenta lucrare cupmde o elpurrc srccinE a instinr$ilor ptutii gerrcrale a drcpului

Fo€sual civil, fn coeqprdere cu legislalia h vigoare la 01.09.2007, expusii h ordinea gi ilconformihteor pograrnulde surdiu al disciplinel aprobat laFbcultaeadeDreptaUniversitlfiideStat din \doldova, destinag snrden$lor gi practicienilor, penm o insugire suficieile $ raprde aqrsului.

I)escrierea CIP a Camerei Nafionale a ClrfiiDrept procesual civil : Partea gen. ; (Note de curs) i Centrul juridic "Dalini".- Ch. : S. n., 2007 (F.E.-P. "Tipogr. Centrali"). - 112 p.

Bibliogr. p. 112ISBN 978-9975-78-547-l .1'!500 ex. '''r"r'i'

J47.9v.95(07s.8)

ISBN 97 8-997 s-7 8-547 -r @Dalini'Z)(I/

I I

CI]PRINS:

Terna t Noliuri intoductive ftr sudiul &epului pooesual civil ...*,...--.4

TonalLPrirrcipiilefundanBntaleale&ep$luigoesualcivil.............-......--...--....J8

Tema IIt Raporurilejuidice procesuale civile

Tenra [V. Competenla generali a insanfelorjudecaoregti .....--...--......J6

Tema V. Competenta jurisdiclional6 a insanEelorjudec6tore$.............................-........45

Teuu VL P5rfile in prmesul civi

Tema VIt Participarea intervenien$lorirn procewl civi1.................. .-...-.59

Tema VIIL Participarca procuorului in proce$tl civi1......... ...d}

Tenra Dt Participarca in prrcesrl civil a arlnitS$or publice, organizatiilc Ai

ceditenilor pentrr ap6xarca drcpurrilor gi inereselor alfor

persoane......

Terna )L Reprezartarca judiciarn in procesul civil ........--..59

Terna )(L Actele de poceduri civile, tennenele gi sanqfunih

gocedurala.

Terna )ilL Cheltuielile de judecati.

Terna )ilIL Acliunea civilS-..

Terng XlV. Probele gi proba$urrcairn poceul civil ....-.......91

Bibliografie.

II

7Sgl

rtl

:I

II

III

ru\{arNoTmm rNrRoDUCrrvE hr snuuwDREPTIJLT]I PROCESUAL CIVIL

l.I{o$lma $ cJasfficarea formdor de aptrrarc a drrphrilon $ intertselor leifirneabpersoud

2. Trldfurllecaraderisdce $ tnportanF formei jrrdiciare de aplrane3. No$tnea drtptrlui promul dvil4. Izy@rde &epfului procestal cfvil.5. No$n€e $ derca normlor de procodurl civili6 No$nea $ dasmcarca feluilor procdruii civih.7. Noliunea $ dasiEcarea fambr procemlui civil

1. Noffunea $ cJreificarea formdorde aplrare a drtphrrilor $ intercsdor lqddmeahpersmnti.

h cadrul raporului juridic subiectele aparrrrcr€u €tigilari de drEpui gi obligalii Acestedr€putd I dlig$ sfintprwtrate tr diryozi$ile rnnrclu juridbe de drept materiat [a rtrdul ei,nqftrra de &ept sbieCiv preupune uei posibiliEli orrurlative

l) pcibilitatea de a avea o anumitE condui42)@iliurcadeapretinde ooonduiticorespunzSoaredinparteasubiectrlui obligaf3) postiliutea de a r€urge la nevoig Ia forla de consuftgere a smnrlui.Cel de-al E€ilea atrftut al dr€pului subiectiv @r,azn annci drd sint pert$ate

prinrledou5.C$duita runan5, desmri, @$e$e limitele bgalitist avilrd drcpt reanltat lezarea

drepurhti s$iediv $ cauzarea de prejudiciu, asfel Ernfndu-se problerna apef&ii drepfuilorubiaivr. hb umaq una dinte sarcinile &,barn ab sbfldui gE geanbrea $ apbuudrepnnilorgi intereselorlegitinn alepensoanei.ln v&earealizeii acestei sarcini sanrt gaOitefleo serie de Firpipii fundarp,ngle care pennit r€alizarca fu practicl a apdrerii &eeu$tor giinteiesels l€itinr ale persoanei.

Aff4 an 20 al Con$iu4iei Repblicii Moldova stabileg'te c* orie perwd are drepnlla safrfuFe fiextivd din p'aa instanlebr judecfuregti Wentc Whn anzlor [email protected],libcrfltk gi ittcreselc salc lcgitima prrevedere preluati din olrlinuurl an 8 alD*lara$ei Univelsale a Drepurilon Omului $r axt 6 al Conven$ei fuoeene pentru ApfuarcaDepnuilor Omului gi a Uberte$or Fundanrentale.

De aseneneq aft26 al Constinr$ei nepu6fiA Mohova garanteazn drepul la apirare,fucare omwMpsibilitatea sd reacliorca independea prinm$loace lcsilina lakcdlmreaarepamr $ bwreylor salc.

Arurme aese douiprincipii &baz6, garantarea accesului liber lajwtilie gi garantareadrepuhnbapdmn servesc drept garan$ juridioe a ap6r6rii drepurilorgi intereselorlegitinrc alepersmnei dec5rc$al

Odatl fiind stabilite amste garanFr, se pure problernn cum $r in. e nrod are loc aceasdlapararc a &epnrilor s*fedive? Aici t€buie s[ frcem loc unor rni noliuni, prwum: mijle deapbrure $ fonnd de aphare.

in caz de lncekare a unui dref, srbictiv din partea alor penoane, apare nwsitateaobieqiv[ de aplicare de cefre tiular a unor mesuri de protclie a dreptrlui Aoege mEsrri depotecfie pomf denunfuea de mijlrc (metdd) dz @arc a drepului sthiectiv.

ImPortant este de nrcn$onat c4 doar un singrr mijloc de aperue poate fi rcalizatindividual de dlt tiularul drcputlui subiectiv fucekat gi anume - aumpAan+ftr rest elelalbrrtode neoesitE adrcsarca tiularului laorganele oonpet€nte, carc prin hoErlrea hra6 vordispurrcfnfEpufuea rnisrdlor de prroteclb orvenite.

dcwnne

carc slnt invesote de legc cu conpeteqa ssmhirii $ solulionfrii carzelq civile h v&Eaaper5rii dreptiuilor hcebab sau contestate ale persoanei, or $l rnai simplu este o adivitate de

din:

9l

persoanei onsiuieexisengunui AfrBiudcdrep\avttddrepobiectivexaminarea$solu$urarealitigiulut

. Exoniruraa unui litigiu orydnde h sirr prirple dnrl corponente $ poatc s[ nu sefirnliznze h mod obligatoriu ot solu$marea proEiu-zisi. Ia ilndul a, solt4ionaru litigiuluipresryune eriteca urei hoElri Ein care petentiile hainhte se saisfac total sau parlial, arprecizil€a miilocului de ap6mre caie nmesitl a fi inurrynins sau se reqping Fxcmaahogrftiiprorunpte la solu$onarcalitigiului rcprezhnraqputqea in pradicl amijlocrtlui de apdraecaenrcitlafitntpinstn vedereaapererii dr€pblui (deexarplu: inprmerealaorcortarcaSligaliei

sau contestarEa

nu lEcunosc

Ca-$l tt caatl mijloooelu dc @rarc, gosti o diwciqte $' @ adtrPturilor y inte'e""tor tegitinre alt perso'ei hnilti'dffi funnlon de ap'rare sd datoreazi

'nuigir lnueg de fuori: gndul de_-dffiHiEfe al litigiului spcifiorl g nanna jruidice al &€pbluittcSbat gndul de denpcratizarc d shblui 9i odsarp anumitor raditii juridft:e.

l). crrtedlrl guhirtiv -activitatea de apErarea &epurlui sar

sau se crrpzj,

W +PT*l ry *it de lege prin interrredilul unor-procearu!qpociale, a[mi cfud nu oriSl un litigiu de drept, adic|. nu se incilcl .q4f e.mtesg nelrfeeit{n

--+4 A<*v t2

cprre tabnzt

F

F1..

f;lt1, ,T':.

Din punct de vedere d criteriului subiectiv, putem carcrerbz,aceasEi fonni ca fiind oauvdrtaterc*Jizatlde instiuttii soecializate numite - instattle dc jut@td,care sint independente fapde orgarnle puterii ex iesc oea dei neiapurerelnsat-

WYi:lldtoreasod-De aceea, anlrci ctnd vorbim deryre forma judiciarn de apr:arare seare in vddere mnpu@ufrpi propriu-zise.

Confonn an I14 aI Crn$iutiei R.V:,j

W",larGfrAil5 al consiurgei RM ,justi|ia se t{quicste prinCwua Suprand de Justilie, cutlilc dc ap"l gi judceorii". Penfiu anumite categorii de cagrc potfurqiona porivit legii, judecitorii specializate. inninprea de insanB elffaordinarc este interzise.Organizarea fuutanlelor judcstorEti, competenF rcestora gi procedura de judecaE strt stabiliteprin legr organice.

2) gitcriul-cbi tiv - carc arc la bazA tutura iuridir| o nnntuh, de i.:.llt Wereglennntcazl aaivitatea acesor organe

este alcindtdin

lan privind orgodzareajudec&orensd w. 514 din 06.07.1995.aplicarea

corec0ide contencios care judecn

lege h competenl precum $ altecolegii constiurite de Plenul C\r$i, dupd categorii decaE

nonrutive speciale-ffi puncf de vederea al criteriului srbiectiv, putem caradedza eeasf fqnl de ap6raxe

ca fiind satt

gilsoane de &€pt privat6DE-$ea-x ln srn/iei" P 'Fllic. Spre deosebire de in$anple de jtldeca4

a ceroiffi-este intlpuircajusti$ei, aoeste oryane au, de regul4 o altl aciviute de bazI,

iuceade ap&a_re adr4uuilorgi intereselorbgitime alepersoanei fiindunafrodurtivtr-. I)in ounct cp vede'e al cr''tenulrri nbientiv,futem c@ca

fiind eglenrentrtl Ce n€Ep:uidice cu caractes "'';et, care se conlin in legile ti deb nonnrlive

subordonate legu prn carc sfut instiuite aoeste orgurc"

fqrna adminismativl(de oerplu: oercrca

Asfel" in cazil contestirii unui act adminisuativ emis de o autoriote puUice, e$e necesarddepunerea cererii cdte organul emitent sau organul ierartric s4erior, dry[ carg in caztl h care

cererea nu este examinatl ln tenrpnul stabilit de lege sau persosna nu este satififltl de decizialuaf5, aceasta se poatea&esain in$anFdejudecatiior oacFurpfu cmfenciosuladministrativ.

Acest tip de fonne de atrnre include activimba urmltuqlglgEggane"rr2) greanele de $arc civiEldeexemplu: art 36 Codul Rmiliei al RM)'31 lgmisia dp aPet a Agenliei d" sut de el;tre':a'"

" b*u"t t,'tt d,' ittu*|ii

+) alte organe admint.+t1h'€r r" c^-frt"lq t $isoDlionarcslllgiilq,

S)grsarplede-lgg5ialConfonn art 2 al bgu cu privire Ia rcmriat nr. 1453 din 08.112ffie rpEria[rl e$e o

instiurlie pnHice de drept abilihd se asigure in oonditiile @i rcrotiru &epuribr gi intereselorlegitine ale persoanetorgi stanrlui, prinindeplinireade actenotarialein nunele staillui, Notariaulnu arc funcfia de ap6rarc, ci una de ocmtfue Ei protec$e a drepuuilor gi intereselor bgitfure alepersoarni. Iar, pouivit aft Z d@i cuttcttciosufui afuinistativ w.?I3 din 10.02Jm, organelede notariat sint asimilate autoriEilor publice, ite aceea aaivitatea lor se irrlude in formaadminisfratid de ap6rare.

dbu vsailln nepuUtica Moldova exis6 Ooue cabgorii

"de instante ldec4gresti .sp*'diaate:

conomioe gi militare, Siste{ruIinstantelorjudecetoregti cc;nffieste mnstiurit din:

cue

- inEanp judseforcasc[ specializa6 de

ryecializatl de

prooedur6 civili, carc ftr mare parte se coq n tn Codul de proceduri civile al RlvL De aoeea, formajudiciarl rnai ese numiti $ forma procesralcivile de apaxarc a drcpurilor.gi intereselor legitfunealcpersoarni.

6

,ttrnevol de cEre [F4ilr nflqte rn litig$. Ea hhrhipeazl,t3tea-etadvf:te solu$onare a

diferendelq dinre persoanele de drep privatIn aest tip de ftrrnlde a$rdre se inclubactiviarca urmEtoarelo prSane;

Forma privati de a$rare este realizafl.Ein acffuitaf€a organdqr neqf^-ale, ,-*af" llh"r $

9i invesite

competenta de a soluti<na lifigittl@fonrei obse$ti de apardre ryezna - juarcan a*itrau. cstorn

art 1 al Uw.l29 din 31.05.1994, judocan aftiualtr este o

I

instante,I.ocafirnfb dn na de aaivitate a aceffisffiorganizeren jdccftorascd ru. 5 14 din 06.07. I gg[.

exerciti2. Cttrdle de Anel -

-- mal

onaniufriwit@ (t-f,curunw@esDecl

ijuidica, rn circurnspcriptia cereia sfnt@ oragete gi

2. Cbrtea de Anel F'conomicl -

punct de vedereffifteriului obiod[@m cangennforma judiciari de apararcca fiind o aaivitafe reglenentati in exclusiviate de nonrp juridie distincte, numite norme de

I ) iudecala albiball (albirdul),

instanpcarc

I

ItuisdicFmate pdinfqma$rtib asrya posbflitlgi g avardehfonsni proeauii'ae "Orr"hle pot ttdruma s rwtrg[ la am*a penru solulionarea titigiilor dinfie ele-Dacilegea ng pevede

altrel' p5$le pot rcqrge la npdiere benevol inclusiv arpa intenurea oturi pno6 t itn*rpltcompetcnE, h qfue frze acsria

deqrs a 3ncxqql$E aftortlr'tii urni i

n rcpUica fvloldora frnqioneazll) g{tua du Arbirnj Cqnsrcia nr

&czlt?A

iarbiraleca doue caad fea fuEcsa6 s@albiunb oorpacna fu \Ederca apeldi dnptrihr sale.

oaorbfuure a

dhteeh.

ln tieraul'aae"pu.i.tiria deeExarca&epurilor$intereselc legitinr ale persoanei

De exenplu, fticaall

trtc p6rf pe cate

ffiffitrtrd*lg ffiffi,ffiffiS#,gg3i3'"ffiffi#.:ffiffiffiffi

rurtql'errrfir rluxa n$ PtxrE n cal?cErlzarA ca mrl una irrrFlFnd€nt4 ctt $trs!furi caracqisticetroPdL Irl,nTrca tl4icihb a fuirihr, cu exrptia cauzalq date fu oornpet€nF exchsivi airxtantelor judecetorctrl aperarca &ryurilm S inrercsetu lqirirp ate peno;nei fi,br.a fonnamryI,€fa$9 pincipiului eawtbit wsltti tihr la jtutitfre.

, -\rbrsituiF $foiportanFforrneijrdHaredeapdrare

Din muldtry-djrpa.fqnplu de apEmrc, fomra judiban Or"r*;t-,.UtgprugtdnminTt.Fod cqrsideraE caea mai Fesigioasn g, igra fuft de apftare

"@interesOor hgitinp ale persomei.

Spcific penft fonna judbiarn onsibrie fapul ctr este nrt.'trî r*"focfrmE $i nnrhfuuE.

Trblffiile carei*ice ale-fqrpi judiciar & ap5rare a ffiidlor si.intg{trelorlegitine alepermanei:

- ege realizag tt €xchtsivihtc de anumiteinsin4ii de *at @fudcntd" wetr ansanrblu srginrie sigmrl judidr al R€tr$lidi lnourra, ----

P5rfle pot wnaoi asrya sofr4iurIrii,$rdrFrg lxr wnern asrfa so[rF(NUnL pe @fu cau?ele civilgas"ryP!. eb, qr eivtue la drcptlrileplrac5ry.a pdrlilepotdiryrne,

- ooryl.higiilorde

nr. l3l-t32din3t-

condige

lWqindY|lrirtt\.mqfqrdde n i t t'anatul$tarcew.+gr* ntt

19.y W rpgocierile Cnre AeJsohrtiireitroc cmrrn&ih .m*e ll OGrlt

III

- e$e realizattr \tr2

oWryynrele- de pocedurn civilt, dispuriinddeurcaracterirperativaft Fi fai,o."s,

,*,ro gen, parcughg snacsry mai

..,- Fb zzdw;v4, s{abilind ordinea qaminErii ti soluliontrii n-u-rler civile in Oatecarcgorule oe proGduri, -t-ryb

ebpde pocesului (ouminare in fon4 ft, .prl ln recgrs, i.nrevizdre, ormumrea ho6rfrilor),

"**.""ffi , carc sint

- @[t*atie m qsottblu dp arl,,'n i \.@lnlr,de cite instanp de judcatn gi puticipan$ ila poces, t-t glnO e de care dispun,- se uebuie g fietrtenreiatipe ciqm$anFlecarean fos dovediteprin probele oraminatefu $edinta dejudecati,

vile Il deducem din prevederile aft 4 Crc alR-IVL $ianunD:

wunite-aonte deot pepondercnp in de pocedur[ civil[ gi alcEniesc ?n

o ranuri de drept disinctd numi6 Drept prccesual civif

l )

3)

r SNoliuneadreptuluiprocuuldvilLt literanra de sPcialihte no$unea "proces civil" est€ susceptibil6 de mai multeft{elesuri:

l. .gens.eggtl2. paSqgiplinede-studiu!

Iaexaminarea

civil urmeazE si facem

veftul }*in

lapoces, reiEind din dreporile

tn qadn l realizlrii a{iunilor pocesrale intrE insanp dejudoca6 $i elelalte srbiue sestabilesc anumite rcla$i sociale numite - raporatrijtridice procasul t*ilc.

qrm este aceasfil adivitate a inonpi de judmtl gi aparticipan$lor la proes e*e rcglenrnuE de nonrple proeoab, cre ftr ansambhr qrgiurie orartur[ de drcpt difirrll - drytl poceswl civil Asfel Foces{ civil ftr esarp cqr$inrie diectrlde rcglenrntare a drcpului proasnl civit

ln viaurBa- unor auori,

Altrd ryus, &€pntl

gocewal civil $ ailrlrg ,,telaliilc seiulc referitoarc h rqorauilz pwauh cfi,tlc ce ryr Iafidquircajus'tilieidecfue instanlelz judccd.vrqtide drqtumn*ele qecializAetucadruliudcdrii uttzplorh 4w2i civile, puwn gi a altor uwa date fu @rp?tsqa lu de preznuldri&late legi".

In privinp,ndodd de.r€derpentare a drepolui procesul civrl, lo lit€ralra deqpocialitate, de asenrnea,'rur odgl o parcre unice Ceft e$e dmr carderul mi:a al metodei,oonsiurind o uniurp dintp

Pre?€ntain$anFi ca organ de $at fn cadrul raporului jtuidic prooe$ral civil,p(qrm gi D@it'? de $thdonfles rnftieiFanlil€r b pfoecs fEicaracerrl tqfcrruiu 't npbdeil Totodafi, oris€BB principiului disp@ibilitElii ii nr'fu';e $Miv. Dvqg€nFle de qinii apar la $abilirea rolului domirunt al e,lor doricaractere. Unii amri definesc nrctoda &ep0rtui poce$al civil ca fiir:d iqprzrufrldispznivfraralgcafiirddiryozifr vimperffi

Ftcnul drcptului Focesual ciVil este con*itdt din nonrple f incrir'f;tedeiFr,r.carcdei cu

C.onvuqional

3.4.

EdsanF ,nT T,*it drept prwedurar (de exempru: drepur de a prezena probe) nuPIe$srE rcalizarca & f" fi: a acesri prccedeq ci esd t"n# ca tiurlarul a*56ri drept samepinal caFva rntrsxi prevtrzrte de nomoete plocesuale t .*rt sens, adici s[ tnueprind5 orc1iurn prooesall" oe a-:-a'.sctiunile prwesual-civile strt considerate ca mijloc de realizare irrpractice a &epuuilor gi obliga{iilo pocesrde.

o @iee $ g.".*rr4-G:d-*difi""*. sau incerarcaraputrlui juridb poesuat civrl

sistenul poue fi divizat tr oartea gen€raE $ sFcialf.nttta ger**u @ procsaurilq gi fazelor proesrlui civil 9i

. -i-l

---F-

includq @civil, i"ry'qgn le drcrrtrrlui lrqegral qivil,rTgarri'a'Ea_iudocltorcaryL cottourcrea onnletrlui de _iudeca$- oryetenta senerali si cea.iurisdier'nnalE-

@pan$i la prcoe+ chehdelile de judffifl eh Smge de pooedurf, efunea civil4

4. Iztr@rde dreperhi procesral dvitIzvoadeesiluipwsualcivil" similarizvoareloralorrarnuidedr€pt, sdivizeadin

izvoarcinsag@r_#

11

Prh urmarg udi auori dennesc ptwaul cinil q nN an uwntfu n acW

dz fufucdn d u

carc rcglerrnteazl prooedurade judecare a

art I Crc al RM ese da6 defini$a lqal[ a

, carelnseamnia

ry. y!1ftrm,pinse de cadfiGne Oej@$ obligaliile prooeduale de care dispuru

pobele $ pr*a1iwrcaftr pmoe$l civit

t0

o OenlF4lto $g colsn ,'tiv,we prevSarf' de nonrpre proes'ar civile,.L. ...'-."..-

civil consfiatic iart, rmmdive weSpocifrcpatu drcpml pocesud civil estefapol ciastrel

Wceor"Stiou ." Astfel,legileordinare$ uelenamative subodmatelegilornu consiuieiaroare aledrepurlui procesual civit

h.ss.forclale

Cqrfqnr aft 2 d Crc al Rlv[a ,ptuiiWiEjtdccare a cauzpbr civih h instonlelz

9. Hotlfiea plenului CS cu privire h apticarca de &re irwto4clz iuderftoregi a utor

prev&i ate tc gislatiei elelorolc nr'2 din O2'0420S/'10. Hotlfilea plenului CSJ ct privtre la prrctica apfieii lzgisl^lici nrocevalc la

unnhoru cal&ebr tr orditu dc raiaire w' I 4 din 03' I 02m5'

11. Hotftt€a plenutui CSJ ar privire la e.xottinarea cattubr civilz tr odirc de apel

w.15 din 03.10.2m5,12 HotarteaPlenului cN cu privire lo apliururtonrubr cdului de prccdutd ciuilri

Un rol iryortant tt sisemul izvoarelq drcpului procesual civil fl au actele normativeinternalfr:nah.

Ia,oarcle na$onale ale dreparlui oroe.sual civil:l. Cqrsti[$a R-lvL din 29.9/. I 994 (aft 6, n, 26, 53, Capirolul D0,2 Codul deprooedricivile al R lvf nr.225 din 30.052m3,3. C.odul de amrure a deciziilor judiciarc nr. 443 dn 24.72J4f,/,,4.5.

nr.514din06.07.1995,nr.789din 2603.1996

i eonodrice nr. 90 din 24.W .l%,

[email protected]')Y2'

- 15. Fdll-gyile @dul muncii, oodul funoar, rcclul familiei, codul fiscal onlin gi ele

urelenonrpdeprooeduaPenuu siSeml judiciar al Republicii Moldova nrecdent'il judiciar nu consinriejzvor de

fupt Confcrn aft l7 Crc al RM, panru aplicarca @r€ctl $ uniforrE a legislalhi, C\fieaSttpunl de Jusilie gsalizazZrdin oficiu, practira examinnrii de cete instanlele judecEtolegti amor anumite categorii de caure, adopti $ de,ogblicitrfi hct*fri-e*rlieati.io-qrfnd aplicareacqoc6 a normelm de &tpt $i solu$onarea jus[ a carzelor civile.

Dinte ele mai inporante hot'ftfri ale Plenului CSI ce vi?r;rz}- aplicarea nonrBlor deprwdur[civilesfnu

l. fbEftea Plenului QSJ cu privire la wulc clugimi aphnttu in pactiu jndiciard ftnlcgfundcupuwreafuqlicue aCdutuideprocefurdcivi6alR-It[.nr.30din24.l02m3,

Z Hotiftea Plenului CSJ cz privirb Ia qliuren dc fue inst@e judrfioregti aIcgisWiercglanatazlasigurweaacliuttiilajudccareacauzebrctvilenr.32din24.l02m3,

3. Hofttr€a Plenului 6l cu privire Ia aaclz fudecfronlai fufw intenthii prrcestiuicM gi pe g&irii cauzpi fntru dezbaari jwficiare w, 24 dn 28 MW,

4. HotltftEa Phnului 6l cu privire la paaica qlidrii dc c&re inst@c jude&ore+dalegislalieideryreha,sreacheluielilordc judeanfuunzdc civitcnr.25 din 28 .6.2Cf,/',

5. Hotlrlrea Plenului 6l ar privire h practica qli&ii de c&re instattyelc judccfureyia wur prat&i ale l-egii onrenciosului adninistrativ nr, 71 &n24.122N1,

6. Iloterfua Plenului CN cu privire Ia wule clvsirui e vizrnt proedna de eliberurea ordonanlcbr judccilorcgtinr. I 8 din 3 1.05rm4,

7. Hdrtea Pknului CSJ ar privire h pactica qminfuii dc &re instanlclcjud?tfrot"+d a cauabr privind litnitqeatn ryitoten dc serciliu gi fuclanna lrrycwperwneifuie nr. l7 din 3 l.05r00l,

8. lbffifrea Plenului CSJ arpnvuz la aplimrea lzgii ilsldvabiMryi dc fue tttuttchjdeoryd wumi& w.34 din 2Al 1.2004,

12

la judccarea cauzclor fu prina ilstat44 w 24 din l2 I Z 2m5'

13. HoE ni€a Plenutui CSJ cr privire h pranico iudec:&ii de cfue instonleb

iudcoture.{ti .o -,*to, ;" 4*t tiiti"tt** Yy:: IW"# W

'wffi;I;;tffi;;";;;ih;,a**'!.*'W:.tcsat'w35din22112or'ea

Roma

6.7.8.

anutTWoi*"opananoutuinr.I2gEdin24-0z19yry,-v I ht t t . n/ t t tn

[email protected]'trn n ea rsr (ratifcald-*.y.,y %!:! Y!:f. ffi ffir-'* *o^ qerea si orc"ti t^'e" iendtlt"lgLalbir-ote $abe New-York

I 0.06.1 soe (@dc RM ta I 0.6.1198,5. Gurvenlia et"irrd notificarca 9i omunicarea irn sriinEate a acielor judbiarc 9i

ooajudicianl{agal965' . v. vi ̂ - ̂ - .6. Conven;ia pirita ob$nerea de probe ln snin6late ln materie civilS sau conre'rcialE

Haga 19/0,'*'-'[ civile

farniliab gi penalc, batlwz (rufficatd de RM ln 16.03.1995),

9. Tirataele pt"tJ '.tii,"tp jutidice 9i relaliile i*idf lrl materie civill $ ponl6

inctreiafiedeRepublicaMoldovaorUinafura'reaeraEanusanornania'136nia'Uhmia$a'

5. No$urea $ clrufficar€a nornrelor de p*qTf $"tl12y[;G

"il r-r,,ri de drep ar labaanqnele de &€pt r€spectiv.

@de proced'reciviEin funcle& rnai multe

criterii,unutim @afa^

\y#ywry w: *letenrenreaza organizrea ei finrqionareainsanp6rj@, numirea gi desernnareaiudedtonloq--'_ilyt'

t@ .: care regtenrnteaze competenp generale $ oea jurisdictionah

i,n materia ffinAii cauzelon civilec\ rorme dz procdurd propriu;-zisd- care reglenrenteazl dedEgurarca Prcce$tui civil.

- r - t^r . rddrFs

' jud$atcl Eti'precumgiPumeaino -r__ r---rfu dmssi:"^ ia solqionarea nruror litigiitor dduse itdffe1it- t -#

indiferent de materie'v) @ - sue se aplicl ftt mod limitat, la o numitii nratede calB este

determina6delegaW*rwlydoSinu

t3\

t

insol@iliEgr nr. 632 din $.AWLw.793din 10.022000.

lz lE8da rir@-h noeriat nr. 1453 din 08. I I 20C 2,n. IEg@ nr. I t8 din l4xn. tg)3,

a).W&llmr! - care ConpatrIgFntrIoileyrF.q

no$'ni proces'ale civila

abar.re, ;Pffi[ care prescriu reguri de conduiti de Ia care nu se admite nici o

*, *&ffi m hT;f recuri mnform csrqa in$anF de iudecars

Din aceste qrsiderente legrsla$a proceuab prerede pentru urumite catryodi de carzereguli de araminarc disincte.w'ocedryL

Fol 't" nwe&di W tWrgintl o@Ei oruceswlli de tmttupr,C, -r"'ry Si.

sofuttonqe aag$ilormlegoftilcwze,dsrfsrrrirafnthJntuEzi,ifir44e',t" ^""fru.In literaura de spciatiute, cu privire la nundnrl exg, & tro€fui gi clasificarca

acesora nu odglo opinic uniceln aegenOentl efuryFa pe ere o realizrnzi infianla de jude@d tr lq5[n6 or

examinarea unei cauze, am pfiea face o prfune chsificarc a felnihrde Foodud civibln dcue.-gr Aqfi: prmeaUectasleS uoce0uite CIconmt---T)-@ $nt acete pro@fui ca[E fnHtes on't,rF de e$mlnrrc

consiuie acui final de apllre de dne insanp anonrelor de &€pt materiat Asf-el, h cadrul proeduilorclasice hsanF & indocatr rcalizeazenrnridrasae,'wi-q5'e .

Lafndul er, temtiaprw.oJecednri:

A) proedurile codencioa* - care constau tr examinaea in csrtradilg>ti.u a unui,litsiu de d"Ff't lntF douIpSrd cu hrt e opnse

Specific prcoeauinrcontencioase le Snt unn5toarele dsdtui:

rcctatnmtSip@,

dedaedla

D irytreiqea unui ac de uocefure'civile numit pnces-v bal al $dinFi de jdffig.* . -Din @durii cqrt€ncioase face parte:t )prooeftra in_Snq d'.vil[ - care stabihse ordinea & examhare a cauzelor civilq

conercialg familiale de rnuncA furciarc gi altebcarc au labazlunbtigiuhuedouepenoanededrept privat (aft1f6 - n 6CFC).

ilrui!

lr

ut!*utanulIE

stntdefunediatl

a ajuns tn

r 6 Nofiunea gOasilicarea @rilor pfqeerlqxii,civic''r,il;;@"ffi

ce defierminiDe aserrnea aiurxi cind n"

fffiqytrH#:yTq"*.ffiSeiab.;ffi

nu este rezonabil!' isra' ftttr.r,rl Fi"d ;'fr ;TE ;ffi

syf?flu@Itl lcsii - adbAleser rur'*.rolx rfi-,-^ -..--: -- -@su - adix rqea procesrar' dirni*il;ffi, ffirTffi,licrurf

2.) Procedure tn Confenninsrt Ad'ninicfFAtiv - Carc $abil€* qdirEa de examinare a

cauzelor care rcarlE din]itieii de &ept adminisriliv. eledq3t frel frtiltcir. wmal $ dtele,carc au l^fuAun litigiu fnreo persone de dre+ pntot si um de drcn u$lic sap dinre dorrlpersarle de &ed public (ut tl| - Zr8 CFC $ T egea omt€rrinthi atuinisraliv nr. 793 dinW

a) tigsa unui litigiu de drept (cu excepfia prmedurii tr orfuranF),b) liosa celu doni pdrti cu intqese opLrse (reclamalt gi Slt),ci e"isre"f unei si,ngurc

Pe$oane, numib -edtsoos).int€nhma+mes$ixivil Fn depner€a unei ceredi,d) liPgt tupi nsfel defe-'nre"'rrn d'nt dp'harerilelrdbiaqe) edsEnta unei ordini de examinarc a cauzd carc nu se bazdii pe drtradidorialitaf€a

c) d@rcgtirpasi

sint de inr.diatE aplicare, oeea oea) exisenE unui litigiu de &epgb)exisenpr

d)Cqrform an 3 CFCatRlvL:

etipnilor g oryadzagilor ain nepuUlaffitCova.

rentencimse - @nstau nn ouminaea ugcauaftr b@a unei odint

nmrtencioase le sint unnStoarclc tri$trl

t4

pg

nu sint

- care ltit.$ru ordinea simplificari de

de dqlarare a

a rcaliztrrii

proeduri,cite un alt

rprmele de este nu de a

cqde co*ol

$ aftiuate srnirre (art

];}[mf$ya fazeror prucnrtui civilProelrl civil,.e*d,,tr ;sri,rA1ffi'trro ordil #""ffiorur[ oarcurc*,,.',*jH,l t Tdtipt'Flor h p,oesrealizatl ftrfo ordine r_ l_r.*.o qr,uvraca n$anFi de judmE $ a participan$lor h Uooesmai $nt numite gwffffihf*t *.q1"

""i *ril sadii, cicluri $ .tupe ,.*mai sfnt numitc sVw a" pl*ffi|;rff.

aingerea

halh.

w&b;

:menggtcmea scrisl in care palib gi omunice reciproc pretenfile $ dictiile),b) preg5liEa^*F.eraninaq

necesar[ pen0u o€minarEa unei cauze civila Dupd pdrcrca rnai multor aubrt proo*rr "i"ilconsE din: faze eligaorii g faze faculative.

II

ffi*tql shdiu al prcoesului dnilg*g*, rrnr $nilte cicluri"carc se,l:'*."rffir*ffiii'bl'il4;' respociraganur*:

exoninmezwui

4) arccuuftxr silitii ahotiririlorjuoecatore{coau de executare al RlvI, artea D.

iIItI

I

au

?;3) iu@n in rccun - finalizatl ca adoptarea unddecizii;

gsgrslg Emrea Hnei ho$lfii" Celelalbm-nu pot orlsa trcarc vizeaziintenarea

finalizarea sa cucngw4

"- ---^"- ""C,al|area Tgetcurr d

efecnrarea ultimului u de o*o'tarc, stadiuffit $ srb

Srryare 9e a face dio ur. ur ciqlUl aEstorcauza rcspecdve de

etapecumarfi:

:se im,inbilo Wcrqge ofice cuzi

lapuos.Faze facultatira ale pocesului civit ftrc1) . iudocarealn apl @t 357 - 3!)6CpC),2) judecareatrrccun (ar 39/ -445 CpC),g) T nrire (arL446-4$ cfiq,

16- nnaizaE qt adoetarca urEi h.tlrd;

{hid +' u}!**^,.=r ,l^\"

t7

t l .

Lo3.

4.

lrlo$qg $ ct.sifiârca principfilor drytilui proenl civilgturdPfih organizas,onar-funcFonale ale drcptotrd proce*nt ci'rtPrtdpfile fungorule ale dreptrlui prowrai CvttPrinciplile fuiternafionale ale dreptrlui prnwnl dvil

)

-t -r

a) prirrcipii organizalionat-funcliomle - care deternhe orgdrizrrea in$mtelor dejudecatl gi poce*il civil cqmmitent,

b) princpii funqionale - care reglenrcnteazi nurnai activitatea pocesaE a insanpi dejudecatE gi a participan$lorla pmces.

Ca o categorie apafie pot fi examinate principiile inernafionale ale drepului proce*alciviL aplicSib tr cadrul examinlrii $ solulionlrii litigiilor or elarrent de e;crarciun

2. Prinddih o@ ale drcpblul promnl dvil2"1 Prtryiotul ifdotrifi ilsffei in exdudvitate dS cffngFdantele ttdedbttdiSediulmatedei:fut ll4 at Constiurliei: ,justi4ia se frnfuwieSu h ruttulz lcgii nnui de insolele

judcfuregti".Aft I 15 al Cmstiurlieit ,jnsi4ia se 0{qaiqe prin Otttea Supen d dc Jugilie, a4ilc

de apelii jwlsfrtorii Pennt outniu cangorii& catzp pdfuraQuw Wivi| hsii judccfu,riispecializnte. trtfuqoet de instanle e.straordinare estc intenisd Organiunr inga4ebrjufuceorqti c@npetalo acestora gi procedura de judecafi ftfi stabilite prin lcgt orguice."

Art 19 CFC: ,,h @nclz civ@ ittsilia w trdfuaiege potivit reglaw&ilor legtwiprocedumlc civile fi rurrai de ofue instanleb judcdoqi ;i dc judt;ftorii ei, nnni|hfin4* ttt,ndul stabilil fu lc ge, &nsinirea de instank exnordinarc este irtcnisd"

An I din LrgBa or prwirc la sh$Url judec5fiqului: ,,ptnrea jtdrc&orcnfr v meitlnutuiprinttWlaideorcnxmttprxnruiudeeoruhi,miaipunfuralwseiptei"

EsmF Erirpipiului: - ittslt$a se bfubS itt s;huiviute da cbc hfio+Ieju*cAwe$, lqat mfun" fu paswuiudecfurifu run$.

Ehnentele oqrstiuttiw ale pirrcipittlui sfint urmEtoade:- cara*nrl e@ in ea e priveg ilffpftiEailstiFei,- i0le,r'ir..n ' e.rrcitu-t unor inSanlendcenreqd eFtrarnrlin^'q-Egjtatralo@ijud'eiarede a$rarc a drcpurilon$ intercsehrlegitfurnalepersanei

faFde altefonre,- meeo*ea iuo$ei tu.pen$na.iu@torilor nunili tu tunqie.Asf4 inurple judecfforcfti, in persoana iudecSodlq, fnfufitiesc juqia pe carzele

civile pin examfuurca $ solu$orarea ace$ot'4 oqrfonn conpetenFi auflxtre de lege 0i tt sictlconfonnitatc cu rsrple de prooedure civile, dupd o prooedur6 ecffice dmr inmplcjudec5tuegi.

ftrdecltsii $rt persCIrrle investite cmsifi4ional or arib{ii de fttftpfiite a jugi$el pecarebexmrtipebaznproftsiurall ln$anplejudecitorc$i sefonmzlpehzaFilripiul tttt titiijudcftoflorUrtnc$e .

2.2 Prtndoful fuideperdentei igdecltoruluf d snmerii ld nggi ledlS€diul mat€riei:Aft ll5 alin l) al Consiurliei:,judcchoriiinstanplor judecftore{ti sktit@@i

hprl*rli fi inorrovib$ poaW lcgiL "Art I alin. 3) din Iegea cu pnvir la $auul judecenrului: ,judefurii instanlelor

jfu&oryti shtt indqeder4i, tnpu$aU ll inotwviltili $ v sryun ntorui lcgii"An 20 alin. 2) Crc. ,la Wtuirca iustir.,ci ttt couzpb ciLil1 judutum stut

irdcpqdnfigi se arywwtnilcsif Oriceilnefunehacrivitateade judttuAetu b&rthihWgianage fipwdcru prafud & bge"

ErF prireiniului: - juasAorn fu a&vfutpa lo sttt fuaqodsr4, ilryfafr *twravibifr f se ryu nanui legil

EleurrteL sr$itutive ale prirrcipiului srt urmetmde:

!. Xofuq f d$ry prindpiilor drrphrhri proesut dvit-

Il H ca 9t la alte ramuri de drept, drEe[i p*"irrt;vil este guvemat nu numai denorrr de drcpq ci $i de arumite pincipii fundamenule-Nqiwrea e pftuipiu este de qigine ladnl $i tr tzdroere trsamnl ,bzi,,,,,trceput,,

"fiurdanrenr". Tintd TT F.*?11 nrln ryRunea 'b prr,qn a" 6d proiesr.t ,t ut{etegern acelc diwzigi dc ry4, aeifwaduaate, i-" i *rrg" ni ug"try ir" rr"t,driW i eryirnn aenp e@thti pmcauat civil

AE$e di*otriFi de bazi tec ca un fir ro*r prin toae instiu$ile drcpurtui procesral civil$ determinn o asfel de ageaare a acestona T q.riti* rd"ph* ?n practicr de cere iruunpte

iud'ecrtoresd a unor hoftti trtenBiate $i legale $i;p.,fiil; asigr'e gi executarea lor. DefeqPeq in dr€puJl proceeral civil rolul ernlia a prin&piitor.rt" ,orr" &, a connibui h o rruibuttl iueryretare gi qricnre.a y? * t"gr,t" o niai u,rt ir,ia"g.* a acesrora

Ree$na dir,.l.fl{. ceprincipiile drepurrui p,".*r.i ;"il d rpri*," ftr prooesul deTmpe.tl*uFer dvih adicrde solu$onare 9i r*aooina* r*rrlorri"iteehpotfi considerate$i principii ale pooeurlui civit

. - &ie prircfiu a unei ramuri e dryt eebuie s&gi gdsea,sd p* rqinoru htroanunitd ,wnfr dc eq sa' tebuie sa e ibsmsizat *i6il& a€s*a" De altrel idoea sa'

W & drept carc ru es& hEritr forolonntr dr d"pt, ;ntftr" a ori*a numai tr domeniulsinF drcpudui. Darqftl iopounFi lor, ur*le trhcbii ale'rfrtruhd pr**,a-.r"il * r_&*" tcqt$i[4ie' alrsb h Legu at piuirt ta org;rrizurA i,rd*i;r;"M w ltgea at privbe tnstmiinfu'dtoruhn"prccum $i fn codul de procedutf,civili. De asenrnea, unele principii sintcosacmarc gi in diverseacle normative interna$bnabkincipiile oti.ef ramuri de &€P, inclusiv ate.drepurlui prooesrul civ[ s?rr lcgaetweate 9i consiurie in ansamblu rur siron juriaic conq€t, d d& ru,ui lnprurn[ pot e4rina e&nlodtepadui ptwanl civil.anmy[ oe-orept $ a p*io"rui-.1-rn rua""*. uror principii poareduce fuEvitabil la ftrcelcarea atff princ6ii.'re-oe aaffi

'nur sa' mai mulp principiifudeplinescf'rr1ia de garange a re.rtftii rrrrt prirrcipii. :

- -' 'sissrul drEipiilor &?Ptui -Fooa$ilal civil onsiurie aal fundanrnt jurktic pe carc seridici ftruega rarurr de &Eet iitma cont de *tfilifr"rlpiil.r rsu aaoordlueagaUgistageproesuata

In literanna de specialiate snnt evidenfiate clteva crit€rii de dasificare a principiilor&epuluiproceuralcivit .l)D$forttirsiditr a aathi nonnarivin cale sot consaqate deosebfura) Etripii mr*iu4ionale,b) principii ensaqate in hgNalia procesuale civilA2) Dttfi sfera dc a4fituj*sd6i*a) pircipii gqnsale de &€pr,U)Eteipiilneranurntec)pincipiiranural€,d) primigi in*irrlionale3) h# oWmtl dc teglarcntare deosebiru

18

rVE Ur!J..IrI! IIIIJIr ALI' DREPTTJLUI PROCNSUAL CIVIL

19

- in@ndeng i'udecaforuhd-in procesrrl examindrii gi solugionirii unei cauze concrerear a" oe;"ra oeto"rarn iua'ur capac partedir,, *,opFg o,li il*.a t* 4g cpc al RM,- inoepende4 i'oecerorutui in'socesur "&nirir;tuponarii unei carze mno*egi h ito""s, indiferent o. iarqil brjruidic (aft 130 cpc al

An 9 W, ,itutWi i*caore+y ti ra,g ry rot dbi*&_ ttt oryanizsrea fiffi**"

procesului, atc &ti i:n*e it i i*rrWaw dc.prezenut cd gi de alte

,ot *'ffiffi*I ?_g_yyyryup in @ryto cayb iu*caorut ane wim:w: ffianfrSlor fawrahib pertTt exerdlus 1t'wstw qw+ wulMa b avaea

pr*talciaetnon,.nniitiitn--^-*^-r_t(: 4ofurqnfi h poces a &epador saIcEbnentele onstiurtve ale prirrcipiului Snt iloa*r"fe,r)

; ercitarea

proedurab, 9i obtigagilor tor

611 16 al Corstin4iei: ,loli ce@nii Republicii Moldova sint egali tn fala legti Si aawitdilor publice, fud &osebire de rasd nalionalitate, ongirc etuicd, lirnM, re6gb, su

opinic, ryarma$polini, averu sau ongvu socblh"Arftn al CFC: ,jwtilio?,l. cawlc ctvilc se ttfquiegu pe principiul egali$ fritunor

persoarcbn irdepetdat dt o$"nt", ,w4 naliottalitate, odgittc enic4 IinM, nfigle, s.rx,opinic, apattercqapohncd, anre. origine soc@ sertic't4 dotniciHq bc dc rwgtere, precmtgialigawi efiaror oryaniuliilon indiferetx de tipd de proprietau Sifonnaiwidid dc organizore,

sttbordonare, seniilgi de late citatnsta$c",An S din t€gpa cu privire la organizarea judrcStoreasc* ,,n\i cetilanii R.M, stt egali in

fala tzsii gi autofifililc jumoreat,fitd dcosebire de ms4 rulbnalitarc, origiru etdd,lintM-religra

ta opinia Wtercntd politicA atEre sau de origitu sniaW preannz fi fu e

tntpreiurdri."EsenF principiului: - in cafutd tnffuUirii jusfrpi in cauaelc civtle tmte perwnclc

fuice$ jwidicetutegaleinfaplcsiiiittstanlcbriude'cdtryefi -Elenrenteb wrsinrdve ale prirripiului stnt unnltoarele:l)egalimreaunrq1jQ4@?Sitgi aplicarcauniformeabgii,frrldecarevadescriminEri,2)egaribt€a yIW+ _ .a) exi*enp ffiasisrem judiciar unic Ai ipterdictia. infiinl5ni insantelor iudedtorc$i

exeodinasqF- b)odstenta@aminarcgisolu$onareacauzelorcivile

participanp la

3) acordarea regimului nalional cettrlenilor $ organizatiilor $reinecarc benefici a?A & imunitaea rEspurdaii civile

@ lege $ rantele interna$onale,- 5) e4igt+ta unor facililiti procesuale. precum scutirea eat e$alonarea plalii axei de stat'

asistenpjuridicl gmnriE pa., nu-ggq5!g!e tegrci de discriminarc"ZS fdnUmrl ouu@ m procesutui unt.Sediulmareriei:Aft2l al Consin4bf ,prbe persoani aaeatd de m delict esb prezwutil natinovati

ptnd ctrd vinnQa v w fi beditd t, md legal, n cunul wui proces idbiar Wbt*: h cadruIcfuuiai sa u asigmtmc garwfu rccevrc apffirii sale,'

Aft ll7 al C-urstiu1iei ,Jn toate irctottlclc judcdnreSi tenwle dc iudecarn fintpttbtica ,lufucarca cauzpbr fu $ed@ inchisd se dmiu trunai tn caztrile stabilite prin lcge, curespecuraa Amrcr regulilor de procedurd."

' 6rt l0 al kgii ct privire la organizarea judecaoreax* ,sedinlelc de iudrntn $npyblice. Judmea cauubr tn Sedin4d futdzisd se admfu nunai h uzwile stabiliu prin lcga arrespettoea prrcedurii"

NL23d CPC ,,tntmte insta@lc Sedin+elz deiudecatn $nrpublice".Esenta principiului: - h @fuul k|Qafuiiiusd$ei pe wwlc civ:tlc, itt tete fustar.W

judccilorcgi, gdinpk dc fud?rafi fittt ptbfice.ElerrBntele cqrsitrtive ale principittlui $nt urmitoarcle:- puU[crt"t"" Se+ntd"t a. jttd""a@ Pocesr care ofer[ posbilitatea

acestoradea@6yj1t;nd,- prutiatarea rdinFlor de iudecaE penfiu public @

ilurorpsoanelor, carc doresc s[ asise lajtdmrea wd?r\$ o fac5'

- ercqfih de_lgpguln ge're'ali. si an,"''rede#flmrea*receqntrricivil fn $erlinfi (ndrd(sacred) poate avea loc ru{fi irn Tarile exFes.pr.evEarte de lege.

br*, ' }ilffifmH procestrl examinnrii $.solufonerii unei carze faF de

- indwedenta iuocatonrlui ir prooesul e'ramin'rii $ solqionerii ur*i cnrrze fas de.,gdizapi-&-dd public sau prvaq-eurnwaru&oiir"rr"ffiffi'#;ffi trffittrmtfr #,H:

""r3$:*ggyll3.qnOenenAent"i:ud*etonr*sinturmEtoareh:a) procedura de irnfdpuririi a justifiei"b) prooodura de numire, suqpendare, demisie gi eliberare din func$e a judec6toriloac) dectararea inviolabititegi.liaecetorului,d) incornpaubiloe n'*p.t dejudecdtor cu exercitarea oricdrei alte funqii reribui*, orexc€ptr divitegi didactice Si Suinffice

-e) secrehrr deribernrilon$ intexdcereade a ceredivurgarca lui"

r,r*0"*0"mffif* penuu ripo at t-s*6tf,$*e judecetor E penm

g) ?docarea res[seloradecvate penuu func$onarca sisemului judiciar, qearea de condiporgani?arorice 9i et'rice favorabile acq"i eli i"*rr"i*rc.ar"rEu,h) asigurana materialn g sociall;judecnrorild

-- -'-'

Ili

t :i .

i.i

ir

I lg Sryd prcveaile de lese.

.**iffiffiffiHi#ffi1ffi

202l

au obrisaria de a reqpeca ^"di,il dil#' ;"Jff ffi ffi T#"H"f"#i:js'fficPC' Dezbarerea cel"'ei ttt stoltte a" irf;o* * aog$*r6;condilii oe asigrrri 'o,ntat.ajl,ffi ;ffif ;#fHH h;'*'.' ;rr*-ffi,"d.i* arr r r cc. tn $edinF de

cê.h- aztr @en';r-r. *i t"p.lrr profesiona'qi alte cW vieF ,

ffi mffi o$h,ff:y,,Hf,:y:rffi,il,ffi ffikffi fl:];tr"Hem"m#ffi ffi[i::d;r"'hH;T"fi ffi fi 'Tff :ilffi "il,f":***".*mffi;ffiH$PjlTye*.rnsFrcuuea fl ocrourcq v!g[i$tise, f*,i,irt $] pritoate @in g.ai"p rn tri^r1 ;

"f;;;;'[.p** arruor rezur'or deio,m*,tt *ff:'S:.::^:d*r:-@Tuffi$br ra p,ooes, frint au,,m #trffiI,|ffiffi

HoE ftil. _Sq-r"i inctrise serrvr'luuci W public. tn ve&rintt^f" aeiuf irerane partcinantii la nrr-c a' n*.*- ,- *-. 1

ptstrerii confidenFafitngii,

-) -t -tAt 5 d tegu pt, pdvfue la orgadzareajudecSloreasci ,iW

corfumitaa cu lcgit@ia Legile altor $atc se qlbd tlrnui in mdti pwfuu dc hffi$aRfuffiffi

TernBnul "legalitare" provine de la cuvinuil e!qg-le, a!p" $ pesq5necaracterul la ceea ce @ têgalitatea ln procesul civil repezirn o

ii, ca principiu general de &€pt, in cadrul unuidonpniu ooncrct de activitate at vielii sociale.

dar o $r aplici nemijlocit la solulionarea cauzelor, restabilind asfel bgalitatea, care a fo* irrcibaEodat6 cu lezaea urrui drcpt sau interes al pemoanel

Codul de Pocedurn Civiln confine numeroase gevederi cl privire la principiul l€galiEtiiin procesul civil gi anure an 2,3,12,13,?n,239,n3,410,442$.u

Reie$ind din acestea, am putea desprinde unnetoarcle elenentele con*iu.rtive ale aagiprirrcipiu:

t) CofuldeProoeduiCivilE Ir afte legr organb (art 2 CPC),

2) insan@judcanreEi e[cenonrple de pocedur6civil[in vigoare ladata iuggnrii

91gssi$t (art 3 cPc)'3)peh$norureledegocedun, qdbe

gi nonre & drept magial (et 12 Crc}lrdoldora

se apliclnumaiin caadle 9i irn rnodul pryvEaLde_Ep $i matele int€rnatiqtale lacatee$prte1arr r5

5) una dinne condi$ile &,VzAale bodrfrii judeceroreEi" aEturi de ErEinide, esc SiIegWace$eia (art 239 CPC), care ioa?Pecalea exerciErii apelului $ runului (aft 373, 410, 442W),

(art 20cPc). -

ftuE Einclpiut legahi$i nu es'te adresat doar in$anFi de judecaE, ci uhmr cfiiectCorpanlcipane la rapqurite procesrale civile, inclusiv participanlilon la paoces 5i petwph carccontilrde la trfunrirea.iu$i$ei. lnue cse srtrioqe ese sabilit un conuol ruirFoc, asfel ffiin$anF de judecadi rcdpad rcqpechrca proedurii de circ participan1ii la proces, ir aoesea dinurml pot contesa acliunile inSanfei pe care le consider[ il%a]e.

32 hincioiul disDoru:bilitlftSediul rut{iei: aft n d CFC.EsenF grincipiului: diryfibilitduh dquri se {andfu poshifttur putfunflor

wdeolrye

Ifrefiate4de a diqpne de ele a+ta poph ogilrna Rekryind din aesea, am prtea deqtde

lr'.unF oeJu.bca6 ryvtne pttrtcipanr.la pro€s or privire I" ruqpftilil#ll'ffffi,ez&' div'lgare a informapi obfnute h;drut p;;;;.T"'i;ut a."-ii qtmii'r'geoingftrchisl, pot fi dibenae pc atb pr,*r,r; *r, nn+n;fi Jili.f,Ur* ,apoarre de orpertiza*, *TH*ffi:rm1s'T* a.tror-6o,,[,r"tstanpi de judecaa i

An I lg al Con$i[r$eir ,,Orn* *Persoarclc are ru pxn'a ni *' ffia.oo morttovercadan *epu c66 cttttatula aetmu aaclc Sa lurffilc dosaruki

,W,!*U se pmu dcsftsura si tw-o at d

&t 9 al I€gti or privirc la organizarea juoecaoreasce $i art 24 clPc: ,judccarucauzclor fu instaqch iudecfrire+ti se desfisoard tn limfu rrcldoenca,M. ,,

tt** drnilz,htme bwanpJcpssoarrcle in*rcsare tr sorugon-arL *yi.tp il;;di.eu nu vorbesc limba de satsint tn drept str ia cunogtins * *riu[]. oo*,rlui 9i s[ vorbJaG-h in$arrF prin interprerTotodafi' exis6$ posibiliatea ca p,rocesul si * d;G$o.," , r'n }li ur.ilTil"o*urepentu m4ioritatea participan$lor la p'roces,i'n

ryI r.T hsranh adopfnd oirrcrreiere" ln astret aecaad insanp de jud"Tri "-rdr"

o'isr-Ju h"rrtr*. g irr rimba de star' Actere' procedurale care s" lo.ttn.rr: padcf;il;;p.r* * hadtrc, Ia soriciarea ror,in limba de sat sau in limba lacare *$d rccurs la proe.

3. hincipiibfim{iorute ale dreptuhd procsrul dviL

Sediul nnteriei:Artiohle 4 3, IZ,ZA abcodului de pnocedrrrn Civill

22

EsenF Eincipiului: -tcgalitdu constttn adeMtdccfue

nu numai cI i$ rulizeazA activifatea tr sfticd @nfiormiue cl kgea

Ia poca, fu priruI fitd a pbltlor, dc a

unnitoarcle elenrenfiCe consinrtive ale aesui pfurcipiu

23

!

Asfel putem deosebi: dr€etul de a inroduce ac$unea civilq dxeput de a determinalmtete acg"rt sau ae.parT,r ;"pr,Oe? pctTo?ry:pretengit! di" Tfi--. sau de a A aao,cahodrtea judecetoreasce, drepnrl de a cere orffi. sititi a troterrrii.

2)Wqtbilitaten i' a diwis r:ber ro oceste d,eptui rrn dt rolr.Asf4 &Eeutl Pe4ii iDteresate de a inmauce afrurrca civiln, se tadgce prin aceea ce

t . Asfel, intentarea procesului civil dinoDclu rur Poate avea loc $l rucl alt€ p€rsoane, decit tihdarul drepului srbiecdv ftrcilcat, nu poatehaina ac$unea cu oroep$a eBunii Stice, ctrd lqea ordi 1Brlelor pr"..* ffi-Ou.itttoduce actiuni civile preorm $ tr alte caari pre$arte de lege t i.Zf Si ZS CpC). ph r*,psa'drrrpiul diryonbilit4iie*eopugryrncrEutyoficialitii,tii,c*rrtuqpciftp.drip"rrl.

DW0tldeadetenninalimiteleacliunii oonsttrtrareeac[r€c1g4@nrilfixeazrdgererea

itt$mFiudec5torcasd nu esia frr dnpt si modifice din oficiu obiocnrl sau tenciul rcFuniiDetenninarea limitelor a{arii apartine pifibrui Tre€ste tr drepr sa mlo. arcepF de

fond sau de prooedure, s[5i coruuuiasca abai&i rii ap uu tr atep,;;64"i t H;?;

ewluFa $ ccttinuitatea praesuffi-civrl" Dqponibilitat€a se rfsfringe -*p3 [rt5or fazelor

pmcesluicivil

ul instanleliudecirq*d.notur ao@i" ge arepdrlilor nu cau ftcut in vederea unor smpri itilg OaA g4ife ar capacirate dedispodsq p*,rr'$ dacl oonsimllrthul a fol dat tu mod- legat Porivit e. n atin. a cpg, torsan| n i to'.a*it"dqtT? e un &ep_saufolosir€a mdaliff de aF arp de ceue un pcticipanr, irca r.ege a1"oqrbavin legii sau incalcl drepunile ori inrcreseblegitinre aleunei persoane"

6n*n briafit4tiUaegpa*potenp'alullamaximcon*iubfazadezbaterilorjudiciare": -- t" ,pd. irf. ffirgnil.o, aice pincipi,rt dispontuilitrlii se referi mai mult la &iecul

procesnale (uL 26 alin. 4 GC). Fgalitatea

Ege sise a$grr[1! clte in$an$prin crearea

posibilitllilor egala suficiente $i ad€cttate I f"1q*.a unrcr proceaurate penru

lorptr.oiprtgA asupra de fapt$ de drept, asfel fuctt nici una din pdrli s[ nu fr

defavorizatEb) citarca

.dreptprSeloncare al

laproces(art A9CPC}

este viabil in etaPaasemene4

Prezentrcase $l

fip"ir tt .-rf prooedlilor neonterrcioase.Fs, taza de.a-DroesrN ciyil' irn,qapginciniul

p64ilorlrr drepurile

nudispunealfel.e)

diso$e

rdecivil,

' d) rgg$area sarcinii pqrbajg,ti (an 118 CPC). Hecarc parte in procl t€hde se

oovedeasca cirurrnalr@o drcpt tenpi al prctentiilor gi die{iilo sale, dacl hgea

i,

iliI

ii.,1

f .

:92f .^cPc-'ytif P_P41ry1"i.1?pro.es, U,N,-oeraemreatrscrisuilor' aft224

i;pg - prezefiar€a probelor rnateriale, ut?IECPC - cercetar€a qrcluiilq orpernrlui, at23l

CFC - ;soetarca oqrcfuziilor date de autorit{ile publioA art-z33CFC - zus$nailor orala aft233

CPC - drepUrl la replicd, bate aoeSea avftrd un caracreroonfadictoriu3.4 htordPEl.oEEidi dedaterilor tudiciare

. Sediulmat€riei:ulbalCPC.

ffi sryiniuruiPublicitrliieiasigur6eficienliEitripLttiri cqrtradicruialite$i $ remilocirii Dupaprof. IDeleanu el este rcgula

in procedura conternioasl 9i oroegia in cea rpcontencioase' in realitate prrr""q't ciViilje Aesfdsoerr gral'e unei drbio-e din8e fffina atittri F aea

scr&d de exercitare a drepuuilor $ dliga$ilor poces:ale't)pqs[ttiry:pqtti@]$o:ltaryocesdee-$'f"rut^fIsusF' inprocef?t lWge iArugtp^"F"^ pF"* frF de tnqlrFr& j"i.@prgr* 9i de altepersmne de dre4 public sar privat,

@ sqise e$e obligatorie doar in caatrile prevlante(b|egeaprocesuala-Confqm

art 25 CFC dezbaterile judiciae se de$5goar[ oralPrqedintele Sdinp doidoca6 deschide Fdinp y anur{nptoce$tt carc.se-1a judeca

(arr19 CPCi, ilttp*ril ct g.dt t vaificl pezenB la pryces (an 198 CFC), explicldrcptrile

i Ofig+ie inerirenrfui t nfgg CFC), ate participanlitor la procos (tL N2 qC)' soh{ione@l

;r"$Sdr,r5sir,ilretdrip.r,F*laFo6 drpnasarltareaqilniifkr oelorhl|iparticipan$(an203CPC).

25

iII

iri

runoatte in ot sau in

ide care

inaintede@i de jutuatl dn explica$i a$Pra

Herpntde cqrstiutive ale acesuri prirrcipiu *rt

mdiliila $ crEarea

24

._ dr€p[ilsese@careseanexerz*lasosar (aft217 Crc). Dac[ depoziSite-ttnoritcrffo* oblinute ca umure a uneidelegaF judiciare sau h urma asigurdrii probelor, aurnci acestora I se di citirii in gedinta dejrdecatl(art 221 CFC).

@lui civil exigenF fonnei scrise referitoare la cererea de chemare. trI4*lee $C). E houlir€ajucbcetoreasc[ (aft Al CFC). h$aesora li se ffici6m6iedinF. Cercdle de a;et reo.us,rEviariB wuacliib de ftnpEcarc, de asrrrp4 se perftceazl h forrli scrisl

Unele actiuni prooe-suale se Dot orercia aft in fonnl oralE, cit $ h Acn$ De ocrnphr"it"lor.r""O

$ prinfularalieoralldatt h judeca6decltereprezentat(art S0alini) 6xlCI cn$hbazaunuiftrscris(ptocnd).

Penru nffigll4fub iggg:{nn pnma in$anF gr in instanF de ape[ precum 9i penuufi9larc aqiu€ procesuall fuheprinsa fu afara $edinFi se lnctlie un proces-vertat in rcris (^* ns,Z|S,ep.)OO al CFC).

hofttEa' @ de iudcafl ffift se r&nitE nerhirbui pe pangurl

epminEriicarzei.Asfel,incazrlinlo$iriiunuiju@ortrtimpuljudeciriicauzelde&t€rileserciau de lainoeput (an 25 alin 2 CFC).

aceod Eincipiu ouroagte unele orcqtii:l) l?6crc).h caail

municipiuauraiorL ttbazaupiodeleeatiepefrttrur tOcexcnbtu "' ltqutui)

Deleatia jdodrcreasca se hdeplinege tr $dinF de judecaE conform regulilor' garcrale, iar proesebve6ale $i probele adrnae tr kglur[ or f@linirea dd€aFei se renrit

rn-ujgcPc.).s[ orevi

hocesele verbalegi prSleadunatetn leglurncu asigrrrarcaprseluserernitin$anFicarejudoc[picina I

3) $frutareacauzei (a&43 CFC).h6ffibc siarnrtarea carzei de la o instanF la alta din rptivib ryEificate

h hge acele prooe&mle, trdqtinite de in*mp carc a intenat Fooe$l anterb glsuftiicauzei, produc decle iuriaice ttl mIsrxa fu care non insarp consided c[ rur & nwr6npdificarealq. i

35 hincioiul Temi ilgcirii dezbaterilor iudidarre.Sediul materiei: arr 25 CPC.Es€nta princioiului: in ca&ul qonhbid i sohrfonbil wztfor ddls iqfucftorul

tebuie sii erc.fiap &ect # nsntTuil ptfrele g sd miad hotfrttpn nutui ?tt tarufutcbaurstnphr cons6tc g al pobelu @rtuU fi w{itnt4 frr r?nirrp dc juMn

kirripiul nemiilocirii conferi in$anFi drEetul g totodat[ Sligatia de acerceta h nrodnemijlocit $ nenrediat toate elernentele carc se irnpun a fi analizate penna solu$onarea h qect4te aE $ t€rminicd a czrurci deduse judcitii.

Elerentele cqrstie*ive ale prireigiulUi sfintI )f;xanioaf .ea dhean ti wniilrcitd a prc&lor de chre j udcoeor.

,, cj*f-o-* @trfr;;a oonuingere, baarl p,*"qry" multiaspeode, conp@ rrcedrdnitlcarc $ rcnnjleitd 4 $auor probelor din dosar transarnblu gi interconociunea lor. Ca rearltatal aprecierii p,robeloa insanpeseobligatnslrefleceh ho6rfte motivele ryncluiilor sale privind admiterea unor probg pt€cum ril-argwrengreaFefildnFi unon probe fap de alta Astrel pentil aS put€a forma propria convingercjuOeceugftebub s[ analizeze percowl" lnffidireaginmijluitde nineni oatc prouele"

-

2) examinarca probelor $ re"tilz^w alty &E Epdvlrntnai tu edrubdwt dcj@--

conform arL 193 cPc, jrd€carca cauzelorcivile are loc h $edinF & juda6.J3.ora

(at If/ CFC), iar &iE pr,onunpeadesdiderca FdinFi de judeca6 si I'rwsll cale se ra judeca

-o dectadinchisi (an 23T alin

4CPC). Tptc.q pentu aacesori intennal de rim-adice ftt

FdinFi dejudecaE.

@i-ntua6 Fapud deschiderii, inr€ruprii, rehlrii g gedintei de judocarl este

i

i. l

i

tI

ah dnptului procesal dvil& drctr pnwt or elerrnnt de e.lrtaneihte s pd ivi litigii

carc ajung a fi examinate tr in$anFlor judecltoregi sau arbibd. Aoese litigr ar pca finumite Wigiicivtlc an elmrrt (srtui. hoblenp de dr€S Fooestl civil h hgtrtrricu litigiul civil cu elenpnt linde:

a) priwt-asolu$ona

b) prooeAm aptizbU + irr$ determinarea bgii procodurab qlicabile (a cIrui satanunrc),

4.Prlmipiile lnt€nuln caAnrt mporturihr

9) efecteh hnr*+ilor iu&bre*i sau arbimale grlinekr vederca solutionftii iaoeffi probl€rrE de drqt proce*nl civil- - t - - - - - - t

aplicabileumltmrcbpdrdpii: iintcnraliqral $nt

Sediul rnateriei:AfiZZ Oin Con cnla o, itinir" la t'ryutf fthtelor;

consrnnat obligatoriu ln pwesrl-verbal at SdinFi de judecaff. Confqnr art Z/3-CPC psnmrfiocare $edintl de judeatn in prima insanp $i fn in$anF de apet Pr€cum $i pentru fiecare act &pm€dud hdeplirit fu afara tedinJet (de exernplu: audiecea naitondui la locul afErii lui), sehdrcb pom.re"ta[ h care se indic[ morEntete es€nliale ale dezbaterii cau?si

? sraib'ocin $€dinF deitdffi4 rsntilocit de dfi€ de clne jrdocftonrl sar judocltorii care unreaztr s[ ia

IIl .

tI

insa4ei carc judsd Eicfira.2) asisuarca orobelor

viioraunei orobeutilcadminisnlrii in

["lt CeI''/

tadrepurilz futfunwule ah qn&n Ia care Rqbfu Moldata esft Wte y lcgilc ei btmc,prbrincaurcgtratuntbilcttani4lionalc."

A$_Z aEr, ]) eC ,dtld prin fr6frt1 h care Republiu Moldow esuwru sttffi** d& *1" prerfuu de tcgislafu p*iu civtui a Whtk:iiMoldaa, v aplid rwttuh taqnuhn hEnW,mL &d dh @stu ru rqtM d Wtfittaplicarca br esu rce&rt dryaien wui lcgi nolioule"

Es€nF.princigiului: d@pir. ffied lntsnoiotuJ b cae Rqubfu IMw ecWt4 frrt fuIfto & ttunu d4 eb FUnAU de lqi@pwnltcitildaRqtbWMfurry, & apficd nome M@thd l,Uno$otwl fucd ibr oc6tu tu twfti cn ptvaplicoea lu de neM fupdp umi W naionoh,

26 n

ArL 4Y N, -ce4u!-ggfu!-g! apagizii, organizntriilc strfru si cetc inanuybnatc

de aceleosi drepnri f ur

Fersmrple "5try

sat 4aride nu pot disprre de careva &€eurri sau obligalii proceduralesrylinnntarc. Asfel lelamannrl stiin nu poate fi obligd se deeurfi cauFune sau b ite garan$edin nptinrl ciesE persoani stninA sau c[ nu arc domictu sausediu in Reprblica Mol6va. Osoh$e asemlnetoarc quroa$te drepu,rl bulgar n al Fnlor sr-sovieice. C*le mai multe si*elrp dedeep preved, hse, existenF cau$unii (de orunplu: cel franea gennan, engtea lmgar, polone?.efr). Cmwntia de la Haga din 1954 cu privbe Ia pocedm civiln prev&,ca, fit sc,ttiti Otcau$une numai cetS{enii statelor, pn4ioonbactanE, drci pebazddereciprwitate.

h @ri $ *Agofi pocwtrolc aryawwb fir. fldtl @v.

Totodatl, oonform at 49 alin.2)

orgrtizafib din Republica Moldovra

NereEegarea jurisdicgel instalrfelor judecitoreSti a urui stat constihtie un tenpi de refuz

de a recunoagte gi nncuviinla executarca siliti a hotffiii judecEtoreqti staine pe terioriul stanilui

respectiv (a* 471 alin. l lit (c) CPC).- Ddenninarea in*an1ei de judmtii mntpetente influenleazl in rnod dirct gi legea

procauraU apncaUU la ocaminarca gi solulbnarc cauzei.' 4lirr.lndohrl_led[ foruhd tr materie de oroedurtr dsr ntocessaglls fotil

Sodiul marcriei: 458 CFC.rsenta prbcioiutui: itr nasic dc uwedwd civild estc ryI;rnhn; ugr'{nn'w {ogen

ttuii?ncaesenArcAffil' .-TFdfu-ffi-ibctgminare gi solufionare acauzelorcu elenrcnt deexranieateEi poedura

executiirii silite ese prcvaart de lqea ;5rii unde se judecl pricina sau se frc orccuurca' dtiar dace

unadin paniestestiir* ASfel,legeaforului estelegealocului dejudecare acauzei$ deexporue

a hotlririi judec5oreqti.C.6 mrdoiul exeouanu'+rtui trotfrfftq iuaeglotSti $tine

itibcrnai ca o Mn de htufiF

@ $5ine nu poate avea eficaciarca in aceba$ gondi$ ca $t o

hotftine dafn de o instalrp na$onalE. O hoErine judec5toreasce $rninl nu poate dispune & fo4a

43,F'inOpr{,fn uritls i"diclate a statetor st:nr. slSediul rnateriei: 457 CFC.

de ewninare a uqpi, asdel nncit, pricina pe carc instanla de judecaE ain neprU[ca Moldova ar4itutto sprejudmrc, ot rcqpdarea nonrplor de oompet€nF, rebuie s6 fie oraminaB de rceasdin$iltf ftt fold ddan daci ultedor, fu legfurl cu sclrinsarea cetipniei, domiciliului sediului

cad stb irEidenFFridicliei insanplorjudecebegi din Republica Moldwa irn limitele srabilitede Uanble intenragiurale gi de legile na$onale.

l.4,Frhrdoiul,rrsppct{rii iuridlc{iei furetandor iudecltorcsu srrinqSediul-materiei : 459462 ffi,

EsenF principiului:sdtbisau

EsenE pincipiului : in mdwm h tttutistdnuatifuictseamd cd in necur0sc o wernenca

ofuislaL

stEfurE se $eclar6

.iTrqe lab.Enlejudlec1orcese4cenFetenrl dh ReFubt;c^ Motdova (art 460 alin. 2 CFC).De asenrenea, ftr legista$a procesuaE mai e*e onsfinliti gi regde rustrfututdrii lrculili

exeortuie gi autorihp de tucnrluOmf deoarce se opure suveraniE{ii *anrhri,F al c5rui teritoriu

se invocl rea hotlrlre" Fonnuia exeqrtorie esE ordinul dat de in$anF de judeca6 orgrudc de

execurare silirl, de a aduce le indeplinire dispozitirnrl hoteriril ln acest fel este pugin mi$cde forp

de oonsUargere a staurlui pentu rcalizarea justi$et, inse, acea$f fop de cmsfigere ru se poate

rcaliza dmlt peteribriul *aflrlui carc o exerci{ iarorganele de e,\6rtarc silittr abunui statnu spot $rpune ordinutui dat de in$anF alud siat Ra$urrca acestei solulii se gdse$e_h urul dinue

i"itt lprt" drepnrlui intenra$onal public $t nunr - pnctpiul nneranitfiii statcW.De arc, forta

o.*r^jt*iu a tmi hofifti judecebres ate un caracter sEict tefitorial, iar penuu ca o hoEfrejurbcatoreasca straine se diqpud de forp exmrOrie fu tocrnai ca St o hoterte prqrb a $aUlui pe

care determintr aompdenF tr drep0il intenra$onal privat nu reglarrnteazrexFes snpelenta sau incompetenp insarplor judecitorcsti $EirF. ernpetenp h dr€pblinema$qnl pirat oe aparlifte yui $.t anume se detennind & kgih aoesnria gi nu ar Ugitr

"lurist (vezi att 460 $i 461 CFO. h mlsura in rueUmpercnp

ienon'U carcia se va orccuta esb nevoie de a &$rn a4ntr'ul,

cfurriose cqe

l) I .rrrdlhoturfn W de htcry id,eut,2) qordE-botltriiju&i:Eton$i-$Sinq forb exeuron€.Ae$r dile €fede se dobirndesc in tenpiul hoffifrii de erequanr (irncheierea de

incuviiniarc a e,l(eofiiirii silite, adopta6 conform aft 470 dilt 3 CFC), pnin carc se lulnoa$e

eficacitatea hottrrlrii itdedrore$ti $reine.

ctrmralea

l-@ *abili retorsftmea faPale drep gi

Sediul materiei: 466 CPC.

exeqioric Ef anoritatAl4

ca srainul I

29

I / '

arfi supugi unordispozi$i discriminatorii irn fap insranlelor

No{iqne4 pardolfartrtl$fe prenrisefe $ sbucfura rapo.tr.llo" nddioe prooeslnlecivile.Instanp de jud€caH - s$iect obligatoriu al ratrnrtuilor iuddhe promule cir,ilePartidpanlii h pruces $ peroanele care contrlbuie h ttr{pOdrcaitdfiei"

1, No$une4 parUcutultlflq prcnrfl*le gi sfiuctra raportuilor jruidioe procesnh

ln procesul e;aminlrii $ solulionerii cauzelor civile, ftrue insang deitdffiE Si subieftlepartlcipcrtelaprmesse#ilesc ungirtrtegderelaf saiala Aceserclalii Srtrcgl€rst@&

ahn Wu,judertunelf-

Prrocesul civil rcp€zin6 o aaivitatq oongitriti din aqiunile prwsrale rcaliate,sbre-

'I@,isEcag$ipattbipantiilaproces| reiegind ain drcpuuite gi obliFliile Foceslale de care

@ mdtiurdirelfraportri pmces.rale civile care aptr, s rnodifice $ sesing oda6 qt realizarea aoestor aqiuni.

Bgpqgtdle4rcenat civile apar $ ad*[ penuu a asigua realizarea normali a raporurilmjtuidicemterialedeaceeaelepoardcaracmproteclionist Rapotuibpocesulcivilereprin6rm anumit gen de Flalii sciale sbilib h cadti unui donpniu ooncrct (prmil civil) $t diqmtb specificd seu.

civilagoaped

lintrd cryrt de fapd ce naporfiite proce$ale civile apar tt cadrul ffipltfuii jusittl pecagzele civilg iu ju*igia e*e realiza6 tr o<clusivitate de cefl€ in*an{ele jdecace$L ace$ea din

1.

L3.Posivit aft 454

Moldova

tatat bilateralactiunile procedurah fiidEizate h baza

ff {*t'P, adi;i conrorm *WWWrmTm,

tirv".

unnlpafibipe h toafe rapqtrib prooesuale civile in caliate de srbioct Sligedq indiftremdefaza procc*rtui gi felul de proooauA Raporurile Fooesttale civib $ntfumdeaunabilatemle' a,fiecarc din subftgeleparticipante laproces interaqioneaztrde sirp $etEbrot instanpdeiudecaE

lrBkrym* sdizae m -{"'t -f+dtor

prooe$uP AvilsnenuiEffi--Oe judffiE, ca subiecte ale raportlilor proce$ab civile particip6 un

numtrr mare & parttipanti la prwf carc difern in dependenF de fehil de pmcefu[ Si

rnmoruL-a. Unfuu $ a$omitm,raporurilor proesual civile.

Toae r4utnilo Fooesral civile cale apo fu[e futstanF de judeca6 $ partir:ipm$i hprcoes ar tur diect qryn - carza civih concre6 oflrth pe rol sau mpqttl r@ial litigc Deac€€a nu put€m ryra riportrdb prwesuale civile dinte inffiF $ reclanw[, itshnp $ pet

3t

TEI\{A IIL RAPORTTJRILE JTJRIDICE PROCESUALE CIVILE.

$biect

dccu exoninoet gi solu\onnvn canzpbr civile $ uedCIw ha,bftibr

PuticulantEfileraportrilor uoesuale ciule:l. Exi$mta laDorurilor procesrale ci vrk dM ?n fmdituidien^ cete civite sau farn!

conplexitatia cauzei judecafia Asfel, t @62$i63CFC),caeh

i*lTJi $ intervenim$, in$anp gi reprezaran$. Hocarc dinue aceste raportui or obiecurl slu

crralie fapurtui d diocurl $ scopnl raporhuilor prooe*ral civile sintonngene din prnct de vederejuridic.

iv inqgtmntq cp.te,ryiurllg!9rTo!ryieesm-nnBot ri*isu-aruoroi ftdffii;i

,?*, ry{P .lgt. ln cadml pto.esouiaw mliiearna sirn ptez.nte o pulirate minime ^de.t*E4{-Pfiru, numie/aze ale prrceului,care fonreazl * sJr r,@;6cf4$trE-' 6.Cn#wAqal-naporruilorproeesuateivile,

subodonarea prezentn nn cadrul pnoce*rlui civir, ppeoeinsenpi de iudecatii ca subiecto.bligarodualpuoqului, carartrerul irnperativ al unor nonne Ae drgpt p@onfinne ace*I partirrrlaritate

5.Intsunqfunea civile.

T.Cnadoul

caztl fiocerei carze civile ooncrete aparc un singrr raport pocesual carc are un carac'tercomplex,or,qnldin nuimulteraponui generate deorercitareaac$unilorpooesualcivile"

Dcpfitribpocstale alesiu an instanpl de judecaq de rcguH, nu iar fonna und obliga$i pfnft celtrlalt stbiect&€puxile $i Sliga$ilb pmcesnb nu Pd fi rcalizate dedt ldn rctiuni prc*"r4s

dooinariifitOepirercacl$iaqirmibpooesrAcfrcpartedinoonlinunrlrryortritc fcestale.dvll care reailtl din

jrdedtornu areiudecEtorul carc nu e$e ds acod cu hofttrea m4ioriElii seurrcaznhoEfr€4 dar€steh &4 s

2 ftr<^nta deJrdecatl - ubierr oftrligntorhr a reFOrtrrilor prmnh dvih-

@einciphrl s$id al raportnilor eoce$ab civile. trmrpsearduua$ otiioa rcFudb elcdalte subioe' .

toare pryUc4gte careearfo jwt" ̂ $ & soiFoDe'* pu-v.r"'l -J'liqlii,iudaprtt'ilr\t Nici ujrnefitor;'u are-@g se abFn[ de h vct PffiEF@F deiudecatii vcrrrazd

aaesea sint

Vo6ird qqp* r4port[i frooesrale civib la phral evidart apare inrebarea cfte raporuuiprwwale apar h caru! uaminirii $ solu$onirii unei carze conq*. Sintern Oe parerei A irn

civilq cnnrT,r"rerer ;sr-ntFi rtrivit lFgii gon$iuie o IF rantie a iqpa$aliFfii @{eia ln acst

de onlin canlitatv $ cattatrY.uttftutivegg corgw.corylcul de

judecattrcarc din prevedaile art 2l CFC, Ft€nt

corpmic lhgit d O{ii_Suprrcnr dc F coneon€nba 5 judecltotl dinue qp -tltul ee

cauze.lor, conform aft 48 eq jgrb8orii se hryA de. b&.rrumehr de eicedutn rapo:tri prooenrale ro lgt odsra. Nonna juridice

reprezinti ptBmisa gureraE carc conhreazi h ahact fapurl jgrilic, subiecteb, conlinuurl giobictrl raporului.

z)cqafiaeajufiUp 5T,58CPC).. 3) qEa{evaalte in ipoteza_rcnnej*iqig carc realizati tn concrcL are conseinp juddioe, adice@a,

,t fftor, raprete ;uriooe ffiitewxrrpnteglacfiuni,insipurtru@Ta- rbluip,rooesralcivilarimponanpdoaracfuih.Smrcnra raporului Eocesual civi este alclnritn din EEi efenents suUiecte, *"n"* Eobioctl) S&iod& raponnrht procesual ciyil - adice duhrii de drep[ui g obliglii prooewale

civib, pot fi clasifu h uei grupuri di*incte:a) insanfelejude*trxeEti .- aurorittrfi de $at specializare in efecnrarca ju$iFelb) paticipantii la ploces,c) persoarele_carc conribub la fufEpudrea ju$ifili.

32

D,at$ema;-c)Eguzapa-Irryr@;a,in sens geneial, am$f fu furyosbilitatea judeOtuului & a n@lini

cormrr-ettt c,r@-Or judecltor $i alte frrc1ii pivae sau publioe, o exo4lia acdviEliididacrbe $ $iqtrce (a& I l.96rea ur Fvire la ffifiI juOecauutuil In sens rcsofus,

artoi Stt de pffi€a c[ acestarnanifesfti unilderale de v9jnfsi &esbra nu

evi&nlia doul modatte$ de judocare a cauzelc civib;

unii oolegiale a cauzei se examirpaztr

pre*dttOe sau vicepeEdintele in$anFi.!**rnfjs."[-i caret, sc jq@[de un corryhecorryrs din 3 jdsdtori, ffi eeip

conpleulde

33

@ inadmisibilitatea participlrii Epetate a judec5tonrlui lajudecarea aceleiai cau:a Ptrrm, judAcetorul care a luat parte la judcalea cauzei in primainsanF nu mai poate participa la jrdcarca apesleia h insrF & rpul de reqrn 9i nici la

incompatibilitaea se referE la siuratia in care un judeFtgr este opnt se ia parte la judecarea urnicauzein caarile expeslrevdanetb-Irg. --

' Judecutorul.qr€ a huitparte lajudmreacar*i tr in*rrpde reors nuhldmea ei irl prima h$anp $ nici tr fuNranF de apel.

4ryt "li.tliOeinadmisiUllihtenu.oi*iOo,pasryacaadlordescoaerpaceruiideperol sau de incetarc a gocesrlui h tenEiul art 265 tit a)-E b) CFC ti nici asupra caanrilor &judffiIe acauzei in componarp Plenului Cu4ii Suprene deJrstilie. De aserrrenea, nu se extindaupraludecetorilor din Colegiul civil qr de contencios adminishativ $ Colegiului economic alOrlii Sttprenn de Justilie la judecarea runsrilor tr fline conponenp S nici a$pra PlenuluiO{ii Supenc de Jusi$e la adcptarea hoErlrilor orplicative.

Ea i$i ate motivalia irr sEri de fapt diverse, anterioarc sau oorpomitente proesrlui tn crruz|de na[r[ a crea suryiciuni fu trlvinF npdului corect de sohrfionare ooncx€E a aoesnria. Potivitndlrelor de.dtEet proesral civil $ Fcesual penal ale R€pnblicii Moldova edgenple hgaletef€dtmte lainconpatibiliute, abtirue $ tuzare fit rpnrp

-care se ref€r[ la coryun;rea legali

aorryh0luidej'deca6.

50 cpc). [utimae a oelor doun i3r,r 52-54CFC). h cazrl lor&

2)ipcaal recuzfri"i

asubk*lor @,Fdecire

specialfro$ partblpa4ii la prooes p,c:urryrr+,irrxlzaPrtr teu ca di!p,", de inreres juidic penuu

shrlicnarcaca$i" carc poate fi materiat sau prooe*rat Dn-aoe$ punct & v&e lutcipingi lapose clasifiAm:

v

e)0

)

-t-)

l) participan$ carc au aftinteresmaterial, citgi ineresprocenrathso\iuneaju€.$

rapidl . *i*i" bit act $i categorie fac parts Perfl; q 59 aPCI intervarien$i (a1g 65 S6?

ffi p"Ug*u1rf $ persoana interesate h carrzelecu goeArr[ qpciaE (aft 280 din 2 CFC).-- -t"

Z; p.ncli*irg cap ru ar interes maficrirl,' ci rumai irmere Proatf,lal b nlu$marca

iu*n si taplAL r ."-ei Din acaSl categuie fac parte pocrrluut (art. ?l CFC)' pamanele' cae'.##-;di,-rlr,t topuao,bie g se ;dreseze in insanp crr qcri fu Crarca @utdor $it t *.rl* [{iidt* al altm p€rsoarp (art ?3 CFC), ufod66;te p161ioe h vede$a dcgtrErii

corpluiilor(art74(FC).E€caE Aio oLg*iu @ivl de participan$ la prwflil civil diqpr de ur-aumit gmt

juddic ;r*"1, nrrniA pozi$e pooe$atE, ane s, affizwndr qrgururl gq 1{.e

pt:n'.r*rdfof dedr€pud $cirid$i-prooes,rale de caredispryr" Specifice$ecs,urnnorgticipmFor; p^.* le sint;ttdtt" * $itd" &e$ri 9r obliga$i prooesrate' P*" dt€pttri gerErale cae

sint preveare h aft 56 eC. Asfel Oti partiApatt$i ta ry-oc1 se buqr6 de dnpnrri ptT""t"

.gar E ag Sligatii Fooesrale egale or unAe exceptii snbilite delegp, h deperdettF de puilia pe

dre ooarpe itl dffi. Prin unnalc unele categoriide particiPan$ pot diqpurr de a?ggldr€Pnli

ptoo..r.fq oudite &€ptrd rysiale, de 9xeryilu dreporib specfurle ab ptglq. art 60 CFC

Cgx dea r"i. ,it"gdr de a srbicteior raportrilon go€slate civile ese repezame de

Arc pqwarule we wfilhtic 14 ?rtfututw@W'

Spcific aoestora te este ci nu au htens Juridic nici mat€dal $i nbi Fo@$al tt

olulionanea a\zllwdrnsc\ramnsbhcaam$eaftitbrrreunfelooittH€safe'hsfqmiffiecu aft 5 l CFC vor fi rwrzate sau se \rcr ablirB de laiudecaE.

A€$e srbk* 1g ag loarl in pocesrt civil $atie fimqiei pe carc o delin sauf4$tlui ce

Cqpun de itf*nr$i ,rd6 p€nru ju&idtl, lar nrenirea tor €sE de a qrtibui la h@ftea jud $rapide ajustitiei pe curzele civila

Din ffisl categorie de subiecte fac pare reprezenunnrl (arL ?5 CFC] gefi€ntt (art47

CpC), interprEtul (aft IbCFCI experarl (an 149 CPC), +ecialisnrl (an 230CFC), mfiqii (at

l32CPCI

35

IEI\{A fV. COMPUIE.ITA GENMAI,A A INSfAI\TTELOR JT.]DECATORE$IX

Notium $ a'cnqrta compelent€i gpnemh.Ilditnitana @mPdents lMnfelor jrdecltorc$ de ompctentr Cu4! Corsdn$oralgDat''|tana conpefients bstanplor fudecrtorcg ae ompgrirp Iriteclpor aitrelhmh$narcaceuzdrdvlle.

P.hrry"? TurpdenH hstanglor Judocitorcs de fupt o(mun dc ompehnpfustanporJudocltong mnondceCmpd€trF hldecarta revendcXnilor ourexsEfeclde hdcfrii rrgulbr ol privirc la conrpe&np gpnerall

L Nolfunea de conpeten$ generaH g ddcarca €i

se face pe cale juiliciar,i, iar aperarea drepurnlor civile pa cale adnrinistrativl se face doar tt

caa'ile ixprrs prevearte de t g;. Hotnrrt".lmise pe cate admini*rative Poate fi abcaE fu fttsfianF

LL3.

4

5.6

n oePerlgpnF (

organului colrpctcnt, @trcon'rcn$mal5.rudt p sensald oltenutivd repezfutd qtudinu Y ptu Warnt t iln ,*t;n *h-rrntA, orgaru cu adivilab nzis&cfonal4 penwu tnt6 aitul

tnlega6s$el, legea ofere reclamanurtui Atipnrt Oe a aege { v{unca po*ltiary osminfiii $

solutionarii unei cauze civile fie de cdre instanp de judecatr, fie de cire alte organe judsdictiqtale"

iffi;,,*r$*.tcaacste aorulnitrF nu se orchrd reciploc, or, astaar sermrificaftrpiedicarca

accesrtui rir*ir r.i*ng* Aset duilanil drEpnrrui subiecriv se poate aftesa cmsecutiv ugutttlui

extrajudiciar -*p"t"ot

y apor instantei judecaloBtti conpelenter ori conoomitent la anrbele. De

exemplu:' a) decizia pe €rc organul fiscal a emiso pe nurginea.conte*a$ei p".P I cmtegattr la

I"sp..!d;tl nscaf ilircipaf & Sta *, anca6 tr irisarp.dejudeca6 conpeteng (a1 269 Co&tl

dejudecatl

Fiscat nr.l I 61)(II dlun2Affi.l99l),

itatc dc or&ggr-h depen&np de nndalitatea 0e ategrye.a

cft ti dircctb in$dtF de

S 23 ale Iegr nr. 982-)$/ din

De drePill0e 1-oomrnl sr soluliona litigii de dr€et $r alre problenr de ordin jruidic orcara@r individtal (*abilirea rmui fapt juridic sau a unei snri a persoanei ori b'n.riloi) diqpun:instanlele judecitorqti dif€rite organe de $at $ organe sag ofuanizagii ne$atale. n ot" OloorEgtele nominatizate irrchsiv TstanF de judeE, ftt in atep se eiuntreze g solu$onezenumai aele cauze civrle care le Snt aribuite prin lege, adice care itrt date prin Vgetr con;eryabr.

Din pnct de _v{oe etinrclogic, *-nir,u,l coygeunld provine de la cuvtrnrl firoez. tucnf pe temeiut uneiqtnoa$teri a&rci a probleql, ori capaciutea unei artorit{i oe dcxG:n-uniite aribugii, iartenrpnul Uart aveaanihrlie,autoriueahgaltraeIfce@va,-

F '

v -

atadiYtlde

--(bmPt[€np gen€rall se rAoneazEla instdrF deirdmtl sau la ud alt orgm cu activitateJnrMc$qtali, darnu lajrdecltmi .

I 1.052m privind ee$l la informa$e)iorredorry eqrffiifi,ondiir,rraa (Wmfr6) n,vi'rtd qdtufr"* 4p* t'et

tu a sohtfoio ariirUpriat^drrttqn uwre at'ubilttuiui@ruInfutq ouonitrt

;rdrn ;n*,;gfr, fu ptht sbbilhea wrd FooAoA prwlaklc dc sobfunov pe cale

%prcarabile de sotulirurae pe care ertrajudiciad a-rle'rui pde fi

curdi$ona6 de ieie * O" itotUut Fptr Aggt peagu mnn;te categqn de caze legea

$Si*te IESedilEa to nnd Sligatoriua prycOrii pealabib:.l ffoen" eontetpios-a&tinisrdiv (m l4r rua afuinisdiv)'

Ul fitgf ldvird rpard€a Fgidicfoibi mdedal $i cefui truat cauat salria[fti (ar.

332CodrlMncii}r) lfidil; trini,nd rdtsporhil mErfrrrlor $ tranryorart Oe Cnot Er bagaie pe @lK,,ff'lari

(art I 55, I 56 6duf raryqtrtui ferovir, Iegea rr. TB q ry-y ry),o lirigilG ![i;Dd tranqpofttt aro & mlrfui 9i cel&qi (at 49 Cotul raupornritq

auo, Legea I 16 din 29.07.1998Ie) litigiile prvind adi,*" drceblriltr conslmlsild (ail 13 l3,ga' pn"ind Fat€c|ia

consrmatorilor m. 105 din l3-03rr03)-Acease eooednl e,rrajud;ad poafie rEzulta Si din cqrtracbl ttch€iat dcPefi fu caail

in cse eilO@tm puoi"i cercia p&fle gqft"qte' h qzde 4ar{b.a t.tiqphi' vc

lrrcerca solugg;flea aoeshri,+'Oe h aeedEa fo jtM, pe cate amiabill'pin hairluea de

pretentii;ircclanqitpnoc&nae*rajgdFia6 to a$et de caruL r€F€ziile o condfie eligntode FEatabill

sesizftii in$dpi d, Xileca6 brcl ioOttattrt cct@ la fan ittB'fifrii ptoesthi A

roclamanurl ror@ di sobtimae FealabiE u austry,So c,'rt9itdci"4

ptr"e"ttl dr leg, dtnt-&g"i^ reryeuiv[ e *,t E sau de cotratlPqrFl6 1ts qfonm

inf Z0, alhl lit td epC vr r.Sfrn gtrta & c]mle tu idffiff" Dad rcas' caafl .e$e

depistatt pe paounrl exalrrinlrii a\a*, affiEi og[rfsm' af,- zffl, lit (€) @C fuEhF

,ry rna scoate wta de pe rol37

ln oepmAenpde fap04 dacd legea aribui examinarea g solu$onarea unei caregoriicqrceile &, anun in conpe*enp uui singur organ sau ln conedenF mai npltor oryaneJuisdicliqtale, @up€tenF generab poale fi clasificarl tr conpqend exclusfud (unice) $iqnpefienFqt pluralitate de orgarp.

@Afi $ne numai de in$ilrtele juOcenregi g oonstr trqWnu_q&t&vd a t stu F:lor id&iloefi dc a qonbw i *tirfo* r*i,aia *n r*dewil de casa, a€stea prin esarp lor nepufrrd fi examinate de'alte .rgd cg aaiviutejuisdicliqrall

@cauefacparte:- (aft49CotulFamilieialRM),U aecaderya ain Arepurite ptuintesr (arr 6g Cotul Familiei al RM),c)trcuvin@codultunitieialRM),d) @iei (aft 4l Co&l lhmiriei U nU;,e) de$affi&r6riei tr caanih pevearte de art 37 Codil Farnili€i al RM),0 cauzele de declarale a insolvabilidtlii.ftrsl, er,aminTel Sr solu$onaryn rmeibune perli a litigiilor este daE gi in corperenp altor

qgapcu civiabjurisdictionall Asfel un litigiu Freld fi oranin* aftde iosrnf.-arFinc.g,ct fl de alr agrue adnrinisratirrc sau privata g+4gon oleg Aeciab * F *il expr€sqnpegtf ahd otgan qr activitate juisaiqionall, lidgiufE-i6neipre sotulioitarc nemijbcitinm$elonjudocatoregi, cale au plenitrdirrca de conpetenp. Mai n111;Oecit aiir,in *nte.ropItxtmFlmjudeUtorgfi T . t$u sfribuitn $ orerciorea oo,ntotutui hotftirilor pronunpte'de alteoryflteotdivihtejurisdiqionaltr Asfelan OrreoiO*a"ro

b) persoana care se consi@lezat@fgq$o" ioro *t"contencioe-adminisrativ curpernA (ail' 21, alirl, alt22

36

_ torr?tuqa gaumliiconvnltonald(anfranuld) rqryzbfiapfudbuafudprhbgede a soluforu o oru.mitl cat'zi ,nd ,ilubr organo A'"ttildt irr6dl"f"r*14'ol"go*ugarului cornpdart n'hd ln prh rcu&d p fufur, ca condi$a c d *' *n" oi, i ri* rwafqt pfn fuietoru uul onvanfl

De 'eguH'

fn asfel de caaui e*e-vonba de judmta a$ih|n gi convenfa de aftiu4i.Confom aft 2 al Lcgii nr.t29-)g[ din 31.05.1994, prrftr * arwoi, ra u*,-ilrg i,xtecr$iarbibalc orbe Utignr ia/qft din rclqii ocononrioe onforir dl",,q Oop* ,rUGi Oiln ., *,dinaltaood.Cmform art 30CPC' pricina civiE care_es deconperarp irnanpi judcrtorE$ti & drppt

?Tl ry a ebi ryociarizan poab fi sfinruhu, FE h ed&?Ea't "te,f,ii $*-iidE oi*n@ ff!ry* 9i dac[ o astrer de srdmutare nu ese inerzistr P,,,, lege. ' "

In entex0rl a6or Fewderi Ftem .fiT* cE trfeleger€a'pa4itdarspre solu$onarea unoncauze civile se va pilea incheia adr tninte du ,+u,ip. "il;id;

uddi, .ft gi;; p.*,*raraminlrii aesrora tr instanp dejudmtr

conpetenF cqrracnrali se aseamenI cu pmpetenF attemativ[ prin fapurl existarfeitootititli de a alege organul care vajudocapricina- t"rn i"

"iîconpetenpi altemative drcpblde a alege organul @rpetent revine trctamanartui, uoinf pLrrurui h rcese caa.i nu cqileaztr-Penru ca relamanu{ sr poare abge alternatira solu$onerii'lidgrhi de crtre.6GtA rproie

si de aodul Pftfu,t} u, curven$a/claza du.tbir4t.su* fi4fi"rE Dace rehrnannrl trvirutea ofliunii kgab d*ide I se adresere nu 4.fuioqi, ci tr insranp de judeq dircfihffului ftBinhbh curdigile an 267 lit (e) cFC afecreazn;b;r*h;,,-tr t"i *". *r,nnoafi soasldeperol

' e

Lrportaffe*ecalegea sinu interzicrsolulionareaacesra decefie altorgan decitinsanFde judffiE Altfel qrs, prt

"fnd fu FiuinF u* oqoti de r,ngi bd;Ia$a

". ilsiuriconpercntrgareraEorodional{'altematirdsauqaifqrag-Gnperatirre),.doiu vonErtean

atibuite ryne solufirnare alton organe nici chiar prin inpLgerea Ffrr*.

2 Ddimitarra ourpetenfii ir.*"rrgo" jrd€crtorcfd de ompetenF c,'FConstlhrfionate.Delimiurea onpet{ei instanplor juoecebrE$d de conpetenp Orlii Con*iur;ionalearc Ia hz[ deositea ay-ohtltti ,,orsdarforral@t a r*m. nonrmtira, ocrcitat de ctrtescdtstitttionalr' de wtolul legalit4ii ac@lor *omuti"., *.rd; oe nsurpu ae contenciosadminignriv.hffitl @rrrypn!ftqxe oaivinw de w{iue a cogon&nfi legilor g abr .aca nMive at htfu$+iarca instiur$e q4rin& t"$illr p,i"itod h ordnele"conperente

de a fae aea$[ vedfure pmced$a de'uma[, pr"- $;r$dle.ar" rtmi, r,rre a,rparythTt* T$q tmoefut lrfsiunea sau soopul i"Ua;

-,rt"l,rhrt @nsdtulionalitqii e*e

?meiqryt beiifundarcntalc, verificforlu-se uca coreryrmoerea acfilui rgnativ cmte$ar cuprevederile consiur$ei, sernnificativ[ fiind $ denumirEa.irruri *rruorConfqnr et l-g aI C-on*iurliei R-I\d., Ortea CorudnrEonarn este unics autoritate dejnrisdirfle c@stulknall" Fsnivit arr l3S uf Oosngii OrG Consribrgmall elrcrcir5, Iasesizarc, conrolul o@1tin{CIuti61ii leglor 9i hoffrftilubd.rr-rurL,i . O"iren n"+uOr,rari

IM: t hogrtilor $i qdqra{elor cuvddul prycum $; ;;ed* hrffn|ic,ad b careRepbliel\rloHora€$eparb. De assrea, o"e.c;rd;;F;rlirezolvlcazrile**gf*a"& **Iln lry a uels eesizan de Onea Sunlar,l.ft rSF"In eea e privege yfrprt4 rcgalilryamam,su,at e iiopont ntr*, fapd cn esiliconuol fi &rt sry$e durnai a*le nornndve ebdonde bgit;r,carc @n$n ,"glrr*trriad9Phb tr vedsea oryajaizfrii e.rerbii sart qetthii u unaa a hsu,care nu pot nici gnodifie extr€s tegea E nici sl o conunzictr Aoe$omfiol.re *lLr di t r*rFb,[lra**38

Il

-t -/

@mpetentc, de ama, cfud vorbim desprre cotolul legalitQii"vqbim crslpewwuohtljdiciaral ade1grnrmadv aS aspocnrl legaliEii. Soryl &,tazlacotohtuiitdidar al legellsFi uelornormatiw amsl ftr orouiarea reneadrii prWfuhi lcgalWii tn qdivtbtza gWiWrp&li&,r,erificftrdu-pastrelcorespmdereaacnrluinormativcontestatwFevededbbgjhf$aIffiade nonrdirc ubordcnan legilor ierarhic upedoare.

Ins{rp dp jd@di nu poatc dside asrym consinrgmaliFtr sau rpcqtsiudmliq$acnrlui norfraliv i dupaorurrrqirneazaunii

@ coliziunea agru6 fue difedtc adE nonrntive [email protected]\€cuprrre jruiliclinfedqgrIorcErdepreved€rilffrtrl'i nqrnativcapFEj4t

afiaflto:a6Ege tr-cffirOqie er prcr,edaile Cur*hr$el instanF irnheazl, potrivit m. 12' C!C, fuliiSuprenr de Ju*i$e prcpunerca de a sesiza Gtrtea Cqrsdn$ude h voderea wificlrii

"ggggggt'dn'3. I)dimitana competenFl irdanfelon judecmrqn de compdenp Jrdecifilor

artitrale in slufrmarca cauzdor dvlle.Jd@ra arbifialE, ca orice alt organ qr activiar judsdiqiona[ esb ootryetentn sl

judm doar ele cauzc'care fit dab ftr orAaeap ei &nform art 1 al l-egii u privire Iajrdeuta allbfmiJffudoc:llattitall eSc o in*anS carc ae ftrr1ic & a mbfina l4gi oe ryartrUe persmr fz*e $i juridioe. Judocata arbihab poaE a\rEa ompaenf FErall sar pmte fispgcializaE, peoru urumite caegUii de litigl sau pentu un arunrit cerc & stiecfa- |

Convurlh & Ebihd ese un crieriu de delimiare a oonpdarpi inganpaiudecmestide onpaarpjudocfflmaltrirab. Cqrfcm an 2allzgii arprivin laildndt @bfualLplt1ilear drepurt sI turmiE jud€ce$i aftifiale rye solulionare orice litigitt ia/cfi db telaliileecornnrbe, mfqm couzeide aftihaj din cmfact sau din alt acord, In ae* ss urmeaz[ a fiftruuniteungirdeudi$: ,

l) Corditii rntEial-iutidicqa) litigiul ftbuie g Ea{te din raporud jurktice de dr€f, prlu $ g cad[ $tb irrcidenF

clauzei deutlioqi,b) clarza de atbit4i trhrie $ fie trcteiatl h form[ scrise,c) persmnele carc au hcheiat convanlia de aftiu{ rehrie g fie c4abih iar

rcprc?€ntm|ii fthie S diqplnlde irputernbfuea teqodivE2)Cqdi|iipoeestale:a) Iitigigl mbuie s[ $nE concomitent 9i de orpAmp in*u{elujtdeceore$Lb) litigiul ru Erbuie s[ tin[ de corryetarp exclnsiv[ a in$arpJmiuaedrcqfi'c) urrrealia de arbihqi uehie se fie trctriafi Sd la examinarca cauei h fqtd de citre

in*anpdejudecaE,d) tr omralia de aftiuqi se irdicaE judecah aftftralI to cae pe|ib ramit spre

solulionaretmbtidgiileapdruEsaudmroparedinela Daclpdr$bprevldransnitercalitiguluispre examfurarc unui EifuEl abiralpermanent, anrci examinarea hri e ra froefo oofstrti@or regulib aembab de cg$izatia pe ftUl cae fun{iuuzI aftfu$ul dar dd unui oganarbitraladJroc,fuclruzadealbifiqip6rJibu*uies[irdfocaftirii saunndulde ruuircabr,lofllde soluttonae S rylile judece$i, ln cazrt ftr cse F#b Du l€qecb una dintre cmdi$ilennn$oab rrai ns dauza de aftihqi e* nub.

Oarwnga aftitral[ are ca d€ct inve$fuEa unri ag@ aftital or sohliaurca titigiuhtidiffip trrli. fa Fodtp ruldpb efodc tu lq$nll crr cqr$hrirea tudecry arffiale' dr $ b1eg6fil ctl Fo€dm de und, ef€de carc derg din conlinuurl wrveqbi

Ca g qbe orpn or atilu$i lridiclimale d judece aftitrall €$e obligdn gfi wtifi@oorpdenF. Cmfsm aftndin Regulamnfil Oqii de A@t Comdal Inrernqktnal & pe

39.

t?tg Caffia de CorErl $ Ird$fiie a Republicii Nbldova (MO. nr. l3l-132 din 3l.l0.2ml),Eihnahl arbiml \averificaoonpdenp satr solulionareatidgiuht lncaarttrcareser,,a *$ili dcazr exp$ b cecrpa & arbiEarc nu Fne ae oonpetenft c4ii & abiraj, a va ernite ofuc[ckre $ w rc*itri Tt* & a'biitrarc;t dmrrublc e,brato relarnamrlui, iaronfonn aft

sE se adrcseze nr fo

a. Ddimirarra.prpd*. F tihngon iudecUorrg de fupt muu de competenprcnpqjrUecemrtgonmhcoea.a iDg'Fbr ecq,ornioe ca o rarn'ri a sisernrlui judiciar alRstblicii ltrloldova, .. 1*l ca umru' apiliFa Fobbrd cr';d* h &limimrca coneernfern*mlelqJu&c&ore*i de &ep cornur d *,dJ*p instoBrlid.de"s mmie," Delimiarca@nedensviz€az[r,aifufte;rydr;i*,iGa) onpetenF insunplmidodtor€fd d" di"e,;rr, $ *,16* tr sohr$marcacarelccivr\

, b) orryetenF insslteloriudecebre$d ds drcpt.conun g eqrmice h solu$onareacaurlorce du'g ain r+ortrri lruioio+'une (cqrtencios.l admbigeiv),. ^c)

corperarF lnyrylor Fcrcetoretd de dr.fl *n", $ d;oodoe tn judecarcacaualor in- ordinea pr*edrrii d or*irqf,

-.,*,- !l -.ttp13'B in*anplc lutebtorEsd de d€tr oorulo g onomioe to oraminareacauefficu rlirc la mrcsarea trcurftilor

"Uirare Sb "lib.*;

q drhdh.r*rdp"ruuexorhrca silftn a hoErftilor arbitrale

-*,^,- ? orPqTF instmteh judeceoregi de &wt cornn Ei ecmomice tr oominareacauzelof ql trrvire h

-reomEere $ ircuviingea tiqrtfrii titie o tp&ftil61 insanprq,udodtry {rehe g arUuajels iil€r;fionate

. Cmfqm an 28 CFC, h$anFi, judedtqe$d de &€pt omuo ju@ cauale civilg crwdcfuea eersoarcq fizbe $ Gd.q arorittrgilor pubrice, drind ;p{r*.

-d,qirrr*hcilcats'sar ontestate, daci ry6r;; nu se efeoreaa pe o ar6 cale judciar,r.

^Rryrlile genTale * prtir" la corrpetenp fursanpfc inoetq€Sd eonorrfup Srt$siliE h

'rt 29 cFc, fu conrimitate

",r .ar t bryrtrnn-trit pr* economiac este.da6judffir€a frlgiilu tnmnice care reanltii din npq[d j,idd civilq tnarciaq fiwiae g axer*crtri sabiliu hne ousenej*idice, ple*m $ persoare nzu o* arrn.' de san$l regat &mwimar inovttuai lpacrici r.dri# dfuarforlto, fti ; *,rdnd o persomajuridial

40

a fi scoasi

&ce o aSfel & st-lnuAnnu e$E inteflig de l€gB

- -- .-a

4l

ri Î

in tipaa unei defrri$i bgale a noliunii eWght economic,a€asta nu p@te @rrtiuri uncrieriu exrt de ddimiare a ompdenFi insanplor emmmbe de oeJe de &W qnu& Aaca$l&limitare poac fi rcalizgprinutilizareah omul adoficriErii, el&orEb dedoctinl$pc laryfolositehpruicl

Gitcriile de dclimitap a ompetenpi insonplor judrcetorcsi @ d€pt orun dccompetenF inganFlq judrcercre*i econornice slnt wtptatla sbieaivd a rryrafuii nanrialMgas si nnra jwitlid a rqoruhi nderiaftitigbs.

l) Comoonenta srblectivl a rapoftrhd materi?l fifeios ($antutl juddic aI subieoelqparticipante la raporhilui rnat€rial litigios).

ReiEinddinprerrcduileart 29ffiampona4nnbicctivdarqoraiaintateriallitigbstrebuic sdfie wrfutitd dhz

allercmruiuidice.Corfonn an 55 Cod Civit pewwrd juritlid esa ogolizstia clte ane wpafrbnoiu

disina g rdsptnde Wtu e8ga$ilE salc cu aest Wilrcniu We fr dobtndca,sd li fr wrciatn runu propriu atWui pwnu*le gi petwrale rcWbnonialc, fi-Si awe obligaii @efireclottott $ ptril fu insto4a dc iude&d.

Persoarnb juridioe p,fi e, drcpt pnblb w & &ept privacaq fn rapomxile civile fitsinrarc pe pozilii Oeegaliute (an SZCoOAurf).

Perwule jwidice dc &"F public rcprrezinE $zihrl $ ruritE$le adminiseativ-$eritdiabcare partbip[ Ia raputnile juridie civile pe pozip de egalihte cu elelalte subiecte de &eptAfifuu;iile Sanlui gi ale unidtplor administativ-teritoriale se exercidi ftr asenrenea mpofttd deorgrrele aceslor4 fu aonfqrnihtc cu carnpetfl{a lor (art 58, l9}l93 Cod CiviD

Perwrcb juridie de &ept privd pot avea scop hrcrativ (otrrrcial) $ scop tduoativ(neconrercial), se constiuie libe( $i dmrb una din fqnnle peviarte de lrye (art 59 Cod Cvil).

Perwrclc juridie dc eept prfuat cu scop lilLrdiv Snt numite sdctdli cawciale $ptrivit art 106 Cod Civil pot fi @n$iurite doar s$ formi de: '

-soclxarcfununpohdiv,-socidaEttmmandi6,- smirxae cu mryunderc limitatl,- soclxaep qitxtiPe fngl saidl;ite onerciale, rnai deosebim E aoperuivelz - asociatii benevole de

persoarrefzice * jrridioerorg$izat€peprinciplicorporativefu scotrtl favoridrii gi garanEriiptinaqiunite connure ale npnrhrilm $i a intereselor lor eoonomie 9i ale altor intercse legale (an l7lCodCtvil).

Un hc apaltefu si$erul persoartorjuiaioe or soop hsativil @r$innryUderA deslar - fondate ti doue de cre Qrvenr san alte oryarc abilitate d fnneprindcrllc ru'@ntc 'fondategidobedec5Uealtori${ibadminisrafeiprblioelmle(dtl?gCodCivil).

Personetc jwitlice e drq privaal cerei scop este alul ded oel de Stinerca de venit$nt nnite orgniulii nwturciah (an 180 Cod Civi[).

Orenniza$n wciabftta) asult$ih- qgadza|i, neurrrcall cffisti[ritn baevol de penooe fuJoe $ jutklice

asociate pin cornrniarca de intercse pentru satidasea rm neoedtlfi twrsciale, care potavea fonru de asciap, SSeascI, asaia1i r€ligioasI, portid sau de afte orgroizalb social'politid,sirdicat,uniuredepersmrejrridioe,pema[afrefqretrcqrdiliibbgii (ut lSl CodCivit),

0 fundafile - organiza$e nmqrrcrcialli ftrtr n€rnbri, infiinFttr de una sau mai rurlte

persoane fizice sau juridie h vodorca atirgsii anumiff soryud moomffiiab (ail, I e2 Cql Ovil),c) ins{w$ilc - oryariza$e nCIunciab mghriE penfiu Erercitaea una fin{ii de

adminisrar€, sciale, culnrah, defov[Ftrtfot $i altfffurr$ cu ca!& rwrsci{ c{r pot fr

IJ

t

pfriie :fsndtsgi ftEnFte de o autoriate publl5 sau pivate . fondate 9i frnanpte de persoara dedrepprirat (art 183 Cod Civit)..'-

- b)pgxnnejdoecarcdisouEgestafibl=lqealdelnFeDlttzttonCcftr6 a* 26 Cod Civil, pcrsoana fizicl are drcpul s[ pradice activitatea de

hreprinatc, frrtr a constiuri o persoanl juUidi, din npnpnurl ttregistr&ii de $at h csliote detueennArr individual sau h att rmd prevlatt de lega Asupn activitl$i de trreprinzltorhrdividud sE apllg t€gulile carc tqlemoteazl activitaba penoanelor juridi€ cu soop hrcrativ,lrcI dh bge sau din eenp raporurilorjuidbe nu rcarkn aHel.

Cmfonn art I al l-egii at privire la panu de hteprilafur nr.93-}([V dinE,AlJ99E,Mrrtadc hnuprinz.Au esb un certificatde $atnominativ, ce atestldreptrl de adesftsragenulde aaivitaredetnueprinzntorindfr:atineaftrdecursrlurei anumiteperioaOeaetutP.

htentase elib€rcazipenhrunuldingenuriledeactivitate,acircrktaeseanexa6lalege. Patma e$e valabili numai penru tiularul ei $ nu poate fi uansnris[ altei persoaneOesgsttrarea adiviE$ideinheprinzltorlnbazapatentei nuimpune trcgistrdrea de stc atiurlarului aeseia gi primirealicenlei. Asuprra tinrluuluipaenteinuscocind €rintele privindprczenErca dtrrilq de seama financiare $ *atistioe, |in€rca evidenlei ontabile qi fnarc,iarc,efocfirareaoperafiilordecase$ decontnrilor, proormgi prevederib art gOdin Codul fiscat.

Cmfqrn aft2 d Legii privird gopdhiile WAWi (&femder) nr.l351)$V din03.llffi, gospdhb lbfnuscd ese o lnrrryindere individnll, bazatip, propriuare prirateasupm rercnudls agrbole y asup'a altorbunurlpe nunca persmaEurnisingruepersoanesau a tredrilor rrroi fartilii (nEntbd ai gospod&iei drsnegi), avftrd ca soop efnerea depnoduse agimle prelucrarea lm primarS, oomdrcializar€a cu prcpcrdercup a prqriei Foducfiagbob. Numai goqodftiile grine{d pot desHsra activiht€ individuall de trteprinzator inariculnra. Cnspodaria Erlneasc[ are *anrurl juridic de persoana fuice

Pentu ca un litigiu $ fie oraminat 9i soluliorat de c5tre o instanp judedtueasc:ecotnu*5 ese tmar ca anrbele perli ale titigiului s[ diryunn de safrr &, psuttd juridid vupenmdfuicd cu ststLt dc anfrepretor, dobftrdit in rrtodul prev5art de lege Dace cel pupr unaI pAt& ftigiutui va fi penoantr fuic5, a$nci litigiul se va examina de cEtle o insanpjudedtoreasce de drept comun.

Ese furyortant de rnenlionu d este obligaforiu stefttl dc htryrinzfun (corrrciant)numai pentu Persoana fiziri, dar nu gi partu persoareb jurirfice care drp[ orm am precizat pot ficr s@p @IIErcia[ (socie6tile onuciale), dar $i fere de soop cornercial (organi4iilenrcqrercAf), or instantele eonomice rur judrctr nurnai litigiile dinue societ{ile conrerciale, dardintc toate categoriib persoarrclor juridioe con$iurite fu wa din fonrB,le prrevEzrte h tirlul II,capiblul 2 cod civil al RlvL

Irsantelejufueffi€$d eccromioejudci cauzele ce 1in de conrpetenga lor or participareaorgadza$ilor $ ceff{enilor Repblicii Moldov4 preorm.$ organizafiilon 9i oetlpnilc srlini gispafiiziltr, orprliza$ilor or invesi$i $reirn, organizatiilor inEmalionale carc practA acdvihteadefueprbzEtor, dadprin lege sau fttat intematiqral uu pin hpleggeap6r{ilornu e$e subilitEo al6 nndaliate de mlugonare a litigiilor (aft29 alin. 3 CpC).

2) Natura furidici a ranortuh{materlal [tldoeRoiesind din diryoziliil€ leeple conshEm cI hffirple judeceroregd oouromie judoc[

Etigiile ecirwnie,Dat fiind fapl ce Upsege o defrrifie Ugati a 'litigiului curouriC, impuanEeete dffiminarca orec6 a esar;ei rofiunii & 'eoqlomic". Asfel,lnftbarca este dnce astcar&r d€Do&bieaele fue cale apare lhigiul. dqernsul fird - tnte aga{ii Mutnici stnsatn rapqtiluiituidis din care rcatltl litigiul - rryrt jridic WbnoriaL adbl cn canctqecownic, corrpntiltr.druia poate fi evaluat tr bani

42

fxpunerca aftn dh I lit (a) CFC frrvurzrazAideea cmformce&ia, frri$al ledufonilprrizrrlrtce insd{ele eornmice !doc[ MW qotlornice, avtdu*e tr v€derc h pftnrl ftrdnattw ae$orq adic[ cn wr p@irtlofuaL dupl care umeazl pccizarc. e$iclorrapuodhr jurltbE din carc rcail[ aoee litigii patrinpniale.

Ae* tip de litigii reailti din rapuurdte juridice rnasiale patlrutate $abilite trbglbrr! or lnclrebrca $ otularca cotracelor civile, rqnoasema ti ap6rarca &Epuhd deprogieme gi altor drcpuri nale rcpararca prejudiciului mat€dal cauzat

Aceste dcul citerii strt hfr{ $hs[ b$!r[ $i doar apticarca lorh cuurul grarnarldefemfurarca orccd a ornpetenpi gerrnle a instuplmjud*ebrqfi eomornie, dqi nr Fadidpre.ponder€nt se pne ln aplicarc oieriul e$, cotnporcA subiedvL

Aturxci cfttd vorbim deryrc conrpetenp insanplor judedtoregi onondoe in qiniaunor ailori (Ia*ov), putem face delimihrc lnre ompaerrp gaurulli $ w Wiald.

Oneefenfa getvrali alnsanp,tor ju0ecaorcgi ecqromie arc la hzl ele dud oircriienunptegiirrcldeh sinq

a) cauulcpninoniale carcrezrltiidin mpottri juridie civilefinrcian, finmiareg a"stabilitetnmperwu jnridie wrpersmufuieure di,sprutde stmdcawqatorindividnl(arr 29 alin l) lir (a) cFc),

b) catzeb de cmtegarc a hoftirihr arbifiale $i cau?€le de elfrerae a ffhrih deexocrurc sili6 a ho6rtilq arbiuale ptoilnpb pe tcitoriul Repblicii lvtrddoq dd h hsaconran$ i aftitrab, in$anFle mombe ar fi fo$ @mpet€ile s[ jude€ litiginl tr ftnd h trilDlh$anF (aft art 29 alio. l) lit (e),36alin l) lil (O,47 din.3 CFC}

c) cauzele & rcupa$ere $ fncuviinFrc a exsr6rii sitite o hcriftih for$4lsjudocemrcEi emomioc sttine $ arbiuajelor trt€maliqrale (ut 36 alirl l) [t (e) GC de$conbavineaft463 CC).

Corpetenla Wciold ee gabiliE prin lege indilirent de corryonenp subiedhre araporubi nnterial lidg6 sarcraclerul parirmial allitigului,$ fuehrdetrsirp!

a) carcb dfufie rc'lionr $ smHatea pe a$unf tue nnrr{xii afror socie6|i $i scietde,indifercnt de stbiede, e rcarlttr din activitatea economft$ a smiefflii rcqeuive (aft 29 alirL l) lit(b)crc),

b) cauzeb trivind declarar€a insolvabilitrlii (an 29 alin l) lir (c),,36 alb. l) [t O)cPc),

c) cauzeb privird ont€shrca actelor adnini$rative eizpzi &eetul de propidateasrpra uu bunud care au inrat tr circuiilt civil (art 29 alh 1) lit d) CFC, 36 di& l ) ta c) GC),

d) cauzrle Fvfurd agrarca drcpqrilq gi intererla $atulul ab uniEtih aeninisaiv-tedoriale oe Fn de tog.g trwind rczilierea onractebr cnlsrad inues& $afihri privftrdprotecfia nrcdiului bffitjufitor (art 36 alirL l) lir a) CFC).

tn oonpetenp insanplor judec6toreEi eoqromice pot fi date prn lep $l aftc ceguii dec,|DzE,

ContpetsrF oraminlrii cauzelq ftr ordinea Fcefuii Secidll $ a cauzrlrfo qdbeapro@durii in odona$ de ce!€ fot$arph judeclttrEd eoqrqnie nu ese ertges pwEaf fuCoduldehooednlCtvil['sau aftebglfatrcarpuresrbindoiaElegdihteaexaminftiiuuadfeldecategdiidecflEa

Rci€find din frpfil cI poa&ra fu qdonanF ryEdnE po€dna sir$i@ aprocvdntiiha#urrdv'i[4inmnpejUecAoreEimonrbevqexaminafoodirrcapooduiiftrordmanp cb cil,ze catq sfttt date pin @e fo corryeterrp lr qpre sohrliaure ftr ordnna aqiudicivib" InsI, tebuie de nrnlimat cI odurtrrF j,declmreascl \a putea fi cmig dm in @{peren$ilorpevrae b lir a), b), c), 0,t, k) aft 345 cFc

43

5. CompetenF h Jrdurca rcvendctrrilon snexe.Regulile qt pnvir la oonpetenp tn judocarea rpvendicirilor @no(e sht stabilite in art

3l crc.Asfel tt caail onoriunii rnai multorrcvendiced, unele dinue carc sint de compuenla

insant"t idedtoresi de drEet comun, iar altele de conpetenp unei insinle ry*idir"t", t*t"pr€t€nliile se examinead de cete insranF judecltoreasc6 de drept comun.

h caail one-titutii mai multorrerrcndiciri, unele dinuecare sirnt deconpetarp instanleljrudecbtore$i de drept cornun sau economice, iar altele de competenp irrsarrpl de tnterciosafuiinisfrativ, toate Pretenliile se examineaztr de cere in$anF de drcpt @rnm sau onomictr, c'exorylia cauzelu pivind oontctarea legalitatu acelor adminis[ative cu carader rcnmtiv.

6 Efedcb nrcilcrril rtgulilor or prir{re la oompdenp genfraH.Dac[ cererea nu unneazil a fi judeca6 h instrrBle judcftircEi tr ordinea prmedurii civile,

adi$ fiesery corpetelF generalE, judecrtorul refrra primirea cererii prinro inif"m rnorivati,potivitan 169alirl l) lir (a)CFC.

, Refuail ftt primfuea T*rlr exclude posfuiliht€a adrcsedi rpetare irr judecarE a aoeluiagircclamanf qt @a{i aqiurrimpouivaaceluialipirft, cu acelaSiobiectgi acelea$tenniuri.

Din ac€ia$i cauzn $ or aceleagi onscinpjuridice se ra diqpure, csrform aft261alin. l)lit (a) CFG haureaprooesrlui dacd ae*a a fo$pomit gresit

In caail tn care, nu a respedat procedura de solu$onare prealabilE acatrr:ip,calea orq4iudicirtr, prev5artr de lege pentru categoria res.letivil de cauz€ situ de conrrtrlp6rtilr, j"decitorul diqpune prinno trctreiqe restindrca cerrii conform artl7O alin. l) lir (a)cFc

Dacitqti prweml a fost pomitgregit, drn aoehsl considerent, cercr€a ra fi scoasdde pepL pmivit aft 267 alin. 1) lir (a) CFC

Conform at-267 alin l) lit (e) Crc, instanF de judocare va soate oerErea de pe rol ftrcaalhcarcpd4ilearlnctreilmconhactlrincarelitigrulunrrcaziafisolu$oratpecateaUim4irpfunhexaninarca cauzeifufon4frfurlaridicatdirc1iiinpotirnsotugorfrii'trjud661g

4 45

TEtrVIA V. COMPEIENIA IJRTgDISIIONALI A INSTANTEX.ORJLIDECATORT+9II

No$urea qi fdruih compdurpi jrutdic|ionaleCompetenpJurtdcfonaE materialit a hstanfdorJudecltor€$ de drept omun $a fusanfdorJudecltoreqd economhe.CompeapJtr*dicfonatl tsritorlall $ fetudte etTemelurile $ procfura Slmutlrfl cauzel de la LdanF sesfoatti la o altit instanfi.Efodele focllclril rquilon or privirc la ompetcnp jurtai$onaH.Conffdde de conpdenp Ju*aicfonaU.

1. No$urrca $ fdruile wpdut$ juUtc|ionate.Dupe ce sa sobilit c[ Ficina tine de corpet€nF instanlelor judecltolegti, in cadrul

sigemului acesor organe, urmeazl a se stabili dac6 Ficina respectivn ra fi solulionaii de cemjudecStorie, Grea de ?pel sau Ortea Supreml &Justi$e

Dac[ nonrple e, curyaa4d gencrali frc, delimiwea hue inputernicirile instanlelor dejudecaE gi ale dor oryarn cu uivigte juidiclionalt, acestea fiind din cadnil diferior sigene,aMcmpetaqa jurisdiclionabcqrSinrietotalitateanorrplordeprcoduilciviEpdivitcnronse face disdnc$a ftrre fuputendcirile legale de a oomina $ soluliona cauze civile tt cafrulsisemul judiciar, tnre in*anp.le de judmtl"

enp@ no*AcfuAA rcWzirfi qtudinu rcanosaun de We wui irctnpiudccilore fi concrdo dc a qoniru f set@ o arumiti wtzl.

In caanrt metuia$ sbem de orgarrc, adicl a oneetenlel jurlUlcfqrale, distingernonpetag materiall $ coryaenp teritoriall, fupa cum rp raportlm la insante,tejuOecaue*ide gnd difedt (pe vcdicall) sar la insffp & elati gnd (pe odzmtaltr).

Compmpfuisdcforub rtusialn repyzidn @tAtw twtttowfi de lqe uui

ryry W* a W c qoniru $ frtptu o mndtd castt fotd btPnruv$nnla.

Corpetenp juisdiclionall rnaerial[ delimiteaze corryetenF trre dif€dte vaigi aleinsa4elajuda:toegicrr pivfue.laoraminarcagi solu$onareacarzelucivilefrtcalitabdepinr[insrurp,pevertilalS,r5rynedhfuuebaleaesohrlioneazlfi@rcinsanFdeiudecaflfutfcnd.

@Anp juisfrcforuln bifiialn - Mdirr?t rwnwun de We und tLtu tleiudenilorqf ae @ $ soh@tu o arundtil wstAtfodt, pttufurstanfr, €

Compet€nla judsdic$mal! teritoriale de[miteazE conpetenF insanplor judec{torcgti de@latl gad fn \rederca solu$onftiicauzebncivileh furrtie det€dtqiul asryrac5ruia se extirdeacrivitanea (uridiclia) lor.

a Conptfenp juistc$omtl materialil a irutanplor judecltors$ de drt$ comm $a Lstanplor juaecilotttfi economice.

2.1 CompuenejuddictonaEmaeriall a instanlelorjudocltorEsti de @cornun.a) ConEetenpjuitdt:fonaW ndaiolrt a jududtuiib - sabiliE to an 32 CFCHeciziri:- judecl nurnai io frima inshF,- xe gewralt, adice judecl toate categuiile & cayn cu €rrcepFa celor care fit daie in

comperenp altor inffirle judecltor€gti,

- se ftoe disirrgia ffie oorpet€nF ca tntaqa de drcpt corru4 adice in oldfura prooeduriiirn acliwn civill (aft3zalin. I CFC) $ mreeag ainsta4d de contencios dninis*aiu dlri

l.L

3.4.5.5.

))

-) -/ -/

ln ordirrca prcoedudi cqrtenciosrlui adminisativ (afl 32 alin. 2 CFC g art 7 din fugeacqtenciosrlui Omini*ad9.

O) ConpfunpjuiflicpnaWndedaba Aaflor dc qel- siabilitl in art 33 CFC.hociztrri:- €sts tipecial!' adicl judce rumai categoriile &, qtze dat€ h compe&nF lu expres gi

excaNivpinle.ge,- se frae disirclia trte oonpetenp u instanld e drept comw (aft 33 alin. I CFC) $i

compegtf e iluanld dc corancios adninistmtiv (an 32 alin. 2 $ 3 CFC g art 8 legeaoontenciosrlui aUmlnisnadvl

- s f di$inqia qqe_ corpet€nF ca instan$ de fond (arr 33 CPC) Si ca insanp de apelsar rwm (art 358 $ 39CPC).

-este $abilitiocorpe*arpexclusivtr,tr nraterie decontencios admid$Etiv, penru:Q Autu dc Wl C$irdtl - cst" judece fu exchrsivian tr pdm[ insanp titigiile de

oonterpioa admini*rativ pn"ind nesolu$omarea tr ennen a unei oercri sau lqaliutea-acteloradministrative emise de autorit[$le publioe cenuale de spocialitata & Comisia ebctoratd CenEaEol privir€ la trcllcarea legislaliei electoralel

q Anea e ApeI Cutrd - qre verifici tr exclusiviate kgaliatea aclelor emise deami6$le pubfce oarrale ale Gaglrziei.

Fotrivit an 33 CFG ca in$ante de &€pt comul' curtile de apel judec[ tr prirn[ furstanfncauzelecivile frivine

a) apdrarca drcpnrilor de autor $ Aryoritor cone,re, drgpului asuprainrrcr4iihr, mercibn & prodns g mftcilc de servicirL irdicaliilor goqgrafi€ (rchrsiv aderumirilor de origine), desenelor gi nodelelo irdustialq soiurilq de plarte, topografiilorcirqdtelor integate, nunelor onrerpialq Eerirndrii oonsuenFi neibialq inAiferent ae catitateape$@rei,

b) contesarea hderftilor Conrisiei de Apel a Agenliei de Srat penuu nogrietateahtelocruall emise h [tigiile din donuriul porcqiei prcErie61ii trtAecnntq

c) delararcal€galitttii unei gpve,d)Hnoagterca ginrrcuviinprea execudhii silite ahotrr{rihn judecstorpsti $r5inee) lichidarca si $*€ndarca acriviri$i asociagilo obgegf de nivel reprblic40 tnryiinFrca adoptiei copilului de cefie ae6{€ni ai Republbii trdoldova domicilia$ in

steinftarc gi de c5fie oe${€ni sueini $ aparizi.b) @ nderialti a Arfi fupwu de lust$t!.;judece cauze numai ca insang de rsu$ (39, 43 1 CpC),

2? come€lg g lusdldigr,rali m4gtaEelnsrantdpr iudecnbresd gnnondcea) conrgyqgiutisdiofintou nutsialli a judeceorici emun*n-E *atnstqrp -

$abiliEtu art 35 CFCPlociziri:-judecl numai h prima insan$,' esb g€neislE, adid jdecl toaE categoriile.& cauncu €xceppa celor care strt ct"te in

competenp altor insap juOecatcegi ecorpnrbe.b) Cutp*ttp jw*niefuuU ttusialn a Arfi dc qet hnumice.Ptecizfti:'e$e specide, adice judece numai categoriile e ertzl date fu conpetenp ei erpres $

exca$ivpdnbge,- sefacedisinctiaintrcomperarpca instanpdeford (aft 36CPC) $i cainshnpdeapel

sau recurs (art 358 $ 399 Crc)j Pouivitart 36cFc, oneadeApelEccromft$judecaftrprinrrinshntr

46

a) carrzele Fivtud aFrar€a dtEpunil* qi inEreslor.$a$tui ale dniE{iltr aduini$ndiv-

rcritoriab e tin d" f,1il pi"itd'tg iligl;" conraselor e lernrA hteresele ffitlut

ffivfud proteqianrodiului ftrcanirffi'r-- UlercribOtdoclnrarcainsolvabiliElii;,i *rr*fr gt rA gonte$atca actelor'aOsrtristrat've e vizeaze drepnrl deprwiebte as|ra

wronbunuri care ul inrattr circtrit civil;

O *t e*.t r' tr cordi$ilelegii ahofirlrilor aftitale;

e) rpcurpa$erea $i tptwiinpra e.learErii silite a hotfttilq h$nFlq. judecdmrc$i

economice of,irp Si arbirajels int€nta{iqtalq

0 afte litigii date dc lege h oonpdatp sa

Pdivit an pretentii kge ftue dt 'tftt'

d"

competenpmai ttrlt*ing.,,Fdcalifedtsgrade,Pr.ten11ibunr'az6afim-xate$qaminaledeinsranfe iaruhic *ptbata fiitpoAg. de concdt a pit:urEtor o emite in$rp judeceneasce

sesiza6cuoercrP"

1 ConpCenp irubdicfonall te*taUti $ fdurile €t

Dupl arm I,i nr.i fo*Uott f ootrpejenp jurisdiqionalE reriuialn defmiteazn

complenpinsanploril."et""sd*tt$g.dnr vdereasolulionlriica'zlorcivilehfunqb

O" tiritri,if ^tpo.

cinria se ortinde activimrca 0uddictia) lor.

corrpeterrFnlisdic$c'alltriuiallpoatefidemaimutefelud:1) Carnpc;s,P-nlAnfrr* tuilI'iald g?ryL! (de d4 enui - cale este

Oerermina6Oupe'Ooriiifiiyseaittsau loc'l de aflarc a flriului . -Regutag**lidedft€rrninflea@Iryct€nFi*g*este$abiffifuaft38cFc'

cd,fam dalei,s, acFanet itrryuit utui qei v ilt rrtead fu .hstanl| de W h a &ei

jwistticfritgooa*ri"iUt'wtlmidefie,iaraqirrneatnpctiva'nelqgrulzafiseint€ntdfrr irxranp & irra*ra n

" *tt xrrrari" ?$t w try wt v sn.oryatul ei de enbti:na$.

nse numiA Jene r"U A, * drqi con tndmarcce se ipficeln ule caarile' or orcqia

elc Pelrtru care b8ea Prevad, T.qF .atl{fl'Confqnr at 30 cod Civil al RM dorticiliulgrrrru,llifuie ese lelwile oe$ar$i

te loanin|astmmi"a iMttpancvau-secqrsiderncaprsoarra$ipes0eazn&mft:iadafratirryclt nu gi.a sabilit nn alufl

R?*dpffianei fizie ese leut unde N are l*utu4a tanpwd ',tt

Yanfotd"

persoana al c5rci fiidiu oo poate fi $abilit cu certiurdine se considerl donncilia6 la hcul

;ffifr;1|t" i* * ${mF,.pfryma ese onsiderattr cl domiciliaze ur& se ga$$e' fttr

dacl acesta rnr se q;oa$e' la bqil utfuuhd domiciliu

Confqrrrilt3tcodcivil'dorniciliulcopilului.io-F[llFdel4.afeselap6dn$i stri sag h A-pdrfu la carp Fxogb

ptmn-r iu -aomuliut

p€rssFi [siE de

irgait t" O" oserci$u ce la refeaeruutuil ei"Cufam aft 6? Cod Civil perwna juridica arc un sadrL, irdicatin debde onsti[fie'

s0abilirEa ti r*tittr*ta t*riuui $il ;pozeile din upnrrrurl ftuegisfirii de s*

zl crw*rpiffiqriawturiou stuwfr6 - carc e* ddenninatl de ctu

rwlamantin a,6A de caari legea inveseqe mai multe instarqe de iudffi6ar $iUrdirrea de a

judeca o carra ocrcr.tI, iat ;{-"* *"ja * alteia eSe puOpc sea$u rrclarmnnlui Agfd de-cauze

Srt Pwearteh afi 39 CFCporivit an 39 alirL 14 CFC, alegerea iuhr{ei se face la libera roinp a rwlananulrl O

insranF de. judocag ru esb tt &ept s[ ;dud """.'

invootrd frpurl ce dcfoE datl p@ fi

jrdffiE $ de cere o.f6 ittgtm- hCoOUa din rnonsrUrl in care nlunarUrt a ales 'na

dime

47

inqde conpetente Si a deps acliunea nu mai poate solicia ulterior hansnigea carzei speexrninarc ttnei alte in$anle, deoarece &Ep[rl de a alege in$anta compet€ntl hceteazl dinrurnul depunoii rtiunit

Alternatitaacoda6relanunnrlui cm$nfu f+trlcnpe hngiposibilitareade a se a&esatt ilstanp deitdffig onftfin rcgulii g€n€rale, adice h a c&ei jurisdi4ie$i afll domicitiul sausedul Pftiuil, rwhrnaului i se rnai amrdrpcibilitarea de a se adresa gi lainsraltr

d nn drci juidi4ietgi arc domiciliul reclamanrr[b) to c&ei juisdiqie se afE hruiltr Ffuuhic) to cerci juidiclie se afll l&ul cauzfuii prejudfuiuhud) ftr cerpi jruisdictie se afl6 lqrl trchelrii sau orccuErii on[norlui.Piin umare, acfiunea tnporiva Ffului al cend domiciliu nu esteqnoscut sau carc nu

arc&mliliu tt R€pblica Moldova poate fi intenhEtu in$anF de la locul & aflarc abunruibracesuia sau tr in$mF de laultinul lui domidliu din Republica Mddova

Aclurea tnporiw unei persoane juridice sau a unei alte organiza$i poate fi int€ntatr $ih in$arp de la loqrl de aflare a bunruilor aoestaa.

AcFuDea care iarortr$e din acdvitaea uoei filiale sau rcprezentanle a unei pemoarrcjuidi€ sar a urpi alte organiza$i poate fi intenE6 $ in instanp de la looil gnOe niaasau rcpezentanlaigi arc sediul

Acfiunea penuu plata pensiei defnu€$inere gi acliurcapenhl constatarca paterniElii potfi intentaE $ in in$anp de la domiciliul reclanrartrlui.

Acliunea & dedacere a cds6torhi poate fi intentatE $ tr in$anp de la domiciliulrcc.hmhd dad ftt grija tui se afltr copii minori sau dacl deplasarea lui la irxtanp de ladordcilinl Srftrlui trtfrpinl diftult5g htenriare.

De aserm, aclftnea & divorl tr caarl tr carc unul dime sog es declarat, ln mofulffiltl disdtut mr[ urmi,incapabil dip cnrrze spi boli p$hice cd e$e codarrnat la prirayiurr delfr€date pode fi intsntatA $i tr instarrla de la dornicilful rwlarnannrlui.

A$iunilecelindercsabilfueaioercpulla mundlap€nsie,laloqdnp,derevendicareahurilor sau a valorii lm, de rc,pararc a pqiudiciului carJzat prin condarrnare;legalt, hagereileg"H b fismdere penaH, prin aplicale ilegah a mtr$di preventive sub fonm aresnrtuiputniv utl $b forma irrytruii angajarmnrlui scris & a nu Sresi lmlimrca ori pdn pllzreary a wqiunii administrative a arcsfilui pot fi iDtmtate g tu insranp Oe la AomUtiuttedmrnlui

Acliunilett r€Paare aprejudiciului eruzatprin vItEmarc aintegriElii corpomleori prinaltlvfrmae a s5d6lii sat prin deoespotfi int€rfiate$ h h$anf de la donriciliul rctanwrurluiui to inurp de la laul pejudiciului.

Aqiunib tr repara$e a daurrci a\zata hrnuilq unei persoane fizbe san ale ureiorgr i{ii pot fi inentae $ h insmla de la hcul daunei"

Ac$tlneah 46late a drepurilumsmatorului poate fi int€ntat[ $ tr i]t$ilrp de ladorniciliulrclamanurluisautrinstanpdelaledftrneieriisau executliriicontrachrlul

Ac{iurrcanlsoltndin connacorlftr cae seindid locul exeor6rii N poate fi intenhftI $ tlinganFdin aoel loc.

Acfiuneaimpouivapirlurlui caleese oogarizaliesau un ce6{ear al Republicii lrdoldovact ssdittl qi cu domiciliul pe taioriul unui afr $at poate fi intenta6 gi tr instanp de la sediul oridmicilittl rclamanurlui sau i,n instanF de la locul de aflare a bunurilor prturtui pe teritoriulRepbliciiMoldova.

Aqiunibh mat€rie de asigrnare sepot@urr tr insunla de la domicilful asigurdduide h bcttl dlErii hnurihr sau de la locul amidenuhd

3l CmqanpiwitfrcfonaW tsfunialn a;haivd - carc esre aribui6 expres de bgpuld arurnfte irnmp dejudmE tr exclusivim.

48

in asfet de caari nu ftnctioneazicompe;enF generaE Si nici oea altemativi Nonnelede procedurn care reglenrcnteazi competenp exclusivl sirrt imprativq de la ele nu se admite nicio derogarc gi se glsac h an 40 CPC.

Asfel actiunile cu pnvire la drepuil a$pra terenuilor, subsohuilor, figiibr forestiqe,planta$ilor percne resurselor acvatice izolarc, asupra unor caser indperi, constnrclii altorobiective fixat€ de pemhq Feqrn gi acliunile ln ddicarc a sechestrului de pe bunuri, se inrenteaafn insranp de la loqd aflarii aoesor hnuri. DacE bunurile ce consinrie oblrtrl rctiunii Sttsinrate in circumsoiplia mai mulOr ingurle, oercrea se depune h orbe in$anFin a circi raziteritorialtr se afltr o parte din bunud.

De asernenea, acliunile prlind repararca prejudiciului cauat rndiului trconjwitor seinenteaztr irnpotiva proprietarilor (posesodlor) de utilaje ln irsanF de la lmrl instalffii utilajului,cu oroepgia caarilor cfud acesa este in$alatftt $refutEtate.

Examinarca acliunelor pnvind tezaurul sta[rlui tine de competenF in$anfei dp lare$edinporgmului 0nputemicitsercprczintevisieriasanluinnlitigiulreqpctiv.

Aqiunib csediorilor defurrcnrlui intenae lnainte de areptarea de cem rpsenitod asuaesiunii lin de oompeienp in$anFi de la loorl afl5rii averii succesorale sal a pdrfiiei prepon&renta

Acgiunile lnrpotiva ciriugrlui, ce rearlt6 dinr-un contract de tranqport de pasagei gibagaje sau de tlc6rcEfiri, sc inahteazl in instanp de la sediul cnreusului druia, in rnodul $abi[t,i-a fost lnaincaE pr€ten$a.

Cerecile in judcatl ale ac$onarilor se @.rn nurnai ?n in$anp de la sediul societXfii peacFuni.

Q Co@onp inis;dcfotuld tedfuAd tupd Wfuua fute cow - carc estedeterminatl dupd insanp fin cale se examheazi o alEi cazn

Onecta{a Hitqiall drpe odsenp legEnnii infte cauze acordf, impternbire meianumiteinstanFde a solu$onainr-un Foaescauze de diferitl@mpetenl4 dadfutedeods[ostrtrs5bgnnrf

Incaailfucalemaimultepreten$ilegateinueele$ntdecompetenla maimultorinsanledeacelaligra{pret€ntiileurrEaz6a fi onexate$oraminatedeinsanFsesizatrmaiinfi(aft37cpc)

Aqiurca finpofiva mai multor pn$ cu diferite domicilii se intenteazi tt in$anf de ladomiciliul sau locul & aflarc uruia dinte ei, la alegerea roclannnnrlui (an 42 alirll CFC).

Actfunile accesorii $i irri&ntale $n de compelenF inshnter carc esfe in @ slJtd@acgiurca pincipall (an39 dirr.ls CFC)

Ac$unea rcccrven$ural5 se inainteaze, indiferent de insunfa ompetstt4 fu insanta carejudocl acliunea iniFah (an +e din2 CFC)

Ac$urrea inrcwenlnului prircipal se inainteazl in in$anla care jdeci ac$rurea ini$dl(art42alin3 eC).

Ac$unile civile cereailtii dinro canzl penal4 dace nu a fost pomite sau solulimatl fttcadrul prooesului penal se intentead pouivit nonnelor de pwedua civlE, poivit regulilu decompetenp stabilite de Codul de pooedun civill

4. Tcmeiruile $ proedura Simutiirii cauzei de la hstan$ sfzatl h o altlinstar$a

Sunmutarea cauzei este o mlstrrE trfieprins de c5fie insunfa de judecatl dupl ce a polnitprooesul cpie aon$e h sOdrbaea oompoente{ judsdicliqrale tedtsiab"

In a$fel de sinta$i urbuie sE se fin[ urt de doun reguli:l) itwabiliAtu wnWtmlei jwiAAFo*.

49

r---r---r---- -

I-

-A

fi. -ft- I-

I I j

D*I Api po1ni&aryqi pe panrnuliudectuii se consrau c[ cauza a fo* rginrtlsPtee,ramindlecuircIlcarcrpnrplorde oompetenprutetal4 atrueiccrfonnan43 an i) n(b) CFq, in$anta tr care ege inenrat prwesul va emite o furheiere ndivad &, *hutaeacauaLln acest caz in*an1a s &zitrveseEte, invoc{nd o exoqie de nmnpaarp. Exoq1;a den@mpetenp e$e siualia cftrd se invocl necompetenla instanpi ftr cnrnd judece$i n@aenmmpaenp se poafie solicia de cerc oricare dinte palticipanlii ta proces sau poatefi conffiEdin oficiu de iruanpcarcjudecacauza

De$L Codttt de prooodurn civiltr nu pevede exp€s posibiliutea invocirii ftrclbiriinqnrelon de onpeta$juisdit{ionali in cererea de apel, aoease posibiliue onrEi exi$f. Fotivitaft 385 alin. 2) CFC, dace hoHrfr€a prinpi insanle a fog casa6 pentru lips[ de conpeapmateriaE sau juisdit4ionaE, pricina se uimite qpre rejudecare fusantei ompd€nte, or oropfiacaalui in care se cosatE propia oonpetarp

futicohtl tm din Codul de pooedl5 civile nu prevede e,\prcs pirfie grpirnile dedoclararc a rcqmului inporiva bot&frilor nesuscepnbite de apel focebarea nonrelor decompeten$. Qt toate aoestea in an 417 CPC, prinue irnputernicirib insmFi de reqx5, e$eprcvazut drEputl fut$anpi de a admite rocururl $r de a casa hdrlrea Firni insanp lulrrd ryreexaninarccaltzldacdsongaEcneSe competartEsEsolufiorrcze$cinafoprimainsang.

Adic[ otoegia de rrconpetenp poate fi invocaE drrpl pronungea ho6rlrii - tr inmrpde apel uu dup[ oe hottrrirea devine definitivl - in instanF de twum,

6 Conflftnde de onpefe{I ju*agomnln pacricl pot a$€a;stftid& competenn inrrdt srform rsuda de onpeteup

iurisdictiornll teritoriaE alffiEtiv[ mai rrulfe hsante pot fi ompet€nb gjudee rcia$ica'r*.In aoest caz $nnern ftt preranp unui onflict pozitiv de coupop. De qerylu h cadrul rryiin$ante de judsE a fost admis[ ryre solgirnare o ereie & clrsnare fo judecd. ln caartl aU*instanfesadispswnxarcacattrclor, agfetrtrcftunreaztrafiexaminaE$eeleacaledejaafocadmisiL ln mt caz ambeJe inSanF fit com'betente sejude€.

Tot din cauza orpuenlei teritoriale alemairre se pot prod.e onflbe rryative &competenF- afitnci ctnd pin iretreieri irevocabile rnai multe judocltorii se &cJara rconpeurrc"

Cmform aft 44 CFC, dare h faF urci inmnp de judecad apare un ccrttlc OecompegtF, annci msa es obligate s[ s.rryarde din oficiu Fomrl $i S inaftlerp dosilulinsur4ei competente I solu$ureze conflictrl de conperenF.

Adel, otrea de Apel va jtdm conflicill de onpae4e (poiriv sau n4ariv) apeutnnrc fursantele de dre$ ornrn din ciromscripgia sa"

Dace ffiiflictil & compeenp aparc fnue judecebdi carc nu Fn de ret"Si qfie de apelsalinteojudocitcie$ocurtedeape[odiftecurgdeapel afirciaesta$vrsoh{lnadeceeColcgiulcivil $ deommcic adminisrativ al Oqii SuprenndeJusifia

Grt€a de Apel oononice judec[ onflictele de onpoar$ carc 4an ftrte judecatunUeonornioe de circurncriptie.

Colegiul rcuromb al Or4ii Suprene de Jusilie qramineazl cqrflicreb de conpenopinue judocltoria eqromic[ de circrrmscrip$, $ Orca de Apd Eccnomid.

Cmflnfl de conpua$ dinte o judec6torie de dr€S @rnul Si una mnomici decircumscrip$e se solu$onead & c5tre qfiea de apel de &ept conun de la bcd de aflale arcclanumrlui.

Cotflicol de cornpetenp dinue judocltuia ecqromicb de cirurmsigie g o o;1e deaPel de @ *qt se va judeca de cefie Cobgul civil S de oonencbs atrtrioatv al O4iiSuprenndeJusilb.

Cctflictele deonpeta$ se mluliorrazl f6r[citarca parrtlpar1in h poeq prineofochebrca, care ru s $Fre niri unei cii de uc

Art 45 GC prevede cI, nineni nu poab fi lipsit frrd consimpmfnurl seu de &€phrljndoddi prooesului tr instanp gi de judecemrii in a cIrcr onpeteng cauza este datl prin lege otoroegiile e,\pr€s prevlarte de Codul de procedura civile h$anF ierarhic supaioare nu este indrePt S sfr[rnute din oficiu o P'ncinl la o alttr instan$, ori str o preia pertuu judecare tr prooedunasa-

2)pdstareaompemlelAsfel, catza primidi spe examinare h conformihte cu normele de comperenp va

contirura s[ fie examinattr ln fond de aceiali futstantr c]riu dac[ ulerior ea devine de comperenpdtei instanp. (aft 43 alin. I CPC).

Aici se inpune tmt$unea cd la monrcnurl pondrii procesului competer{a juridic$onalanu s-a trctrlcat, or, judec5torul a pomit corect proeul. Dace pe paru$ul judecdrii se depisteazlcl ptwsul a fost pomit gregit, ot incllcarea norrnelor de oompnurp jurisdiqionaE maferialfimlri cauza ra fi stilmutat5 la instan{a conpaenE (an 43 din2 lit O) CPC).

Chiar dd nu s-a hcekat cory€tfiF jnrisdiclionall tedtoridl, qicum se pot produoesiutall care, fiind expres prevtrarte de lege, pot fi invocate & c5tre partbipan$ .sau pot fi aplicatedin oficiu pentru a stdnuta o€minarca glgi carrye de la o inSanfa la alta

Tenre,iurile sffimuterii strt diferite du$ nanra lor jruidicl, aeea oe determine diferiteproeduri de infdpurire a useia-

A#el',tcf,insranlacarc afucepw emtninarea uuzeivadecide srimutareacauzei, prinf-o ?lrrJrlruiae strceptibilii de recud d&,

a) pitiutl al cirui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut va cerp sEimutarea qtzeilain$anFdeladomiciliul s5u sauloqrldeaflarcalslu (art 43 alin 2lit (a)CFC),

b) an$ele pdrfi soticiE silmutarca cav?Di la in$anF de la loqil aflarii nr4jorite$ipobelon (an 43 alin. 2 lit (c) GC).

ln antele caanri" legisla$a prwede aprcs unde se va strimutra $cina ln primut caa$ltrutarEasefreh sooeul rcqpecftiinorrni deornpetenpedbriab genenl4tr al doileacaz-in scqul faciliftii solu$adrii mai rapide a cauni.

LsanF idradtic uprioarS, prin tncluiere irarcabili (nesusceptibilE de recurs) va dispurrestr[m$uea cauai fu unnntoarele caanri:

a) dacl recuzars sau ablirerea de la judecat6 a unui sau nni multor judcEfori ori alernotive htemeiate frc furposibila subsiuirea judocitorilor (art 43 alin. 2 lit (d) GC),

b) dacn otistli notive pentru mlsrri de scuritate publicl (art 43 alin. 2 lit (e) CPC),c) dacl otistl bdnuieli cd nep&tinirea judoctrtorilor ar putea fi $6ite de circumstanlele

@DzEii sau & caliatea panicipa4lor la proces (art 43 alirl 2 tit (D CPq,d) dacl ln circurKanle excep$oule, in$anp competenti s[ judeoe pricina nu poafie

tunc$outimp nndelungat (art 43 alin. 2 tit (9 CFC).In tmfe aceste carui insta& iErarhic srpaioarn va dispune stlmrfiea cauzei doar la

cerEref lnuucftmformart4s alin.2 CFC, eanu estefu dr€fls[strnmubdinofrciuopictnlla odE instm$ sau s[ o preia penru judecarc h prooedra sa.

5. Efectele trcilclrfi rtgulilor or pridre ta competenp jurlsdlcfoml[.lncarcarea norrrclor de ompetenfl jurisdiqionale pod; Fo&ce diverse efeee juridice

in fitrrtie de rnonrnfirl &d aceasd ttctrlcarc ege dryistattr A$feL dad fu Errrcn &,7 ate &h,daa @nuii aeredi de chemarc fu judecate se cursa6 cI insanp nu este compet€n6 sn judeoepricin4 anmci judecSlorul phro inctreiere susceptibill de recurs va diryurr re*hrirea cercriimform afl170 alin 1) lit (b) CFC Re*iuirca ru singe drEpntl pmoarrci inercsare de a sea&esa la Lr$anla compefentE

Sfutffn do parcrca c6 in aoest caz ests vorba aft de hcebarea nsrBlor de conpercnpjurisdiqbnaE materialS, clt qi bdtorialtr.

50 5l

it

rEI\rA vr PîRTrtE N rnocngn crv&

r 1. Nolirmdeplr$fuprocc$ld,vit. L Nolinrrcartemdudle$fehrlhoparfnipdriiprooe$ale

3. NoFrrcadeparten*ccfvl$nemspectvlinpnos.' { lto$rs$temdurlh$G$milhOeetrlprocAurate,

1. No$unea de pIrS ln promd dvitProcesul civil dE legub, se inencaAfu hgelrricu apariliaunui litigiu inue subictele

raporolui jurfolic rntedal, fu caail tt cap ru nui exis6 posfuilitatea solu$arlrii cordliorlui pecale arniabill Din nurutul intentlrii procesului civil srbieaele rapornrlui rnaterial fitigios devin$ stnecoah raporului jutlticprooesnl civil $ cad $b ftrcidenFdrEpblui pmral civit DinrsrFnhrl apariFei rqofltlui juddic prcce$al civil, stbituele rapqului material [tigios Srrtrnrmite rclarmnt $ dtft sau pdrf fu promrt dvil

PW tt pu6ul civil - futt Wsouuh coe Ia nomentul imntihii poceafu| seprann vMe alo rryrAthin atqictllfrgk s, ffi{ad cboru, at pivin lo &qfurl f,ibicct;villr;ild wt oonM sot intswul mffi de IeC?" wmwt a fi uanina $ sob@ de cfuvilNarrpdcjudedn

ESe inportant de nrenlionat € fu orioe cauzdexamina6 $ solu$onati de c5fe instanFde judecat4, fu odirlea prooefuii contencioase, exis6 numai doue pi4i: redamanftd $i Fftrihd,indifercnt & runlrul sbiectelor carc particfud pe o parte sau aln.

Roclotuttfrtl da puuptutl sttbiect oI tryAthi tttMitrl lridglot, thepai vuinbwtllqen olcbrdo se wsfttc cd 6to hcW wt MM f pil trrnoe se dirittrybuu wt rwtrwfau U h btstonfi de iudedd.

Rc.hurlprticfdcaparte dhdh trooes, &oarcoe la soliciarea lui prooesrl a foctintene fo rederea 4ilrefi &cpuuih sar interesda sab bSftrE

Trchie de Fnut cont d m1furrca & reclamant $ pasoana h solicitarea cireia are locintmhrcaFoc$tlui civil nu cofotcid intotdeama Persoanacare pouivit bgii poe seponreasclpocesil civil nu hmdeauna e$e $ teclamant neprezenun$i (art 79 @C), poouonrl (r. 7l@I p€nsomele de &tpt Srblic $ lnvat tr caarih prcvlarc tr an 73 @C, pd g initiezoprme civile in apEraea htereselor altmpenoma'

ftt Ne pwryml suhia al rryrafii tushl Mgiar @tw cbuia s e prne gopruedfuilfn furr#de judecd4 ctfiittd pvzund cd rfrhcilcotsa cwrtM @tltwfunM.

Phfrtl putlcipacapaftepasivifu proes, deoarcoeimpcha lui se pomeEe proeul ilrvoder€a ryIr&ii &eputrilu sau intercselor legitinp ale teclarunului carc se pr€srFne ci ufifog fncllc*e sal qil€shb de cefie pftft

Pefle h pooesul civil se crrrrrrunazr.. faF de alte subiecb participmte la raporurtprwsral civil, Fin urnmade tisiinri:

l) pdrlile Snt trearmate ca s$ieco ale raportrlui material litigios,2) p64ile ar int€rcs juidic atit material At $ procesut3) pdrlile duc pwesil din nunp plopriu,4) pdrtib sryclfi dtelnddile dejudocd"Fennr ca un ubiect de drept se dobhdeascl calitatea de parte io proces t€buie sA

ttd4lineasd cumlativ nai nufre ondiliiCsfrfib prtu a fi Wto ?n pocer sfint unnftoareleil efutu pwauoln - regezin6 ftleminea ftrue penoana reclannnurlui gi penoana

carc esb ti0rlarul @ilui $fuiv dedrs judecltii (calihb promrall acfiv$ rcryecdv

52

idenritarea trre persoana ptiurlui $i cel dligat h cadrul raporului naterial (caliEF proeslaEpasivtr).

Ptutih tebuie se$ hgitirneze drcpuil lorde a $ah in$rla Obliga$a de legitimarc acalfte$i proerale rwirr relansrarlui care uahrie si$i justifice adt calianea sapromnll actitdct $i calihfieaproesuaU pasive a celui cfremath insnF. hstanll e$c,trsil, cbligeE gvcrifiac

adffirtacaliEtiipromralediveppasivecfiirdinoficiu,dmarcoeraputtllrkticpomnlsehterriaz[doarpe un raportiuridic de dtEtr rnaterial exi*enr

Anilatea oeruttr pentru a prrea orercita o ac{iune in justitie uebtd€ I ooteqmdn cu @ad€ tfutar al &€ptului carc s aflE tr d*Fe fu@ rliurrca are ca obid Ptotcfa fupfltluinrtdectiv.

Lpsa cafte$i procesuah cm$iub o orcqie de fqt4 cae poate fi invocat de cbarcdin6 p6rll F€qm $ de clge in$anF din oficir ln qioe hzlapocesrlui, iutr dlept qtsair$

furryme fnhlirea ffii care figweazl glEgittt pmeq iarfu caal h carcprooedun & s&sinirenu esre aplcabilE, acliunea se reryinge ca fiind n&terpiaE-

Calitatea pooesuall se poate hansmitepepamtr$l deruEdi prooewlui civil tt caarileln carc ec pcibilE slcsiunea fn &€pntri prooeOmte"

D W pocquaU- reprezintn aplicarea pe plan prooeual a capacite$i civile.k fel ca $ h &epul mauial capacitat€a pooesuall se manifesl srb fonna capaciElii

procesrale de folosinp 9i a capaciglii Focsrale de orcrci$uCapacitatea proauall de folodnS este aptinrdinea garcraE a pemoanehn de a

dobhdi dr€eurd $ de a-$i asma Sligalii peplan prooe$al (an 57 cFcICapacitatea pltanrali de €xerd$u e$e rytitdirpa gatffall a pasoarnlor de a-$i

exercia tr rolum @in ti persqral &eeurrih $ Slientiile proa*rab (art 58 CFCIRmmrple ftice dohhdesc ceaciea & ocici$u deplfuEla vinta de 18 ani. FenEu

persoarele care tu al c€pacinrca de ex€rciliu ee prevlzrE futsfulia rcprezenGdi $ ads6rii.neprwmtea int€nirp tr caarl minorilq s$ 14 at $ penmrc,ta dclarar irrcrybib ({t 58alin 6 CFC). Asi*area intervine tr cazrl'minorilor carc. au rfrsa inte 14 $i 18 ani pom giadultilor timitati h c4aciatea de exerci$u (aft 58 alilt 4 CPC).

Capaciuteaprocesrab'de folosinp $ oterci$u a persoanelor jruidioe este ffirdittr dinmonrcnurlfuregisrlrii $i piqftEdinrnrrsul radbii dinreisul de $aL'

ExegialipeicapacitEgiiprocesualepoaefi invocaEin orioefazla prooes{ui decIEeoriae parte, pN€orm $i de ceEB in$anF din oficiu $ anage drr$ sinq in caail lipsei capacieiiproasuale de folosinF - nutatea alxolu@ iarftr caal tipaei capaciE$ Fooe$ale de oremiliu -nulitarcarelativE

C) Ittswl- reprezinti folosnrl prdic, hedic pe carc fl ae o pan in vederca jutrcadiintentlrii poesului civit

Confqnr art59 CPC, p64i h procesrl civil pot fi cice penoan6 fizkn sat juridice, *aulRryublica MoHova $ uni6gle adminisuativ+erioriale, reprczentate tr nDdul $abilit, iu ttcaarile prevbrte de h,ge chiar $ asociatiile carc nu on*inrie pusoane juridioe dar au proEiilcorganedecondrrcee

P&fle ar drepnui 9i obligalii pooesnleqale Drepuuiletrrpssedasificitt &Epurigenerale spodli@ tu an 56 @C $ &€enxi @ale, stabilie in an @ (FC. Asfd, tt baza'dregurnor.

ryodale rclarurtrrl ese fo &grt $ rnodifioe t€nriut sar dimil aqiutil SrnEreasd sau si r€fucl cuannrrnul pretcn$ilu din acfurp sau s[rcnunp la a+urrc. R€nttntr€apoa6 fi par;ial[ sar toml5. Daci rclanunnrl rerunp la pmen$i, afitnd pmestl [email protected], de aseimp4 fi aparlirrc e€eul de a a@e aonpd€of Eriuiln h cazdhprevlarhdckge (an 39 CFC).

Pliful estc h dre$ se rurnmsce imeral sau parlhl preten|iile Daci F hil reclmoasspm[engib caei tr tuine, ah{rci prcoe$ul adinE 8'[ la adopaa hdtftii. Pttuil nui se

53

dreeilt se haint€ze inrpotiva reclannnurlui acliunea recorvenlionale h curdi$ile specificate inaft172 CC Confqm aft 43 alin 2) lit (a) CFC pirfnrl poate cerc $riruurca caurei sauconform aft267lit (e) CFC, poar€ ridica obieclii tqpotiva sotugonnrii litigiului in judcatl,

P[$le pot incheia o vanzsclie de imfure,acbasta fiird o trplege,re prin care p[r1ile l$fac concesii reciprool Tlzr,rzer,.}o' de inrpecare admise de ce[E instanF dajudffattrduce laftrctarea procesului. PESIq de aserrrcne4 pot inSiUri prin fnplegere comperenp generaliconven$oultr

Instanp'nu va admiterenunFreasau recunoagte,reaac$unii Si nici tranzactiadetnpdcare,daclpErlileitivalutluaoese&epuicureacedinfi,adiclffiarlqiisaranitrA drfr5ile,libedlile sau inteiesele altor persoane.

abligaliile pdrlila ftr proces, de asenBne4 sint generale $i ryeciale" Obliga$ile gurcralesf,ntdeabeneficiacubunlcredinpde&€purilesale,deareryectaorUineatr caar,if S.i'inpiatjtdstE' de a qrora in*ar1a de judecaE Obligatiib qpeciale O"pmA &,frllaproesualll Astiel,lafaza inEilnrii proe*rlui, reclamurnrl e$e Stgat I prezinte un numtrr dr.opii ale oererii dechernarc injudeca6 egal cu nunrtrml pil{ilorplus un exenplar pentru iru*anp ae5irAecaA

' Ficare din ffie tr pno€si potivit an I 18 CeC, trebui, s[ dovedeas.i circurnsanplepecare le_invoc[drEpttenpi alpretorfiilonsau dietiitorsale dar.dlegeanu prevede altfel.

De asenmea, prrlile sftrt obligate si arunle insanp de]udecaia despre schimbarcadomiciliului dupn inenarea prooesrlui prwum $ desprc rnotivele neprezenaii fu SedinF dejrdffiti-

2. Nolimu, temeiurile $ fdurile oparticiplrii promulehooesului ciril ti ese rycifice existenla a aoue perli: partea rwlamannrlui gi panea

pftfului'rcpazenureAu-rysrlef"ftropensoanldefreareparreElri*atg sin4iidnddeparrearcclamanului sat Sftrlui pardcipa mai rulte persoanq Confqnr uL 62@G oactiune poae ninmn ftr comun & nni rnrlgi reclanun$ sau inrpotiva rmi rulttr pftqi. ln asAet de caagiare la

ptocesal{insiurilie carc rnai es'te numi6 lifu; cmsorfra.CWtitcipopa poceswld ruprezhtd Wfrcipaea coruomitcttld dc patca reclamntufui

g / wt rtfuhn nai nulbr suhiecta ints*elc g pae nSilc cbpn,ra se ucn a ncpmF situFa copartici$di proe$ale nu shinStr rnrnrU parlilor. Ctriardac[ o acliune poare

fi fuahtag fu comun de mai mu{i reclaman$ sau inrponiva mai nnrltor pirr;i, in cadmiprocauluirlrmin a fi doar doun par$ cu interese conaadfttorii. Coparticipanlii, tn-frurclie de partea aripanicipe h proes, * nunw, areclamargi ut copirfti.

Scopttl copanicfttdrii Fooesuale este de a nu admite ca drcptrile alor persoane si fieafedate prin soluliorarea crlvai $ de a opdnriza examinarea $ soiu$ararea jo}tr . anumitorcauze civib. Coparticipatea prooesraU cmtribuie la ooncenuarea fu cadrul aetuiai p'roces attfiegului rnaferial probant, fa$careexchrde emiterea de trcErlriconuadborii tr cazrl urprceuzesimilarcdrydobbctgEnri

e Iegislafia Si ffiinapnoesutui civil defirrcsc rnai multe fehri deoparticipare.Dupe criEriul prcaual-juridic dsosebim:

a) opartidpare acdvl - atunci cfud de parte reclamanurlui panicipa mai multePersoang

b)oparticipare padvi-annrcicinddeparteptriurluiparticiplmaimultepersoarn,c) oparticipare mb{I - alrrri cfud de parte rectarnannrtui 9i ptriurlui }articipe mai

mftepersmeDrye criredul maarial-j uridicdeossfu$a) coparddparc obligatorb (aft 62 cec) - oue ae lu'ittdifercN de dhpadio

paflt $ t r&arrld dciudeffi4 ufihd pwisd t rrd eagffit de W f aamtwa ac,reav tryfrrhd nmriol trigios,

54

Examinarca Ei solu$onareah lipca unui coreclanuntsau ooptftsau examinarca sepraffa canzelor tr astrel ds caari esb imposibilL Drci nu sftrt ahagi oganclpant'i dligaforii ttproces, hotldr€a w fi casa6 de cefie insbnta ieraftic srpuimr5 no caal oonre$di @ia

Coeqnhiparca procesultr obligatorie es@ determiruE tr ornul de oele 3 condi$ stabilitein arr 62din.2CFC9i anunr:

a) obiecul litigiului fl constiuie drep[rile gi obligagiile oomune ale mai multor rcclarnn$sau pirili"

b) &etruile gi &ligaliilecoreclaman$lorgi/sau coptililordeargdin aoelea;i t€nEfurri defaptsau&dr€pt,

c)drepurile$obligaliileoefonneazlobiecullitigiului strtdeaoeia$inantt!.@niciparea cbligatorie se produe in caruile cind arc loc examfuurca higiih oe

rcailtldin rAorurib de poprisar oomunS, relalii de rncsenire (dc exenplu irryIrltea nreisuccesorale), litigii locati\re (de exemplu: anularea bonului de rEpartilie a rya{iului locativ h "ae'lin care exis6 mai rulp ctliriafr m4iofl, apararca on@ret derff\iE$i $ rcprtrliei pofesionle(rc{iunib se vor traintr imporira artorului gi ptrblicatriei), arularca r6srilc de uigurate aac$unii (anularea schesuului prs asupra casei carc ea4irp cu drcpt de proprieae oqnuni maimulorpersoane)

b) copardciparefacultativi (aft 63 eC) - cue pteavablad&fozflininstotpide judzcoln.

Coparticiparea firulativi are loc in siuraliile cnnd partlciparca lajudmrea cauzei a rmriasau mai rurt$ oopatlclparai Ne avulN,adlidfu mod nqmal pntenliiU pot fi examinab giseparat, dar prsoamle intercsate soliciE examinarea in connrn a pere{iilorfuainhta

Cmdi1iib de admisibilitab acoparticipUrii faculutiw Sm pevlale de rt 63 CFea) pretenliib se afl[ in conociurp prin raport{ rtat€rial juridb dinte copartbipanti, pin

pretenliile hainne sau prcbele comune,b) odse posrbilihtca de a le oramina de c5fie ciagi,insatp gi ftr eia$i po@elre

@rticiparca se admite doar ln insmp de ford"b fara pftSEftii cauzei pentru dezbated judbiarc judeceod solu$orrcaz[ problenta

intervenirii tn pooes aoopanhipanlilor (artl85 alhl) lil (c) CFC).. Sati$aeea sau rcqpingerea cercrii de aragere tr pro€s a copafticipan$lor *gferlazlprinuo inclreiere a insanpi. ln*refrea prin care s-a admis ori va te+futs @rerca de admiterc acoparticip6rii fhculative ru se supune rcqrrsdui poEivit aft 63 alin 2 @C.

Fiecare rydcipantaparcindependentinproces lnraportorealalttiparte.nounpeala actiune de cnrc unul dinte cuelamar4i nu produce decte pmru ceilatti, dtpl otrtr€cunoagerea aqiunii de ceue un copirit nu-i afeoeazE pe eila{i. Asfrl, pofiivft art 52 CPC,ooparticipanF pot fucrcdinF n$furcrea proemlui unuia sau mai mulrr oopanicpnli"

Cmform dt 361 $ 401 CPC coparthipan$i carc au pardcipd la poces din parteaapelanului eu rectr€nuhri spot allnrd la apel sau rmurs, dac[ pr€g{iib hrcoincidqt ocb aleapelanurlui sau reorrmtrlui. ln g caz cererpa scrig de allnrare nu *-alcnz[.

3. Nofium Oe pante rtryeAivl $ ne.rtspeO'vi in procsin caanrt procesului civil $nt utilizae doul categuii didnde de parte reryeaive 9i

n€,lespecdvePue respdivdh poca Ne rcanosait ptubt c@dit wv exi$dilcnMm

tte penwu n*lawuilti $ pawna @e Ne fuImt AWtufui cuhipdiv MtB ildery(caliwa poosuln ufrrdl ,Wfr.' itlcttfrdca tte pawru FmU f cet ffiEdtr &nlrqoruhi rwial (ulitdo pocauold psivil

55

SEbilirea gi dovedfue rcestei identitE$ este numitii logefuna"n ptu1ilor. Obligalial€itfurErii e$e pusn pe seama rcclammului. furunre relamannrl rebuie si dovedeasci d esbtiularul dqului s$ieciv ttclhat, iarpiriurl ese tiularul obligatiei carc nu a fost execratE

Existe siualii h care penEu a se stabili caliatea procesualI trebuie adminisrate acelea$pobe ca $r pentru dovada terneiniciei inaintate. De aoeeA la momennrl intenttrriiprmrlui civil exisd doar prearm$a adicl doar se presupune cE penoanele indicate tr cererea dedtemareftt judecati Stt subiecte ale raportului material litigros Dacefu cadrul examin6rii cauzeise Ya constta ce, aoea$n i&ffiate nu existii fn privinp uneia din ffi, ananci silrtem caanl uneipfu1i nereqectfue in proces

Potc ,rnqpqlivdh poces ate patmnafue pbittp cfu se excbde presupwweacd ate wbid al mpuhti rndsiol Mgi6,

Reclorunt naapeaiv este paturuin privinp cbeia se ur;hdc prexEutwea atefufuil eqatui subiediv sst intercuhi alcdru iudcc$ hs d uistt prevpnerea cd pfrfutl atrild acqt &ept sut irrts6"

In asfel de caad pemoana nu ftrnunegte una din condiliile penbu a fi parte in proces gianunr - calitatea pocesal[ rctiv5. Numai ci constatarca aoesnri fap are loc dupl intentareaproesului $ impune necesitatea ftrlauirii reclamannrlui nerespectiv. In asfet de caard, instangfiriairroehprooesul, poatediqprneinloorireareclaman$lui nereqeciv cu reclamanurl respectiqdd prin ndoarire nu se va schimba competenla fu e,raminarca carzei.

In ceea ce privegte gocedura substitririi rcclamanului nereqpectiv, putem avea mairuhe solu$i, in depadenp de exisenp consiml5minhrlui reclamanarlui respectiv 9i a celuinercqocti*Prinunnare:

l) dacn rcchrnanu{ rcqpeciv este de mrd de a re$r din poceq iar reclamannrl reryectivesb de acord de a intenrcni in proces, instanla adopti o incheierc de substinrire (strbrogare) ardanmului neresp€ctiv or cel rcryectiv gi examineazl picina tn fcrd

2) daci rcclamanurl reqpectiv este de amrd de a iqr din prooeq iu reclamanurl reqpectivnu €ste de eord de a inteweni fu prooes, inSanp adopta o indreiere deirrceure a procesului,

3) dad reclamanul rcqpectiv nu este de a cord de a iEi din proces, iar reclamantulrcqectiv este de acord de a interveni in proces, acesta va interveni tr prooes in caliab dein&rvenient princtpal iar insanp va examina tn fond pri,cina or adoparea unei hotilriri prin carepden$ile rrclannanElui nereqpectiv se resping, iar celui respectiv se admit sau rcsping, indepadenp de fapUl dace $nt sau ru fntemeiate,

4) M reclaman[rl reqpectiv nu este de a cord de a irryi din pueq iar reclarnantrrlreqectiv nu esf€ de acord de a intenreni in prooes, insanp vaexaminain fond pricinacu adoptarea rurri hctftti prin care peten$ile rrclamantrlui nuespctiv se reqping.

Iegrslalia procesuali a Republicii Moldova prevede posibilitatea substinririi arit.arcclamanului nerespoctiv, cit gi a pirfurlui nereqpectiv.

Fhil nerespediv dc persmna fu priuinp cMa se erclude preilpurcreo cd estefubttl obngafei, irud en$n prwupurrfr?t cd &epfril stt intowttl reclatnonfuhi &ehcila.

ln asfel de caad persoana nu intrunegte una din condi$le penuu a fi parte irn proces giurume - calitatea procesml[ pasivtr Nu ese posibil[ atnagerea a rispundere civilE a unei penoarrcpenfiu o fapE & omiterea ctrreia nu este vinovati La inlocuirea pirrlurlui nercspectiv se cercacordul rclamaniluiiarindependenpdeexistenla sau inexistenF ffiiiqput€m avea mai multesdry:

l) dace rrclamannrl este de acord de a inlmri ptlurl ne,reqpectiq irutanfa adoptl ohcheiere de substiuirc (subrogarc) a pirihrlui nereqecfiv or cel reqpeciv $ examineaztr pricina trfqrd

56

2) dacn reclamanul nu este de acord de a inlaui ptriurl nerespeciv, inshnF ocamineazipricina conform acFunii intenate, iu daci examinarea annni va fi imposibiE ftr6 de participaleaptlului respectiv, instanF fl va atrage irn prroces din oficiu h calitate de al doilmpfit, preten$ilereclamanului fap de pffiutl nercspectiv urmind a fi respinse, iar cele fap de ptlnrl respetivurrpazl afi admisefn depender4adefapul dacistrtsau nu trtenreiate,

3) h caail cind piriutl nerespectiv tebuie I anrpe pozi$a de inervenient aocesoriu depanea pifutlui, in$anp va diryurn din oficiu n$stiudrea pili[rlui nerespectiv, indifersrt cteacondul rcclamanului.

ln toate caanrib de subsiurire a pa$i nereqpoctive inganp adoile o inclreiere motivadi,carc nu se suputrc rccursuhti Dupahlootfuea ralanrannrlui sau pifurlui nereqpectiv, dezlaerilejudiciare se reiau de la troeput

Aonlul Cod de proodurd civile al Republicii.Moldova, in variana sa ini$ale,reglenrcna aceas6 instiu$e in an 64, fuse, uherior, gn Legea pnnt ntdificarea gi compbareaCduhti dc procefurd civiln al Rqfilicii Moldova dh 21.U.2ffi, acest aticol a fo$ odus,instin4ia substindriipErliicalefigureazngregittr proces dercnind inapticabile

4. Nofiunea 9i temeftuile srcitutii in drephui prooedurale.Suocesiunea tt &epttd procesuale este reglenrnanii oprcs tr art 70 CFC. Degi aoes

artiool se refertr h p64i, sucesiunea prweuald se poafe prodroe $t ir pnvinta ifumenhnlilorprincioall

Swcesiutw nt dtryturi pocesuale rcpezhtd tecerca dqhuilor d obligaQbrpocesuale de Ia @ercoriltn ilrqfutri nuerialc h ale pawtq cae utorior nan psticig?npoca.^

h an 70 CFC sint enunprate cazudle carc oondilionead $ccesfunea Foce$all:a) deceul persoanei fizie,b) rcorganizas persoarni jwidicac) cesiuneadecreanfld) wrsferuldedatoriee) alte caari de srbrogare in cadrul raportrlui marcrialSuesiunea procesrdf are la doar dactr legea nrateriale admite Eecer€a ciife alte

perso{me a &epnrilorgi Sliga$ilorpredrcesorilor. D *g,rE, es'te vorba de litigiile cu carderparirnonial. Ast'eL h litigiile legate de r€cunoagerea pat€rniE$i ese inadmisibill srocesiuneaprooesuali a pftfurlui.

h caail succesiunii procesuale la succesor vor E€oe toate dreptruile $ obliga$ileprocesuale ale pedecesorului, u, srocesiurrca procesual[ pargaE nu se admite. IvIai mult ca ati't,acteb sevir$te pbe h inrarca fu prcces a $rcoesorrului sint obligatorii pentu ace$a fu mEsura ilrcarc ar fi fo$ obligptorii penEu persoana subroga6 (an 70 alin. 2 CPC) De exenplu, ddpredecesorul h calitae de rcclanunt a rcnunFt parfal la ac$une, srccesorul nu va putea oercsatisfacerca integraE a pnta4iilor.

Suocesiunea prmesralii se admite in orice fazl a procesululSuccesiurea poceoab poaf€ fi mivemlfu a!,rnci succesorul in drepurri materiale pre,ia

integ volumul de drepud gi obligalii ale pedecesonrlui, de oremplu in caarl dcsrlui saureorganiztrrii. Succesiunea gocesuan e$e singular6 wt poTiald" afirrci ff geAeoessutransmite onformlegt o pafiedin &epudle sau obliga$ile sale, deexemplu fti caa{aesiunei decreanp sau prclutrrii datofti

ln turclie de aaste doui categorii de succesiune difer[ $ p'rooodura infipuirii aceseja.Daci in promul &ja pomit apar tenriruile srocesiunii universale afimci pocesrl h rnodobligatoriu unneaztr a fi wryadat conform arLzffi alin.l) lit (a) CFC Dac[ ale loc srocesiunea

^L__L__^L IL X.

57

rL n rL

Procesualapa4idlaumci ease ptodttceftS a suspendaprocesu[in acestcaz areloc fie aminarea,fiettleruperca

Sueesiunea procaual[ a calitEli de reclamant se poae produce doar cu amrdulsuccesorului ftt dt€puld materiale care in virutea Fincipiului disponibiliE+ii poate 5[ refi;2e sipreia drcpnuile 9i obligafiile procesrale ale predeoesorului seu. ln acest ca, insarya va diryuneho*arcapoesrlui din carua renunSrii la r{iune

Suesiunea Profryall a calit$i de ptft se produce fdrn acbrdul succesorului pirltuluilSge dmse,bire de substiu.rirea pftlii nercsprctivei irn caart succesiunii procesuale pro.rrul nu r"rcia, ci oontinutrde unde s-a oprir

lnctreierea insang de judeca6 ot privire la admit€r€a sau refrrarl in admiterca succesonrluipoate fi atacatl cu rcurs.

58

[rnrue'g[pmncnanen rNrER\rH{rBttroR h*pnocnsn ctvrL' 1. l{o1ium gfdruileintervenienlilorrn promrldvil.

r x Int€''enhnf, carcformureazrprttengipmpriih.bioctuuitigiuhd.' 3. Interv€nlenFcarcnuformuleazrprcierig p-pnfi hobioctulfifigluhr

1. Nofi'nea $fd'rile intemenienfilorin pomd dvit. 415[td de Pa4i in cadTl pmoesrtui civit potparticipa anumire pe6oane 6epdle $iinteresele cemra ar putea fi afecae Ftu hoffiA juaecefueasa aeirh6 in bd['[ cusolulionarealitigiutui. Aeste pemoare pot intensd ln cadrut procesetor care t r"* a.i.-prre Linigativa rclarnnnrrui. caua adrniuii de cee bee a uEi^dar int*-,lii ,s. ad1 L mpssoalE $ttt ooineresantr prworl respectiv din prn t de vedere ur atqirrui *ali.f O.sru& categorb de partkipanti ta prooes sflnt,,urrn nei",cnierrtnnwnnSi h pw@d cidl rcUvhfi acele W*rrr", Wtt iprrt" lo pwd &il,we u lcgturd ca rryul nuteriar lfrgios fi bttst h i* rw 6in t ri_r- pnii eio prrril

irrbe pb?rc irnw dnd b.tq6 iuidic naaiat g pocmat t deyrue; p;r*i;i' q4tue tuthtuuW tt l;s;tud * wrrrf6r;* *@;Tftr"*d@uilewt&fgsfihb.

Trrsiuuib caragerisrioe ale intewenien$lor $nt urmEtoarele:a) au o anumittr bgenrn or rqporurl rnaiedat litigoq care e$e $pusjudecefi h pomrl

civil intfltat,b) at hteresl-*|naterid 9i prooeural tn prues, asfel tnclr rroonreafr&cetoreao

porunp6 h tegftr[ ot solufitnarea cauzei la nnrsrF areeorif saq obligagile lor,c) inten in sa' srtaraserntr+n proes dqia pirnit irrc parru irual_ItrF"ryry-q partbiF in proes de fna il pArgh irrsi dtS", de un $affi jurktic

proaual dec$ft' (blieea de irrrrrcnlnt ec aoo*lri de calir,d de para fn pos sa'@participilrt

:.._:r:_ ,_?{ cum s€ nEnFonat interverde4ii au aft interes mat€rial juridic, cft $i pro€qnl

Juridic" Instr ointercsarea lm juridicn in proes e$e diferirl ln nrnqie Cigt drf Oe binsesaredeosSim doul felrui de inervenienli:

a) tttuyenia$ p@li - carc formubazi prcrar$i Foprii o, prvire h obfourlIitigiului- iar intenrcnlia lor ftr prooes ese numitE intervarlie h'lrrr"r* prowiuuu interve4ieprbrcipl{

Q ttawta$accwril-care ur formuleazl pretentii propm ol prwite hotddrlfiti$ulul. iar fuhre4b la tr proes e*e numittr itrtenrc"pe'h'ili?,Esul ,ini prr*r,

-,intervarpaccenrienarffpslea interv€ni,engtor permite examinareain ca&ul c,luiagi p1pces a rnai nrulorpreten$[ care x,tnzraz!p,omla$ rnataial probant avtnd la o eorpnrie i, t rg. Or.u*-_a

gna$e intenetnlila in*anp de jdocaE examirrcaa dif€dte *urrnanp carc s re&ri taraporul mtaial litidos, evifirdu-se asfel erniterea de hotrrfri cup ar pmea afeca drEilrile $interesde altor p€r$are.

a nrcr'**nfi care lorrnn{eaa pniens proprit h ohiocful reuuiCmfqm an 65 slirt l) 9?C, cice p€rscran[ lntireun poare irtn;d mr*, p6s @

se desEgoarltrue alte Wglntervenfia e@ h inrer€s p*griu c,trd islqrisrtrl inrcclrmdrctr al sAr asrpna dlurlui litigului

htt*vaiaul Mr rryahfi rceI pfuiryig wv inrai,re ttttu pwa deltry W W W-y W rybhii an &ept wt i,,t,'w at se+ prtiUArunpaatfu pryt fag de ffiett Wiuhti

59

{

Trisenrile caracteri$ice ale interwlienului principal $nt urmEtoarele:a) tninteazl pr*n4ii pruprii fdp de Siec$l lidgiuhtl h leginrl cu care se judecn

p6r$la aoeo preten$ fi ind dos$ite de ele ale rwlamanurlui sau ptrfuhri,b) eptb pirripiului diqponftili$ii, int€nin tn proces roluntr, la [bera lor alegers

affi b, o inaru4ie whnrar{ aqqea,foqE fu prwes fiind irposibil4c) intenrcr4ia arc loc prin @umrca unei rclftni drneun sau ctrse anrbele pErli,d) intenentiapoae a\rca locpfu!laincepereadedareriicaneiin fondhpimeinstaryi,

or onsimSnfinul pltlilon interven$a poaE avea loc $ h irnnF de apel,e) prin formulareapem{iilorprcprii potgetinde lah[Bg obiecfil litigiului sau la o parte

dinel,Dintercsele intentenil:nutui F,rtripat dengull*rtinwradiqieor interese]e ambelon

pef, dqi este pocibil ca I fie fu conradiclie cu inteiesb mei p64t dar g nu coincidi cuinrresehoeleildtefii.

Bocedura interventiei pincigale:Intenqfenbl principal depune ac$unea in insunp unde a fog intentat prooesul, la

judoAnrul carc judece aclimea inifiaH, or respectarca nonrrJm *abilitc cu trlvire la forma gicu4tuuol ererii de ctpmarc tu judecattr (aft 16l-167 Crc} htewenlia prirripall poate avea locFnI la tro4erea examinirii ellzain fond. In instanp de apet inErvenlie principaE se poate faoedoaror aoodnl arnbehrpe{i (an 65 alin.3 CFC).

hircfiurrca inervenienului prirripal este @trse cu reryectarca regulilor generab $este aclf[a6 taxa de stat, judecltonrt prinro ftrdreiere ra diqre prfurdrEa ryre examinarc aaqiunii inerveniennrlui principal conoomitentor acliuneaini$abarrclarnanulul lnsrttr carecartdlcl rcliurrca intenrcnienului prircipal nu srapodla$foxml litigulut in*anpprurryr$odreiere pin carc rcfuzd s[ o omminerc wnient or a4iurrca ini$ab a reclaman8,rlui, carepmnfi am6crr luurs.ln cazderefira intenreniennrl pincipalnu egedectrzrtdin drepnrl & a€e ingrtare unui proces oonform regulilor gpnerale,

Inrenne,nientul principal are drepari y oblisait de reclanwt. Asfel, intervenitxrnrltrircipal poate inaina o aqiune, poate g administere probq S rurunle la preten$i, s[ inclreietalun$i de tnpecare, S ate hotfttea, se cead a\ecu.hrca acesteia b$uie $ e$e obligat saaddb tao de sur Du, aceasa nu inseamni ce ipostaza lui procesuale este id€ntic6 cu @a arcclrynntului sau corwlamanurlui in caftil aoeluia$i pnoce$ Interveniemrl etnctpat se afll inrcl4ii ryecifiaeor oelelaln doulpa4i ftr litigiu Dacepeter$a bi esetraintatltnpotira anrbelqpl4i a[rni gca sint tt iposaza de pn{i ftt raport cu intenrcnienul pincipal, satisfm,reaprcgrtirlfi inervenienurlui Eircipal, afoctindrrle pe ansele. Totodatl, &cn inrcnrnlnnrlpircipalwtrcheia oranzaqbdeinpecareor unadinpErli sau ambela litigiul dintereclarnantgipfrtnurahcea

hrcnrenienul pincipal sedeosebegtede relarnant/coreclamantpdn unn[toalele:a) corcclaman$i intenteazi sau pot intenta rcliunea ln oorun, dar intenrcnienud principal

intenrine ftt-un proces deja pomit irue alte persoaneb) interesele corwlann{ilor coincid gi btoda6 sht h cmradi4ie cu cele ale pfirlnrlui

ingesele intervenienurlui dncipal nu coirrcid gr *rq & *grE, tr cortradiqie cu intereseleartehpA4i

3. Inhrvenienlii care ru fmuleazl prt[mS proprfl la obtechtl liliginlrlhttstwiatul acuwiu rqvfun rcelpdcfurt c@" ilrtstt u vtt Nc afras ht-

,n pnn6 Qfu pmit fun pfille br@ pe hgil o potc wt ofro, wB fitrt ntntqwg lttwtapwuhtlfbdalornuhpderrfr ptwiifa$dsabiecilWfutW

60

Ilrtervenienurl acoesoriu e$e terF persoanl carc poate s partbipe trr+n prrc deja

pomit irnue pErf" atIui de relannru sau de pfilt tnuucfthoEry? judrcStorcasce ar FtEa s[

irrnuenteze 0repurin sau Sligaliile lui falpde rrna din pdrti. (an 6? CFC)'

Ue eierngtu: o pen&r$, cale pldtegte deja in bazs hoEfri judeeuegti pensiea de

hfiepnerg a copilniui rnintr din Fima qgtorie este actionan ?n iudecaE pentru a pllti Pensierfirinmreoogiirrtui din adoracesetorb.ln acestFoces prirna sofbvaPut€a inErveni tlpes

ale[ui Or pnff ca intcrvenhnt mriu. Motivalia se rearml la frPoil c[ dad in$anF ra dcide

planapersiei deftrue{fuErc, a[rnci oranhrmul pnirni pensii seva miqora ginu e$eexclrs ca pftlUl

b *tlo* * rea cleAing ft{ebgirft-se cu a doua so1ie, cd acea$a 9J ac$onere in judffitl'

Sarrlrnpotiraurpi orgAniza$i este ftnintaEo ac$une de repararc apagubei cattzatlFinpierderea unei tnilEpecuc altrsato la garder*a ln proes r,a fi arasftl caliEt€ de inen'enient

awiu Ei salarianil gnrderobierE$e msi plltin Fbeit darto$$i pcsibil ca interveniennrl resqiu sA aparein proes de

partea rctannnnrtui. ne olernptu: tr canl eiunii de daffiiq tr prmrl intenht de cefre

irrOit*rt oaionu debitsului poatc intenuri de Pafipa reclanunurlui, care e$e crcditqul edenr

lnmrcntcreaitonrt@dentfistrrdetrhFcrcdiffiuluicesirnuparfiuvalalilitatea crcu{eiedate'

aoesgaca intwenient aocesiriuil ra {uape roclanrant s[ ducaprocesrl lncaarl il care in$anpva respingp pret€n$ile rwlamanului din carua rrvalabilit{ii oeanpi, ae$a va PuEa fuainta o

acliurn tr reges clto qediorul edentAdbe intenrenientii accesorii ar un interes juidic in solulimarea canzer fie din calza

.pericoluluidefiaqionatitr-legfcs,mdin alteq$idercnta Asfel irervenlen$ aocesorii$i apn

drep0nibPercotiv.' . tnterveniennrt agffiu arc toab &€eudl, $ dipliile Fooestale ale p6r1ii cfieia i se

a6[5e. A564 el arc&epOrl & aprcaenaprse, de ahainta derrrsri, & adaoqlialii & apyreirnmbdridealuacuvlnnrlh$rs1ilrcri veftatE Poivitan 360CpC$ inten'adenliiacsqiiiu drepnrl de a aaca trafttea or apellns6, art68 CFC pevede $ anumite e,to4{ii. Este vo'rba de

O,epn-t de rurunp la rcfiurn, & a nndifica temeiul sau obictrl acliunii, de a ma!:ra sau a rcduoe

cganurmul pretrirtiiton din r4*r, de a rwunoaga acliurrca sau de a lrpheia falzaclia de

lrnp5carc, de a trainta rc1hmea roconvenlQrnli, dc a erp €xecutatEa silitl a hoEftii. AceS

ddiF dure $nt orplilsile or, intenenien$ accesorii nu pot lea preten$ propril.lt!t

' pepawnrl Fooc$lui inrcr€seb frocesrale abpe4ii Si hrcnerftnului aacesoriunu se

erclud darnii nu ooirpll catr caz{ oputicipan$lor-poUivit an 67 alin 2 $ 3 (Fa intenurkxrlii resorii pot fuffiverii in proces la cererca

lor nptivutr, la soliciarea uria din pdrli sau din oficiul in$artFi.Dac[ inArwrliaesc solfoiEfinde poten$alul inteNenirnt, mxEi cererea motivatl va fi

dep$e instanFi S c{te o opie foclrch din pErti.-

Drt fulgw€qi€out agiuiu este afas in proces la soticitarea uneia din pdrli sau din

oficiul ins{anpi, anrtri partea sar pa4ilc pot S conteste intoducerea tr proces a intenrcnft:nUluiaccesoriu. fu;gaeo@sude nu prevede posbilitalpa contesErii hdehii de afagere h pm a

intcrvudengil& aipaorii cu rwurs Forivit atu 6l ali& 5 CFC, PoaE fi aEcati cu rccurs dmr

indrebrpa idecets€ascl de reqftrrypre a cererii de inmdrere 3n proas a hErvcnhflmaocesorii ihg, paqite $lrt fu dr€f, S-Si orpurn pfuerca pnvitor la imoduoerea fu poces a

inri:nrnienmhriiccisclqiaroda6cu ataneaMfhii ga@$indleiercadeaFagerehFoG

acuia.pe de afte pafie, aft 69 CFC prevede c5, dace in unna ponunlarii hoffiirii partea llt

proces va obfine un itrq faF ds irserv€ni€oul eesoriu sau aeash n pltea hainbpden$iinp6ira a bstea inerpsag es 6UgSI sel WinFze deqn"psnleaproe$lui $ S'i cxdheonprt 0c r lrrnneni h t€rrrn de 15 zile' pczaftd enodatl$iudece$iff t *

k

I I I I . IAtr .

Aceas€ pevedere exisci din oonsiderentele putedi lucnrlui judecar Rptele @nscate,raport rile juridb stabilitc prin hotlrlri jdec[tor€Sti irevocabile nu rnai ni-rite doveziuplinentare h caail invocirii lor in cadrul altor procese. Dac[ partea int€resati nu aaageinterveniennrl amesoriu tr proces, tr caarl tnainErii-ulterioare fnrpiuira acesnria a acliunii inregrcs ea va Eebui s[ probeze din nou tr judecarl faptele sau raportsite jqridioe care au iost dejaconstatate prin hoErlrea irevocabild a judoce$i. Conform art 69 glg, acestea nu vor

"uea torgjuddicl

Dacd interveniennrl.aclryriu in$iinfath redul oenrt de lege nu intenine fln poces dinmotive neintenpiatg el va pierde dreptuI de a dovedi c[ litigiul a fo* solutirxat gregit'din cau-irryregindinii ln prooes a pdrgii la care urma s6 se aldnue, daci nu Oovedege-cn *pUfrrlqacgiunile qr miiloaoelejuidice ale pdrfii au fost gregite din intenlie sau din cufpa lave

r

. Interven$a accesorie Poate avea loc pine h inrcfr&rea d.rbrt"ii" jrdiciare tr orioey*tttu. Admiterea interveniennrhi acoesoriu s perfrcteazn prinro incheiere a insanpi.Incheiuea pin q|I€ este refuzatE inuoducerea ftr procei a interwriennrlui accesoriu poab fi at4;-cu reurs de acea$a sau de partea c&eia i se atinrrtr

TEMA VIt PARTICXPAREA PROCTIRORI,]LU N PNOCISUT, CffIL

1. Temduile g formeledeparticipareahproomruluitnpro6ddvilL Pod$aprocsnllaprourmrulultrprocesuldvit

1. Terneiuile gi formere de participarc ate prooronrlui in procsd dvitConform * 121-q qTStrtia Republicii Moldo'ra $r arr 2 inZallegiicuprivtn h

proataatd nr. ll8-)fl/din'14.03.2m3? procrranm prin exerciaree atribu1iils-sale r.enattainteresel,e ganrale absoci€g{ii, apEri o.rdinea de &eet, drcsdb gi liberulile &upnila.

Fouivit at 55 CFC proarcnrl se nurniir5, printe participanp Ia eoes. Norl ood depooedure civil[ al R€publicii Moldom a limitat padciparEa poalrirrutuih pro6$l civil trcomPanlie cu prcrederile vedrii legislatii prooesrab. C.qrform art Zl OC ai

"i + tir d), an 9 sr

art I I ah W cu privin -la

pr .rcyaanlproouorul participi la judmrea cagzAorclvile gi alitigiilor ecorprnbe drc[ el trs:gi l-a ngmit h cordiliih l%ii. Din ode nren$onre rcad6ceintentalEa pmoesului este unica fomd de pant:lpue a proolonrlui h pmefi civil Confumprevedefifc veddi @isla$ poorydg proorronrl put€a g inervina tr Fooestl civrl deja ponritpenru a depure corrchuii, a,oe"sr4 fu cea d+a dorn forrte de pardcipar;"

Tenmiurile pardcipnrii prooronrlui fu prwsrl civil Snt ryecificare limiativ delegislafie. Asdel proororul ponrEte Foce$d civit

. l) la.ce.Irca penoanelor fizioe. carc nu{i pot ap6ra &epturile si interesele !,emonal drlanumite motiw {boaltr virstl ir-rcapacitate\

Cmform an 7l CPC, dac[ o persoani nu se poate adresa fn judecaE perunal din carrzl desenehte' v{rs[fuaintatI, incapabilitarc sau alte rnotiveinterrpiate va sollitapinroqere scrislproouunlui aperarea &epurilor gi interesetc sah ln an 9 al Legii a prt u Ia puwadprinfie aES categorii de persoane nai $nt rycifica1i $ rninodi

Ecmple & caad ctrd legea prevede poobilitatea pardciptuii prootonrfui ftr !rc€$ulcivilr conform art 42 C$"t Familiei, proorcrut are drepnrl de a cere declaralea nuli6{ii

clselorbi r.lactr clsltoria a fw trctreiaE de o persoanl carc-nu a ains vtrsa nminnnian iiaceas6 vftsd nu a fost redusil h rnodul gabiligo oonform arL 68 alin. 2) Codul f?miliel procurorul e$e imputemicft se pornea$e

ac$unea de ctec{derc din drepuuile p&inte$,o onform at l3i7 alin I ) Iit (D $ an 140 lir (b) erdul Familiei, proonorul are &Eurl se

earl dedacerea sau drclararea nuliElii afuptiei ooplNuiilr caart tr care &€p0db ,itd f;^..*- irrcapabile rrcoesitr EErare nu esb ab$lut

neesarioererea aceeia cu arcprez€ntanu,rhri ei legal2) aFmrca drePtuilo. libqEslor si irrteree,lor lpEitinre ale rrnui numar Uimlm Oe

Dersoane.De regulS, slnt caznile in care pt*r.trlonEstii lqgaliralea acrelorrpnnarineftr insarqa

de judocatE emise de gpnrnle adrrtr*ra$ei publi€ @ntrab sau bcale. De asrrnea, se pgalea&esa d h de caaui h care dnt vizate drepurile un oerc nelimiat de persmne (& exe,nplu:protecfia con$matmilor, poluarea nrcdfurlui).

3J. aPErarca drepulnlof si inereelor salrhri si ale qgciet4ii h cazn]e pevazre & l€gaConfqnr art 7l atin" 3) cPc, poolorut esc in t pt s[ @ sa'

o cererc h aF6ruEadr€e[rilq sau int€r€selor $atului g ab socia{ii oe 1in dj :a) fcrurca $ qoctrarca bugemlulu) prcno{ia propieu$i aflab fu propiehr€a e;rchuivi a $anrlulc) rezilhea onfacnrlui carclrzrazl,stabl h inrereseb h{

6263

d) perceperea unei sune bfttesti tn beneficiul agen$lor economici ftr a ciror capital$atutarsEElarc@E?arc,

e) declararca, in condi$ile legt a actelor normative ale autoritSlilor publice, ale altororgilF gorganizaFt alepersoarnloroficiale saufurclionarilorpblici cafiind rula

f) percperca in beneficiul stanlui a hunuilor d$trdite ilicigg) anularea iruegisrdrii $ lichidarca persoanei juidie h caail hcelcdrii modului stabilit

de on$iufuq peom gi unnlrirea veninrilon ei ilicite,h) prueclia mediului incoqjur5ttr,i) alte caari prevlate de lqaPomitea pooesului civil de c5tre prmuror la solicitarea smietllilor conprciab nu este

posibrlfIrgislatia p'roce$d civil[ admite pomirca procegllui de clue procurorin toae felurile de

pro@duri civib exigente, aft fu procedrua cont€ncioase in rc$une civilE, d $ in prooeauraorfieociqrlui administativ (an 5 liL (c) Iagea curtenciosului admini*rativ).

ln proceOuA speciaH, prooronrl poate pomi procesul de limitare a capaciEFi de exerci;iu$ de declararc a irrcapaciti$i penoanei din cauza unei urlburiri psihie (e T2 CPC) sar sdinitieze o prredurl de rwqrstiurfue ilr cazrl in care a participat la proes tr insanp c6rc asolu$sut pncina in fond sau a diqpus incetarea rcesuria (art 336 CFCI pentru obligareara0arrnului stalionar sau anibulator in insiufli narcologice sau rredicale de profil general apersmnebr nn pdvinfa cSrora se confinnl dqendenta lor de abot de &ogori sau de alteubsanp psltoEope (art 15 alin. 3) al lzgii privitd ontoM gi prateniru colrtsttttutlni &tuiv &alml uwumili ilicit dc &ogun fi fu aln subnattle psilotope w.7lDil/ din 06. l2ffil).

Nu ege occlusd iniFerea urri procoduri in ordonanlI de cIft pocuror, dace qeditorulsolid6 tr-curdi$ile art 7l CFC ace$ lruant su credinr este snul

Lt furc1ie de natura juridicE a pretenliei pmcuronrl se poate adresa aft h instanla de drcptornun, cit gi h cea mnomicE-

2. Pozi$ pnow.ralii a procurorului in prmil civil.hoqrcrul dispune h procesrl civil de o calitate Foce$al6 deos$itr PoziFa pocsual5

a goororului tt pocesul civil reatltl din interesele procesrale pe care le arc acesta Si din volurnrlde drepntri $ cbligaf pe carc legea procesnaE i le oferi conform aft7zarin. l) cFC pocruorulcnrc abaintato ac{iune are &€pu$i $ obliga$ procesuale de rcclamant

IGd, trtfttd @nt de fapnd ce procurcnrl nu este subiat al rapotrlui material fitigog eI nupmle diryne de obiecbl litigiului, adice de &€efil srbiectiv material sau & interesul legitimsps !dec[$, fap care deterrninn lpsa interesrlui jruidic mat€rial gi existenp numai rceluipm€$at Proculonrl nu are caliatea de re,lanrant, degr la solicitalea lui are bc int€ntarcaproeshdcivil. Relamant este tiularul &€phrlui srbieaiv fucllcaq care din anumie nrotive nupoab sFl apere personal. Toate ace$ea detennine stabilirea unorrestictii in pnvinla proolonrluigi anunn:

- nu poate trcheia hanzaclia de tnplcare,- irporiw procurorului nu poate fi intentaA o acfiune reconvenlionali, aeasA fiind

itdrephtE tnpoEiva reclanranhrlui,- nu uporttr cielurielile de judecati inclusiv fn caarl pierdaii procesrlu[- asupra procurorului nu se riisfitrg efectele ho$rtii judc5tor€qti pronupte pe pqcina

dat[,- renunlarea procurorului la acliune nu influenleaztr drcptul reclamanolui de a solicih

erflninarcaciluet

Fd procurcrul pe parcuutl e'Gminerii cauzsi\a con$aa cn prerc4iile lnaintate fttrcnnrernelate, el este tt &eF S renunp la duq€a de mai dqafie a promrtui tse acest 6pj nr

64

- r -

r r i 1J -

r r r - -

I I r I

degrcveadpersoanain acirui interes afWpomitproceul saureprezenUn$lor ei legali de&EpUl& a cere examinarea cauzei ln fond"

Persoana h intercsl clrcia a fo* intentat promil, uebuie se fie h$iiqa6 de ciseinstar46 despsr datati bcnl ocarninlrii cauzci, ttsn pardciparca sau rrpanicipareaci tr gedinF dejudccaE reffire la discre$a et tua, rcfrranl persoanei de a inteneni tr proces, adi{5 de a Eeluacaliuteade Eclarnant, va@nsfi'fii tenpi de scoatere aceruii deperol

- renunFrca reclamanului la acliuna &rce la stingerea teneiului de panicipare aprocururului fuproces

h caail h care reclamanurl va renunp la aclurp, instanp w diqpun inoetarca poceululdoardr5rcnunlarcar@lilnamdui nucmbavhelegr $ nuhctrlci&epurile$ futereselelegitfurrcate altu persoarrc (ut 72 alla- 2CFC).

Degi ru arc calitatea dc rcclamant, procurorul avtnd doar interes juridic proesua[ carecoirpide cu oel al rcclamann{ui gi anurn - de a admite acliunea. Penmr rcalizrca esod rcailtatpwrcrul cste inzestrat ot &epuri S dligaFi de mlanunt pentru a$l ptrtea nts$rre pozi$a trprooe$ Asfel, procuorul arc posbilitarca de a dispne de drephri prmesule, de a alegernodaliarca gi mijloaoele prooesuale de apErare a &eptrrilor altor persmrn TotodatE, podrFagocesuaE a ptocuorului difed & w, a rcerezenurului. Gl oate aoestea proolorul nurcprczin6interEse priwte propriu-zise, eI apdri &€pa$ihalorpersoarcpentru irnercseb spciete1iiin general gi nu urmErcEe decft sooptl nrr4inuii odinii dr dt pt, care exclude orice ftrctrlciri aledre,pnrilorgiliber6tilorceE{enilor.Asfel,proouorut aparehinstanpinvirarteaoblig$ilorsalefunqbrale

In doctrin5, unii autori Oriugrbov) admit posbilitatea intervenirii prootonrlui ftrr-unpoces deja punit in apAralea drepuuilc urui irteivenkxt Fincipal.

Oridinea de paniciparc a poororului tr pooeul civil es'te unrEtoarea:l) solicitarca intentlrii pooewlui nunai in caz{ urpr truenlii futenniate, fapt care

nmitEverificarea terneiniciei acestorprerenfii, pdn int€nrndiul ptg[riilordecarediryur organeleprooraDrii,

2) determinarca competf{rFi gerrcrale $i jurisdictiqrale,3) itttocrnirea cercrii dc dpmare in judmE sau a altei sed in confonnihte or

dispozi$ile genemle crt indicarea obligatode a terneiului participtoii sale tr prooeg4) participuea h proc€srl de olecmre $ adminisrare a prrobelc, deoarcoe sarcina

proba$ei tenniniciei preten$ilor este prsl pe seama poouorului,5) daca prwrcrul a punit prooesil, el diryrc $ de &€pul & a ataca hotftirea €mis[ tr

prfuna insanpcu apel, rqus sar & a depurrc ererea de revianirc.Confonn aft 47 $ 449 CPC Plocurcrul General poate depune oercrc de revizrire ftr

caanl in care C\utea f$opeane penm Depudle Onului a denrlat o prooeduri amiabile irnuocau4 cae figureaA ca parc fu proes Guvernul Republicii Moldovq carc ccrsidern prinhotrrtea instantei s"a trsilcat e1av un drept prev6at de Consdugia R4ublfoii Moldova sau &Convenfia Euopeand pentu Apirarea Drepurilor Omului $ I-iberteg]or fundanrengle.

0) participarca proororului ftr procesd civil la faza executiirii silite depirde de rcailtailloblinutin unna proesului, adicidaciaawt sau nucipig decauz!"

Confom aft 72 alh 3 CFG neprezentarea proqmrutui citat legal, tn fdinF dejudecatl nu lnrpiedi5 examinarea @rzri dace pasoana fu intercselc cercia s{ haingt e$urcasuEine examinarca canzei h tipsa proorcrutui.

65

TEIVTA DC PARTICIPAREA T.I PNO(ESUL CTVU, I AUTONTTIIU,ON PI]BLICE,oRcAr{rzaTrrroR $ crrlTrnruon PENTRUAPARAREA DREPnn&o&

r,nnnrATu,on gr INTERESEI.0R ALToR PERSoAI{e.

l. Tenreiurile gi formele de participare tr procesrl civil a autoritiifilor publicgorganlaflilor $ octlfenitor care apirtr drepnu{e ltbertllile gi lnteresele altorpersoane-

L Poidfa promrali a urtoriti$lor publicg organiza{iilor gi efiifenilor care apIrldrrptdte, lib€rtlfh $ hterele altor penoane

1. Tenreiurile gi formele de participare in proeul civil a utoritililor publicgorganlza$lor$ cetlfenllorcareaplrE drephdler[bentiilile$ htertseledSorp€Noqne.

Pouivit art 55 CFC, prinue panicipanF la proces se numirtr gi auoritllile publice,orgrriza$le gi cetllenii cale apiri in instantl drepnrile, libert5lile gi interesele alor persoane.Scopul de bazl al participlrii ese de a acorda asister{a juridid tn procestl civil penoanelor care nuftt tr sare din anumite nrotive si-gi apere dreporile $ intreresele personal. Participarea aceslcrsrbiecte ale locin leginrricu competenp aribuittrde lege acestororganer organizatii sau cetE{eniinmrn anumit donreniu de activiae al vielii sociale.

Conform art 73 gi 74 CFC pot fi exerciate doui forme de participare in poces azubiectelornrn$mate:

A) lntentarea-prooesutui civil tn aplrarga lFbr€selor. alautorittrfle nublie. oreanlzatiile si pemoende fidoe in eaarile orcvlant€ de les (art 73c?c).

Corform regulii generalg bazatep prirrcipiul disponbiliti$i, intentarea pocesului civil areloc la solicitarea rwtamannulul adid a tiurlanrtui-Oreportui zubiectiv lrrltcat sau cqrtesat insa tratlT3 CFC ege sabilitn o egulE qpecial4 pouivit deia ihtentarca prrooeslui civil in atrrarca&epurilu altor persoane, poate avea loc gi la solicitarca altor subioae" de{t relannnul gi anunn:

a) orgarc ale *ministra$,ei publie enuale,b) organe aleadminista$ei publbe localec) organiza$i o$tegti"d)ceEteni.Te,rneiurile de participare sttt

o cererea penoanetu care considern ci I se incabe dreputrile, liberE$le $ intereselebgitirn% (caexcep$e aparedou aperarea intaeselorprsoanebrincapabile,tt caail c[rcranu es:tenecesar6 cbrerca lq sau a rcprerentan$lor lor lqgali),

. propria ini$ative, pentu ap5rmea &€eurrilq gi intercselor legrtirc ale unui nurn6rrnlimiEdepersoane.

Iegsla$a procesrall civil5 afuiite pomirea prccesului de clre autoriEtile publice,organizatiite 9i cet6Eeni in toate fehrile de pocodure civili e,tigente.

ln prooOura contencioasi pe ac{iuni civile procesrl poate fi pomit de:l.) autoritl$h tdelare care au drcpnrl sn cearf- declararca nulit6lii clsitoriei (aft 42 Codnl Fbmiliei),- aecederea din dr€pud parrnte*i (an 68 CodnlFamiliei),- incasarea pensiei de trre$nere a oopiilor mtnori sau a elor mqiori inap$ de rnuncd (arL'

T4CodulFamiliei),- ffacerea sau ddararea nulitlFi adopgiei copilului (art 137 alin. l) IiL (e) $ an l40lir

(a)CodulFamiliei).2) Agentr de Stat pm0u Dtrep0rile de Autor ln interesul tiularilor de drcpari arc

dreeud se inainteus acliuni in insmple judecetoregti, aft fu nurnde unq autori sar tinrlari ai

66

drepUrilor de autor gi cornxe, la solbiArea a€$tr4 clt 9i in nunple slu (aft ll din HoffifteaGuvemului w.243 din 03.O[2ml or pivire Ia aprobarea negulanrcnnrtrt Agentia de Sm pentuDepuritedeAubrl

3.) ac$unile privind proteclia dre,puuilor consurnatorilor pot fi &puse la fur$anpjudeetorcascl de cdte autoriHlile aAnfirlfn$e publb Sllitats sr de clte asUaglleobgte$ de onsmatorl (an 25 alin 2 gr art zli al I egri nr.l0S XV din l3.Brm3 piyttdprotccliadrcpurilorMtwt@orilor\

4.) awcatul partamcntar es h drtpt g deschida din prouie initiativl rrn pooe trleglorn or faptele depistate de trclkare a drepuilor $ intqesels omului (at2l, alin2 A Ugii cuprivbe h avwlii parlansttori m I 34})OII din I 7. I 0. I 997).

h proedura stenciosului adminigativ proesul poate fi pornit del.) dndlcate, care qrform art 386 alin. 2 lir (D Codul lrrfrrrpit $nt h &+ g qltese, tl

npdul sabilit, acrele nqnrative we lezwA drc,ptrile la nuncE, prrofaicnale ornmioe gisociale ale ulariaEilor, prcvtrarte de l€gisla$a h vigoan

2.) as0da$ih obqt$ de onsunafiori ar drepurl si solicite fur$ant€t de contenciosadminisfztiv competente anularca tr tot sau nn parte a acfelor, €mise de aroriEple prblbe, calelef,EazAdrep0$ile gi intercsele legitinE ale oonsrmatorilor gi carc conravin bgisla$ei tr vigoare(art 25 alirl 2lir (d)CFC),

3.) avocatul partannntarr carc la sesizarca foanei vEttrmate inrrn drcpt al sirt @ctactele adminisuative (art 5 lit (O d lrgii contenciocrlui adminisrativ).

in procoaud spociaEprooe$l poae n potnlt la cerereaI J organdtr de futdf $ crlradl -fu caanl limiErii persmnei tr capacimtea & exerc$u

sau dclararca irraprci6$i pffirpi (axt 302 @C}Z) medkuhtil Pdhlatru - tr cazrl trcuviinpri oranrenului pshimic frn hberul

cqrsi4nmint(aft3l2alin.3CFC} t3.) lffi{d de pdhiaAie h care.e$e spitalizati persoana - h caail qiali6rii fn

stalionarul de pcilhiafiic fdri lib€,rul wrsimEmftrt (an 312 alin 3 CFC $i at32atin Z al tegridvind asistenF pihiarici nr. 1402- )fllldin l6.lLtffi,

+.) orgarului dc adrnhistrarc a propridllii munidpale -in caail soliciuirii declartuiidraqlui de propniearc munlcipata asrya unui hrn inrobil ftrE $tpfin (an 3? alin 2 crc).

5.) fuEfimgU nedio-sanitare-tr cazrl rrc@sitEtii spitilizirii forpre sau tahnrnorluiforyt (arr 309 eq sau odiei peufuu prslemele sodalc penft dligarea tratarpoeilui$a{iqtar sat ambulatorfu insi[4ii nacolqbe sau nredicale de profil geoeml a penoanehftrPrwinFceroraecmfirnndepurdarp lordealc@I,&dogurisaudeafresrbgurBp5ilrofioee(anl5 din 3 al l-ryii pnvind urtolnl gi prevenirea qr$rrului alildv dp alcoolilicit de doguri Si de alte $$snF psihmope nr.7lilff din 06. l2&l).

Nu es excluse futiftEa uei prooedri tt odonanF de ceft arlrniEqib Frblbe,orgafzaliib $i oeg{€nii care ap6rfltr in$anf drcpuuile libeffflle$i fufq€seleampgtsmaneexemplu, €rcrc de irrcasarc a p€nsiei de irilrqirrre a opilului minor u prtea fi inafuffi $ deorganul de utel6 $i qtratel[ sau organizalia sindical[ - s[ solicite percAerea salariului sau aftqdr€pturi calillate sau nepltrtite salariafilui

B) depunerta copdtuiilor de ctrhe-ilrtoritiitile puble tr caanile nreviralte de kee(art74CPCI.

A dma formede participarc e$e depunerea concluziilor de cfte afiqi6$le publlg carese ocrciE tr baza a 3 teirpiuri:

. dinprcFriehi$divAr laseieapanicipan$lorlaprocs,o dinoficiulinsnFi

67

Oepunerca concluziilor ca formi de panicrpare a autorit6lilor publice la procesul civil sefrenunui dactr legeapnevede o<pres mst lucnr. Legea poate s[prevadtr obligativitatea depuneriiconcluiilor sau posibilitatea acestei acfiuni. Depunerea concluiilor de c5fie auorititile publice seface ln virurtea obliga$lor funqionale, ftr orioe nnrnent phd la pronunlarea hottrdrii, precum gi inin*anp & apel (arL74 CPC). Scopul deeunerii concluziilor ege de a apdra drepurile, libertE$le,interesele ale attor persoane, a interc,selor $anrlui gi ale srciet{ii.

Asfel, participarea reprezentanblui artorit4ii utelarc este obligalorie:- tt caatl e-\amirErii cererii privind doclararca nulitr$i c5sdforiei lncheiate cu un minor

carc nu a atins virga marknonialii sau cu o persoan6 delaratl incapabile Gt 42 alin. 2 CodlrlFamiliei),

-in caanl incuvii{erii adopfiei (aft I19 alirL 2 erdul Familiei, aft2gLCPC),- in caa{ dechrArii capacftA$ depline de exercilu a minorului (aft 295 CPC),- tr cazd dehrnrii persoanei diqplruE fdrn urml sau deoedatE (art 299 CFC).

LPwl$aprooesnln a auloritiililor pub[q organizaSilor gi cet5fenilor care apiriarcpUuite, [berEft $ intercsele altor penoane

Condi$ile de pomirc a procesului civil de cire subiectele rren$onate sinra) exisenlaunei prevederi in lege,b) eximnp solicitErii persoanei interesate, cu exceplia caa;rilor persoanelor incapabile

sau ftr caarl apererii drepurilor unui cerc nelimiht de posoanakirpipala onditie de^nanicinale in procesul civil a organelor $ persoarrclor enunprc este

pevedereaogesldinlege.hlipsaacesteia reqpecliveleorgarnsaupenoanenusintindrcptnici9pomeasctrproce$l, nici sldepunionchziidacinereferim doarla auorit{i sratala

Cele dcul fonne de participare la pooewl civil a autoriti$lor publice, organizaliilor gicet5fenilor cate apdri in instanF &epudle, libstn$le $ interesele altor persoane oondi$oneazivolumul difcritde&€phri gi obligalii prooesuale ale acesora

Dacl orgarnle sar persoanele fuice pcnesc Fooe$L ele dispun de drepurile gi obligaliileprooewale ale reclamanului cu excegia posbilit{ii trcheierii tranzac,tiei de inrpicare (arL 73cFc).

Dace autorita+ile pubtice intervin inn-un proaes deja pomit, penbil a depune concluzii, elevalorifici doar &epurile generale ale participan$lor la proces, prevdante de arr 56 CPC ai de altelegt

Aeste subiete nu sfnt panicipante la rapotul maerial litigos, de acea ele nu pot dispunede &eirtul pt*,.l, fapt care detennine [psa intercsrlui juridic material gi existenp numai a oelui .proceoat In aoest sens ele sn inzestrate nurnai cu acele drephfi procesuale, care sint trcoesarcpenru apdrarca drep[rilor gi intereselor altei persome sevir$ind numai acele acliuni prooesualecare sintirxfueptate qge desffEurarea gr finisare procesrlui in beneficiul per$i a ciror drepnrri sintaparate, dar fir[ de a diqpune de obiecnrl litigiului. in acest sens, restricliile prwesuale *abilitepenru prccuor srn aplicabile $ in cazul participfrii subiecelor vizare.

Pozi$apocesuali a acestcr subiecte nu coincidecu cea a p5rlilor, in caad prfurei formade participare, nici ot cea a intervenienlilor, in caanl celei de a doutr fonnE de participare. Deasemere4 poziFa lor difer[ 9i de pozi$a procesuah a procurorului. krocurorul este in &ept sI seadreseze in instar{nfu apdrarca drepurilor altei persoane pe orice categorie de cauzg la solicitareaparlii interesate, fiedin protrre inifiative Autoitilileprblice, organiza$ile $i ceteFnii potparticipadoarpe un oerc limiat de cauze, care sint expresprev5antin lege

6869

II I

TEI\,IA )t REPREZET{TAREA JT]DICIARA frI TNOCTSUL CWIL

t, Nogunea gtunc{iilercpmntlriiin0iciare.2. Felrrrlle$ temeiurilereprezen6rflJudidare.

3. StatulJurldicalrcprczentanhluijudiciar.4. lmputernicirile reprezentantuhri i,n judmtS.

1. No$unea $ frurcliile reprczentnrii judiciare.

Dr€p[rl la aperale $ accesul lajusti$e sirnt dreplri fundarnentate $xantate de C-onsiu$egi rataele interna$onale $ care nu pot se @inde de nivelul economic al jusitiabilului sau deresursele pe care Ie consillera suficiente sta$l.

ln Ao*ina se afirml c[ drepfil la apfrare are doud accepgiuni, una larg! $i alta rc$fnseDrepnrl Ia apSrare, tr cadrul procesului civil, inro acceplirme larg[ aryrinde tohlitatea drcpuritorgi regulilor pocedurale care oferi persoanei posibilitatea de a-$r valorifica prer4iite sar de adovedi neteneinicia preten$ilor pArF adverse. ln aceastA accep$une lalgl se inclu& $ posbiliUteafolosirii unui reprezentat profesionisr ln acep$unea sa resutr$, dr€eul h qerarc qrFinde dmrposibilitatea persmnei de a beneficia de asistenp juridice calficaE acordatii de un np'rczertatprofesionist

Din onlinuul prcveduilorconsin4ionale rearltl exisenla unui drepq pe care pensoanafl poate srercita sau nu, pe riscul eu adiql pecoana are deplina facultate de a hotftf asupraanftrErii in proes a unui rcpr€zenhnt profesionist precum gi asrpra renunffii la acega irnfavoarea altria sar chiarde anubeneficiadeoasisurpcalificaq cu excpliacaaribrfu care legeainsiuie asisenp juidice ca[ficati Sligatorie.

Posibiltatea participtuii in proces a reprezenuntrlui constiarie una din gildr|iile r€alidriidrqului constiflr$onal la aplrare Si asigure realizarca drp0rilor gi obliga$ilor procedurale aleparticipm$lor la proceq care din urumite motive nu pot sau pentru carc este oorpitfr se brcalizeze personal.

Pouivit aft 75 alin 1) CPC, frr procesul civil persoarele fizce ilr pot aaa intercsebpersonal sar prin repr€zentanli. Paniciparca personali in proces nu faae,ca pers@ra fizid sedecad5 din drcpul de a avea r€pezentant Persoanele juridice participa irn popsrl civil ginintenrediul organehr lor de aAministrare, care rc{ioneazi ftr limitele atibuite de legB $ sa$t,preom$prin reprczentan$i sii (an 75 alirl 2CFC).

Aqiunea civil5 in caail judece$i cont€ncioasq nu poate fi conoeputtr ftri odsap celordotE pdrfi: reclamant $ pitfr Condi$a obligatorie penru a fi parte in prooes, rcqpectiv de a aveaposbilitatea de a participa la acesa est exi*er4a calit4ii procesuale, adictr a identitltii dinre .subieoele raporului materid litiglos $ a pdrlilor in proces. Participarca alor persoane, decitsubieoele raportlui rnaterial litigios, este posbiln gra$e insitu$ei rcpwenterii judiciarc.

Reprezatoeafudiciard rcprwfutd siau$a ?n ure o penmnd, ,wftn rqraotangcere naeste subicdalraporfuiuf mderiolwios,irdepliruge actelcpoewdeta-wtpoces$ Wdcbd Ia ryonrilc pvc.quah fut morcb # h Wed alct penuu, ,aortftdrcpreTt tst, cge ale s&dalryorathdrrrdsislWgiot

Rqrezsrtra jludriala nu e$e o in$iqb prr procesuaE, ct rylicaea ftrdreptrl pmcesrlal a noilElor de &Ef dvil dfor ttul.siareqrzr,trltfui, rnrrdarlui $ a crycit4iijnridice a pemmrei Sprc deos&foi &rqv;inaradfu cafrnl raporurilcde etpt material careare ftp soopfuctreierea & ne jrridice pent r a gff€ra, nndfta mu *inge &epnri f digaFjuridfrE,soqilrqlrvffiturtluftiileevre&olrrinxdermirilrrrsi@[email protected],rnea drepnrrilo gi intercsehr leffirc ale pwnJor,

l-r.]a) reprtzentarca jrdidarl l€gaE carc se produce ftr virutr€a pevederila legale ot

oordilia existenlei urpr anumite fate juridicaConform att 79 CFC repreaenun$ legali $nua) pdrin$i, trfietorii, btorii qratorii gi alte persoarr prevlate de bge care ap6r6 ftt

judecatS&epuila libertn$b $ interesele legrtinp ale persoanelorfiricapcihts deexerciliu sarcucaprcihte lfunitat4

b) adminisratorii fiduciari sau trtorii carc aplri dr€purrile perwrptor declamte dispeutefireurmA

c)cugodelesrrrnrtorch carea$r[drepnrilegiinterwlelegi&rEalemogeniuilor,dacemoEtenfuea incenu a foc rcoepm6 de ninEni

negrezenUnnt legal lndeplineEe tr nunple elui reprezurat bate achle prwdurale pecarc aoesb dinurme aredrepul9leexercite, or exoepliib $abilitedekge. negezenenullqalpoate iruedinp unei persoane t€rle r€p@entarea tn instilrF juOocaceascf, insa, dup[ caainstanpilpoatecitapentuadaaplicalii referiorlaarrebcare baindniatsausev&git incalihtedereprezenmntlqd.

b) o rarietate a reprezen6rii obligaorii o anfiwierqruntowfuofuiu. Conform arL77 ffi" reprEzenhrea din oficiu se diqpune de c5!€ insanla de jud@H, dace fu prmtlpregltirii cauzei penfru e\aminar sau mai 6aiu constafiictr

o partea ln proces sau intenreniennrl Srt lipsi$ sar limitali in capaierca de exerc$u $ nuau rEple?€nbntilegali

o fu cadnrl examinftii ca.rzelor tr care domiciliut 8fului ru & omoslt, rcryecivsolulionarea litigiului avind loc ln lipa aestuia,

r lnue reprez€ohnt qi repreanbftl limitat sau lipsit de capeiuea de orcrcitiu existtrconfliclede interpse,

o ftl cadrul Fooesrlui trivind limiurea sau lipsirea de capacimea de o<erc.itiq ddprsoanareqeaivEnu e$e asi$a6de ur avocat (art304cPc), ' :

o fis cadrul Foc$lui de qpitalizarc nn salimarul depihiatie pen@ranu e$e asi$aEderm avocaL

c) reprrzentarca jrdHarl onven$onali - csre pcnte avea loc a0nci cind iruereprEzenht gi reprezenAnt exiSi o ttFbge& de exenplu un contract de rnardat (art 1030 CodCivil) sau un contnct de asismpjttddice

neerezennrca oonvanfioulI.congitrie o reprezentar jdiciare vohmtar5, ea nu 61erccesare in toate caarrile ci poate avea loc la dorinp pesoarri forErêsaE neeazenweaconvenfional[ arc ca terri acodrl repreantanului gi rcperrnauht tng, trgfernlcUereprezenhnurlui cqrtrctnl orictmdub qpcificabfn FoorI" R€erEzenhlEaooparficlpm$torde cltre unul dinte aoegia ae dnpt tenrci declratia verball a copanicipa4ilcr cm$tnna6 ttprocesrl verbal al $pdinFi delecattr"

Rqrqottqen iudicind mnve4donald consfinic o adiviute a uui rqraafuntprcfesbnist fu ceabw,qului (M rcalifun h wnulc i h intz,wl rqwnttuhtitr, fuattnputenfu*itor omfuc, at sapul fo a obfiw pentv rqnuutat o hotfrte nwi jawabild, tloai amda qW Ia eradtaw fu@ttilu sale F de a Widreo tudlmu W, pean $ de aiacordaqiuwinfurrpidofude/frdhQtfqtuir?t jtL\d*i

Totoda[ rcprezentarea judiciari profesionali consitrie una din fqup,le serviciilor jruirticeexistente p piap, un& arc loc cercrea gi oferta gi dtiuctrtcutenF.

negrezentant judiciar corverrfbnal poab fi oric persoar6 cu capacitate de €xeritiuduplin[ care are irrputernlirile respwtive, lr;gali?atein rnoful sabrhl p€ofiu a u$irn p(ffiilVizavi deee$ecerinle,arfi oportmiinuoduoerea urei uinfenoi, dligdoriitrivfudddfttdiracalititii de rcprezentant conven$onal in prooesele rivile gi anurp diryffiea e tudii iutidice

@ul urmerit de reprezenhnt aumci chd nndeplinegte actele procedurale ftr nurnele 9ih int€rc$l rEprpzerrbnllui, este acordarea qiutorului juridic nmar aces0ia din unn5, participttdrnmijlocittn prooes sau asisfin&ul in proces gi ofuird+i consulta$i, daffi gi reornandffl Prinacest qiutr.iuidic aoordaq teprezentanul conribuie la exerciurea din plin a drep$rilor giobliga[iilor procesuale a persoanelor, carc din caua lipsei cunogtinlelor juidice nu ar fi puhrtatinge rearlaurl scontar Totodatd, rc,prezentanurl pe nn$ funqia de ap6rarc a inteleselorrcpzaurulur, mai orcrcittr $i pe cea de connibu$e la infipurfuea jusitiei ajufnd in amst sensinsanp de judscat6 la stabilirea adevtuilul oolectarea gi aprecierea probelor, aplicarea corectl anomnlq de &qt, fapt carc contibuie dircct la $ ju*a solulionarc a auzel

Ncsiurca rcprezenftii e$e codi$onat5 de tei mtiverl) existenF sitn$ilorin care participanUl la proces nu esfie fu stare se participe la prwes

pesonal (minorii, pe$oanele incapabile) sau cind participarca lui ese dificiln Crn caz de boalE,deplasarc, di$anp rnarc I a),

2) exist€n{a principiului c$tradictorialiEii carc pune sarcina probafiei pe seamaanrbelor p6rfi, ci nu pe judecitor, fapt care fe dificiln eingerca rearlunrlui dorit in lipsa unorcurcstinte juridice calificate,

3) ficliunea penoanelor juridice, cue nu pot paticipa la raportui juridice, inclusivproeuale civile decft prin intennediul unor persoane fizice, carc au o anumit5 leg&r6 cu eh, iltlimitele imputemicirilor *abilite in lege, staffi, oontracl De aceea persoarpte fizice pot aveartprczena$i nn proesul civil iar oele juidice intotdeauna panhipl prin interme,iiulrcprezenhnfilor.

nepezenalea judiciarfl imflicn realizarca de c5fie r€gez€ntant a drepurlionfu nurnele $ in intere$rl alui participant laprwes Aunci cind se nrn$oneazlcercpezentm[ilaeiolnazn in ,wncte rcprezenhului, se are fu vedere cI primul rctioneazl ftr pooes dinfusircina€a celui deal doiba 9i fl ang4ieazl innrrn raport juidic cu prezenF sar f6ri ca el si fieprczenl AHel spus, rcpreaantan[rl este gi rilrfne purfitoruldenunn $ de voin$proprie, tr$pnncurul devine gi purtetorul de nunp gi de voinp d altei persoane, a cftei voinp o exteioizpzAlzftrdeplinirea acurluiprocedural. Substiurirea rEprezentaului or reprezenanurl nu este un scop ilrsine reqectiv este posibild panicipalea concomitenti a acestora in poces, in ufel de caardrcFe?€ntatul pesftftrdu-$i dr€ptrl de a tdeplini personal actele proefuralg necifttd la fapul dconomitent parrciS reprezentand seu.

Expresia fu inlswul reprezenanrlui sugereazE ideea c6 efeclele aclrlui efecunt dercFezentantsevorproduetrpersoanaceluireprezenatgielva ficelcarevasuportaoonwinplojuridice ale aelui act, p'recum si efecul benefic pe care fl va produce activitatea reprezentann{ui,rrcnirea c{ruia ese zupraveglrcrea tespederii gi rcalizirii din plin a dr€ptdlor 9i obliga$ilorFoce$ale ale persomei pe carc o reprezinE Din acest€ considerentg nu poate fi npreaentantpenoana care a acordat sau acordii ftr pricina rcspective asistenpjudiciarl unor pemoane ale cirorinterese Slt in contradiclie or intereseb pe$oanei pe carc o rep'rezintf. In caart exisarlei uneiasfel de circurnstanlef reprezentanh{ poafe fi tuzat de panicipantii la poces

Z Felurile $ terneiruite reprezentlrii jrdiciareln caOnrt reprezen6rii judiciare se poate face distinctie inte reprezentarea obligaorie gi

voluntari (faarltative).Reprezenurea judiciarl obligrtorie este reprezenwea carc arc loc indiferent de vointa

rcprczEntafirlulRepfezentarca iudiciari ydunffi ese reprezentarca carc poate avea toc in dependenB de

vohpreprezamului.ln rurr1ie ae nanrajuridicn a raportrilorjuridice dinte nprezentant $i r€p€zenht exi$e

mai multe feluri de rcpreaenue:

70 7l

Wimre. Aoe$ fapt ar asigura ridicarea efrcacitllii $ calitrF asi*enpi juridie acordate inca&ul rcpezenErii jttdiciare oonvenlionale.

d) rqrrzrntanaJudidari $afutari - qu€ se prodtrce h virarrca prevederilor actelorde ongindre a unei persoane jrxidice, onform c&eia h calitate de reprezentant a urri persoanejuidi@tt prcce$il civil apar wduc5torii aaestora.

Repeatarca I€aE $ cea $a[rtari face parte din nprezentarea judiciarl obligatoriqdm€ocele au hc fu virtutea legii, indiferEnt de rcinp persmnelc rcpezenut€" ReprczaMreaonrr4imab consitub o reEezentarc judiciar[ volunwi, ea nu este neoesad h tmte caanriler cipoe arta loc Ia dorinp persoanei intercsate.

Tenx$rile rrprrzailIrii Juddare depind de felul acesteiaAtrel, rcpr€zlntflEa legaE arc drs t€nri reJalia de ruderde confirmati fn rp&tl

coreqftnzns Orin htuinul de i&ntihF $ srl de na$erc a opihrlui sar Fin ho6tteajddffi€ad de irsviinlze a ffiaii), acrul a&dnistraiv & nrnirc a utsehri sar oratoruluiMteajudecibeasci $conmcnil dea&ninistraefidrlrnpenru adminisratqulfidriar(dt50 Cd Civil), acttl notilid de numire a custodelui averii srcmrale (an 1555 Cod Ciyil).

Rqrezenmreacontacbale ale ca terEi affidul regezeruurnrhri $ regezanannri frrsain1rrt€nricirile reprezenunului conra*nl oricum t€buie Wecifcate tr Focurtr. nepezatarcaoopcticipm$to1de cem mul dinue aoqtia are &ep terEi dchatia verball a,ryticipaqilacomaE h pocesufwru al gedinlei deiudeca$.

T€NrEi al tepzertterii staDtarc $nt peveAene fiunr\ri iartr caail asoOa|ilta *gitinni e$e wn $tuFlegerca dinte tidarul de &epnri - Enhu al asaiatbi $ m$a.

X $att$trrfic d nprczentanhhd$ddar.Subiecul cale sfirrcge diso4ii ryinsefulc doctioai referitcrh Epr@Undiciar

fredesWip@ataoesntiaA$f{ drryA unii autot tr procesrl ciul repremrml ru re caliule de paticiport,

des@ el intenirrc h proces ftr nunpb $i intsesul rcgeatantt $ €$e dependent de G$aadel el neptind fi m subiecl de sine strStor. De aseugrea, se sqine cI rc,prezanmil douexerciEdt€puxile$ orcofiSliga$ilegooeOuraU ale oehd caeltrynerniefe $nrmai cstadin rmi esb $t*rttl raporului prc@slal

Alti ailql $nt de plrerc cd repezantanul judicir fu p{te dh cerqrl prti:ipanpo lapoces, inoftd urmdtoarcle argunrcnte:

a) fagnil participarii ln nunBle aluria nu insemrrl traurtterca ladve a voinpircprernaului. AtreJ, nee'rezentannil exprir6 $ voinplui fupoces,fu nrzefficrrdEpori $dlipp & c5re rc,ge?lntat dar S de cite hgfuittr kin urrre, fo limitele tgg*lnor,r€trr@ntrrntt singur bo6rltte cum 0€buie sE rc{iorre pefiu a tepreueota cil rrai efichntimcdedinuluistrtt,

b)rcprezeounaljudiciar, capurtEtordedrceuri $ oHigatiiproeurale 4arecaofigurn& sirp $5trtoar in nponuile ce se nasc infre el $ inSanp deitded,

c) reprezenfnd intercsele participan$lor la pmes reprezenhnnl nu arc qm I fieidif€cntfa$ de nrcrsul procesrlui gi fap de re,zrltahrl frpl al lui, chiar dinporird repr€z€fitrrtrilra fi exttut de oointeresat fu obfinerca unei hotftlri favorabile p€ntru cel repezenbl Ol alteovinte, ryr€zentanbl judiciu unnerege, ftt acoea$i nrtrsur[ ca persoana pe care o reprezirtE, unrEarlatfinal pozidv, iar acpasa, fdr[ indoid6, sernnifica inrcresil prwsu,al al re,preremmdui pedrahittdodlii.

d) dispunttd de aoeleagi dr€pffii gi obliga$ procesrale ca $ pe,rsoana reprezentaE, arurdliadese invesutcu rcspctiveletr rnoful gabilit de lege, r€pezenwttil judbiarsepezintlca rn dtblorprcoearal d participannrlui la prooes pe care.l rcplezinq iar in esl calitale din

72

- -

purrt de vederc formal, el nu poate se faci pafie din altE categorie decft cea din carc face partereprezennnrl adicl a partbipa4ilor la poes

Ac$alul Cod de procefuri civill al Rqublbii Moldovq tr varianta sa ini$Oa h at 55,includea rcgrczenanul tn categoria participan$lor la proces, ttsi, ulterior, gn Leged pennrdificaea gi a npla,oea fui & ptocM civW al Repfrlicii MoLfu. din2l.O.2M,afo* orlus, reprczurmnnrl fiind asfel plasattr categoria persoanetor carc onrih,rie lahftptdreajusi$ei.

neenezenant in judffiE poafe fi ube persoani cu capacitate de orerciliu @lin[carcarc i,mputenricirile respeaive legalizate irn redtl $abilit, penfrn a usfine proceul Participan$i laprc$ cu exceplia procurcrului $ rcprezamUlui, pot fi asis'ta$ ft proces de m singurEprezentmt ori de rnai rul$ reprerentar$ careli pot r€pezenbin conun sau pefimnin pare(an 76CFC}

Pouivit aft 78 CFC, nu pc fi npreaenun$ hidecaE judqitorii proouorii, ofipii deunnerirepenal4 polips, or exory$acaardhrpanicipdrii lonin prooesh calitate deimptemiciliai ace*or artorfte$ sau tr calitate de rc,prezaffili lqpli.

Nu pooe fi rc,prezerrent persoila qu€ a acodat sau acorditt cauzareqectiv6 asi$rnFjudbiar5 unor per$ane, ab ctrror interese $nt fu omtadblie cu intereseb p€rs@rrci pe carc orepreziffe sar care a partbipat in calitafe de judocitr, de poottu, de ofi[er de unnirire penalt, &expert ln caarl ui*enpiunmagfeldechrrxtantercere?Ennilrtrrlp@tefiruzat0cpartlcipangiilaprooes

4. imryternidrite reprtzcntanfihd in ftdocat5.fbnrula€a ftrpternicilila rcpezenartrtrd tr procsd civil ese in depqrdenp dirccfi

de tenrciul reerezeor&ii Asel, penhu fucare tip de rcprezenEre judiciad in prcc€$tl civil amE$ea distinge anrmrite rcguli de legitirnare a $auului de repreafant gi furulae airrytemicirilor. t

Forivit at 80eC fuputerniciribrcprezemarubi wrwrfimal fi€buie s[ fi€ fomnilateinro procurl, ehberdE $ bgalizafE in ntodul $abilit de kSB

Procuile eliberate de persoane fzice se arentifice notarial iar h lmlte$b h cae nusfirt biruni reta*rb, de ctrr€ asoritl$le aamnioaSei Fblioe locab. ValabiliEtea proqriiinceteaz5 ilt terrpiul arr?55 Cod Civil

Procrnile eliberae de tre persmnebjuridbe se confasenneazl de ceue adninigrasulacesteia sau o aft[ p€rsodrn imputertici6 $ o apllzrca dligatorie a sigilitthti

Potivit at El eC, inrptembfoEa de rcpezentarc aoode nprezenhn[ilui &epml de a€xercila in rntrrtle rtFc@ila$fd toae ac'rele pooedrale ot otoflia

- drcphfti & a seuna €rcrEa $ de a odepre tt jdecaE,

- de a s[fuDta p]L:ina lajudffita aftira|et- de a rcnrrrp nal sau pa$al de la praer4ii,- de a t4ira sau reduce orannurul prEfien|iilor,- de anpdficat€reiul sau obiecnrl aqimii de aorecunugg de afuclpia razaqiede

tnpdcdc,- & a inrcm efurea rcconrrn$onali,

. -& arronnrfopmnicirib trlei altepersosn,- & a mffitpaidecfnreasce,- de a sffiarpdu[ arfua sar egalma exeutarea hotftfrii,-&agaun titluorcuoriu {re ufinlrfue,- de a pimi hmri sau bani in t@iul hodrftii,Dnplri cae tthie nEo|imate €xprcq snrb soqiurEa nulit$ii fu prmltr

73

r l r r - - ---

I

-f r

T l

lvtandanrl dat rcprezenunurlui nu incereazd prin deceul ntandanhtlui gi nicigun€nfuea irrcapacitl$i hll ci ese valabil pftte h rcfagerca lui de dfe mo$tenitsir€pr€?Entan$i bgali ai persoanei hcapabila

Reprezenunhrl legal depneinjudocat6acrelece ateSlstanru.rl giimputemicirile sale.imputemiciriledate avocanrlui se ateslprinr-un ordin scriq elibe,ratdebiroul de avoca$

sau prin alt act prevEzrt de bge.tmputernicirile reprezentanflrlui se atest[ $ prin declara$e oraE d4H in judecatl de c5!e

rcprezenmq consemnari in proesul-verbal gedintei de judeca6 $ semna6 de acesta din unn[ sauprinro cercre scrislcareseane"reazlladosar (art 80 alin 8 CFC).

Reprezenmnurl care rurun$ la ftrputerniciri r€buie se tt$iinFze afit regezenunrl, cit $iin$anp or oel prlin 10 zile tnirfie de dam judeclrii c:rruarii sau de expirarea tennenelor de atac.

TEI\{A Xt AC:TEIX DE PROCEDTnA Ctrry,+ rErumr,u,pgr SANSFUNI,E PROCEDUMLE"

1. Nofiunea gchsifisdr€a addordeproedurtr civiti.2. Cordilidledcvahbilitatealeadelordeprocdurld'vili.3. No{iuma$c{aefte'taternrendordeproedurlcivill"4. Cah{artateunedordeproadurldvilf5. NoSunagfdurilesancfimilmprocdurale,

L Nofiunea $ clrf,fir'ma addor de procodurd dviliPrio€sul civil rcprezftUprin silr derularea crccesive a unui ansanslu de a{irmi, numite

actc de prcedufr crut mteerlnse de c5fie hsanF de judecatr $ padcipanfi la Fooes, reiqirddin drcPuile $ obliga$ib proedurale de carc diryun, in legeuri or examinarcagi oluliurarcacarzelor civile $ oturaea hotirilor judecitoregi.

In prooedura civil5 se folosesc diferite expresii reprerrnfna dde dc prmedur* ,,rctpro@dural",,act prooesral",,pqiuni proceuald'.

Actele de Prwodlri sfnt destinate si impulsioneze procesrl civil gi sn detenniresolu$onarca litigiului. In clagi tinp, aoestea sf,nt mijloae pin intanrediul ctrrora irsanF Siparticipr,t$ la prooes $i ererciE drepuuile $ $i onueaz[ obliga{iile procesrala renennO pozllingi manid*rrib de voinpaft aparticipan$lorla proes, cir g ale insanlei dejudecaE.

Notiunea de "act de prcoedu[" are mai multe aooqliuni:t) aeoa$w jwfiiaA Qwgotiam;uris), care include aft sensd e, m jwillfi arfd,

manifesarea de rcinp desinaE sI produc eftrte jrufulho, *trl.faptcle jtuidice,aOU ogeragiunrumateriale concrele rcalizate & cdre in$anfa de jrdcd g participanlii la proces.

CAd vorbim &Wp acul de pmcedul civile, 1rr sens de opemliutu juriditq aram trvedere fttse$ rapofttl iuridic pocesud civil sabilit lrrte in$anF de jrdecatr $ participannrl bproestr legtrlrnctrexerciareaunui &epsau errccubrcauneiOtigaiiproce$ale;nqde.

z)ittrrris (innnawn probstiorus), adid miloorl de onsaure, de doradtr a rcalizftiiunei open$uni juridie onoua

De aea, Ia defudrea corecttr gi conplet[ a acnrlui de pro@dud civill sau ambeleacep$unt

Aed dc pooara civili ege acu nan{dav de wintit * opo4tntz juienutwetitfri fuo arunitd fund pra' forl dc lae, rcnlbdn b cutnl ofi fu ufr ul pooafuie,4 de cfue irrs4arrq e paeAA w ailalg ptufiang Ia prcca, h vdaw p&rcail tawefdojwitliudamd&e

Aoele de prooedulcivilr disprn de unnttoarele ffiseuri cardcfieristi€:o prodrrc anumite oonsecinF juridioe $ garereazf, aparif4 npdificarea sau tpetil€a

raporfihi jnddb pmoe$al civil,o drrufrazlhrosnic$cqrseartiviarcpreviar6denonrBledeprocedurf civiflo @ntinu0il fiecirei act este prevlart de nonrde de proce&ui civ'rll,o seexercitiiintroanumidifonnlproceualEsabiliEdelege.

kincipalele categorii &, age de prooodur[ civill sinc euile, daFq tpg1rfr3ajudecetoreascl, fudreierea juaecftorcasca, ordonanp judecetoreasce er.

Fiirtdmulte gidiverse, aoeledeprwduriciviliseclasificl,lryArmi mltecdt€di Celemai importarte stnt unnftoalelc:-

I ln aegenaarp &alitotca patwui wt oryarufuide la cue arunideosebirn' a& alo phfb (de exemplu: certrca de chemarc tr judocd, refoinp, ocrspa

rcconvenlimaltrga),

prinrdesau

75

- acto ale aftw Wdcilwt$ Ia poca (eerea de interventie principaln sau acesorieorcluiih auoriElilor puHice g.a.),

- Me ole inston*i de iudoffi Qrot[ftea,bcheierea sau odonanp jrdc5nreascl),

- dolc pqwrc.b we untibuie Ia WQa&u Wfei (raporul de expenize,depo?i$ile martsnlui, cqrchuiile specialisului 9.a),

- dclo ogattehr auelirn alo in@ (& ocmplu: actele e.xmrcrului judocetoresc).B.nr{forttulor, dmsebim ace de pmoedur[- tsirs, reprerrnthd majuinrea aelor efcoate h cadrul pweslui civil, FkTind din

fapnrl c[ pircipiul omlitllii se aplicnnumai fu.faaadez]aterilu jndiciarq toi res fiind aplicabilnproedura soi$ (cererea & derurc fu judecat, hotErtea judec6noreascl 9â),

- aal€, ryk ne ce se concretizeaz[ lnro declara$e rclataq proclannre vebaln (dee.xenplu: trynsuite la lnuebffile a&esate de cIEe instm$ declara$ile martorului, explicaliilepdrlilo, de6arerile, ponurqarca hoftirii ga).

mdsiolc,care constau ftr efecUarca unor opera$uni prwedurale & ordin material (deorcmplu: oercehr€a la fafa loorlui, infitliarea fu fa{a insmnpi *a-).

f-Dg nonwtul hdqlinhillor, deo$im ace de prooednA-pu.quate pqfiu-zbe,care se sdvlrgesfrt tirnpnl $ h cdrul procesrlui,- ado mryu,w* (en$UicUu| hdeplinite in afara rapornrlui prooesual, fie

angirr proesului, care nni $nt numif acte preprocauale (de exerplu: ftr cazrl asiggridip$el$ fie fupA inrcnaea procewlui dar h afara acsnda (de exemplu: orprtiza judiciu4raurlia pdrlibr, &Jqaliile judeceuegi).

D.Dufi uractmi jwidic al actelot deosebfuru- ee ob@doii, impse nn mod iperativ de lege sar., cerute de un pncipiu fundarnenal al

prwesrluicivil,- &efaaibfibe, carc pot fi realizate h tependen$ de voinp gi solicitarea persoanei

intcrcsate,ln fiteranra de spsialihte pot fi ftrflnite $ alte clasificed ale rctelor de prooedurd civiln

2. Condiliih de vabbi[tate ale acfdtr de prcdurl dvillhinue condi$ile de wlabilian ale a@lor & prooedud civili ft4elegern oceb dgstP

tuhfte de W at ptvbe lateW am aotll ael pean S confiaul acatuia, we fibdtua&o h otwnffi+ goailen wlobilitobt etubi peted @s itrilioe.

Cqrdi$iledewlabilitateabactelwdepooefurlciviEpotfidivizatehdouncatqorii:1) conditiideforr42) cordi$ideconfinutkntru a podrce efcre juridice voinp pdtgilo angajab in proces, tebuie sd fie

manife$arn ftr fqnrele sabilite de lege Numai ftr felul acesta ea poafe fi ormcul de eilal1ipardcean|i la poes $i de in$anta de jrdffitl gi nurnai adel ea poate onduce la gbilircanpdificarea sau singerea raponrlui juridic prooesat civit

In generalprinformtamrluijnddic sebplegefelul dea fi al manife$erii devoinli saumifil deexteriorizare a voinpi intenre Fonna acillui de proceduAirelude fu sircrcqpectarcarmfwnaliEli prffiise & lege penuu manifestarea de vcf{n gi realizarca openaliunii juridicedrcr€E" Rrmali6$ie onsiuie elenrenE de detaliu €rE aompun acuil de prooedur[.unebeur$ale' alEte messrii dar care bate luate ftr ansardlu akhrixs fqna ddui.

ftF de aoele de procedrl cirrill strt ftuintate umUtmeh cmdit'i de valabilitatela)rcEuueafqrrnis6ise.Aele deprooedurecivihpot fi rcalizatefu formascrisl, onal,itsar rnatedah nespectarca

fdnei scdse rcprezhn rcgula generalE, mqixitarca actelq deruac fu cadrut prccesului civilnidfutocmite tr scriq dmarw pftrdpful qatitl$i se afli,cl rumai in fsza dedaterihrjukhr""

76

r r r I r r r77

in rcst fiind.aplicabiE procedura sqise Pentu tmele acte, legea permite forma orah sau mat€rial4lrrse ctriar Si a€$ea t€tuie se frnbrape, h virutea leii, o exprcsie scri$, fic prin htwnirea uruilrscris, care ar oryinde tr hueginn cmlinunrl acorlui, fie prin conienuureatrdeplinfuii miluircspctiv, & rcguE fuuur proc'vSat

b) futamireah lirba de statc) capacitateajuriltitipweud[ a subieoilui carc e,rercitii actll prooenrald) tdeplinirea dtui tt ernenul sabilit de legae) rcryoctarca oondiliilo spocial€ imtrrse de lege, penru anumite acte de prwdurECondi$ile & *InU $rt stabilite de hgislalia poesuaE pentru fiearc acttr pute,

duptrcumunrrcaz[o at l03 alin. l) CFC - confinuul cia$ei g al ln$iintftii,o art l58alin.3)CPC-orpinslraporoluideoqertizl,. arl 166 alirl 2) Crc - $pdncd cerqii de ctremare ln judecati,

' art 241 @C-aryrfuultnfdfriijudeciorcgi,o att 270CFC-orprinultrcheieriijudec6oreEti,o art ?aCPC-oryinslprocesului-vdal alsdinFi dejudecatl,o art347Crc -sryrinsulodonanpijudocercregi,t la

In caatl rnrespec6rii condiliilor de ralabilitate legea *abilegte diverse sarqiuni.Sarc$unile sfut pevlate & lege si rtua?}toale actele de pooedun, indiferent d a€stea stltemise dc insta$ sau dc participan$i la proes. Sanqiunih diferE fu finc$e de lnsemnitatea fornciproodurate $ de inete$l carc impune rcqectarca forrrei"

Suqiunilenercspeftiircgulilordefuhcmireaacteludeprooe&r[sftrtunnlltoarelela) rulimrca eilui de procefue - este sancliuea care inervine h caa{ eilui de

goaduEcarcnuh@linegeondi$ilepre$attedebgepenuuulidinrcalui,lipsirdu-lmalsarparlial deefecte,

b) Sligalia de a ompleta sau refu acnrl tr@linit rrcoresp nzirtrr,,c) decederea din &Epul de a efpsua dil de proceduf, h cazrl ln care a e;Eirat Enanul

deprwdurl$abnhO sarrtiuni spocifioqdeocmplu neluarealn oqtsiderarc a adeugirilor, gersehrilor sar

schinbdrilon din orpilrsl ho6tlrii cale nu stn semne dejudecetr.

XNofium $ dattricarca temreudordeprodurn dvill"Confqm ail4 CFC, una din sarcinih po@durii civile e*e de a judm ju$ $i fu terrrcn

rezonabil canzde civile. Printe altc mijloaoe proesuale care oonribuie la rezllizara acesbrsarcini, un rol deosebit rcvirc tenrrnelor prooeruab.

Tmwde de Wcerd civitil sfu irtnale fu tW, stabilits ile lege su dc cfueinstanp de fubAd, h fuW de w aft fi pwbilitatu lcplt w rucqitaez ile b{fu hc aacPnilor poca uale ui & uawnbe a cmsednge juiifru pwfuU dc bgg.

Na[ffi juklid a terncrrelor de proedur[ este de crfrrr pblb, or, partisipan$i laFoces nu pd$lenodifpeunilateial sat pinhplqera h$itdr€aternpnelordeproadurne$o abilinte bgall sau jUoAneasca Anunp din ace* cqrsiderent averr t€nrEne de Brocs&uestabilitedelege, iaftrcaailfu wenueste stabilitprm lege, tefinenul deprocedra se fixcazi&dEE in$urfa deju&cdl (an I I 1 CFC).

Clasifrcarea ennenelr de pocodure are la bazl mai rrulte criterii.A" DupA srbiscul carc le wbilp &os$im tenrrcne prooe$ale:

o l€,gsle-s&iliepinlegp,

If Ir

o judecltorcgti -fln cazil in care nu este stabilit pnin lege, tenrpnul de procodrl5 se fixeazEde cd[e in$antaj"de"illorcruce (de oremplu: art l7l CFC - tennenul acordat de in$anFpentru inldnralea neqinzurilor cererii de chernare in judecatn),B. Dup6 ubiecteb penru care strt sabilite deosebim tenrrcne procesuale:

o adrcsate insanFr de judecaE (de exemplu: art 169 alin. 2 CFC, l7l alin. l) W,zAcPc),

. a&esae panicipan$lor la procas (de orenrplu: art362, an- 4@. 4311449 CFC),r adresatealtorsubiecre(deotemplu: aft ll9alin.5 Crc).

4. Calodarca terrrendor de procedurl dviH.Terrnnul de pro@durn se instifirie prin indicarca unei date cabndaristie, datei

conr.nicirii acnrlui deprooedurS, a urpi peri@de sau pin r€fexLe la un eveninrnt viitor$ aertcercva prodrrce In uttirut caz, acul degocedunpoatefiefeotattrdequsultuegii p.,i"rd-

Ternrnul & procedure stabifit in ani luni sau zile troepe s[ curg6 in ziua inrdiatunn5toare datei calerdaristicp stabilite, datei comunicirii actrlui de proedurl sau producuiieveninnmiui ori monennrlui care a condilionat troepuurl lui gi expiri tr ziua reryctivl aultimului an al ternpnului.

Tennenul $abilit in luni opir[ pe daa rcEectiv6 a ultinrei luni a tenrBnului. Dactr ultirnalun5 nu arc data rcWeclivE, tenrrcnul expirl h ultima zi a lunii. Dac[ ultima zi a tenrnnuhri esenelucrtrtoare, acesa arpiri irn unnlroarea zi lucritoare

Acntl de pwduri pe{t[u care este $abilit un tennen poarc fi indeplinit pi05 laqa24 tultfurciziledin tsrEn. Dac[cererile de apd sauderuurs, drurrDntele sau srrnleMnEti au fosFedafe la oficiul popl sau la telegraf, sau prin dte mifloace de comunkzlb irnainte de ora 24 dinultima zi a tsnrenulul actul de prooedur[ se consi&rI fndeplinit ftr tenren. Dace dd &pro@dttrl tetub efecnnt rnrnijlocit h instanpldecaoreasa ori tr o altE organizalie, t€rrenul seonsiler[ eryirat la ona cae trclreie progmnrul lon sau la care inoeteazn operaliunilerespcive.

Efectele rrcindeplinirii in terrnen a acurlui de procedurl constau tr declderea din dr€pulde a efectu ac0rl reqpctiv. Asfel" pouivit an I 13 CFG drcpul de a efecnra rcnrl de procednreftrceteazlo da6 ot apirarea tenrEnutd prev5ant de lege ori gabilit de in*an1a judecercreasA(iudeceb0. Cererile gi docunurtele depuse dupi expirara tenrpnului de proedri nu degreraazEde indeplinirea obliptiei procedurala

Conform arL ll4 CFC, curgerea tenrBnului de proedure s srsperdn e datl su$spendarca prwesllui. Din ziua redeschiderii promrrlul tefinenul de procedurf suspendatontfuunslorg:l

Ia cererea participan$lor la prroces, instanp judocercreasce @dec5torul) poate prelungitenrenul de poedun, iar pouivit an I 16 Cna penonrte carc, din rmive futeffiatq ar omistenrenul de tdeplinls a unui act de procedurl pot fi repuse fu tsrmen de c5fie furstanfi. Cererea der€,FrEre itr terrrnn se depune la in$anF jud€cebrcasce cae efert.teazlac$l de procedur[ gi seexamirrcad h tdinp de judecate Participan$Ic la proces li se comunicl loqrl, Oara Si ragedinFi. Neprezanmrea lor, irns5, nu ftrpiedicn sohfionarea rcpurrrii in tenren. La cererea der€ptnerc ln terrpn se arBxeaziprobele oe dovedesc inposibilitatea tdeplinirii acnrlul Tobdat[,u$uie efecant acrul de procedurn carc nu a fost tr@linitfu tcrrEn (sI fie @rse ercrea, s[ fiePrezentate actele rcryective erc.). Reprcrea in tenrpn nu poate fi dispusl decit fu carul in carepafiea $-a exercitatdr€pul la rc1iune inainte de fnplinirea tenrpnului de 30 de zih, cahlat dinziua ln carc a cunoacut sau tebuia s[ ruroasc[ in@rea mcnivelon carc justificl @4ireannreruhri de proadua trrtreixea judeenreasce prin care este rcqpins[ced"a Oe reptiiereinEmEn poaE fi afacdncu rcurg ins5, incheierea prin carc e-a frcut repuner€a ln ternrn nu sezuprcrconului.

78

5. Nolfum $ fdurih sa@iunilor procefurah.Ca Si alte ranuri & d*pr, dr€eul proceual civil diqpune de proEiib sancSuri, rurnite

sancyiwtiprcefurale.fum&rnile prooefrmh sht umfuile rcfowruhilc, gabili0 do ,wrule puatal

eivile, we sizurudn Wrt t suhbfrd obligd iruryrad prumnl cbil h w, b ndtd$utir uttt dqlirrin &fefrmsd a uul ad & pocerfi fqt wv ilfacc sd ru hhuascd w@lpwtise de tae pnfru vMWlui, prwn *fu wde ersciloy ahsivda wuieqtprocdual^

Definitia pe carc o g[sim tu arr 10 alin.l) CPC pernite identificarea tureiuilor pentnraplicarca san4iunibr proeArab $ anurs

l) mnndeplinirEaunui aadepwdur{2) ttdqplinirc defdrcaseaunui rctdepocedurS,3) exercinrcaSuzivlaunui&eptpoceduratFanqpde sanctiunilor Fooesuale ftt unn5toarele educativa rcparaorie $ rEpesiv{.Prfurcipaleh feluri de san4iuni pocedurale sint

. anuhreaacruluideprocedundefec$os,o dec5dereadin drepuri purtu neindeplinireain terrBn a aces$i4. obliga$ade arcface sau de acurpha ac$ltrdelinite nercspectareahgilo rcsbbilireadrepffiiluprocedurale,o desFgt$ireapdrliivitEr'nrate,o salPliunilepeutiare.

I-a sancfiunile procedurale pecuniare se atribuie amenzile judiciare (art161 CPC). Anenzih judiciarc se aplici de cltre instanfa judeciloreasctr,ln cazurile giln proporfiile stabilite de codul de procedurtr civil!, persoanelor care au snvirgitlncllciri procedurale, cu exceplia minorilor care, , la data slvlrgirii incilcnriipfocedurale, nu au lmplinit vlrsta de 16 ani.

Amenda se stabilegte ln unitEti convenlionale. O unitate convenlionald esteegaltr cu 20 de lei.

Anrnzile jrdiciare aplicate de instrnla judec6roreascn pesoanelor ot funqie &r5spundere din autci$ile publbq din alte organe gi organizalii se incaseaztr din onul acsorpersoane chiadacl aloritatea organul sau organizaliaftr care activeaz[cei sarr|iona$ partidpdsau ru h prooeul rcryoctiu Aplicarea anFnziinu exmcreazlpersoanasancliornEdedligalia&a exerciuacrulprc@dml.

AplicarcaanEnzii ses$ilegepinincheierejudecdtoreasc{ exeqrtqbfugedinphoese oramirrcaz[ @tr?A la jrdqrea clreia s-au oomis trclkiri proceaurAe 1rocum $i ftr fedi{Faparte, or ttrEiinpna perso0rr:or intercsat€, a ciru nepE4JrtarB nu Eiclide sar0qril€avino\atilor.In caarl in care aplicarca arrrnzii a$eouminaE tr lipsa pemoanehvinovatc, celtrsanclimali li se w oonudca ftrfniereajdecercrcascd.

Conform ut 164 CFC, persoana sarrfionatior arrndl poate @nefn aeagi insanFcerere de rexaminare a hchsi€di in vederea anuHrii ori reduoerii arreruil Cercrca se depre tttcnnen de 15 zile de la data qnitedi trclrcierii & sarefonare sar de la dam cqrunkffii ci g seexamineaztr tr todinp de judecaE q ciurea persoanelor interesatg a ciror rrpe?iilhrc nutnpiedicloraminarea C€rcrease solu$oneazlprinftrdreiele' emisein canrnadedelibeflecaepoabfi mtlqrtEqr$.

De aserErrca, h baza art 165 CFC in$anp care a adoptat indelxea or pivfue laamendlesbtr drcpt, hoercrcapersmrrchinteresate, gamtpori s[e;almezeexsftrsiffiisarn$uni pe t€rrnn depftra la 2 hrni.

/A

79

lr1

TEXVIA )ilt CIIETI.JIELN,E Og Jt.loNC.ATi"

L Nofiunea gfelurilordrelhdelilordejudecatt TaxadestatL Onlhridiledejudecareacauzei3. Repardzarcacheltridlordejudmtllinbe plr$ I compensarca lor.

L No{iunea gi fdrrrilor dreltridilor de judecatil Tars de stalh cadrul procewlui civil, cheladelile de judecatn se compun din axa de srat gi chehrielile

deldecarc acauzei.Tsa de s&l repreaintE o zumi de bani, care se determine in func1ie de caracterul $

valwea a{iunii in ac$unile pa['imoniale, iar in a4iunile rcparimoniale $ in alte caari gabilite deLegataxr;i de shrnr. 1216)CI din 03.l2.l99!'se determin[ prin proportii fixe gabilite"

Penru compensarca paryah a clrelnrielilor suportate & stat tr leglnrri cu tnfdpuireaju$iliei, fu cauzele civih legea prevede obliga$a achitiirii taxei& stat Taxa de stat joaca un rol@rpensator penm ftfelinerea instantel de judecati gi preventiv+ducativ, contibuind laex€utarca benevolI a obligafiilor gi prevenind adresed cu cereri rreftrterneiate la insanplejudscebrc$i.

Cqrform art 84 CFC, se impune ot taxi de $ar- fisare cercrc de chemare irn judeca6 (initiah gi reconvengionalE), cererea

intervenientiui prirrcipl,- cererea vidnd cauzele cu procedurn speciala- cererea de eliberare a ordonanpi judecitoretti,- oerereade declarare a insolvabilitlfii,

.. -cerercadeeliberareatitluluiexocuoriuprivind orecutarcahotErlrilorarbiraie-cerereade apel de rutn $ de rcviairc,- oererea & eliberare a crpiilor (duplicatelor) de pe aoelejudec5ore;ti.C-ahrlarea taxei de statffi s" nren$onal in ac$unile parinnniale, tom de stat se determintr in func$e de

wlw"tacfunfr,fut 87 CPC, stabile;teregulile cu privire la detenninarea valorii acliunii. Asf{putsn d@sebi daE reguli cu caracter genemal gi anurne:

a) ln ac$unih penuu plaa unei srme - valoarea ac$unii se detennini din srma cerutli (&aanplu in caai tt ure se solicitd tncasarea urui danrii fn milnv dc Im ki valoareaacqinii va constitui sma de I m bil,

b) ftt qiunile de revendicare a unor bunrri - valoarea acgunii se determin[ din valoareabwnnilorrevendicate (dc e:anpla: dad se ranndicd maunmobil al druivalmre esu de 1150mii lq valurea acliwii va cotutitni swta de I 50 fiii lei),

Penm anumite categorii de liti$ parimoniale aclioneazd reguli aparte in vedereadeteminnii valorii rcliunii:

a) din wm totaE a obliga$ilor de platl pe un an - irn acliunile penru plara pensiei deftrtqinerc,

b) din srrma totale pruinsS, dar nu mai mult decit pe 3 ani - tr actriunile privitoare IapE|ihscadente,

c) din surna tode pretinsa pe 3 ani - in ac$unile privioare la plafi firi ternrcn gi la platainhqinerii viagere,

d) din suma cu care se majoreazE ori se reduc sunBle de plna dar nu mai mult decft peun an - in a4iunile de majorare sau de reducere a surnlor de platE,

e) din suma tofalS de platE sau a liwirilor rcstante, dar nu mai mult decft pe un an - hac$unile de incemrc a efecnrdrii pli$lor sau a livririlor,

80

f) din suma total[ a chiriei in ternrenul ramas de valabilitate a mnracurlui" dar nu maimult decit pe 3 ani - tr a{iunile de reailiere a oonhacului de localiune,

g) din valoarea clidirii, dar nu mai micn de valoarea indicati in invenur sau, in lipsavalorii, de evaluarea QuF_t leg6u.uE cu asigurarea obligatorie - in ac$unile referitoare la dndarlde proprieute a$Pxa cEdirilorgoprieae apersoanelorfuioe sau Oin vAoaleaclldirii, darnu maimici de valoarea indicattr ftr inventar - for cazul cl5dirilor care aparlin pensoanelor juridice,

h) ain prelrl sabilit al terenului - irr actiunite de revendicare a terenuriloS sau din pregrllui de pia$ dac5 preprl nu a fosr srabilit

,kt-.a9$unile carc constau din mai multe prcten$ de sine stitltoare valoarea acliunii sedetermini din valoarea fuIrei pretenf apafie.

Valoarea actiunii se indici de ieclamant in cererea de chemare irn judecaa iarftr caarlunornecoreryunderi insanB poate disp,me, pentru stabilirea ei prezararea d. p.Ue, oeroetarea lafala loorlui sau efecbarea erpertizei din connrl reclamanului.

Omnbrnul taci de $at, adic6 srmfl exac@ exprirnatr in rnoneda na$onal5, care tebuiachitat6 penru o cauzd concretit se determine in OepenOenp Ae caractenrl actiunii. Atf.f, porivitat 3 alin. I ) Iir (a) drr Legea taxci de stat,in acfiunile cu caracter parirpnial cuantrmul taxei destat va constioi 37o dn valoarpa acliunii, dar nu rnai puFn de 150 bi de la persoanele fizie gi numai puFn &270leide la persoanelejuridice (de exemplu: in caarl tr care se solicitil incasarea,neidatorii in mnrirne de l0 mii lei, cuanurmul tarei de stat ra constihri 3Vo dtnvaloarea acliunii, adirf300leD.

Pentru celelaltecategorii de ac$uni gi cereri depuse in prima insanla Legea taxzi de swtstabileye sume fixg exprimate ln lei.

Penru oererile de apel inpotiva hotiiririlor judecdtoresti cuantrmul tarei de satconstinrie 75Vo dntaxa de stat, care a fost sau tr€buia sd fie achihtE la depurrrea rctiunii tn primain$anli.

Penttt cererile de rccun cuarrfirmul taxei de stat oonsiulie Wo din taxa de sat, carc afost sau tebuia I fie rctritatl la depurerca acliunii tr prima insrade

Pentnr cererile de reviarire taxa de stat nu se achitilPennu cercrea & eliberare a ordonanpi judcior€$i, potrivit arl- ?fficPG tara & sat

se achitIln propo$e & SMo din crnrrumul tarei de stat achibte la depunerea cererii h odineaacfiunii civile.

Scutir€a de plata gxqi. Se statPofrivit an 84@G de bxe de $at penuu judecarea cauzelor civile $nt sorti$:a) reclamangi h acliunib:- de reintegrare in serviciu de revendicare a sunplor de reaibuire a muncii $i in alte

revendiciri legate de rapornuile de munce,-cerearlti din naportri decontencios administrativ,- ce dcurg din &ePhtl de artor $ din dreperile conexe, din drepnrl asrpra invenfilor,

desenelor 9i nrodelelor indusftiab, soiruilor de plante, topogafiitor circuitelorintegat, precurn gi din altedrepuri asrrprapropriet5{ii intelec[rale,

- de lncasarc a pensiei de inuetirpre,- de reparagie a prejudiciului carzat prin v6temare a integd6$ii corporale sau prin alti

vdtimare a s6neti$i ori pdn deoes,- de repara$e adzunei materialecauzateprin infrac$une,- de revendicare a rcpara$ei prejudiciului @)zatprin poluarea mediului irrconjuEtor gi

folosirea ira$onal[ a resrnelor nahrale,- de revendicarc a indenrrizatiilor de proteclie sociali.c) plrgle - ?n cauele privind rcviarirea botirfrilor,d) pattlcipan$ la proces - penru phnguile lor impouiva incbeiailorjudeclroregti,

81

I,I I I I I IL II rr

l

e) avoca[ii parlamentari - penmr cererib privM a$rarea intereselor peti$onarilu alec6ror dreptrri 9i libateli con*iurlionale at fost frrcSlcate,

D procurorul artoritEfileprblice orgEdzatiilegi prsoanelefizicecare,conform legii sftttlmputemicite se adreseze ftr instanle cereri fu a$rarca &qurilor,libatE$lorgi intereselor legitinnale unoralts persoane ori tr aptrrarea interesebr shillui satr ale societlF $ s[ depni oereri deoonteshre a hottrrtrilor insanplor judeltorcSl

g) alte $biectcprevtrarteh an 84 CPCEliberarcq la cercre a copiilor de pe actele judecltorcsti pentru padcipan$ la proces se

face ftr! plata taxei de st4 trsd, eliberarca repetati de copii de pe aoelai act se $FrE tarci destal

De asenenea, legea fi rezew6 judecdtorului &epul de a scuti penioana fizic6 de plaaaxei de stat sau de plata urni p6rli a ei, tr fun4ie de sinra$a materiaE a aoesteia, drept carc nu serisfttrge asupra persoanelor juridice fati de cale insar4a poate dcide amtrarea sau egalonareapla$i taci de $at, potrivit aft 86 CPC.

ln caart in care, la momenurl d€pun€di celerii, determinarea valorii acliunii este dificild,taxa de sutt se pleteEte or aproxirnagie, unntld I se trcaseze ulterion o ta;d srplinnntafi ttcorequndele cu partea din valoarea acfuttu stabilitE de instanF la solu$ionarea cauzei h fond,penEu carcnu s.aplitituxtr destat lamongrul @nedi oercrii

Daci, tr ca&trlexamintrrii cauzei, iti nrqiorEaznpaen$ile formulate anteriorin acliune,reclamanurl pEaSe tar5 uplirnentar6 $ pentru partea cu carc acliunea se majoreazfkamfunrca cztrrzrl. va mntinua dupl ce plarnaml pr€?intl poba achiErii tax€i de stat sau asolu$onlrii de clfie instanF a prcblenei privind amftntea, eplonarca adritirii tocei de sat saumicgorarca orantrmului ei.

Reffiilrca taxdde{at,Conform aft. 89 CPC, restiuireataci de *at, parliah sau integrdlE, poafe avea loc numai

fuurmlloarclecaari:a) in caad depunerii ftrtro sum6 mai nure declit cea prcv6zrti de legisla$a h vigoare

(se re*inrie suma pEtiti tr plus),b) nn caail refinlui de a primi cerersl de eliberue a ordmanlei judecenregti in terneiul

arr 348 CPC,c) irn caail refirzului de a primi cercrea spre examinare in terneiul arL I 69 alin I ) Crc,d) in caad rcstiuririi cererii h tenpiul artl7O alin. l) gi artlTl alin. 2) CFC,e)incazrlftretnrii prrccesuluipentu rnotivelespcificatebaft261 lir a),b) Ee)CPCD in caail s@at€di cererii de pe rol p€nuu rnoivele ryocificate laat?.67 [t a) Si b)

cPc,g) in caail restiuirii cqerii de apel $ oererii de recun p€ntru motivele prev5ante la art

369,,108 9i409 CFC,h) fu caail r€frrarlui penoanei carc a phtit axe penft htocmirea sau primfuea

docunBntelor pirol h adrcsae in insanp judec5toreasce,i) in dte cazri stabilitrs de legislalia h vigoaeRe$iuirea tanei de stat se efecoead de c!fis organele fiscale prin internediul

Trezorcriei Ceffale,ln ternren de oel mult un an de la dda €rnit€rii bctrei€rii gi eUberarea titldrdexqrtoriu.

2, Chehtlelile dejudecare I carrz€LCheh*{ile de jufu6 a cauzei se compun din wnple bEnetti detite de partbipar4ii la

prc€s, ca reoornpensl persmnelor c:tre au aordat insuFi asisurp la ftrftpilirea justi$ei inr-ocarzn oorsete peom $ cele dstinate corpaffiii cieluielilor suportafo de.cIr€ instanp laefeuprea agelor de proaedur5.

82

Pouivit an 90 cpc, din chelurielile de judmle a canwifac partea) surele pritite nrartorilor, interpre4ilor, orpqilon g speiarislor,b) cheltdelile de efecnrare a ceretlrilorla fap locuiui,c) chelnrielib de h$iinfare gi chenure a ffictr judecaU,d)cheluielilederarryortgidecazarczuportareaigrgydealtipadcitr4ilaprooes in

Ieg5nr[ ar prezartarca hr h in$ant4e) clphtblite ttry de odEFnii $qT 9i de eafiizi tr legirrr5ar phh inErpr€rrlui,

dacr trararele inre&a$onab h cae Republica Moldora ese parte nu prevrd alf4D drelublile de cduare a pirfurlui,g) chelndelile de deorarc a orpefiizei,h) chelnrielile de orqrtare a actelorjudiciarei) delublib de asistenli juridk5,j) cheltrblile de declarare a insolvabiliEfii,k) compensagiileparuu tirpul de muncnpierdugl) alre dreltuieli ryag srportate de insu4e gi de participanfii la pooesNu se incadrpazl tr nqiurrca de ctrelnrieli dejubmre a ca,,r"i:a) suneleb5neSi adriuteexperlilosau interpn4ilorpenru pre*areamurriicaeintiin

anibugileludeswiciu,b) @dgubirca Pentru drPul de rnuncfl piere$ in caarl in care e dovodef,e reaua

oedins or qry a qionat ealalE parte, inbftd aclii,rna ae}UmAc) alte sunE caIE reirt16 din anumitecauza carenu se tEadreaz[fu criEdib sabilitetr

art 90CPC.Pooivit arr 99 CFC toafe irrcheierilejudecetomgi cu privire la del[delile dejuOgcaa pot

fi atacateql rEcurs.

l R:ryf"y elretarielilor dejudsri inre pftS g ompemrta lor.L art % QC e*e *abilit5 regula generaH cu privire la repartizarea dpludelilor dejudecatE inue pd4i.Astrel, htstanp ds Wdn ehgd wlca coe a piadut prcul sd ptiluxd pfup

cae a aut d{ig de cst?t tute ehc;fuielfrle de judcun.Dac[qiurca rrclarnanurlui a foc admislpadat aoesu,ria i semnpenseazecheltrielile

de judcaE qtopo$q$ ffii admise din pruenlitiai ptrturtri proe"rtrd pefi reryinse dinpretet4iile toclamannrlui.

In caail mai mul.orreclama4i sau pttli, aceEia sfut SIigEi sionpmwec.helurielilede judmtn fu Epd egal, prroporfional sau solidar, ir, furr{e-de inbrcsul fiec&uia ori decaracrerul litigiuhidinueei.Dacdunuldintre@pafticiparqiautitizatmijlmeqpcialedeaplnrcjudiciarl, Filalti nu sint respcrsabili de chelhielile lui.

-

In caal in crye tri reuage ercrca de cienrare tn judeca6 sar rcnunp la rcFqrp pftE lacornunlcarya caue pirrft a oercdi, rw,lamanurl nu benencira de conparsarea c;eJbltihsuporah Dac[ el a rcrunlat drrpn oonrr.rnfunrea €r€di de drernarc fu judectff, lts.ttp n *figala ocrcrea ptrftrhri, I onrpenseze acesbia ctrelnrielile uryaata

Dadrchmsrurl nuSi srslinepetenliiledincarzafadui ciaufogsrtisBfltebenevolde ce[e pm dupd inEntarca actiunii, in*.nF la qerca rilannnnrrui, f, obligl pr On scornpense@ ffitia toe drelnrielile deidffit[ $portats in hg&rrn cu inem6nfo'g.**U,inclusiv srna orvenittr purru asiseapjuridicl"

Dac[ rcclamannrl a intenht actiunea fdri a hainta fn prealabil preter4ii pftlhdui irpiribl a rccunosut tt judffiE inediat pretengilq chdnrielile AeirrOecati 9 ob.iU dccIfiErcclamart

83

,I

- r - . - - r r r r I I . I I r r _r r r

85

r-

Dacl,lairrctreierca tranzactiei, pdrlile au preveart rnodul de repartizarc a chelodelilordejrdsE' inchsiv a $nrc,i cuv€nite t€prezenhn[fiii pentu asisteoF juridicd, irstanla solulioneazi

F$lemh confsmihe cr htelegerca pilflor. InsI, dafl Ia firdleierea ranzaclid, Srlih nu autrav6a$ no&l dc repaltizarc a cheluielils de judaaq cstea se cmsideri comP€osate.

Ac*enguli seaplictr$ lanpartizareatttrepdrli achelnrielilqdeju@atltt in$anpdeapel, rcqrrs $ h ca&ul rcviadrii.

DacI, instanla ieraftic *rpuioarn modifudhotrrirea ataca6sar pronunpo noulhotfttrgfiri a rimite caua Wre rejudmre, ea poae schinrba colequnzemr rceartizarca chelnielilor dejudecafl.

Conform aft Crc 95, instanla judecltoreascn poate obliga partea care a intentat cu rea-credinF o aqiune nefondatii sau care s'a opus insisent judecerii jure gr rapido a carci Iae*agteasdcealaltnpartepenuu timpul & muncephdut Instanta $abilegteaunhmul acestordespdgnbfui in limite rezonabile, fu fuctie decimlmstanlalecuzei $r de remunerarea muncii dinprofuiare+ecdve-

De asenrenea pofivit art 96 CPC, insanp judennreasce oblige partea carc a pierdutprwrl sd comparseze p1fi care a avut ci$g de cauzi chelhielile ei de asi*enp juidice, mnrisnaftr caleaffi€aau fosrealg neoesalp gi reaonabile.

Dac[ rliunea a fost intenutideo persoa6 sar organin aplrareadr€puilor, libertililor$ inrereseJor altei pensoane, tn cazilfu care acliunea sereqpinge, integral ru parfia[ pftfttlui i seresiurie sfonn aftylt CFC, dh miloacelebugsnrlui de stalctpluielile de judecatr pe care basuportat integral sau pargal in acea parte a preten$ilor reclamantului care i-a fost reqpin$. Iar, incaz de admit€re a aqiunii de ridicare a sectrcsmtlui pus pe bunuri, chel[rielile de judecati i seresthtb mlarunhlui din mijloacele bugoilui rcspectiv.

(lnlnrielileaferentejudscerii @D?A,srportafedein$antaitocanreascei procumgitaxado $aq de a c&on phtl reclanunflrl a fos scutit, ln ba?a art 98 CPC se 1ulratran h buget de latrft pqo4iqral pErlii admise din acfune dacn pinitul nu este saitit Ae phE drelhdelih deiudecatr-

ln az &respingere a aclhmii, chelurielile de judocare a carzei $portate de in$anp,peqm gi tiln de sat, se ftrcaseazl la buget de la reclamant dac6 aaesta nu este scutit & platacleluielihdejudocaB

Dace qftnreaa fo* adrnig par$aliarpftful esescutitdeplatacbelndelilordejudeca@qh'eluie|ih de jrdecarc a carzei supqtate de fut$antl se trcaseaztr la buge de la Elarnant, &ctaoesta ru est€ scutit de plaA chelurielilor dejudecafi, proporfional pI$ respinse din ac$une.

TEX\4A XrIt ACITUNEA Ctuil"

l. Nofiure gieleuurtde acfuDil dvile.L Cladficarcaacfunllordvih,3. Nofumdrrptrhdle a4una4. Moda[tffbde apirareapftftrtultmpohiraaqunit5. [email protected]. Adgurar€aacfiurfi.

L No$urea g dementele a(iunii civile.Cauzr'le cae seoondneazipecaleajudiciue, Srtdiferite dupinanralorjurididea

ce detenninl stabilirca mor reguli qpeciale de judecare a acestora. Asfel, putem spne ce,procduta civile curpaSc mai rultepfuri dc prwduri, dinte care fre parte $ pwdmcanhrcioasd. Din caftil pro@durii cmrcrcioase hc parte pro@dura in rcfune civile grpoedura ontencioului adminisrativ.

Proce&m de iuitdicQc conletrciusd fu rcfaw civild 6to octvitater irrstorg dcjudccdn $ a pncfiwtfb k pmceg q. frvire la qntutu g sobfuww ebfrInr'cWrcglnwtuad de WhP prcca uallt civiln g dcctangtd prin irrtencfrn ufurfr dr,ilc.

ParticulariElile pomdurii cont€ncioase tr aqftrne civiE Srt urntrloarcle:a) exienp unui litigiu de drqrprirar,b) existenp a doul p6rli or intercse ontradiAorii - rrclamanhil $i Ffuil,c) intentalea pocesului civil prin depunerea cererii de chernare nn judeatr,d) exisenp unei faze disincte a prrooesului, numittr faza dezbarerilorjudiciale,e) eds€nF urei ordini de oraminae acanabazdpe curradicluialitatea gi egalitatea

ln &epnri prooedurale ale pilrpllor,f) ttcheierca unui act de poedur[ civiE numit prdces-verbal al $edinFi de judca15,g) apanrea unui drcpt sau interb Ein pnerea fo 4licre a urnri rrrccardsnl numit -

actiueacir,|lLAsf4 ryecific p€ntru acest tip de procedurE de jurisdiqie oontencioase e$e intentarea

ac{imii civile, fatr penru care mai este numite $ procdrua fu aaFre dvili.Procedunain rcFunecivil4 &pnnmrasajuidks,dirFrnedem carac.t€runirarsal Eaese

recunosoti ca fifud procefura e,bzL, generalE, rcnrelia prrocedruilor civile. Celelalte feluri deprooedui au la bazi procedualn acliurrc civiE $ constiurie doarni$e derog5d sau onrylalri dela regulile germale de judecarc a cauzelor civile. De M\sndierpa pro€fuii irr acfune civi6esteutiE$ permiteamoaEercadispoziliilongeneraleor privire la examinareatrurorcauzelorcare1in de competer4a hsu4elorjdecatorEti.

Datfiird fapud ce aae$ fel de procefuI ale la bazipurrereairn aplicare a a{iunii civileevidenti este imporu{a estei inSiurF a &epnrlui prooesral civil.

No$urrea de ac$une civill ese una dinte cele mai discrrtate noliuni ale dreptuluiprooesual civil Putern frc distirrlie tnte dor[ awp$uni ale nqiunii de a{iune civil[

l) rtepliwua rwterial - juridic\ potivit c!rcia ac$unea civile r€p,r€zintE prdcnfilenasia4iuriaic,e fuainute de cIfie tiuilanrl dr€pnrhri subioctiv irrcilcat sau qrtestat ciue persoaravinoraE, :

2) accepliurcaprrcesul - jurfulid,potivitcnreia aqiuneacivilArcprezintl aihweabtit stor,p de iude&fi a u'urlanlui dreptrlui subiaiv trcllcat sau oonesh[

Unii a*si (Ibmisarw, Yaltov),ladqnnigaaqiuniicivilepunpeprimul plancea&-adoua accep$une adice adrcsarea rcclannnarlui h in$anF de judecaE or cainp de a pune irnaplicarefqF de omsttWe a sanrlui tr vedereaap6r[rii drepolui sar. AdresarearBctarfonurtuicem insanla va dre h htenEea Foae$lui civ4 care \a avea hc indifererr de eneinicia

u

-t

JI

-t -/ Jt J

---J

Jff i f- - -

preen$lor lui fap de ptft Prin ulTruue, acFunea civild reprezintE un n{jloc proceswl fu q&wea drepatfui subicaiv prin btatrudiul cbuia se iniSazl adivilotca i,Btanqi de juduati atprivin la uaminme f sofu$onoe aliligiuhti.

Un alt autor (Iriu$nikov), pune labraa, defini[iei ac$unii civile accep$unea material-juridi6 considerlnd in primul rind acliutua civili qfiirdpvtcn$a rnatsrial -iuidicdfuwintntddz cfue o persunt altct penwte, ce utmwi a fi uottinafi fittu antmifit odirc pmcosuallLAumrl oqrsiderl c[ 4iurrca civil[ nu tebuie confrndatl cu adrcsana persoanei interesate lninstanta de judeca4 aoea$A flmcfie fiind tdeplinitii de ctrfie ce rerea dz clwtare h judemtd, cateoonstiuie un mijloc de intentare a procesului civil. Pwivit legii, orice persoani se poate adresaininsmnfa de judecatE pentu aparuea dr€perlui incdlcat sau contes'tal furume o agfel de adresare lnjudecatl a pr€t€n$ilor material juridice este numi6 - intentorea aclimii ctvle. Astfel, autorul citatcdic6 ideea definirii acfunii civile ca fiind doar un mijloc de intentare a procesrlui civil sau deadresare cu privire la ap6rarea drepului. Aceaste aoep$une nu ar punrite delimitarea acpiuniicivile de afteserile cu privire la ap6rarca drepurlui sau interesului in ordinea altor feluri depmceduri (special5, ordonanp, contenciosnlui adminismativ).

Oice adesare in judecad uebuie s[ fie irsolite de inainarea de c5[e rrclamant a unorFeen[l citre pirit Dactr nu sht preten$, nu exis[ nici acliunea civila hin unture, o acliunecivild va constinri acea adresarc in insanp de judecata carc este tNo1itl de traintarea unor preten$imaterial jrxidhe unei persoane ciEe o alt6 persoanE TotodatE, preten$ile material-juridioe ale uneipersoaneclreo al6penoane potexiSapinl laintgnheaprocesrlui, cit giirn afara lui, insEdac6nuocislo a&esare tn judecafl nu poafe fi vorba nici @re oristenF acfiunii civile.

De aceea, conlinuul acfiunii civile este constihlit din lmbinarea a doui elenrente, douacarcgorii de pre,tenlii (crinfe):

l) pretenliile maurial-juridice, a&esate dc c5fie reclamant fatr de piriL reieind dinnauua incilclrii dreprului sfiiectiv,

2) prretenliile prwsual-juridice, a&esafe de c5fte relamant instanfer de judecat5 cuprivire la

întentarca procenrlui civil gi examinarea pretan$lortraintate faB de pirit

Inreaga activitate a insangei de judecaq din momenul intentlrii proceurlui, estein&ep0a6 spre verificarea tenpiniciei preten$ilor material juridice ale reclamanu,rlui, iu in caarl incare se vq dovedi a fi trtemeiate, sf, le admiti, h caz contrar sd le respingl ln uhintrl caa insanlarnr va respinge adresarea reclamaului fin judecatl (ft€nFile procesual-juridice), ci va respingeF€ten$ileinaintafe de citre reclamant fap depffrit

h aaeaste ordine de idei, ac$unea civilE reprezinti o accep$une unicd, constiuriE dindounh[ui: Ianra material-juridic[ 9i lanra prccesual-juridi{ anrbele lauri existlndinfo unitateindispensabilS.

kr ftrc, arn putea defini acgiunea civilE ca fiind afueweain instanp & judeatd cuprAu* U qanino"tittto otttntild udhu poca ualii a pden$ilor ndsfol-iwidioe alc ansipasmo fal de altu, care reuW din rqotul t .dsial lfrgfun

Elcnunulz ac(ituii cnrle consiuie c'le pdr$ componente care in ansamblucuaasrznazl sbucnra ac$unii civile gi permit individualizarea unei actiuni fap & altete. indocfiin5' nu exig[ o p5rere unice nici ftr privinp nunr5rului elenBntelor acgunii civile. in docrrinarusl, de rcgul4 sint evidenliate doul elenpnte: obiecnrl gi tenniul ac$uru1" la care unii auoriadawfl gi oonlinuul Itt doctina romAntr, sht eviden$ate tei elemente ale ac$unii: zubiecteleobiectll $ cauza acliunii civile.

Obiefrd oc\imii rqmtutd pdcnlta nAatul-juidit:d a rcclanwfiittifry tu W\cmsaizrtt tt cerca de clumoe tn jufunan, cae reulti din rqotul ttu,tsriol lltigbs,tenuinicia c&tio irstanQ de Wcdd tebuic sd o veftfice gi sd adoptz o lwt&fre tt acest sew,

gbiecntl aclunii nu tebuie confundat or obiectsle (bunurilg lucnuile) materiale alelitigiulut In privinp unui obioct malerial (de exanplu: casa de locuit) se pot inainta pretenfi

86

diferite (de exemplu: rccunoa$erca drepurlui de propriearc, partajul, evrcuapil unui lqrar,dernolatea g.a-). Obiecnrl a*trrii nu trebui confundar cu litigiul propriu zis $ nici or drcpnrlsubiectiv dedus judece$i.

Porivit art I 66 din. 2) lit (0 CPC, in cererea de chernare in judeca6 se indkn preren$ilereclamanului c&e pnir furform principiului diqponibiliti{ii (arLn CPC), dr€pail ee aerernrlnarea obiec0'rlui ac$unii fi aparline in exclusivitate roclamanarlui care poate al4e dngrr nndatiorea $mijlrele procoaurate de ap&are. De asenpne4 potivit art 60 CPC, numai retamanurt ede fitdrcpt sa rnodifice obiecrul acliunii, I nr5reasctr sau reducd cuantrmul pret€r{iilor, ori si urunfe laacliuna hstanfa nu estein dre,pt g npdifice din oficiu obiecu,rl acfunii.

Try acfutdi reprafutd chamstsnplo de fryt li dc drpt din cCIe rwftt f pe cuese futcrneiud pden$ile rcclananadfi fqd de ptil.

Preten$ile reclamanului reanlE din anumite fapte juridie @rdreierea unui corractiue$stzrca ds[toriei cauzar?a prejudiciului, corrcedierea) De rWula, teneiul urei ac$uni ilfonrBazl mai multe fapte juridice.

Circumstar4ele de fapt consiurie rcnuiut de fapt alaclunii 9i de regula $nt prevlzre inipotezele nonnelo juridioe. Deaoeea penEu determinarea corectl a cfucum$anfdtrde Papteseneoesar de a detennina nonna de drept material care reglenrenteazl rapor0xih t"ryeine. igf"tansarnblul nonrplor de drept material care fac referire la cirurmsanple & t4 invocate onginriemuiul de drept al acliunii. Fouivit arr I 66 alin. 2) lit (e) eC, in cererea de chenrarc irn judeca6se indicEcitcttmstanlele de fa6 gi de drept pe carc reclamannrl l;i iffeneiaA pretenliile. Ca gi irncaail obiecului acfiunii, determinalea $ modificarea temeiului a4iunii fi ry$re in exchrsivimrcreclamannrlui. Din morrpnurl in care tenrciul ac$unii a fost determinat, rectamanurt, pouivit arrI l8 cPc, va dovedi existanp acesor cirurmsange, prin prezenhrea probela.

C-onlinuul acYiwtii c^,ilc ffiEfofirntdin ac$unile instanpi pe care b solici6 reclamarurl.De fapt acestea sirnt nntodeb de ap&arc a drepurlui prev5zrte de art ll @ Civil penruafibtrirea laelenrentele acliunii aoonlinuurlui aaesteia se pronunpmai rulti autori rugi. Allii,nuconsideri ci este rezsrabil se inpov6rnm ooncepul acfunii civile cu un elenrnt in plus, iriuucitrnetoda de ap5rale a drepurilor, *abiliti de lege, depinde aparent de voinp dularului

FSt" aqiunii civile ca elensrt al ac$unii civile strt invocate tt Scial in dooinaromdnd. htrudt aqiunea e$e legatil de dreped srbiectiv, aoeasta nu p@te fi concepuE ftr[existenfa cel puFn a uni persoarc care si fie interesat5 in ap5rarea dr€pillui seu sftiediv incilcatGubieotl activ al raporfilui material-litigios) gi o a doua persoani, rcacareatrlhnatexerciliulnormal al drepolui subiectiv (subieorl pasrv al raporurlui mar€dal-litigi6). Doctina nrg nurccunoa$te ubiectele acpunii drept elerrrcnt de stnrcnrre a acesteia ci le aritrrrie dotr flrrplia deelemente de identificare a uei acliuni fap de altele.

Elementele acliunii *rt interdependente. Tenpiul acliunii, trcaeiodu-se !n ipcrezanonrpi jtuidice, detsrninl nanna juridicd a raportului marerial litigioe din carc leailtl pnet otiareclannnului, adic[ obiecnrl aqiunil Roclaman[il uebuie sa probeze tenEiul aqiunii *t", ptnrttehrie inforrnat deqre obieorl ac$unii pentu a presti obieqiile sab. ln rrs fet *,rryarazesarcina poba$ei. Pentnu a *abili dace do$ actiuni civile sint identie, estenecesar g identificlrnelenrcnlele aoestora - obiecul $ teneiurile, precum gi componorF $rbiedhE raportrlui mat€rial-litigios.

Asdel, dac[ tnr-un litigiu tnte aceleagi pir$, cu privfue la relal dioct $i pe acgleagitemeiuri s.a emis o hottrrire irc\ocabilE, annci rcspectiva ac1iurc nu ra pr.rtea fi examlnate rAearhisarca urei atare carcnF la faza intentErii praesulni duce imp[cit la nfrrul de a pimi cerercade chernare in judeca4 oonform an 169 alin. I lit O) CpC Dacl b&$i piocesul a fo* pornitgle^)it, antrtci_irn bazaarL265 alin.l lit O) CFC, insanp va dispurptrcetarcaprocesrlul.

kt ftle' am puteaevi&nfia unnatoarcle tis5ffi carageristice al a*rqii civile

87

a) acliurca civilt e*e de onceput numai in bgnurn or protecfa drepurilor srbiectivecivile $r a unry interese ap'erate de lege, pentil acesteacalea justi$ei fiind obligatorie,

b\ &Fmm csvdtd ctryindp totalitafiea mifloacelor pocauale organizate de legeapocesuallpentru protc;ira &cpoilui subfortiv sau altorineresecarc se potrcalizanumai pacalcajusiFer,

c) acliunen crvdd oryrin@ pe de o part€, e.rinp rcclarnanurlui c5!e insanfa de judecatldeaprimi spreexaminarecauza Qanrraproceual-jtuidicl) $r sA se expun5, pe de alEparte, a$prapntenliilor rcclamanului ceEe Fft (lanra maaial-juridicil,

d) acliwua civild ese unifonna, cuprindnd acelea$i mijloace prooesuale indiferent dedrepulesevalorifice,

e) rclfunea civili *, individualizeazl, devine pooes, irTrcdiat ce tiurhrul dr€poluisubieciv apeleazn h ac{iurn.

2 Clatrcarra a{iurilor civileDoctina onoagte mai multe clasificiri ale rliwrilccivile irn frurc$e de diferite criterii.Asdel cea mai r6spinditr gi utiln dasificarc a aqiunilor civile este clasificarea prooesual-

juridrc4 avtnd drept criteriu: obiecului ac$unii, s@pul unrfrrit de reclarnant gi nanrra solulieiinsmpi" Eaconlirrc unndtoarcle categorii de rc1iuni:

a) a$rnidvilede rcalizare a drtpithri (or putere orccrrtorie), ciroraleestecaracteristicfapulcf

- nu se purr la indoiali existenga raportului jtuidic material litigioq- are drept scopconfirmareaexisentet sau lipsei unui drpt sau obliga$i, araportrlui jruidic

diffiep&li,- ftr baza hoftirii se elibereazi titlul e,rcutqiu, aWrd la crufiarea sili6 a hotErfrii.

b) acfudcivile de on$atare a e$$enfet saulne*tenfti drcphlni (de confirmare),carcra le e$e calacteristic faptd ce

- se prc la fudoiaE odstenF rdportiluijnridic marcrial litigiosb .- arc &ep soq exercitarca coercitivn a &epului zubictiv,Dac[ se cere confinnarea ad$€nlei unui raport juridic, ac$unea in con$atare este pozitiv[,

(de exernplu: oonstratuea patemitii$, rccrrnoatterca dreptului de autor, a drepnrlui de folosinla aqpa$ului hcativ €b.) Dactr se oerc constahrca lipsei unui raport juridic inue rwlamant Si puffacliurrca h oruuhre ese negativii (de ctenplu'. @rrtzstarea puAAfi, drclqaea rulifiliidsfuoriei a uui Estonant su a wui connwt e'c)

-fubazahotEfrii nu seelibereazltitlul exqrtoriu, neavind loc execuweasilitia hotftirii.c) acfunt civih de olutihdre (ransfonnarc), cftora h esre caracierisb fapurl ce

- au ca scop aparitia modificarea sau singerca unorraportli nnterial;juidice,-ru sepurrclaftr&ialie-rist€nFrapotutuijnddk rnateriallitigios, :

- rnodificarca sau stingerea unui raport juridic nu se poate produce alfel decit in bazahoftnriijrdociuegi,

- adresarea fu judecatii cu ac$uni de con*iurire este cauzatli de divergenfele dinte p6r1i,-instanpnu vapueasmmina$ solu$ona asfel deac$uni decitdac5legeaprevedeexpres

acestlucltl'- pin note*ea in$ar{ei nu se va confinna un mport juridic peexislent, ci se va on$itrri o

siualiejuddidnou5,- h baza hotiririi nu se elibercazi titlul execuoriu, n0 avfud loc exeuhrea siliE a hotftfrii.Forivit an 8 din. 2) lil (c) Cod Civil, hoteftea judecitoreasc[ poate geoera drcpnrri E

obligaF civile iar an I I lit (j) Cod Civil menlioneazd expes c5, dreprrile civile pot fi apfuare 'prin nndificarca sau stinguea raportului juridic. Hcffttea plonunptl inro acliune dide demdormre &ae la nrodificarea &epurila gi oHigaliila exisents De de exenrplu: oonforn art

88

y7 alin.2) CoO Civil, rnodul de folosire a bunului @mun se sabilegte, fir caz de divergenfe, prinhottulre judecnueascn h baza unei aprwiui ecii6ile a intsrc$gl$ SlNot qlgplieffilS.Aqiunilc & congdarire pot due gl la sdngcrca @purrilor ti rcblitaFitor Gdvit€ (cb cxcrnptu;desfacerea cisltoriet dactr oristl copii minori, nu poatc fi frcu6 altrel docft prin hotilftejudecitoreascl uu privarea de &€purri p[rinte$i).

DS naam drqtului e, * valorificl prin intenrndiul ac$unir, deos$irrr acFunipersonale,o actiuni rcale,. c$unimixte,

Duficalca procedurali aleas[ & pane penuu aperarea drcpmlui deosebim:. a4uni eincipale,. a$uniaccsorii,. acFuni incidenale.

DuS camAcrul&ephtlui $ intereolui aSrat deosebim:. acFuni fudivknnb,I acliuni fu apemrea drepUrilor gi intseselor statrlui gi societElii,t ac$uni itrt aperarca drepurila gi intereselor alton persoane sau a unui oerc nelimitat de

PersoarF,r acliuniolctivee scliunioblioa

Clasificarea maurial.juridid a aclfunii juddice, labnzz ctrreia stii na[ua vuiul alitigiilor rnateriale carc la ftrdul lor d€fiermine intentarea actunilor in judffi[ totodatrdeterminfrxl 9i o diversifrcare afonnebr proezdutale dc manifatarc a qimiih puesul civil.Clasificarea materialjurfulkg a acfunii civile pennite determinarca gi aprecierea orpcri a direqieigi volumul ap6reriijudiciare a drepnrlui lezat, oonpetenla generall $ juridic$qralE, componenpsubiectivl,preum soatehevidenp$specifrulpartiailaritllilorpromralealelitiuluidal

3. No$mea drepElui b a{iunaC\t prwire h nanra.iuridic[ a acFnii civile $nt n@sarc unele prciziri ftr e oe

prive$te raporul dinUe rc$unile ,drept subbaiv" g ,gliwua civild', Asfel, notiunile & drqtsnbicdiv" $ ,gyiurca civild', dep snnt in sufuse bgehrri' aparnn unor diferite rdnui de drcpcdrept civil (fu sens lar$ $ rcspectiv, &qt promul civil.

bg6[tra dmtre ,fueptul subicaiv civtl" ,r ,,rcliwua dvibi" ese,,dreptul h rcliuru',careconsiUtie o garan$e a realizlrii &€pului snrbictiv.

^ ,,Drcpal ln rc1ilttu" se na$te in monBnnrl ln care este hc5hat ,drqai subirctiv ctvil".

In aest s€n$ arL n?UCtvil *abilegte ,,tenturui dc prercripyic exincffitwpe fiatlgA fula datanagcrii drcpului h acliuna hepai laacliunc se ru$te la daacfudpwaa @a wrtr&uia sd 4c deqre indharea drqaiulDar puruu a prre tr mipare fonnele prooedurale cealcEuiesc conliruul noc1iunii" &ncesar5 gi voinp tiurlanrlui acelui drepC

Ir fndul fii, drepul In rcldwv otpinde tr sine douE afibute (afti) slns legate inueelggianunu

a) &otuI le irtcn Eea acfunii. care consinrie laam prrceual.jwidid a drepurhri laacliurrc $ oonsl fn posrbiliqfea de a cere instanlei de judecaE pdmir€a eluzrespre ocrrdnarc"

b) dtwtulla a&nilerea.acfiadi, care constinrie laam material-juridicd a dppurlui laacgiune gi aon$[in posibilitatea de a apela la forp de consingere a stafirlui pentru a-l detanrina pdebitorsl-gier.ete oblig4iih,Ancaarlhcarcpretentiilesevsdovedi trfaptgitrdrpr

F;dsenf gi wlcificalea &upaiui Ia htattarea acfiwnL fu, a drepwhti la adninreaacliurrii,sedgerminatldeintunireacumulativlaurucondilii. Prin unnaredrebirn

89

I i f i I I In II x f' I] I

a) undilii de futennre a ac!ilmii, care constinrie acele tnrprejurlri de fapt gi de drept decarc depinde apod$a gi valorifrcarca &epului la ilrcnnren aclitoal nn prooeqrl civil,

b) cutd$ii de admishilinu a aclimii,care oonstjtrie acele irmprejurld de fapt 9i de dreptdecarcdepirdeagad$agi valorificarea dreptului ladniurcnaclimiiinprocenrlcivil.

Exerci$ul ac$unii civile ege liber h sensul cn declarparca acpunii nu este supusl unorgaran$i sau autorizalii prcalabile ninnrd ne,puttrd fi ras la respunOere poruu ca I invcar pretcntiircjusdffcaE, or uceplia uru oonselnp pe carc le poae supora Aeasa nu trseanurl-trs[ iIori:futc poate exercia rc$unea Pentu a purn ftr mi$carc a4iurrea civili, ese ncsarl tn@linireacnrnrlativ[ a unor condi $,nurmte cod4ii de inanwe a aclinii civilc.

Conditiile de intentare a acliunii civile pot fi gutrfe tr &ui categorii:a) prantsele, carc au valoarea wror cond4ii de bazn $/ carc cqrstitrie acele tnprejurfui de

fapt gi de dreE de care depinde apanf;a &vp;/rui la intentarea acCunii.b) catditii, care congituie cle impejurAri de fapt 9i de drept de care depinde

wlorificarea drepului la intenarea rc1iunii.hwfurcIc *epadui h intcnttu acfrnii fritl ) comBetenta gfleraH a instanleloriudoc6torcsti, adice aptiurdinea, recunoscutii de lege,

insangelor judc5ton;ri de a ftrfrpnri justi$a solu$onftrd cauza datA h pro€dure civilE (an l-69din I lit a) CFC).

2) absenla unei hotilrlri judrcEtpresi irevocabile cu privire la un litigiu ftrue aeleagi p6r1i,asuPra aoeluragr obiect gi avfnd acelea$r tenFiuri sau a urBi fuctreiEi judec5tore$i prin care seadmite incelarEa procesrlui tr legdtur{ or renunFlq reclamanurlui la nctune sau a fost ?n6ritEtranzaclia de irnp6care a pe4ilor (arr 169 alin I lir b) CFC).

3) absenF unei hotEriri irevocabile a judecl$i arbinale, obligatorie pertru ptrr$, cu pdvireh litigiul dinne aceleaqi pir1i, asupna aoeluiEi obiect 9i avfnd acehas temeiuri (arr 169 ain. I tir(d) cpc).

4) capacitatea de folosin6 a drepqrrilor oncedurale civile, adice capacitatea de a aveadrepud 9i obligatii procedurale civile, carc este premisa capacitl1i de exerciliu prooesuale civile(art 169alin. I lit(c),art57CPC).

Conai{fu ac uerci$u aacfiniicivile sintl) respectuea regulilor ctr pnvire la competenF jurisidiqionaE adici aptirrdinea

rccunoscuti de lege in*anpi judecitoregi sesizate de a ftrffpuri ju$ifa pe cauza aag (art tZOalin.l lit O)CFC),

2) reqpectarca regulilor cu pnvire la capacitetea de exerciiu a &repurrilor procesualeglile, adice capacitatea de a4i exercia personal sau prin rcprezentant dt punilr ftr instanp dejudecatn (artl7Oalin. I lir (c) tiarr 58 CPC),

3.) BqpecfalEa regulilor cu privire la ft'rma $i conlinuurl csorii de cheFare ln-judcata(an 165,167CFC),

a.) rcEectarea regulilor er pnvirc la timbrarea c€r€rii de chernare in judgcaE adkgachiarea totei de sat gi anexarea ceqrlui pEfilorefecnrate (an 84 CFC}

5.) rcryoaarcareguliloran privir la formulaFainrputeinicirilorreprezentantiui (art 809i lT0alin I lit (e)$i(0CeC).

Premisele 9i condi$ile de exerci$u ale actiunii civile srpraarungate poafie carrcErgercaal" fiind aplicabile ln toafe caarile Stfonnelc prcedunb de motifestare a aclhmii ctvilz,inclusiv tr caarl ac$unii tr procedura qrterpiosului adminisraiv, indifercffi de naula litigiuluimat€&l (de exemplu litigiu & dreil oonun, litigiu & oontencios adminisnativ, litigiu eoonornic).

De asenprea, legsla$a proesracivin rnai prevede $ unele condip qrcialz, anneoesiti a fi intunie doar frr anumite caari irn depurilarp de na[ua litigiului iscan pe exemplu,

regulilor ot pnvirc la splutioraqa prealabill a cauzei pe cale g6aiudiciartr Fooe&xistabilig de lege penbu cauzele de cat4oria respecrivl (litidi de *r.4$gfi de ore*i*

90

adminisfrativ) sau respectarca urpi asfel d" tw,rtt, prevdzrte de an 34 codul Rmiliei al R-l\Acaql lipsegte pe s,4 de drepul de a intena a"liunea ae divo4 dacl sotia e$e gnvidi sau arc uncopil $rn b ur an, ftr! amrdul aceseia

Pre4rF an abffrltp dnpuhti h intentarea rcFtnii,adicl a lagrii promral-jtuidioe, severifict la rnomentrl primirii er€rii dc drernre ftr ju&bua c{!e in$anni up*l'tfipr-r*wt adilit conrtiub tenpi de refrlz h pdnrfuea oererii de chcnrarc h jideb sa' re*iarircaaoeseia.

ln caz de absenF a unei pranix dc intentare a acliunii,insanF rcfi4tfu priniruccruniconform dispoziliilon aft t@ CFC sau inauznpro"inf pqnit &rfc;m an ZS Cngdnd o bheierB rmtirattrlnaoegsars 9i avfnd ca efectingiriUifarca-deasrnai preafroeoncu6oererc de dremare ftt iudffitl hre a@leagi pbli. ot priuit" h a6lq{ 66.fun'siavftrd deqitanuiwL

ln caz de abwrp a urei ond$ii de inanrue a rctiwtii,insung rffiticoererea dechernarc ln judecatl oonfsnr art | ?0 CFG f:r-, ru dit an cowii qr,rfg|rnaft I Z I W, fiE sMc

de pe rcl wtfslrndiqoziFilor an ?57 CFC, adopfd o lcheiere rtpti\afl fu acest seos,in$' ptrstfndu-se posibiliarca de a se mai adresa instanld cu aceea$ cercre dupe hg[rrareaobst@lelor gi tnuunirea ourdi$ilor rrcoesare.

Ianra maledatiuridice a drepnrlui la aqiune se stabileye gi verifica in cadnrl omminiriih fondacareip.q ;ih@,anrrciinsanpe*etu.ryry.g admiti acliunea s-od.fro p,retengile ffi.*og. & b.ria"adnisibilitate a acliwii.Conform prevederitor arr I 17 ffi:fucarc Wa fuuie sd dod?afi

W @te ? yry &qt unei at preter4t-r-;r fi ofiqilor ulz fud pgu,uFp* a@. hrlfa4a.* J_udecatr n4ine spre cercetarc nurnai eJe irbe P*zmfiaq &* .imporan$ q:ntu pricfue InsarF agocAa proUete dutr futrirm ei;vin&rq inmrtan peceroehr€a zub toae

^F.eb omple6 $ obiecdva, h Fdinl4 a nrurffdjr',rut6rga,*l itt

ansarnblu br, cahuindu-se&lege. 'i

Benla fornryiiudidale de apeare @nse in verificarea tefiEinkii tt fapr g ftr dqr aPret€n$ilor reclanuntrlui c5!e trft$ dacl ace$ea snt trtenr{arc, lnonp atnite ;dr; l" ..,conbar' o rcspinge ca rpintenpiaE. Insanp refirzi nu in einp rwtaranurlui cem insanp Ae aprimi cauza spre oraminare dar arurne tr oerinpte reclarrunurlui ceEp pftft.

O alt5 condi$e de admisibilitate este intenureg ac{imii, irn ca&ul tenrsrutui depessiptie.

DacI rrc'lannnnrl diqpne de drepul.la intentaru actiunii $ e, drqul h adnitauactiunil atrnci &epeil sar lezat sau ontestar ra primi .p6d" cuv*,ia T;x,dafi, pers,ainler.esa6 poate diqpne de ftphrl la intenarea otirr iosi q,*nnitenr s*; fiprgad,i;pol t;admitereaa4iunii.

De exanplu.frr 311 urFi _acsuni oe are 6iect patinronfu4 Aqal h adniteren ac4utit $ing.t prin presoipgie, dacl nu a fo* exercia6 ln tennenut sfibit'te ar pg. A€stq fusearn[ci se*inge drepurlde aapela lafcBdecursttrgae a statului pentru aldgecminapedebitorg,rlorcote obliga$ib. Rimfne val *tl+fui#, drcpwt h lnuntarea,;ilrril"

Din dubla naurl 1 oon;inutrlui &epwhti h ac\uuni^t a.a qioe adrcsarc nn insrurpor o acliurn 0€bub s[on$nE, pe de o parte, @its_tet.n0r fuennE) carc@, aoioceteopasoann oncrcu, pe care considern ci i-a lezat sau oontcsurt rn *ornlr Oqt Gffiitr*, t"t"d.qpe & al6 pte' $t-ginF cItre in$enF deJudegE de a primi spre uamlnaira c.n za $ d*n,*ihoErfti in wderca atudbrii,sar reqping€di pruarliilo saie.ft" pntiL

AnurrF unitatea Me ldoa mdcdaliwidilfr a drepurlui la rc1ir,,re (care conshriecerinplerrtamanrrluiqPffgl@ (oftaqtsurboefti,E&l*lur[ricafre insanp de judecatr de a pimi qre examinare cauza) tr ansanbhr a616sc a4iuttuhprocesulcivil

9l

Itl

Realkn c4 nu se confundi ,dreptul h rc1iwte" an ,,acliuned', inEucit ,,ac1iutna" e$sgersaH, absrac6, ca un tot de mijloace procesuale gi peoti*n hcehedi drcptrrlui n$iectiv.Totoda4 no$unea de ,gcliutu" nu este sirpnim crr,,&renea de &eflarc h judecatt',hUucit aufurE$i diferita Dr€pnrl subietiv Si ac$unea uebtrie sd odse ftrainte do a inuoduce cerclea, aceasrafiird acill prin carc se declangeazl proeul civil, actrl de investire a instanlei.

4. Modalitiifile de ap[rzre a pirflului impohiva ac{irurilParlile in litigiu au posibilitEti egale $e a folosi oate rnijloaoele procesrale pentnr suslinerea

propriilor pozi$i (aft % alin. 4 CPC). h virutea principiului cmhadictodafite$i, ptitul areposbiliateade a se apEra irnporiva ac$unii reclamanhrlui, in primul ftd prin fapurl c[ i se aduc IacunoEinp pretm$ile acesruia 9i i se oferl dreptul de a @re rcfuinp (an 1 85, 186 CFC).

Autrpi cittd ptiul inten$oneazE si se apere cu adevtrrat el poate utiliza dou6 modalita$:inaintarca obiectiilor gi/sau a a4iunii reconven$onala

Uisclilc tttrpotiva acfudi sht connwgwrutttole dcfqt $de thept prin coe ptfudco,nfutc pretatltile rdanwfiini

Obiec$ile pftlhtlui tind si dovedeasci cii reclamanurl nu are drepurl la acfiune nici tr sensprooesual, nici in sens material.

ObiccPle proca uale sht indreptate spre combaterea drepaiui la iltentarea acprau, pirinrlavind ca soop sE probeze cE gocesul uehrie S fie $qpendat sau sd inceeze, ori cererea s[ fiesase de pe rol din cauza cf, nu sint rcryectafe premisele sau condi$ile inainftii acgiunii. Deexarplu h procesul examindrii cauzei, plriul probeazdd adst[ deja o hotErte irevocabili inr-un litigiu identic sau cI pocewl a fost pomit $ este uslinut de o penoantr neimputemhit5, oriprinro hcheiere definitivii a fost admisi renunlarca rcclamannrlui la o actiurr idantirf erc.

ObieBW natcrialc sint irdrcptate spre conrbaterea dreptultti la adniurea acyitttii giizpaA terneiurile ds fapt $ de drcpt ale ac{iunii. Pifurl afirm[ gi incearce sE dovedeascl c5pretenliilerulamanului sintneintemeiate $ nele$time adiclrelamannrlui nu-i aparfin drepnrilela care getinde gi dovezile prezentate Snt inwficieme sau inpatinente, iar rrcnrnle juridice carese inrcci nu sint aplicate sau interpretatecorcct

Po'Eivit art 186 CPC, in cadnrl pregetbii anszs penuu dezbaterile judiciare, judecebnrlprqpune pfilului I prezinte in judeca6 ftr tenrBn prSele nsesare $ fi crflicn obtgalia de a@xn referinaaimpotiva actiunii reclamanurlui.

Agfel, depunerea referinlei este obligatorie pentru taote categoriile de cauze judecate irnordinea pooedurii contencioase. In refuinlil se indici in$anla la care se depune, numele saudenumirea reclamanului gi revendicirile lui, obiec$ile prooesuale gi materiale pentru fiecalepreren$enn parte, prcbele care dovedesc ace$e abiec$l &mersurile pirihrlui, paum Si alte dateimportante pentru solu$onarea cauzei. la referinp se anexeazi aftea copii de pe referinp cigircclaman$ $ intervenienti sint Neprezentarea in tenrrcn a pn&elor gi a referinpi de c5be plrit nuftrpiedici examinalea gi solu$onarea cauzei h baza marerialelor din dosar.

Ac$unea reonven$onall este o modalihte mai omplicatii $ mai ru aplicatil de apnrare aplriului.

Acltunen raonvenltonali confil dintq pretcrrgo nnoiaLfitritlicd septun a ptiaiuitnprhrc rec.lonannthi ce rmnqzi s dfu uofinAn conumihnt at acfwrn pbufuald.

Ac$unea reconvenlional[ are caracter hcidcntal, fag cale are imporunp la sabilireaoorpet€nlei jwisdicgionah teritoriale. Pouivit aft 172 CPC, aqiwrea roconvenlionali poab fihainhE pinE la finiurea examinErii cauzei in fon4 dacl strt reqecute condiflile prevtraile de art173 CPC. Ace$e condilii semnificn rci caad ctrd aqiunea reoonvenfionaln poate fi admisl qpreexfrninarc conoomitent cu acliunea pirirripalS, judocitorul fiind h &epq ci nu Sligag sa o fac5Acse caard Snt unr6toalels

l. daci asmea rccorrven$onali urrn6re* conpensarea preteJr$ei ini$are.

92

Compensarea se produce aonci cind acfrnea princigaE poarti caracter pafirnonial lnasenrcNna siua$i esie facilitatE e,\€cutarea hottrrtii, or, instan;a va elibcra doar u titlu orccutoriu(posibil compensarca sl$in$integral prcten$ibSrlilorh li6giu, siuatiehcarch generclttt spcUbqeazl tidul cxcooriu). De atemplu: Iocaorul ere de la locatar plata pcntru chiriaapafiamenului, iar ace$4 la rtdul sdu, solicita cosfii rcparaliei capitale pe care a ftcuto.

2. dacE admiterea actiunii reconven$onale exclude. toal sau pa4ial. admiterqr actiuniiorincioale.- In aest caz ac$unile se exclud reciprog fapt care faoe irnposibiln e,xaminarea lor separa$,or, a$fel sar emite ho&iri conradictqii $r s-ar incilca prirrciprul prejudiciabiliE$i fatelc. inacest caz anrbele acSuni sint organic legate inue ele, de aw,a, reieSind din aft 173 alin. 2 CFC,ac$unea reonvenlionaEnu poate fi examinatii separat De oremplu: in cadnrl examinirii actiuniide achitare a pemiei de lnuetinerc penEu copilul minorpiriul solicit[ cont€smrca patenddlii unin procesul de divorf pftibl solicitE declararea nuliEf cesetoriel ui ln aqiunea de partaj abururilor srcesorale pirlul surcor legal contesl lqalinrca tesanrcnblui.

3. daci ac$unea reoonven$onald $i cea ini$ali $nt in conexiune. iar jud@rca lorsimultan[ ar duce la solulionarea rapidi sijust5 a litigiilot De exemplu: in proced de desfaoerea acisitoriei pilful cere partqiul averii sau plaa pusiei de tru€tinere,

4. actiunea este inaintatl.in cadrul aceluiasi litigiu intre aceleasi pifti.Pofivit an 42 alin. 2) CPC, acliunea reconvenlionali se haint€azl in in*an1a carc judrcn

aqiunea ini$al5, indiftrent de care instanp ar fi ompaentr sn o judee. Caerea reonven$cral[ seinocnrcEte pouivit regulilon generale ar privire la forma $ conginuul ererii de drernarc injudecatE

5. Actde de dispozffie ale pldilor.P64ilor le ege rcqtnossrt dreeurl de a dispne de diectul procewlui qi de mi!@cele

procesrab acordate de bge. De aceea ele pot foflpui un $ir de ac@ de diqpozi$ carc pot fidefinite ca rnanifestlri de voinp ale pdrlilon pnnind drepnuile materiale supuse judeca{ii crim[iloacele proceuale rsunoscute de lege. Rolul actelor de diqpozi$e ale pftlilor €se, i0 primulfnd, de a Frp capet sihntiei fitigioase Si a pocesdui dinue ele in condilii care le mulpmEtedeoporivl, iar ftr al doilea ftrd de a singe orioe posrbiliute de litigiu pe viits tn kg!fire ctrobiecul cauzei rcspectivq or, hotEriea judecIoreascl irevocabill va aveaputerc{! lucrului judecat

Actele & diryozi$e ale fiilor sint dr€pfiri ryeciale ale acesora (an 60 CeC).Schimbarca obiectrlui sau teneiului ac$unii nu poate avea loc Ia iniliativa insanlei de jufuE, cidoar a rrlamanurlui. Modifidnd obistl a$wdi reclamanurl schimbd petenliile inilialhaintale. De ocrnplu: solicifrnd inilial dc{acerea conraaulai reclananul ere ulteliordeclarurea runfr$i acestuia- Imporant este ca toate peten$le carc ar suportat modificiri str nudepageasc[cadrul raporudui material litigios care s"aconuuatinue pa4i. Deorenpluzrec;lorunulcare a cerut in@ ploftt pensict fu futelircre, iar ulteriar cerc lipsirea pfuMtti dc drepul Iaspaliul laaiv, rw se considcrd d Si-a rnodifcat acgiutuo ci atruinut o noud acliutu.

Modificarta t€rneiuluiac$unii presuprneschimbarea circumsanlelordefaptsau dedreptpe care le invoctr reclanunml pentru agi justifica Feter{iile De arenrplu: rezilierea anticipd acmtactuhtidelealiutu laini$aivalrcanttluipufrcauzlltddefolosireabunuhtittdtitidconttarfustinaliei sfu (ut9M MCivil) suulurioracesnpoatc rerunlalaacea,gdauzfi ysd irwoce ruplata chhiei pe prcursul a 3 lnni dryd eryirarea tenrcruhi de platd"

Nu se coruideri modificare a acliunii, cornpletuea teneiului ace$da, ocinderca saureducereapreterqtiilorprirrcipale sar aocesorii, solicimrca oompensArii valorii obiacillui pierdutsaldisus, inlocuirea acliunii in consanre prin acliune fu rcalizarc (afi 60 alin 3 Ceq. De dearemplu: solicifud rehtcgrwu la suruiciu rcclatnantul nui soliciti Si plm degdgbbilor

93

I r1 I

- -trnorule pentru corcediere rclegitina ori cerlnd dzSacerea cMorie| ulterbr ttai cere $prujdaterii.

Reclarnannrl poarc se modifice acgiune4 adici fie obiecnrl, fie tereiul acesteia- Sctrimbareaconcomitenttr a arnbelorelenpnte semnifice haintarca urBi noi acFuni, carc uebuie sl se supunliEutor premiselor 9i ondi$ilor oerute de hga Aumci ctd se oonrplercaztr obiecnrl rcFuniiLnPltcit se va impr.un gi ompletarea tenniului aocsteia De exemplu: cererea de dcsfacere acdteorici se htenuiazi pe anamiufqu, iar complatatdfiind cu solbitarea pensiei dc futrelilurea nfulai incapabil de rund, se nai bazpati gi pe ala frye jwidice,

Rnwget h ac/uu estc un ad do disrylie tntildaml al rcclanwfitlai we ane&qt scop fucetuea pocesulai

kt aoe$ fel reclamanhrl rrurunli la acliune atit ln sens material, cft gi in sens procesualEvident renunprea poate fi totali sau par$altr Motivele renunpii pot fi diversc nejustificareapreren$lor sau irposhiliutea de a le prob4 pr€cum gi otorarea benevoE a obtiga$lor de c5[eplir

Nu unrpaz[ a confunda Hragerea cererii de cdge reclanrant inainte de emiterea inrctreieriiPnuind intentarca procaului, care conform aft 170 alin I bt (D CPC ege tenBi de restiurfue acererii de chemare h judecaE cu toate efeclele juridie carc rparl@ de renunlarca la acFuneadmisl de insunp de judecaE, care wform aft?fi lit c) CFC @n$i$ie terpi de hoefte aproceului.Incetareaprocesului face imposibili adresarearcpeattrcu oa4iuneidenticl

Renunpea la acliune ca:rct unilateral de dispozi$e apar$ne gi persoanelor care pomescprocesul in intercsul altor tiurlui in condi$ile an 7l gi 73 CFC, lnse admiterea ace$ei rurunltrri nuduoe la inoetarca procesului adta timp dt reclanunuil trsrgi rur reirunp

Degi reclamanhrl nu este obligat si explice motivele renunprii'la ac$une, insanp esteobligatE 9'i e,rplice consecintelejuridioe ale respectinrlui act de diqpozile penuu a verifica daciacestafl oonEientizeazlE ntri este viciatii voinla Renuntarea laacliurrc uebuieexprimatitr oereriscrise, adresa6 instanteq carc se arexe*rLla dosar, fapt nentionat in pooesul-verbal al $edinFi(uLlzl CPC). IIt$anF de judecaE poate $i si refrrze printo trclreiere rnotivati adrnitercar€nunlErii la rc1iuna .laci resU efecnrcazi drepnuile alOr persoane"

Reautu$au acfrnii atz un act de eWzW uttildsald a pfifudui prh cne acestui$eryrindamfulatpaet$ileAruhtatcde cfuercclomantgicae,dcregul4 andiltonuzddnitaenacliuttii

h acest fel pftfu,rl renunF la apErarea intereselor mle. Ca gi in caanl renunlirii la acliunearccunoa$erea acesteiapoatefi integrallisau parFal5, seperfec'teadprintiocerere scrisianexatiilamaterialele dosarului, nu trainte de a verifica daci voinp piftrtui nu este viciatA sau nu esteorprinratl ot rea-voinp. ln cazrt admiterii de cerc instanF; ;ornoagterii aqiunii de ctrre pirft seva FonunF o hotErfre de admirere a pret€n$ilor reclamannlui (arLzl2alin. 5 crc).

Trutzocfu de frnpdcue qtc un confrw$ coe fu fiitt# &erythti ptwnwl civil estery ad de dispd\o bildsald a pbflor prin coe owtc4 fUirrd concesii nclqoce,adat wn UIEtuI g tfrttg pwmn chyif

Motivele trcheierii unei tanzaclii de frn@arc pot fi diverse h *gr.rtr, dificultateaprobdtii $i nedorinta de afi funplicatintrrn proces indelungat

Rin trleierea urei tranzactii de tn$carc pdr$te dispun nu numai de &epnrile materialeoe le apa{in ci $r de miiloacele p'roesualq intrucit fanzaqia de fupecarc r"a fulocui hotlrfreajudergtoreasca

Depntl de a lncheia banzac$i de implcarc aparline pErf,lor raporului rnaterial litigos,irrclusiv intervenkntii principali, iar persoarele cale pornesc proce$il din nunp popiu trintercsele altor pensome (an 7l $ 73 cPC) nu dispun de ace* drept procesual

Tranzaclia de fuipEcarc poate fi incheia6 pe tot parurnrl procesului" chiar gi la, ta76exe$6riittoErtii.

94

-r -

T IT

h *gntq rdnzac$a de irnpAcarc se negociazi tt afan Fdinpi de jrdffitr $ h aoe$ caz,se perfeoead h scriq se senncutr de anrbele pdr! Si se arexeazi la nraterialeb dosarulut Dacdmanzac$a de lrplcare se lndreie tt cadrul Fdinlei de judutr, annci ordi$ile aoeseia sconsemnead detaliatin proeul-verbal al Fdinlei carc se sesmeazl de an$ele p6rti. hn'prrftrdpirlilor s[ se tnpaa, jdecltorul rEhde s[ le explioe conscingeb juridice ale acestri uprooesnal Conform aft?65 [t (d) CFq instanla de judeca6 diryurrc trcetarea prwestlui, dac[conftrnl o uanzrclie de trplcarc ttte p6rfi. lv1ai rrult dect aft, jueenrul t$uie s[ verifioedacl prin tranzrc$a & tnplcarc nu sint afectate drcpurile albr peisoane $i dac[ lanzaqfor detmpecale nu ese e,ltpres int€rzisl de lega De orernplu: ir cazrile de cm$aar a paternitElii &repaftue a prejudiciului cauzat prin accidente de mund sarr boli pnofesionab, de achitare a pmsieide intefinere Trarzrc$ei li e*e rezervat capitolul )oilflI al cod civil d RtvL C.onform art. 1332Cod Civrl, nu se p@ faoe ranzaclie cu privfue lzczrryfirtrrz,persoflrei sau la alte chestiuni careintereseazl ordirrca publictr Twu$a de im$carc poate fi cmei penuu eliberarea u'tlului deexecutarcsilitE,dac[eaafostonrologatr Omologarcapmnific[admitereaei&cdnein$anFdejudocaE g diryuuea inoefrii promului in teneiul aeseia Dad ln baza an l33l Cod Civiltranzac$a a fost ftdrcia6 p€ntru a preveni un prcce$ a arc puterea lucrului judmt, insl ru pmtefi prezenutl spte o(ecutarc si[S. Drcl una din pa4i nu$ \ra onra obliga$ile care rcailttr dinroasfel de fmzztie anlri ea uebuie sd se adrcseze in judocatn cu o cerEre p€ntru a puniprocedura in ordonanF in baia an 345 dh I lit O) CFC

6nsigurareaadunitln caart in cale rra;dicarca nrnsrilor de asigurare a $unii ar clea dificulE{i

judecaoregti sau ar frce inposbile execuhrca hotedrii judec5torcEti la oererea panicipar4ihr hp'roes, judecdorul sau insmp poate lu mlsuti de asigurarc a a*unii.

Xieuruu @FuA & w ad pocauol W cse il dispttttc t fianp Ia solicttawWAcipnfur la pw fn stuaio tn we p qfu d{iattq ?n nfufonou catspi wrueutow hdfttii o deved hnpshiln

Asigurarca aqiunii se admite in orice fazi a procesului.in vederea cigurtrii aqiuiii, judecitorul sau inurp ese fu drepca) sd pun[ sedresuu pe bunurile sau pe sumele de brani ale piriurlui, indusiv pe cele care

se afl5laalteperso@qb) sefutterzice piriu{ui sdrfrgirea unor anumite acrqc)ginterzicealtorpersoanesevirsircaunuanumiteacteirnprivinpobieuluih liign

irrclusivrursnritsreadehmuric5trepflntsau fudeplinireaunoralteobligfii fapdee[d) se suspe& vinzarcabunuilor sechestratein cazr{ intendrii uri a{iuni & ridicae a

sechestului depeele (radiereadin acntl de inventar),e) sa sttryende urmlritea, htereiati pe un dmumtt orcarbriu, cont€stat de cet€

debitorpecaletdbiafi.JudecEmrul sau in*arp poate aplic4 du$ caa $ alte mlsuri de asigurare a acliunii care

secoreqpundnsopriluspcificarcharL lT4CFCDeaserwqpotfiadmiseconcomitentrnaimulte nrtrsni de asigurar" a $mii dac[ ralocea bunurilor $cbe$rate nu @gegte whreaac$irnii.

Dupn aflicarca misurilor de asigurare in privinp unui hm,lncheierea ado$a6 fo acstserrs face opozabil sctresmd 0r0tq celor care vor doffitdi vrerm &ep arupra hmrrlui respeciv.ln cazrt inrcflcErii interdictiilq, vinorafilc le se poate dica o arxnde de h l0 bn e,mitlticurwr$oule Pc hr$ ffist4 re,larnanul poafe qe vinowlilonr€pararca pqiudiciului cauzatprin neexmrarea hcbeioii ju<bcanregti de asigurare a etiunii.

Aplicarca sedresului pe bunurib organiza$ei sau ale penoanei fuioe fl saut dehtreerinzlfor, fu caal asigur5rii rcfiunii se efecnreadftr unnitmrea ordire:

95

d nn dmul rin{ pe bunurile carc nu participd nemijlocit fu producfie valori rnobiliare,mllorc blnegi de pe onurfi ailoffiisrrer obiecte de design din oficii gi ale bunuri,

b)h aldoihaft4 peprodseleftrite (mErfui), precum $rpe altebunnri rnaterialecarcnu participd nemiflocit h poesil de podnclie $ care nu Srt de$imte utilizlrii nernijlocite lnpsod@

c)in al uerlea rtr4 pebr:nruile inpbiliarc, precum gi pe materia priml, materialg rnaflruunelte, utilaje in$alatii, chipannnte $r alte mijloace fixe, destinate utilizirii nemijlocite trpod{ie

d) in al patrulea fin4 pe bunurile pedate uru alte penoane.Pouivit an l?6 din. 3) CFC, sctresrarea bunurilor se efecureaz[ numai !n limita valorii

revendic5rilof din rclune-in AepenAenF de mEsurd asigrratorie bteprinsl, judecltorul sau instanfa ingiinteazl,

dupdcaa organul care hrcgis€azlbunul sau drepul asryralui.A@qftrd asigurarea acliunii, judec5torul sat inwrp poate cerc rcclammului o

cauliune a prejudiciiloncare ar putea fi cauzab pfifhtlui.Cercrea de asigurale a ac$unii se solulioneaz6 de judffStor sau de insanp care

ommineazl Ficina chiar h dua depurnrii ei, fdri a-l ffrqtiinla pe pftir $ pe ceilal$ participanli lapooes. Privitorla uigurarea rcFuilt jtdeetorul sau insunppronunpoirrJreiera ftnfreitrea deasigurarc a $unii se executii imediat, in ordinea s-tabiliE penuu elrccutarca actelor judec5tonsti.in Uaza hclrisii de asigrrrare a ac$unii, judecltonrl sau insanta elibereaztr titlul excrtoriuroclannnmlui iaropia hdeierii de asigurale a actiunii piriului.

tndrcifriledeasigurarcaduniipotfiaacatecu rccursDaciincheireadeasigrrrareaacliunii a fos emise firf SL€armuenmlui termenul de depunere a rccur$lui secalculeaztr dinziua in carc petsoma inErcsaE a aflat deryre prmuprca inctrellrii. nepunerea roqlrsuhriftryouhatntrcierii de asigurarc a acfiunii nu supendlammteaincleierii

I{Islna ailerioar[ de asigurae a actiunii p@fe fi s$siuitn sau anulati"Rin rrlnale la qrrea panicipar4ilor la proces, se admite nrb*iufuea unei fonrp de

asigurareaacluniiprinuoaltiformtr Sub*ihdrEaureifqnedeasigurarca$uniipinuoaltlforrri se soluliorcazltt FdinF de judecate Panicipan$lor laprooes li se conHrricd locul, data tiora pdinpi & judatl Nepezenwea lor, hstr, ru tmpiedftS owninarca prcblemei.

ln cazrl asigurftii acliunii prin care se cere plaa urni uma ptiurl este fu drept ca inlooil rnesudlon de asigurare luate, se d4ur6 pe conuil de dqozit al. instmlel surna oeru6 derulamanu

lvfi$n de asigurare a aclunii poate fi anuhti din oficiu sau la cererea plriului de c5[ejudecnbrul sau insanp carc a ordonat miisura de asigurarc ui de judecend sau insta{a fu acEror prcoedu[ se afle pricina Anularea nrEsurii anterioare de asigurare a asFunii se solutioneaz!tr S€dintl de jrdecaE Participm$lor la proces li se comunici laul" datra gi ora Fdrnler.Neperentarui hr qetaE, insI, nu irnpiedicl examinarea prcblerrrci.

Reflrsul ftnpouiu ftrctpierii de anulare a nrEsurilor de asigurarc a acliunii sau desubciuire a urci fonrn de asiguae or o alta zuspurdfl executarea ftrctpiqii

Pouivit art 180 alin. 3 CPC, tt caatl rcqpinguii ac$ tnii rEsurib uterioare de asigurarea acliunii se mlin plnlctud hotnfi€a judecltoreascn devine ddnitivE in caal admit€rii aclunii,rrtrsribanerioarcdeuigurarcifi$sreazlefectilptrllaormrtareah,otfttriijudecIue$i.

DacI hotfutea de rcryingere a $unii rcclarnanului a devenit irpvocabile, piriul esefir dr€pt S intenE?€ itmpouiva lui aqfurrc Fvind rcpararca prejudiciului cauzat prin mesrile deasigurae a a{iunii luate la cererea acesruia indiferent de vinovdfia rwlamanurlui.

TEI\{A }trV. PROBELE gr PROBATTT,INEA iN pnocrsw crul,

1. NogureagscopulprobagunilJudidareZ No$mea$dasfrcarcaprobelon3. Nofuneadeohlodd prcbaflmlL4, Repartizarcasardnfl deproba$unetrbtepftF.5. Pendnenpprobdor g admtslbilltatea migoacelordeproba(ia6 Fdulle{$melordepr$afie.7. Ddegaflejtdecltor€td g aSgurarea probelor.

L Nolftmea $ sopul probafiunii judidarc.De tquE in$anp de judffiE h cadrul pooesului civil este puse in siuralia de a

cunoa$e care\a cinm*anle de fap care au awt loc in U€qil $i rnai rar seinfnpld ca in*anp se ,ia omoEinB nernijlocitcu anumite cirurmstanp (de orenplu: examinarea la faga locului). Acestepoces &ômoagere ffiactr o ryrumiE fonn[ proesral5 $ este numit prfugiwu jdbilzrA

h literanra de ryeialiate nu existil o opinie unicii cu Eivfue la deftrLea pobaguniijudiciare. Dveniarca de opinii este dererminaE de oerorl srbiectelon irnplicate in prwsrl aeprobaliune carc b opinh diferitor autori difern-

Dupa plrerea unor autori, h prrcesul civil este activitatea exctusivd apd4ilon bazprd pe totalitatu &epurilor lor pocesualc, ure corstd dk ofirtta$ih dcryrccircwnstan{clc de fryt ale cauui preuntctnea de probe, contMcrea probelor pd4ii adtav,iruintareadcdmurcwicuprivirchnlicitareaprobeloaparticipareahcerutaeapr&ebn

Pouivit acestei opinii, co4inunrl no$unii de proba$urrc nu irrlude astrel de eape pqmcercetarc4 verificarpa $ apocierea probelor, care $nt rertliz:rledrc5ue in$anla dejrd@4 adidexclude instmp deldm6 ca $biect al probatiunii resa din unrE fiind dor p6r1ile. Tooda6,arl 56 gi art 55 CFC d RM prevede ca drppt gerieral al pcticipr$lo la poces prczenrarca depobe gi participarea la memrca lor, Ergind cixorl nrbiooelor.

DUF pfuerca ahcr autsi, ptfullnu judidord este rctivitatea subiectebr prrcarbicnil ae^rfturad cu qiutorul nijloacebr ptocewale fiabilia dc lege at privire Ia sabtlbeaadAfuului obicdv. deryre dstsq4 su itraist@ anmibr cbamtstan!4, tacewe pafiitsolugbraru Mgiulai tntre trti

Asfel, s$iedeb probatiunii sttt nu dou pIr$le, ci $ in*anp de judeca4 preorm giceilal$ panicipanF la proces: inrervenienlii, reprezentanfii, procurorul gi persoanele care pot poruprocesul fu baza art 73 CFC

AEastI afirma$e poate fi preluattr numai cu anumite preizarl Lrstanla de judecaEnupoate fi erclustr din ca&ul probaliunii judiciare, dar sarcinih $ dreeturile ace$eia Srt diferite deoehaleffilor,gianunu

a) dgeminar€a deftitive a circumstantelor care au inputmp penuu solu$orrarea jus[ acavrct (art I l8 din 3 CFC),

b) propunerea $g1or gi alorpadcipanli la proces s[prezinte probe srplinrnure gi gdovedeasc[ fapteb e onsinrie obiecnrl pnobatiunii p€xltu a se convinge de veridicihtea ls (aftl l8 alin.5 Crc),

c) contibuirea la prooesul de adunare a prrobelor, dac6 p5$le sau a{i participar$ laproces soliciE qiutonil in$anBi din cauzq dificultrtilorioftiire (ar I 19 alin 1 CFc),

d) aprecierca pobelor dupe intima oonvingele, curform an 130 CFe

^ Sopul pobatiunii rczid4 tr prirnul fnd din sarcinile pro@dudi civil€ sabilire in axt 4

Crc. In mod specia[ rgnul proba$uniijudiciare nu se rcduoe doar h colocalea $ Fezenhr€aprobelor, ci fl la apr€derea @ffia de clfie in$anF de jufecatt, adicl la forrnrlaba rncqrchzii lqgice carc u pesnie rncirrea hotirftii jrdcetore5d.

96 97

'-

Tr€hie de relinut fap0rl cE,, in$anta de judecatl nu prabeaztr, ci solulioneazi o cauzlcivile insE, bg5[rrd instanlei cu probele ege desnrl de mare pentu a afirma c[ $ activiuteaapesteia se irrlude ln prcba1iwrea judiciad. k$anF pardcipd indird la cohctarca Fobelor, iarcercebr€a gi aprecierca pobelor fiind una din obliga$ile pincipale pe parunsul prooesutui. lnaoea$I odine de idei, am putea da urm5toarea defini$e

mUfutu jndiciud atc activttdaa to:grciwiAic d p e coe o dc sfdgrdh ptooa * tatgeniol hwtp dc Wd4 tdreptatit spre qlht"a itlfunu$on wiilitp d6WAamsWgele de W alc ryrifet ,rodificbli # sdngqti rquurflor jtridil:?,, t{@nhtoorundtdfontuprsualiL

Pnobaliurrca judiciarf, fiind un prcces oomplex, con$[ din mai multe eupgconsecttivitaea clrora urrpazn a fi rcspatatl aft de participanp la pooes, cft gi de in$anla dejufuS.Acesteasirtu

l) dmrninarea circumstanplor de fapt pe carc se hterneiazl pretgnliile si obiec$ilepldilor.

Aceastfi Finte etap[ consttr 1n determlurca diecului pr*a$unii tr cauza oncretlkri[i"t, denerminnea obiecnrlui pnoba$unii e*e pts5 pe searE p5rlilor. Pffivit art 166 lil (e) CFCcare rqglenenteaze forma $ w4inuul cer€rii de dprnare ln judecat!, eSe prevlant c* lncrtr cureferire la rulamanr ln an 186 atin. 3) CFC este specificat aeJagi luau in privinp pftiului. ToE$idelexminarea definitivl a circumstanlelor carc ar inporbn$ pentru solu$onarea jus[ a cauzcircvine inm4e[ h virutea art I l8 alin. 3 CFC.

2) determinarea colecmrea si prezenFrea pg$elo care confinn[ sau infinni ocistenBcircumsantelor de faot ne care se intemeiaztr oretentiile si obiectiile odrtilor.

Ddsninou pfielor @nst6 in $abilirea sunelm de inforna+ie carc ar putea dovedia{*enp cirwn*anfdor de fapt pe care s fuerpiazl F€ten$ile $ obiatiile p6rlilor.

Cdtmwpobelu este realizattr de c5t? panicipan$i la prom. Reclonara.pr&brde caue in$anp arc hc fu boza an l l 9 CFC fu caal tr carc plrlilor h ese diftil de a b pczcrrtagi solicitl stortluil in$anpi h aces scop, cu corditia ca pr$ele reclamate se fie putinente giadmisibib. Aoaseetape a pdaliunii judiciale nu ese dligmorie.

hezgtau pobfu ca &. procesnl @nsl tr punerea lor la diryozi$a insanlei.Cqrfonn att I 19 alin.l GC, probele se prezinti de cftE pers S at$ patlclpaai la prooes Dqi,conform aft 185 alin.l lit bI g), h) CPC, s lucnr urreazn r fi frcut l^faapregetirii a\zapenft dedated jdiciarc, ousi nu e$e exclus ca ultsior, pe parcunul dezbaterihr judbiare,participanp I invoce anumite probe. lvlai -mult dcft aft, pouivit an 372 ffi"acest lucnr poate fiftcrr gr lafrlzaexaminlrii czrurcrtn apel.in rwurq onform art 4lO CFC, fiind admisibill furprezenhreafinsisnilor noiirrcaliaedepr$e.Iar,opanedintenpiruiledeclaftiireviaririi$ntindiryauabil hgate de oorectiudinea adniln*ibii gi qecierii probelor.

3) ercetarea pobelor - perceperea lor de ceue insanF de judecaE"Ahnci cfttd sint cerceate p,robele se ailice bate fonrele de peroepere arEaliEup, ncw

prazdce bgie de gMire adid lcgilc enpb*z de dtwsure. Grcetarea probelor se faoe doartu cdrul $edinF,r & judecafS, $nlndu-se cont de prirripiile oralittrlii, nem{locirii gi mrtinuite$i 9iconradllorialitrlit Mijloaoele & ercerare a probelor $nt acliunib 1ro@sule gnalb c5rcrapobele &vin acesibile penru perceperca gi lnplegerea lor de ceft in$anp de judecatr 9i de cefepartlcipcrlii laprocas. Eecatecategoriedepn$eigi arefqnrasaprooesnlldecercetare"

4) apreckrea probeloresetapafinall$ definioftal prooeslui deprobafiurcjudiciarl-Ea 8i gApSe refleaare h partea motivadi a hotErlrii unde instanp indid ,,nntivele concluiilorsale pnivind dmiterca unu pr*e precum 9i argurentarcapr€fqinFi unon probe fati de altele"(artl3O alin 4 CPC). Degi, unii docrinui exclud acastil eh$ din Foce$l proba$unii sintern dep&ereaoelccarccred ctrfiriaprecitxeaprobelorn-araveanici un roscelelalte€hpef or, hgslaFa

98

procesuaE stabilege rcguli gurerale de apreierc a probdor gi neoesiarea efucidfoii narhteloraprwierii probelu irn hotlrtrea juOecenreasce

2, Nofiurrea g dmcarca prddonDefrritia de prob[ este rcflebg aft fu doctin!n doctrine nrctr cfnr rrprinito 6 *::r^-^-,^ , !$$.tttegislaSapnoesrat{'ht*ttatg,*:"YffiiH*1*Y::,vry;;"i.;;a:7,#ff*,,o'Tffidcprc circumwnyeb carc_au itnWtuttld ;;,rn

-;,;;r;;;;r;.

*"t*T,:Y*-TT ryEo ?.ry * w madi,c tn n&t peututt

"Iytr'ffi *"*"d*r;d*;;',",k;;;w";p#;ffi Wffi ,P,o,rr,, f,r:. yyry Wrrt rr" wrni i,r* ;irltffi';ffitn sens rsrs, piurc ,rp*rta;;;#il;;;#"ffi'0,,*, nn indinct potW"X#;y-m*!?: *:* ",,p:-,r^td w,ntt nngowea ju*i aM*,tr%.9:aruotwfomdi,il*,,ae"r*;;;ilffir;;,tr#ffi;prmsuald sabiM& bge.

h'obele qNiilie un concept unic in care se inrcrcaleaz[ informa$ile dewe a'mitefapte gi mijloete prin rq se qFn acestea- Nan'a'rrtd.r; pr"brr*es ripr*

M, l) tt prtnrr rftrd, pobere au

'n anumii

-nlrrr'_ wrr4*&w cirurm*anlete

2) tn al *ti *4 us ofomd prrceanld,numitii miibc dc pr@ie, qe guap5veridiciraFa informalielIn acest sens lqislafia proesuaE civiE enuneri unnaoarele mijloae de probaliEr explicaliilepdrlilogi alOrpersoaneint€csate,

o depozi$ilemartorilor,r trscri$rilAo probelenraHiab,o furcgismribardiovideo,

o cLamsans, arre crierii se referi la i"r-. ffirdtr d, ;ffi#*l) Duo[ lee&ua crntinuurlui nnilr"i,r,, fnrrfi rt mr.*+ r^*r-:-

o omcluiilcexpertrlui.3) h a rciba dnd rbele rebuie si unreze o annmiri ordhe dc aenilnnue(@bc,,r*ptezeotarc qi oercerare). Fotivir aft r r z arin. 3 ec,.d.rril6dr; hceharca 1.,ii ru ar tr,,ercOe

rybaftrr g rur pot fi prse deftNtanpirr terneiul hoEftii.In ros* ordirp e tui p&d corca* n{o4a i privbe ra ct aunla$c dc tqt pecae settarc&atnuat$irc gobiecfire pbfloi, p;;; i;i; ;rr^-"r, hpane pniusn sobfonae a cau4 ce t; oi*irtt"'*aail d*a paa frr azn e4i'tfdna#c cule se mt*u ne.anamite w^ (sr',q nffic nqiwce do w swvtebuic sdfu Mandnaa, coleaafi, p*iltd4 cattul g rywatuto wni, o'dt tcpocaualitubililii delqeclasificarca prselor duPa diferite cdtedi permite sfidiqea Iq mai epnmaaq relenaea

ffi$#ffi soluFonarca ,nei car,-e."Tqp ppq,'n sl. a rair{*&.

o cimrmcrrnrx ^,.. -,j,ygl?tsg probei, .alt ,iinf*rit care qrfirmi sau infinntr

l] oourui*a) pmbedirtcie - din conlinuUrlb) pmbe hdirde _ au 6 bginrn muhiph * O#lpr*.n i de am mlirunrlaceseia poate ondi$ona mai multe mrihzii.DifercnF tr3 nyuele dfuEcte $ indirecte e*e evidena, dar amsa nu diminrrcazl dinvaloarea proban6 a celor din unne, or, dceori pr$eh lrdfu"d; 0r qmul poturfrnra u'ittfurna rcridicitateaund pobedircde" fr *,rl'u4 pt"bdrt dilsintrcoesaretrn*'rumer

99

tI

mai nrare insanFi pentru a putea curdi$ma anumite concluii, oeea ce fre ca prooesul I durerernairulr

2) Dupd nrodul de formare a conlinuillui probei (adld a informa$ilor despre anumitecircum$an$deosebLn

a) probe primare - care imflicn un raport, o hterac$urn dLectl inue cirumstanp gisunap$a{iei. Deexemplu: lnscrisuti tttoriginal depozitiile martoriloroolari.

b) probe seourdare - cale implictr un raport indirectfuue srna probaliei 9i fapta produsigi au drept @ngut infonna$ ce provin din dte surse" De ocmplu copiile de pe inscrisui,depoziliib rnartorilorderyreeau auitde la alte pnoane.

3) DuoE sna proba$ei deosebim:a) probe perenale - o\pliapile pdrFlor 9i alor persoane interesag depozi$ile

nranoribr, concluziile e,rperillui.b) probe materiale - ftrscrisrile pr$ele materiale gi hregistr&ile audiovideo.ln aocuine se discutr ince deryre oredihrdinea aesteia clasificeri, conplicaii mai 4les

prin wbdivizarea pobebr personate tr verbale $ scrise.4) Drpe bcul de formare a probei deosebim:a) pnde judiciane - caro se oqrsiuie pe parursut examintrrii rrcrrijlocite a carzri. De

exernf,u: daeiliile rnartorilor, oplica$ile pfu.tilor, gezenw€a $ oraminaeafuscri$trilor.b) probeexbajudiciare-care sefqnreazdfu afarapdinpi dejudecate De exernplu: in

proc$l asigur6rii probelor audierea martorilor este fEcutil de cEfie notari, reprezenunli aimisiunilor diplomatioe sau tr procesrl delega$ilorjudecitoregi.

3. Nofirurea de obiect al proba$uilln Oocuine nu existi un cur@ unic al Sicului psaliunii. Unii auori afirml c[

d,idil proba$unii n fonrread totalitatea faptelorjuridice la cate frc referirc pe4ib h peten$le gidieqiile lor. Al$, sint de percrea d $ afte circumstdrp pot fi inporunte penuu solu$onrea jus6a caurelor. Aoeasti ultirnE perere o regdsim tr an 117 alin" l) CPC Asrfel, am putea daunnltoarcadefui$e:

Obieei pmbalhnii reprczfuli arcanbbl cnaunstanfur & fqt pe oue seinnrcW pr*n$ile $ obiufu pfuflor, p"flm $ atc ctam*anp Wftarrtc per,tn justos&rfnoea@EeL

Cqr1inuul obiecnrlui proba$unii este format din mai multe categorii de cimmstante $ANUIIE|

t) clmnstanp:lt ili fop at couno juridic nrdsialDe exemplu: in art 4l Codul Familiei $nt enurnerate terrpiurile dechrerii nulitEtii

c*nodei, fo an 67 Coful Familiei sint enunrerate tenpiruile de decederc din drcpnrile p6rintqtti,in nt 906 Cod gvil srrt enurrcrate tenpiruile rEzilierii ccrmc$lui de localiurB din ini$ativaloconlui.

Acste circunrsanle constiurie baza obiecnrlui probaliunii $ necesitl a fi neapErat@nsunate $ elucirbtepe deplin irn frecarc cauzil,tr caz@nlarva odstaterni decasare a ho6rlrii& clre instar4a de apel sau recu$ (an 386 alin I lit (a) @C, art 400 alln l) lir (a) CK). EleSnt rmanirn recunoscut ca elenpnt al continunrlui obiecurlui p,robatiunii, ryre dosebire de celelalacirurmshnle, carc nu sint rcqmoscute de cEtre to$ auorii. De aceea ele sint numite circumsanlefeitdee sau de ajutorare, deoare ele au loc aazional, intudt in anumite catpe pudnd sllipasce

Z) ctanstangete ilefaptfaalntve sau de ajutomn care cuprind tr sireilfaptcle pnfutorii - cbyuttson*le de fql cue fupd ce wr fi stabilitc de cfue

intup dc iudMn wrfi ufrIbfre Wfru dovefrr?t chanstanplor dc f@ con unffitieMIpobafut

r00

De oernplu: h g^t ofunii de reparare a prejudiciului matsial obiecurl probalirmii vafi constinrit din unrqbarele circumstanle il opuio-ilegali a piriurlui, zl prejidbiul @w,trcclallului' 3) leglnua cauzah Dac! irmanF va consbh o pnntr ra'*it*trr carzftiiprejudiciului se afltr cu to[rl trt-un alt loc - CrornsanF de fapt c"rB t1, face pare din obiocotprobaliunii, fttse odat[ stabilitl ra scnd ca dolalf a inexistenpi urpia dinte circrrm*anpleimportate penuu solu$gnary

"ryrti - lrpsa ac$unii ilegala or, tir caarl a4iunii de onstahre apatemitEgii, plriurl dov@te fapd anerii sale peste horare un timp irndelungat (3 ani), o€a ce \a

duce la excluderea pcibilit6gii ci el ese atrl copitutui.U) ctram*anp de fafr at coactafitridic proccsual

sint faptele care au scn|tgr.F exglusiv piroesralr y de care es legarE exercinrea drcpfil lainrenmrea acliunii. Premisele E condigib deexercitare a drepurlui Ia a#une S"t p*"arrt"fu an169 $ 170 cPq ed$enta crrora in$anF rtbui sI le verifice inairemri ae .rciitea pagr.. u,daci va fi neoesarde a cqNtafia t€spr'tarca anlmiorprenrise sau cordi$i (de elarnplu r"rp.**Foedurii pml*ile)'ryrt9arerydivr varehri s[ dovedeascr.cosu'.ir"o*rmnieaea;t, asrerobiecul probafunii Ergindu-s.

Tot de afui f*, F/eu.te $ cnwnstanletc & fqt neceure afi sabiliu ppmt doparea wuiincluizn or privire la unele dle$iuni adiasrte examinlrii prerenso ;p'6azz,Oe-Jxu,ptu: t,cadrul unei acliuni civrle, Elamanuil solicittrpnrerea sctrestnrlui pe un bun imobil tr calinne demlsur[ de asigrrrare a acliunit ln cazrt dat instanp va rebui sconshte qistenF cirurmstanplorcarejustific[ @a$A oercre a roclamannrlui.

Strt numite circumsanp faatlatfue sau de ajutorue, deoaree ele au loc ocazionalasfel fu anumite cauze prfnd g lipseascr, rpte Oemelite de cirurmstanple €re an ing.n

"gqterial-juidice' fu liFa cercxa nu Poate fi solulfomatn pricina mncre4 iar importurp rorlt" "ni

"SY doclt ea a ftpnlor cu @rM rnatsial juddic, degi tou5i prezinrl lmpctanll penm;,gsa

solu$onarea a cauzei. Unii aruii nu recrrlsc cirurrn*anpf ibrlrative epafte i.'rr=OU"t*obieaiui profuliniiiWrdar penuu a oonurra ansamblul cfucumstantelor..r" dnsiuriuobieod de ornoaEere a in*anpi utilizeazr rn$wna & Iimiule pobafiunii fudidarc.Detenninarea corccte a obiecfirlui proba$unii bse;nrrE preAirea direcliei corccre aproceului de colectare si- afntqsyrya probefr nsfet este i,rr1 rrar,-Jt de Eiut om u€hie se aibaIoc deterrninarea obiecului probaliunii Si cirr tcbuie sn faci aig tu*r Deoe$im do'E $rse deformarc a obiectrlui pobatiunii:

a) teneiul actiunii $ obiectiileinaintate,b) ipotezagi dispozigiarnnrri dedreptmatoial oe unrpaz5afi aplicatEPrin umar9 futitial eminarea obftrtrlui qste ficutr de pe4i trwfamanurf - in cerea dectrcmarc 1n judecatl' iar pirlurl - in referinp), instr rolul drisiv il *i inir*p pouivit aft I l g alin.

3.) -99

ciramsnnple _atre au Wnqd pntru jusu stutlonare a cauui fnt dcuminanry dc instantaiuarcaararca pomta ae Ia preunyiilc ai obieqiite partit", i ot" ot ,wfu:rtwri h ptws, ptutorr-$ e la tormerc de dre7 ri,aiot gi prn*1[*i ce utmwi an,aplicae

Modificaleaobimrlui probafftxriipe parauurt prooesului poae avea loc in lqgdtr;recumodificarea terrtului acliunii sau modificarea crrannrnrrtrii pffien$ilor.

E d$n 9**ryp de fapt carc nu necedri efecmarea activit{ii prooesrale deprobatiune, hs6, care pstfi puse la baza hotirfrii. Acesea $rc

l) faptde de no[orft*ate pnb[cl (nororii).&t 123 alin" l) crc_$abilesecinu secerafi stabilitecircumstar{elepecareinstanBle-

a ddarat unranim erryrte $nt fryte pe carp h qmoage toatl lumea intfusir;uOoceuii. Oeexemplu: eteb & err$sn din ll seebrnirle fll, corflicnrl arnar din lg2dinTrasuisrhcatew calamiEfi runual€"

t '

- - -' -Tinrpul afecteaztr caracterul rptoriu d anumior fapte. bgea oferi insanpi drcpul de a

declara anumito ftpte de noorietate public5, rernarcl cale unneazi a fi feoffi in ho6rir€.2Xaptde preludidal Sabilite.Pouivir an 123 din. 2) C?C, taptclc stabilire prhtr-o ltothtre judenfuoruscd

iran&il'd futro pricitrt citilii solulionatd annrbr in instanla dc drept corniln san specializatdsm obbganrii penfru instanla are j udd pricitu Si ru se er a fi daralite din nou gi nici tu pot ficontetute la jdemrea wui alte 'cauze civilc b care Wicipd aceleasi penutu. Acest caretereste dercrminat & prterea lucrului judecat al hotftftii judocetore$i definitive gi irevocabile.

Poivit an 123 alin 3) CFC, vntinla poruntratd de in*anqa judcceoreascdhtr-o caudpenald gi Lotnfirea organuhi dc wnddre pruld privind tnrenru mtfuirii paule rbna,seirooabilt, skt frliganrii pentru instanla dtsruti fi y prorlunle asupra efaclor jwidice civilcalc oncbr pe6@rui itttpotriva cdrein s-a prcruWt safin1a w hotbtrea runai fucd acesucnte cu 6'W l4 ti ntotuitn mdsumh ure ufost fufiiA de percoaru h cauzt

Potivit aft 123 alin. 5) Cft faptele constatats prinr+n art al auoriElii publice nu aupinE la judecatE putsre penEu instanp gi pot fi srEsate in condi$ile legii. Iar, faptele invocatede una din pa4i nu trebuie dovedite in misura in care cealalt6 parte nu le-a negat.

a. Repardzarta sarcinii de probafiunehbe pirtrfurciru pofu$anii rcpvzittti ohligafu pdrfi de a bvdi arurrrite cfiamstanp da

lqt.Repartizarca sarcinii pobagiunii indicepe seama cui este pus6aceasE obliptie. Potivit

regulii gercrale prevnate in an I 18 alin. l) ffi,fuure pta h prws tebuiz sd da,edaasdcrtrunststrQlc pe carc lc in'twd drept umei al peun$ilor gi obiecliilor sah dacd lcgea rudtsptuua$el

Asfel dad una din pErli face o antmiti afinna{ie or privire la o cinrmsanp de fapqcarc-i jusifid pret€ntia gau obioctia aunci easti parte e$€ obligaE si dovedeasci orisenlacircurnsanpi de frpt invocate, h caz @ntar fapud se va osidera ca nedovedit gl nu va putea fitr$ h boza hoftlrii Sarcina proba$unii nu se limiteazr doar la etapa cobcrtrrii gi prezenEriiprobelor in insanp de judeca@ ci se r6$fnge gi arupa examinErii 9i apeierii lq & citejudeceffi. Regula generaE este aplicaE dac6 peffu uunrite categorii & qrnn,legea ru prcvdealfel

F.rcepFa de la regula generalE, o g5sim in art 24 alin. 3) din Legea cvnarrciosuhtiadfirirristradv,ln care este *abilit e la qaninareah irrstanla de contencbs administmtiv a cereriiharulare aadthri administrutiv, sarclruprofu$uiiesu pnsdp semd ptrfului, iarhmatcricdc despdgubire sarcina pobalhnii rvvilre onbebr pd4i.

Alte excqlil de la regula germaE cu privire la rcpartizarea urcinii probaliunii inEe parti,an lw in caad preumliilor.

[email protected] rryvhtn elibquen pofi h farwea cfueia ea este prevfuti, dee@@de adovotiarumih ci,xumfianp dcfqtpe we le htryd.

A$fel, i0 caail prearn$iloro anumiticircurnsanFde f'4pt esteinvoca6deuna din pA4i,dar dovedirea ei e*ep$pe seamaceleilalte pa{i" Deos$im pream$i legab Si & fapt

Dee-rerrplu:- aft 47 alin. 3) Codul Familiei" peam$a de patemitate a sogrlui: copilul nEscut dio

p6rin$ cdsfroriti sar intimp de 300 de ziledin npnnn[rldesfaoerii c5siiforbi, declarfrii cesetoieinub sau d€ce$lui sophri, are ca tatx pe so$rl (fosnd sop al mamei copilului, dacl nu a fost stabilitcontrariul

- an 305 Cod Civrl peamlia propirxElii: posaorul e$prezumatproprietar al bunuluidoc6 nu ese dovedit cA a hceput a poseda penu aluf

- art 306 Cod Civil, pream$a de posesirme nennrenrpta

toz

- art 307 @ Civil, prearmtia fupi cr€dinte,'aft 346 Cod Civil, prearmlia egalitE$ cotelor pa4i ideale din popriearc oomunn fti

dev6lmnlie- art 101 I Cod Civil prearmlia pierderii incnrceuriiPreatmtiile' poEivit art 123 alh 4 CFG pc fi contestate conform regulih generab de

proba$une c€a oe ar hsemna c4 pa{ca in defavoarea clreia se hstiuie prearrn$a i.t" .C,*probe can adminisfiatefiind corform legii, vor dovodi vbe.versa. Uai nurf Oect uit insurp are&epul din oficiu si verifioe veridicitareafapteloreqrrnab.

5. Pertin€up probehr g admidbititatea miiloacelor de probalie.In cadml examintrrii urBi carze civile consete, Focesd de probaliune rrcittr

rupecarca rcgulilo pnivind prtinarp gr$elor $ admisibiliatea mijloae,lon de ploba1iunePooivit at l2l CFC instarp de judeca6 reline ryre qaminarp $ 6erq*arg numai

profuIe pdrtcrrt mv anfrmd, cotnM ui pu h fudoiald cone,Iuziile rclauoe ta engarlavtt inorbtcttp e cmmxang t wrtartc pemt solufonatujusad a wari.

Aoeas6 nonnl ese adresatl in$anlel de judecaq or, celelalte s$isde ab pomrtui degoba$une pot da gre$ in deteminarca penirrenpi. PertirrcoF probelu preryne ft Or o putt"*ryqt* CIrunu probelor neesarc examinErii gi solu$onarii @tys-"irih pe de altl parteexcltderea probelor que nu au legfurn cu cluz4 astrel probele E€hie g fie rrccare giinponanEp€nfru ca'za d14 Dqi,legea ryecificeciinstnnla..relirp qpre examirraresioercetarc;',nu lnseamni cn despe probele imputrcnte nu se ponnnese tr hotftireajudecebreasce. Ccrfqman 241 alin. 4) CFC, tt rmti\Erea hoErftii se irdictr ,,argumanteb bwc dc irrfioqn Iarespingeru utor pr&e", iar arrrfrapa fi rcqpinse $ din cauza irpertirrcnpt

I egpa nu poate prevodea probele pertirrente pentu fiecap catri onod, de acteaproesul de calificarc a urni probe cafiind peftirrcntf Eocepin 2 €tapc

l ) tt Pftntl ftt4 din nonrrb drepurlui nraterial s dercnninl etuml prohgariii,2) in al doileartrd sedecidehe nrEsurlpoba sau probele a*nlnlsatepotconfirn4

combate ori p.nre h fudoiaE faptele ce forrpazl obiecoil proba$unii.Prin unulB p€rltru a de tennina daceo pobA ese peninerge su ru, tebui gclarificlm

carc circtlmsenF pot fi dovedite cu qiuorul a€$ei probe dup6 care vqificim &c[ rccfuumstanEe frc parte din obiec$l proba$unii in cauza dan Asfel, Vn Wdrwrlds srbingelqebgeam cau?a/dinae wtfuml pobei (nforrncr\el,) $t obiani pro@futtiitcircumsantele aL f+,care ncesittr a fi dovedite).

De exanplu dnpt motiv & a,acuare din aprtonat esa invrcd umpomwutanorulal pirMui dint-walt lrcal

Pertin€ttF p,robelor preqlt{tne nu numai excluderea probelor qug rxr au hg&5[ cgc,tvl.oa. \

De uanpla: h caul ln qre rnrtoi a prduerii wti arcidcnt nnier aufust Im depe6oaru, cate $nt gausddcPurtdmdradi instattleitivafin{uiewsdadieaA$aannanrtpennt a con stab eatta{a ctcronsanptor inponana ptu soh4iowea ur43i

- Dace Perfuunlt probelor se refer[ la calftaa congunni affior4 afirciadrlzisibilitdca m$bacelor de pobalfurc are incidenp asupa fonrei procesraU de dminisrare,adid asrpra caracterului mijloaalor prooesrate de probaliurrc, adicl rur se referi la ao{fuurulprcbi, la infomta$a pe carc o utiliztrsu ci la m[iloaoe de probaliune Regub or pivire faadmisibilihte se online in art 122 alirl l) CpC

Adnaibilildet millmcdo fu pobafuw rqrezhfi condifu Niyil cfu,cwrctonp* @&n rye nb* sdfu dovdil. prh aruonilc n{lruee rie pirytn", w6tn4tlde tu lqq ru ptfr dovditc prin atc nijlmce de ptfufury a, ,ryin i nst frlE a,privtte h ooloAow, pvetaru g dmhistwu lu,

r03

Doctinarii poesuali5ti sfut unanim de aood c5, admisibilitarca probelor es'te o no$un.carc semrificl formal sunei de itfonruyic gi afontui procennb a aesuiaaigq*Wbgalc.

Mttisibilitata probelor in prwesul civil depinde de influenla pe carc o are norrpledrcFtui mtedat civil tr qpedat a$pra Focodttdi. Regulile de admisibilitate *rt preluate dindr€$l nateriat de acea an 122 atin. 2) GC $abile$e d , dnisibilitat& probebr se deumindh a{om,itate at lcgea h igwe la monsul eliberlhli br."

in ea ce privegte regula adnrisibiliElii, rrcsitA a fi respectate doue condi$;l) oorditia utilizlrii numai a mijloacelor de pt*a$une presrise de lege pentru dovedirea

ciruunsarFlor resoectire (admisrlili.Be ngzitiG\ sau.interzicerea utilizlrii unor mijlom deFohliune (admisibiliFe neqativil.

Curlinunrl nonrehn de drcpt material cu ptivfue la admisibiliEtea p$dm se redrr laurrdtoarcleexigenp:

1) admiteea nruuor mijloacelor de prroba$e orevEzute dglege cu exceptia depozi$ilormartuilot:

De exemplu: legea prevede necesitarca fonnei soise simple penuu anrune (att 631 alin.2) Cod Civil), conhacill de insriinare a unui bun (de rcgde, mobil) cu condi$a tuefinerii pe viala(at &40 eod Civil), oonracml de adminisrarc fidrciad (art lW+ Cod Civi[ confircNl dedee@it bancar (aft ln3 Cod Civil), contracul de credit hncar (an 1236 alin. 2) C-od Civil),qrmrl de asigrrare (arl 1308 alin. 3) Cod Civil). In toate aoeste caatri, dacl nu $a rcsPoctatfrnmrfudnsoistr,nuse\aputea cerepnobaanmaltoriincazdelitigiu.DeasenFne4rupotfitrlolie pln poba cu mafiori actele de fordale a pasoanloriuridioe.

b) a&niterea doar a Erscrisurilq de o anuniti fonn[ $i un anumit conlinut celelaltemtllooce de pnSatie fiind arcluse.

De exemplu: certificanrl rrcdical sau hotiirftea omisli de aresare'tehb str oomarc cdsaliliaul nu aorEstrmde furcliei delinute sau muncii pt€state (art 86 alin. t) lit (d) $ (e) Codullvfncii inrsareade$rlpae lalocul demunc[seracorstatapin oertificanrl elibemtde instiu$arpdcaE oorpeen6 sad prin acnrl omNei fqmate dintr-un nuniEr egal de rcgezentanli aisalaiagla$ ai ang{aorului (art 76lil (k) Codul Muncii). Pentru clauza penall (art 625 alin. 2)CodCivil), garar4ie (art 636 Cod Civil), francttising (uL ll72 Cod Civivl), nerespectarea fonneisis sennifice ndiatea ca sanctiune"

2) condi$a reqpgderii regulilor de prooedure cu privirela privire lecolstarea prezentateaSi afinlnisrarealor.

Potrivit ut lD- alh 3) GG se aruiend inodnisibilc pr&eh elinuu attncdlereapruderib legi cunt uf infrrceteab awe a prticipanarhi la pws, trdcia"a @iui &&e o pemoand nefupuumicit4 tndviqen defeausd a rcubi dc pruedud, ahc acliunifbgale. De asenpnea, inadmishile se vor onsidera probele cale, degi dovede* circurn*anldecarni su fot oohcnr, premUte sau adminis'trate cu irrcSlcaea n€ulihr.

AlEtrui & pertinenp gi adrnisibilitate, deosebim $i alte cordi$i (ca[ta1i) ale pobelor gianune v€ridicitatea $ uficienla

Vqidicitatm Ne aeu caftde a pfui coaaqizntd prin Wfuia gi corectifrtdincailunfutfu fr cnamstanfnrilrpttontepennsolu$onoucespi

A verifica veridicihtea prdei, trsemni a verifica dace infonnatia firnizalcorcstndercal@ii nEeclerea veridiciElii se face dupd urnltoarcle rcguli:

t) ew wridic[ proba obtinu6 dinurn mijloc de poh$une carc inqpiri o nureioqodere,

' 2)veridiciateaprobeiseverificicu supraPuner€aeialtcpt$e'3) rrridiciarca se rarificl Ein q€d€rea tr ansanrblu a uhru trobelor qtt*

104

Asdel, pouivit art 130 alin 5) ffi., proba esw dcclaratd cafiind veddid d4cd instanlaconsatd prin cercetctrq, $ cunparea cu alte pr&e cd datclc W @1e te cmtine @t"qundreaMlii

de ptobepfitusndad.,Prrciercap*elor,fiind ultima eapd a procesului de proba$une arc doutr aryede: unul

9re tre de gtndire, logftS, alraJizl gi alurl care releva rnai*iAiiarea rcalratelor gfndiriijuOecaoritu. Cel din

{1nF .Qtq esE exprimat in anumite aqiuni pnoesuale no*itatea piimportanFaprccieriiryf]gt*rrydh rqulact,penrunicioitisr.r4ioitiunftl&pr#nuarfo4i poban6 prc$abili6 f6r[ apecierea lor (aft l3d alin.2 CFC).

Apm*nu pobeW au adivitda nfiiectclor pocesuhti dc pofufiuu sae &qogeh tue lcgw logid f frt wdW stabifre de ,w?rule iufrq! * i qia u aamfuwpnNdnsrrei aAni*AAfiuvaAUffi nfuiupi g irrbnorrctu fi fufrel;.

AptociqP prseqo potfnmpri $ participantii la proes ahrli cftrd see,\pun a$papr$elor' fu ryecial fu cdrul stEirrcrilo raftate. Aoe$ fJt Oe aprcierc p6ql6 iuadfr Arecomandaq or, instanla nu este obligatE se sn6 oont de ea. Ap,recierea artoriha o face instarfadv€ itrfrrrza ei anvhgere, bazaE p cereunea rutdaqec;uate mnplct4 tup*thiwre sinaniiluitd a aurcr pofubr dirr dow tt ornnbW gi breruncnnea bn duuin.a* debge(aft l3Odin.l CFC).

Fiecare probl se apneJrE de instanF ftr cea oe privegn W6naq4 o4t rit;1iltiazua,veidicitatca, eq itr tme pr$eh ln ansanrblq ftr eea o p,"U bg&tm'\st rwryoa $iWry pen[u sh4ftxraea @trr" ca rcailtd a aprrcforii'pobibr, ln*,p uc ol.iigd rerefhcte tt hot&tre rncivele orrcluziilon sab privina uO,iritetea unor proUe preim giqgurrntarea pefuinpi unor pbe fap & altele

Dossim umrtmreleenpe ale proasrlui de aprecftre a probelonl) Ptealabdl'.-afi{lo tr T*op admite arumitc poUe ca fiind pertinarte, gtisfaoe

fu*,4:l4p.ttfilonde a adminisnanoi probe, nurrg"i*potize *ptit*tt t".t,2) finall, atrnci cind instmp se exprne in hoUrtre,3) de verificare au[rci'cind in*anBle ierartric nrperioarc Srt solicitare sii verifice

legalitatea g terneinicia lntlririi.

6 Fduile m[floaodor de proba$une

Wbngilc ee e frf g ttawtag rWwU A,tuWt nWA e ctuc owcryw in ca&zd tcdirrpt de iudMd ar privtrc ta ctai*antitc'anprtante puut jusut&tfmue a@Ed.

Explfua$b date de pe4i $ de innnenien$ Snt o carcgorie de prcbe or cardftr p€rsdralg de rcguE, se afibuie ta.ge trrryar? Erpti'cagite pot fi dab ;al *, d oi* lffirrcr, &irica$itepdrlilor $ ale interveniflFlol provin de la persoarrc care au interes mauiaLjuridic eb nu g"afntotdeauna caract€r obieciv $ rraEnenior. De aoeea, bgiuitorul rpornandi vffica;Ea $evaluarea lordeoporivl cu oelelalteprobe (ilt l3l alin I Crct.

Nu pot fi $biectal aesd miiloc &proba$urnteptezenungi, prcqgqnrl $ persoanelepevEatte de aft 73 Gc, reg mila depnfta1iurpfitud spaific dc*pirtitnsllnterienppc,degisea ecarcprwhnliilegalisarautqftaeaurtelaflbpoag€rcpid*ritit"6-rmgarfegratie fapului cab,ar fuvatfonat

Expli4iile ca mijbc de pobafiure se pot manife$a o,b fqm[ de!

- l) {t,u4e 'ry.qfr$e coz @rrfru w*rufo at pfuire h ciraunsw*binWAnU Wta iusta frtfutoe a: cawl

105

' I I ]I

- r raI l I l I l lnI . t r I t r ! IX

TInstanp poate considera suficiente pentru ptooes determimte lr baza

orplicaliilo rriia-aime perF Cacl ceatalE parte detine qrobl dar nu o prezin6 la solicitareairoia"Fi. f,nce partea obligatl s6 dovedeascl @nW sab, deline, dar nu prezin6 ttiudca4pr*eir r6s"tt inSanp este ln drept s5-gi trteneieze conclrrziile pc otplicaliile datc dc partca

ad\rcrsl2) ttcwm*re \noAdste) - uea eryIhn$c cue constd fu reanw$crea wt

furclgiihtru dc cfue o pfio a cfuumsbryIu Pe we ceahW ryA U t rtzrruien prden@

wr obicjtila avbtd u reultut eliheruea dc obhgalta, ilovedbii lonFouivit aft t 3 I alin. 4) CPC, dacl o parte rcqmoa$B in $edinta de judeca6 sau in cadrul

indeplinirii delepgiilor judiciale faptete pe carc cealaftn parte i$i interrniazl prreren$ile sauobiesile, aeasaain urmleste degrevaEdeobligatiadovedirii lo,r. Rcunm$ereapoatefi par$alisan integfalE Rsmoa$erea $i pierde vdabiliAtea nurnai ln ez de renunprc la rcomoayere, penptiv A este rearlau.rl urei erorl Lstanta poate respinge prin trcheiere ruunoaster€, in caanl ttcn16 aceas1a va avea dubii fap de acest rcL iu trcunoatt€rea efeoratl in prima in$antl i$ipdsteazn veridicitaea $ tn instqele ieratfiic stpubare.

62 Deomd$le martorului (art 132-136 CE.Fxp1gle care genercaz5, rnodifica sau $ing drceud $ obligalil de rcgulE se produc in

FezenF mgr persoane care nefiind irrplicafe! pot ulterior g dea anumite informalii despre celehfrnplate. Po6ivit aft 132 ffi" martor Wu f orie penmnd care tu are intzres h prrca gi

cdretatl sint auogmfqtc relerinare h pricinn. N{attorii fac parte din categoria penoanelorcarc contibuie la infrpurirea jusiliei.

DWW maarilor u niiloc do pfu$utu con{a! ilin infonrulti cae confumdstt bzfund-orunile ecwnstonle fuWtank PenbuitlsQ friltotwp acaupn

Din purct de vedere prccesuat eb se divizeazlin gw'rale gi ryeciale. &)e gauralz *refere h darele de identificare a martorului, tr ce rela$i se afll cu p6rgile. C-Eb spedole onstau dinrelagrib nnrtsului refuitoare I unele aspecte ale cauzei examinate gi din rfqpunsuri lattuebArilein$anpi $ participan$lor h ffies.-pin

cqrsiAerenurt lipsei interesrlui & qice fel calitatea de nrartor nu poate fi dubhE denici o aft[ caliate prooesrala ln primut rM, participarea judcitonrlui la examinarca anterioari acauzei tr calitate de marOr este tenni de recuTzle (an 50 din I) lit (a) CFC d RM).

In al Ooitea rtrd legea stabileqte cine nu poate fi audiat ca martor in judecatr" Cele 5categorii de persmne enuncrate in art 133 CFC fornpazE apnuminrl cerc al ncmWAUln'aflorperrn" catitaua de marunlegea nu SabileEe cert o anumitE \,ti$n de h care pe$oana poab fideprne rntrtudi; fapt care rr permite sI afinnlm ci rtinodi de asenenea, pot fi martorl tt$anfra sabili tr fieoecazaparte dac[esteposibiEardierea prsoarrclorminoresau cu deficienlefuicesau mintale iarlegea rcglennlteazIo procedun deosebite a audierii lor.

in at reilea rin4 ca noutafq le$sla$a prooesuali adt penali, cil $r cea civilI in$inrieimunitatearprtorilor, adice&€pul de a re,[email protected] acessans' categodile depe6oarc nn$onate tr an l34 CFC pot deeune rgftrii dr dace o4inunil a.Tqt sint denailE se afecteze irrclusiv prin prejudicfurea moralE $ ntafeddE, so$i, logo&ticii, ndelermr$onate in lege sau s[ dezviluie s€crete profesionale sau @rnorciale, od dafe pe care le.aucunoscut tr exerci$ul func$unii, ace5tia pot refrrza sI face depozilii, fdr6 a $Porta carevaconsginte nefasle, C-onform an 135 CPC, rnartorul rebuie sd declare in scris derye motivaliarSuufui de a dcputu n&auii. DacE nu rmtiveazl sau inSanp corsider6 nptivele nejustificae'41nci martorul va repara pejudiciile czrw:lta, ffii intercsate io merturia sa gl va trfiea fi $$lsunei anrenzi de t0 unit{i conven$onala

Martorul se doosebegte de expert carc, de asemerna nu aIB nici un fel de interes tlsotufionarea @rzri,darcare iacurpEtinFde nraterblul pobantdry6po,tnir€acauzi" laindica$ain$anleidejufuatl

106

-Afinnalia c[ nrartorul ese lipsrt de intercs tr solu$onarea cauzei nu este pe drylin

adevtrral,inhrc,ftffipoatefitotrgihrela$i deru&niepri€teniecrr oparteinFooes.Deaeea,pentru apreclerea jusa in$anF de judoca8 hainrca ardierii nrarOrului va verifica tr e fd dercla$i se afll aesta ar plrlile 9i intenaniengi (an 216 alin. 2) CpC}

lvlartorul in prcesul civil are 2 obligEii debaz*o silseprezinteirtfa{ainstanFi laora girlaa$abilite,r slfaclnrtrrtuiiveridice.

ln anfae caali legea sEbilegb conscinfe juridice ale nonoririi acestor dliga1ii inprimul caa conform art 136 CPC, neprezentarea marorului irn judmE frrtr nuive lntendafepoate fi ryrc$onateprinroanrndn&pinEla5 unitifioonr,enFlale. Neprezenarea rcpetagpoatecauza ad$rEa forpE a nrarorului gi o annndi de pitrrA h I0 unitl{i curvu{ionab. ilr a Ooneacaz, mafiorul carc refis[ sau se esctriraaz[ de a faoe declara$i poartn resprndere mfonn aft 313din Cndul Fenal, iarmafiorul care faoe declarafi rnirrcinoase qr bunlgiing-cqrfqm art 3l2dinCodnlknal.

DrcpUrile martorului in prooeurl civil *rt urmitoarelet &epul de fi audiat la locul aflerii sale drc5 se afl6 in imposibrlibte de a se preeurailr

judeca[o drcpul de a i se p6sra locul de munci gi de a i se conpensa chelnrielile lqate de ciure qi

penuu susfagerea de la obliga$ile sale obigruiteo drcpul de face depozi$i in lirnba naterne gi reqpectiv dreeol de a fi asistat de un

furbrpret,o dlEptul de utiliza notife annci cirnd infonnalia pe care o prezin6curtine darc, cift,egrar

de rnuprizag carc ulteriorsint ane,\ab la rnaterialeledin domr.Apreclerca daozi$ilor martorilor frcu6 dupd regulile sabilite & lege dqinde de rni

mulli factoi. h prinul tfn4 e$e vorba de agecierca @zi$ilor ca fiind pr$e pinrare sarscundate. kt d doiha tln4 veridiciwea @ozi$ilordepind de cft timp at€ottde la podroercafaptelor $ elrcidarca hr nt @ozigi. In al teil€a lin4 onteazt tipl trihobgic at nranonrnrirno&l lui de peroepe lunna lnconjur5toarp ti nu tr ultinrul rin4 atiudinea nraltorului fap de caruaaflaE pe rol glpersmneb inplicatein ea

G3 Inscrburih (at I 37-lal CFC|.Se considern d'0zrscriswilc fittt obiea ale brrdi notqiale pe cse at qiutail

sqtne.lushttprtltdoittfonulfrr"lewrrtcpetuucou?rcnz1d. Suporul nrahrialalfrrscri$hrifl consriurie qioe obied al hmii nrooqiuEtoarc, de orioe voturq forrr6 $ calime, capdrl seFsfiEut sernele scrisa lvlodul 0e inrprirnare a semnelor pe srputri (aliorea una mijloredtimioe, cum ar fi oeiltealq 0t$tl vopseaua sau aplicarea unor mijlea rpnft:er cunr arficioplirca,ard€r€a) trebuie g faclposfuffi perceperea lor dectrrcom pentu a le citi.

h aft 137 CFC se enumtrrl doar nnscrisurib care pot fi utilizarc ca mijlore de poba irpro€sulcivil$anurp:orioedoernrengact,corvenlieoefiificat,suisoarepermnala alttrnt€rialexpusin siscu litsre, cifte, sarnegnfioe, prqrm gi pimit prinfa& pognehoqrftSqipinaltmijloc de onunicarc sau ln ab nnd ce permite citirca informaliei cale se reftre h cirurm*anpleimporunte pentu solqionarea wzci $ care pot confirma veridiciatea lor. De aserrEne4 seconsiderl FobA ssris[ stinfute, hotirlrile gi alte acteideotoresti, proocele"veftale ale acelcProcedurale gooesele-veOae ale pdinplordejudutE, anexele(sctrenrg poiscfiq desenecfic.)laproesebveibab ab delor prmedurale

Aoeasdienunrerare legal6daro6 multiu.rdineannscrisuilorin prowrlcivil $ neesitaeaclasificlrii estora dup[ urumite qiterii.

ln frrrctle de'mnturf i*idc al subiec$l de h carc provin, trscrisurib se chsifici tr:

tw

!r

- r_- - r r r r r r I I I I I I r I

-

i l

a) ofciale - $nt actele carc provin de la auorit{i publioe, persoane cu func$ derfspmOere $ expirne imputernicirile autoritililor sau penoanelor care l+au emis gi/sau dispun deanrnir rcdrizib gi au o anumi6poceduri de Pedectarc $i elibetare.

Dc e,reirplu: certificaud de na$erc, de firegisffirc a clstrtoriei sau a de€$lui bonul dereparti$e a qa$ului laativ, actele de fondare ale penoanelon juridice ordinele de angajare,trarderaq conediere sfuFlq hottrrlrile judcntoregi. Toate aces@ se crrcterizeazl prinfrp6l c[ exEirnl tmputemicirile autoritiifilor sau persoarclor care l+au emis, dispun de anumiterctrizie$ al oanumitiiprocedurEde perfectarc$i eliberarp" C.onfiactele, de asenrene4 sean:buiela trSe scris oficialg chiar drc6 meb dinue elg con$ gi rwhizitele penorplor fzioesernaftrre. In caal ln care nu coreqpund cara.teri$icilor enuntate nu pot fi utilizate ca probescrise.

b)npniciale - provin de lapaniailrari.De exemplu: scrisori, reciprse, opere soise, partiffi, testamente olografe erc. Ele nu an o

fonni pre$abili4 important este ca ele s[ permiti $abilirea identi6$ penoanei care leaintocmit,adevtrran rnnift*arc de voinp a aesteia, timpul locul irntocmirii.

Dupiconlinuul probelor sqise, acest€a se trpartin:a)diqozitianalc $ntinscrisrilecareconfirmi manife$ari de voinpor caracterautoritar,

aditicare gelrleazl,rnodificA sau sting raortri juidie. Aoestea sint actele autoriElilor pblicecal€ ru at car&r nonnativ, actele penoanelu juridioq ab conducitorilor ffistora emise rlimiteleftrpnernicirilorde care diqpun" mnvenliile, perfedab de plrti in formn scri$"

b) Worrwlionala sint mijloace de probaliung conginu ul cirora nu oprimi o manifestarede roint4 ci o sinpl5 inforna$e prin care se descrie se califd cicumstanfele imporante pentrusolu$onarea cauzei, cum ar fi un oertificag o dare de ranri, '.rrisori protocolare sau personalgcmhziile unor orgare de conuol eta

ln nmqie de forma in care $nt perfectac i. 'scrisrile e clasific[ in 4 categorii:r inscrinuiperfeaaeinfonnlscrisllbefi,o lnscrisd ftttocmite L forme rrise sinplS, cale necesittr tqtrl$i reqpectarea anumitor

exiga{e,o onvenF autentificatenoarial,carenunecesittrafi iruegisbatqr mventii care ncesiti tt nrod eligatoriu fnregi$rarea dupn autentifi care.

De acasn clasificare se fire cqt pentu a sabili admisibilitatea pobelor.Alti chsificae deosebit de imporure ar h bazi rnodul de fqnralp a hscrisului. Asfel,

irl Fodil civil averninscrisuri autentice, adiceoriginale$l copii.Lqislatia$abile$te anumiteexigenleor pivfuelaadminis,tareagi aprecbrcainscrisrilor

aurentioe $ ab oopiilor. C.onform aft 138. alin 4) CPC, fuscrisul se depune insanfei in originral sauin oopie autentificatii h rrpdttl stabiliq indidndrrse locul afledi originalului. Ese obligatorieprearnurea ftrrrisdui original anmci

o cind qrform origenfelor actelor normative cirurnstantete febuie confirnrate doar prindmrrrntelnodgnal

o dd oopilh de pe docunrnnrl prezenht au conlinut contadic'toriu,r cftdinstanFconsiderinecesarilpeaarareaoriginalului"

Confam art 139 alin 4) CFC, in$anp nu pqte considera dovedit un fapt adeveritnumaipin oqhdepeun docunent, dacn originalulese pierdrt, iaraopiile acesoiaprezenate dep[r1i ru $nttlentie $ prin alteprobecontinunrl veridic al qiginaluluinupoate fi dovedit

6.4 Pmbele materiale (art 142.145 CFC|.mls nderiala stttt obiecle w", pria 6peq calitatc, poprianf, itsulfri,

rcWntti b & 4loz wt ph alA eoadsicfrrl pt wvi la constdau cbwarrqlfiinWWte penn solultawea car&i.

108

krforma$a necesari pentru solutionarea cauzei nu este imprimatii prin semne, a$a qrmeste h cazul inscrisuilor, ci o percepem din caracteristicile obieaelorlumii rnateriale. Rin aceasasedeoseber probeh rnateriale de cele soise. Deeremplu: un act scris anmciclndesteoominatininsnnF din puncnrl de vedcre al cor4inuului consduie o p$d scris!, iar dacl a@lagi act esteexaminat din cauza $terslndlor sau alor agresiuni fizice sau chimi@, ahrrci va constihli oprcbamatexial5. Idai mult decft aft, probele matcriale h procesul civil aproape htotdeauna oonsiubprobe cu carrcter primar, adic6 insanp le examineazi $ apreciazl nemijlocit, fte a soliciA copiiIar probele scrise pot fi hloorite cu copii in caarile admise de lege.

Legea procesualE nu poat€ da o enunprare exhaustiva a probelor rnateriale. Ca exemplede probe materiale sint lnugi obiecfiele rratedale ale litigiului - auomobile, imobilg obiecte dedrepnrlui de artor, averea derericaffi, prodsele defeorcase erc.

Modnl decercetarc aprobelonmateriale, de asemenea, prezintEcaleva particuluite$.- h pimul rnn4 insanp poate atrage penuu cerceuuea lor qpecialigti sau experli.(art 142

alin.2CPC),- ln al doiha rin4 probele materiale carc nu pot fi anexate Ia dosar se pedau in scopul

p&hnrii in canrera de Fstrarc a instanpi, fiind inreigtate intrrrn rcglsfru spocial, iarele car€ nupot fi prezentate h judecatn se pasneaze h hcnl aAerii lor, fiind fotografiaf€ $i sigilarc, du$ caz(an 143 alin. l) CFC). Daca proba mataida este obbct al [tigiului inte pdrli, plrcreasectpsrului ca mlsuri de asigurarc a ac$unii senege in acelagi timp gi ca mijloc de p6srare apobei.

- fu d reilea dn4 pobele materiale perisabile Snt examinate de urgenta Ia locul lor deaflare, penm ca uleriq se se dispme restiuirea lor persoanelor care le-a pezentat s:luorganiza$ilorcare le pot folosi dupa de$inafie (art 1,14 alin I CPC ),

- h al paEulea fnq Ltotdeauna dupd tenninarca proesuhri, adicl dupd ce.hoterineajudecltoreasce redne irevocabill, probele materiale Snt rc$infie fie penoanelor calb le-auprEzentat fie celor ceora li s.a confinnat &Eptul a$pra lor, fie se vtr rgmgrcializa in rpdulstabilit (aft 145 alin I CFC). Persoanelor iarc au pezentat probe rnatedale, acestea li se par€$ihli gi hainte de finalizarca prooeului numai dacl acest lucru nu tmpidica solugionareacauzei,

Cercerarea probelor rnatsiale dt r"g,rt4 se face nemijlocit de clne judecaori0 $dintipublicd. Ca orcqgb, ju&cltorul va oerceta $ va aprcia prcbe& rnateriale fu baza e@dffi-verbale htocmite de cese in$anFle care ar in@linit aebga$i jndiciare.

65 ftuedstrlrlle audio-video (art l&la7 CFd. -

Ca mijloace dc pr$aliurc aparte au fo* inroduse in noul Cod de ProoedureCivill alRJW Penoana care prezintE o lnregisuale audiovideo pe un suport elecuonic sau de alti nanui orisolicittr reclanrarea unor asfel de inregisfreri, este obligatE I indioe penoana care a efecnntirffegistarE4 tirpul $ condi$ile iuegistrtrii. Nu poate sewi ca prob6 iruWlnrarea asorng daci nueste permisdprin bge

Suporurile futegistrSrilor se p6seazenn in$anta, 0nso$te & un regisru special Instan$ia m5sui pentru pfufarca lon inncd. Dupi oe hotlrirea jrrdecFtroreasci devine irevocabil4zuportrile ftuegisffirilor pot fi restiuite persoanei carc le-a prezentar

66 Ramarteb de expeilizn (aft la$160 CPC. Legea ru. 1086 din 23.06200 qrprivire la expertizajudiciuE MOnr. 144-145 din 16.112ffi0).

Pentru a cunoog€ veridic anumite a$pocte ale realitalii urebuie I posed6m cunogtinlespeciale (de oremplu: din &nrniul Sinler, artei" tehnbii, rmtt€$ugurilor artizanale $ din aledonnnii). Intrrrcft judecibrul nu poate cunoaf{s to[rl, sint ordonate expeflizr.

Fqqltu judiciad estc cercetou g ryeciuet de cfue eryqf pe fus auuginp.hrspeciale aobieaclorwztt totu de ctuu instit4dat ryulqfltuii$;$dbgutortte prtttcauzd, etetudn ?nfio an'umitt ordtne stabililn ilc legn procauallL hactica a evidenliat

109

JIurm6toarele categorii de expertize judiciare: rnedicelegalE, psihiarica, rnerceologicE, tehnice,gnfologir:I, ftr dorneniul consmrcfiilor, artei, videofonoscopic5, psihologicE, etc.

inse' nu expertiza ese mijlocul de probalie, ci raporul. expertului intocmit in urmapeueoerii opertizei.

Expertiza poate fi ordonatl la cererea unei p6r4i sau alt participant la proces, iar incaanrile prevtratte de lege de c5te insunp din oficiu ( de exemplu: porivit an 148 CPC, penhr adslara o persoantr incapabiln ese neoesari o<pertiza psihianicl sau conform art87 alin. 2) CPC,penm a afla valoarea rcal6 a acliunii fu ropul actritlrii corccte a axei de sat).

Exputiza ca activiap este de mai multe feluri.Astrel in func$e de organul carc a ordonat axpertiza 9i scoprile aesteia existi- upalizd judiciod, ordonad de insar4a de judecatii in scopul clarificdrii anumitor

circumstanfe ale unei cauze civile,. qefup @judhiard, ordonattr de alte organe cum ar fi Consiliile de expertizi a

vitaliE{ii muncii, companiile de audit, AGEPI etc. Concluziile acestor organe, formulate in urmaexpertizei exrajudiciare lrr insar4a de judecate iau forma unor inscrisuri, ca mijloace deprobaliune.

Iegislalia procesualS cunoagte mai multe categorii de opertize judiciare:- epertiza colegiaH, care onsi din investiga$ complicate, tnfrptuite de cSte mai mul$

expali de aceiagi spocialitate (artl56 alir I CPC),- €xpedza cornptexS, care este ordonaE anurci cilrd penru constatarca circumsunlelor

importante penuu solu$onarea cauzei sint necesare date din diferite donBnii grin$fice sau dindiferite ramuri ale aeluiagi doneniu (art 157 CPC).

. experdza nrplitmntarl, care arc loc anrnci cirnd raporurl de expertiztrhu este srficientde clar sau este incomple[ ori apar noi pobbne referitor la cftumsanlete examinate ulterior (art159 alin I Crc). Expertiza zuplinrentarE o poate efectra relEi oeert sau alul.

- eryerfira r€pera6, conform aft 159 alin 2) CFC poate fi diryusn de instantl tnunnEtoarele caaui:

o sird tenreinicia sau veridicitatea raportului de expertizl este pusi la indoiald de cAftinsUn15"

o cindconcluiilemai mulorexpafi sintconmadictorii,. cind au fostirrcilcatenonneleprooesraledeefedrareaexpertizei.

Expertiza rcpelatil este efecnratl de o oomisie de experli. Fxpe+ carc au efcnratexpatiza anterioari nu pot participa la cea rceetafi, dar pot da orplicalii tr leg&rrl investigatiafttrepinse

Forma proceualE de fttfipuire a expertizei este o garan$e a veridiciti$ concluiilorexp4ilor. Ea constr din unrEtoarele rcguli procewale:

- normele prcceuale prcv5d anumite cafitf{i necesue pentru persoana desemnati caexpert (art 149CFC),

- dup6 desemnare expertrl devine subiect al raporturilor p'rocezuale civile, cftuia ii sintarrlruiteanumite drepuri n obliga$ (at 154 CPC),

-participanlii laprmes au gi eianumitedrepnuilnleg6nuncu ordonareaexpertizei,- legea pocesuald prevede anumite exigenge fap de raporarl de crpertize (art 158 CPC).

7. Del€ga{iile judedtor€tti g aslgurarea probelor.Pnoedura de efatareadclcga$ilor judcofroreEieste prev6ante in art 125-126 CPC

. Astfel,ln caad nffisi$ii de a aduna probe ori de a fumfua aoejudiciaretrtr-un alr orag,nunicipiu sau raior\ inSanp carejudecicauzadn ir$antei judecdforeqti reryective, prin incheiere,o delegalie pentu efectuarea unor anumite acfe de proce&n

110

-

J r

in lnctreierea privind delega$a judecitoreascl se indicl fqrdul carzel datele referitoare lapir1i, inclusiv domiciliul sau locul aflnrii lor, cfuurmstanple e unrnaza afi chrificafegi pr$ele pecare mbuie S le adune instar{a exeqrtoarc a delegafei. Acea$[ trctreiere eS dlgaforie pentuinsranla c5rcia li ese adresaE $i uebuie si fre ftrdepliniEin regim prioriar.

hshnple juOec5torqd ale Repubticii Moldova pot da dekgalii insantebr judiciaresbiine h vederea efoorErii diferitelor acte de proceduri ln csfonnihre ar legislalia R€publiciiMoldovagi or trafatele intemafionale lacare aceasta esie parte.

Delegalia judecdtoreasce se fudeplinege fin $edinp de judmti, urform regulilon stabilitede Codul de Pro@dure Civile Participanlilor la proes li se conunici hcul daa g ora pdinpiNepezatarca la, fns[, nu impiedictrindeplinirca delega$ei" Prwleveftalegiprsele adunafein legiuri crr ind4linirea delegEiei se remit irnediat instantei care jrrdeci cauza- ln caarl ftr carepanicipan$i la poces, martorii sau experlii care au dqils ntfufiii ar dat orptlcafii ori ar exprsconcluzii in fala insanFi executoarc a delegaliei se prezinEftr fap in$anFi care judecd cauz4 eidepun dauexplica$i,expmoncluii conformregulilorgcrerale"

In caanlin carc s diryune efecuarea delega$ilorjdec5torEti, prmul se srqpendEh,oedura tenpiurile gi misudle & asigumre a probelor sfutpeWate inwt lT7-129

CPC.Asfel, panicipan$ la proces interesali se pevind drsparrga ori inposibilitatea

adminisffirii ln viitor a unei probe utile pentru dovedira prercn$ilon pot ere inurpi judoc5torEtiasigurareaprobei.

Asigurarea p face pnin ardierea martorului, efecnrarea expertizei, €rcehrca la hFlocului 9i prin alte rnodalit{i

Asigurarca pn$elor iruinte de intenurea prmesului in in$anlE judecltoreasci seeferf'rurt de ce[e notari sau de persoarnle oficiale ale misirurilor diplmrade ab RepubliciiMoldova ftr privinp e[pnilor Republicii Moldova ln nndul pewzrt de lqislalia in vigoara

Cer€rea de asigurare a p,robelonsedepurcla instuipcare judecicarrra sau, du$caz,lanotanrl de la loctrl hdeplinfuii actelor de procedurl in voderea asigurlrii probelor. in cererea deasigurarc a probelor se indici esenF eavrri, datele ptrfilor, inclusiv domiciliul ori sediut lor,probele a c5ror asigurare se cere, faptele ce unneazl a fi confirmae sau infinnate prin acesteprcbe, rnotiwrl solbitnrii asigurftii p'robelor.

Asupraoererii de asigurare aprobelor insanpernite oirrctriere. irrtreierea derespingelea cererii de asigurarc a pr$elor pete fi aItrlrlf cu rccurs in tenrrn de 5 zile de la pronrurlare.lan6 sa emis cu citalea panicipar4ilor la pooes sau de la comunicarg daci s,a €mis fir[ ciarcalor. irrlreiereaemightinpuljudecarii carzei nu poate fi etaca6 dododa6cu fudul

Asiguarea Fobdor p efecnreazE de c5re judocIbr, cmform pevedailor Codului dePro@dur[ CivtA prwind aercetarea probei. Persmna interesaE, al1i pcttipang la prwes seirn$tiinteazn despe locul, data $r g5a asigurftii p'robei. Neprezentarealor, trg, nu innpidicl luareamlsurilor de asigurare a probei. In caail paicolului & ir.nfniere insanF examin€azfl cererea deasigurare a probei de ttdate, f&e cihrea p6rlilor. tn asCet de caad, ihCEierc" de asigurale secomunictr pdrfilor gi alor persoane interesare.

Incheierea procesele.verbale gi toate probele adunate h ca&t asiguftii lor se rimitinstanlei carcjudocl cauza, ftr$tiin$nd @re aceasa pardcipanF la poe.

Dace asigurarca pobelor w efaureazi Ia o aldi in*anp judecioreasci decit ea careexamineazdpricina se aplici proceduradeirdeplinire adelegagiilonjuaecatueEi

1i l

Documents

Drept Procesual Civil