Drept Procesual Civil Gabriel Boroi

7/28/2019 Drept Procesual Civil Gabriel Boroi

1/57

Drept Procesual Civil

Capitolul I : Caile de atac

Sectiunea I : Apelul

Apelul poate fi caracterizat ca o cale de atac comuna,ordinara,de reformare,devolutiva si

suspensiva de executare.

Apelul principal,pe care il formuleaza partea nemultimita de hotarrarea primei instante,Apelul

incident,exercitat de intimat impotriva parti cu interese contrare,care a formulat apelul principal

si apelul provocat declarat de intimatul din apelul principal impotriva altui intimat sau a unei

persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal.

Art.293 c.proc.civ

Trasaturi ale apelului incident:

a) Acest apel poate fi formulat numai de catre intimat si este indreptat impotriva partii cu

interese contarare,care are pozitia de apelant in apelul principal.Partile cu aceleasi interese

nu pot adera una la apelul celeilalte.

b) Apelul incident se exercita dupa implinirea termenului de apel,pana la prima zi de

infatisare in fata instantei de apel.Rezulta ca acest apel poate fi depus direct la aceasta

instanta,spre deosebire de apelul principal care,sub sanctiunea nulitatii,trebuie depus la

instanta a carei se ataca.Apelul incident nu se poate face verbal,ci trebuie sa imbrace formascrisasi sa aiba continutul prevazut de lege pt apelul principal.

c) Prin apelul incident,intimatul trebuie sa tinda la schimbarea hotararii primei instante.

d) Soarta apelului incident depinde de apelul principal.

Art.293 c.proc.civ

Apelul provocat are urmatoarele caracteristici:

a) Poate fi formulat tot numai de catre intimat,dar se indreapta impotriva altui intimat sau

impotriva unei persoane care a fost parte la judecata in prima instant,dar nu este parte in

apelul principal.


2/57

b) Apelul provocat se exercita,dupa implinirea termenului de apel,pana la prima zi de

infatisare in fata instantei de apel si se depune direct in fata acestei instante.El trebuie sa

indeplineasca aceleasi cerinte de forma,inclusive timbrarea ca si apelul principal.

c) Apelul provocat poate fi folosit de intimat in situatia in acre admiterea apelului principal

ar fi de natura sa produca consecinta asupra situatiei sale juridice in proces.

d) Existenta si solutionarea apelului provocat depend de existent si soarta apelului principal.

Obiectul apelului

Obiectul apelului il constituie hotararile date in prima instanta de catre judecatorii si

tribunale,daca prin lege nu s prevede altfel.Din redactarea textului art 282 alin 1 c.proc.civ

rezulta regula ca pot fi atacate prin intermediul acestei cai de atac toate hotararile date de

judecatorii si tribunale in prima instant,indifferent daca s-au pronuntat sau nu in fond. =>

art.282 c.proc.civ

Partile din proces

Calitatea de parte in process insa nu este suficienta,fiind necesar pt cel cel care face apel sa

justifice si interesul de a ataca hotararea.

In cazul in care este vorba de o obligatie solidara si indivizibila,apelul facut de unul din

coparticipanti profita si celor care nu au facut apel sau al caror apel a fost respins fara a fi

cercetat in fond.

Art.56,69 alin 2,161 c.proc.civ

Persoane care nu au luat parte la judecarea de fond

Tertii care nu afost partii in proces,nu au dreptul de a face apel,chiar daca ar fi interesati in cauza

respective.In mod exceptional,se recunoaste acest drept unor persoane care nu au luat parte la

judecata in prima instant in urmatorele situatii:


3/57

1) Dobanditorul cu titlu particular la un drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului,daca

transmisiune a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond,si inainte de expirarea

termenului de apel,poate uza de calea apelului au a recursului

2) Creditorul chirografar,in baza art 974 c.civ,poate exercita apelul ori recursul pe calea

actiunii oblice,subrogatorii in numele debitorului sau,cu exceptia cauzelor cu characterstrict personal.

Procurorul => Legea nu conditioneaza dreptul procurorului de participarea sa la prima judecata

de fond,astfel ca poate declara apel indifferent daca a avut sau nu pozitia de parte la prima

instant.Poate exercita calea de atac impotriva oricarei hotarari.

Sesizarea instantei de apel.

Instanta competent.

Judecata apelului este de competent tribunalului,daca se ataca o hotarare pronuntata in prima

instanta de catre judecatorie si de competent curtii de apel,daca calea de atac se exercita

impotriva unei hotarari pronuntate in prima instant de catre tribunal.Instanta suprema nu are

competenta de a solutiona apelul.

Termenul de apel

A.Durata si punct de plecare

Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii,daca legea nu dispune altfel.Art

101 c.proc.civ.

In legatura cu momentul de la care curge termenul art 284 consacra doua cazuri de

echivalenta,asimiland comunicarii hotararii facute in vederea executarii apelului comunicarea

acesteia o data cu somatia de executare si depunerea cererii de apel inainte de a se comunica

hotararea,termenul curgand de la data comunicarii in vederea executarii sau de la data

depunerii cererii de apel.La aceste doua cazuri s[ecifice apelului si recursului trebuie adaugat siunul general,in sensul caruia termenul de apel va incepe sa curga si impotriva partii care a cerut

comunicarea hotararii catre adversar,de la data cand a cerut-o.Cazurile de echipolenta sunt de

stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.

Daca sentinta primei instante cuprinde o eroare materiala,inlaturarea acesteia prin inchiere de

catre acea instant nu are effect novator sau modificator al termenului de apel impotriva


4/57

sentintei si nici nu este de natura sa prorogue acest termen.Pt procurer termenul de apel curge

de la pronuntarea hotararii,cu exceptia situatiilor in care a participat la solutionarea cauzei,cand

termenul curge de la comunicarea hotararii

B.Intreruperea termenului de apel => art.285-286 c.proc.civ

C.Sanctiunea nerespectarii termenului de apel

Termenul de apel fiind un termen legal imperativ,in caz de nerespectare atrgage sanctunea

decaderii.Numai in cazul in care partea interesata dovedeste ca nu a putut exercita calea de atca

in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa,poate solicita repunerea in

termen.Solutionarea cererii este de competent instantei de apel.Apelul introdus peste termen va

fi respins ca tardiv,iar introducerea unui al doilea apel nu este posibila.Hotararea se

definitivizeaza pe data expirarii termenului de apel si nu la data respingerii apelului ca

tardiv.Impotriva unei asemenea hotarari nu se mai poate exercita nici recursul.

Cererea de apel si efectele ei

A.Cuprinsul si timbrarea cererii de apel.=> Art.287 c.proc.civ

B.Depunerea cererii de apel.=> Art.288 c.proc.civ

C.Efectele cererii de apel.

a) Investirea instantei de apel.In cazul cailor de atca este necesar intodeauna investirea

instantei prin cerere

b) Efectul suspensiv de executare.Sunt exceptate hotararile executor de drept si cele

pronuntate in temeiul art 279 c.proc.civ,cu executie vremelnica,care pot fi puse in

executare,dar art 280 ingaduie instantei de apel sa suspende executia vremelnica,insa

numai cu dare de cautiune,il carui cuantum il va fixa instant.

c) Efectul devolutiv.Apelul desi cale de atac provoaca o noua judecata in fond,atat cuprivire la problemele de fapt,cat si cu privire la cele de drept (o rejudecare a

fondului)Efectul devolutiv are totusi doua limite.Pe de o parte datorita faptului ca si in

aceasta etapa procesul este guvernat de principiul disponibilitatii,instant de apel nu poate

proceda la aceasta noua judecata decat in limitele stabilite de appellant.

Exista un sinfur termen atat pt introducerea,cat si pt motivarea apelului,in cazul in care

termenul de apel curge de la comunicarea hotararii,in cazul in care comunicarea


5/57

hotarariis-a facut o data cu somatia de executare si in cazul in care partea a cerut sa se

comunice hotararea partii potrivnice,deoarece se presupune ca partea a luat cunostinta de

cuprinsul hotararii;dimpotriva,exista doua termene,unul pt exercitarea apelului si unul,de

aceasi durata,pt motivarea apelului,dar care curge numai de la comunicarea hotararii,in

cazul in care termenul de apel curge de la pronuntare si in cazul in care partea interesata a

declarat apel inainte de a I se comunica hotararea de prima instanta.Pe de alta

parte,efectul devolutiv este limitat de regula potrivit careia prin apel nu se poate largi

cadrul procesual stability in fata primei instante.

Este de retinut ca uneori apelul nu are character devolutiv,deorace prin cererea de apel

nu se pretinde sa aiba los o judecata sau o rejudecata,ci se solicita desfintarea hotararii de

prima instanta si respingerea cererii,ca urmare a invocarii unei exceptii

peremptorii(prescriptive,putere de lucru judecat,lipsa de interes etc) sau declinarea

competentei in favoarea altei instante.

Procedura de judecata a apelului

Procedura prealabila la intanta de apel.Intampinarea.

Indata ce primeste dosarul de la prima instanta,presedintele insyantei de apel va luaurmatoarele masurii:

- Va fixa termenul de infatisare,in asa fele incat,de la data primirii citatiei,intimatul sa

aiba cel putin 15 zile pt a-si pregati apararea,iar in pricinile urgente,cel putin 5

zile.Daca intimatul locuiste in starinatate presedintele va putea fixa un termen mai

indulengat,iar prin citatie,paratul va fi informat ca are obligatia de a-si allege

domiciliul in Romania unde urmeaza a I se face toate comunicarile privind procesul.

- Va dispune citarea partilor pt termenul de infatisare.

- Va dispune sa comunice intimatului,o data cu citatia,o copie de pe cererea de

apel,impreuna cu copiile certificate de pe inscrusurile alaturate si care nu au fost

infatisate la prima instant,punandui-se in vedere obligatia de a depune la dosra

intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pt judecata.

- Va repartiza la aceasi sectie apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari.


6/57

Judecarea apelului

A.Compunerea instantei

Judecata apeluriolor se face in complet format de 2 judecatori indifferent daca apelul este de

competent tribunalului sau a curtii de apel.Daca judecatorii nu cad de accord asupra

solutiei,pricina se va repune pe rol se se va judeca din nou de un complet de divergent,format din

trei judecatori.

B.Reguli privind judecata

Judecarea apelului se face dupa regulile de la judecata in prima instant si tinand seama de

dispozitiile special din material apelului. Art.292,294 ,50,51,609,295 c.proc.civ

C.Solutiile pe care le poate pronunta instant de apel.Art 296-297 c.proc.civ

Sectiunea a II-a Recursul

Recursul este o cale de atac extraordinara,de reformare,nedevolutiva,in principiu nesuspensiva

de executare,cu exceptia cazului prevazut de art 300 alin 1 c.proc.civ,si comuna.

Obiectul recursului =>hotararile date fara drept de apel;hotararile date in apel sunt supuse

recursului indifferent daca prin eles-a solutionat sau nu fondul pricinii;incheierile premergatoare

pot fi atacate cu recurs numai o data cu fondul,afara de cazul in carre prin ele s-a interrupt cursul

judecatii iar hotararea finala este susceptibila de recurs.Prin exceptie,incheierile prin care s-a

suspendat judecata pot fi atacate cu recurs in mod separate,cu exceptia celor pronuntate in recurs.

Subiectele recursului =>aspectele retinute pt faza apeluluisunt valabile si pt recurs.

Sesizarea instantei de recurs

Instanta competenta sa solutioneze recursul

Recursul se solutioneaza de instant ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea in

apel.Recursul poate fi de competent tribunalului,a curtii de apel sau a Inaltei Curtii de Casatie si

Justitie.

Termenul de recurs


7/57

A)Termenul de recurs de drept comun

Termenul de recurs d edrept comun este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii.Se

calculeaza conform art 101 alin 1 c.proc.civ.

B)Alte termene de recurs

- hotararea prin care se solutioneaza conflictul de competenta este supusa recursului in

termen de 5 zile de la comunicare,cu exceptia celei pronuntate de ICCJ,care este

irevocabila.

- Hotararea prin care instant se declara necompetenta este supusa recursului in termen

de 5 zile de la pronuntare.

- Hotararea prin care se constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de

la pronuntare. Etc etc

C)Prelungirea termenului de recurs

Presedintele instantei,care primeste cererea de recurs ,va putea sa o inapoieze partii

prezente,daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,pt a fi refacuta,prelungind termenul de

recurs cu 5 zile.

Prin prelungirea termenului de recurs se prelungeste implicit,si termenul de motivare a

recursului,de vreme ce recursul se motiveaza inauntrul termenului de exercitare a caii de

atac.Presedintele instantei care poate sa prelungeasca termenul de recurs este acela care

primeste cererea de recurs.De vreme ce,cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare

se ataca,inseamna ca presedintele acestei instante,iar nu presedintele instantei care judeca

recursul,este indreptatit sa prelungeasca termenul de recurs.

D)Termenul de recurs pt procurer

Pt procuror termenul de recurs va curge de la pronuntarea hotararii,in afara de cazurile in care

procurorul a participat la judecarea cauzei,cand termenul de recurs curge de la comunicarea

hotararii.

E)Principiul echipolentei

- termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia deexecutare

- daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii,aceasta se socoteste comunicata de

la data depunerii cererii de recurs

F)Intreruperea termenului de recurs


8/57

Avand in vedere dispozitiile art.316 c.proc.civ inseamna ca si in etapa recursului isi gasesc

aplicare dispozitiile art.285 si 286 ,desigur art.103 c.proc.civ. care reglementeaza cazul general

de intrerupere a termenelor procedural.

G)Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs

Termenul de recurs este un termen legal imperative,asa incat nerespectarea lui va atrage

decaderea din dreptul de a exercita calea de atac,cu consecinta respingerii recursului ca tardiv

introdus.Art.310 dispune ca daca nu se dovedeste,la prima zi de infatisare,ca recursul a fost

depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reise din dosar,el se va socoti facut in termen.

Cererea de recurs

Cuprinsul cererii de recurs => art.302 c.proc.civ

Termenul de motivare a recursului => art.303 c.proc.civ

Sanctiunea nemotivarii recursului

Nulitatea recursului

- cererea de recurs este nula daca nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se

intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau,dupa caz,mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-unmemoriu separat

Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal,cu exceptia cazurilor prevazute in alin

2(art.306 alin.1 c.proc.civ.)

Termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ,astfel incat sanctiune

nerespectarii lui este decaderea.Totusi,ca effect al decaderii,recursulnu va fi respins ca

nemotivat,ci se va aplica sanctiunea specifica pt aceasta etapa procesuala,constatandu-se

nulitatea caii de atac.

- Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs ,care

insa este obligate se le puna in dezbaterea partilor.Motivele chiar dupa implinirea

termenului de motivare a recursului.

Nu intervine nulitatea recursului atunci cand este indicat gresit temeiul de drept al motivelor

de recurs,intrucat instant nu este tinuta de textile de lege mentionate de parti in cererile lor,ci


9/57

atunci cand criticile formulate nu se incadreaza in nici unul din motivele prevazute de art.304

c.proc.civ.

Situatia in care procurorul a participat la judecata =>art.303 alin.4 c.proc.civ.

Timbrarea recursului=>se timbreaza in aceleasi conditii ca si apelul.La cererea de recurs se vaatasa dovada achitarii taxei de timbru.

Depunerea cererii de recurs

A)Instanta la care se depune cererea

Recursul se depune la instant a carei hotarare se ataca,sub sanctiunea nulitatii.Nulitatea fiind

expresa,vatamarea se prezuma,parte care invoca nulitatea fiind scutita de sarcina de a proba

vatamarea suferita.Prin urmare,motivele de recurs formulate separat de cererea de recurs nu

trebuie depuse,sub pedeapsa nulitatii,la instant a carei hotarare se ataca.Sunt ins legi speciale

care prevad ca cererea de recurs se depune la instant de recurs.De pilda:

- Recursul impotriva hotararii prin care este solutionata contestatia asupra respingerii

de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidature se depune la instant

competenta sa-l solutioneze,sub sanctiunea nulitatii

- Cererea de recurs impotriva incheieri prin care s-a incuviintat efectuarea unei

expertize care sa constituie mijloc de proba in fata Curtii Europene a Drepturilor

Omului se depune la curtea de apel competent.

B)Inregistrarea cererii de recurs

Cererile de recurs prezentate direct sau primate prin posta,curier ori fax se inregistreaza mai

intai in registrul general de dosare,in forma scrisa sau informatizata,dupa care arhivarul-

registrator le preda presedintelui instantei,care le va rezolva in aceeasi zi.Arhivarul-registrator va

verifica daca cererile de recurs,formulate separate,au fost prezentate in numarul de exemplare

necesar pt comunicare si atasare la dosarul cauzei.Cererile de recurs motivate sau motivele scrise

de recurs formulate separate,expediate prin posta in numar insufficient de exemplare,se vor

inregistra asa cum au fost primate,indicandu-se numarul de exemplarepe cerere si in

registru.Dupa inregistrare,cererile de recurs se predau arhivarului-registrator.Dupa primirearecursului,arhivarul-registrator va efectua mentiunile in registrul de evidenta a recursurilor.

Efectele cereri de recurs


10/57

Cererea de recurs produce mai multe efecte:

- Investeste instanta cu solutionarea recursului.Ca si in cazul apelului,pt declansarea

controlului judiciar pe calea recursului este necesar sesizarea instantei.Odata depusa

cererea de recurs,se deschide o noua etapa a procesului civil,in care cauza nu mai este

analizata in fond,ci sunt verificate doar aspectele limitative ingaduite prin art 304c.proc.civ.

- Suspenda executarea hotararii atacate.1 Suspendare de drept a executarii.Cererea de

recurs suspenda de drept executarea hotararii atacate numai in anumite

cazuri,prevazute de lege.Recursul suspenda executarea hotararii numai in cazurile

privitoare la stramutarea de hotarare,desfiintarea de constructii,plantatii sau a oricaror

lucrari avand o asezare fixa,precum si in cazurile anume prevazute de lege.In

situatiile mentionate recursul este suspensiv de executare numai daca a fost exercitat

in termen,deoarece la implinirea termenului de recurs hotararea poate fi pusa in

executare silita.Recursul este suspensiv de executare in materie de contenciosadministrative,in material contraventilor,in material adoptiei,in material raspunderi

disciplinare a magistratilor etc.2 Suspendarea la cerere a executarii.Astfel la

cerere,instant sesizata cu judecarea recursului poate dispune,motivate,suspendarea

executarii hotararii recurate si in alte cazuri.Acordarea suspendarii trebuie sa fie

motivate,nefiind suficient,pt admiterea cererii,faptul ca s-a declarat calea de atac.In

aceeasi masura trebuie motivate si respingerea cereri de suspendare.Cererea de

suspoendare se solutioneaza de completul care a fost investit cu judecarea cauzei in

recurs.Suspendarea la cerere a executarii hotarariipoate fi acordata numai dupa

depunerea unei cautiuni ce se va stabili,prin incheiere,cu ascultarea partilor in camera

de consiliu,scop in care acestea vor fi citate in termen scurt,chiar inainte d eprimul

termen de judecata,daca este cazul.Art.723 alin.2 c.proc.civ.Incheierea prin care se

stabileste cautiunea nu este supusa nici unei cai de atac.In schimb,incheierea de

suspendare poate fi atacata separate cu recurs.In aplicarea regulii conform careia

atunci cand tacenorma speciala se completeaza cu norma generala,inseamna ca

incheierea de suspendare poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la data de

comunicare.Pt motive temeinice,instant poate reveni asupra suspendarii

acordate.Motivele temeinice,care trebuie dovedite de intimat,sunt imorejurari

ulterioare acordarii suspendarii,de natura sa-l prejudicieze pe intimat prin

neexecutarea hotararii atacate de cealalta parte.Art.723alin.3 c.proc.civ.

Motivele de recurs

a)Motivele de casare

1. Instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale,atunci cand:


11/57

a) completul nu a fost compus cu numarul de judecatori prevazut de lege pt pricina respective

ori completul nu a fost constituit cu toate organele si persoanele cerute de lege.

b) judecatorii nu aveau dreptul sa faca parte din complet pt ca erau incompatibili ori fusese

admisa cererea de abtinere sau recuzare

2. Hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a

pricinii.prin acest motiv de cazare se invoca incalcarea principiului continuitatii care impune ca

hotararea sa fie pronuntata de judecatorii inaintea carora au avut loc dezbaterile in fond.Motivul

de casare este de ordine publica.

3. Hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante.Actele de procedura indeplinite de

un judecator necompetent sunt nule. Art.304 c.proc.civ.Si acest motiv este de ordine

publica,afara de cazul in care s-a incalcat competent territorial relative.

4. Instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.In masura in care,in raport de obiectul cererii

de sesizare a instantei apare evident ca se depasesc atributiile recunoscute puterii judecatoresti,nu

este necesar sa se astepte pronuntarea hotararii finale,care sa fie contestata prin intermediul cailor

de atac,ci aceasta neregularitate poate fi invocata sip e cale de exceptie,pe parcursul

judecatii.Motivul de casare este de ordine publica.

5. Prin hotararea data,instant a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii

de art 105 alin.2.Astfel,hotararea poate fi casata pt acest motiv,atunci cand se invoca:

- nesemnarea minutei de catre judecatori

- nerespectarea principiului oralitatii

- incalcarea dreptului de aparare

- judecata in lipsa partii care nu a fost legal citata

- lipsa incheieri de dezbateri

- respingerea cereri de rcuzare

- aplicarea gresita a unor texte de lege

Nulitatea absoluta va putea fi invocata de oricare dintre partile care justifica un interes,deprocurer sau de instant din oficiu,direct in recurs,tinand insa seama de principiul non reformation

in pejus.

Nulitatea relativa poate fi invocate in recurs in urmatoarele conditii:poate fi ridicata numai de

partea ocrotita prin norma incalcata;partea interesata sa fi ridicat exceptia de nulitate in fata

instantei a carei hotarare se ataca;neregularitatea sa nu se datoreze partii care o invoca;instant sa

fi respins exceptia sau sa fi omis sa se pronunte asupra ei.Ca atare,o neregularitate procedurala


12/57

sanctionata cu nulitate relativa,savarsita in prima instanta,va putea fi invocata in recurs,numai

daca a fost invocate in termen inaintea primei instante iar aceasta a respins-o sau a omis sa se

pronunte asupra ei,si la fel a procedat instant de apel,daca hotararea de prima instanta este

susceptibila de apel.Motivul de casare este de ordine publica doar atunci cand se invoca nulitatea

absoluta.

b)Motivele de modificare

1. Instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.Prin acest motiv sunt vizate

situatiile de plus petita si ultra petita.In caz de minus petita,savarsita printr-o hotarare

definitive,partea are la dispozitie procedura prevazuta de art 282 c.proc.civ.,pt completareahotararii,neexistand un drept de optiune intre recurs si completarea hotararii.Atunci cand instant

s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori nu s-a pronuntat asupra unui lucru

cerut,partea poate sa exercite si revizuirea.Desi acest motiv de modificare este expresia

principiului disponibilitatii si a obligatiei instantei de a se pronunta unt publica,numai partea

interesata fiind cea in drept sa invoce aceste critici.

2. Hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori

straine de natura pricinii.Hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format

convingerea instantei,precum si cele pt care s-au inlaturat cererile partilor.

Hotararea ar putea fi modificata,pt acest motiv daca:

- Exista contradictie intre considerente si dispozitiv,in sensul ca dintr-o parte a hotararii

rezulta ca actiunea este intemeiata,iar din alta parte,ca nu este intemeiata,astfel ca nu

se poate sti ce anume a decis instant;

- Exista contradictie intre considerente;

- Lipseste motivarea solutiei sau aceasta este superficial ori cuprinde considerente care

nu au legatura cu pricina in care a fost pronuntata Solutia respective;

- Instanta de control judiciar copiaza considerentele hotararii atacate,fara sa raspunda

motivelor de critica etc

Este insa de retinut ca judecatorul este obligat sa motiveze Solutia data fiecarui capat de

cerere,iar nu sa raspunda tuturor argumentelor invocate de parti in sustinerea acestor capete de

cerere.Sunt si hotarari care se dau fara motivare.De pilda,nu se motiveaza hotararea asupra

stramutarii.Motivul de modificare este de ordine publica.


13/57

3. Interpretand gresit actul juridic dedus judecatii,instantaa schimbat natura ori intelesul lamurit

si vadit neindoielnic al acestuia.Prin acets motiv se invoca incalcarea rincipiului inscris in art

969 alin.1 c.civ.,potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile

contractante.In legatura cu acest aspect sunt de retinut urmatoarele:

- atunci cand este sesizat cu un diferend in legatura cu un act juridic,indifferent daca esteunilateral sau bilateral,ale carui clause sunt clare si precise,judecatorul care solutioneaza fondul

trebuie sa-l aplice,in litera si spiritual lui,neavand dreptul sa-I dea un alt interes;

- atunci cand clauzele actului sunt indoielnice,susceptibile de mai multe intelesuri,judecatorul

poate sa-l interpreteze,potrivit regulilor de interpretare inscrise in codul civil.

Motvul de modificare priveste situatia in care,desi actul juridic dedus judecatii este cat se poate

de clar,fiind vadit neindoielnic,instanta ii schimba natura ori intelesul.

Recurentul va trebui sa arate in motivarea caii de atac in ce consta schimbarea naturii sau

intelesul actului jurudic,simpla afirmatie in acest sens nefiind suficienta pt a se admite

recursul.Motivul de modificare nu este de ordine publica.

4. Hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea

gresita a legii.Textul vizeaza doua ipoteze:

a)Hotararea este lipsita de temei legal,atunci cand din modul in care este redactata hotararea

nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata,ceea ce inseamna ca lepsa de temei

legal nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea.

b)Hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii,ceea ce inseamna ca instant a

recurs la textile de lege aplicabile spetei dar,fie le-a incalcat,in litera sau spiritual lor,fie le-a

aplicat gresit.

Pt a stabili daca motivul de modificare este sau nu de ordine publica ,trebuie sa se determine

caracterul imperative sau dispozitiv al normei de drept material incalcate.

Recursul exercitat conform art.304 c.proc.civ

Recursul declarat impotriva unei hotarari care,potrivit legii,nu poate fi atacata cu apel nu este

limitat la motivele de casare prevazute in art.304,instant putand sa examineze cauza sub toate

aspectele.Faptul ca in acest caz ,instant de recurs poate sa examineze hotararea atacata sub toate

aspectele,ceea ce apropie calea de atac de apel,nu inseamna ca cererea de recurs poate fi motivata

pana la prima zi de infatisare.Recursul trebuie motivat in termenul prevazut de art.303 alin.1

c.proc.civ.??????????


14/57

Judecarea recursului

Procedura prealabila la instant de recurs

A.Inaintarea dosarului la instanta de recurs

Dupa sosirea dovezilor de comunicare a hotararilor si dupa implinirea termenului de recurs pt

toate partile,arhivarul-registrator va inainta dosarul la instanta de recurs cu adresa semnata de

presedintele instantei sau de judecatorul delegate.Despre inaintarea dosarului se va face mentiune

si in registrul general de dosare.Dupa implinirea termenului de recurs pt toate partile,instant a

carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de

indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.

B.Obligatii ce revin presedintelui instantei de recurs si presedintelui de sectie

Presedintele instantei de recurs respective presedintele sectiei la care a fost repartizat un

recurs,au aceleasi obligatii ca in etapa apelului.Presedintele instantei,dup ace va constata ca

procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita,va fixa termen de judecata si va dispune

citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.Drept urmare,daca din eroare dosarul a fost

inaintat instantei de recurs desi hotararea atacata nu a fost comunicata partilor,presedintele

instantei de recurs nu poate sa fixeze termen.El are doua pposibilitatii:fie restituie dosarul

instantei care a pronuntat hotararea recurata,pt ca aceasta sa indeplineasca procedura de

comunicare,fie va dispune ca instanta din care face parte sa comunice hotararea.

Intampinarea

Si in etapa recursului intampinarea este obligatory,sub sanctiunea decaderii in conditiile art.103

c.proc.civ. Intampinarea trebuie depusa la dosar cu cel putin 5 zile libere inaintea termenului

fixat pt judecata.

Compunerea completului

In etapa recursului compunerea completului este colegiala,cu teri judecatori,indifferent care este

instantacompetenta sa judece calea de atac.

In cazurile in care participarea procurorului la judecata este obligatorie el trebuie sa puna

concluzii si in recurs.


15/57

Reguli privind judecata

1)Principalele moment in desfasurarea judecatii

In ce priveste judecata recursului,deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotarari se aplica,prin

asemanare,dispozitiile de la prima instant(art.316 si 298 c.proc.civ.)

Procurorul vorbeste cel din urma,afara de cazul cand este parte principal sau recurrent.Cu ocazia

dezbaterilor in fond,partile trebuie sa se limiteze la criticile formulate prin motivele de

recurs,nefiind necesar sa se prezinte inaintea instantei de recurs intreaga evolutie a procesului,in

celelalte etape procesuale.

Daca nu se dovedeste,la prima zi de infatisare,ca recursul a fost depus peste termen sau daca

aceasta dovada nu reise din dosar,el se va socoi facut in termen.

2)Probele in recurs

In instant de recurs nu se pot produce probe noi,cu exceptia inscrisurilor,care pot fi depuse pana

la inchiderea dezbaterilor.Limitarea se explica prin acea ca recursul nu este devolutiv si ca,in

recurs nu se judeca din nou pricina,ci se judeca hotararea.Aceatsa ingradire in privinta probatiuni

exista numai pt etapa recursului.Dupa casare poate fi administrate orice proba necesara pt

solutionareacauzei.Inscrisurile noi sunt toate actele scrise,emanate de la parti sau de la un

tert,care ar fi putut inrauri Solutia cauzei daca ar fi fost folosite de instant a carei hotarare a fost

atacata.Nu pot fi private ca inscrisuri,ci raman tot probe testimoniale,declaratiile date de

martorichiar in forma autentica,dupa judecarea cauzei la prima instant.De asemenea nu au

valoare de inscrisuri nici rapoartele de expertiza.Inscrisurile noi pot fi depuse in tot cursul

judecatii in recurs.

3)Judecarea recursului in situatii deosebite

In contencios administrative,recurentul,in situatii deosebite,cum ar fi implinirea termenului pana

la care is poate valorifica dreptul pretins,va putea solicita presedintelui instantei competente sa

solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea

dosarului.

Cererea de fixare a unui termen de urgenta,insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta

de fond,se solutioneaza in termen de 24 de ore de laprezentarea acesteia presedintelui instantei

de recurs.Solutia de admitere a cererii se comunica de indata instantei de fond,care are obligatiaredactarii hotararii atacate,a comunicarii acesteia partilor,precum si a expedieri.

Motivarea recursului se poate face,sub sanctiunea nulitatii pt tardivitate,in termen de 2 zile de la

comunicare.


16/57

Procedura de citare a partilor si de comunicare amotivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea

termenului la 48 de ore,prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a

informatiilor scrise.

Solutiile in recurs art.312 c.proc.civ.

Admiterea recursului

Casarea hotararii

Casarea hotararii este regula in caz de admitere a recursului,si ea poate fi pronuntata in

urmatoarele cazuri:

- Recursul este admis pt motivele prevazute de art.304 pct 1-5 c.proc.civ

- Instant a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea

fondului sau modificarea hotararii nu este posibila,si in ambele situatii este necesara

administrarea de probe noi.

- Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive,dintre care unele atrag modificarea,iar

altele casarea,hotararea atacata va fi casata in intregime pt a se asigura o judecata

unitara.

A.Casarea cu retinere

Aceasta solutie este regula pt tribunal si curti de apel.Astfel in caz de casare,curtile de apel si

tribunalele vor rejudeca pricina in fond,fie la termenul cand a avut loc admiterea

recursului,situatie in care se pronunta o singura decizie,fie la un alt termen stabilit in acest scop.

Daca partile au pus concluzii numai asupra recursului sau este necesar administrarea de noi

probe,instant va da o hotarare prin care va admite recursul,va casa decizia recurata si va fixa

termen pt rejudecarea pricinii in fond;

Daca nu mai este necesara administrarea de probe noi si partile pun concluzii atat asupra

recursului cat si asupra fondului,instant va pronunta o singura decizie prin care va admiterecursul,va casa hotararea recurata si va rejudeca fondul;

B.Casarea cu trimitere

Instanta de recurs poata sa dispuna casarea cu trimitere in urmatoarele cazuri:


17/57

- Daca instant a carei hotarare este recurataa solutionat procesul fara a intra in

cercetarea fondului

- Daca judecat s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata atat la administrarea

probelor,cat si la dezbaterea fondului.Daca nelegala citare s-a produs la un

singurtermen dintre cele mentionate,casarea va fi cu retinere.In ambele cazuri,dupacasare,instanta de recurs va trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat

hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.Daca recursul a fost exercitat

impotriva unei hotarari date in apel prin care nu a fost cercetat fondul,chiar daca nici

prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului,fata de dispozitiile art.297 alin.1 cpc

dupa casarea deciziei din apel pricina va fi trimisa spre rejudecare instantei de apel iar

nu primei instante,de vreme ce instanta de apel nu mai poate trimite cauza spre

rejudecare in prima instanta.

- Instanta suprema,in caz de casare,trimite cauza spre o noua judecata instantei care a

pronuntat hotararea casata ori,atunci cand interesele bunei administrari a justitiei ocer,altei instante de acelasi grad.Spre deosebire de tribunal si curtile de apel,pt care

regula este casarea cu retinere,pt ICCJ regula este casarea cu trimitere.Instanta

suprema caseaza cu retinere daca nu este necesara administrarea de noi probe.

C.Casarea in caz de necompetenta

In caz de casare a hotarari atacate pt motivul prevazut de art.304 pct. 3 instanta va trimite

dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate

jurisdictional competent,iar pt motivul prevazut de art.304 pct.4 va respinge cererea ca

inadmisibila.In acelasi mod va proceda si instanta suprema in caz de casare pt lipsa decompetent.

Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competent sa solutioneze pricina in

prima instanta sau in apel,va casa hotararea recurata si va solution cauza potrivit

competentei sale.

Modificarea hotararii

Modificaea hotararii poate fi pronuntata pt motivele prevazute de art.304 pct.6-9

cpc.Atunci cand se invoca numai motive de modificare,instanta de recurs trebuie sa se

pronunte printr-o singura hotarare,atat asupra recursului cat si asupra fondului.Si

modificarea poate fi totala sau partial.

Efectele admiteri recursului


18/57

Hotararea casata nu are nici o putere.Actele de executare sau de asigurare facute in

puterea unei asemenea hotararii sunt desfiintate de drept,daca instanta de recurs nu

dispune altfel.

Judecata in fond dupa casare sau modificare

A.Atributiile instantei care rejudeca fondul

1.Limite

Dupa casarea a fost cu trimitere sau cu retinere ,procesu va fi rejudecat in fond de

instanta de recurs sau de instanta de apel ori de instanta /organul de jurisdictie

competent .

In caz de modificare,rejudecarea fondului o face intodeauna instanta de recurs.

Indiferent de instanta care rejudeca ,judecata se reia din etapa in care s-a constatat

neregularitatea care a atras casarea sau modificarea hotararii.

Instanta care rejudeca fondul trebuie sa tina cont de motivele invocate inaintea instantei a

carei hotarare a fost casata iar nu de motivele invocate inaintea instantei care a pronuntat

solutia de casare.In caz de casare sau modificare partial,instanta care rejudeca fondul

trebuie sa se limiteze numai la rezolvarea problemei care a atras casarea sau

modificarea,ceea ce inseamna ca nu are dreptul sa repuna in discutie acea parte dinhotarare carenefiind casata/modificata,a intrat in puterea lucrului judecat.

Dupa casare,indifferent daca este cu retinere sau cu trimitere ,poate fi administrate orice

proba,iar instanta va pronunta propria ei solutie asupra raportului juridic litigios.Problema

privitoare la probele ce ar putea fi administrate nu se pune si in caz de modificare,intrucat

de aceasta data instanta nemaiputand sa pronunte doua hotarari,dupa admiterea recursului

nu mai sunt administrate alte probe asupra fondului.

2.Felul hotararii care se pronunta dupa rejudecare

Este determinat de motivul pt care s-a admis recursul.Astfel:

- Atunci cand s-a casat pt necompetenta,dupa rejudecare se pronunta o sentinta,care

este supusa cailor de atac prevazute de legept litigiul respectiv.Daca in recurs s-a

invocat necompetenta instantei care a judecat apelul,instanta care rejudeca apelul

pronunta o decizie,susceptibila de recurs.

- Daca dupa casare dosarul a fost trimis instantei de apel care a pronuntat


19/57

- In caz de casare cu retinere sau in caz de modificare se pronunta o decizie irevocabila

intrucat hotararea este pronuntatabtot de instanta de recurs.

3.Compunerea completului care rejudeca in fond dupa casare sau modificare

Cat priveste compunerea completului care rejudeca in fond dupa casare,trebuie distinsdupa cum casarea a fost cu trimiteresau cu retineere.In prima situatie,completul va fi

compus cu numarul de judecatori prevazut de legea de organizare judiciara pt judecata in

prima instanta,respective in apel,fiind necesara respectarea dispozitiilor art.24 cpc.In a

doua situatie,fondul va fi judecat tot de 3 judecatori cati au judecat recursul,fara sa fie

obligatoriu aceasi,atunci cand pt rejudecare s-a acordat termen.

In caz de modificare a hotararii recurate,rejudecarea facandu-se la acelasi termen,fondul

va fi solutionat de judecatorii care au admis recursul.

B.Obligativitatea deciziei de casare sau modificare

In caz de casare,hotararilenminstantei de recurs asupra problemelor de drept

dezlegate,precum si asupra necesitatii administrarii unor probem sunt obligatorii pt

judecatorii fondului.Si hotararea prin care s-a dispus modificarea este obligatorie pt

judecatorii care rejudeca fondul.

Instanta care rejudeca fondul reia judecata procesului,facand abstractiede hotararea care a

fost desfiintata prin casare sau modificare si tinand seama de indicatiile date de instanta

de recurs.Instanta de trimitere este obligate sa respecte hotararea instantei de recurs,chiar

daca aceasta este nelegala.

C.Aplicarea principiului non reformation in pejus

La judecarea recursului,precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de

catre instanta de recurs,dispozitiile art.296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Respingerea recursursului

Recursul va fi respins,cu consecinta pastrarii hotararii atacate,atunci cand criticileformulate nu sunt intemeiata.

Anularea recursului

Recursul poate fi anulat ca netimbrat,ca neregulat introdus ori ca nemotivat pt ca nu a fost

in termen sau criticele invocate nu se incadreaza in nici unul din motivele prevazute de

art.304


20/57

Perimarea recursului

Instanta poate constata perimarea recursului,atunci cand a ramas in nelucrare din vina

partilor timp de un an in materie civila sau sase luni in materie comerciala.

Sectiunea a III-a:Contestatia in anulare.Art 317-321 c.proc.civ

Contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara,de retractare,comuna si nesuspensiva de

executare.Ea se poate exercita numai impotriva hotararilor irevocabile,in cazurile si in conditiile

expres prevazute de lege.

Contestatia in anulare obisnuita

Motivele contestatiei

1.cand procedura de chemare a partii,pt ziua cand s-a judecat pricina,nu a fost indeplinita potrivit

cu cerintele legii;acest motiv presupune ca citarea este obligatory sau ca instanta a dispus citareapartilor,iar partea nu a fost deloc citata sau citarea a fost neregulata la termenul cand s-a judecat

cauza si s-a pronuntat hotararea,si partea a lipsit.Asemenea situatii pot exista cand partea nu este

citata la domiciliul indicat,cand citatia nu cuprinde elementele esentiale,cand s-a considerat in

mod gresit ca partea are termenul in cunostinta etc.

In ipoteza in care a fost neregulat indeplinita atat procedura de citare pt termenul cand a avut

loc judecata,cat si procedura de comunicare a hotararii,ori cand termenul de apel sau recurs curge


21/57

de la pronuntare (in acest caz procedura de citare indeplineste si functia procedurala a

comunicarii hotararii),contestatia in anulare este inadmisibile,deorece este deschisa,dupa

caz,calea apelului sau a recursului.

2.Cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare

la competent;acest motiv priveste faptul ca hotararea atacata a fost pronuntata cu incalcareanormelor de competent absoluta,deci a competentei generale,a competentei material si teritoriale

exclusive.Pt a se invoca insa acest motiv este necesra ca in fata instantei a carei hotarare se ataca

sa nu se fi ridicat si respins exceptia de necompetenta absoluta.pe calea acestui motiv nu se poate

invoca incompatibilitatea ori alte neregularitati privind compunerea sau constituirea completului

de judecata.

Admisibilitatea contestatiei

Conditiile de admisibilitate a contestatiei obisnuite sunt:

a) Hotararea care se ataca sa fie irevocabila

b) Motivele contestatiei sa nu fi puput invocate pe caile de atac de reformare comuna,adica

apelul si recursul

In legatura cu prima conditie care vizeaza de fapt obiectul contestatiei,pe aceasta cale pot fi

desfiintate numai hotarari irevocabile art. 377 c.proc.civ.In cazul in care aceasta conditie este

indeplinita,nu intereseaza daca hotararea a fost pronuntata in fond,in prima instant,apel,recurs,inrevizuire,intr-o alta contestatie in anulare sau in sfarsit in cadrul executari silite,cu conditia ca

legea sa nu interzica in mod expres exercitarea caii de atac.Pe de alta parte sunt avute in vedere

atat hotararile prin care s-a rezolvat in fond cererea de chemare in judecata sau calea de atac,cat

si deciziile de casare intermediare ori hotararile prin care s-a luat act de tranzactia partilor sau s-a

pronuntat o solutie formala,s-a luat o masura urgenta,cu character vremelnic,ori o masura de

buna administrare a justitiei .

A doua conditie restrange admisibilitatea contestatiei la situatia in care motivul pe care se

sprijina cererea partii nu a putu fi invocate pe calea apelului sau recursului.Deci ori de cate ori

partea avea la dispozitie cel putin una din caile de atac de reformare commune si nu a folosit-o,contestatia in anulare este inadmisibila.Pot fi atacate pe calea contestatiei in anulare obisnuite

deciziile instantelor de recurs,indifferent de Solutia ce o cuprind ,precum si hotararile pronuntate

in urma unei alte contestati in anulare,a unei revizuiri sau a unei contestatii la titlu,daca nu sunt

susceptibile de a fi atacate pe calea recursului.


22/57

Contestatia devine admisibila in cazul in car emotivele au fost invocate prin cererea de

recurs,dar instant le-a respins pt ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost

respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.In legatura cu aceasta exceptie se are in vedere numai

recursul nu si apelul.Art.317 c.proc.civ.

Contestatia in anulare speciala

Admisibilitatea contestatiei

Conditia de admisibilitate vizeaza de aceasta data doar obiectul contestatiei special,in sensul ca

pe calea ei se poate urmari numai desfiintarea hotararilor pronuntate de instantele de recurs.

Motivele contestatiei

1.Cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli material

2.Cand instant respingand recursul sau admitandu-l in parte,a omis din greseala sa cerceteze

vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Primul motiv are in vedere erori material evidente,in legatura cu aspectele formale ale judecarii

recursului,precum respingerea gresita a unui recurs ca tardiv ,anularea gresita ca netimbrat.Nici

chiar existent unei greseli material nu duce intodeauna la admiterea contestatiei.Pt a se pronunta

aceatsa solutie este necesar ca greseala materiala sa fie esentiala,adica sa fi determinat Solutia

instantei.Pe de alta parte,contestatia in anulare nu este desigur admisinila in ipoteza in carepretinsele greseli material au fost invocate in fata instantei de recurs si ea s-a pronuntat asupra

lor.

Motivul al doilea-omisiunea instantei de recurs de a examina toate motivele de modificare sau

casare-poate fi invocat numai in cazul in care recursul a fost respins sau admis in parte.Deci,ori

de cate ori recursul a fost admis integral,casarea fiind totala,partea nu are deschisa calea

contestatiei in anulare,deoarece cu prilejul rejudecarii in fond va putea invoca aspectele omise.Pt

a se justifica folosirea si admiterea contestatiei pe acest motiv,partea trebuie sa fi formulat in

termen motivul de recurs care pretinde ca din greseala nu a fost examinat,deoarece motivul

depus tardiv nu oblige instanta de recurs sa se pronunte cu privire la el si,in consecinta,faceinadmisibila contestatia in anulare.

Sesizarea instantei


23/57

Instanta competent si sesizarea ei

Fiind o cale de retractare,contestatia in anulare este de competent instantei a carei hotarare se

ataca,indifferent de motivul care se invoca si niciodata de competent instantei superioare.Art

82,112 c.proc.civ.Nu se poate face o noua contestatie pt motive ce au existat la data celei

dintai.Contestatiile in anulare se supun unei taxe de timbru fixe.Si de aceasta data la taxa detimbre se adauga timbrul judiciar.

Partile in contestatia in anulare

Partile in aceasta cale de atac se numesc constatator si intimat.Constatator poate fi dupa caz

reclamantul sau paratul de la prima instant,apelantul sau intimatul,respective recurentul ori

intimatul in cazul apelului sau recursului,revizuentul sau intimatul din revizuire.Are legitimare

procesuala actia numai persoana care a actionat in justitie si aceea impotriva careai s-a

actionat,succesorii lor in drepturi precum si persoanele care au intervenit voluntary in process

sau au fost introduce la cererea partilor.Tertele persoane in legatura cu care nu s-au folosit caile

legale pt a fi atrase in proces,nu pot exercita contestatia in anulare chiar daca ar fi avut interes sa

fie prezente in process.Dar calitatea de parte in process nu este suficienta pt exercitarea

contestatiei.Contestatorul trebuie sa justifice un interes.In aczul contestatiei in anulare

speciale,interesul de a o exercita apartine recurentului.

Termenul de exercitare

- In cazul hotararilor irevocabile susceptibile de executare susceptibile de executare

silita contesttia in anulare se poate face oricand inainte de inceputul executari silite,iarin timpul ei,pana la implinirea termenului stability de art 401 alin 1 lit.b sau c.Este

vorba de termenul pt exercitarea contestatiei la executare ,care este de 15 zile si,in

ipotezele avute in vedere de text,curge de la data cand cel interest a primit,dupa

caz,comunicarea ori instiintarea privind infintarea popririi.Daca poprirea este infintata

asupra unor venitur periodice,termenul de contestatie pt debitorincepe cel mai tarziu

la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;debitorul care

contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de

primul act de executare,in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face

fara somatie.

- In cazul hotararilor irevocabile car enu s eaduc la indeplinire pe cale de executare

silita,contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a

luat cunostinta de hotarare,dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a

ramas irevocabile.


24/57

Judecata contestatiei in anulare Art 318,319,320 403 alin 3 si 4 c.proc.civ.

Revizuierea

Revizuirea este o cale extraordinara de atac,de retractare,nedevolutiva,comuna si nesuspensiva

de drept de executare.Spre deosebire de recurs care are in vederein primul rand erorile de

drept,revizuirea vizeaza indreptarea erorilor de fapt.Ea urmareste retractarea hotararii in care

starea de fapt nu corespunde adevarului obiectiv.Tocmai de aceea,cele doua caii de atac pot fi

promovate concomitant,exercitarea revizuirii nefiin conditionata de exercitarea prealabila a

recursului.

Obiectul revizuirii

Revizuirea are ca obiect hotarari ramase definitive in apel sau prin neapelare,precum si hotarari

date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.Pot constitui obiect al revizuirii:

- Hotararile pronuntate in prima instanta prin care s-a analizat fondul pretentiei dedusa

judecatii,si care au ramas definitive prin neapelare,prin anularea sau respingerea

apelului in temeiul une exceptii procesuale ori prin perimarea apelului.

- Hotararile pronuntate in apel care evoca fondul,adica acelea prin care s-a admis

apelul si,fie s-a anulat sentinta si s-a judecat fondul prin aceeasi decizie ,fie s-a

schimbat sentinta.Decizia instantei de apel este cea care poate fi atacata cu revizuire.

- Hotararile pronuntate de instanta de recurs prin care s-a admis recursul si s-a

modificat hotararea atacata pe chestiuni de fapt,precum si hotararile date in fond dupa

casarea cu retinere.

Daca instanta de recurs a decis sa caseze cu trimitere,atunci se va verifica daca hotararea data de

instanta de apel,la care s-a dispus trimiterea dupa casare,este sau nu atacabila cu revizuire.

Admisibilitatea revizuirii

In legatura cu admisibilitatea revizuirii,instanta trebuie sa constate urmatoarele:

a) Hotararea atacata evoca fondul.

Hotararea instantei de apel evoca fondul atunci cand prin ea s-a admis apelul si,fie prin aceasi

decizie s-a anulat sentinta si s-a cercetat fondul,fie s-a schimbat sentinta,cu conditia ca eventual

recursul exercitat impotriva ei sa fie respins,anulat sau perimat.


25/57

Hotararea instantei de recurs este susceptibila de revizuire daca instanta a admis recursul,a casat

sau a modificat decizia instantei de apel si a admis apelul,pronuntandu-se asupra raporturilor

juridice deduse judecatii,ceea ce inseamna ca evoca fondul.

Nu evoca fondul hotararea de declinare a competentei;hotararea de expedient;hotararea prin care

se respinge sau se anuleaza apelul sau recursul in temeiul unei exceptii procesuale;hotararea princare s-a respins o contestatie in anulare sau revizuire;hotararea de perimare.

b) Hotararea atacata este definitive ori este o hotarare a instantei de recurs.Asadar,revizuirea se

poate exercita nu numai impotriva unor hotarari irevocabile,ci si impotriva unor hotarari

definitive.

c) Hotararea a devenit definitiva in apel sau prin neapelare.Revizuire poate fi exercitata chiar

daca partea nu a uzat de apel,conditie care daca nu este indeplinita,nu este admisibila

contestatia in anulare.

Cauza revizuiri

1.Daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire

Acest motiv de revizuire poate fi invocate atunci cand contrarietatea exista in cadrul

dispozitivului,nu si atunci cand a aparut intre:

- Considerente si dispozitiv,caz in care pot fi folosite caile de atac de reformare;

- Intre dispozitiv si probele administrate in cauza sau ivite ulterior;

- Intre considerente.

2.Daca s-a pronuntat asupra unor lucrari care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntatasupra unui lucrucerut,ori s-a dat mai mult decat s-a cerut

In toate cazurile,judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.Acest

motiv de revizuire poate fi invocate in urmatoarele cazuri:

a) Instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut (extra petita)De

pilda:reclamantului ii sunt acordate si dobanzi,fara sa le fi cerut.Acest motiv de revizuire nu


26/57

are in vedere situatiile in care instanta este obligate sa se pronunte din oficiu asupra unor

aspect.Astfel,in materie de divort instanta este obligate sa dispuna si asupra incredintarii

copiilor minori si asupra contributiei parintilor la intretinerea acestora,chiar daca nu s-a

formulat o asemenea cerere;

b) Instanta nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut(minus petita).Art.322 pct.2 are in vedereipoteza in care nu s-a solutionat o cerere principal,accesorie sau incidental,nu si atunci cand

nu a fost analizata o cerere de probatorii,o exceptie sau un motiv de apel ori recurs.Art.281

ingaduie partii interesate sa ceara completarea hotararii,atunci cand instanta a omis sa se

pronunte asupra incidentale.Daca s-a facut o astfel de cerere,nu se va mai putea cere si

revizuirea hotararii pt acelasi motiv,intrucat se opune puterea de lucru judecat a hotararii

date in procedura de completare;

c) Instanta a dat mai mult decat s-a cerut(plus petita).Se poate cere revizuirea pt acest motiv

daca:reclamantul a cerut obligarea paratului la plata unei sume de banisi instanta,fara sa

existe o cerere de majorare a pretntiilor,il oblige pe parat la mai mult.

3.Daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta

D.p.d.v al condamnarii pe care o contin,hotararile pot fi cu o singura condamnare ,prin care

debitorul este obligat la o prestatie determinate,si hotarari cu condamnare alternative,care contin

o condamnare principal si una subsidiara,care se va executa numai daca nu este posibila

executarea condamnarii principale.Acest motiv de revizuire poate fi invocate atunci cand,printr-

o hotarare cu o singura condamnare,debitorul a fost obligat sa predea un lucru cert si determinat

care a pierit,scopul revizuentului fiind sa obtina contravaloarea lucrului pierit.Daca hotararea

este cu condamanre alternativa,cererea de revizuire intemeiata pe acest motiv va fi respinsa cafiind lipsita de interes,deoarece creditorul poate sa ceara executarea condamnarii subsidiare.

4.Daca un judecator,martor sau expert,care a luat parte la judecata,a fost condamnat definitiv pt

o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals

in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pt exercitarea

functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza

Art.322 pct.4 cpc permite revizuirea hotararii pt doua motive:

A) Un judecator,martor sau expert,care a participat la judecata,au savarsit o infractiune care a

fost determinate pt darea hotararii a carei revizuire se cere,si pt care au fost condamnatdefinitive.

Revizuire nu este intemeiata daca:

- Nu s-a retinut savarsirea unei infractiuni.


27/57

- Impotriva judecatorului,martorului sau expertului s-a pornit doar urmarirea penala ori

judecata penala este in curs.

- Infractiunea savarsita nu este privitoare la pricina,ceea ce inseamna ca nu a

determinat darea unei anumite solutii

B) Inscrisul care a stat la baza pronuntarii unei solutii a fost declarat fals,in cursul sau in urma

judecatii,inscrisul trebuie sa fi fost determinat in darea hotararii,in sensul ca in lipsa lui

solutia ar fi fost alta.Dovada falsului se face printr-o hotarare judecatoreasca,nefiind

suficienta doar afirmatia in acest sens a revizuentului.Daca falsul nu mai poate fi stabilit in

cadrul procesului penal,instanta sesizata cu cererea de revizuire va stabili ea daca inscrisul

are sau nu un continut real,precum si motivele pt care nu s-a aflat de alterarea adevarului

prin inscris pana la introducerea cererii de revizuire.

C) Un magistrate a fost sanctionat disciplinar pt exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava

neglijenta in acea cauza.

5.Daca,dupa darea hotararii,s-au descoperit inscrisuri doveditoare,retinute de partea potrivnica

sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor,ori daca s-a

desfiintat sau modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire

se cere.

Si acest motiv de revizuire cuprinde doua situati distincte:

1.Prima situatie are in vedere indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii,pt chiar

admisibilitatea revizuirii:

- revizuentul invoca un inscris

- inscrisul este doveditor

- inscrisul este descoperit dupa darea hotararii,deci este nou

Cerinta nu este indeplinita daca inscrisul a fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea

atacata,pt ca se opune la cercetarea lui din nou puterea lucrului judecat a hotararii.Nu poate fi

considerat un inscris nou un articol publicat intr-o revista si nici schimbarea legii.

- Inscrisul sa fi existat la data pronuntarii hotararii,ceea ce inseamna ca inscrisurile

constituite ulterior nu pot servi drept temei al revizuirii .Totusi cerinta textului este

indeplinita chiar daca inscrisul poarta o data ulterioara pronuntarii hotararii a carei

revizuire se solicita,dar se refera la situatii atestate de alte inscrisuri preexistente.


28/57

- Inscrisul nu a putut fi infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei

revizuire se cere,fie pt ca a fost retinut de partea potrivnica,fie dintr-o imprejurare mai

presus de vointa partii.Prin imprejurare mai presus de vointa partii se intelege forta

majora,care trebuie dovedita.

- Inscrisul este determinant,aceasta inseamna ca daca inscrisul ar fi fost cunoscut deinstanta a carei hotarare este atacata,ar fi putut duce la pronuntarea unei alte solutii.

- Inscrisul trebuie prezentat de revizuent ,iar nu procurat la solicitarea instantei.

2.A doua situatie are in vedere desfiintarea sau modificarea hotararii pe care s-a intemeiat

hotararea a carei revizuire se cere.Drept urmare,hotararea desfiintata sau modificata trebuie sa fi

fost determinanta pt pronuntarea solutiei atacate cu revizuire.

6.Daca statul sau alte persoane juridice de drept public sau de utilitate

publica,disparutii,incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati

cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere

Sunt avute in vedere doua ipoteze:

- Lipsa totala de aparare

- Apararea cu viclenie

In primul caz,revizuirea poate fi primita daca se constata lipsa complete de aparare,indiferent de

cauza care a dus la aceasta situatie.Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii de

concluzii in fond,iar nu la termene anterioare.

In al doilea caz,apararea cu viclenie presupune dolul persoanei care a realizat apararea,iar nu a

unui tert.

Dispozitiile art.322 pct.6 cpc pot fi invocate numai de persoanele calificate de text

7.Daca exista hotarari potrivnice date de instante de aceleasi grad sau de grade deosebite,in una

si aceasi pricina,intre aceleasi persoane,avand aceasi calitate

Invocarea acestui motiv presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

- Exista hotarari definitive contradictorii.Este necesar insa ca ambele hotarari sa fiepronuntate ori pe considerente procedural ori pe fond,pt ca daca nu este pronuntata in

temeiul unei exceptii procesuale iar cealalta este pronuntata in fond,nu exista

contrareitatea susceptibila sa faca admisibila revizuirea.acest motiv se refera la

hotararile finale,iar nu incheierile,chiar daca prin ele se rezolva o cerere.Revizuirea

nu este admisibila atunci cand contrareitatea exista intre o ordonanta presidential si o

hotarare pronuntata pe caleamndreptului comun.Se considera ca revizuirea este


29/57

admisibila si atunci cand contrareitatea exista intre o hotarare judecatoreasca si

hotararea unui organ cu activitate jurisdictionala.In cazul in care hotararile sunt

contradictorii numai cu privire la un capat de cerere,cea de a doua hotarare va fi

anulatadoar partial,iar nu si cu privire la capatul de cerere ce nu a fost solutionat decat

de o singura hotarare

- Hotararile potrivnice sa fie pronuntate in aceeasi pricina .Ca atare,trebuie retinuta

tripla identitate de parti,obiect si cauza.

- Hotararile sa fie date in dosare diferite .Revizuirea nu este admisibila daca hotararile

contradictorii au fost pronuntate in aceasi cauza pe parcursul mai multor cicluri

procesuale determinate de caile de atac exercitate de parti.

- In al doilea process sa nu se fi invocate exceptia autoritatii de lucru judecat sau,daca a

fost invocate,instanta sa fi omis sa se pronunte asupra ei.

- Sa se ceara anularea celei de de-a doua hotarari.

8.Daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre

aceasta,dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa

Poate invoca acest motiv de revizuire partea care a fost legal citata,lipsa procedurii de citare

putand fi invocate,eventual pe calea contestatiei in anulare.Revizuentul trebuie sa invoce,sis a

dovedeasca indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

- Nu s-a putut infatisa la judecata si nici nu a putu instiinta instanta despre aceasta;

- Impiedicarea s-a datorat unei imprejurari mai presus de vointa partii .

9.Daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau

libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti,iar consecintele grave ale acestei

incalcari continua sa se produca si nu pot fo remediate decat prin revizuirea hotarari pronuntate.

In acest caz instanta de judecata trebuie sa verifice pe de o parte,daca exista o hotarare

pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o incalcare a

drepturilor sau libertatilor fundamentale printr-o hotarare judecatoreasca interna,si pe de alta

parte,daca consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate

decat prin revizuirea hotararii.

Judecarea cererii de revizuire

Instanta competent


30/57

Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitive si a carei

revizuire se cere.Prin urmare,ca regula,revizuirea este o cale de atac de retractare,de competent

instantei care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere.Revizuirea este de competenta

instantei care a analizat fondul raportului juridic dedus judecatii,iar nu neaparat de competent

instantei care s-a pronuntat asupra fondului caii de atac.

Daca revizuirea se cere pt contrareitate de hotarari,ea devine o cale de atac de reformare

.Precizand ca motivul de revizuire constand in contrareitatea de hotarari se aplica si in cazul cand

hotararile potrivnice sunt date de recurs,daca una dintre instante este ICCJ ,cererea de revizuire

se va judeca de aceasta.

Nu poate opera prorogarea de competent ,ceea ce inseamna ca instanta superioara se va pronunta

numai in limitele competentei sale,urmand ca celelalte motive sa fie analizate de instanta care a

dat hotararea atacata.Oricare dintre instantele sesizate cu o asemenea cerere de revizuire,dupa ce

se pronuntaconform propriei competente,ca declina judecarea pricinii in favoarea celeilalte

instante.In aceeasi ordine de idei,nu se poate conexa o cerere de revizuire facuta pe baza pct.7 cuo cerere de revizuire avand un alt temei.

Pe de alta parte,faptul ca in cadrul unei instante sunt constituite mai multe sectii,nu este

obligatoriu ca revizuirea sa fie solutionata de sectia a carei hotarare a fost atacata,intrucat

competent este stabilita la nivel de organ judiciar,iar nu pt fiecare sectie in parte.

Compunerea completului

Cererea de revizuire este judecata in aceeasi compunere care s-a pronuntat hotararea atacata,cu

conditia ca,intre timp,sa nu se fi modificatlegea de organizare judiciara,intrucat normele de

organizare judiciara sunt de imediata aplicare.Ca si in cazul contestatiei in anulare,judecatorii

care au pronuntat hotararea atacata nu sunt incompatibili.Se va pune insa problema

incompatibilitatii daca,dupa admiterea revizuirii,judecatorul se afla in una din situatiile prevazute

de art 24 cpc.

Cererea de revizuire art.82,112 cpc

Termenul de exercitare.Durata termenului

Revizuirea poate fi exercitata in 15 zile de la incetarea impiedicarii,atunci cand se invoca

motivul prevazut de art.322 pct.8 cpc.Termenul de 6 luni a fost stability pt invocarea motivului

de revizuire prevazut de art.322 pct 6 cpc,cand incapabilii sau disparutii nu au fost aparati deloc

sau au fost aparati cu viclenie.In acest caz,termenul curge de la intoarcerea disparutului ori de la

dobandirea capacitate depline de exercitiu de catre incapabil,minor sau interzis judecatoresc.pt

motivul prevazut la art.322 pct.9,termenul este de trei luni de la data publicarii hotararii Curtii

Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei.

Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:


31/57

1.in cazurile prevazute de art.32 pct.1,2 si 7 alin. 1,de la comunicarea hotararilor definitive,iar

cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului,de la pronuntare;pt

hotararile prevazute la pct 7 ain.2 de la pronuntarea ultimei hotarari;

2.in cazul prevazut de art.322 pct.3,de la cel din urma act de executare;

3.in cazurile prevazute de art.322 pct 4,din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea

instantei penale de condamnare a judecatorului,martorului sau expertului ori de hotararea care a

declarat fals inscrisul;

4.in cazurile prevazute de art.322 pct 5,din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca

ori,dupa caz,din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificatape

care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

5.in cazurile prevazute de art.322 pct.6,de la comunicarea hotarari definitive facuta statului ori

celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica.

Pt ca nu se prevede altfel,si procurorul va trebui sa exercite revizuirea in termenul stabilit de

art.324 cpc indifferent daca a aparticipat sau nu la judecata.

Partile in revizuire

Partile in revizuire se numesc revizuent si intimat.Calitatea de revizuent o poate avea partea din

procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata,care justifica un interes in promovarea caii de

atac.Si procurorul poaate sa exercite aceasta cale de atac.

Procedura de judecata a revizuirii

A.Aplicarea regulilor de la judecarea cererii de chemare in judecata

Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pt cererea de chemare in

judecata.Aceasta inseamna ca la prima zi de infatisare,daca nu s-au implinit termenele prevazute

in art 324cpc.,cererea de revizuire poate fi intregita sau modificata.in etapa revizuiri nu pot

figura alte parti decat cele din procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata,astfel incat nu ar fi

admisibila o cerere de interventie,principal sau accesorie.

B.Limitele dezbaterilor

Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se

intemeiazaAdmisibilitatea revizuirii se apreciaza sub urmatoarele aspect:

- Hotararea atacata este cel putin definitive

- Prin hotarare s-a cercetat fondul cauzei


32/57

- Criticile formulate se incadreaza in motivele limitative prevazute de art.322 cpc.

C.Intampinarea

Si in etapa revizuirii intampinarea este obligatorie,si se depune la dosar cu cel putin 5

zileinaintea termenului de judecata.

D.Suspendarea executarii

Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere,sub conditia darii unei

cautiuni.

Sunt de retinut urmatoarele:

- Instanta sesizata cu cererea de revizuire poate sa se pronunte asupra suspendarii

executarii hotararii a carei revizuire s-a cerut,iar nu a unei alte hotarari;

- Pt a se analiza cererea de suspendare,este obligatorie depunerea unei cautiuni,in

cuantumul fixat de instanta;

- In ce priveste problema restituirii cautiunii,si pt etapa revizuirii sunt valabile

consideratiile facute atunci cand am analizat contestatia in anulare;

- Asupra suspendarii,instanta se pronunta printr-o incheiere susceptibila de recurs.In

cazuri urgent,presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii

pe cale de ordonanta presidential,pana la solutionarea de catre instanta a cererii de

suspendare pe calea dreptului comun;

- Judecarea cererii de suspendare se face in sedinta publica,potrivit dreptului comun;

- Cererea de suspendare are natura unei cereri accesorii fata de cererea admisibila

numai in masura in care insasi cererea de revizuire este admisibila.

E.Solutia asupra cereri de revizuire

Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire,ea va schimba,in tot sau in parte,hotararea

atacata,iar in cazul hotararilor definitive potrivnice,ea va anula cea din urma hotarare.Se va face

aratare de hotararea data in revizuire,in josul originalului hotararii revizuite.Intrucat revizuirea

vizeaza netemeinicia hotararii,in caz de admitere a acesteia hotararea atacata se schimba,in tot

sau in parte,in masura admiterii caii de atac.

Daca se admite revizuirea exercitata pt motivul prevazut la art.322 pct.7 cpc.,va fi anulatace de a

doua hotarare,pt ca aceasta a fost datacu incalcarea autoritatii de lucru judecat a primei

hotarari.In acest caz,instanta de revizuire nu poate face nici o apreciere asupra legalitatii sau


33/57

teneiniciei solutiilor date prin cele doua hotarari,astfel incat,chiar daca este corecta Solutia din

cea de a doua hotarare,aceasta va fi anulata,ca sanctiune pt incalcarea puterii lucrului judecat a

unei alte hotarari.Daca se incuviinteaza cererea de revizuire,nu si atunci cand este

respinsa,presedintele completului va dispune sa se faca mentiune despre hotararea data in

revizuire,pe originalul hotararii revizuite.

Nerespectarea dispozitiilor art.327 alin.2 cpc nu afecteaza valabilitatea vreunei hotarari-nici a

celei revizuite,nici a celi date in revizuire,ci,cel mult,poate sa atraga sanctiuni disciplinare pt

grefierul care nu a tinut cont de solutionarea presedintelui completului.

F.Calea de atac impotriva hotararii date in revizuire

Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pt hotararea

revizuita.Daca revizuirea s-a cerut pt hotarari potrivnice calea de atac este recursul,cu exceptia

cazului in care instanta de revizuire este ICCJ,a carei hotarare este irevocabila.Daca instanta de

recurs a cercetat fondul,in raport cu aceasta hotarare se cerceteaza daca este sau nu data cuincalcarea autoritatii de lucru judecat a unei alte hotarari.Or hotararea din recurs este

irevocabila.Daca instanta de recurs nu a cercetat fondul,este susceptibila de revizuire hotararea

instantei de fond,si in acest caz poate fi exercitat recursul.recursul se declara in conditiile

art.304cpcin 15 zile de la data comunicarii hotararii,putandu-se invoca orice motiv de

nelegalitate si netemeinicie.

Recursul in interesul legii

Procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ,din oficiu sau la cererea ministrului

justitiei,precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul,pt a se asigura

interpetarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei,sa ceara ICCJ sa se pronunta

asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

Rezulta urmatoarele:

- Legitimare procesuala active au procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si

colegiile de conducere ale curtiilor de apel,ceea ce inseamna ca recursul in intersul

legii este o cale de atac speciala;

- Procurorul general poate sa exercite calea de atac din oficiu sau la solicitarea

ministrului justitiei;

- Scopul pt care se exercita aceasta cale de atac este de a se asigura interpretarea si

aplicarea unitara a legii de catre toate instantele din Romania.


34/57

Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale ICCJ si se publica

in M.O al Romaniei,partea I.Solutiile se pronunta in interesul legii,nu au effect asupra hotararilor

judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

Reexaminarea reglementata de Codul de procedura civila

Obiect

Impotriva incheieri prin care s-a stabilit amenda sau despagubirea,cel obligat la amenda sau

depsgubire va putea face numai cerere de reexaminare,solicitand,motivat,sa se revina asupra

amenzi sau despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.Asadar,revizuirea are ca obiect

incheierea prin care s-a aplicat amenda sa despagubirea prevazute de art.108-108 cpc.

Legitimare procesuala active

Cererea de reexaminare poate fi facuta de parti,martori,experti,avocati sau alti reprezentanti ai

partilor,conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza,functionarul

insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura,teri straini din process,care au fost amendati sau

obligati la despagubiri.

Termenul de formulare

Cererea se face in termen de 15 zile,dupa caz,de la data la care a fost luata masura sau de la data

comunicarii incheierii.Incheierea prin care s-a stability amenda sau despagubirea se comunica

celui obligat,daca masura a fost luata in lipsa acestuia.

Procedura de solutionare

Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila,dat in camera de consiliu,de catreinstanta de

judecata ori presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.Textul

comporta mai multe consideratii:

- Actul de procedura prin care se solutioneaza cererea de reexaminare este o incheiere

irevocabila.Aceasta inseamna ca incheierea nu este supusa recursului,si cu atat mai

putin apelului;

- Numai judecata cererii se face in camera de consiliu.Incheierea va fi pronuntata insedinta publica;

- In lipsa unui text care sa prevada altfel,cererea de reexaminare se judeca cu citarea

partilor.De aceea,incheierea este susceptibila de contestatie in anulare;

- Avand in vedere competent de solutionare,reexaminarea este o cale de atac de

retractare ;


35/57

- Instanta este competent sa judece cererea de reexaminare atunci cand completul de

judecata este cel care a aplicat amenda sau despagubirea pt una din faptele prevazute

de art.108-108 cpc.

Reexaminarea reglementata de L nr.146/1997

Obiect

Cererea de reexaminare poate fi facuta impotriva modului in care instanta de judecata a stability

taxa judiciara de timbre.

Legitimare procesuala active

Legitimare procesuala activa poate avea numai partea in sarcina careia s-a stabilit obligatia de

plata a taxei judiciare de timbru.

Termenul de formulare

Cererea de reexaminare poate fi facuta in termen de 3 zile de la data cand s-a stabilit taxa sau de

la datacomunicarii sumei datorate.

Procedura de judecata

Cererea de reexaminare este de competent instantei care a stability taxa judiciara de timbru,ceea

ce inseamna ca este o cale de atac de retractare.In cazul taxelor datorate pt cererii adresate

Ministerului Justitiei,solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei

sectorului nr 5 Bucuresti.Cererea se solutioneaza in camera e consiliu de un alt complet,fara

citarea partilor,prin incheiere irevocabila.

Procedurile speciale

Ordonanta presidentiala

Conditii de admisibilitate

Ordonanta presidential necesita pe langa conditiile generale ale oricarei cereri injustitie,indeplinirea unor conditii speciale de exercitiu.

Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice,pt pastrarea unui drept care s-ar

putea pagubi prin intarziere,pt prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea

repara,precum si pt inlaturarea piedicelor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari,decurg doua din

conditiile de admisibilitate ale ordonantei presidentiale:urgenta si caracterul vremelnic al


36/57

masurii.Cea de a treia conditie,care rezulta din caracterul vremelnic al masurii,este ca instanta sa

nu cerceteze fondul dreptului.

A)Urgenta

Codul nu defineste urgent,dar art.581 alin.1 enumera cazurile grabnice in care se poate apela laordonanta preidentiala pentru:

- Pastrarea unui drept care s-a pagubi prin intarziere

- Prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.Paguba este iminenta pt

ca inca nu s-a produs,dar se va produce cu siguranta daca nu se schimba imprejurarea

prezentata de reclamant,Ca atare,daca prejudicial este doar eventual,cererea nu poate

fi admisa.

- Inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Urgenta trebuie sa persiste pe tot parcursul judecatii,atat in prima instanta cat si in caile de

atac.Daca pana la momentul pronuntarii unei hotararii irevocabile,dispare urgent,nu mai este

necesara luarea ,respective confirmarea unei masuri vremelnice.

In cazurile in care prin lege se prevede luarea de masuri pe calea ordonantei presidential,instanta

nu mai trebuie sa verifice aceasta conditie,pt ca ea este prezumata de legiuitor.

B)Caracterul vremelnic al masurii

Caracterul vremelnic al masurii dispuse pe cale de ordonanta presidential rezulta fie din natura

masurii luate,fie din cuprinsul ordonantei,in care se arata ca ea isi produce efctele numai unanumit timp.

Daca ordonanta nu cuprinde nici o mentiune in legatura cu durata sa,atunci masura dispusa va

produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.Este insa posibil ca masura luata pe

cale de ordonanta presidentiala sa ramana definitive,daca partea interesata nu mai actioneaza pe

calea dreptului comun,ori atunci cand in procedura de drept comunse ia aceeasi masura.

Avand in vedere aceasta conditie de admisibilitate a ordonantei presidential,prin intermediul ei

nu pot fi dispuse masuri care sa resolve litigiul in fond,si nici masuri a caror executaresa nu mai

faca posibilarestabilirea ulterioara a situatiei de fapt schimbate.Tocmai de aceea,s-a decis

constant ca o obligatie de a face nu poate fi dispusa prin ordonanta presidential,decat in cazurile

in care se tinde la incetarea unor acte abuzive ,deoarece numai in felul acesta se pastreaza

caracterul vremelnic al masurilor luate.Pe cale de ordonanta presidential se poate

dispune,conform art.403 alin.final cpc si suspendarea provizorie aexecutarii incheierii de

incuviintare a executarii silite.

C)Neprejudecarea fondului


37/57

Instanta de ordonanta presidential nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus

judecatii,in sensul ca ordonanta poate fi data chiar atunci cand exista judecata asupra

fondului.Odata verificata indeplinirea celorlalte conditii de admisibilitate,instanta va examina

daca si aparenta dreptului este sau nu in favoarea reclamantului.De aceea judecatorul va face

doar un examen sumar al cauzei,va pipai fondul.

Intrucat,prin definitie cererea de chemare in garantie presupune o analiza a fondului,nu este

admisibila formularea unei asemenea cereri in procedura de aratare a titularului dreptului.Drept

urmare se impune disjungerea si judecarea separate a cererii de interventie fortata.Ar putea fi

primita o cerere de chemare in judecata a altor persoane.

De asemenea,in masura in care sunt respectate conditiile de admisibilitate ale ordonantei

presidential,poate fi formulate o cerere de interventie voluntara,principal sau accesorie.

Judecarea ordonantei presedintiale

Instanta competenta

Cererea de ordonanta presedentiala se va introduce la instanta competenta atit material, cit si

territorial, sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Cuprinsul cererii de ordonanta presedentiala

Cererea de ordonanta presedentiala nu trebuie sa cuprinda toate elementele cererii de chemare

in judecata, ci este suficient sa se indice numele si domiciliul partilor, masura care se solicita a

fi ordonata, justificarea urgentei acestei masuri, probele invocate si semnatura.

Intampinarea

In aceasta procedura depunerea intimpinarii este obligatorie. In functie de particularitatile

fiecarei pricini ramine la latitudinea judecatorului sa decida asupra necesitatii de a se respecta

sau nu , termenul de 5 zile pentru depunerea intimpinarii.

Cererea reconventionala

Piritul poate formula cerere reconventionala, in masura in care pretentiile sale indeplinesc

conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale.

Procedura de judecata

A) Aspect privitoare la citarea partilor

Regula este citarea partilor.


38/57

T ermenul pentru inminarea citatiei in cursul judecatii, poate fi redus, dupa aprecierea

instantei, citatia poate fi imnanata chiar in ziua judecatii, situatie in care instatnta va decide

daca piritul si-a putut pregati apararea.

Primul termen de judecata trebuie stabilit astfel incat, in pricinele urgent, de la data primirii

citatiei paratul sa aiba la dispozitie pentru a-si pregati apararea cel putin 5 zile.

Daca s-a incuviinatat ca solutionarea ordonantei sa se faca fara citarea partilor, completul

de judecata nu poate sa administreze probe la propunerea reclamantului, si nici nu poate sa

asculte concluziile acestuia, pentru ca s-ar incalca principiul egalitatii partilor in justitie.

Faptul ca ordonanta poate fi data si fara citarea partilor nu schimba natura contencioasa a

acestei proceduri, intrucat parti

Documents

Drept Procesual Civil Gabriel Boroi