DREPT PROCESUAL PENAL

-suport de curs-Sem I

CURS I

NOTIUNI INTRODUCTIVE GENERALE PRIVIND SISTEMUL PROCESULUI PENAL

I. Definitia procesului penal Reprezinta activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul costatarii la timp s in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni si justa pedepsire a infractorilor astfel incat orice persoana ce a savarsit o infractiune sa fie pedeprita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala ; urmarindu-se prin aceasta apararea ordinii sociale si a celei de drept, apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, prevenirea infractiunilor, precum si educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.II. Trasaturi :1. Termenul de proces deriva din cuvantul latin „processus” ce inseamna inaintare, progres .

Procesul penal se infatiseaza ca o succesiune de acte ce constituie un complex si care desfasurandu-se coordonat si progresiv de la –sesizarea organelor judiciare competente si pana la- rezolvarea definitiva a conflictului de drept, urmareste aflarea adevarului si adoptarea unei solutii juste.

2. E o activitate reglementata de lege. Mai mult decat in alte sectoare de activitate judiciara in procesul penal, legiuitorul prin reglementarea pe care o face mentioneaza in cele mai mici amanunte cum sa se procedeze in rezolvarea cauzelor penale.

3. Se desfasoara cu participarea partilor si a altor pers. Organele competente sa desfasoare activitatea procesuala sunt organele judiciare, adica organele de stat care prin prepusii lor actioneaza ca subiecti oficiali in anumite faze ale procesului penal. Ele sunt: - organele de cercetare ale politiei judiciare, -procurorul si – instantele judecatoresti Partile participante sunt persoane fizice sau juridice ce au drepturi si obligatii de ordin penal sau civil ce se nasc in activitatea procesual penala:-inculpatul, -partea vatamata, -partea civila, -partea responsabila civilmente Alte persoane participante in procesul penal sunt:- martorul, -expertul, -interpretul etc

4. Scopul pentru care se desfasoara activitatea procesual penala este imediat (specific) si mediat (general). Scopul imediat= constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni si in justa pedepsire a infractorilor.Scopul mediat = contribuirea la apararea ordinii sociale si cele de drept, la apararea persoanei, a dr si libertatilor acesteia, la prev infractiunilor, la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor

III. Etapele procesului penal

In cadrul acestor etape isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor, activitatea desfasurandu-se in mod succesiv, progresiv si coordonat.

Diviziunea in faze e specifica procesului penal. Spre deosebire de cel civil ce se caracterizeaza prin caracterul unitar pentru ca de la inceput la sfarsit procesul civil se desfasoara in fata instantei de judecata.Faze in procesul penal:1. Urmarirea penala : se desfasoara in vederea identificari faptuitorului, prinderii acestuia si

administrarii probelor necesare pentru stabilirea faptei si a vinovatiei si pentru trimiterea in judecata a inculpatului sau inculpatilor prin rechizitoriul procurorului. Isi desfasoara activitatea organelor de cercetare si procurorul si doar in mod exceptional instanta de judecata( cand se solicita arestare preventiva)

2. Judecata : incepe cu sesizarea instantei de judecata prin inaintarea rechizitorului procurorului si a integrului dosar cuprinzand probele administrate si continua cu solutionarea cauzei penale in conditii de publicitate , deplina contradictorialitate de exercitare penala a dreptului la aparare astfel incat hotararea instantei sa exprime adevarul cu privire la fapta savarsita si gradul de vinovatie al faptuitorului, acestea sintetizate in sanctiunea penala aplicata acestuia. In aceasta faza isi desfasoara activitatea instanta de judecata si in unele cazuri procurorul.

3. Punerea in executarea a hotararii judecatoresti : are ca scop traducerea in viata a hotararii penale, adica realizarea practica a scopului legii penale si a legii procesual penale. In aceasta faza isi desfasoara activitatea instanta de judecata, procurorul, organele de cercetare ale politiei judiciare si ale Ministerului de Justitie(sunt necesare mai multe organe)

Trecerea procesului penal prin cele trei faza reprezinta schema sa tipica, dar e posibil ca procesul penal sa nu parcurga toate aceste trei faze. Exemple de forme atipice:- Scoaterea de sub urmarire penala ca solutie de netrimitere in judecata poate fi dispusa de

procuror si intrerupe continuarea procesului penal in celelalte doua faze, rezultand un proces cu o singura faza: urmarirea penala

- Procesul penal cu doua faze poate avea loc cand instanta de judecata pronunta achitarea inculpatului inlaturand cea de-a 3-a faza.

IV. Dreptul procesual - Notiunea si obiectul Dreptul procesual penal romana este ramura a sistemului de drept ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza activitatea organelor judiciare si a partilor precum si raporturile ce se stabilesc intre ele in vederea constatarii tuturor faptelor ce constituie infractiuni si a aplicarii pedepselor si masurilor prevazute de lege celor ce le-au savarsit. Prin urmare obiectul de reglementare al dreptului procesual roman este procesul penal.Dreptul prcesual penal nu poate fi confundat cu procesul penal pentru ca in timp ce procesul penal e o activitate completa, dreptul procesual penal constituie indrumatorul legal si obligatoriu al acestei activitati. Cele mai multe dintre normele juridice procesual penale sunt cuprinse de Codul de Procedura penala ce cuprinde reglementarea unitara si sistematizata a intregului proces penal in doua parti: 1. Partea generala : cuprinde urmatoarele titluri: -Regulile de baza si actiunile in procesul penal

( civila si penala) – Competenta, - Probele si mijloacele de proba, - Masurile preventive si alte masuri procesuale, - Acte procesuale si procedurale comune

2. Partea speciala : cuprinde titlurile: - Urmarirea penala, - Judecata, - Executarea hotararii penale, - Proceduri speciale

V. Legaturi cu alte ramuri de drept Dreptul procesual penal e legat de dreptul constitutional deoarece la baza oricarei ramuri de drept stau normele juridice constitutionale ce stabilesc principiile fundamentale ale tuturor ramurilor de drept.Dreptul procesual penal e legat de dreptul penal, dreptul penal substantial nefiind de aplicatiune imediata, ci el se transpune prin intermediul dreptului procesual penal

Dreptul procesual penal se afla in stransa legatura cu dreptul procesual civil, cele doua ramuri reglementand doua forme ale aceleasi activitati de judecata, justitia realizandu-se atat prin judecarea cauzelor penale, cat si a celor civile.Legaturi exista si cu dreptul civil, constand in aportul acestuia din urma in reglementarea unor institutii ale dreptului procesual penal. Ex: partea civila, partea responsabila civilmente, actiunea civila etcLegatura dreptului procesual penal cu dreptul familiei se manifesta prin intermediul unor institutii cum sunt msurile de ocrotire.Dreptul procesual penal are lagatura si cu dreptul administrativ, astfel sunt numeroase situati in care o activitate judiciara se infaptuieste de un organ administrativ. Ex: executarea mandatului de arestare preventiva de catre politie, inmanarea citatiilor prin intermediul postei.

CURS IIIZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL PENAL

I. Notiunea de izvor de drept Conform TGD aceasta poate fi utilizata atat in sens formal cat si in sens material.Prin izvor de drept in sens material se inteleg conditiile materiale de existenta a societatii, conditii care determina continutul vointei poporului, vointa care la randul sau se exprima in norme juridice.In sens formal prin izvor de drept se inteleg formele specifice de exprimare a normelor juridice.II. Dintre cele mai importante izvoare de drept procesual mentionam : 1. Constitutia- ca lege fundamentala, constituie izvor de drept procesual penal, intrucat contine

numeroase norme cu caracter general care au relevanta directa asupra dreptului procesual penal prin intermediul unor institutii pe care le reglementeaza

2. Codul de procedura penala - constituie sediul materiei drept procesual penal, adica legea de baza in domeniul activitatii procesuale in cauzele penale. Acesta cuprinde majoritatea normelor procesual penale, activitatea organelor judiciare, actvitatea in vederea tragerii la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Reprezinta cel mai important izvor de drept procesual penal si e impartit in doua parti: partea generala si partea speciala

3. Codul penal - cuprinde norme cu continut procedural, cum ar fi acele norme care prevad modul in care se pune in miscare actiunea penala in cazul anumitor infractiuni sau acele norme ce prevad conditiile in care se stinge actiunea penala, precum si normele ce privesc lipsa plangerii prealabile ori impacarea partilor

4. Codul de procedura civila 5. Legile de organizare a organelor judiciare – [pt fi retiunte ca izvoare ale dreptului procesual

penal prin intermediul dispozitiilor care prevad structura organizatorica a instantelor judecatoresti si a ministerului public, modul de constituire a completelor de judecata, competenta generala a organelor de judecata si atributiile parchetelor.

6. Tratatele si conventiile internationale – cuprind norme procesual penale si prin care diferite state isi acorda asistenta judiciara. Acestea constituie izvor de drept procesual penal in masura in care sunt ratificate de organul legislativ roman.

7. Legea – organele judiciare au obligatia sa desfasoare procesul penal in conformitate cu legea, potrivit normelor juridice adoptate de organul legislativ (Parlamentul).

Drept consecinta nu pot fi considerate izvoare ale dreptului procesual penal nici practiva judiciara si nici cutuma.1. Practica judiciara (solutiile organelor judiciare) nu pot fi invicate ca izvor de drept procesual

penal intrucat organele judiciare sunt chemate doar sa aplice legea, ele nefiind indreptatite sa

edicteze norm. De aceea modul in care un organ de urmarire penala isi desfasoara activitatea sau instanta de judecata solutioneaza o cauza penala nu e obligatoriu pentru celelalte organe judiciare in rezolvarea altor cauze chiar similare, cu exceptia dispozitiilor ce reglementeaza recursul in interesul legii. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie direct, sau Ministerul Justitiei prin intermediul sau, are dreptul de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a leglor penale si ale dreptului procesual penal pe intreg teritoriul tarii. In consecinta, acesta are dreptul sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au privit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti, iar deciziile pronuntate de sectiile unite p[rin care se solutioneaza sesizarile sunt obligatorii si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I si pe pagina de internet a Intaltei Curti de Casatie si Justitie.

2. In ceea ce priveste cutuma dreptul roman nu recunoaste caracterul sau de izvor de drept, deoarece procesul penal e o activitate organizata desfasurata de organele statului prin care se urmareste infaptuirea justitiei, ceea ce impune suprematia legii in acest domeniu.

III. Interpretarea normelor de drept procesual penalNormele dreptului procesual penal sunt de regula elaborate si redactate amanuntit, dar si precis pentru a fi aplicabile tuturor situatiilor practice. In ciuda acestui fapt realitatea obiectiva, necesitatile practice, toate cazurile concrete ce se pot ivi in activitatea procesual penala nu pot fi anticipate si cuprinse in mod complet in normele dreptului procesual penal pentru ca au si un caracter abstract si un continut sintetic. Cu ajutorul interpretarii se poate explica si lamuri intelesul normelor procesuale, a ideilor pe care legiuitorul a dorit sa le exprime prin intermediul normei, astfel incat sa asigure buna desfasurare a procesului penal indiferent de particularitatile concrete ale cauzelor penale.In doctrina, interpretarea a fost definita ca reprezentand operatiunea prin care se cauta sensul exact al legii. Se urmareste lamurirea formei, continutului, scopului si a tuturor aspectelor esentiale ale dispozitiilor legle.Clasificare:1. In raport de subiectul care face interpretarea:- Interpretarea legala( autentica) – este efectuata de organul care a edictat legea. Subiectul care

face interpretarea e legiuitorul, astfel acesta interpretare e obligatorie, normele juridice de interpretare avand aceasi forta obligatorie ca si norma ce o interpreteaza

- Interpretarea judiciara (cazuala) – o realizeaza organele judiciare abilitate sa aplice legea. Fiind facuta de organele judiciare cu ocazia aplicarii legii nu are caracter obligatoriu

- Interpretarea doctrinara ( stiintifica, neoficiala) – e realizata de teoreticienii dreptului procesual penal in tratate. Nu e obligatorie, iar valoarea ei consta in forta argumentelor stiintifice folostie.

2. In raport de metodele folosite pentru lamurirea continutului normei:- Interpretare gramaticala ( literala) e utilizata atunci cand dispozitia legii nu e precisa si clara si

consta in explicarea continutului normei prin cercetarea intelesului termenilor folositi, urmarindu-se in acest scop legaturile gramaticale, elementele de morfologie, sinteza, topica

- Interpretarea sistematica e utilizata atunci cand norma e insuficient de clara si precisa si consta in explicarea intelesului unei norme juridice prin corelarea ei cu alte dispozitii legale din aceasi ramura de drept sau alte ramuri de drept

- Interpretarea logica (rationala) se utilizeaza atunci cand dispozitiile legale lasa indoiala asupra unor situatii si consta in explicarea intelesului unor norme juridice cu ajutorul rationamentelor logice, iar cele mai utilizate sunt:Rationamentul afortiori- admite ca in mai mult se cuprinde si mai putin, sau unde legea permite mai mult permite si mai putin

Rationamentul per a contrario- dispozitia e aplicabila anumitor situatii cu aplicare limitata, nu poate fi extinsa si la alte situatii, cazuri.

CURS III

APLICAREA LEGII PROCESUAL PENALE

Prin aplicarea legii procesual penale se intelege indeplinirea, executarea sau exercitiul dispozitiilor legii. Aceasta este raportata la doua elemente principale: spatiul si timpul

1. Aplicarea legii procesual penale in spatiu

Legea procesual penala romana se aplica pe intreg teritoriul tarii, nu se aplica pe teritoriul altui stat, precum si legea straina nu actioneaza pe teritoriul roman. In aceasta materie se aplica principiul teritorialitatii legii. Notiunea de teritoriu nu trebuie inteleasa in sens geografic ci in sensul notiunii juridice prevazute in art 142 C penal. In completare trebuie avuta in vedere si prevederile art 143 C.penal in legatura cu expresia ‚infractiune savarsita pe teritoriul tarii”.In materia legii procesual penale se are in vedere locul unde isi desfasoara activitatea organele judiciare.Exceptii:

- Recunoasterea hotararii penale pronuntate in strainatate de catre organele judiciare straine si pe un teritoriu strain conform unor norme straine si care isi produc efectele pe teritoriul statului nostru. Acesta hotarare se recunoaste in tara noastra daca indeplineste urmatoarele conditii: sa fie pronuntata de organele competente, sa aiba carcter definitiv si sa nu contravina ordinii noastre de drept.

- In cazul imunitatii de jurisdictie a reprezentantilor diplomatiei, cand legea procesual romana nu se aplica persoanelor care comit o infactiune in statul de resedinta.

2. Aplicarea legii procesual penale in timp

In aceasta materie se aplica principiul activitatii legii, ceea ce inseamna ca legea se aplica intre momentul intrarii in vigoare si iesirea din vigoare a legii. Potrivit acestui principiu legea procesual penala e de imediata aplicare, deci toate activitatile se realizeaza in conformitate cu legea in vigoare in momentul efectuarii actiunii.

- Momentul intrarii in vigoare: 3 zile de la data publicarii in M.of.

- Momentul iesirii din vigoare: abrogare toala sau partiala, ajungerea la termen, caderea in desuetudine, modificare

Spre deosebire de legea penala, legea procesual penala, in principiu nu poate fi retroactiva si nici ultraactiva, adica o anumita procedura reglementata de legea in viguare nu se aplica actelor procedurale anterior indeplinite dupa cum nu e posibila nici situatia ca o lege iesita din vigoare sa produca efecte in continuare, aplicandu-se pentru viitor.La aplicarea in timp a legii de procedura penala se ia in considerare data la care se efectueaza un anumit act sau lucrare procesuala sau procedurala.

Exceptii:Legea penala e retroactiva atunci cand nu mai contine conditia/formalitatea prevazuta de legea veche si neindeplinita cu ocazia efectuarii unui act. In aceasta sitatie desi actul era nul sub legea veche, el devine valabil sunb noua lege, ce aplicandu-se unui act deja efectuat e retroactiva.Ex: a fost incalcata formalitatea plangerii prealabile, dar legea noua nu o mai prevede deci actul este valabil conform retroactivitatii legii penaleLegea penala ultraactiveaza in trei cazuri:

- Cand se refera la competenta:Atunci cand intr-o cauza s-a dat o hotarare de catre o instanta competenta la acea data sa judece in prima instanta si intervine pana la judecarea recursului o noua norma ce prevede o alta instanta competenta sa judece cauza, atunci aceasta noua norma nu se aplica, astfel incat competenta se va determina dupa legea anterioasa scoasa din vigoare si care ultraactiveaza. Ex: Judecatoria e competenta sa judece furtul. Cand ajunge in recurs apare o lege noua care prevede ca furtul e de competenta Tribunalului, astfel ca ramane valabila competenta judecatoriei si hotararea sa conform principiului ultraactivitatii

- Hotararile judecatoresti sunt supuse cailor de atac prevazute in legea in vigoare la data pronuntarilor. Astfel ca vechea lege ultraactiveaza cu precizarea ca vechea lege ultraactiveaza doar pentru a asigura dreptul la calea de atac in cazul in care noua lege il rasfrange sau il restrange, insa nu se aplica cu privire la conditiile de desfasurare a judecatii si cum trebuie sa fie solutionata calea de atac exercitata. Ex: Legea in vigoare prevede doua cai de atac apelul si recursul. Dupa ce s-a realizat apelul apare o noua lege care prevede doar recursul ca si cale de atac. In aceasta situatie se aplica legea veche. In materie procesual penala nu se pune problema aplicarii legii mai blande, termenele sunt cele prevazute de legea procesual penala in vigoare la data cand au inceput sa curga.

- In cazul concursului de legi procesuale ce intervine atunci cand raporturile cad sub incidenta concomitenta a unei legi generala si a unei legi speciale. Rezolvarea acestei situatii se face dupa urmatoarele reguli: legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate in cazurile tipice in domeniul special de reglementare si legea speciala se completeaza cu legea generala in toate cazurile si imprejurarile pe care nu le reglementeaza.

CURS IVPRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL

I. Notiune Reguli cu caracter general prin intermediul carora e reglementata intreaga desfasurare a procesului penal. Reguluile de baza se refera la intreaga activitate procesual penala si de aceea nu pot fi considerate reguli de baza acele regului ce privesc numai una din fazele procesului penal.

II. Acestea sunt :1. Principiul legalitatii procesului penal ( art 2 alin 1 C.proc.pen) : Procesul penal se

desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii. Acest principiu exprima urmatoarele cerinte:

- Activitatea procesual penala nu se poate desfasura decat de organele judiciare prevazute de lege in compunerea si in limitele prevazute de lege

- Normele ce reglementeaza organizarea, functionarea si competenta organelor judiciare sunt norme imperative si nu e ingaduita nicio abatere de la ele.

- Procedura de urmarire si de judecata trebuie sa se desfasoare doar in conditile si formele prevazute de lege

- Organele judiciare trebuie sa respecte drepturile procesuale ale partilor si sa asigure exercitarea lor

- Pentru a se asigura legalitatea, codulul de Procedura Penala insituie garantii. Ori de cate ori legea nu a fost respectata cu ocazia realizarii unui act procesual, exista posibilitatea anularii actului respectiv

- Cu ocazia efectuarii activitatii procesual penale, persoanele care au incalcat legea pot fi sanctionate cu sanctiuni civile, penale in raport cu gravitatea incalcarii. Instituirea unei sanctiuni nu reprezinta o garantie suficienta pentru legalitatea procesului penal si de aceea Codul de Procedura Penala a insituit un control sistematic intre organele judiciare pentru a asigura descoperirea si inlaturarea ilegalitatilor in sensul ca a organizat supravegherea activitatii organelor de cercetare penala de catre procuror, activitatea procurorului de catre prima instanta si a activitatii primei instante de catre instantele de control judiciar.

2. Principiul oficialitatii procesului penal ( art 2 alin 3 Cod proc pen) : Actele necesare desfasurari procesului penal se indeplinesc din oficiu afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Conform acestui principiu organele judiciare au obligatia de a incepe si de a desfasura activitatea procesual penala din propria initiativa indiferent de vointa persoanei interesate in cauza. Garantia respectarii acestui principiu o constituie instituirea de sanctiuni disciplinare sau chiar penale celor care nu isi indeplinesc obligatia prevazuta de principiu. Inscriind acest principiu in Codul de Procedura Penala, legea face si o rezerva in sensul ca preziceaza ca actele necesare desfasurari procesului se desfasoara din oficiu afara de cazul cand legea dispune altfel. Aceasta inseamna ca in unele cazuri legea impiedica organele judiciare sa actioneze din oficiu si supun activitatea lor initiativei persoanelor prevazute de lege si aceste persoane capata un drept de a dispune asupra inceperii di desfasurarii procesului penal. In temeiul acestei exceptii urmarirea penala nu poate incepe decat atunci cand punerea in miscare a urmaririi penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate sau la sesizarea/ autorizarea organului prevazut de lege.

3. Principiul aflarii adevarului ( art 3 C proc pen) : In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei precum si cu privire la persoana faptuitorului.

In procesul penal trebuie consacrat adevarul obiectiv pentru ca exista pericolul stabilirii de catre organele judiciare a unui adevar care sa nu fie conform cu realitatea. Adevarul judiciar e doar o aparenta, el concordand cu probele administrate dar nu si cu realitatea obiectiva.Aflarea adevarului cu privire la fapte inseamna in primul rand constatarea existentei sau inexistentei faptei pentru care se desfasoara procesul penal, iar aflarea adevarului privind persoana faptuitorului inseamna deplina certitudine asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului. O garantie o constituie obligatia fiecarui organ judiciar in fata caruia se desfasoara cauza de a verifica concordanta cu realitatea a concluziilor trase de organul judiciar ce a instrumentat anterior cauza, dupa care trebuie sa traga propriile concluzii. In situatia in care in cursul procesului penal s-au comis erori judiciare, acestea au facut obiectul unei proceduri speciale prevazuta de articolele 504-507 C.proc.pen

4. Principiul rolului activ al organelor judiciare ( art 4 C.proc.pen) : Organele de urmarire penala si organele judiciare sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.

Organele judiciare tre sa manifeste rol activ atat in initierea procesului penal cat si in realizarea activitatii cerute de urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotarariilor judecatoresti. Acest principiu impune urmatoarele obligatii organelor judiciare:

- De a explica invinuitului, inculpatului drepturile lor procesuale si sa ii ajute in executarea lor pentru a lamuri cauza sub toate aspectele

- De a pune in discutia partilor orice chestiuni de a caror lamurire depinde solutionarea cauzei si sa isi exprime punctul de vedere asupra acestora

- De a duspune din oficiu administrarea probelor necesare lamuririi cauzelor

- De a examina cauze indiferent de pozitia pe care o au partile in procesGarantia respectarii acestui principiu consta in obligarea organelor judiciare de a sanctiona lipsa de rol activ prin r cauzei organului care a incalcat legea.

CURS V5. Principiul garantarii libertatii persoanei in procesul penal : (art 5 din CPP) in

tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei.Cerinte:- Nicio persoana nu poate fi retinuta arestata sau private de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de retinere a libertatii decat in cazurile si conditiile legii.- Daca cel impotriva caruia s a luat masura arestarii preventive sau s a dispus internarea medicala ori o masura de retinere, considera ca aceasta este ilegala are tot dreptul in procesul penal sa se adreseze instantelor competente potrivit legii.- Orice persoana care a fost privata de libertate sau i a fost restransa in mod illegal sau pe nedrept are dreptul la repararea pagubei suferite in conditiile prevazute de lege.- In tot cursul procesului penal invinuitul si inculpatul arestat preventiv poate sa ceara punerea in libertate provizorie sub control judiciar sau pe cautiune.Garantii privind libertatea persoanei in procesul penal se gasesc in reglementarile ce privesc cazurile in care pot fi dispuse masurile de preventie, organele competente sa ia asemenea masuri precum si durata masurilor de preventie.

6. Principiul respectarii demnitatii umane :Prin legea 32/1990 a fost introdus inCPP, art 5 indice 1 care reglementeaza principiul demnitatii umane.Orice persoana in curs de urmarie penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane, iar supunerea acesteia la tortura sau tratamente de cruzime inumane ori degradante este pedepsita de lege. Adoptarea acestui principiu este urmarea aderarii Romaniei la conventia de tortura sau alte pedepse de cruzime. Convetia adoptata la New York in 1984, pe care Romania a adoptat o in 1990.Garantiile privind respectarea acestui principiu se gasesc in CPP si in ale CP. In art 68 din CPP se arata ca este interzisa intrebuintarea de vointa, amenintari sau alte mijloace de constrangere precum si promisiuni, indemnuri cu scopul de a se obtine probe.Art 239-241 CPP care prevad suspendarea urmaririi penale in caz de boala grava a inculpatului constatata printr o expertiza medico legala precum si dispozitiile care prevad anularea pedepsei pe motiv de boala grava a inculpatului. In CP sunt prevazute infractiunile impotriva infaptuirii infractiunii cum ar fi :purtarea abuziva, tortura care urmeaza ca subiecti oficiali sa fie trasi la raspundere in cazul in care incalca principiul respectarii demnitatii umane.

7. Principiul prezumtiei de nevinovatie : Principiul proclamat la revolutia din1789 si care a fost introdus in declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de ONU in 1948. Este inscris in CPP in art 5 indice 2 cu urmatorul continut: ‘Orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr o hotarare penala definitiva. Potrivit art 67 CPP nu este obligat sa probeze vinovatia sa. Ceea ce inseamna ca vinovatia este prezumata. Prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedirea vinovatiei. Organul de urmarie penala pentru a l trimite in judecata pe invinuit trebuie sa probeze ca infractiunea exista si ca a fost savarsita de acesta, iar instanta de

judecata pentru a l condamna pe inculpat trebuie sa se afle in posesia tuturor probelor din care sa rezulte vinovatia sa penala. Invinuitul, inculpatul profitand de prezumtia de nevinovatie nu are obligatia de a produce nicio proba de nevinovatie insa, atunci cand organele judiciare au strans probe de vinovatie, inculpatul, invinuitul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie pentru ca inlaturarea probelor de nevinovatie opereaza din nou prezumtia de nevinovatie.Nu poate fi rasturnata decat prin probe certe de nevinovatie intrucat atunci cand din probele admise se ajunge la indoiala asupra nevinovatiei prezumtia nu este raturnata, regula fiind ca indoiala profita invinuitului sau inculpatului.

8. Principiul garatarii dreptului de aparare: (Art 6 CPP)‘Dreptul de aparare estegarantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal’. Cerintele principiului:- In cursul procesului penal organele judecatoresti sunt obligate sa asigure partilor deplina executie a drepturilor procesului in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare.- Organele judecatoresti au obligatia sa l incunostiinteze de indata si mai inainte de a l audia pe invinuit, inculpat pentru fapta pentru care este cercetat, incadradrea juridica al acestuia si sa i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii.- Orice parte are drept sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal- Organele judecatoresti au obligatia de a incunostiinta pe invinuit , inculpat, de a i lua declaratia, despre dreptul de a fi asistat de un aparator si se va consemna aceasta intr un proces verbal de asculatre.- In conditiile si cazurile prevazute de lege, organele judecatoresti sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului inculpatului daca acesta nu are aparator ales.Garantiile juridice sunt:- Legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si statutul profesiei de avocat- Prezentarea materialului de urmarire penala prin intermediul caruia invinuitul, inculpatul are drept sa ia la cunostinta intreg materialul pentru a si organiza apararea in cunostinta de cauza- Constituie asculatea invinuitului, inculpatului in diferite momente ale asculatrii procesului penal fiind obligatorie inainte de arestarea preventiva sau dezbateri judecatoresti. Pentru valabilitatea unor acte procesuale cum ar fi aducerea obligatorie a inculpatului ascultat la judecare.

9. Principiul limbii : (art 7 si 8 CPP) in proceselepenale, procedurajudecatoreasca se desfasuara in limba romana. In fata organelor judecatoresti se asigura partilor si altor personae chemate in proces folosirea limbii materne, iar actele procedurale se intocmesc in limba romana.Partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana, ori nu se pot exprima li se asigura, in mod gratuit posibilitatea de a lua la cunostinta de piesele dosarului precum si dreptul de a vorbi si a pune concluzii prin interpret.

10. Principiul operativitatii in procesul penal: Este cunoscut si sub denumirea deprincipiul celeritatii sau rapiditatii procesului penal. Presupune rezolvarea rapida si simplificarea activitatii procesuale. Operativitatea procesului penal este impusa prin numeroase reglementari privind termenele procesului penal, extinderea procesului penal sau disjungerea actiunii civile de cea penala.

11. Principiul egalitatii persoanei in procesul penal : Egalitatea persoanelor inprocesul penal se manifesta in mod real prin modul in care este reglementata administrarea justitiei in sensul ca aceleasi organe juridice desfasoara procesul penal fara ca anumite persoane sa fie privilegiate si fara a se face discriminari precum prin faptul ca tuturor persanelor unde sunt aplicate aceleasi drepturi procesuale.

CURS VIACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN PROCESUL PENAL

I. Actiunea in justitie II. Este mijlocul, instrumentul juridic prin care o persoana e trasa la raspundere in fata

instantelor judecatoresti pentru a fi obligata sa suporte constrangerea de stat corespunzatoare normei de drept incalcata.

Dupa felul raspunderii ce urmeaza sa intervina, actiunea in justitie prin intermediul careia e sesizat organul de justitie poarta denumirea de :- Actiune penala

- Actiune civila

- Actiune contraventionalaPentru tragerea la raspundere a persoanei ce a incalcat norma de drept, trebuie sa existe un subiect ce sesizeaza instanta si un mijloc juridic prin care sa se realizeze scopul activitatii procesuale. In principiu instanta avand cunostiinta de savarsirea unei infractiuni nu il poate judeca pe infractor daca aceasta nu i se pretinde si fara sa fie sesizata cu judecarea cauzei. Codul de Procedura Penala da in competenta Instantei doar constatarea infractiunii de audienta(=in fata completului de judecata se comite o infractiune) si admite in mod exceptional exercitarea actiune penale ca o manifestare subsidiara atunci cand extinde procesul penal cu privire la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost pornita anterior actiunea penala de catre procuror.III. Factorii actiunii in justitie 1. Temeiul actiunii : temeiul de fapt il constituie fapta ilicita, iar temeiul de drept in constituie

norma juridica ce prevede o anumita raspundere juridica ce e incalcata2. Obiectul actiunii : il constituie tragerea la raspundere juridica a persoanei ce a savarsit fapta

ilicita. Exista obiect al actiunii cat timp exista raspunderea juridica a persoanei adusa in fata justitiei de aceea din momentul in care raspunderea e inlaturata printr-o cauza legala actiunea in justitie ramane fara obiect si se stinge.

3. Subiectii actiunii : sunt subiectii raportului juridic in conflict. Acesti subiecti primesc calitati procesuale ce le confera drepturi si obligatii specifice in raport de care subiectii pot fi activi sau pasivi. ( Subiecti activi= subiectii ce pot exercita actiunea in justitie, astfel Codul de Procedura Penala prevede ca actiunea penala se promoveaza si se substituie de catre procuror si in anumite cazuri din oficiu de catre instanta; Subiectii pasivi= persoanele impotriva carora se exercita actiunea in justitie si care raspund pentru faptele ilicite comise)

IV. Actiunea penala Mijlocul procesual prin care cel ce a comis o infractiune e adus in fata Instantei judecatorestipentru a fi pedepsit potrivit legii penale. Actiunea penala e o actiune autonoma, distincta de dreptul ocrotit(invocat), obiectul actiunii il constituie tragerea la raspundere penala a persoanei care a savarsit o infractiune. Obiectul actiunii penale nu trebuie confundat cu scopul sau, acesta din urma fiind aplicarea unei actiuni penale. Subiectii actiunii penale sunt:- Activi: cei care pot sa exercite actiunea penala si titular al actiunii penale e statul care exercita

actiunea prin intermediul procurorului- Pasivi: persoanele impotriva carora se exercita actiunea penala: invinuitul, inculpatul, partea

responsabila civilmente.V. Trasaturile actiunii penale :1. Actiunea penala apartine statului , acesta fiind singurul ce prin organele competente poate sa

traga la raspundere persoanele ce au comis infractiuni. Tot el decide care din organele sale pot exercita actiunea penala.

2. Actiunea penala e obligatoarie , ea trebuie sa fie pusa in miscare ori de cate ori s-a savarsit o infractiune. De la caracterul obligatoriu al actiunii penale fac exceptie cazurile in care e necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate pentru declansarea procesului penal.

3. Actiunea penala e indisponibila , o data pusa in miscare nu mai poate fi retrasa si trebuie continuata pana la epuizarea ei, ce are loc prin darea ueni solutii in cauza respectiva. Disponibilitatea actiunii penale reprezinta o exceptie si ea se manifesta in cazurile cand se permite partii vatamate sa retraga plangerea sau sa stinga actiunea prin impacare. Statul ca subiect activ poate oricand prin lege sa dispuna asupra exercitarii actiunii penale manifestand dreptul sau de clementa pe cale de amnistie

4. Actiunea penala e indivizibila , exercitarea actiunii penale nu se poate restrange numai asupra unora dintre participantii la infractiune si ea se extinde asupra tuturor celor care au participat la comiterea actiunii oricand s-ar descoperii aceasta participare. In cazul participatiei penale nu avem atatea actiuni cati infractori sunt ci doar o singura actiune indreptata impotriva tuturor participantilor.

5. Actiunea penala e individuala , ea nu poate fi exercitata decat impotriva persoanei vinovate de comiterea unei infractiuni. Caracterul individual al actiunii penale are o serie de consecinte:

- Succesorii inculpatului nu pot sa fie subiecti pasivi ai actiunii penale in locul celui decedat

- Daca inculpatul e incapabil nu e necesar pentru a exercita actiunea penala ca reprezentantul sau legal sa participe alaturi de acesta

- Nimeni nu poate pretinde sa intervina in cauza alaturi de inculpat sau in locul sau pentru a fi judecat sau condamnat.

VI. Momentele desfasurarii actiunii penale Pentru realizarea scopului actiunii penale se desfasoara o multitudine de activitati care graviteaza in jurul a trei momente principale:1. Punerea in miscare a actiunii penale = efectuarea actului procesual prevazut de lege prin care

se formeaza invinuirea impotriva unei persoane determinate si se declanseaza astfel activitatea de tragere la raspundere penala a acestuia. Se face potrivit articolului 9 din Codul de Procedura Penala prin actul de inculpare.Pot sa puna in miscare actiunea penala procurorul si prin exceptie instanta de judecata. Procurorul ca titular al exercitiului actiunii penale are dreptul sa puna in miscare actiunea penala in toate cazurile cand o persoana a comis o infractiune si poate pune in miscare atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii. In faza de urmarire penala procurorul poate pune in miscare actiunea penala in doua modalitati:

- Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale: cand in cursul urmaririi s-a stabilit ca invinuitul a savarsit actiunea pentru care e invinuit

- Rechizitoriu, cand astfel de concluzie se trage la terminarea urmaririi penaleIn cursul judecatii procurorul poate pune in miscare actiunea penala atunci cand se descopera si alte imprejurari decat cele curpinse in rechizitoriu sau se descopera participarea si a altor persoane la savarsirea infractiunii. In aceste cazuri actiunea penala se pune in miscare printr-o declaratie orala facuta de procuror in fata instantei.Instanta de judecata poate pune in miscare actiunea penala printr-o incheiere de extindere a procesului penal, numai in caz exceptional.Momentul punerii in miscare a actiunii penale nu trebuie confundat cu momentul inceprii actiunii penale pentru ca intre cele doua momente exista deosebiri:

- Inceperea urmaririi penale se face in rem, adica ori de cate ori organele competente au date in legatura cu savarsirea unei infractiuni.

- Punerea in miscarea a actiunii penale se face in persoana, e necesara cunoasterea persoanei ce urmeaza sa fie trasa la raspundere penala

- Inceperea urmaririi penale poate sa aiba loc in momentul in care exista date in legatura cu savarsirea unei infractiuni

- Pentru punerea in miscare a actiunii penale trebuie sa existe probe certe ca o anume persoana poate fi invinovatita de savarsirea unei infractiuni.

CURS VII2. Exercitarea actiunii penale = sustinerea actiunea penale in vederea realizarii tragerii la

raspundere penala a inculpatului. Sarcina executarii actiunii penale revine subiectului activ care are posibilitatea sa administreze probele de vinovatie. Procurorul exercita actiunea penala in cursul urmaririi penale prin trimiterea in judecata a inculpatului sesizand astfel instanta cu judecarea acestuia. In cursul judecatii exercitarea actiunii penale se face de procuror prin sustinerea invinuirii in fata instantei, dovedirea vinovatiei inculpatului prin cererea de condamnare si prin folosirea cailor de atac. In anumite conditii procurorul poate renunta la dreptul de a exercita actiunea penala in sensul ca poate pune concluzii de achitare daca se constata in cursul cercetarii judecatoresti ca invinuirea nu se confirma.

3. Stingerea actiunii penale : nu se realizeaza prin simpla neexercitare si trebuie sa existe o manifestare expresa de vointa care sa duca la incetarea ei. E necesar ca asupra stingerii actiunii penale sa se pronunte organul judiciar care conduce procesul penal in faza respectiva, astfel in faza de urmarire penala procurorul poate dispune incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala stingand astfel urmarirea penala. In faza de judecata instanta e obligata sa solutioneze cauza si actiunea se stinge numai prin pronuntarea unei solutii definitive. Partea vatamata in unele cazuri cand legea ii permite poate sa stinga actiunea penala prin vointa sa; fie prin impacare, fie prin retragerea plangerii prealabile, iar organul judiciar luand cunostiinta de aceasta manifestare de vointa e obligat sa dispuna incetarea actiunii penale.

VII. Cauzele de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale si de executareActiunea penala se exercita in tot cursul procesului penal. Pot sa apara situatii cand promovarea actiunii penale e impiedicata si daca aceste impedimente survin inainte de declansarea actiunii penale, duc la stingerea ei. Aceste cauze sunt prevazute de articolul 10 din CPP (a-j):a) Fapta nu exista

Atunci cand nu exista materialitatea sa, adica nu a fost savarsita vreo fapta care sa fi produs modificari in lumea inconjuratoare

b) Fapta nu e prevazuta de legea penala In acest caz fapta exista in mod obiectiv dar nu figureaza printre faptele prevazute de legea penala, astfel faptele ce nu sunt prevazute de legea penala sunt considerate: fapte de natura disciplinara, de natura civila, conventionala sau cele ce au fost dezincriminate.

b’) Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni In cazul in care se constata ca fapta a adus o atingere minima valorilor sociale ocrotite de legea penala, ea nu atrage aplicarea unei sanctiuni penale pentru ca ii lipseste una din trasaturile esentiale: pericolul social. Concluzia in legatura cu existenta sau inexistenta pericolului social al faptei poate fi trasa de catre procuror sau instanta dupa analiza tuturor imprejurarilor cauzei.

c) Fapta nu a fost savarsita de invinuit/inculpat In acest caz fapta exista, constituie infractiune, insa nu a fost savarsita de persoana impotriva careia se indreapta actiunea penala. Aceasta cauza impiedica exercitarea actiunii penala numai in raport cu o anumita persoana care s-a stabilit ca nu e autorul faptei, insa actiunea penala se poate exercita fata de adevaratul autor precum si fata de celelalte persoane participante la comiterea faptei ( ex: se bat doi si al treilea intervine sa ii desparta)

d) Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii .

O fapta constituie infractiune numai daca e savarsita in imprejurarile expres prevazute de lege si care formeaza continutul constitutiv al fiecarei infractiuni. Absenta oricarui element constitutiv al infractiunii determina impiedicarea exercitarii actiunii penale. ( ex: accident de circulatie, ucidere din culpsa si se stabileste in urma cercetarilor ca soferului ii lipseste culpa deci e vinovata victima)

e) Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penale al faptei. In codul penal in articolele 44-51 sunt prevazute cauzele generale ce inlatura caracterul penal al faptei si anume: legitima aparare, starea de necesitate, caz fortuit, betia, minoritatea, iresponsabilitatea, constrangerea fizica/morala si eroarea de fapt. In afara de acestea mai sunt si cateva cauze speciale ce inlatura caracterul penal al faptei cum ar fi efectuarea probei veritatii in caz de calomnie sau situatia cand mituitorul a fost constrans sa dea mita de catre cel care a luat viata.

f) Lipseste plangerea prealabila a persoasnei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent sau o alta conditie prevazuta de lege si necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale. Lipsa plangerii prealabile a persoanei vatamate constituie potrivit art.131 din CP o cauza ce inlatura raspunderea penala atunci cand legea prevede expres aceasta. Se asimileaza cu lipsa plangerii prealabile si introducerea ei de catre o alta persoana sau in alte conditii decat cele legale sau peste termenele prevazute de lege. Acelasi efect il produce si lipsa sesizarii organului competent sau a autorizarii.

g) A intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului Amnistia prevazuta de Codul penal in art 199 e o cauza ce inlatura raspunderea penala, dar nu produce efecte si asupra actiunii civile. Prescriptia inlatura actiunea penala operand in toate infractiunile cu exceptia celor contra pacii omenirii, care sunt imprescriptibile. Decesul faptuitorului inlatura raspunderea penala, insa decesul partii vatamate nu.

h) A fost retrasa plangerea prealabila sau partile s-au impacat Pentru a constitui o cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale atat retragerea plangerii cat si impacarea trebuie sa fie totala si neconditionata. Impacarea trebuie sa aiba loc in fata organelor judiciare si produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

CURS VIIIi) S-a dispus inlocuirea raspunderii penale

Institutia inlocuirii raspunderii penale este reglementata in partea generala a CP si constituie o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale, pentru ca raspunderea penala este inlocuita si nu mai exista temei pentru declansarea sau exercitarea actiunii penale. Inlocuirea actiunii penale cu o raspundere care atrage o sanctiune administrativa se dispune numai in faza de judecata de catre judecator. i’) Exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege. Sunt cauzele in care codul penal prevede nepedepsirea sau apararea de pedeapsa a faptuitorului: desistarea sau impiedicarea rezultatului in caz de tentative sau impiedicarea consumarii in caz de complicitate sau denuntarea faptei inainte de a fi descoperita ori retragerea intr un timp util.

j) Exista autoritate de lucru judecat Hotararile judecatoresti ramase definitive capata autortate de lucru judecat. Prin hotarare definitiva se rezolva actiunea penala ceea ce constituie o cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarii a actiunii impotriva acelorasi persoane si cu privire la aceeasi fapta chair sub o incadrare juridica diferita.

Pentru a exista autoriate de lucru in materie penala se cere existenta a doua elemente identice intre cauza judiciara si cauza care urmeaza sa fie solutionata si anume: identitatea e persoana si obiect in materie penala se cere o tripla identitate: de persoana, obiect si cauza.Solutiile procesuale in cazul in care actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau exerciatata sunt prevazute in art 11 din CPP. Cazurile prevazute in art 10 atrag solutii procesuale diferite in raport cu momentul in care se face constatarea in asemenea caz,momentul in care se poate situa este inainte de inceperea urmaririi penale , in cursul urmaririi penale sau a judecatii.A Solutia procesuala in cazul care se constata un caz inainte de inceperea urmaririi penale procurorul dispune prin rezolutie neinceperea urmaririi penale. Face exceptie de la aceasta solutie cazul de la art 10 lit b1 pentru ca in acest caz organul de urmarire penala este obligat sa inceapa urmarirea si apoi sa dea solutia corespunzatoare.B In cazul in care se constata existenta unui impediment de cele urmarite in art 10, in cursul umraririi penale sunt posibile 3 solutii:a) Clasara: Se dispune de procuror cand exista unul din cazurile de la art 10 si daca nu exista invinuit in cauza in doua situatii :-cand se constata ca urmarea rezultatului nu este imputabila vreunei persoane(ex: moartea naturala)-cand nu se cunoaste cine este faptuitorul cauza ramanand cu autor necunoscut. Daca se cunoaste faptuitorul ca persoana fizica, dar nu se cunoaste identitatea, atunci exista invinuit si nu opereaza clasareab) Scoaterea de sub urmarire penala :Se dispune de procuror atunci cand exista invinuit sau inculpat si se constata inexistenta unui caz din cele din art 10 de la a-e. Prin aceasta solutie se constata nevinovatie invinuitului , inculpatului.c) Incetarea urmaririi penale :Se dispune de procuror atunci cand exista inculpat si se constata existenta unui caz din cele prevazute in art 10 de la f-j. In aceata situatie este inlaturata urmarirea penala si actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare sau exerciatata. In cazul care se constata un impediment la art 10 in cursul judecatii sunt dispuse de catre instanta de judecata: achitarea si incetarea procesului penal.- Achitarea se pronunta cand se constata de instanta existenta unui caz prevazut de art 10 de la a –e.- Incetarea procesului penal se pronunta de instanta cand se constata existenat unui caz din cele prevazute de art 10 de la f-j.- Instanta nu poate dispune nici solutia neinceperii urmaririi penale nici solutia casarii- Atunci cand intr-o cauza se constata existenta mai multor impedimente prevazute la art 10, opereaza impedimentele prevazute la literele a-e in ordinea indusa de lege si apoi cauzele prevazute la literele f-j in ordinea cronologica in care au operat pentru ca o data stinsa actiunea printr o cauza legala, cauzele ulterioare nu mai au ce stinge.Continuarea procesului penal in caz de amnisite, prescriptie, in caz de retragere prealabila sau in caz de nepedepsire reglementat in art 13 CPPSunt solutii prin care se recunosc sau se recunoaste nevinovatia inculpatului . In cazul in care a intervenit amnistia, retragerea plangerii prealabile, procurorul sau instanta pronunta incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal. Solutii care constata doar inlaturarea urmaririi penale. In aceste situatii invinuitul, inculpatul poate fi interesat sa se continue procesul penal pentru a se stabili nevinovatia sa si acest drept este acordat prin art 13 CPP (permit numai invinuitului inculpatului sa ceara incetarea procesului penal nu si a partii vatamate). Daca continuand procesul penal se constata existenat unui caz prevazut de art 10 a-e, se pronunta scoaterea de sub urmarire penala sau achiatrea.Daca in urma continuarii procesului penal nu se constata un caz de la art 10 a-e se va dispune incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal pentru amnistie, prescriptie, retragerea plangerii prealabile sau existenat unei cauze de nepedepsire.

CURS IX

ACTIUNEA CIVILA

Actiunea civila= repararea pagubei produsa printr o fapta ilicita se obtine prin exercitarea actiunii civile in fata instantei civile.-poate fi produsa si printr o infractiune fiind posibil ca infractiunea sa produca si un prejudiciu material sau moral in dauna unei persoane fizice sau juridice si in acest caz infractiunea este sursa unor obligatii civile-actiunea civila este mijlocul legal prin care persoana pagubita fie material fie moral cere sa i fie reaparat prejudiciul produs prin infractiune. Actiunea civila este in principal o institutie a dreptului civil si ea devine o institutie a procesului penal decat se exercita in procesul penal-procesul penal are un carcater accesoriu actiunii penale si se desfasoara potrivit normelor procesual penale insa isi pastreaza propriile trasaturi: este divizibila si disponibila-poate fi exercitata in procesul penal numai in masura in care poate fi pusa in miscare actiunea penala si poate exercita numai impotriva invinuitului, inculpatului, partii responsabile civilmente, precum si fata de mostenitori.Conditiile exercitarii actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite cumulativ si sunt:

a) Infractorul trebuie sa fi cauzat un prejudiciu material sau o dauna morala .Aceasta conditie face ca nu in toate procesele penale sa poata fi exercitata si actiunea civila pentru ca unele infractiuni prin natura lor nu pot genera prejudicii. Ex :infractiunea de pericol.

b) Prejudiciul sa fie cert. Aceasta conditie presupune ca exercitareaactiunii civile sa se faca pt repararea unui prejudiciu cert si sigur atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul posibilitatilor de evaluare . Prejudiciul este cert in momentul in care e constatat, adica e actual. Poate fi cert si un prejudiciu viitor daca este susceptibil de evaluare si sigur ca se produce.Atunci cand cererea de despagubire se intemeieaza pe un fapt viitor si nesigur actiunea civila trebuie respinsa.

c) Intre cauza si prejudiciu ce trebuie reparat trebuies sa existe legatura de cauzalitated) prejudiciul sa nu fi fost reparat . Aceasta conditie este ceruta pentru ca exista posibiliatea ca

inainte de exercitarea actiunii civile in procesul penal, prejudiciul produs prin infractiune sa fi fost acoperit fie total fie partial de catre alta pesoana decat inculpatul. Daca prejudiciul a fost reparat de terte , persoanele carora nu le revenea aceasta obligatie, actiunea civila poate fi exercitata sau nu in functie de titlu cu care a fost acoperit prejudiciul . Astfel daca tertile persoane au acoperit prejudiciul din dorinta de a ajuta victima si nu pentru a l degreva pe inculpat, atunci partea civila atunci partea civila poate exercita actiunea civila si inculpatul va fi obligat la despagubiri. Daca tertele persoane au acoperit prejudiciul din dorinta de a l ajuta pe inculpat, partesa civila nu mai poate exercita actiunea civila.

e) Sa existe ,anifestarea de vointa din partea persoannelor fizice cu capacitatea deplina de exercitiu de exercitiu de a fi despagubita sau din partea persoanei juridice

Elementele actiunii civile:- Sub aspect substantial obiectul actiunii civile il formeaza exercitarea dreptului de a

reclama reparatii prin mijlocirea organului judiciar- Sub aspect procesual potrivit art 14 cpp actiunea civila are drept de obiect tragerea la

raspundere civila a inculpatului a partii responsabile civilmente in vederea obligarii lor la repararea justa integrala a pagubei cauzate prin infractiune.

- Potrivit al 3 art 14 CPP repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile si anume prin natura si despagubiri banesti. Repararea pagubei se obtine prin:

-restituirea lucrurilor

-restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii -desfiintarea totala sau partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de reparare in naturaRestituirea lucrurilor se face prin ridicarea de la invinuit inculpat sau de la alta persoana careia invinuitul inculpatul le a incredintat lucrurile apartinand partii civile si restituirea lor catre aceasta. Restituirea lucrurilor se poate dispune ata de organul de urmarie penala prin ordonanta procesului cu ocazia solutiei de scoatere de sub urmarire penala sau cu ocazia de incetare a urmarire penale, situatie in care restituirea are caracter definitiv precum si de instanta. Daca restituirea lucrurilor nu acopera integral prejudiciul atunci inculpatul trebuie sa fie obligat la plata de despagubire pentru a realiza o reparare integrala a pagubei.Sunt cazuri in care comitera unei infractiuni duce la schimbarea situatiei anterioare, schimbare ce produce un prejudiciu in acest caz repararea pagubei se face in natura prin restabilirea situatiei anterioare comiterii infractiunii. Procesul poate dispune aceasta masura cu caracter provizoriu , iar instanta o definitiveaza prin hotararea sa.Sunt cazuri in care reapararea pagubei se obtine numai prin desfiintarea totala sau partiala a unui inscrissi numai instanta de judecata prin hotararea sa poate sa desfiinteze inscrisul falsificat.Repararea in natura a pagubei are prioritate fata de repararea prin despagubiri banesti. Prin dauna produsa prin infractiune se intelege atat paguba reala suferita de partea civila cat si folosul sau castigul de care aceasta a fost lipsita . ex: astfel in cazul restrangerii unei sume de bani autorul va fi obligat sa acopere atat prejudiciul efectiv cauzat cat si dobanda legala aferenta platibila pe toata durata de timp de la data comiterii infractiunii si pana la achitarea sumei datorate.

Despagubirea= o suma de bani care reprezinta valoarea pagubei suferite adica atat a pierderii efectiv cat si a folosului nerealizat de partea civila. Despagubirea baneasca poate fi stabilita printr o suma globala sau prin sume platite periodic. La calculul despagubirii se tine seama in caz de culpa comuna de gravitatea celor 2 culpe. Despagubirea baneasca trebuie calculata in raport cu valoarea integrala a pagubei si nu se pot lua in considerare criterii subiective cum ar fi situatia materiala a inculpatului / victimei . In cazul pagubei aduse avutului personal valoarea pagubei se face potrivit actelor normative cu caracter special privin calculul valorii unor bunuri sustrase prin infractiune.

Subiectii actiunii civile -statutul faptuitorului cu calitatea de invinuit inculpat precum si partea rsponsabila civilmente cu subiecte pasive ai actiunii civile, precum si pesrsoana in dauna careia s a produs prejudiciul ca sub activ al actiunii civile, calitate in care este numita parte civila. Atat pers pagubita cat si faptuitorul sunt subiecti primari ai actiunii civile. In caz de deces al oricaruia dintre ei, devin subiecti ai actiunii civile prin succesiune, mostenitorii respectivi. Dupa decesul partii civile actiunea civila ramane mai departe alaturata actiunii penale si vor fi introdusi in cauza mostenitorii. Daca partea civila este o pers juridica in privinta cereia a intervenit o reorganizare se introduce in cauza persoana juridica succesoare in drept , iar in caz de dizolvare /desfiintare se introduc in cauza lichidatorii. In cazul pers jurd si a pers fizice fara capacitate de exercitiu cu capacitate restransa apar ca subiecti procesuali reprezentantii legali care sunt subiecti ai actiunii civile numai sub aspect procesual adica exercita actiunea civila in interesul persoanelor pe care el reprezinta si in consecinta acesti reprezentanti nu capata calitate de parte civila. Succesorii inv / inc precum si ai partii responsabile civilmente pot sa apara ca subiecti in latura civila a procesului penal. Mostenitorii unei pers inv de comiterea unei infractiuni pot fi subiecti pasivi ai actiunii civile exercitate in pro pen numai daca decesul s a produs dupa sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale. Daca decesul faptuitorului a avut loc inainte ca instantanta sa fie sesizata at introducerea in cazua penala a mostenitorilor nu este posibila si in aceasta situatie valorificarea pretentiilor civile este posibila numai pe calea unei actiuni civile la instante civile

Autorii, instigatorii si complicii daca sunt trasi la raspundere penala raspund solidar pentru paguba pe care au cauzat o prin infractiunea comisa.

Tainuitorul raspunde pana la valoarea pagubei pe care a produs o prin tainuirea unor bunuri si anume valoarea acelor bunuri iar favorizatorul raspunde civil numai in cazul in care a dat ajutor pentru asigurarea folosului si in limitele acestuia. Favorizatorul o face gratis fara a urmarii ceva.

Dreptul de optiune in exercitarea actiunii civilePersoana vatamata prin comiterea unei infractiuni are dreptul de a alege pentru valorificarea

preturilor civile fie calea penala fie calea civila si acest drept poarta numele de drept de optiune.Pentru ca persoana vatamata sa poata exercita dreptul de optiune e necesar sa fie deschise in acelas timp ambele cai prin care pot fi cerute despagubiri civile , adica trebuie sa existe atat procesul penal declansat si actiunea penala pusa in miscare, cat si in acelas timp, posibilitatea exercitarii actiunii civile la o instanta civila. In cazul in care ambele cai sunt deschise , exista o ingradire si anume atunci cand paguba este produsa persoanei fara capacitate de exercitiu/ cu capacitate restransa pentru ca in acest caz actiunea se exercita din oficiu in procesul penal.Dreptul de optiune este irevocabil in sensul ca persoana vatamata o data ce a exercitat dreptul de optiune si a ales una dintre cai nu mai poate sa paraseasca calea aleasa si sa se indrepte spre cealalta => Consecinta este importanta pentru ca partea civila care renunta la actiunea civila pe care o exercita in instanta penala pierde dreptul de a se adresa instantei civile, adica pierde dreptul de a obtine pe cale judiciara repararea pagubei. Irevocabilitatea dreptului de optiune are si unele exceptii determinate fie de ivirea unor piedici in continuarea valorificarii unei, fie determinarea de a inlatura asemenea piedici pe parcurs.Partea civila poate parasi calea penala si se poate adresa instantei civile in urmatoarele cauze:

1. Cand urmarea penala/ judecata au fost suspendate si in aceste cazuri partea civila nu este obligata sa astepte reluarea procesului penal ea putand sa se adreseze instantei civile.

2. Atunci cand s a dispus scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale pentru ca prin aceste relatii se stinge actiunea penala si avand in vedere ca numai instanta poate acorda despagubirile civile partea civila poate exercita actiunea civila in instanta civila.

3. Cand instanta de judecata a lasat nerezolvata actiunea civila si instanta nu solutioneaza actiunea civila atunci cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut la art 10 lit b sau pronunta incetarea procesului penal pentru casarile prevazute la art 10 lit f-j.

4. Cand dupa pronuntarea hotararii definitive a instantei penale asupra actiunii civile s au produs/au fost descoperite alte pagube pricinuite prin aceeasi fapta penala, situatie in care partea civila se poate adresa instantei civile pentru a obtine reparatii suplimentare.

Partea civila poate parasi calea instantei civile si se poate adresa instantei penale in urmatoarele situatii:

1. Atunci cand punerea in miscare a actiunii penale a avut loc dupa ce fusese pornita actiunea civila

2. Atunci cand procesul penal a fost reluat dupa suspendare, dupa incetarea umaririi penale sau dupa scoaterea de sub urmarire penala

Revenirea persoanei vatamate lla instanta penala nu este obligatorie si persoana vatamata poate sa exercite in continuare actiunea civila la instanta civila cu precizarea ca se suspenda actiunea civila pana la solutionarea actiunii penale.Persoana vatamata nu poate parasii calea actiunii civile decat daca instanta civila a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva!!!

CURS X

Exercitarea din oficiu a actiunii civile in procesul penal Exista cazuri cand actiunea civila se exercita din oficiu alaturi de actiunea penala, situatie in

care nu mai functioneaza dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile.Potrivit art 17 CPP actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu atunci cand cel vatamat este o persoana lipsita decapacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa . In aceasta situatie organul judiciar trebuie sa ceara persoanei vatamate ca prin reprezentantul legal sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei precum si date privind faptele prin care pagubele au fost produse.

Instanta este obligata sa se pronunta din oficiu asupra raportarii pagubei chiar daca persoana vatamata nu se constituie parte civila. Procurorul sustine actiunea civila pornita de persoana vatamata iar in cazul persoanei fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa, procurorul e obligat sa sustina interesele civile ale acestei persoane, chiar daca nu este constituita parte civila.

Potrivit art 348 CPP, instanta rezolva din oficiu actiunea civila si in cazurile in care actiunea civila are drept obiectiv restituirea lucrurilor, desfiintarea toatala sau partiala a unui inscris si restabilirea reinstalarii anterioare comiterii infractiunii. Fiind doar durata actiunii penale, in cazul in care rezolvarea pretentiilor civile or provoaca interzicerea rezolvarii actiunii penale, instanta poate disjunge cele 2 actiuni si in aceeasi situatie actiunea civila urmeaza sa fie judecata si solutionata dupa rezolvarea aplicarea si dupa solutionarea regulilor CPP.

Exercitarea actiunii civile in instanta civila

Atata timp cat nu a inceput urmarirea penala si persoana vatamata a introdus actiunea civila la instanta civila, procesual civil se va desfasura dupa normele CPCIVIL. Din momentul in care exista si procesul penal cu privire la aceeasi fapta, judecarea actiunii civile in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a actiunii penale. Ratiunea acestei reguli numita si „penalul tine n loc civilul” se explica prin necesitatea de a lua in prealabil o hotarare definitiva in penal careia sa i se conformeze si hotararea instantei civile.

Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila. Legea limiteaza autoritatea de lucru a hotararii penale pentru instanta civila cu privire la 3 aspecte:

1. Existenta faptei2. Persoana care a savarsit fapta3. Vinovatia acesteia

Instanta civila urmeaza sa se ocupe de existenta pagubei , de intinderea ei de cuantumul despagubirilor, de modalitatea de despagubire. Prin urmare, instanta civila nu poate sa admita actiunea civila daca instanta penala a hotarat ca fapta nu exista , nu a fost comisa de inculpat, dupa cum nu poate ajunge actiunea civila pe temeiul inexistentei faptei sau a vinovatiei inculpatului daca acesta a fost condamnat in actiunea penala. Hotararea definitiva a instantei civile prin care s a rezolvat actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului judiciar cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit o si a vinovatiei acesteia.

Hotararea instantei civile poate sa aiba autoritate de lucru judecat in penal cu privire la alte chestiuni cum ar fi: cuantumul despagubirilor. Atunci cand aplicarea pedepsei e in functie de intinderea prejudiciului, hotararea instantei penale are autoritate de lucru judecat si cu privire la existenta si intinderea pagubei.

Solutionarea actiunii civile in procesul penalSolutionarea actiunii civile e influentata de modul in care a fost solutionata actiunea penala.

Potrivit art 346 CPP, instanta penala are 4 posibilitati in ce priveste rezolvarea actiunii urmaririi vinovatului in procesul penal:

1. Admite total sau in parte actiunea civila si obliga pe inculpat la despagubiri(restul)2. Respinge actiunea civila(a,c)3. Lasa nerezolvata actiunea civila(b,f,j, retragerea plangerii)4. Nu acorda despagubiri(impacarea partilor)

In toate cazurile in care pronunta condamnarea inculpatului si constata ca infractiunea a produs un prejudiciu, instanta penala va admite actiunea civila si il va obliga pe inculpat la plata despagubirilor civile. Daca in actiunea penala s a pronuntat achitarea pentru temeiul ca fapta nu exista sau nu a fost savarsita de catre inculpat(art 10 lit a,c) instanta penala respinge actiunea civila.

In cazul in care instanta penala pronunta solutia achitarii in baza art 10 lit b1, d si e daca fapta a produs prejudicii partii civile atunci instanta va admite actiunea civila si il va obliga pe inculpat la plata despagubirilor. Atunci cand instanta penala inceteaza procesul penal in baza art 10 lit g in rezolvarea actiunii civile va admite actiunea si va obliga la despagubiri. Cand instanta pronunta incetarea procesului penal in temeiul impacarii partilor(art 10 lit h) solutia in civil este sa nu se acorde despagubiri.

Daca instanta penala l a achitat pe inculpat in baza art 10 lit b sau a incetat procesul penal in baza art 10 lit f,j sau pentru retragerea plangerii prealabile, in rezolvarea laturii civile instanta lasa nerezolvata actiunea civila. Lasarea nerezolvata a actiunii civile nu trebuie confundata cu posibilitatea rezolvarii separate a actiunii civile de catre instanta penala pentru ca in cazul lasarii nerezolvate instanta dezinvesteste pe cansd in al II lea caz ca urmare a disjungerii instanta penala amana doar rezolvarea actiunii civile.

Atunci cand instanta penala dispune incetarea procesului penal in temeiul art 10 lit i si i` in rezolvarea actiunii civile instanta admite actiunea si obliga pe inculpat la despagubiri.

CURS XI

PARTICIPANTII

In sens restrans participantii din procesul penal sunt:organele judiciare, partile si aparatorii.Aparratorul in procesul penal are o situatie aparte pentru ca el nu actioneaza in interes propriu in cauza ci actioneaza de pe pozitiile partii care ii asigura asistenat juridica. Notiunea de participant in ptrocesul penal este diferita de notiunea de participant pe care o cunoaste dreptul penal unde aceasta notiune reuneste persoanlele care au conlucrat la savarsirea infractiunii desfasoara activitatea impreuna pentru realizarea procesului penal. Partile din procesul penal Potrivit art 23 si 24 CPP sunt parti in procesul :inculpatul, partea vatamata partea civilaPartea responsabila civilmente, inculpatul e figura centrala , e subiect necesar'indispensabil' al procesului penal pentru ca intreaga activitate procesuala se desfasoara in jurul faptei penale comise de actiunea si pentru tragerea sa la raspundere penala. Potrivit art 23 CPP se numeste inculpat persoana impotriva careia s a pus in miscare actul penal. Invinuitul e persoana fata de care a inceput urmarirea penala insa nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa. Invinuitul nu e parte in proces si este doar subiect  procesual adica subiect de drept si obligatiuni procesuale Inainte de inceperea urmaririi penale cel care a comis infractiunea are calitate de faptuitor .Inculpatul pastreaza calitatea de parte pana la pronuntarea definitiva de condamnare. Cand devine condamnat si nu mai e parte in proces este subiect al executarii pedepsei Daca se prejudeca cauza ca urmare a unei cai extraordinare

de atac atunci condamnatul dobandeste calitate de parte in proces pentru a si asigura apararea intereselor sale legale Inculpatul ca parte in proces are o serie de drepturi si obligatiuni in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii Drepturi In cursul urmaririi penale poate formula cereri pentru administrare de probe, cereri de revocare a unor masuri procesuale indreptate impotriva sa, poate formula memorii pentru a explica apararile formulate, poate participa la unele actiuni de urmarire penale si poate ataca actiunea considerata nelegala sau netemeinica si desfiintarea acesteia. In faza de judecata inculpatul are:-dreptul sa ia cunostiinta de dosarul cauzei - dreptul sa i se comunice copia actului de trimiter in judecata(rechizitoriul - dreptul sa puna intrebari coinculpatilor martorilor - sa formuleze cereri- sa ridice excepti- sa pun concluzii- sa i se acorde ultimul cuvant- sa foloseasca caile de atac Inculpatul isi poate executa drepturile procesuale fie personal fie prin aparator.Nerespectarea dreptului procesual al inculpatului poate atrage nulitatea in conditiile legii. Obligatii:- sa se prezinte personal in fata organului judiciar la toate chemarile care i se fac - sa suporte masuriel de constrangere procesuala dispuse contra sa- sa se prezinte la termenele fixate de instanta pentru judecata- sa respecte ordinea si solemnitatea sedintei de judecataIn genereal inculpatul trebuie sa fie prezent la desfasurarea procesului penal si in unele situatii prezenta sa este obligatorie(cand este arestat de regula). Daca inculpatul se retrage iar procedura de citare e completa judecata poate avea loc in lipsa. Partea vatamata e persoana care suporta direct o vatamare prin infractiunea comisa . Notiunea de parte vatamata nu trebuie confundata cu notiunea  de victima a infractiunii pentru ca persoana vatamata poate fi persoana fizica sau juridica aflata in postura de subiect penal infractional, in timp o victima a infractiunii e doar o persoana fizica care a suferit o vatamare de natura fizica. Potrivit art 24 CPP persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica morala sau materiala daca participa in procesul penal se numeste parte vatamata.Declaratia de participare in proces ca parte vatamata se poate face in scris sau oral in tot cursul urmaririi penale, iar in fata instantei pana la citirea actului de sesizare pentru ca inculpatul sa si poata pregatii apararea. Dupa acest moment poate avea loc numai cu acordul inculpatului. Persoana vatamata isi desfasoara activitatea in legatura cu latura penala a cauzei si poate fi ascultata, are cuvant. In cadrul dezbaterilor oficiale isi poate folosii calea de atac sau a recursului numai in ceea ce priveste latura penala a cauzei. In caz de deces partea vatamata nu poate fi inlocuita pentru ca ea exercita un drept procesual  care se stinge odata cu titularul. Aceasta nu inseamna ca dispozitia partii vatamate ar impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale care va fi exercitata de organul judiciar investit cu rezolvarea cauzei. Partea civila In art 24 al 2 CPP se precizeaza ca persoana vatamata care exerxita actiunea civila in procesul penal se numeste parte civila. Constituirea de parte civila se poate face numai in cazul in care persoana vatamata cere acoperirea unui prejudiciu material sau moral produs prin infractiune. Pentru a dobandi calitatea de parte civila se cere sub aspect formal ca persoana sa declare ca pune in miscare actiunea civila pe care o alatura actiunii penale. Sub aspect substantial calitatea de parte civila se justifica printr o paguba noua prin infractiune, cum ar fi cheltuieli ocazionate de tratamentul unei vatamari corporale sau sustragerea unui bun/distrugerea unu bun Pot obtine fie parti civile si alte persoane care au suferit o paguba prin infractiunea comisa impotriva victimei: persoane care se aflau in intretinerea victimei decedate/ persoane care au suportat cheltuielile de inmormantare a victimei/

mostenitorii victimei care au suferit un prejudiciu prin infractiunea produsa Constituirea ca parte civila se poate face oricand in cursul urmaririi penale iar in cursul judecatii pana la citirea actului de judecare iar dupa acest moment numai daca inculpatul accepta. Partea civila poate oricand sa renunte la actiunea civila fara sa piarda si calitatea de parte vatamata in aceeasi cauza. Renuntarea se poate face prin impacarea cu risc sau printr o declaratie expresa si neechivoca de renuntare. Partea responsabila civilmente. Potrivit art 24 al ultim persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului/inculpatului se numeste parte responsabila civilmente Potrivit Codului civil raspunderea pentru pagubele cauzate prin infractiune comise de alti. Urmeaza categoriile de persoane:- parintii pentru copiii lor minori care locuiesc cu ei - comitentii pentru prepusii lor in functia ce li s a incredintatPartea responsabila civilmente poate sa raspunda pentru inculpat atunci cand acesta nu e solvabil sau poate sa raspunda alaturi de acesta..Partea responsabila civilmente devine parte in proces pe doua cai: - prin introducerea sa in cauza la cererea celor interesati sau din oficiu-din proprie initiativaOrganul judiciar este obligat sa introduca din oficiu, in cauza partea responsabila civilmente pentru a asigura repararea pagubei produse persoanei care nu are capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.Partea civila e interesata in introducerea in cauza a partii responsabile civilmente pentru a si asigura posibilitatea de a fi despagubita. Numai partea civila poate introduce in proces partea responsabila civilmente, nu si inculpatul Introducerea in cauza a partii responsabile civilmente este limitata in timp si se poate face in tot cursul urmariririi penale, iar in timpul judecatii numai la prima instanta pana la citirea actului de avizare. Partea responsabila civilmente care intervine din proprie initiativa in proces poate sa faca aceasi interventie pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta. Partea responsabila civilmente se bucura de toate drepturile procesuale  care se acorda partilor: poate face cereri, memorii , poate participa la administrarea probelor, poate pune concluzii, poate folosii probe de atac chiar daca inculpatul nu intelege sa le foloseasca.