Drept- Sesiune de Comunicari

8/16/2019 Drept- Sesiune de Comunicari

1/27

Table of ContentsIntroducere.....................................................................................................................................2

Cap. I Consiliul Europei. Scurt istoric.........................................................................................3

Cap. II Organizaţia pentru Cooperare şi dezvoltare economică...............................................4

2.1.Evoluţie. Prezentare generală............................................................................4

2.2. Structura OCDE................................................................................................5

2.3. România i OCDE.............................................................................................. !

Cap. III Organizaţia Tratatului tlanticului de !ord................................................................"

3.1. O"iective i evoluţie......................................................................................... #

3.2. $%&O i me'iul (ecuritar )o(t *Răz"oi Rece+...................................................,

3.3. $oile )rovocări (trategice i re(tructurarea organizării interne a $%&O...........-

3.4. Structurile $%&O............................................................................................. 11

3.5. Etin'erea $%&O. România i $%&O................................................................12Cap I# $niunea Europei Occidentale %$EO&...........................................................................'4

4.1. $oţiuni intro'uctive........................................................................................14

4.2. Evoluţia /EO 'u)ă 1--0.................................................................................15

4.3. România i /EO..............................................................................................1!

Cap. # Organizaţia pentru Securitate si Cooperare (n Europa %OSCE&................................'"

5.1. Evoluţie..........................................................................................................1,

5.2. Structura OSCE...............................................................................................20

5.2.1. Structura 'ecizională...............................................................................20

5.2.2. Structuri i in(tituţii o)eraţionale.............................................................20

5.3. %ctivitatea OSCE.............................................................................................22

5.4. România i OSCE............................................................................................ 23

Studiu de caz )!TO şi răz*oiul din +i*ia,.............................................................................24

-i*liograie...................................................................................................................................2"

1


2/27

Introducere

Organizaţiile internaţionale sunt definite ca asociaţii ale statelor, create pentru a îndepliniobiective stabilite prin tratatele constitutive şi dotate cu structuri care le permit să adopte acte proprii, acţionând independent de fiecare stat membru.

Organizaţiile internaţionale sunt caracterizate de mai multe elemente, şi anume: au

carater interstatal, sunt create de state prin tratate internaţionale, pe baza voluntară, au organe permanente, dispun de voinţă autonomă, au competenţe proprii şi urmăresc realizarea coperăriiîntre state pentru promovarea unor interese comune.

La originea oricărei organizaţii internaţionale se află un act convenţional, negociat şiîncheiat de subiectele de drept internaţional care o creează.na din caracteristicile care disting organizaţiile internaţionale de state este că ele primesc, printratatele prin care sunt create/ o competentă speciică in anumite domenii de activitatepentru a e0ercita uncţii determinate. !n stransă legatură cu competenţele funcţionale, o altăcaracteristică a organizaţiilor internaţionale este că o serie de acte adoptate de ele le anga1eazăca organizaţii, ele pot fi atribuite ca atare independent de alte state. O altă caracteristicăimportantă a acestora este că activitaţile lor sunt reglementate direct de dreptul internaţional.

!ntre unele organizaţii internaţionale e"istă şi anumite forme de dependente. O realaţie dedependenţă e"istă între #anca $nternaţională de %econstrucţie şi &ezvoltare şi 'ocietatea(inanciară $nternaţională.

Organizaţiile internaţionale pot fi clasificate după mai multe criterii:) &upă aria de actiune în raport de numărul statelor participante sunt organizaţiiinternaţionale cu vocaţie universală, destinate să cuprindă toate statele lumii*) &upă obiectul lor, general sau specializat, sunt organizaţii cu obiect general, referitoare lacooperarea dintre statele membre în numeroase domenii ale vieţii internaţionale*

) &upă posibilitatea statelor de a deveni membre ale organizaţiei, e"istă organizaţiideschise în care pe langă membrii originari pot participa şi alte state, conform deciziei lor,desigur asumându)şi obligaţiile de membru.

!n +uropa au fost create niunea Occidentală în -/ devenită niunea +uropeiOccidentale din -0, 1onsiliul +uropei în --, 234O în --, O+1+ în -/ devenită O1&+în -5, 1'1+ în -60 devenită O'1+ în --, pe care le vom analiaza pe larg în capitolele ceurmează.

1apacitatea fiecărei organizaţii, ca subiect de drept internaţional avand un caracter funcţional, constă în competenţele şi funcţiile atribuite prin tratatul constitutiv, cele care prinimplicaţie decurg din scopurile şi obiectivele organizaţiei şi cele care s)au stabilit prin practica

dezvoltată în activitatea ei.Organizaţiile internaţionale sunt create pentru a îndeplini anumite funcţii în viaţa

internaţională. 7rincipalele funcţii ale acestora sunt:.Organizarea cooperării între state în domenii de interes comun*8.&efinirea şi dezvoltarea normelor de comportament în relaţiile dintre state*9.3rmonizarea intereselor şi reglementarea intereselor dintre statele membre*.7restări de serviciu în beneficiul statelor membre*

2


3/27

0.'olicitarea din partea statelor către organizaţii de a desfăşura activităţi legate de interesespecifice, individuale sau de grup. !n îndeplinirea acestor funcţiuni, organizaţiile internaţionale rămân compatibile cumodelul de cooperare bazat pe statele suverane.

Organizaţiile internaţionale au reflectat cerinţele şi condiţiile în care au fost create şi aufuncţionat. +"istă o tendinţă constantă de adaptare a lor la noile cerinţe ale relaţiilor internaţionale, la schimbările care intervin în lume, chiar dacă uneori acest proces este greoi şisinuos, întâmpinând opoziţia unora din membrii organizaţiilor.

Ca)itolul

Con(iliul Euro)ei. Scurt i(toric

La propunerea (ranţei, tări europene semnează în -- 4ratatul de la Londra pe bazacăruia ia fiinţă 1onsiliul +uropei, cu sediul la 'trassbourg. !n prezent, organizaţia cuprindema;oritatea statelor europene iniştrii de e"terne ai tărilor membre, care decid în unanimitate. Organuluideliberativ şi celui de decizie li se adaugă un purtător de cuvânt al democraţiei locale, 1ongresul

autorităţilor regionale şi locale.

3


4/27

Ca)itolul

Organizaţia )entru Coo)erare i

Dezvoltare Economică OCDE

2.'. Evoluţie. rezentare generală

!n -/, a fost creată prin 4ratatul de la 7aris, ca organizaţie economică, Organizaţia de1ooperate +conomică arino, 4hailanda,craina.

&ecizia de admitere în O1&+ este însa o decizie politică, influenţată în mare măsură de

interesul uneia sau altei ţari membre O1&+ faţă de ţarile candidate* în acest sens, sunt luate înconsiderare şi:

i= +chilibrul geografic, fără a afecta criteriile tehnice, economice şi politice solicitatetuturor ţarilor candidate*

ii= +vitarea unei europenizări e"cesive, deşi multe ţări europene îndeplinesc un numar foartemare de criterii cerute de Organizaţie*

iii= +"tinderea Organizaţiei la un numar rezonabil de membrii care să nu transformeOrganizaţia într)o altă Organizaţie a 2aţiunilor nite şi să)i permita şi funcţionabilitatea, avândîn vedere că deciziile se iau prin consens.

7entru a deveni memnru al O1&+, un stat trebuie să fie ataşat principiilor economiei de piaţăşi democraţiei pluraliste.Scopul organizaţiei îl constituie consolidarea economiei statelor membre, eficientizarea

acestora, promovarea economiei de piaţă, dezvoltarea liberului schimb. O1&+ îşi propune, deasemenea, să contribuie la creşterea economică atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs dedezvoltare.

Organizaţia îşi propune o viziune globala şi coerentă a gestionării economiei globale.O1&+ şi)a definit astfel obiectivele: să realizeze cea mai puternică expansiune posibilă a

4


5/27

economiei şi a ocupării forţei de muncă şi o îmbunătăţire a nivelului de viaţă în ţările membre,menţinând stabilitatea financiară şi contribuind astfel la dezvoltarea economiei mondiale, la oexpansiune economică sănătoasă în ţările membre şi nemembre, aflate în curs de dezvoltare, săcontribuie la expansiunea comerţului internaţional pe o bază multilaterală si nediscriminatorie.

>etodele de lucru ale O1&+ constau, în principal, în colectarea şi analiza datelor privindevoluţia situaţiei economice şi sociale în diferite ţări, analiza acestor situaţii cu participareaguvernelor statelor membre, supravegherea multilaterală, elaborarea de documente ;uridice şialte norme care să fie recomandate statelor şi operatorilor economici, presiunea e"ercitată de parteneri.

3ctivitatea sa de bază o reprezintă analiza surselor de dezvoltare şi stabilitate economică,de dezvoltare durabilă, ţinând seama nu numai de creşterea economică, ci şi de preocupările demediu şi cele sociale.

O1&+ a elaborat şi adoptat si adoptat strategii pe care le)a revizuit în funcţie de evoluţii.3u fost adoptate un Chid al O1&+ pentru întreprinderile internaţionale şi un Chid al politicilor donaorilor privind folosirea asistenţei pentru dezvoltare, cu scopul de a promova investiţiile private. !n 85, 1onsiluil O1&+ a adoptat la nivel de miniştrii un ?1adru al politicilor deinvestiţii@.

O1&+ acordă un loc important în activităţile sale globalizării şi efectelor acesteia asupraecononomiei şi dezvoltării în lume.

$nstrumentul de lucru al organizaţiei este persuasiunea, deoarece organizaţia încearcă să)şi convingă membrii să adopte anumite politici şi să)şi soprească cooperarea. Organizaţiadezvoltă o procedură specifică de e"aminare continuă a obiectivelor politice ale statelor membre, procedură numită de confruntare.

O1&+ a devenit un cadru importsnt de elaborare şi orientare a politicilor economiceconvergente sau, după cum se defineşte ea însăşi, o organizaţie care, înainte de toate, oferăguvernelor un cadru pentru a organiza politicile economice şi sociale.

O1&+ elaborează statistici de înaltă calitate, care spri;ină activitatea de analiză

economică, oferind date credibile si la timp, ceea ce îi conferă o reputaţie de calitate. Limbileoficiale ale O1&+ sunt engleza şi franceza.

2.2. Structura OCE

'tructura O1&+ cuprinde organe deliberative şi organe administrative. Organul central alorganizaţiei este consiliul, format din treprezentanţi ai statelor membre şi un reprezentant al1omisiei niunii +uropene. >isiunea sa este de a orienta activitatea comitetelor, de a adopta

decizii şi recomandări, precum şi bugetul anual.1onsiliul se reuneşte odata pe an la nivel ministerial şi periodic la nivel de ambasadori

acreditaţi pe lângă O1&+, în vederea trasării liniilor enerale de activitate. La nivelul miniştrilor,O1&+ abordează problemele importante ale momentului şi fi"ează priorităţile organizaţiei pentru anul următor.

5


6/27

O1&+ are circa 8 comitete, grupuri de lucru şi grupuri de e"perţi, la care participăanual circa de mii funcţionari din administraţiile naţionale ale statelor. 3ceste organismeconstituie cadrul de întalnire, dezbatere şi schimb de informaţii in statele membre.

'ecretariatul O1&+ spri;ină şi completează, prin activitatea desfaşurată de agenţii săi,munca desfăşurată de comitete. 'ecretariatul este condus de un secretar general, asistat de patrusecretari generali ad;uncţi* este format din / directoare şi departamente. 'ecretarul general estesi preşedintele 1onsiliului.

!n cadrul O1&+ funcţionează şi organe semiautonome, cum sunt: 3genţia pentru energianucleară, 3genţia internaţională pentru energie, 1entrul pentru dezvoltare, 1entrul pentrucercetare şi inovare în învăţământ, 1onferinţa europeană a miniştrilor transporturilor, (rumul pentru parteneriatul cu 3frica.

&e asemenea O1&+ are patru centre: în #erlin, >e"ico 1itD, 4oEDo si Fashington, caredistribuie publicaţiile sale, desfăşoară activităţi de marEeting şi asigură serviciul de presă.

O1&+ trebuie, potrivit propriilor afirmaţii să fie capabilă să ofere soluţii statelor înmomentul confruntării cu şocuri economice defavorabile şi să contribuie la depăşireainegalităţilor de performanţă economică în sânul statelor membre.

2.3. om5nia şi OCE

%omânia a stabilit, la începutul anilor G-, o bună colaborare cu O1&+, pe multiple planuri. !n 8, %omânia şi)a conturat strategia de etapă în vederea iniţierii procesului dedezvoltare a relaţiilor cu O1&+, în vederea obţinerii statutului de ţară membră a organizaţiei. !n89 a fost semnată &eclaraţia comună de colaborare în domeniul industrial între O1&+ si%omânia.

!n 8, %omânia a fost invitată să adere la &eclaraţia O1&+ privind $nvestiţiile 'trăinesi 1ompaniile >ultinaţionale şi, ulterior, în urma unui raport de e"aminare a politicii %omânieiîn domeniul investiţiilor străine, a fost acceptată ca observator în cadrul 1omitetului pentru$nvestiţii străine si comapniile >ultinaţionale. 'ceastă participare este importantă prin faptul că&eclaraţia O1&+ reprezintă unul dintre codurile strategice de liberalizare urmărite de organizaţieca etapa obligatoriu de parcurs pentru e"aminarea oricărei ţări candidate, viitoare membră aO1&+.

La 8- martie 8 %omânia a aderat la 1entrul de &ezvoltare al O1&+ ca membru cudrepturi depline, fiindu)i acordat şi un loc în 1onsiliul &irector.

3 fost relansat dialogul cu O1&+ pe domeniile unde acesta fusese iniţial temporizat,respectiv protecţia mediului ţi rolul dezvoltarii durabile, agricultura, lupta împotriva corupţiei.

%omânia a făcut demersuri constante pentru deschiderea a noi capitole de cooperare cu

O1&+, care să conducă la obţinerea statutului de stat partener H asociat şi, în perspectivă, de statmembru al acestei organizaţii.

3ceste eforturi şi participări trebuie să ofere garanţia că %omânia, ca de altfel orice altăţară candidată, este pregătită să)şi asume responsabilităţile care decurg din calitatea de membruO1&+.

7entru o mai bună cunoaştere a activităţii O1&+, precum şi pentru consolidarealegăturilor cu organizaţia, prin Iotărârea Cuvenului nr. 56J8 au fost înfiinţate 1entrul

6


7/27

român de informare şi documentare în domeniul activităţii O1&+ şi 7unctul de informare şidocumentare O1&+ la #ucureşti.

1entru român de informare si documentare are sediul la #ucureşti, în cadrul $nstitutuluide +conomie 2aţională al 3cademiei %omâne, iar 7unctul de $nformare şi documentare alO1&+ funcţionează în cadrul minesterului 3facerilor +"terne.

Ca)itolul

Organizaţia &ratatului %tlanticului

'e $or' $%&O

3.' O*iective şi evoluţie 4ratatul 3tlanticului de 2ord a fost semnat la aprilie --, creând o alianţă de 8 state


8/27

ocaţia 234O o constituie , aşadar, protecţia independenţei şi securităţii statelor membre,astfel încât acestea să poată asigura pe teritoriul lor prote;area democraţiei şi a drepturilor omuluişi asigurarea supremaţiei dreptului.

Evoluţie. !n perioada K %azboiului %ece@, Organizaţia 4ratatului 3tlanticului de 2ord aavut o contribuţie ma;oră şi incontestabilă la menţinerea stării de non)razboi şi la edificarea păcii.

3lianţa a contribuit la depăşirea fără confrunări armate a unor situaţii tensionate între celedouă blocuri< 234O şi 4ratatul de la arşovia= reprezentând valori şi principii diferite şidispunând de capacităţi militare semnificative.

%ăspunzând unei situaţii dramatice generate de tendinţele e"pansioniste ale colosuluisovietic, crearea Organizaţiei 2ord)3tlantice a constituit punerea în functiune a unei alianţemilitare unice în istorie prin durata, prin structurile sale militare şi politice originale, prindiferenţele untenegru vor deveni ulterior membre.

3.2 !TO şi mediul securitar post )az*oi ece,

1ăderea K1ortinei de (ier@ a antrenat schimbări profunde în relaţiile +st)est şi , implicit,transformarea radicală a mediului de securitate.

&eclaraţia de la Londra, din --, constituie momentul consacrării noilor realităţi înrelaţiile partenerilor euroatlantici cu niunea 'ovietică şi fostele state comuniste şi pune bazeleviitoarei lor cooperări, care va fi dezvoltată nu doar în cadrul 234O, ci şi al O'1+.


9/27

7riorităţile 234O în anii M- s)au orientat spre deschiderea 3lianţei către noi parteneri,e"tinderea sa ca parte a procesului mai larg de sporire a integrării componentei europene şi, nu înultimul rând, restructurarea aran;amentelor interne.

3bordarea cooperativă a securităţii a orientat 3lianţa către relaţii cu state nemembre prinintermediul diverselor parteneriate: 1onsiliul de 7arteneriat +uroatlantic, 7arteneriatul pentru7ace, 1onsiliul permanent 234O)%usia, 1omisia 234O)craina, &ialogul >editeranean.

+"tinderea 234O spre +st a atras atenţia asupra zonei >ării 2egre. 1u toate acestea, 234O nu a dezvoltat încă o politică de anga;are, o strategie coerentă în această zonă. 3lianţa areînsă relaţii cu toate statele din zonă: 4urcia, %omânia şi #ulgaria, sunt parteneri strategici potrivitacordurilor încheiate cu ele %usia şi craina, iar alte state aparţin 1onsiliului 7arteneriatului+uro)3tlantic oldova.

&eoarece 234O a lansat, la 'ummit)ul de la $stanbul, 7lanul de 3cţiune de 7arteneriatcontra 4erorismului, care include toate cele 5 state membre ale +371, un 7lan de 3cţiune pentru >area 2eagră ar putea fi lansat, cu participarea 234O şi a partenerilor din zonă, ceea cear dezvolta o identitate a zonei >ării 2egre din punctul de vedere al securităţii şi ar putea duce la politici operaţionale în zonă. 3lianţa ar putea încura;a #L31N'+3(O%, iniţiativă locală a

statelor riverane. 3cestea ar putea crea un cadru mai larg de cooperare regională în probleme politice şi de securitate, care ar permite depăşirea sau cel putin ocolirea Kconflictelor îngheţate@din zonă, care au paralizat multe din eforturile spre cooperare regională.

La 'ummitul de la #ucureşti, în documentul adoptat se recunoaşte importanţa strategică aregiunii >ării 2egre, se afirmă susţinerea progreselor înregistrate de organismele regionale şi seacordă spri;in eforturilor statelor riverane. 234O a declarat că spri;ină integritatea teritorială ,suveranitatea şi independenţa >oldovei, Ceorgiei, 3zerbaid;anului si 3rmeniei.

3.3 !oile provocări strategice şi restructurarea organizării interne a

!TO>odelarea şi adaptarea 3lianţei în noul conte"t post K%azboi %ece@ a antrenat

restructurarea forţelor militare şi a dispoziţiilor de conducere, precum şi introducerea unor noiconcepte.

+fectivele militare în statele membre au fost reduse şi s)au constituit corpuri de armatăuşoare şi capabile de o intervenţie rapidă şi eficientă.

4ot în acest conte"t s)a dezvoltat şi conceptul de KCrupuri de forţe susceptibile de a fiadaptate pentru a face faţă diferitelor tipuri de misiuni. rmarea 'ummit)ului de la 7raga, lareuniunea ministeriala a 234O de la arsovia a fost creată (orţa de %eacţie %apidă a 234O, cu

efectiv de 9 mii, format din elemente terestre, aeriene şi navale, cu capacitatea de desfasurare în6 zile, ca instrument de protecţie a forţei 234O dincolo de graniţe.

Consolidarea dimensiunii europene

-


10/27

&iferenţele de capacităţi între '3 şi partenerii săi europeni au determinat 3lianţa săsusţin, începând din --, dezvoltarea une identităţi europene de securitate şi de aparăre, înstransă colaborare cu niunea +uropei Occidentale.

&ecizia +, la 1onsiliul +uropean de la IelsinEi, din ---, de a crea o (orţă de %eacţie%apidă, care a devenit operaţională în 89, pe de o parte şi crearea unei (orţe de %eacţie a 234O, după 'ummit)ul de la 7raga, din 88, pe de altă parte, au creat senzaţia unei suprapunerisau, mai mult, a unei competiţii între cele două structuri. Obiectivele şi aria de intervenţie a celor două (orţe fiind însă diferite, se poate vorbi mai degraba de o complementaritate a acestora.

4oate aceste demersuri, împreună cu încercarea de a constitui, la nivel european, o7olitică de 'ecuritate şi 3părare 1omună funcţională, pot fi înţelese drept tentative dereechilibrare a rolurilor şi responsabilităţilor între +uropa şi '3 în acest domeniu.

$!n decembrie 88 a fost consacrată baza oficială a cooperării între 234O şi + privindgestiunea crizelor şi prevenirea conflictelor. 3ceastă cooperare permite operaţiunii diri;ate de +cu a;utorul resurselor şi capacităţilor 234O.

)treia dimensiune ) a !TO!n ultimii ani, dincolo de orientările sale principale vizând cooperarea în domeniul

securităţii şi al politicii de apărare, 234O şi)a e"tins centrul de interes şi către cooperarea

privind planurile civile de urgenţă, sectorul ştiinţific şi chestiunile legate de mediu.Conceptul strategic al lianţei3bordările politice şi militare ale 234O sunt definite de 1onceptul strategic al 3lianţei,

definit pentru prima dată în --, la summit)ul de la %oma.!n --6, la summit)ul de la >adrid, membrii 234O au propus ree"aminarea 1onceptului

strategic al 3lianţei, iar la Fashington, în ---, au aprobat un nou 1oncept strategic, care să)iconfere 3lianţei un instrument cu a;utorul căruia să poată face faţă noilor provocări şi perspectivelor securitare în secolul $ şi care să o ghideze în evoluţia sa politică şi militarăviitoare. 3ceasta porneste de la premisa că 234O trebuie să apere interesele comune de securitateîintr-un mediu aflat în continuă schimbare, să menţină apărarea colectivă, să

consolideze relaţia transaltlantică şi să asigure un echilibru care să permită Aliaţilor europeni să-şi asume o mai mare responsabilitate. ai mult , Alianţa trebuie să conserve voinţa politică şimi!loacele militare pe care le presupun diferitele acţiuni.8

%ealităţile internaţionale conturate după septembrie 8 au determinat o regândire arolului 234O în arhitectura securitară.

La summit)ul de la 7raga, din noiembrie 88, a fost enunţat un nou concept militar deapărare împotriva terorismului. 7otrivit acestuia, 234O trebuie să fie în masură să reprime şi săînvingă terorismul şi să asigure protecţie împotriva acestuia, peste tot unde interesele 3liaţilor ocer.

4ot la 7raga s)a decis reforma structurilor de conducere a 234O în vederea imbunataţiriişi desfăşurării forţelor.1omple"itatea mediului securitar internaţional şi determinarea lui multiplă au facut

3lianţa 2ord)3tlantică să propună un cadru fundamentat pe trei elemente principale: dialogul,cooperarea şi menţinerea unui potenţial comun de apărare.

2 A$ Popescu, A$ .inu, I$ Jinga, op$ cit, p$1+6

1)


11/27

7reocupările constante ale 3lianţei de a face faţă diferitelor provocări şi de a se adaptaschimbărilor din mediul securitar au fost reafirmate în cadrul 'ummitului de la $stanbul, din 8/)8- iunie 8. 1ele trei priorităţi ale 'ummitului au fost: asistenţa pentru ţările din Orientul>i;lociu, 1aucaz şi 3sia, anga;area în operaţiuni în afara ariei de intervenţie, continuareadezvoltării capacităţilor 3lianţei.

3lianţa, în conformitate cu obiectivele propuse, a decis: crearea $niţiativei de 1ooperare$stanbul


12/27

7lanificarea 2ucleară. +l este însărcinat şi cu conducerea 'ecretariatului $nternaţional şi este pricipalul purtător de cuvânt al 3lianţei în relaţiile cu guvernele şi cu mass)media.

dunarea tlanticului de !ord %!&$mportanţa pe care 3lianţa o acordă dialogului politic între reprezentanţii direcţi ai

cetăţenilor din statele membre se concretizează şi prin constituirea , în --0, a 3dunării7arlamentare, care nu este organ al 234O, >isiunea principală a 3dunării vizeaza dezbateri peteme de interes comun şi apropierea diferitelor opinii e"primate în cadrul acestei instituţii.

233 se reuneste în sesiune plenara de doua ori pe an în capitala unei ţări membre.3dunarea 3tlanticului de 2ord este structurată în cinci comisii: 1omisia politică, 1omisia deapărare şi securitate, 1omisia economică, 1omisia stiinţifică şi tehnică şi 1omisia pentru probleme civile.

%olul 3dunării 3tlanticului de 2ord în elaborarea politicii 3lianţei 2ord)3tlantice, deşiindirect este indiscutabil, recomandările şi rezoluţiile sale fiind transmise guvernelor şi parlamentelor naţionale, precum şi 'ecretariatului Ceneral al 234O.

Structura militară"omitetul ilitar este alcătuit din ofiţeri superiori din ţările membre detaşaţi la sediul din

#ru"elles al 3lianţei. %olul său vizează, în principal, consiliere şi recomandări în domeniulmilitar.

1omitetul militar se reuneşte şi la nivel înalt, al şefilor de stat ma;or din statele membre.+l stabileşte orientări şi oferă consiliere asupra doctrinei şi strategiei militare.

7reşedintele 1omitetului >ilitar este ales de şefii de stat ma;or şi are un mandat de treiani.

#tatul a!or ilitar $nternaţional spri;ină activitatea 1omitetului >ilitar* acestăstructură este altcatuită din personalul militar detaşat de fiecare stat membru şi din personaladministrativ civil. !n fruntea sa se află un director cu rang de general cu trei stele, numit de cătreţările membre la propunerea 1omitetului >ilitar. !n subordinea acestuia se află cei doi

comandanţi strategici) comandantul suprem al (orţelor 3liate din +uropa


13/27

a/ O*iective poilitice şi economice : reglementarea pe cale pasnică a oricărui conflictteritorial e"tern, a oricărei neînţelegeri de natură etnică, supremaţia legii şi respectareadrepturilor omului, instaurarea unui control democratic asupra forţelor armate şi promovarea stabilităţii şi a bunăstării prin libertate economică, ;ustiţie socială şi oatitudine responsabilă în materie de mediu.

b/ O*iective de securitate şi apărare : capacitatea statelor candidate de a contribui laapărarea colectivă şi la noile misiuni ale 3lianţei. 7articiparea în cadrul 7arteneriatul pentru 7ace.

c/ esursele : vizează necesitatea ca orice stat candidat să aloce suficiente resurse apărării,astfel încât să facă faţă obligaţiilor ce vor decurge din anga;amentele colective ale3lianţei, în momentul în care va deveni membru.

d/ spectele de securitate: se referă la necesitatea ca ţările candidate să vegheze lainstituirea procedurilor care garantează securitatea informaţiilor sensibile.

e/ spectele 1uridice: vizează necesitatea compatibilităţii între legislaţiile statelor candidateşi dispoziţiile şi acordurile reglementand cooperare în interiorul 234O.

om5nia şi !TO

nul dintre obiectivele prioritare ale politicii e"terne şi interne a %omâniei după prabuşirea comunismului l)a constituit aderarea la 234O.

%omânia a adresat formal cererea de aderare la 3lianţa 2ord)3tlantică în --9. 3 participat la diferite programe, iniţiative şi acţiuni ale Organizaţiei. 7rimul pas concret în acestsens a fost participarea %omâniei la 7arteneriatul pentru 7ace, încă din --.

!n plan intern, %omânia a demarat procesul de reformă a sistemului de aparare, a lansat,ulterior, Planul anual de pregătire pentru aderare şi , în urma 'ummit)ului de la 7raga


14/27

/niunea Euro)ei Occi'entale /EO

4.' !oţiuni introductive

niunea +uropei Occidentale a fost constituită prin 4ratatul de cooperare în materieeconomică, socială şi culturală şi de apărare colectivă legitimă, semnat la #ru"elles la 6 martie

-/, amendat şi completat de 7rotocolul semnat la 7aris la 89 octombrie -0. 'emnat, în mare parte, ca reacţie la controlul fostei niuni 'ovietice asupra statelor din+uropa 1entrală şi de +st, 4ratatul reprezintă una dintre primele încercări de concretizare aidealurilor mişcărilor europene. +lementul fundamental al 4ratatului îl reprezintă anga;amentulstatelor părţi0 de a se apăra reciproc dacă unul dintre ele ar fi victima unei agresiuni armate în+uropa.

Odată cu constituirea, în --, a 3lianţei 3tlanticului de 2ord, e"ercitarea atribuţiilor militare ale Organizaţiei 4ratatului de la #ru"elles a fost preluată de 234O. '3 au urmăritreînarmarea Cermaniei, pentru a face faţă pericolului sovietic. &upă eşecul 1omunităţii+uropene de 3părare, ca urmare a respingerii de către 7arlamentul (ranţei a 4ratatului respectiv,în octombrie -0 s)au semnat, la 7aris, acordurile prin care niunea Ocidentală s)a e"tins prinaderarea %epublicii (ederale Cermania5 şi $taliei. &in acelasi an, Organizaţia a adoptatdenumirea de niunea +uropei Occidentale.

!n 7reambulul 4ratatului de la #ru"elles modificat, statele membre enuntă principaleleobiective ale organizaţiei:) constituirea, în +uropa Occidentală, a unei baze solide în vederea reconstrucţiei economieieuropene*) a;utorul reciproc pentru a se opune oricărei politici de agresiune*) promovarea unităţii şi încura;area integrării progresive a +uropei*

7ână la începutul anilor G/, +O nu şi)a dezvoltat niciun fel de structuri militare, toate prerogativele sale militate fiind preluate de 234O* practic, +O nu a e"ercitat niciun rol în problemele securităţii pe continent, contribuind numai la favorizarea concertării şi cooperării în+uropa Occidentală. 3nii G/ au relansat dezbaterea asupra securităţii europene. %euniunea comună aminiştrilor afacerilor e"terne şi ai apărării din octombrie -/ a fost încununată de K&eclaraţiade la %oma@, ale cărei obiective sunt, între altele definirea unei identităţi de securitate europeanăşi armonizarea progresivă a politicilor de apărare din statele membre, recunoscându)seKnecesitatea constantă de a întari securitatea occidentală@, împunând o Kmai bună utilizare a+O@ pentru a contribui Knu doar la securitatea +uropei Occidentale, dar şi la ameliorarea

apărării comune a ansamblului ţărilor 3lianţei 3tlantice@. !n cadrul 1onsiliului +O de la Iaga, din octombrie --6, s)a adoptat 7latformaintereselor europene în materie de securitate* prin acest document, statele membre îşi afirmau

5(elgia, 0ran!a, %u'e&burg, Olanda "i area (ritanie$

6 n acela"i an, 1-54, A au for!at ad&iterea $0$ er&ania 7n 8ATO$14


15/27

hotărârea de a se consolida componenţa europeană a 3lianţei 2ord)3tlantice, oferind în acelaşitimp, o dimensiune de securitate şi apărare pentru o +uropă integrată.

4.2 Evoluţia $EO după '778

4ratatul de la >aastricht din --8, a pus bazele transformării +O în ceea ce s)a numit braţul înarmat al +. 3cesta stipula că Kniunea +uropeană cere +O, care este parte integrantă

a dezvoltării niunii, să elaboreze şi să ducă la îndeplinire deciziile şi acţiunile niunii cuimplicaţii în domeniul apărării@.

7e această bază a fost elaborată şi aprobată K&eclaraţia niunii +uropei Occidentale@,conform căreia +O va fi dezvoltată ca o componentă a niunii +uropene şi ca un mi;loc deîntărire a pilonului european al 3lianţei 3tlantice, va acţiona ca agent al + în domeniul apărării,va primi şi va e"ecuta ordinele acestuia.

+O îsi desfaşoară activitatea în conformitate cu declaraţiile politice adoptate la>aastricht


16/27

ce au legatură cu domeniul apărării. niunea +uropeană încura;ează stabilirea de ralaţiiinstituţionale tot mai stranse cu +O în vederea integrării eventuale a acesteia în +, dacă1onsiliul +uropean va decide în acest sens...+ va face recurs la +O pentru elaborarea şiaplicarea deciziilor şi acţiunilor + care au implicaţii în domeniul apărarii.@

!n cadrul 1onsiliului +O de la Iaga, din octombrie --6, s)a adoptat 7latformaintereselor europene în materie de securitate* prin acest document, statele membre îşi afirmauhotărârea de a se consolida componenta europeană a 3lianţei 2ord)3tlantice, oferind în acelaşitimp, o dimensiune de securitate şi apărare pentru o +uropă integrată.

!ncepând din ---, niunea +uropeană şi)a definit o 7olitică de 'ecuritate şi 3parare1omună. 1onsiliul +uropean de la Noln din --- a propus integrarea cât mai rapidă a +O în+, ca primă etapă spre crearea unei armate europene. $mplementarea acesteia a schimbat perspectivele +O, ma;oritatea atribuţiilor sale fiind preluate, după cum s)a decis în cadrul1onsiliului +uropean de la 2isa arsilia în 8 s)a semnat actul de încetare a activităţii +O şi cedarea prerogativelor sale niunii +uropene/* s)a aprobat totodată crearea a trei organe politico)militareeuropene permanente: 1omitetul de 'ecuritate, un 1omitet >ilitar şi un 'tat >a;or.

%olul +O este astfel considerabil limitat, activitatea sa principală constând în

respectarea obligaţiilor prevăzute în articolele 0 şi - ale 4ratatului de la #ru"elles şi urmărireaactivităţilor Crupului pentru 3rmamente ale +uropei Occidentale.

3dunarea 7arlamentară a +O rămâne un forum de reflecţie în materie de securitate lanivel +uropean.

4rebuie însă menţionat faptul că validitatea şi moştenirea politico)militară a +O suntrecunoscute de cei care contribuie la elaborarea 7oliticii +uropene de 'ecuritate şi 3parare1omune, iar 4ratatul de la #ru"elles modificat va păstra un potentţial politic atâta vreme cât varamane în vigoare.

4.3 om5nia şi $EO

!n anul --8, printr)o scrisoare adresată secretarului general al +O, %omânia îşimanifesta disponibilitatea de a participa la acţiunile de conlucrare cu ţările din +uropa 1entrală şide +st, avute în vedere de +O. &e asemenea, partea româna a avansat propuneri concrete învederea unei mai bune cooperări cu această organizatie, vizând, printre altele, realizarea unor Kmisiuni de informare şi documentare@ a secretariatului general al +O în %omânia, stabilireaunui Kpunct de legatură@ al +O la #ucureşti, deschiderea unei reprezentanţe permanente a +Oîn %omânia, constituirea unui mecanism de consultări bilaterale permanente %omania)+O.

!n --, %omânia a devenit membru asociat al +O, abordările şi raporturile sale înrelaţia cu +O fiind integrate în cadrul mai larg al politicii e"terne româneşti de integrareeuropeană şi euroatlantică. !n --0, %omania a semnat un acord de securitate cu +O, privind

+ ncep9nd din 2))2, Institutul de tudii de ecuritate "i Centrul satelitar de la Torre:on ;pania/,ini!ia organe de subsidare ale 8ATO, au der!i, Consiliul rei situa!ii care ar putea constitui o a&enin!are laadresa p>cii, indiferent de locul de producere sau pun9nd 7n pericol stabilitatea econo&ic>?$

16


17/27

păstrarea şi circulaţia documentelor, iar în --6 a comunicat o listă a unitaţilor militarenominalizate a fi puse la dispozitia +O, destinate îndeplinirii misiunilor de tip 7etersberg.%omânia a participat apoi la unele acţiuni comune ale +O şi 234O, iar în perioadaembargoului faţă de %.(. $ugoslavia a beneficiat de asistenţă +O pentru asigurarea embargoului pe &unăre. &evenind membru al niunii +uropene, %omânia a acceptat drepturile şi obligaţiileniunii, inclusiv în domeniul politicii e"terne şi de apărare şi al relaţiei sale cu +O.

Ca)itolul

Organizaţia )entru Securitate i

Coo)erare n Euro)a OSCE

Organizaţia pentru 'ecuritate şi 1ooperare în +uropa este cea mai cuprinzătoare

organizaţie de securitate de tip regional, numărând 00 de state membre din +uropa şi 3merica de 2ord şi singura din +uropa considerată un aran;ament regional în sensul enuntat din 1apitolul$$$ din 1arta 2aţiunilor nite. 3ctivitatea sa presupune alerta timpurie, prevenirea conflictelor,gestionarea crizelor şi reconstrucţia post)conflict. &eciziile sale implică statele membre doar lanivel politic, nu şi ;uridic. 4oate statele membre au statut egal, iar deciziile se iau prin consens.-

6.' Evoluţie

&eşi O'1+ are o istorie destul de scurtă, radacinile ei se regăsesc în anii G6 ai secolului sau chiar mai devreme, e"istenţa sa fiind indisolubil legată de perioada ?%azboiului %ece@.

-Consiliul de la Praga, din 3) "i 31 ianuarie 1--2, a instituit totu"i o e'cep!ie de la regulaconsensului, e'cep!ie care stabile"te posibilitatea ca o deciie s> fie luat> f>r> participareastatului 7nc>lca gra< drepturileo&ului "i libert>!ile funda&entale@ aceast> regul> a =consensului &inus unu? a fost in 7niulie 1--2 pentru a suspenda Iuglosa


18/27

!n perioada de după cel de)al doilea razboi mondial, relaţiile dintre state pe continentuleuropean au fost dominate de confruntarea dintre '3 şi %'', care au creat şi două alianţemilitare opuse. La începutul anilor G5, revoluţia tehnico)stiinţifică a produs mari schimbări,inclusiv în domeniul militar. +"istenţa şi perfecţionarea continuă a armelor nucleare a schimbatradical abordarea în problemele securităţii, păcii şi războiului.

&eşi avuseseră loc evenimente dramatice chiar în centrul +uropei , 7n


19/27

!n ceea ce priveşte urmările, nu s)a putut conveni crearea unui organism permanent, ci s)astabilit că vor fi convocate reuniuni general)europene periodice.

7rima de acest gen a fost reuniunea de la #elgrad din -6/* datorită reluării politicii de bloc şi de confruntare ideologică, reuniunea ne)a adoptat un document de substanţă. !n acelaşi ana avut loc reuniunea de e"perţi de la #onn care a pregătit (orumul ştiintţfic european, reunit în-/ în Iamburg.

4ot în -6/ a avut loc, la >ontreu", reuniunea de e"perţi consacrată elaborării uneimetode de reglementare paşnică a diferenţelor dintre statele participante.

3 doua reuniune general)europeaăa a început la >adrid în -/. &eşi s)a desfăşurat într)un climat de suspiciune şi confruntare, reuniunea a dus la adoptarea unui document de substanţă.n rezultat important al acestei reuniuni a fost convocarea reuniunii de la 'tocholm din -/,deschisă cu participarea miniştrilor de e"terne ai statelor participante şi chemată să adopte într)o primă etapă măsuri de încredere şi securitate şi într)o a doua etapă măsuri de dezarmare.

!n perioada -/5)-/- a avut loc la iena cea de)a treia reuniune geneal)europeană a1'1+, unde s)a decis convocarea unei conferinţe asupra dimensiunii umane a 1'1+, care săorganizeze trei reuniuni până la viitoarea reuniune general)europeană, care vor avea loc în -/-la 7aris, în -- la 1openhaga şi în -- la >oscova. &ocumentul adoptat la reuniunea de la

1openhaga a 1onferinţei a adoptat prevederi importante referitoare la dreptul persoanelor carefac parte din minorităţi de a)şi e"prima, menţine şi dezvolta în deplină libertate indentitateaetnică, culturală, lingvistică sau religioasă şi de a)şi menţine şi dezvolta cultura sub orice formăla adăpost de orice tenatativă de asimilare împotriva voinţei lor .

7răbuşirea regimurilor comuniste şi încheierea %ăzboiului %ece au deschis noi perspective 1'1+, în condiţiile în care raporturile dintre state nu mai erau marcate deconfruntarea ideologică şi de e"istenţa celor două alianţe militare şi toate statele participante auaderat treptat la valorile democraţiei, ale respectării drepturilor omului şi statului de drept.

2oua orientare a activităţii 1onferinţei a fost consacrată în 1arta de la 7aris pentru onouă +uropă, adoptată în --, la summit)ul şefilor de stat sau de guvern ai statelor participante.

1arta de la 7aris a definit obiectivul edificării unei +urope a democraţiei, păcii şi unităţii, prinasigurarea securităţii, dezvoltarea unei cooperări largi între statele participante şi promovareadrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

%euniunea la nivel înalt de la 7aris a stabilit şi un cadru instituţional permanent al 1'1+,constând în reuniuni la nivel de şefi de stat sau de guvern din doi în doi ani, un consiliu alminiştrilor de e"terne cel puţin odată pe an, precum şi posibilitatea unor întâlniri periodice alereprezentanţilor ministerelor de e"tene. 4oate aceste reuniuni urmau să beneficieze de suportulunui secretariat permanent. 3u fost create totodată un 1entru de prevenire a conflictelor şi unOficiu pentru alegeri libere.

!n aprilie -- reprezentanţi la nivel înalt din statele participante au adoptat reprezentanţila nivel înalt din statele participante au adoptat &eclaraţia de la >adrid, prin care s)au înfiinţatadunarea parlamentară a 1'1+, stabilind şi regulile de procedură, metodele de lucru, mandatul şidistribuţia voturilor în 3dunare.

11Te't 7n ecuritatea "i cooperarea 7n #uropa$ .ocu&ente 1--)*1--2,


20/27

%euniunea la nivel înalt de la IelsinEi din --8 a dat un nou impuls activităţii 1'1+.&ocumentul intitulat ?'fidările schimbării@, adoptat în condiţiile în care vizau întărirea rolului1'1+ în prevenirea şi gestiunea crizelor şi conflictelor. 'e prevedea înfiinţarea (orumului pentru'ecuritate şi 1ooperare, care se reuneste la iena pentru consultări şi negocieri privind măsuri deîntărire a securităţii în regiunea euroatlantică. 3ceastă dezvoltare instituţională a transformat în fapt procesul 1'1+ într)o organizaţieinternaţională, ceea ce a fost confirmat de reuniunea la nivel înalt de la #udapesta în --.3vand în vedere mecanismele, structurile şi activităţile permanente de;a stabilite, reuniunea ahotarât schimbarea denumirii ei în Organizaţia pentru 'ecuritate şi 1ooperare în +uropa. 3u fostconfirmate competenţele Organizaţiei în domenii fundamentale pentru viitorul +uropei, cum sunt prevenirea conflictelor, gestiunea crizelor, operaţiuni de menţinere a păcii, controlularmamentelor, conceptualizarea unui nou model de securitate pe continent. 3 urmat reuniunea la nivel înalt de la Lisabona din --5, care şi)a concentrat lucrărileasupra a două probleme: convenirea unui model de securitate pentru secolul următor şi stabilireacăilor şi mi;loacelor de participare a O'1+ la soluţionarea situaţiilor de criză şi de conflict îndiferite zone ale +uropei, mai ales în fostul spaţiu iugoslav. O'1+ era chemată să ;oace un rol central, în spirit de cooperare, responsabilitate şi

transparenţă, ţinând seama de preocupările legitime de securitate ale tuturor şi respectând dreptulfiecărui stat participant de a alege sau schimba în mod liber aran;amentele sale de securitate,inclusiv tratatele de alianţă. 'ummit)ul O'1+ de la $nstambul din --- a adoptat 1arta +uropeană de 'ecuritate,document care identifică noile ameninţări la adresa securităţii pe continent şi trasează rolulOrganizaţiei în arhitectura europeană de securitate. 1arta prevede că O'1+ va intensificacooperarea cu organizaţiile competente pe picior de egalitate, va dezvolta şi va menţine coerenţa politică şi operatională cu acestea, pe baza valorilor comune. 1arta recunoaşte importanţacooperării subregionale şi plasează în centrul conceptului de securitate globală promovat deO'1+ respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al principiilor democraţiei şi

statului de drept. &in --- nu a mai fost organizat un alt summit, datorită divergenţelor cu privire laorientarea activităţilor O'1+* folosind regula consensului şi spri;inită de unele state din 3sia1entrală, (ederaţia %usă se opune unor acţiuni şi consideră că organizaţia se ocupa e"clusiv desituaţii din state din fosta %'' şi din +uropa de +st, ignorând situaţii similare din +uropaOccidentală şi '3. +ste o reacţie la faptul că '3 şi niunea +uropeană sunt spri;inite dema;oritatea statelor participante şi tind să orienteze activitatea O'1+ în direcţii conforme cu politica lor e"ternă, iar rolul (ederaţiei %use s)a diminuat considerabil.

6.2 Structura OSCE &upă --, 1'1+, apoi O'1+, şi)a format o structură instituţională fle"ibilă, care treptats)a adaptat la rolul şi funcţiile pe care organizaţia a fost chemată să le îndeplinească. 3ceastăstructură cuprinde organe politice de decizie şi organisme operaţionale.

6.2.'. Structura decizională9

2)


21/27

) euniunile la nivel (nalt sunt întâlniri periodice ale şefilor de stat şi de guvern şi audrept rol trasarea priorităţilor şi orientărilor politice ale Organizaţiei. 3stfel de reuniuni au loc ladoi)trei ani.) Consiliul :inisterial este format din miniştrii de afaceri e"terne ai statelor membre şi sereuneste odata pe an. %olul său este de a evalua problemele relevante pentru O'1+, de a urmăriîn ce masura activităţile O'1+ concordă cu scopurile politice ale organizaţiei, precum şi luareamăsurilor adecvate.) Consiliul ermanent este organul principal de consultare politică şi luare a deciziilor* deasemanea este responsabil cu activităţile curente ale organizaţiei. 'ediul său este la iena.) ;orumul pentru Cooperare (n domeniul Securitatii se reuneşte săptămânal la iena.7rincipalele obiective ale sale sunt: negocierea privind controlul armamentelor, dezarmarea şisporirea încrederii în securitate* consultări periodice şi cooperare sporită în probleme legate desecuritate* reducerea riscurilor de conflict* implementarea măsurilor adoptate.) Consiliul Superior


22/27

) Curtea de Conciliere şi r*itra1 şi)a început activitatea în decembrie -- şi are rolulde a rezolva disputele pe care i le supun statele membre semnatare ale 1onvenţiei. >embrii1urţii sunt personalităţi proeminente, cu e"perienţă în domeniul afacerilor şi legislaţieiinternaţionale.

6.3 ctivitatea OSCE

O'1+ ;oacă rolul de instrument primar pentru alerta timpurie, prevenirea conflictelor,managementul crizelor şi reabilitarea post)conflict în aria sa de acţiune.O'1+ şi)a stabilit următoarele priorităţi:) 1onsolidarea valorilor comune ale statelor membre şi spri;inirea lor în edificarea unor societăţi democratice, civile, bazate pe principiile statului de drept*) 7revenirea conflictelor locale, restaurarea stabilităţii şi păcii, reconstrucţia în zone deconflict*) +liminarea deficitului de securitate şi evitarea creării unor noi diviziuni politice,economice şi sociale, prin promovarea unui sistem de securitate prin cooperare. !n acest sens, misiunile O'1+, una din principalele sale forme de activitate, au fost create

ca mecanisme de diplomaţie preventivă, care să permită implicarea directă şi operativă aorganizaţiei în zonele respective. 1a urmare a numărului mare de state membre, a e"perienţei sale unice în domeniilediplomaţiei preventive, gestionarii crizelor şi situaţiilor post)conflict, a abordăriiatotcuprinzătoare a securităţii în zona sa de acţiune, O'1+ continuă să ;oace un rol important în promovarea unui spaţiu comun de securitate, deşi alte organizaţii care actionează în aceeaşi zonădispun de mult mai multe mi;loace de acţiune. O'1+ este o prezenţă activă în spaţiul european, până în anul 89 ea participand la /misiuni sau alte activităţi în 5 state. >odul concret de intervenţie a organizaţiei în cazul e"istenţei unui conflict sau a uneisituaţii potenţial conflictuale include mai multe elemente:) 1onstatarea situaţiei de fapt şi misiunile reportoare cunstatau în vizite de scurtă durată alereprezentanţilor din statele membre ale O'1+*) >isiunile presupun principalul instrument al organizaţiei pentru prevenirea conflictelor petermen lung, gestionarea crizelor, soluţionarea conflictelor şi reabilitarea postconflict*) %eprezentanţii personali ai preşedintelui în e"erciţiu presupun personalităţi din statelemembre ale O'1+ desemnate de preşedinte pentru a)l asista în legatură cu o criza sau unconflict*) Crupurile 3d)hoc sunt o modalitate de acţiune care se ?modelează@ de la caz la caz*

) >ecanismele de soluţionare paşnică a conflictelor presupun proceduri care faciliteazăcontactul prompt şi direct între părţile în conflict*) Operaţiunile de menţinere a păcii pot fi decise în caz de conflict în scopul menţinerii păciişi stabilităţii. na din laturile cele mai importante ale actvităţii O'1+ o constituie promovareasecurităţii pe continent. O'1+ propune o abordare globală a securităţii, incluzând cele treielemente: securitate politico)militară, cea economică şi cea umană, iar ca mi;loc de realizare preconizează, toate avand statut egal, iar deciziile fiind adoptate prin consens.

22


23/27

6.4 om5nia şi CSCE


24/27

%esponsabilităţile bombardamentelor asumate până în prezent în Libia sunt realizate de ocoaliţie condusă de 'tatele nite, (ranţa şi >area #ritanie. Su* autoritatea marelui cartiergeneral aliat din Europa/ (n :ons %sudul -elgiei&/ operaţiunea este condusă din centrulregional de comandament al !TO din !apoli/ %sudul Italiei& de generalul canadianC>arles -ouc>ard. 234O a început să)şi asume controlul parţial al operaţiunilor.

La fel ca în Ira? , mişcările de trupe se efectuează doar pe şosea. 2u e"istă tranşee.e*elii c5ştigă teren, temporar, doar când avioanele coaliţiei bombardează tancurile şi pieselede artilerie ale orţelor terestre li*iene. 3cestea din urmă fiind estimate acum la 9. deloialişti. Conerinţa de la +ondra a demonstrat că @ lipsite de intervenţia terestră, decisivă, a Statelor Unite A/ ;ranţa şi :area -ritanie acB otograii de amilie.,

reluarea comenzii operaţiunilor de către !TO va avea două efecte imediate. Instituirea em*argoului asupra armelor H rezoluţiile O2 neautorizând înarmarea rebelilor Hşi limitarea zborurilor aeriene, ale avioanelor aliate, la prote;area populaţiei, ceea ce înseamnărenunţarea la partizanatul actual.

e*elii sunt dezamăgiţi de intervenţia !TOCeneralul Pounis s)a declarat dezamăgit de 234O, care Knu face nimic@, în pofida

mandatului O2, şi s)a plâns de procesele birocratice greoaie ce au făcut ca 3lianţa să răspundă

cu o întârziere de câteva ore la evenimentele de pe teren. 3lianţa este îngri;orată în legătură cu uciderea civililor, dar nu sunt Kcivili în zona în caresunt forţe ale lui Caddafi@, a spus el. K&acă 234O mai aşteaptă o săptămână, nu va mai e"ista>israta. 2u veţi mai găsi pe nimeni@. 3lianţa a declarat că atacurile sale au redus capacităţile militare ale lui Caddafi cuaproape o treime, dar forţele liderului libian ar fi mutat arme în zone cu populaţie civilă, pentru aîmpiedica raidurile aeriene. K1ând oameni sunt folosiţi ca scuturi, nu atacăm@, a e"plicat generalul >arE van hm, unînalt oficial 234O de la #ru"elles. &e la începutul revoltelor împotriva colonelului >uammar Caddafi, în urmă cu aproape

două luni, e"porturile de petrol din Libia au scăzut semnificativ, ceea ce a dus la scumpirea aacestui bun pe pieţele internaţionale. >ai multe ţări, între care ;ranţa/ Canada/ !orvegia şi anemarca/ vor participa laintervenţia militară (n +i*ia/ ( n urma rezoluţiei adoptate de Consiliul de Securitate al O!$/în timp ce 7olonia intenţionează să acorde un spri;in logistic umanitar. Canada a trimis în Libia şase avioane de vânătoare, pentru a participa la implementarearezoluţiei 1onsiliului de 'ecuritate al O2, care prevede crearea unei zone de interdicţie aerianăşi autorizează folosirea forţei. %&uvernul canadian a luat decizia astăzi, târziu, de a trimite şaseavioane de vânătoare de tip "'-(), pentru a se alătura americanilor, britanicilor şi francezilor,

dar şi celorlalte ţări care vor participa la impunerea zonei de interdicţie aeriană*. !ntre 8 şi8 de soldaţi vor însoţi avioanele, acolo unde vor avea baza, fără îndoială în $talia. !orvegia a participat la intervenţia militară din +i*ia/ după autorizarea dată de O2. %Am decis să contribuim la operaţiune. Dar este prea devreme pentru a spune în ce mod” .%+ste rezonabil să trimitem mi!loace aeriene*. 4rimiterea de avioane de luptă norvegiene %esteo posibilitate. ar o mare operaţiune umanitară va fi de asemenea înfiinţată, ceea ce aduce înactualitate trimiterea unor avioane de transport*.

24


25/27

La rândul său, anemarca a cerut %cât mai rapid posibil*, spri;inul 1omisiei parlamentare pentru 3faceri +"terne pentru trimiterea unei contribuţii care să includă avioane deluptă. K ar vreau să spun de!a că &uvernul este hotărât să formeze cât mai repede posibil ocontribuţie daneză concretă pentru a putea contribui la decizia "onsiliului de #ecuritate*.“Suntem pregătiţi să acţionăm foarte rapid şi să ne asigurăm că va fi o gestionare rapidă în

Parlament a unei propuneri pentru ca Danemarca să poată pune la dispoziţie avioane.

7e de altă parte, olonia este pregătită să ofere avioanele sale de transport, dar e0cludeparticiparea sa la o orţă de atac (n +i*ia/ după autorizarea dată de O2. %#untem pregătiţi săa!utăm cu avioanele noastre de transport. "apacităţile noastre ne permit să detaşăm o parte din forţele noastre şi mi!loacele noastre pentru a!utor umanitar . Am decis miercuri cu preşedintele şi prim-ministrul că implicarea Poloniei într!o forţă de atac este e"clusă” . %n ceea ce priveşte zona de interdicţie aeriană, noi nu intenţionăm să participăm la implementarea ei cu forţelenoastre armate” . %eprezentanţii celor 8/ de state membre 234O au analizat consecinţele adoptăriirezoluţiei O2 privind utilizarea forţei împotriva forţelor loiale liderului lui Caddafi.%eprezentanţii celor /) de ţări membre trebuie să se reunească, pentru a discuta despre poziţia 0A12 după votul din "onsiliul de #ecuritate*. %2rice decizie 0A12 are la bază cele trei

condiţii3 demonstrarea necesităţii unei intervenţii, existenţa unui mandat clar din punct devedere !uridic şi spri!inul unor organizaţii regionale relevante*.

!TO nu ace suicient pentru a distruge armamentul greu de care dispune:oammar Daddai/ viaţa civililor li*ieni iind (n continuare (n pericol/ a airmat/ marţi/ministrul rancez de E0terne/ lain uppe.

!n ciuda campaniei de bombardamente condusă de 3lianţa 2ord 3tlantică, Caddafi nurenunţă la putere. Q234O trebuie să)şi asume rolul de lider al operaţiunilor împotriva Libiei, pentru că a cerut acest lucru. '3, (ranţa şi alti aliaţi occidentali au început atacurile aeriene asupra Libiei la - martie,

dupa ce rezoluţia -69 a 1onsiliului de 'ecuritate al O2 a autorizat Qtoate măsurile necesareQ pentru a prote;a civilii de forţele dictatorului libian.a ataca %omânia LibiaR

%omânia se va coordona cu statele membre + şi 234O, este Qpe recepţieQ şi va lua odecizia politică internă dacă este cazul să participe şi sub ce formă. Q3 fost adoptată, în cazul Libiei, o întreagă serie de măsuri. ')a început prin impunereaunui regim de sancţiuni împotriva liderului >uammar Nadhafi şi a familiei sale, după mai multedezbateri, atât în cadrul +, cât şi 234O, s)a a;uns la concluzia că impunerea unei zone deinterdicţie aeriană trebuie să aibă mandat O2 şi din acest moment avem legitimitate din parteaforului global pentru a acţiona inclusiv cu mi;loace militare, în dorinţa de a prote;a civilii în faţamăsurilor de o violenţă disproporţionată pe care acest regim terminal le)a asumat. &eci, esteacest drept de a prote1a civilii/ care a fost invocat şi care şi)a făcut loc şi în filosofia ;uridică a 2aţiunilor nite, avem aici un e"emplu de aplicare a acestui drept de a prote;a sau de ingerinţăumanitară, cum se mai numeşteQ, a spus #aconschi, adăugând că speră ca suferinţele poporuluilibian să înceteze cât mai repede. %O>S2$3 T$ L$#$3 !ntrebat care va fi poziţia %omâniei, ministrul a spus că -ucureştiul (şi va coordona

25

http://www.ziare.com/international/onu/http://www.ziare.com/international/onu/


26/27

acţiunile cu cele ale aliaţilor săi din $E şi !TO. Q2oi ne vom coordona cu statele membre şi cu 1omisia la nivelul + şi, bineînţeles, cualiaţii noştri din 234O, pentru că o astfel de operaţiune poate fi susţinută numai la nivelul 234Oîn >area >editerană. 'untem pe recepţie şi nu vom lipsi din acest e"erciţiu de coordonare politică a acţiunii militare. &iscuţiile vor avea loc cât de curând, au avut loc de;a e"erciţii de planificare politico)militară în cadrul 234O şi reprezentantul %omâniei de acolo a participat,suntem pe recepţie şi vom proporţiona în funcţie de o decizie politică internă dacă e cazul să participăm şi sub ce formăQ.:ai multe ţări/ (ntre care ;ranţa/ Canada/ !orvegia şi anemarca/ vor participa laintervenţia militară (n +i*ia, în urma rezoluţiei adoptate de 1onsiliul de 'ecuritate al O2, întimp ce 7olonia intenţionează să acorde un spri;in logistic umanitar.Cum este aectata economia mondiala de crizele din +i*ia si aponiaF

ăz*oiul din +i*ia a condus la luctuaţii iăn piatţa petrolului/ (n timp ce dezastrulnatural din aponia a i(nceput saă aecteze piaţa dispozitivelor electronice/ din cauzapro*lemelor de urnizare a unor componente esenţiale.4otuşi, intervenţia militară a coaliţiei internaţionale iîn Libia, pentru a pune capăt violenţelortrupelor lui Caddafi împotriva civililor, a readus în discuţie furnizarea de petrol din această ţară,

al 8)lea producător la nivel global. 7reţul s)a ma;orat şi din cauza ameninţărilor din partea unoroficiali libieni privind încheierea de contracte e"clusive cu ţările care s)au declarat împotrivaintervenţiei militare, gen 1hina sau %usia, dar şi ca urmare a posibilităţii distrugerii activelorcompaniilor petroliere din Libia, prin urmare la sistarea furnizării.&e altfel, producţia a scăzut semnificativ, de la ,0- de milioane de barili pe zi, în ianuarie, lanumai . de barili pe zi, înainte de primele atacuri ale coaliţiei.

8i"liogra9e

26


27/27

. 3ndrei %ădulescu, ?&reptul românesc în conte"tul niunii +uropene@, +ditura Iamagiu,#ucureşti, 8-*

8. 1onf. niv. &r. 3ugustin (uerea, ?$nstituţiile niunii +uropene @ +ditura niversulAuridic, #ucuresti, 88*

9. #eatrice 3ndreşan)Crigore, 4udorel Ttefan ?4ratatele niunii +uropene@ +dituraIamagiu, #ucureşti 8-*

. $oana +leonora %usu, Cilbert Coring ?&reptul niunii +uropene@ +ditua 1. I. #ecE,#ucureşti, 8-*

0. &acian 1osmin &ragoş ?niunea +urpoeană. $nstituţii. >ecanisme@ +ditura 1. I. #ecE,#ucureşti, 88*

5. 3lina &inu, 7rof. niv. &r 3ndrei 7opescu, ?Organizaţii europene şi +uroatlantice@+ditura (undaţiei %omânia de >âine, #ucureşti 8*

6. %aluca >iga)#eşteliu, ?Organizaţii $nternaţionale $nterguvernamentale@ +ditura 3LL#ecE , #ucureşti, 8.

Documents

Drept- Sesiune de Comunicari