Dreptul comertului international.pdf

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA�OV Facultatea de drept

DREPTUL COMER�ULUI INTERNA�IONAL

GABOR DAN - OLIMPIU

2013

2

INTRODUCERE Structura cursului

Participarea la circuitul mondial de valori materiale �i spirituale reprezint� o necesitate obiectiv�.

încadrarea eficient� în diviziunea interna�ional� a muncii asigur� progresul economic �i social al fiec�rei ��ri, precum �i consolidarea unui climat de conlucrare �i pace în lume.

Din punct de vedere etimologic, no�iunea de comer� provine din denumirea latin� comercium, care, prin juxtapunerea cuvintelor cum �i merx, exprim� ideea de opera�iuni cu marf�. Conceptul de comer� interna�ional prezint� un dublu sens: unul restrâns sau tradi�ional �i altul larg sau modern.

în sens restrâns, comer�ul interna�ional include opera�iunile de export �i import de m�rfuri �i servicii, pe care le desf��oar� persoane fizice �i juridice dintr-un stat cu partenerii str�ini.

Comer�ul interna�ional se situeaz� în faza de distribu�ie a m�rfurilor, înf�ptuind leg�tura între produc�ie �i consuma�ie. în aceast� accep�iune, instrumentele juridice prin care se realizeaz� opera�iunile de comer� interna�ional sunt contractele clasice �i, în special, contractul de vânzare interna�ional�.

în sens larg, comer�ul interna�ional cuprinde opera�iunile propriu-zise, precum �i opera�iunile de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ifica interna�ional�.

în condi�iile actuale, comer�ul tradi�ional, sub forma exportului �i importului de m�rfuri, nu mai constituie principala modalitate a schimburilor economice cu str�in�tatea. Rela�iile economice interna�ionale cunosc o multitudine de forme, noi �i moderne, care sunt în continu� transformare. Ele dep��esc cadrul schimburilor comerciale clasice, fiind create de cooperarea economic� �i tehnico- �tiin�ifica interna�ional�.

Cooperarea economic� interna�ional� reprezint� un sistem de rela�ii de conlucrare între dou� sau mai multe persoane fizice sau juridice din state diferite, urm�rind realizarea prin eforturi conjugate �i pe baze contractuale, a unor opera�iuni conexe, e�alonate pe perioade de timp determinate, în produc�ie sau în sfera neproductiv�, în scopul ob�inerii unor rezultate comune �i avantaje reciproce.

Prin utilizarea, al�turi de raporturile de schimb, a unor rela�ii complexe, comer�ul interna�ional a dobândit o accep�iune modern�.

Importan�a rela�iilor economice interna�ionale impune ca desf��urarea lor s� se fac� numai în cadrul unei anumite reglement�ri. în mod corespunz�tor, normele dreptului comer�ului interna�ional ofer� instrumentele �i mijloacele necesare, asigurând stabilitatea raporturilor juridice. Rela�iile comerciale interna�ionale sunt reglementate, dup� caz, de norme de drept român, de norme de drept ale diferitelor state str�ine �i de norme de drept uniforme. Studierea principalelor institu�ii ale dreptului comer�ului interna�ional urm�re�te cunoa�terea normelor aplicabile �i elucidarea problemelor complexe ale materiei.

Problematica abordat� permite o imagine de ansamblu a rela�iilor comerciale �i cooper�rii economice interna�ionale. în concordan�� cu cerin�ele rela�iilor economice interna�ionale, institu�iile juridice prezentate dau expresie cadrului general asigurat de legisla�ia român�.

.

Obiectivele cursului - s� familiarizeze cursan�ii cu no�iuni, precum obiectul comer�ului interna�ional, actele �i faptele de comer� interna�ional - s� prezinte, sintetic, metoda de reglementare �i con�inutul dreptului comer�ului interna�ional ; - s� dezvolte capacitatea cursan�ilor de a delimita între aceste dreptul comer�ului interna�ional �i alte ramuri de drept, între actele �i faptele de comer� interna�ional �i actele �i faptele comerciale.

3

Resurse �i mijloace de lucru Pentru evaluarea semestrial� a cuno�tin�elor, la acest nivel, este suficient� studierea termenilor, no�iunilor �i caracterelor care definesc institu�iile analizate. Dezvoltarea �i aprofundarea tematicilor, l�rgirea sferei de aplicare a jurispruden�ei presupun cercetarea tratatelor �i cursurilor universitare detaliate, a monografiilor, revistelor de specialitate, culegerilor de hot�râri ale instan�elor de judecat�.

Discipline deservite

Studiul disciplinei influen�eaz� major demersurile de însu�ire a cuno�tin�elor în domeniul tuturor ramurilor dreptului privat, chiar ale dreptului public

Structura cursului Cursul este structurat pe 10 unit��i de înv��are

Durata medie a studiului individual Durata medie de studiu individual este de 2-3 ore

Evaluarea Examen scris

4

Cuprins Unitatea de înv��are nr.1 Principalele curente de schimburi comerciale interna�ionale ……………………………pag. 6 1.1 Introducere 1.2 Competen�e unit��ii de înv��are 1.3 Fluxul schimburilor comerciale NORD-NORD 1.4 Fluxul schimburilor comerciale NORD-SUD 1.5 Fluxul schimburilor comerciale SUD-SUD 1.6 Fuxul schimburilor comerciale dintre tarile in tranzitie in Europa Centrala

si de Est si celelalte tari

Unitatea de înv��are nr.2 Ac�iuni de stimulare a mediului economic na�ional prin instrumente de politic� comercial� pag.10 2.1 Introducere 2.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 2.3 Ac�iuni de stimulare a mediului economic na�ional 2.4 Instrumente de politic� comercial� Unitatea de înv��are nr.3 România – participare activ� la dezvoltarea progresiv� a comer�ului interna�ional …..pag.13 3.1 Introducere 3.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 3.3 Principii �i norme care guverneaz� participarea României la comer�ul

interna�ional

3.4 Principii �i norme convenite prin acorduri bilaterale 3.5 Contribu�ia la elaborarea �i adoptarea noilor reglement�ri în domeniul

comer�ului interna�ional

Unitatea de înv��are nr.4 Regimul institu�iilor str�ine ………………………………………………………………….pag.19 4.1 Introducere 4.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 4.3 No�iuni de baz� – investi�ie str�in�, investitor str�in 4.4 Sistemul de garan�ii 4.5. Opera�iuni financiar – valutare �i comerciale Unitatea de înv��are nr.5 No�iunile, principiile �i obiectul dreptului comer�ului interna�ional ………………………pag.24 5.1 Introducere 5.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 5.3 No�iunea dreptului comer�ului interna�ional 5.4 Defini�ii 5.5 Obiectul dreptului comer�ului interna�ional

5

Unitatea de înv��are nr.6 Dreptul comer�ului interna�ional �i alte ramuri de drept ………………………………….pag.28 6.1 Introducere 6.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 6.3 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul comercial intern 6.4 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul civil 6.5 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional privat 6.6 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional public Unitatea de înv��are nr.7 Principiile dreptului comer�ului interna�ional ………………………………………………pag.32 7.1 Introducere 7.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 7.3 Principiile dreptului comer�ului interna�ional 7.4 Unitatea principiilor dreptului comer�ului interna�ional Unitatea de înv��are nr.8 Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional ……………………………………………….pag.44 8.1 Introducere 8.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 8.3 No�iunea de izvor al dreptului comer�ului interna�ional 8.4 Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens material 8.5 Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens formal Unitatea de înv��are nr.9 Raportul juridic de comer� interna�ional ……………………………………………………pag.51 9.1 Introducere 9.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 9.3 Concept, premise, caracteristici 9.4 Con�inutul raportului juridic de comer� interna�ional 9.5 Obiectul raportului juridic de comer� interna�ional Unitatea de înv��are nr.10 Subiectele raportului juridic de comer� interna�ional ……………………………………..pag.57 10.1 Introducere 10.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 10.3 Conceptul de subiect al raportului juridic de comer� interna�ional 10.4 Comercian�ii – persoane fizice BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………..….…………………pag.60

6

Unitatea de înv��are nr.1 Principalele curente (fluxuri) de schimburi comerciale interna�ionale Cuprins

1.1. Introducere 1.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 1.3. Fluxul schimburilor comerciale NORD-NORD 1.4. Fluxul schimburilor comerciale NORD-SUD 1.5. Fluxul schimburilor comerciale SUD-SUD 1.6. Fuxul schimburilor comerciale dintre tarile in tranzitie in Europa Centrala si de Est si celelalte tari

1.1. Introducere In actuala configurare a economiei mondiale se disting mai multe curente (fluxuri) de

schimburi comerciale, dintre care cele mai importante sunt: a. curentul schimburilor comerciale dintre ��rile capitaliste dezvoltate; b. curentul schimburilor comerciale dintre ��rile capitaliste dezvoltate �i ��rile în

curs de dezvoltare; c. curentul schimburilor comerciale dintre ��rile în curs de dezvoltare; d. curentul schimburilor comerciale dintre ��rile în tranzi�ie din Europa Central� �i de Est; e. curentul schimburilor comerciale dintre ��rile în tranzi�ie �i celelalte ��ri. Organiza�ia Mondial� a Comer�ului efectueaz� analizele evolu�iei comer�ului

interna�ional - exporturi �i importuri - pe trei grupe de ��ri 1. ��ri capitaliste dezvoltate; 2. ��ri în curs de dezvoltare; 3. ��ri în tranzi�ie din Europa Central� �i de Est.

1.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit��i de înv��are, studentul:

Va fi familiarizat cu problemele ridicate de notiunile introductive de dreptul comer�ului interna�ional Va �ti s� identifice factorii de configurare �i evolu�ie a comer�ului interna�ional Va cunoa�te accep�iunile no�iunii de curente de schimburi comerciale interna�ionale Va de�ine no�iuni de baza privind tranzitul de schimburi comerciale ale ��rilor din Europa Central� �i de Est

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

1.3. Fluxul schimburilor comerciale NORD-NORD

1. Principala caracteristic� a fluxurilor comerciale dintre ��rile capitaliste dezvoltate o reprezint� ponderea pe care o au în comer�ul mondial. Astfel, numai în ultimul deceniu, aceste schimburi s-au situat la circa 50 la sut�, existând unele perioade de cre�tere �i altele, de relativ� sc�dere.

2. Componentele principale ale fluxului schimburilor comerciale NORD- NORD

7

a. schimburile comerciale intraeuropene; b. schimburile comerciale dintre ��rile Europei Occidentale �i celelalte ��ri capitaliste dezvoltate; c. schimburile comerciale dintre SUA �i Canada; d. schimburile comerciale dintre Statele Unite ale Americii �i Japonia.

3. în timp ce ponderea produselor de baz� în acest curent de schimburi a fost relativ mic�, înregistrând chiar o sc�dere în raport cu perioada anterioar�, ponderea produselor manufacturate a fost dominant�. Este de remarcat c� locul principal în aceste schimburi a revenit grupei de ma�ini, utilaje �i mijloace de transport. Grupa de produse chimice a cunoscut o relativ� cre�tere, în timp ce grupa de alte produse manufacturate a înregistrat o relativ� sc�dere.

1.4. Fluxul schimburilor comerciale NORD-SUD

1. Dac� în perioada antebelic�, curentul (fluxul) schimburilor comerciale dintre ��rile capitaliste dezvoltate �i ��rile în curs de dezvoltare, cunoscut drept fluxul NORD- SUD, avea ponderea principal�, situându-se pe primul loc, în prezent, aceste schimburi se situeaz� pe locul doi, atingând o pondere valoric� de peste 33%.

2. Componentele principale ale fluxului schimburilor comerciale NORD- SUD sunt: 1. schimburile comerciale ale ��rilor Europei Occidentale cu ��rile în curs de dezvoltare; 2. schimburile comerciale ale Statelor Unite ale Americii �i Canadei cu ��rile în curs de

dezvoltare 3. schimburile comerciale ale Japoniei cu ��rile în curs de dezvoltare. 3. Exportul ��rilor capitaliste dezvoltate c�tre ��rile în curs de dezvoltare s-a caracterizat prin

ponderea produselor manufacturate. Locul principal în exportul acestor produse a revenit ma�inilor, utilajelor, mijloacelor de transport. Alte produse manufacturate, de�i într-o relativ� sc�dere, se situeaz� pe locul doi în aceste exporturi. De asemenea un loc, relativ constant, în exporturile c�tre ��rile în curs de dezvoltare, revine produselor chimice.

Fluxul invers al exporturilor, din ��rile în curs de dezvoltare c�tre ��rile capitaliste dezvoltate s-a caracterizat prin preponderen�a produselor de baz�, care a înregistrat o sc�dere în ultimele trei decenii. Dac� mult� vreme comer�ul cu produse de baz� dintre aceste dou� grupe de ��ri cuprindea combustibili �i produse alimentare, în ultimii ani combustibilii au ocupat un loc preponderent în acela�i timp, s-a constatat o cre�tere a exportului produselor manufacturate din ��rile în curs de dezvoltare c�tre ��rile capitaliste dezvoltate. Cre�teri notabile s-au înregistrat la exportul de ma�ini, utilaje �i mijloace de transport �i la exportul altor produse manufacturate, ceea ce demonstreaz� schimb�ri importante în structurile economice ale ��rilor în curs de dezvoltare.

1.5. Fluxul schimburilor comerciale SUD-SUD

a. Caracteristica principal� a fluxului schimburilor comerciale dintre ��rile în curs de dezvoltare o constituie cre�terea ponderii lor în comer�ul mondial. Astfel, numai în ultimul deceniu s-au înregistrat cre�teri importante, de la circa 5 la sut� în 1989, la peste 12 la sut� în prezent.

b. Componentele principale ale fluxului schimburilor comerciale SUD- SUD sunt: a. schimburile comerciale intracontinentale, africane, asiatice, lati- no-americane; b. schimburile comerciale intercontinentale.

c. O perioad� îndelungat� de timp, ponderea schimburilor comerciale între ��rile în curs de dezvoltare a revenit produselor de baz�. In prezent, se înregistreaz� o sc�dere sensibil� a ponderii lor în fluxul schimburilor SUD-SUD. In primii ani dup� r�zboi, locul principal a revenit combustibililor �i produselor alimentare, treptat combustibilii au ocupat un loc preponderent.

Trebuie, totodat�, remarcat c� s-au înregistrat cre�teri notabile în schimburile reciproce de produse manufacturate. In structura acestor schimburi, ponderea cea mai însemnat� au avut-o în mod constant grupa altor produse manufacturate, iar în ultimii ani, cre�teri importante s-au înregistrat la schimburile cu produse ale industriei constructoare de ma�ini. Aceste evolu�ii au fost determinate de pa�ii importan�i care s-au f�cut în unele ��ri în curs de dezvoltare în direc�ia dezvolt�rii industriale

1. Fluxul schimburilor comerciale dintre ��rile în tranzi�ie din Europa Central� �i de a. Principala caracteristic� a fluxului schimburilor comerciale dintre ��rile în tranzi�ie din

Europa Central� �i de Est o reprezint� sc�derea ponderii în comer�ul mondial. Dac� pân� în 1989, ponderea acestor schimburi dep��ea 5 la sut� (cu cre�teri în unele perioade �i cu

8

sc�deri în altele), în prezent a ajuns la o sc�dere dramatic� de mai pu�in de 1 la sut�. b. Pân� la Revolu�iile din 1989-1990, comer�ul dintre ��rile Europei Centrale �i de Est era

organizat �i se desf��ura pe baza unor programe elaborate sub egida Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, organism desfiin�at dup� schimb�rile politice �i social- economice survenite dup� 1989.

c. Pân� în anul 1989, în schimburile comerciale dintre ��rile Europei Centrale �i de Est au fost preponderente produsele manufacturate. în structura acestora, ponderea cea mai mare au avut-o schimburile reciproce de ma�ini, utilaje �i mijloace de transport.

In aceste schimburi, un loc important a revenit produselor de baz�, dominate de produsele alimentare �i materiile prime în prima perioad� antebelic� �i de combustibili, în ultimul deceniu. 1.6. Fuxul schimburilor comerciale dintre tarile in tranzitie in Europa Centrala si de Est si celelalte tari

a. Inaintea Revolu�iilor din anii 1989-1990, ponderea schimburilor comerciale ale ��rilor din Europa Central� �i de Est cu celelalte ��ri era de peste 8 la sut�.

In anii 1989-1992, s-a înregistrat o sc�dere dramatic� a acestor schimburi, care au ajuns la circa 2,5 la sut�, pentru ca în anii care au urmat s� se cunoasc� o anumit� cre�tere, ajungând la circa 5 la sut�.

b. în urma schimb�rilor produse dup� 1989-1990 s-au înregistrat importante modific�ri în structura economiei, în orientarea fluxurilor schimburilor comerciale ale ��rilor din Europa Central� �i de Est, ca urmare a abandon�rii centralismului economic �i promov�rii liberei ini�iative. Noi reglement�ri aveau s� statorniceasc� modalit��ile de organizare a comer�ului exterior �i s� defineasc� principalele orient�ri �i op�iuni în derularea schimburilor comerciale. Ca urmare: 1. s-au restrâns schimburile economice cu ��rile din fostul spa�iu sovietic; 2. s-au extins aceste schimburi cu ��rile capitaliste dezvoltate; 3. au cunoscut unele sc�deri schimburile comerciale cu ��rile în curs de dezvoltare.

c. în unele din ��rile în tranzi�ie, cum este cazul României, importurile au dep��it cu mult exporturile, cu efecte grave asupra evolu�iei economiei na�ionale �i asupra nivelului de trai al popula�iei. Numai în anii 1997-1998, ca urmare a absen�ei unor m�suri economice care s� stimuleze exporturile române�ti, importurile - chiar la unele produse alimentare - au dep��it 50 la sut�, iar în anumite cazuri au atins cote de peste 70 la sut�, ceea ce a dus la un dezechilibru v�dit al balan�ei comerciale.

Cauzele unor asemenea evolu�ii ale schimburilor comerciale sunt, între altele: 1. absen�a unor op�iuni strategice �i a unor priorit��i na�ionale realiste în dezvoltarea

economiei; 2. preponderen�a în politicile de privatizare a politicii de vânzare - în mai multe cazuri la pre�uri

modice - a celor mai rentabile active unor firme str�ine �i chiar unor companii care apar�in altor state;

3. transferarea deciziei economice unor firme str�ine, lipsindu-1 pe produc�torul autohton de dreptul firesc de control asupra activit��ilor economice în care el este implicat;

4. dirijarea, într-o m�sur� însemnat�, a sumelor ob�inute din vânzarea activelor �i din împrumuturile externe c�tre consum �i nu spre restructurarea �i retehno- logizarea economiei, pentru a asigura calitatea necesar� produselor autohtone în scopul de a deveni competitive pe pia�a extern�;

5. absen�a m�surilor care se impun pentru stimularea exporturilor, situând produc�torul autohton - în consecin�� - într-o pozi�ie net inferioar� în raport cu exportatorul str�in, Ca efect al acestor cauze - la care se adaug� incompeten�a �i, nu rareori, lipsa de r�spundere - unele ��ri în tranzi�ie evolueaz�, tot mai mult, c�tre o pia�� de desfacere a produselor str�ine. Dar, dac� aceast� evolu�ie este avantajoas� pentru importatori, pe termen scurt, ea înceteaz� a mai fi avantajoas�, pe termen lung, deoarece, ca urmare a s�r�cirii popula�iei, va sc�dea dramatic cererea pe pia��

NU UITA! Fluxul invers al exporturilor, din ��rile în curs de dezvoltare c�tre ��rile capitaliste dezvoltate s-a caracterizat prin preponderen�a produselor de baz�, care a înregistrat o sc�dere în ultimele trei decenii. Dac� mult� vreme comer�ul cu produse de baz�

9

dintre aceste dou� grupe de ��ri cuprindea combustibili �i produse alimentare, în ultimii ani combustibilii au ocupat un loc preponderent în acela�i timp, s-a constatat o cre�tere a exportului produselor manufacturate din ��rile în curs de dezvoltare c�tre ��rile capitaliste dezvoltate. Cre�teri notabile s-au înregistrat la exportul de ma�ini, utilaje �i mijloace de transport �i la exportul altor produse manufacturate, ceea ce demonstreaz� schimb�ri importante în structurile economice ale ��rilor în curs de dezvoltare

INTREB�RI DE CONTROL 1. Precizati care sunt principalele fluxuri comerciale? 2. Stabiliti regimul juridic al schimbruilor comerciale Nord - Sud. 3. Care sunt consecin�ele deschiderii pie�elor comerciale a ��rilor din Europa Central� �i de Est fa�� de celelalte ��ri europene?

PROPUNERI DE REFERATE Evolu�ia fluxurilor privind schimburile comerciale interna�ionale Elementele definitorii ale fluxurilor comerciale Nord - Nord. Factorii de configurare ai schimburilor comerciale interna�ionale Sud - Sud

10

Unitatea de înv��are nr.2

Ac�iuni de stimulare a mediului economic na�ional prin instrumente de politic� comercial�

Cuprins

2.1. Introducere 2.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 2.3. Ac�iuni de stimulare a mediului economic na�ional 2.4. Instrumente de politic� comercial�

2.1. Introducere Din perspectiva unui curs de Drept al Comer�ului Interna�ional, în�elegerea sensurilor

�i semnifica�iilor politicii comerciale are o importan�� deosebit�, deoarece ea poate fi definit� ca fiind „totalitatea reglement�rilor adoptate de c�tre stat (cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar etc.) în scopul promov�rii sau al restrângerii schimburilor comerciale externe �i al protej�rii economiei na�ionale de concurenta str�in�”.

Dup� cum am subliniat la începutul cursului, comer�ul interna�ional, schimburilecomerciale externe reprezint� un factor important al cre�terii economice. In literatura despecialitate, s-a atras aten�ia, în mod constant, asupra faptului c� „principalul obiectiv pe termen lung pe care statele îl urm�resc cu ajutorul instrumentelor �i m�surilor de politic� comercial� este stimularea dezvolt�rii economiei na�ionale la ad�post de concuren�a str�in�”.

In lumina acestui obiectiv principal, au fost definite �i func�iunile politicii comerciale ale unui stat. Cel mai frecvent sunt identificate �i analizate ca func�iuni principale ale politicii comerciale:

1. Func�ia de promovare a rela�iilor economice externe; 2. Func�ia de protejare a economiei na�ionale de concuren�a str�in�;

3. Func�ia de realizare a unui echilibru dinamic în balan�a comercial� �i de pl��i �i, concomitent, de sporire a rezervei valutare a statului respectiv


- Va fi familiarizat cu no�iunile privind instrumentele de politic� comercial� - Va �ti s� identifice elementele de diferenta intre balan�a comercial� �i nivelul rezervei valutare

- Va cunoa�te modul de aplicare al metodelor de politic� tarifar� �i netarifar� - Va de�ine abilit��i in stabilirea instrumentelor de natur� promo�ional�

în materie comercial�


2.3. Ac�iuni de stimulare a mediului economic na�ional

1. Func�ia de promovare a rela�iilor economice externe a. Prin politica sa comercial�, fiecare stat urm�re�te dezvoltarea exporturilor, impulsionarea acelor ini�iative �i contribu�ii practice, care concur� la cre�terea continu� a

11

nivelului acestora. Deci, func�ia de promovare a rela�iilor economice externe are un con�inut concret: statul respectiv are obliga�ia s� a- dopte normele necesare pentru a stimula exporturile; s� recurg� la m�suri administrative, fiscale, bugetare, financiare care s� garanteze realizarea acestui obiectiv.

b. Sc�derea exporturilor �i cre�terea în procente îngrijor�toare a importurilor constituie dovada cea mai elocvent� a ineficien�ei activit��ii economice, demonstrând c� politica comercial� nu a fost corect conceput�, având ca efect neîndeplinirea uneia din principalele sale func�iuni, aceea de promovare a rela�iilor economice externe.

c. Se în�elege c� pentru realizarea acestei func�iuni, politica comercial� a statului respectiv implic� mai întâi: a. m�suri economice interne, care s� garanteze o dezvoltare economic� s�n�toas�, adic� eficient�; b. alegerea partenerilor externi interesa�i în produsele respective; c. men�inerea �i chiar extinderea pie�elor externe pentru desfacerea produselor.

2. Func�ia de protejare a economiei na�ionale de concuren�a str�in� a. Politica comercial� a oric�rui stat vizeaz�, totodat�, protec�ia economiei na�ionale de

concuren�a neloial�. Este lesne de în�eles c� - fiind con�tien�i de posibila concuren�� a produselor str�ine - to�i agen�ii economici na�ionali trebuie s� întreprind� acele m�suri economice care se impun pentru a lansa pe pia�a extern� produse competitive, adic�: a. la un nivel calitativ care s� reziste confrunt�rii cu alte produse din aceea�i grup�, lansate pe pia�a interna�ional�; b. la pre�uri atractive, care s� determine interesul partenerilor externi s� le achizi�ioneze.

b. Politica comercial� trebuie s� vizeze, în acela�i timp, un control al importurilor. Se �tie c� pretutindeni în lume exporturile îndeplinesc o func�ie de cea mai mare importan�� în dezvoltarea economic� a unei ��ri �i a economiei mondiale, în ansamblu. De asemenea, este cunoscut c� fiecare partener comercial are un interes declarat s� men�in� un nivel cât mai ridicat al exporturilor sale.

c. In�elegând importan�a �i necesitatea importurilor, fiecare stat este interesat �i chiar îndrituit s�-�i elaboreze o politic� comercial� menit� s� asigure derularea acestora la nivelele implicate de o dezvoltare economic� echilibrat�. Politica comercial� îndepline�te, tocmai în acest scop, o func�iune de reglementare a fluxurilor economice, urm�rind un control al importurilor pentru a-�i proteja economia na�ional� de concuren�a str�in�.

3. Func�ia de realizare a unui echilibru dinamic al balan�ei comerciale �i de sporire a rezervei valutare

Poate cea mai complex� func�iune a politicii comerciale a unui stat este tocmai aceea a realiz�rii unui echilibru dinamic al balan�ei comerciale �i de sporire, concomitent, a rezervei valutare. a. Analiza schimburilor comerciale pune în eviden�� existen�a unor perioade în care importurile

cunosc anumite cre�teri �i exporturile unele sc�deri �i invers. Esen�ial este s� nu se ajung� la dezechilibre ale balan�ei comerciale, ci s� se men�in� - printr-o politic� comercial� adecvat� - echilibrul dinamic al acesteia.

b. Pe de alt� parte, fiecare stat trebuie s� dispun� de o rezerv� valutar� suficient� pentru a face fa�� exigen�elor stabilit��ii �i credibilit��ii pie�ei financiare.

c. Evolu�ia comer�ului exterior al României, de pild�, în anii care au trecut de la Revolu�ia din 1989, se caracterizeaz� printr-o sc�dere continu� a exporturilor �i o cre�tere îngrijor�toare a importurilor. Balan�a comercial� s-a deteriorat continuu. Aceast� evolu�ie a determinat Guvernul s� fac� apel la credite str�ine, în condi�iile în care în 1989 datoria ��rii era zero, iar rezerva valutar� a statului era de peste 2 miliarde de dolari. în prezent, datoria extern� se ridic� la peste 12 miliarde de dolari, iar serviciul datoriei externe este de peste 2 miliarde de dolari.

In aceste condi�ii, se impun: a. m�suri urgente pentru reechilibrarea balan�ei comerciale prin promovarea exportului �i

controlul importului; b. o mai eficient� protec�ie a economiei na�ionale de concuren�a str�in�; c. relansarea economiei na�ionale prin m�suri imediate de restructurare �i retehnologizare,

ceea ce înseamn� c� este imperativ necesar s� se realizeze flmc�iunile politicii comerciale în plenitudinea lor.

12

2.4. Instrumente de politic� comercial�

In domeniul politicii comerciale se recurge la mai multe instrumente în scopul: a. îmbun�t��irii structurii schimburilor comerciale externe;

7 b. restrângerii sau stimul�rii comer�ului cu unele produse sau grupe de produse; c. îmbun�t��irii raportului de schimb prin m�suri care s� asigure cre�terea puterii de

cump�rare exporturilor. Pentru realizarea acestor obiective - care pot fi diferite de la un stat la altul �i de la o perioad�

la alta, în func�ie de evolu�iile economice interne �i de conjunctura economic� interna�ional� - în politica comercial� se ac�ioneaz� cu ajutorul unor:

1. instrumente de natur� tarifar�; 2. de natur� netarifar�; 3. de natur� promo�ional�.

1. Instrumente de natur� tarifar� a. Aceste instrumente sunt folosite la intrarea �i ie�irea din �ar� a m�rfurilor, constând într-o

politic� vamal� elaborat� de stat în raport de obiectivele urm�rite prin politica comercial� într-o etap� sau alta a schimburilor economice.

b. Prin politica vamal� se realizeaz�: 1. controlul la frontier� asupra m�rfurilor �i mijloacelor de transport; 2. impunerea vamal�; 3. efectuarea formalit��ilor vamale.

c. Politica vamal� implic� impunerea vamal�, care îndepline�te func�ii de natur� fiscal�; de natur� protec�ionist�; de negociere a concesiilor vamale, care sunt de natur� a contribui la stimularea schimburilor comerciale.

2. Instrumente de natur� netarifar�

a. Aceste instrumente cuprind un ansamblu de m�suri �i reglement�ri care influen�eaz� fluxul schimburilor comerciale în ap�rarea pie�ei interne de concurenta str�in� �i echilibrarea balan�ei de pl��i. Ele poart� denumirea de bariere netarifare, prin care: a. se împiedic�; b. se limiteaz�; c. se reorienteaz� fluxul comercial de bunuri �i servicii, urm�rind m�rfurile pe tot parcursul lor, spre deosebire de barierele tarifare, care sunt instrumente ale politicii vamale.

b. în ultimul timp, ca urmare a unor fenomene �i procese negative cu care se confrunt� economia mondial�, s-a înregistrat o multiplicare a barierelor netarifare, urm�rindu-se stoparea acestor fenomene sau, cel pu�in diminuarea efectelor lor d�un�toare asupra economiilor na�ionale �i, implicit asupra economiei mondiale.

c. Acordul General pentru Tarife �i Comer� a clasificat barierele netarifare în urm�toarele grupe:

1. bariere care implic� o limitare cantitativ� direct� a importurilor; 2. bariere care implic� o limitare indirect� a importurilor prin mecanismul pre�urilor; 3. bariere care decurg din formalit��ile vamale �i administrative la import; 4. bariere care decurg din participarea statului la activit��i comerciale; 5. bariere care decurg din standardele aplicate produselor importate �i celor indigene. Aceste bariere mai poart� denumirea �i de obstacole cu caracter tehnic.

3.Instrumente de natur� promo�ional� a. Instrumentele de politic� comercial� de natur� tarifar� �i cele de natur� netarifar� privesc, cu

prec�dere, importul, pe când instrumentele de natur� promo�ional� privesc exportul. Aceste instrumente cuprind m�surile �i reglement�rile adoptate de stat �i de c�tre agen�ii

economici în scopul impulsion�rii exportului. b. M�surile promo�ionale implic�:

1. participarea la târguri �i expozi�ii interna�ionale; 2. organizare de agen�ii �i reprezentan�e comerciale în str�in�tate; 3.acordarea de consultan�� i asisten�� de specialitate clien�ilor externi; 4. publicitate extern� pentru produsele destinate exportului etc.

13

Una din m�surile promo�ionale cu o eficien�� deosebit� o constituie stipularea - prin negocieri - a clauzei na�iunii celei mai favorizate �i a clauzei regimului na�ional în tratatele de comer� �i naviga�ie, în acordurile comerciale �i de pl��i, precum �i în acordurile de cooperare economic� interna�ional� sau în alte acorduri. c. Instrumentele de natur� promo�ional� cuprind �i m�surile de stimulare a exporturilor printr-o

politic� de: 1. cre�tere a cointeres�rii produc�torilor �i exportatorilor (m�suri de natur� bugetar�); 2. reducere sau eliminare a acelor componente ale costurilor de produc�ie rezultate din taxe �i impozite (m�suri de natur� fiscal�); 3. acordare de credite de export �i asigurarea �i garantarea lor (m�suri de natur� fmanciar-bancar�); 4. acordarea unor prime valutare �i deprecierea monedei na�ionale (m�suri de natur� valutar�). Politica promo�ional� �i de stimulare a exporturilor de m�rfuri este o component�

important� a politicii comerciale a statelor, având un rol important în îndeplinirea func�iei de promovare a rela�iilor economice externe �i a celei de realizare a unui echilibru dinamic în balan�a comercial�.

în capitolele urm�toare ale cursului vom vedea care sunt modalit��ile juridice de promovare a politicii comerciale, de înf�ptuire a rolului �i func�iilor sale, demonstrând - prin numeroasele situa�ii analizate - c� dreptul este unul din cele mai importante �i eficiente instrumente de realizare a politicii comerciale.

NU UITA! Evolu�ia comer�ului exterior al României, de pild�, în anii care au trecut de la Revolu�ia din 1989, se caracterizeaz� printr-o sc�dere continu� a exporturilor �i o cre�tere îngrijor�toare a importurilor. Balan�a comercial� s-a deteriorat continuu. Aceast� evolu�ie a determinat Guvernul s� fac� apel la credite str�ine, în condi�iile în care în 1989 datoria ��rii era zero, iar rezerva valutar� a statului era de peste 2 miliarde de dolari. în prezent, datoria extern� se ridic� la peste 12 miliarde de dolari, iar serviciul datoriei externe este de peste 2 miliarde de dolari

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt func�iile de stimulare a mediului comercial na�ional? 2. Care sunt instrumentele de politic� comercial� ale statului? 3. Care sunt caracteristicile principalelor instrumente de natur� promo�ional�?

PROPUNERI DE REFERATE Specificul realiz�rii echilibrului între rezerva valutar� �i balan�a comercial� a statului Interdependen�a între instrumentele de natur� tarifar� �i netarifar� în politica comercial� a statului

14

Unitatea de înv��are nr.3 România – participare activ� la dezvoltarea progresiv� a comer�ului

interna�ional Cuprins

3.1. Introducere 3.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 3.3. Principii �i norme care guverneaz� participarea României la comer�ul interna�ional 3.4. Principii �i norme convenite prin acorduri bilaterale 3.5. Contribu�ia la elaborarea �i adoptarea noilor reglement�ri în domeniul comer�ului interna�ional

3.1. Introducere Elaborarea �i promovarea unor reglement�ri adecvate epocii contemporane în

rela�iile comerciale interna�ionale a devenit una din preocup�rile majore ale tuturor statelor lumii. Tara noastr� a contribuit �i contribuie la negocierile interna�ionale în acest domeniu, adaptându-�i, totodat�, legisla�ia proprie Ia cerin�ele actuale, în consens cu normele convenite în cadrul Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional.


- Va fi familiarizat cu normele fundamentale consacrate în Carta de la Paris pentru o nou� Europ�

- Va �ti s� identifice reglement�rile concrete privind rela�iile economice ale României cu ��rile Uniunii Europene

- Va cunoa�te modalitatea de aplicare �i recunoa�tere a hot�rârilor arbitrale str�ine - Va de�ine elementele necesare analizei aspectelor mutuale în cazul

contractelor de vânzare interna�ional� de m�rfuri.


3.3. Principii �i norme care guverneaz� participarea României la comer�ul interna�ional

Rela�iile comerciale ale României se bazeaz� pe reglement�rile interna�ionale convenite în forurile mondiale �i regionale din care face parte, pe normele �i principiile stipulate în acordurile bilaterale �i în conven�iile multilaterale, negociate �i adoptate în lumina evolu�iilor interna�ionale determinate de Revolu�iile din Centrul �i Estul Europei din anii 1989-1990. 1. Principii �i norme fundamentale consacrate în Carta de la Paris pentru o nou� Europ�

La 21 noiembrie 1990 a fost adoptat� Carta de la Paris pentru o Nou� Europ�, semnat� �i de România, al�turi de celelalte ��ri participante la Conferin�a pentru Securitate �i Cooperare în Europa. Dup� cum se subliniaz� în acest important document programatic, Carta deschide o nou� er� de democra�ie, pace �i unitate, marcând sfâr�itul perioadei de confruntare �i divizare a Continentului, exprimând voin�a statelor semnatare de a întemeia rela�iile dintre ele pe principiile respectului �i cooper�rii. In Capitolul dedicat cooper�rii, Carta consacr� hot�rârea statelor

15

participante s�-�i intensifice rela�iile lor economice, în vederea dezvolt�rii unei economii stabile �i durabile. Totodat�, statele participante - luând în considera�ie evolu�iile economice din Europa Central� �i de Est în procesul complex al tranzi�iei lor la economia de pia�� - au convenit s� sprijine aceste state pentru a facilita schimb�rile �i transform�rile democratice în plin� desf��urare. 2. Reglement�ri concrete privind rela�iile economice ale României cu ��rile membre ale Uniunii Europene a. Principii �i norme importante în orientarea particip�rii României la Comer�ul interna�ional

sunt continute în Acordul de asociere la Uniunea European� . In temeiul acestui acord, România, pe de o parte, �i Comunitatea European� �i statele sale membre, pe de alt� parte, se angajeaz�, între altele, s� dezvolte comer�ul, precum �i „rela�iile economice armonioase”, sprijinind dezvoltarea economic�, a�a încât s� se „asigure o baz� pentru cooperarea economic�”.

b. Acordul stipuleaz� reguli generale ale rela�iilor economice ale României cu ��rile membre ale Uniunii Europene. Aceste reguli vizeaz� ansamblul rela�iilor economice, constând în statuarea, promovarea �i respectarea principiilor democratice ale rela�iilor dintre state, consacrate în Actul final al Conferin�ei pentru Securitate �i Cooperare în Europa �i în Carta de la Paris pentru o Nou� Europ�.

c. Totodat�, Acordul statueaz� mai multe reglement�ri concrete privind modalit��ile de desf��urare a rela�iilor economice în perioada tranzi�iei. Pe durata perioadei de tranzi�ie, România �i Comunitatea „vor stabili gradual o zon� de liber schimb bazat� pe obliga�ii reciproce �i echilibrate”, în concordan�� cu prevederile Acordului �i „în conformitate cu cele ale Acordului General pentru Tarife Vamale �i Comer� (G.A.T.T.)”. Obiectivele asocierii - stipulate expres în acest document de referin�� -

sunt: 1. s� asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic între p�r�i, care s� permit� dezvoltarea unor leg�turi politice strânse; 2. s� promoveze dezvoltarea comer�ului, precum �i rela�ii economice armonioase între p�r�i, sprijinind astfel dezvoltarea economic� a României; s� asigure o baz�

pentru cooperarea economic�, social�, financiar� �i cultural�; 3. s� sprijine eforturile României de dezvoltare a economiei, de des�vâr�ire a tranzi�iei într-o economie de pia�� i de consolidare a democra�iei;

4. s� stabileasc� institu�ii adecvate pentru a face asocierea efectiv�; 5. s� asigure un cadru pentru integrarea gradual� a României în Comunitate, urmând ca

România s� îndeplineasc� condi�iile statornicite pentru integrare. 3.4. Principii �i norme convenite prin acorduri bilaterale

In ultimii ani, România a negociat �i încheiat acorduri bilaterale cu mai multe ��ri, în care au fost convenite - în afara unor m�suri concrete cu privire la dezvoltarea schimburilor comerciale - asemenea principii �i norme, cum sunt: cooperarea reciproc avantajoas�, consultarea periodic� si aplicarea normelor general recunoscute ale rela�iilor economice dintre state.

O preocupare deosebit� a constituit-o adoptarea unui cadru juridic adecvat pentru promovarea investi�iilor. Astfel, în Acordul încheiat între Guvernul României �i Guvernul Regatului Norvegiei se stipuleaz�, în mod expres, c� „fiecare parte contractant� va încuraja �i crea condi�ii favorabile pentru investi�iile efectuate pe teritoriul s�u de c�tre investitori al celeilalte p�r�i contractante”. De asemenea, s-a convenit ca fiecare parte contractant� s� acorde „investi�iilor efectuate pe teritoriul s�u de c�tre investitori ai celeilalte p�r�i contractante �i, de asemenea, veniturilor rezultate, un tratament nu mai pu�in favorabil decât cel pe care îl acord� în situa�ii asem�n�toare investi�iilor �i veniturilor investitorilor oric�rui stat ter�”.

Acorduri bilaterale pentru promovarea �i protejarea investi�iilor au fost negociate �i convenite cu mai multe state, având în vedere importan�a unor principii �i norme adecvate pentru încurajarea investi�iilor str�ine în perioada tranzi�iei la economia de pia��.

In acela�i timp, România a negociat �i încheiat mai multe acorduri privind dezvoltarea cooper�rii economice �i a schimburilor comerciale. A�a, de pild�, în Acordul dintre Guvernul României �i Guvernul Republicii Moldova se stipuleaz�, mai întâi, principiile fundamentale ale rela�iilor economice �i comerciale dintre cele dou� ��ri. Exprimându-�i hot�rârea s� adânceasc�

16

„rela�iile de bun� vecin�tate” dintre ele, România �i Republica Moldova au convenit s� a�eze la baza rela�iilor economice �i comerciale principiile: 1. egalit��ii în drepturi; 2. avantajului reciproc; 3. dreptului interna�ional. Prin acest Acord s-a convenit ca p�r�ile s� stimuleze „l�rgirea cooper�rii în produc�ie, crearea de organiza�ii, întreprinderi �i societ��i mixte, realizarea de investi�ii reciproce de capital, precum �i a altor forme modeme de colaborare, practicate în economia mondial�”.

Asemenea principii �i norme sunt stipulate în celelalte acorduri încheiate de România cu alte ��ri dup� Revolu�ia din 1989. La unele din aceste acorduri ne vom referi în alte capitole ale cursului

3.5. Contribu�ia la elaborarea �i adoptarea noilor reglement�ri în domeniul comer�ului interna�ional

Participând activ la negocieri, reprezentan�ii ��rii noastre au avut o contribu�ie remarcabil� la elaborarea �i adoptarea: Conven�iei asupra prescrip�iei în materie de Vânzare Interna�ional� de M�rfuri, încheiat� la New York, la 14 iunie 1974 �i amendat� prin Protocolul din 11 aprilie 1980; Conven�iei Na�iunilor Unite privind Transportul M�rfurilor pe Mare, încheiat� la Ham- burg, în 1978; Conven�iei Na�iunilor Unite asupra Contractelor pentru Vânzarea Interna�ional� de M�rfuri, încheiat� la Viena, în 1980; Conven�iei Na�iunilor Unite asupra R�spunderii Operatorilor Transportului Terminal în Comer�ul Interna�ional, încheiat� la Viena, în 1991; Conven�iei Na�iunilor Unite asupra Garan�iilor Independente �i Scrisorilor de Credit Stand-by, încheiat� la New York, în 1995; Conven�iei privind Recunoa�terea �i Aplicarea Hot�rârilor Arbitrale Str�ine, încheiat� la New York, în 1958. 1. Pentru reglement�ri uniforme în domeniul transportului de m�rfuri pe mare

La 7 ianuarie 1982, România a aderat la Conven�ia Na�iunilor Unite privind Transportul M�rfurilor pe Mare, încheiat� la Hamburg, în 1978. Textul Conven�iei a fost adoptat de c�tre Conferin�a Na�iunilor Unite asupra transportului de m�rfuri pe mare. Dup� cum se �tie, la solicitarea Comisiei Na�iunilor Unite pentru Comer� �i Dezvoltare, proiectul acestei conven�ii a fost elaborat de c�tre Comisia Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional. Acest proiect s-a bucurat de aprecierile participan�ilor la Conferin��, care au remarcat rolul UNCITRAL în procesul codific�rii normelor juridice în acest domeniu.

Prevederile Conven�iei se aplic� tuturor contractelor de transport pe mare între dou� state diferite, dac�: 1. portul de înc�rcare prev�zut în contractul de transport pe mare este situat într-un stat contractant, sau 2. portul de desc�rcare prev�zut în contractul de transport pe mare este situat într-un stat contractant, sau 3. imul din porturile facultative de desc�rcare, prev�zut în contractul de transport pe mare, este portul efectiv de desc�rcare �i este situat într-un stat contractant, sau 4. conosamentul sau alt document, care face dovada contractului de transport pe mare, este emis într-un stat contractant sau stipuleaz� c� prevederile Conven�iei sau legisla�ia oric�rui stat care le aplic� guverneaz� contractul. Statele participante la negocieri au acceptat ca în interpretarea �i aplicarea Conven�iei s� se �in� seama „de caracterul ei interna�ional �i de necesitatea de a promova uniformitatea”.

Preciz�m c� în prezent Comisia Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional examineaz� posibilitatea armoniz�rii reglement�rilor din aceast� Conven�ie cu cele adoptate la Haga, în scopul elimin�rii contradic�iilor existente �i elabor�rii unui instrument juridic care s� con�in� reglement�ri unitare în acest important domeniu al Comer�ului Interna�ional. Reprezentan�ii ��rii noastre sus�in acest punct de vedere, insistând asupra reflect�rii mai adecvate a intereselor ��rilor care au pozi�ii similare României în aceste raporturi comerciale. 2. Semnifica�ia consensului asupra Contractelor pentru vânzarea interna�ional� de m�rfuri

La 22 mai 1991, România a aderat la Conven�ia Na�iunilor Unite asupra Contractelor pentru Vânzarea Interna�ional� de M�rfuri, încheiat� la Viena, în 1980, iar la 23 aprilie 1992, �ara noastr� a aderat la Conven�ia asupra prescrip�iei în materie de Vânzare Interna�ional� de M�rfuri, a�a cum a fost amendat� prin Protocolul din 11 aprilie 1980. Negocierile din cadrul UNCITRAL, la care reprezentan�ii ��rii noastre au avut o contribu�ie remarcabil�, au dus la convenirea unor reguli uniforme „aplicabile contractelor de vânzare interna�ional� de m�rfuri compatibile cu diferite sisteme sociale, economice �i juridice”. Reprezentan�ii statelor au apreciat c� - prin consensul realizat - se va aduce o contribu�ie important� „la eliminarea obstacolelor juridice în schimburile interna�ionale” �i va fi favorizat� „dezvoltarea comer�ului interna�ional”.

Conven�ia se aplic� contractelor de vânzare de m�rfuri între p�r�i care î�i au sediul în state diferite: 1. când aceste state sunt state contractante sau 2. când normele de drept interna�ional privat conduc la aplicarea legii unui stat contractant. Nu se �ine seama de faptul c� p�r�ile au sediul în state diferite, dac� acest fapt nu rezult� din contract, nici din tranzac�ii anterioare între p�r�i, nici

17

din informa�ii furnizate de ele în orice moment anterior încheierii sau cu ocazia încheierii contractului. Mai mult, s-a convenit c� „nici na�ionalitatea p�r�ilor, nici caracterul civil sau comercial al p�r�ilor sau al contractului nu sunt luate în considerare” pentru aplicarea Conven�iei.

O ampl� negociere a avut loc în cadrul UNCITRAL �i cu privire la prescrip�ia în materie de vânzare interna�ional� de m�rfuri, convenindu-se asupra condi�iilor în care drepturile �i ac�iunile reciproce ale unui cump�r�tor sau ale unui vânz�tor - n�scute dintr-un contract de vânzare interna�ional� de bunuri mobile corporale, sau referitoare la o contraven�ie la acest contract, rezilierea ori nulitatea sa - „nu mai pot fi exercitate ca urmare a expir�rii unui anumit interval de timp”, adic� a unui termen de prescrip�ie. Reprezentan�ii statelor au stabilit ca termenul de prescrip�ie s� fie de 4 ani. Trebuie observat c� - în afara unei dispozi�ii contrare Conven�iei - „aceasta se aplic� far� a se �ine seama de legea care ar fi aplicabil� în puterea regulilor de drept interna�ional privat”. Conven�ia nu se aplic� „când p�r�ile au exclus în mod expres aplicarea ei’*..

în anii care au trecut de la adoptarea acestor reglement�ri, s-a remarcat impactul pe care îl au „în statuarea unor reguli uniforme în materie de vânzare interna�ional� de m�rfuri”. Dezbaterie UNCITRAL au atras aten�ia asupra evolu�iilor pozitive în acest domeniu, luându- se în considerare posibile îmbun�t��iri în anii ce vin. 3. Recunoa�terea �i aplicarea hot�rârilor arbitrate str�ine

Ca expresie a interesului pentru solu�ionarea corect� a diferitelor litigii în condi�iile extinderii rela�iilor comerciale interna�ionale, înc� de la 13 septembrie 1961, România a aderat la Conven�ia privind Recunoa�terea �i Aplicarea Hot�rârilor Arbitrale Str�ine, încheiat� la New York, în 1958. în prezent, hot�rârile str�ine sunt recunoscute de plin drept în România, dac� se refer� la statutul civil al cet��enilor statului unde au fost pronun�ate sau dac� - fiind pronun�ate într-un stat ter� - au fost recunoscute mai întâi în statul de cet��enie al fiec�rei p�r�i. Hot�rârile pot fi recunoscute - spre a beneficia de puterea lucrului judecat - dac� sunt îndeplinite cumulativ trei condi�ii:

1. hot�rârea este definitiv�, potrivit legii statului unde a fost pronun�at�; 2. instan�a care a pronun�at-o a avut, potrivit legii, competen�a s� judece procesul; 3. exist� reciprocitate în ce prive�te efectele hot�rârilor str�ine între România �i statul instan�ei

care a pronun�at hot�rârea. In iunie 1998, sub conducerea reprezentantului ��rii noastre, în calitate de pre�edinte al

UNCITRAL, a avut loc la Sediul din New York al Na�iunilor Unite, cu participarea Secretarului General al ONU, Kofi Annan, o ampl� analiz� a modului în care se aplic� Conven�ia pentru Recunoa�terea �i Aplicarea Hot�rârilor Arbitrale Str�ine. Peste 300 de exper�i interna�ionali - unii dintre ei participan�i la elaborarea Conven�iei în 1958 - au relevat „importan�a excep�ional� a acestei reglement�ri” în procesul „facilit�rii rela�iilor comerciale interna�ionale”. S-a observat c� statele contractante recunosc valabilitatea Conven�iei, stipulând în reglement�rile lor na�ionale reguli de natur� s�-i garanteze aplicarea. Exper�i din Statele Unite ale Americii, din China, din Federa�ia Rus�, Fran�a �i Canada au atras aten�ia asupra rolului reglement�rilor din 1958 în „dezvoltarea progresiv� a dreptului comer�ului interna�ional”.

Subliniind semnifica�ia analizei efectuate la New York, profesorul Jernej Secolec constat� c� „în cei 40 de ani, care au trecut de la adoptarea Conven�iei, participan�ii la rela�iile comerciale interna�ionale n-au încetat în a-i sublinia actualitatea”, ca urmare a „preciziei �i clarit��ii prevederilor sale”. Totodat�, s-au remarcat dezvolt�rile survenite �i rolul Legii Model elaborat� în cadrul UNCITRAL, precum �i a Notelor asupra Organiz�rii Procedurilor Arbitrale. 4. Un rol activ în promovarea unor reglement�ri impuse de dezvoltarea prezent� �i viitoare a comer�ului interna�ional

a. In prezent, reprezentan�ii ��rii noastre particip� activ la desf��urarea negocierilor privind „Practicile contractuale interna�ionale”, care la a 29-a sesiune (Viena, octombrie 1998) au înregistrat progrese remarcabile, precum �i la desf��urarea negocierilor privind „Comer�ul electronic”, care - în cursul sesiunii din iunie-iulie 1998, de la New York - au dus la elaborarea unor reguli importante în leg�tur� cu „semn�tura electronic�”.

b. Este de remarcat rolul delega�iei ��rii noastre la promovarea unor reglement�ri adecvate cu privire la „Finan�area privat� a proiectelor de infrastructur�”. In ultimii doi ani, s-au depus eforturi sus�inute ca în noile texte s� fie reflectate corespunz�tor interesele ��rilor în tranzi�ie din Europa Central� �i de Est, inclusiv ale României, în vederea stimul�rii �i sus�inerii finan��rii private a proiectelor de infrastructur�.

c. Ca o recunoa�tere a rolului activ în procesul dezvolt�rii progresive a Dreptului Comer�ului Interna�ional, la a 52-a sesiune a Adun�rii Generale a Na�iunilor Unite, România a fost aleas�

18

membr� a Comisiei pân� în anul 2004, iar la a 31-a sesiune a Comisiei, reprezentantul ��rii noastre a fost ales, prin consens, pre�edinte al UNCITRAL.

d. în perioada 29-30 octombrie 1998 a avut loc la Bucure�ti - sub egida Camerei de Comer� �i Industrie a României - Seminarul UNCITRAL asupra Dreptului Comer�ului Interna�ional, în cursul c�ruia s-au dezb�tut teme de cea mai mare însemn�tate �i actualitate, cum sunt: Vânzarea Interna�ional�; Sistemul bancar �i de pl��i; Transportul maritim de m�rfuri; Comer�ul electronic; Falimentul; Solu�ionarea litigiilor comerciale. Au participat exper�i cu înalt� calificare din corpul profesional al Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional, precum �i speciali�ti, cadre universitare, practicieni din domeniul comer�ului din �ara noastr�.

In concluziile Seminarului s-a subliniat caracterul profesional al dezbaterilor, atr�gând aten�ia asupra semnifica�iei lor în clarificarea unora din cele mai importante probleme juridice care apar în aceast� perioad� complex� a tranzi�iei la economia de pia�� în România.

e. Din ini�iativa conducerii Camerei de Comer� �i Industrie a României, în mai 1999 se va organiza la Gala�i - sub egida Camerei locale de Comer� �i Industrie - o dezbatere asupra problemelor privind „Transportul fluvial de m�rfuri”, îndeosebi pe Dun�re, urm�rindu-se perfec�ionarea reglement�rilor în acest domeniul, în perspectiva dezvolt�rii cooper�rii dintre ��rile riverane �i celelalte ��ri în condi�iile extinderii Comer�ului Interna�ional.

NU UITA! Ca expresie a interesului pentru solu�ionarea corect� a diferitelor litigii în condi�iile extinderii rela�iilor comerciale interna�ionale, înc� de la 13 septembrie 1961, România a aderat la Conven�ia privind Recunoa�terea �i Aplicarea Hot�rârilor Arbitrale Str�ine, încheiat� la New York, în 1958. în prezent, hot�rârile str�ine sunt recunoscute de plin drept în România, dac� se refer� la statutul civil al cet��enilor statului unde au fost pronun�ate sau dac� - fiind pronun�ate într-un stat ter� - au fost recunoscute mai întâi în statul de cet��enie al fiec�rei p�r�i. Hot�rârile pot fi recunoscute - spre a beneficia de puterea lucrului judecat - dac� sunt îndeplinite cumulativ trei condi�ii:

1. hot�rârea este definitiv�, potrivit legii statului unde a fost pronun�at�; 2. instan�a care a pronun�at-o a avut, potrivit legii, competen�a s� judece procesul; 3. exist� reciprocitate în ce prive�te efectele hot�rârilor str�ine între România �i

statul instan�ei care a pronun�at hot�rârea.

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt principiile ce guverneaz� comer�ul interna�ional al României? 2. Care sunt elementele definitorii ale normelor conevite prin acordurile

bilaterale ale României?

PROPUNERI DE REFERATE Normele fundamentale consacrate în Carta de la Paris pentru o nou� Europ� Necesitatea adopt�rii de noi reglement�ri în domeniul comer�ului interna�ional. Particularitatile punerii în aplicare a hot�rârilor arbitrale str�ine

19

Unitatea de înv��are nr.4 Regimul institu�iilor str�ine Cuprins

4.1. Introducere 4.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 4.3. No�iuni de baz� – investi�ie str�in�, investitor str�in 4.4. Sistemul de garan�ii 4.5. Opera�iuni financiar – valutare �i comerciale

4.1. Introducere Pornind de la cerin�a atragerii investi�iilor str�ine în România, noua Putere instaurat�

dup� Revolu�ia din 1989 a ini�iat importante acte normative, care - în acest moment - definesc regimul investi�iilor str�ine, un regim care, în multe privin�e este aliniat la reglement�rile europene �i mondiale în materie, dar, totodat�, cunoa�te unele particularit��i asupra c�rora vom insista în aceast� parte a cursului.


- Va fi familiarizat cu no�iunile de baz� privind opera�iunile financiar valutare �i comerciale

- Va �ti s� identifice tipurile investi�ii str�ine - Va cunoa�te caracteristicile cadrului legislativ de comer� exterior al României - Va de�ine cuno�tin�ele necesare in vederea identific�rii elementelor necesare

perfec�ion�rii sistemului normativ ce asigur� func�ionarea comer�ului exterior al României.


4.3. No�iuni de baz� – investi�ie str�in�, investitor str�in

In baza reglement�rilor interna�ionale �i a legii române prin investi�ii str�ine se în�eleg: 1. constituirea de societ��i comerciale, filiale sau sucursale, cu capital integral str�in sau în

asociere cu persoane fizice sau persoane juridice române, în conformitate cu reglement�rile privind societ��ile comerciale;

2. participarea la majorarea capitalului social al unei societ��i existente sau dobândirea de p�r�i sociale ori ac�iuni la asemenea societ��i, precum �i de obliga�iuni sau alte efecte de comer�;

3. concesionarea, închirierea sau loca�ia gestiunii, în condi�iile legii, a unor activit��i economice, servicii publice, unit��i de produc�ie ale unor regii autonome sau societ��i comerciale;

4. dobândirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile, altor drepturi reale, cu excep�ia dreptului de proprietate asupra terenurilor;

5. dobândirea de drepturi de proprietate industrial� �i intelectual�; 6. dobândirea de drepturi de crean�� sau alte drepturi referitoare la prest�ri de valoare

economic� asociate unei investi�ii; 7. cump�rarea de spa�ii de produc�ie sau alte cl�diri, cu excep�ia locuin�elor, altele decât cele

auxiliare investi�iei, precum �i construirea lor;

20

8. contractarea execut�rii de lucr�ri de explorare, exploatare �i împ�r�ire a produc�iei în domeniul resurselor naturale.

A�adar, no�iunea de investi�ie str�in� în baza legii este foarte larg�. Accentul este pus - în definirea investi�iei str�ine - pe modalit��ile de realizare a acesteia: sub form� de societ��i comerciale; în forme contractuale.

In prima form�, investi�ia se realizeaz� prin: a. constituirea de societ��i comerciale;

b. participarea la majorarea capitalului social, dobândirea de p�r�i sociale ori ac�iuni, precum �i obliga�iuni sau alte efecte de comer�.

In forma contractual�, investi�ia se realizeaz� prin concesionarea, închirierea sau loca�ia de gestiune.

Analiza textului îng�duie concluzia c� nu sunt limitate num�rul de investi�ii str�ine pe care le poate face acela�i investitor. De asemenea, legea nu stipuleaz� restric�ii nici cu privire la forma acestor investi�ii, ceea ce pune în eviden�� caracterul liberal accentuat al acestor reglement�ri. Ce se în�elege prin investitor str�in?

Investitorul str�in este persoana fizic� sau juridic� cu domiciliul ori - dup� caz - cu sediul în str�in�tate, care face investi�ii în �ara noastr� în conformitate cu modalit��ile stipulate în lege.

Domiciliul - în cazul persoanelor fizice, �i sediul - în cazul persoanelor juridice, reprezint� elementul de extraneitate necesar pentru a defini investitorul respectiv ca fiind investitor str�in.

Cet��enia, în cazul persoanelor fizice, �i na�ionalitatea, în cazul celor juridice nu reprezint� o condi�ie, �i nu au impact asupra definirii investitorului ca fiind str�in. „Investitorii str�ini - se stipuleaz� în lege - beneficiaz� de regimul juridic stabilit prin prezenta lege, indiferent de cet��enia sau, dup� caz, de na�ionalitatea acestora”.

Dac� o persoan� juridic� are sedii în state diferite, relevant este sediul care reprezint� centrul principal de conducere �i gestiune 1. Principii specifice

Inc� din defini�ia investi�iei �i a investitorului str�in au rezultat coordonatele care le guverneaz� activitatea, concretizate în principii care au - a�a cum am mai subliniat - un caracter liberal accentuat. a. Principiul egalit��ii de tratament

Men�ion�m c� - în dezbaterile Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional - s-a insistat, în mod constant, asupra promov�rii unor norme juridice care s� elimine orice discriminare de tratament investitorilor str�ini. Astfel, în negocierea �i elaborarea textelor privind Finan�area privat� a proiectelor de infrastructur� s-a sus�inut necesitatea stipul�rii unor norme care s� garanteze egalitatea de tratament pentru to�i investitorii.

In baza legii române, nu se pot face discrimin�ri în func�ie de cet��enia sau, dup� caz, na�ionalitatea investitorilor. Legea noastr� consacr� acest principiu în art. 11, care statueaz� c� investitorii beneficiaz� de regimul stabilit „indiferent de cet��enie sau, dup� caz, de na�ionalitatea acestora”.

Nu sunt admise discrimin�ri nici în leg�tur� cu domiciliul sau sediul investitorilor. A�a, de pild�, în baza Legii nr. 84 din 1992, „în zonele libere sunt admise mijloace de transport, m�rfuri �i alte bunuri, f�r� restric�ii privind �ara de origine, de provenien�� sau de destina�ie”. b. Principiul libert��ii formelor �i modalit��ilor de investire

1. Regimul juridic al investi�iilor str�ine îng�duie libera alegere a modalit��ilor �i formelor de investi�ie. Textele în vigoare ofer� o gam� larg� de posibilit��i de op�iune pentru orice investitor str�in.

2. Aportul investitorilor str�ini poate consta în: a. capital în valut� liber convertibil�; b. ma�ini, utilaje, mijloace de transport, subansamble, piese de schimb �i alte bunuri; c. servicii, drepturi de proprietate industrial� �i intelectual� - brevete, licen�e, know-how, m�rci de fabric� �i de comer�, dreptul de autor, traduc�tor, editor -, cuno�tin�e �i metode de organizare �i conducere; d. profituri în valut� liber convertibil� �i în lei, ob�inute în condi�iile legii, din activit��ile realizate în România.

3. Este evident c� investitorii str�ini pot constitui aporturi �i în alte bunuri, în afara celor enumerate în text. A�a, de pild�, o crean�� împotriva unui ter� din str�in�tate constituit� ca aport la o societate cu sediul în �ara noastr�. Consider�m corect� opinia profesorului Drago�- Alexandru Sitaru c� „o alt� concluzie ar fi contrar� finalit��ii legii, care urm�re�te atragerea investi�iilor de capital str�in în �ar�, în orice form� legal�”. c. Principiului liberului acces al investi�iilor str�ine

21

1. �i acest principiu se circumscrie coordonatelor generale liberale ale regimului investi�iilor str�ine în România. Legiuitorul - incluzând în concep�ia general� a regimului juridic posibilitatea unui acces liber al investi�iilor str�ine - a urm�rirea, �i pe aceast� cale, s� stimuleze �i cointereseze investitorii str�ini.

2. In temeiul legii, investi�ii str�ine pot fi efectuate în toate sectoarele din domeniul industriei, explor�rii �i exploat�rii resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii �i comunica�iilor, construc�iilor civile �i industriale, cercet�rii �tiin�ifice �i dezvolt�rii tehnologice, comer�ului, transporturilor, turismului, serviciilor bancare �i de asigurare �i altor servicii.

O asemenea enumerare este de natur� s� eviden�ieze multitudinea posibilit��ilor de acces a investi�iilor �i investitorilor str�ini în toate sectoarele economiei. Accesul liber al investi�iei este atât o problem� de concep�ie, principial� - r�spunzând preocup�rii de a instaura un sistem bazat pe libera ini�iativ� proclamat� de Revolu�ia Român� din 1989 -, cât �i una de natur� a r�spunde unor cerin�e practice, concrete. Dup� cum s-a v�zut, eficien�a unei investi�ii nu este în raport de dorin�a unor centre sau unui centru de decizie, ci în raport de cunoa�terea �i aplicarea legilor economiei de pia��. Or, nici un investitor str�in

- cunoscând cerin�ele acestor legi nu va investi decât în m�sura în care rezultatele economice sunt garantate.

3. Asemenea altor sisteme de drept, precum �i a concep�iei care guverneaz� acest domeniu, reglement�rile române�ti con�in unele condi�ii, ce trebuie avute în vedere la efectuarea investi�iei: a. s� nu încalce normele de protec�ie a mediului înconjur�tor; b. s� nu aduc� atingere intereselor de securitate �i ap�rare na�ional� ale României; c. s� nu d�uneze ordinii publice, s�n�t��ii �i moralei. In acela�i timp, Legea nr. 84 din 1992 stipuleaz� c� în zonele libere nu este admis accesul acelor bunuri „al c�ror import este prohibit pe teritoriul României prin lege sau prin conven�iile interna�ionale la care România este parte”. 4.4. Sistemul de garan�ii

1. Unul din cele mai importante elemente ale regimului investi�iilor str�ine în România îl constituie sistemul de garan�ii, care - prin normele expres stipulate - dau siguran�a necesar� investitorului str�in c� investi�ia efectuat� se bucur� de protec�ia juridic� necesar�.

2. Legea precizeaz� c� „investi�iile str�ine în România nu pot fi na�ionalizate, expropriate, rechizi�ionate sau supuse altor m�suri cu efecte similare, decât în cazuri de interes public, cu respectarea procedurii prev�zute de lege �i cu plata unei desp�gubiri corespunz�toare valorii investi�iei, care trebuie sâ fie prompt�, adecvat� �i efectiv�”.

în temeiul Constitu�iei României „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauz� de utilitate public�, stabilit� potrivit legii, cu dreapt� �i prealabil� desp�gubire”. Procedura la care se refer� Legea nr. 35/1991, este cea con�inut� lin Legea nr. 33 din 1994, care se refer� la exproprierea pentru „cauz� de utilitate public�”. 3. Cazurile de interes public sau de „utilitate public�” constituie - dup� cum rezult� din analiza textelor - excep�ia �i nu regula. Dac� na�ionalizarea, exproprierea, rechizi�ionarea se v�desc a fi necesare pentru „cauz� de utilitate public�”, desp�gubirea trebuie s� întruneasc� trei condi�ii cumulate: a. prompt�; adecvat� �i c. efectiv�. Legea prevede c� desp�gubirea este determinat� în raport cu valoarea investi�iei pe pia�� la data lu�rii uneia dintre m�surile enun�ate. Dac� valoarea desp�gubirii nu poate fi determinat�, la nivelul pie�ei, ea „se stabile�te de p�r�i pe baza unor principii echitabile, în func�ie de capitalul investit, cre�terea valorii sau deprecierea acestuia �i de veniturile curente”. în situa�ia în care investitorul str�in nu accept� valoarea desp�gubirii determinate, dup� caz, aceasta „se va stabili pe cale judec�toreasc�, în condi�iile prev�zute de lege”.

Limitarea �i, pe cât posibil, excluderea unor m�suri de expropriere abuzive, a preocupat �i preocup�, în continuare Comisia Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional. Propunerile f�cute vizeaz� elaborarea unor reguli uniforme, care s� orienteze practica în acest domeniu.

Drepturile �i obliga�iile investitorilor str�ini v�desc, de asemenea, preocuparea legiuitorului român de a oferi un statut stimulativ tuturor celor preocupa�i s� investeasc� în �ara noastr�. a. Drepturi

1. Legea român� este generoas� la acest capitol. Drepturile oferite investitorilor str�ini - �inând seama de concep�ia dominant� pe plan interna�ional - adaug� importante facilit��i, încercând s� atrag� investi�ia str�in� �i s� cointereseze investitorii.

2. Potrivit legii, investitorii str�ini au dreptul: a. s� participe la conducerea �i gestionarea

22

investi�iei, potrivit contractelor �i statutelor convenite; b. s� înstr�ineze drepturile �i obliga�iile lor contractuale c�tre al�i investitori, români sau str�ini; c. s� transfere în str�in�tate profiturile ce li se cuvin în valut� liber convertibil�, precum �i partea de profituri în lei stabilit� în condi�iile legii; d. s� transfere în str�in�tate sumele încasate din dreptul de autor, cotele ce li se cuvin pentru asisten�� de specialitate, expertize �i alte servicii, potrivit contractelor încheiate; e. s� transfere în str�in�tate sumele ob�inute în valut� în urma vânz�rii, totale sau par�iale, a ac�iunilor, p�r�ilor sociale, obliga�iunilor sau altor efecte de comer�, precum �i pe cele rezultate din lichidarea investi�iilor; f. s� transfere în str�in�tate, în valut�, în trei rate anuale, sumele ob�inute în lei în urma lichid�rii investi�iilor; g. s� transfere în str�in�tate, în valut� convenit�, sumele ob�inute cu titlu de desp�gubire în situa�ia lu�rii uneia din m�surile prev�zute de lege (na�ionalizare, expropriere, rechizi�ionare etc.) „în cazuri de interes public”

Rezult� - din analiza textului - c� investitorii str�ini au dreptul s� transfere în str�in�tate sumele ob�inute. Legea stipuleaz�, a�a cum se vede, pentru fiecare caz în parte, temeiul juridic al acestui transfer. Se observ� c� în toate situa�iile sumele pot fi ob�inute în lei sau în valut�. Dac� au fost ob�inute în lei - pentru a putea fi transferate - ele trebuie transformate în valut�. Transferul este supus regulilor privind opera�iunile valutare curente. Se remarc�, totodat�, c� sumele ob�inute direct în valut� sau în lei transforma�i în valut� se pot transfera integral în str�in�tate.

3. în zonele libere, toate opera�iunile financiare se fac în valut� liber convertibil�. Evident, aceste opera�iuni privesc activit��ile desf��urate în zonele libere, potrivit prevederilor legii.

Legea privind zonele libere stipuleaz� - în privin�a personalului - c� plata salariilor se poate efectua în lei �i în valut� sau numai în lei ori numai în valut� prin negocieri colective sau individuale. Mai mult, la stabilirea salariilor personalului nu se aplic� sistemul de impozitare suplimentar� a�a cum este prev�zut în reglement�rile în vigoare. Totodat�, în zonele libere „personalul str�in, stabilit prin conven�ia p�r�ilor, poate fi angajat în posturi de conducere �i de specialitate, cu respectarea dispozi�iilor legale”.

4. Investi�iile str�ine efectuate potrivit prevederilor legii beneficiaz� de regimul juridic stabilit prin lege pe întreaga durat� de existen��.

5. Un întreg capitol din lege este dedicat facilit��ilor acordate investitorilor str�ini. Aceste facilit��i se refer� la scutiri de plat� a unor taxe vamale; la scutiri de plat� a impozitului pe profit, în condi�iile �i situa�iile prev�zute de lege; la unele facilit��i suplimentare privind transferul de valut� convertibil� etc.. b. Obliga�ii

în statutul investitorilor str�ini sunt stipulate - concomitent cu drepturile �i facilit��ile la care ne-am referit - �i unele obliga�ii.

1. Efectuarea investi�iei se face pe baza unei cereri înregistrat� la Agen�ia Român� de Dezvoltare.

2. Investitorul str�in - atunci când face cererea de înregistrare - are obliga�ia s� prezinte contractul de societate �i statutul; contracte comerciale; alte acte juridice „întocmite cu respectarea cerin�elor legii române, �inând seama de modalitatea de realizare a investi�iei”.

3. Investitorul str�in are dreptul, dar �i obliga�ia s� efectueze investi�ia „în condi�iile prev�zute de legea român�”. Aceste condi�ii se stabilesc în raport de modalitatea de realizare a investi�iei �i „în baza confirm�rii date de Agen�ia Român� de Dezvoltare sau a cererii investitorului str�in, în absen�a comunic�rii Agen�iei”.

Potrivit legii, calitatea de investitor str�in „se dovede�te prin certificatul de investitor, eliberat de Agen�ia Român� de Dezvoltare”. Certificatul - eliberat potrivit procedurii legale - „este opozabil autorit��ilor române pentru dovedirea drepturilor investitorilor str�ini”.

4. Pe toat� durata investi�iei, investitorul str�in are obliga�ia s� ac�ioneze în conformitate cu dispozi�iile legii române, precum �i potrivit normelor stipulate în conven�iile interna�ionale la care România este parte.

5. în cazul în care investi�iile str�ine se lichideaz� voluntar într-o perioad� de timp mai mic� decât dublul celei pentru care investitorii str�ini beneficiaz� de scutirile prev�zute de lege „ace�tia vor fi obliga�i s� pl�teasc� impozitele stabilite, potrivit legii, pe întreaga durat� de func�ionare a investi�iei”.

Exercitarea drepturilor investitorilor str�ini este corelat� cu respectarea obliga�iilor stipulate de

lege. Nerespectarea acestor obliga�ii atrage dup� sine aplicarea sanc�iunilor prev�zute de normele

23

în vigoare. A�a, de pild�, desf��urarea în zonele libere a altor activit��i decât cele prev�zute în licen�ele eliberate conform legii este contraven�ie �i se pedepse�te potrivit normelor legale; introducerea în aceste zone a unor bunuri neînso�ite de documentele prev�zute de lege constituie contraven�ie �i se pedepse�te potrivit normelor legale, iar introducerea unor bunuri al c�ror import este prohibit în România în baza legii române �i conven�iilor interna�ionale constituie infrac�iune. Preciz�m c� legea privind regimul investi�iilor str�ine în România prevede drepturile �i obliga�iile investitorilor str�ini, f�r� a include - în mod expres - sanc�iunile ce ar urma s� se aplice în cazul înc�lc�rii obliga�iilor consacrate prin lege. Legiuitorul a considerat c� în cazul înc�lc�rii obliga�iilor, organele competente pot s� aplice normele dreptului comun. în alte texte de lege, cum este, de exemplu, cel privind zonele libere, legiuitorul a apreciat c� este necesar� stipularea expres� a unor sanc�iuni, în preocuparea de a oferi organelor de aplicare reglementare cât mai complet�. 4.5. Opera�iuni financiar – valutare �i comerciale

Este lesne de în�eles importan�a reglement�rii cât mai riguroase a opera�iunilor financiar- valutare �i comerciale într-o lege în care se stipuleaz� regimul investi�iilor str�ine.

a. Opera�iunile de încas�ri �i pl��i privind investi�iile str�ine „se efectueaz� prin conturi în lei �i în valut� deschise la b�nci cu sediul în România sau prin conturi în valut� deschise la b�nci cu sediul în str�in�tate”.

în baza legii, societ��ile comerciale cu participare str�in� �i ceilal�i investitori str�ini „au drept de dispozi�ie asupra disponibilit��ilor din conturile proprii”.A

b. în conformitate cu reglement�rile în vigoare, conturile în valut� se alimenteaz� pe trei c�i: 1. din aportul financiar al investitorilor; 2. din împrumuturile contractate; 3. din conturile proprii. Potrivit Regulamentului B�ncii Na�ionale a României privind efectuarea opera�iunilor valutare, conturile în valut� ale persoanelor juridice rezidente sunt alimentate prin opera�iuni valutare cu nereziden�i; prin vânz�ri-cump�r�ri de valut� pe pia�a valutar�, precum �i în zonele cu regim special, aprobate de Banca Na�ional� a României.

Legea precizeaz� c� pl��ile în valut� - inclusiv drepturile în valut� cuvenite investitorilor str�ini - „se efectueaz� numai din disponibilul în valut� din conturile proprii sau, dup� caz, ale societ��ilor comerciale cu participare str�in�”. c. Potrivit normelor în vigoare, societ��ile comerciale cu participare str�in� �i ceilal�i investitori str�ini „pot s� contracteze credite în lei �i în valut� de la unit��i finan�atoare din �ar� sau credite în valut� de la b�nci sau institu�ii financiare din str�in�tate”. Aceste opera�iuni se efectueaz� în condi�iile stipulate în normele privind contractarea de credite �i la nivelul dobânzilor aferente.

d. �i în cazul opera�iunilor financiare documentul de referin�� este contractul. Opera�iunile societ��ilor comerciale cu participare str�in� �i ale investitorilor str�ini „se efectueaz� pe baz� de contracte comerciale încheiate, în condi�iile legii, la pre�urile convenite în lei �i în valut�”. Aceste contracte sunt guvernate de asemenea principii ale dreptului comer�ului interna�ional, cum sunt: egalitatea p�r�ilor, libertatea conven�iilor, lex voluntatis.

e. Profitul în valut� sau în lei - cuvenit investitorilor str�ini - poate fi utilizat de ace�tia: 1. pentru efectuarea de noi investi�ii în România; 2. pentru cump�rarea de m�rfuri �i servicii române�ti; 3. poate fi schimbat, în condi�iile legii, pe pia�a financiar�.

In baza legii, investitorii str�ini au dreptul s� transfere în str�in�tate „profiturile ce li se cuvin în valut� liber convertibil�, precum �i partea de profituri în lei”, stabilit� în condi�iile normelor în vigoare.

NU UITA! Exercitarea drepturilor investitorilor str�ini este corelat� cu respectarea obliga�iilor stipulate de lege. Nerespectarea acestor obliga�ii atrage dup� sine aplicarea sanc�iunilor prev�zute de normele în vigoare. A�a, de pild�, desf��urarea în zonele libere a altor activit��i decât cele prev�zute în licen�ele eliberate conform legii este contraven�ie �i se pedepse�te potrivit normelor legale; introducerea în aceste zone a unor bunuri neînso�ite de documentele prev�zute de lege constituie contraven�ie �i se pedepse�te potrivit normelor legale, iar introducerea unor bunuri al c�ror import este prohibit în România în baza legii române �i conven�iilor interna�ionale constituie infrac�iune

24

Unitatea de înv��are nr.5 No�iunea, principiile, �i obiectul dreptului comer�ului interna�ional Cuprins

5.1. Introducere 5.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 5.3. No�iunea dreptului comer�ului interna�ional 5.4. Defini�ii 5.5. Obiectul dreptului comer�ului interna�ional

5.1. Introducere Analiza rela�iilor comerciale interna�ionale pune în lumin� nu numai locul �i rolul ce

le revine în ansamblul rela�iilor economice mondiale, ci �i caracterul lor deosebit de complex prin impactul pe care îl exercit� asupra evolu�iilor economico-sociale contemporane.

Având în vedere importan�a acestor rela�ii în ansamblul economiei mondiale, ele fac - în mod necesar - obiectul unor norme juridice, care au tr�s�turi proprii �i le delimiteaz� de normele ce alc�tuiesc alte ramuri de drept.


- Va fi familiarizat cu no�iunile specifice de baz� ale dreptului comer�ului interna�ional - Va �ti s� identifice metodele de reglementare ale dreptului comer�ului interna�ional - Va cunoa�te caracteristicile interpret�rii normelor de drept material �i

procesual ale dreptului comer�ului interna�ional - Va de�ine abilit��i privind identificarea caracterelor esen�iale ale obiectului

dreptului comer�ului interna�ional.


5.3. No�iunea dreptului comer�ului interna�ional

In doctrina juridic� întâlnim denumirea de „drept comercial interna�ional” sau de „drept interna�ional privat comercial”. Comisia specializat� a Na�iunilor Unite în acest domeniu a adoptat, la înfiin�area sa, în 1966 denumirea de „Drept Comercial Interna�ional”.

Profesorul Tudor Popescu atrage aten�ia asupra faptului c� „în comer�ul interna�ional nu este vorba de rela�ii între state ca s� se poat� vorbi de un drept "interna�ional,, (comercial), ci de rela�ii comerciale care se leag�, îndeob�te între comercian�i, persoane fizice �i persoane juridice”.

In observa�iile sale asupra denumirii de „drept interna�ional privat comercial”, profesorul Ioan Macovei constat� - în mod corect - c� aceasta „implic� o restrângere a domeniului de reglementare”, obiectul disciplinei reducându-se „numai la rela�iile de drept interna�ional privat”. Ar fi „un drept conflictual în materie, inevitabil �i util, dar insuficient pentru a cuprinde toate sau m�car cele mai importante institu�ii ale comer�ului interna�ional”.

Yvon Loussouran �i Jean Denis Bredin considerau necesar ca no�iunea s� includ� realitatea comer�ului interna�ional. Extinderea opera�iunilor pe care le implic� rela�iile comerciale interna�ionale a determinat renun�area la „formalit��ile greoaie ale dreptului civil �i la garan�iile

25

complicate din acest domeniu”, încheierea contractelor este facilitat� de simplificarea procedurii �i rapiditate, în condi�iile în care „executarea obliga�iilor contractuale este supus�, dimpotriv�, unor m�suri cât se poate de riguroase (rigor commercialis)”.

a. Cu toate c� unii autori consider� c� „dreptul comer�ului interna�ional” este o no�iune mai mult descriptiv�”, ajung la concluzia c� este, totu�i, cea mai potrivit�, deoarece ea „constat� existen�a unui fenomen, comer�ul interna�ional �i realitatea inevitabil�, a unui drept adecvat”.

b. Normele care compun dreptul comer�ului interna�ional sunt „norme materiale de drept comercial, de drept civil �i drept procesual civil”, care sunt reunite „prin obiectul lor comun de reglementare �i anume raporturile care apar în cadrul comer�ului interna�ional �i cooper�rii economice interna�ionale”. 2. Drept material �i drept procesual

a. Dup� cum am subliniat în Introducerea la acest curs, dreptul comer�ului interna�ional este o disciplin� juridic� pluridisciplinar� sau interdisciplinar�. în con�inutul ei se reg�sesc norme care apar�in dreptului comercial, dreptului civil �i dreptului procesual civil.

b. Normele care reglementeaz� domeniul complex al contractelor din comer�ul interna�ional sunt, dup� cum am subliniat, norme de drept material.

Normele care reglementeaz� modalit��ile de solu�ionare a diferendelor, deci cele privind arbitrajul din comer�ul interna�ional sunt norme de drept procesual.

c. în concep�ia profesorului Drago�-Alexandru Sitaru normele conflictuale din domeniul comer�ului interna�ional „de�i intereseaz� dreptul comer�ului interna�ional - deoarece circumstan�iaz� sfera de aplicare a normelor sale materiale, cuprinse în diferite sisteme de drept - nu intr� în con�inutul dreptului comer�ului interna�ional care, în esen��, este un drept material”. în optica multor autori, între care profesorii Tudor R. Popescu, Brându�a �tefanescu, Ion Ru- c�reanu, Octavian C�p��în�, Victor Babiuc, dreptul comer�ului interna�ional apare ca un drept material �i conflictual, în acela�i timp. 3. Metoda de reglementare

a. In raporturile juridice comerciale este caracteristic� pozi�ia de egalitate juridic� în care se afl� subiectele, unele fa�� de altele.

b. Este de subliniat c� în aceste raporturi statul ac�ioneaz� ca subiect de drept privat - de jure gestionis - adic� de pe pozi�ia de egalitate juridic� cu cealalt� parte, care poate fi o persoan� fizic� sau juridic� ce apar�ine unui alt stat. A�adar, prin metoda de reglementare, ca �i prin alte elemente caracteristice, dreptul comer�ului interna�ional, cuprinde, preponderent, norme de drept privat 5.4. Defini�ii

a. în concep�ia profesorului Tudor R. Popescu dreptul comer�ului interna�ional cuprinde „normele care cârmuiesc rela�iile comerciale ce dep��esc cadrul intern sau na�ional al unui stat �i au aderen�e interna�ionale, cu dou� sau mai multe sisteme de drept na�ionale”.

Aceast� defini�ie nu include - cum ar fi fost firesc - �i rela�iile de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ional�, asupra semnifica�iei c�rora atrag aten�ia quasimajoritatea autorilor.

b. Mircea N. Costin �i Sergiu Deleanu definesc dreptul comer�ului interna�ional ca un ansamblu de „norme conflictuale, norme de drept civil, de drept comercial �i norme de drept material uniform, iar în anumite limite �i norme de drept interna�ional public prin care se reglementeaz� raporturile de comer� interna�ional �i de cooperare economic� �i tehnico- �tiin�ific� stabilite între participan�ii la circuitul mondial de valori �i de cuno�tin�e .

c. Profesorul Drago�-Alexandru Sitaru pune accentul pe normele de drept material, care - în baza argumenta�iei pe care o desf��oar� în analiza efectuat� - alc�tuiesc con�inutul dreptului comer�ului interna�ional.

A�adar, în lumina analizei efectuate, putem defini dreptul comer�ului interna�ional ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementeaz� rela�iile comerciale �i de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ionale.

1. Normele dreptului comer�ului interna�ional se situeaz� la limita ordinii juridice na�ionale cu ordinea juridic� interna�ional�;

2. Normele dreptului comer�ului interna�ional reglementeaz� atât rela�iile comerciale interna�ionale, cât �i rela�iile de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ionale;

3. Normele dreptului comer�ului interna�ional sunt atât norme de drept material, cât �i norme

26

de drept procesual, vizând arbitrajul din comer�ul interna�ional. 5.5. Obiectul dreptului comer�ului interna�ional

Din cercetarea efectuat� putem în�elege cu u�urin�� care este obiectul dreptului comer�ului interna�ional. De altfel, obiectul rezult� �i din defini�ia dat� acestei discipline. Astfel, obiectul dreptului comer�ului interna�ional îl constituie raporturile juridice patrimoniale, care au caracter de comercialitate �i interna�ionalitate.

Definirea obiectului dreptului comer�ului interna�ional pune în lumin� caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice de drept al comer�ului interna�ional: a. caracterul patrimonial; b. caracterul comercial; c. caracterul interna�ional. 1. Caracterul patrimonial

Raporturile juridice de comer� interna�ional �i de cooperare economic� �i tehnico- �tiin�ific� „sunt prin excelen�� raporturi patrimoniale care se stabilesc între participan�ii la circuitul mondial de valori �i de cuno�tin�e”. Este de precizat c� drepturile privind anumite atribute de identificare ale participan�ilor Ia aceste raporturi, care - în dreptul comun au caracter personal - nepatrimonial când apar�in unui subiect al raporturilor comerciale interna�ionale dobândesc un caracter patrimonial. Exemple, în acest sens, pot fi: a. forma numelui comercial, adic� firma; b. emblema; c. sediul comercial

Prin reglement�ri exprese, înc�lcarea acestor drepturi este ap�rat� printr-o ac�iune patrimonial�, putând s� îmbrace: 1. forma ac�iunii în contrafacere de concuren�� neloial� sau forma ac�iunii în daune. 2. Caracterul comercial

No�iunea de comercialitate implic� anumite criterii, având în vedere modul în care este definit� în dreptul intern. Criteriul general al comercialit��ii - observ� profesorul Romul Vonica - „prin care se disting actele civile de actele comerciale este cel care are în vedere cauza actelor de comer� �i const� în interpunerea în procesul de circula�ie a m�rfurilor �i serviciilor cu inten�ia de a realiza beneficii”.

Caracterul comercial define�te raporturile care izvor�sc din fapte �i acte de comer�, a�a cum sunt definite de Codul comercial ca fiind „cump�r�turile de producte sau m�rfuri spre a se revinde”; vânz�rile de producte, vânz�rile �i închirierile de m�rfuri în natur� sau lucrate �i vânz�rile de obliga�iuni ale statului sau alte titluri de credit circulând în comer�, când vor fi fost cump�rate cu scop de revânzare sau închiriere; contractele de raport asupra obliga�iunilor de stat sau altor titluri de credit circulând în comer� ; cump�r�turile sau vânz�rile de p�r�i sau de ac�iuni ale societ��ilor comerciale; orice întreprindere de furnituri. Dac� un act este comercial „numai pentru una din p�r�i, to�i contractan�ii sunt supu�i, încât prive�te acest act, legii comerciale”. Pentru a avea o definire complet� a faptelor de comer� urmeaz� a fi examinate, în continuare, aliniatele 6-20 ale art. 3, precum �i articolele 4-5 ale Codului comercial.

Pentru a �ti dac� un raport juridic are caracter comercial în rela�iile interna�ionale trebuie cercetate normele sistemului de drept na�ional aplicabile - lex causae, potrivit nomelor de drept interna�ional privat. Astfel, pentru caracterul civil sau comercial al unui contract se va interoga lex contractus. 3. Caracterul interna�ional

Acest caracter const� în existen�a unui sau mai multor elemente de extraneitate. a. Dup� cum se �tie, sunt unele raporturi comerciale care se nasc sub imperiul legilor

na�ionale, consumându-�i întreaga lor via�� juridic� în interiorul ��rii, cu toate c� sunt în leg�tur� cu comer�ul exterior. Este vorba despre m�rfimle care se produc în interiorul ��rii, urmând s� fie exportate, deci, s� fac� obiectul unei activit��i comerciale cu str�in�tatea, care au - sub aspect juridic - „un caracter intern, fiind reglementate de normele dreptului na�ional”

b. Totodat�, sunt raporturi comerciale, cum este un act de vânzare-cum- p�rare intern, c�ruia i se adaug� un element de extraneitate (un contract prin care un str�in cump�r� un obiect dintr-un magazin sau închiriaz� un mijloc de transport, un autoturism), care nu devine, prin acest element, o vânzare interna�ional�.

c. Conven�iile interna�ionale stipuleaz� - pentru definirea caracterului interna�ional al raporturilor juridice care constituie obiectul dreptului comer�ului interna�ional - 1. un criteriu subiectiv, în sensul ca p�r�ile, persoane fizice sau juridice, s� aib� domiciliul sau sediul în state diferite; 2. un criteriu obiectiv, în sensul c� marfa, lucrarea, serviciul, în general, bunul care face obiectul raportului juridic s� se afle în tranzit interna�ional, ceea ce presupune ca în procesul

27

derul�rii raportului juridic, bunul s� treac� cel pu�in o frontier�. A�a, de pild�, Conven�ia asupra prescrip�iei în materie de vânzare interna�ional� de m�rfuri

stipuleaz� c� „un contract de vânzare de bunuri mobile corporale este considerat ca având un caracter interna�ional dac�, în momentul încheierii contractului, vânz�torul �i cump�r�torul î�i au sediul în state diferite; dac� o parte nu are sediu, se va avea în vedere re�edin�a sa obi�nuit�”. Na�ionalitatea p�r�ilor contractante nu este luat� în considerare.

în Legea nr. 35 din 1991 se stipuleaz� în mod expres c� prin investitori str�ini „se în�eleg persoanele fizice sau juridice cu domiciliul sau, dup� caz, cu sediul în str�in�tate”.

Criteriul obiectiv, în sensul ca bunul care face obiectul raportului juridic s� se afle în tranzit interna�ional este stipulat, de regul�, în conven�iile interna�ionale din domeniul transporturilor.

în literatura de specialitate s-a ar�tat c� cele dou� criterii sunt, în principiu, alternative, fiind suficient numai unul dintre ele pentru a constata existen�a caracterului interna�ional al raportului juridic respectiv. în practic�, foarte frecvent, cele dou� criterii sunt întrunite în acela�i timp.

în afara celor dou� criterii, Legea nr. 105 din 1992 stipuleaz� re�edin�a pentru persoanele fizice �i fondul de comer� pentru persoanele juridice. în baza acestor reglement�ri, un contract de vânzare-cump�rare poate fi socotit interna�ional �i în situa�ia în care una din cele dou� societ��i comerciale î�i are numai fondul de comer�, nu �i sediul într-un alt stat �i, în consecin��, contractului îi poate fi aplicat� legea statului pe teritoriul c�ruia se afl� fondul de comer�.

De asemenea, se consider� întrunite cerin�ele intema�ionalit��ii în situa�iile în care: 1. încheierea, 2. modificarea, 3. executarea actului juridic are loc în str�in�tate sau 4. dac� presta�ia caracteristic� care face obiectul obliga�iei se desf��oar� în str�in�tate.

în literatura de specialitate, comentându-se diferite situa�ii ce ar putea apare, se apreciaz� c� no�iunea de intema�ionalitate „este privit� într-un sens larg”, similar, în principiu, cu cel dat acestei no�iuni în dreptul interna�ional privat.

In opinia profesorului Octavian C�p��în�, care a dedicat mai multe studii acestui subiect, no�iunea de str�in�tate are o accep�iune tehnico-juridic�, iar în analiza pe care o efectueaz� profesorul Ioan Macovei „raportul comercial trebuie s� cuprind� elemente de extraneitate de natur� a-1 face susceptibil de a fi cârmuit de mai multe sisteme de drept”. în temeiul Legii uniforme asupra vânz�rii interna�ionale de bunuri corporale, asemenea elemente sunt: 1. sediul p�r�ilor; 2. mi�carea obiectelor vândute; 3. locul încheierii contractului; 4. locul pred�rii lucrului vândut

NU UITA! Analiza rela�iilor comerciale interna�ionale pune în lumin� nu numai locul �i rolul ce le

revine în ansamblul rela�iilor economice mondiale, ci �i caracterul lor deosebit de complex prin impactul pe care îl exercit� asupra evolu�iilor economico-sociale contemporane.

Având în vedere importan�a acestor rela�ii în ansamblul economiei mondiale, ele fac - în mod necesar - obiectul unor norme juridice, care au tr�s�turi proprii �i le delimiteaz� de normele ce alc�tuiesc alte ramuri de drept

INTREB�RI DE CONTROL Care sunt accep�iunile no�iunii de drept al comer�ului interna�ional? Preciza�i corela�ia dintre dreptul material �i procesual aplicabil dreptului comer�ului interna�ional. Preciza�i caracteristice obiectului dreptului comer�ului interna�ional

PROPUNERI DE REFERATE Elementele definitorii aplicabile dreptului procesual în materia dreptului

comer�ului interna�ional Modalitatile de interferenta a caracterului interna�ional �i patrimonial al obiectului

dreptului de comer� interna�ional. Ce particularitati presupune reglementarea normelor de drept al comer�ului

interna�ional.

28

Unitatea de înv��are nr.6 Dreptul comer�ului interna�ional �i alte ramuri de drept Cuprins

6.1. Introducere 6.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 6.3. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul comercial intern 6.4. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul civil 6.5. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional privat 6.6 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional public

6.1. Introducere Dup� cum am precizat în Introducerea la curs, dreptul comer�ului interna�ional este o

materie pluridisciplinar�, ceea ce subliniaz� importan�a cunoa�terii corela�iilor sale cu celelalte ramuri de drept.

Este evident c� dreptul comer�ului interna�ional are rela�ii mai apropiate cu asemenea ramuri, cum sunt: 1. dreptul comercial intern; 2. dreptul civil; 3. dreptul procesual civil; 4. dreptul interna�ional privat; 5. dreptul interna�ional public.


- Va fi familiarizat cu elementele definitorii ale comer�ului interna�ional. - Va �ti s� identifice normele comune dreptului civil �i cele ale comer�ului interna�ional. - Va cunoa�te particularit��ile dreptului interna�ional public în raport de

cel al comer�ului interna�ional


6.3. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul comercial intern

Având caracter patrimonial �i comercial, aceste dou� ramuri sunt foarte apropiate, operând - în multe privin�e - cu acelea�i concepte �i categorii, a�a cum este firesc. a. Asem�n�ri

1. în ambele ramuri, raporturile juridice sunt patrimoniale �i comerciale, iar participan�ii la aceste raporturi - persoane fizice �i juridice - au calitatea de comerciant.

2. Raporturile juridice din ambele ramuri sunt guvernate, în principal, de Codul comercial �i Codul civil. Multe din dispozi�iile actelor normative adoptate în acest domeniu se refer� - în acela�i timp - la raporturile comerciale interne, cât �i la raporturile de comer� interna�ional.

3. Dreptul comer�ului interna�ional - preluând o parte din normele care apar�in dreptului comercial se configureaz� ca un drept special în raport cu acesta, dreptul comercial - în reglementarea Codului comercial - r�mânând dreptul comun în materie. b. Deosebiri �i delimit�ri

1. Spre deosebire de raporturile comerciale interne, raporturile de comer� interna�ional au în

29

cuprinsul lor un element de extraneitate, care le imprim� un caracter specific. Dup� cum s-a observat în literatura juridic� „orice raport juridic de comer� interna�ional prime�te o inciden�� normativ� compozit� care difer� de la caz la caz în func�ie de diverse criterii (precum: participan�ii la acel raport, finalitatea principal� a raportului respectiv, circumstan�ele în care el se stabile�te, natura lor specific� etc.) �i dintre componentele c�ruia nu pot lipsi desigur norme proprii ale dreptului comer�ului interna�ional”.

2. Având în cuprinsul lor un element de extraneitate, raporturile comerciale interna�ionale sunt susceptibile s� cad� sub inciden�a a dou� sau mai multe sisteme de drept.

3. Tocmai ca urmare a inciden�ei a dou� sau mai multe sisteme de drept în stabilirea �i derularea raporturilor de comer� interna�ional apare un conflict de legi, care implic� supunerea lor dreptului intern numai în m�sura în care acesta este lex causae, potrivit normei conflictuale aplicabile.

4. Dup� cum vom vedea în Capitolul referitor la izvoarele dreptului, în domeniul comer�ului interna�ional se aplic� uzan�ele comerciale, ca izvoare specifice. 1. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul civil

Fiind o materie pluridisciplinar�, dreptul comer�ului interna�ional include - între normele sale - multe norme de drept civil. a. Elemente comune

1. Existen�a unor elemente comune dreptului comer�ului interna�ional �i dreptului civil rezult� chiar din primul articol al Codului comercial, care stipuleaz� c� „în comer� se aplic� legea de fa��”, iar „unde ea nu dispune se aplic� Codul civil”. Pe de alt� parte, aceste elemente comune rezult� din reglement�ri exprese ale Codului civil. Astfel, cu privire la contractul de societate, Codul stipuleaz� c� „dispozi�iile prezentului titlu se aplic� �i societ��ilor comerciale, întrucât nu sunt contrarii legilor �i uzan�elor comerciale”. A�adar, rezult� caracterul de drept comun al dreptului civil fa�� de dreptul comercial, implicit dreptul comer�ului interna�ional, incluzând în „legea de fa��” �i reglement�rile privind raporturile de comer� interna�ional.

Atunci când lipsesc dispozi�ii exprese ale Codului civil pentru determinarea momentului �i locului încheierii contractului între absen�i se aplic� dispozi�iile Codului comercial. Aceste dispozi�ii constituie dreptul comun în materie în cazul ambelor ramuri de drept.

2. Atât în raporturile de drept al comer�ului interna�ional, cât �i în raporturile de drept civil, p�r�ile sunt pe pozi�ie de egalitate, ceea ce demonstreaz� existen�a unei metode de reglementare comune.

3. în ambele ramuri, raporturile juridice sunt de drept privat, iar contractul este principalul izvor de obliga�ii. b. Deosebiri �i delimit�ri

1. Subiectele de drept al comer�ului interna�ional au capacitatea special� de a efectua opera�iuni de comer� exterior.

Persoanele fizice �i juridice - subiecte ale dreptului civil nu au o asemenea calitate special�. 2. Dac� raporturile de drept al comer�ului interna�ional sunt, în principiu, patrimoniale,

raporturile de drept civil sunt patrimoniale �i nepatrimoniale. 3. Spre deosebire de raporturile de drept civil, cele de comer� interna�ional au caractere

specifice de comercialitate �i intema�ionalitate. A�adar, normele de drept al comer�ului interna�ional sunt norme speciale, care se aplic� numai raporturilor juridice patrimoniale ce decurg din acte de comer� sau din cele în care participan�ii ac�ioneaz� în calitate de comercian�i, ceea ce subliniaz� una din deosebirile importante dintre cele dou� ramuri de drept 6.4. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul civil

Au caracter comun pentru dreptul comer�ului interna�ional numai acele norme de drept procesual civil cu caracter general.

a. Asem�n�ri. Elemente comune 1. Potrivit dispozi�iilor Codului comercial exerci�iul ac�iunilor comerciale este reglementat de

Codul de procedur� civil�, în afar� de dispozi�iile cuprinse în Codul comercial. 2. Atât în Codul comercial, cât �i în legile speciale sunt cuprinse - pe lâng� normele de drept

substan�ial - mai multe norme de drept procesual civil, care vizeaz� realizarea drepturilor

30

subiective. 3. între normele de drept comercial �i cele de drept procesual civil exist� aceea�i rela�ie ca

între normele de drept comercial �i cele de drept civil privind pozi�ia de egalitate a p�r�ilor, deci metoda de reglementare.

b. Deosebiri �i delimit�ri Principalele deosebiri �i delimit�ri rezult� din 1. natura comercial� a litigiilor �i din 2. caracterul

interna�ional al competen�ei. în Regulile de procedur� aplicabile în arbitrajul comercial ad-hoc, ale Cur�ii de arbitraj comercial interna�ional de pe lâng� Camera de Comer� �i Industrie a României se precizeaz� c� aceste reguli se completeaz� cu dispozi�iile de drept comun de procedur� civil�, dac� sunt aplicabile, având în vedere natura comercial� a litigiilor �i caracterul interna�ional al competen�ei Cur�ii de arbitraj.

6.5. Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional privat

Intre aceste dou� ramuri sunt mai multe asem�n�ri �i deosebiri rezultând din existen�a unor caracteristici comune, dar �i din sfera diferit� de cuprindere a rela�iilor de reglementat. a. Asem�n�ri. Unele tr�s�turi comune

1. Atât raporturile juridice de comer� interna�ional, cât �i cele de drept privat interna�ional vizeaz� domeniul privat.

2. Având în vedere c� obiectul de reglementare este domeniul privat, atât raporturile de drept comercial interna�ional, cât �i cele de drept privat interna�ional sunt caracterizate prin pozi�ia de egalitate a p�r�ilor.

3. Atât raporturile de drept al comer�ului interna�ional, cât �i cele de drept privat interna�ional prezint� caracter de interna�ionalitate. b. Deosebiri �i delimit�ri

1. Pe când obiectul dreptului comer�ului interna�ional îl constituie - a�a cum am precizat - comer�ul �i cooperarea economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ional�, obiectul dreptului interna�ional privat este mai larg, vizând raporturile juridice cu element de extraneitate în toate domeniile dreptului privat.

2. Dac� normele dreptului comer�ului interna�ional sunt, prin excelen��, norme materiale, normele dreptului interna�ional privat sunt, în principal, norme conflictuale.

3. Raporturile de comer� interna�ional se nasc, se modific� �i se sting prin acte �i fapte de comer�, pe când cele de drept interna�ional privat apar ca urmare �i a altor acte �i fapte juridice. 6.6 Dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional public

Punctele de convergen��, ca �i deosebirile dintre aceste dou� ramuri se reg�sesc în anumite caracteristici comune, iar deosebirile mai ales în natura �i pozi�ia diferit� a subiectelor raporturilor juridice. a. Asem�n�ri. Puncte de convergen��

1. Ambele ramuri de drept au un element caracteristic comun, cel de interna�ionalitate, ceea ce confer� dreptului comer�ului interna�ional �i dreptului interna�ional public puncte de convergen��.

2. Principiile fundamentale ale dreptului interna�ional public se aplic� �i dreptului comer�ului interna�ional, având rolul cunoscut cu deosebire asupra raporturilor juridice la care ia parte statul. De asemenea, acordurile economice încheiate de state au un impact deosebit asupra contractelor din domeniul rela�iilor comerciale interna�ionale b. Deosebiri �i delimit�ri

1. în timp ce în dreptul comer�ului interna�ional pozi�ia subiectelor - persoane fizice �i juridice este de egalitate, inclusiv statul, ca parte la un raport de drept comercial, ac�ionând în baza regulii de jure gestionis, în raporturile de drept interna�ional public, statul ac�ioneaz� ca putere suveran� în baza regulii de jure imperii.

2. Chiar �i atunci când statul se implic� în rela�iile comerciale interna�ionale, elaborând norme fiscale, vamale etc., ac�ioneaz� ca putere suveran�, în baza regulii de jure imperii. în acela�i timp, statul ac�ioneaz� în baza regulii de jure imperii când intr� în raporturi cu organiza�ii care se afl� în sfera dreptului interna�ional public

31

NU UITA! Existen�a unor elemente comune dreptului comer�ului interna�ional �i dreptului civil rezult� chiar din primul articol al Codului comercial, care stipuleaz� c� „în comer� se aplic� legea de fa��”, iar „unde ea nu dispune se aplic� Codul civil”. Pe de alt� parte, aceste elemente comune rezult� din reglement�ri exprese ale Codului civil. Astfel, cu privire la contractul de societate, Codul stipuleaz� c� „dispozi�iile prezentului titlu se aplic� �i societ��ilor comerciale, întrucât nu sunt contrarii legilor �i uzan�elor comerciale”. A�adar, rezult� caracterul de drept comun al dreptului civil fa�� de dreptul comercial, implicit dreptul comer�ului interna�ional, incluzând în „legea de fa��” �i reglement�rile privind raporturile de comer� interna�ional.

INTREB�RI DE CONTROL 1. In ce const� raportul dintre dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul civil? 2. Care sunt normele comune aplicabile comer�ului interna�ional? 3. Care este rolul dreptului interna�ional privat în raporturile de comer� interna�ional? 4. Precizati principalele tr�s�turi dintre dreptul comercial intern �i comer�ul interna�ional.

PROPUNERI DE REFERATE Rolul dreptului civil în materia comer�ului interna�ional. Particularit��ile normelor dreptului interna�ional privat în comer�ul interna�ional. Rolul dreptului interna�ional public în comer�ul interna�ional.

32

Unitatea de înv��are nr.7 Principiile dreptului comer�ului interna�ional Cuprins

7.1. Introducere 7.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 7.3. Principiile dreptului comer�ului interna�ional 7.4. Unitatea principiilor dreptului comer�ului interna�ional

7.1. Introducere Dup� cum am v�zut, raporturile comerciale �i de cooperare economic� �i tehnico-

�tiin�ific� interna�ionale fac obiectul dreptului comer�ului interna�ional, unui ansamblu de principii �i norme care structureaz� juridic cadrul tranzac�iilor comerciale interna�ionale.


- Va fi familiarizat cu principiile fundamentale ale dreptului comer�ului interna�ional - Va �ti s� identifice corela�ia comer�ului internaional cu dreptul intern - Va cunoa�te elementele definitorii ale concuren�ei loiale între actorii

comer�ului interna�ional - Va de�ine abilit��i în ceea ce prive�te aplicarea bunei credin�e în executarea

obliga�iilor p�r�ilor din comer�ul interna�ional


7.3. Principiile dreptului comer�ului interna�ional

Principiile dreptului comer�ului interna�ional sunt o reflectare a unor cerin�e obiective ale evolu�iei rela�iilor comerciale �i de cooperare economic� interna�ionale, contribuind la statuarea echilibrului necesar între drepturile unora �i obliga�iile altora.

In lumina acestor considera�iuni, putem conchide c� principiile dreptului comer�ului interna�ional sunt acele idei c�l�uzitoare în procesul elabor�rii normelor juridice �i aplic�rii lor în raporturile comerciale �i de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ionale, care asigur� concordan�a normelor cu cerin�ele dezvolt�rii obiective �i echilibrate a acestor raporturi.

A�adar, principiile dreptului comer�ului interna�ional sunt acele prescrip- �iuni fundamentale care c�l�uzesc crearea �i aplicarea normelor juridice în acest domeniu. Ac�iunea principiilor are ca rezultat asigurarea certitudinii în structurarea normelor dreptului comer�ului interna�ional.

Faptul c� la baza normelor dreptului comer�ului interna�ional se afl� un set coerent de principii d� participan�ilor la raporturile comerciale garan�ia de care au nevoie contra imprevizibilit��ii unor reglement�ri emise cu ignorarea cerin�elor obiective ale dezvolt�rii comer�ului interna�ional. Totodat�, principiile sunt cele care c�l�uzesc legiuitorul în ac�iunea sa prin care pune în concordan�� nevoile dictate de oportunitate cu cele de stabilitate, dând congruen�� sistemului normativ din comer�ul interna�ional. PRINCIPIILE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL

Analiza experien�ei acumulate în evolu�ia rela�iilor comerciale �i de cooperare economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ionale a dus la concluzia c� la baza dreptului comer�ului interna�ional se afl� un set coerent de principii, care se completeaz� unele pe altele, c�l�uzind procesul complex al

33

elabor�rii �i aplic�rii normelor juridice în acest domeniu. în literatura de specialitate s-a atras aten�ia cu deosebire asupra principiilor: 1. libert��ii comer�ului; 2. concuren�ei loiale; 3. egalit��ii juridice a p�r�ilor; 4. libert��ii conven�iilor; 5. bunei-credin�e. 1 Principiul libert��ii comer�ului

„Libertatea comer�ului - atr�gea aten�ia Charles Montesquieu - nu este un drept acordat negustorilor de a face ceea ce vor; aceasta ar însemna în adev�r mai degrab� robia lui”. Dup� cum argumenta marele gânditor „ceea ce îl stânjene�te pe negustor nu înseamn� c� stânjene�te �i comer�ul”. Tocmai „în ��rile libert��ii întâmpin� negustorul nenum�rate piedici” �i „nic�ieri nu este el mai pu�in stânjenit de legi decât în ��rile sclaviei”. Analizând m�surile adoptate de Anglia în domeniul comer�ului, Montesquieu ajunge la concluzia c� ele stânjenesc pe negustor, dar sunt „în favoarea comer�ului”. a. „Nu de restric�ii”, ci „de încuraj�ri �i stimul�ri” în comer� „ avem trebuin�� ”

1. Xenophon ar�ta c� „de încuraj�ri �i stimul�ri” în comer� „avem trebuin��” �i „nu de restric�ii”. Dânsul exprima dorin�a de a se acorda recompense acelor prefec�i ai comer�ului care rezolvau cel mai repede procesele. El considera c� este necesar s� se elimine „orice piedici” din calea schimburilor comerciale.

2. Abatele de Saint Pierre comb�tea interdic�ia impus� unor grupuri sociale s� practice comer�ul. Referindu-se la unele exemple concrete, dânsul insista asupra faptului c� interzicerea practic�rii comer�ului de c�tre nobili „provoac� daune” nu numai comer�ului, dar �i economiei, în general.

3. Charles Montesquieu ar�ta c� „arenda�ii impozitelor distrug comer�ul prin nedrept��ile, prin vexa�iile lor �i prin impuneri excesive”. Marele gânditor observa c� „arenda�ii impozitelor” distrug comer�ul „�i prin obstacolele pe care le ridic� �i prin formalit��ile pe care le pretind”.

Asupra actualit��ii acestor concluzii nu consider�m c� este necesar s� mai insist�m. b. „Privilegiile exclusive trebuie eliminate”

1. Mai cu seam� în orânduirile sclavagist� �i feudal� se acordau „unor persoane private” „privilegii exclusive” în anumite domenii ale comer�ului, în condi�iile impunerii unor interdic�ii altora.

2. Viceregele de Goa a recurs în mai multe cazuri la asemenea m�suri, care - mai târziu - deveniser� o adev�rat� practic�, având în vedere avantajele materiale substan�iale ce erau implicate. Asemenea privilegii le întâlnim pe vremea împ�ra�ilor Honorius �i Theodosius; ele au devenit apanajul unor persoane private în localit��i care aveau, prin excelen��, voca�ie comercial�.

3. Charles Montesquieu atr�gea aten�ia c� oamenii c�rora li se acordau „privilegii exclusive” nu se bucurau de nici o încredere, iar comer�ul suferea „întreruperi prin schimbarea necontenit� a celor c�rora le este încredin�at”. Mai mult, dânsul constat� c� „nimeni nu practic� acest comer� cu chibzuial� �i nu-i pas� dac� îl las� ruinat celui ce vine dup� el”. �i poate cea mai grav� consecin�� a „privilegiilor exclusive” const� în aceea c� „profitul r�mâne în mâinile unora, ner�spândindu-se îndeajuns”. c. Libertatea de a revinde pentru a câ�tiga 1. în comer�ul interna�ional, ca, de altfel, în orice act de comer� este esen�ial s� se asigure libertatea de a revinde pentru a câ�tiga. Dup� cum observa Vasile Boerescu „nimeni nu se angajeaz� într-o afacere comercial�, far� interes de a câ�tiga”, iar acest câ�tig rezult� din vânzarea produselor, dar - mai ales - „din revânzarea lor”. Fiecare na�iune import� �i export� produse; câ�tig�, îns�, cu osebire, cele care comercializeaz� propriile produse. Referindu-se la industria româneasc�, dânsul atr�gea aten�ia c� „de multe ori suntem victima lipsei de industrie na�ional�, c�ci acelea�i materii ce noi trimitem în afar� le primim transformate �i le cump�r�m mult mai scumpe decât dac� s-ar fi fabricat în îns��i �ara noastr�”. în consecin��, dânsul cerea crearea unei industrii na�ionale „c�ci cu cât elementele de schimb se înmul�esc cu atât comer�ul prosper�”.

2. Obiectul vinderii �i revinderii libere - preciza Montesquieu - îl constituie „bunurile fiec�rei na�iuni”. Avu�iile constau în p�mânturi sau în bunuri mobiliare. „P�mânturile fiec�rei ��ri sunt de obicei st�pânite de locuitorii s�i”. Majoritatea statelor „au legi care îi îndep�rteaz� pe str�ini de la dobândirea p�mânturilor lor”. P�mânturile „apar�in deci fiec�rui stat în parte”, iar cedarea lor la insisten�a str�inilor sl�be�te sau chiar anuleaz� for�a economic� a statelor. Bunurile mobiliare, îns�, precum „banii, biletele de banc�, poli�ele, ac�iunile companiilor comerciale, cor�biile, toate m�rfurile, apar�in întregii lumi”, iar poporul „care posed� cele mai multe din bunurile mobiliare ale lumii este cel mai bogat”. Marele gânditor nota c� aceste bunuri pot fi dobândite „prin munca lucr�torilor”; prin „iscusin�a cet��enilor”, prin „descoperirile lor �i chiar datorit� hazardului”. Aviditatea na�iunilor „î�i disput� bunurile mobile ale întregii lumi”. în aceast� competi�ie �i, în unele privin�e, confruntare

34

liber� se poate întâlni „�i un stat atât de nenorocit încât s� fie lipsit nu numai de bunurile mobiliare ale celorlalte ��ri, �i chiar de aproape toate cele care sunt produse ale sale”. în optica marelui savant, proprietarii p�mânturilor „nu vor fi acolo decât �erbii str�inilor”. Acest stat „va duce lips� de toate �i nu va putea dobândi nimic”.

3. Libertatea de a revinde pentru a câ�tiga, îng�duie ��rilor comerciale s� ob�in� profituri importante. în aceste ��ri, „banii, care au disp�rut de acolo dintr-o dat�, vin înapoi, pentru c� statele care i-au primit îi �i datoreaz�”, pe când în statele care se îndatoreaz� „banii nu vin niciodat� înapoi”.

A�adar, libertatea de a revinde pentru a câ�tiga presupune: a. dezvoltarea capacit��ilor na�ionale pentru ca printr-o industrie proprie s� se poat� vinde nu numai materii prime, ci �i produse finite; b. un echilibru al balan�ei comerciale, a�a încât exporturile s� dep��easc� importurile; c. împrumuturile externe s� se fac� în scopul produc�iei �i nu consumului, astfel încât banii investi�i s� produc� profituri, nu pierderi. Dac� asemenea reguli nu se în�eleg �i, mai ales, nu se aplic� în schimburile comerciale „�ara s�r�ce�te”, iar poporul respectiv este „aruncat în robie”; d. Politica monopolist� contravine principiului libert��ii comer�ului.

1. Theophilos, împ�rat al Bizan�ului, a sintetizat între primii o concep�ie, care în anii ce au urmat avea s� fac� epoc�: concep�ia monopolist�. „Comer�ul pe care îl facem noi vor vrea s�-l fac� �i curtenii”. Ei „vor fi mai lacomi �i mai nedrep�i ca noi”. Montesquieu evoc� exemplul monopolurilor instituite de Anglia, Portugalia, Spania, Olanda etc. în teritoriile transformate în colonii, apreciind c� monopolul contravine libert��ii comer�ului �i are consecin�e asupra dezvolt�rii schimburilor economice, în general.

2. Profesorul Octavian C�p��în� atrage aten�ia c� „monopolismul genereaz�, înainte de toate, efecte nocive pentru consumatori”, deoarece, în esen�� „atrage în mod ineluctabil cre�terea pre�urilor �i sc�derea calit��ii”. Dup� cum se �tie, agentul economic monopolist fixeaz� „în mod unilateral �i discre�ionar pre�ul care îi convine”, iar produc�torul în cauz� î�i mic�oreaz� oferta, provocând „cre�terea artificial� a pre�ului”, cu prejudicii „acut resim�ite de clientel�”.

3. Revolu�ia Român� din 1989 a abolit monopolul de stat, care era principiul fundamental al politicii comerciale interna�ionale a statului român, iar Constitu�ia României a consacrat principiul „libert��ii comer�ului”. Pe aceast� cale, a fost recunoscut�, prin legea fundamental� a ��rii, capacitatea persoanelor fizice �i juridice române de a fi subiecte ale dreptului comer�ului interna�ional, dac� au calitatea de comerciant, având prev�zut - în obiectul lor de activitate - efectuarea de acte �i fapte de comer� interna�ional.

în felul acesta, în România �i în celelalte ��ri din Europa Central� �i de Est - dup� revolu�iile din anii 1989-1991 - a fost eliminat principiul monopolismului, care contravenea libert��ii comer�ului. d. Necesitatea unui control prin mijloace financiar-bancare

1. Libertatea comer�ului implic� un anumit control al statului asupra activit��ii de comer� interna�ional, desf��urat� de persoanele fizice �i juridice, subiecte de drept comercial. Acest control se efectueaz� prin mijloace financiar- bancare, a�a cum vom vedea în analiza din celelalte capitole ale cursului.

2. „Unde exist� comer� - atr�gea aten�ia Charles Montesquieu -, acolo exist� �i v�mi”. Obiectul comer�ului „este exportul �i importul m�rfurilor în folosul statului”, iar misiunea v�milor „este perceperea unei anumite taxe asupra acestui export �i import, de asemenea în folosul statului”. Marele savant considera, îns�, necesar s� sublinieze c� vama �i comer�ul nu trebuie s�-�i „pun� piedici” unul altuia, iar dac� statul va reu�i s� promoveze m�suri adecvate în acest sens, vom putea spune c� „atunci acolo exist� libertatea comer�ului”. Cei mai cunoscu�i anali�ti în domeniu au ajuns la concluzia c� „libertatea comer�ului (importul �i exportul) este asigurat� prin taxe vamale moderate”.

3. Statul are la dispozi�ie o gam� variat� de mijloace financiar-bancare, cum sunt cele privind taxele �i impozitele, licen�ele de import-export etc., care îi îng�duie s�-�i îndeplineasc� echilibrat �i echitabil func�iile în acest domeniu, asigurând libertatea comer�ului.

Adept al unei economii liberale, Ion Ghica a pledat pentru promovarea unei politici financiar-bancare cât mai liberale în domeniul circula�iei m�rfurilor. „Cercetarea minu�ioas� �i ra�ional� a intereselor generale a unei na�ii - sublinia eminentul analist - duce far� doar �i poate la adoptarea principiului liberului schimb (libre echange)”. Taxele vamale �i protec�ionismul „sunt o piedic� în calea dezvolt�rii bunei st�ri �i a fericirii na�ionale”, c�ci, prin cre�terea pre�ului obiectelor, se împu�ineaz� num�rul cump�r�torilor „se mic�oreaz� consuma�iunea, prin urmare se mic�oreaz� �i

35

împu�ineaz� mul�umirile”. Considera�iuni importante face - în aceast� privin�� - �i Vasile Boerescu în lucrarea „Explicarea Codicei Comerciale Române”. Dânsul demonstreaz� c� se impun politici financiar-bancare „cu caracter stimulativ”, �i c� „în m�sura în care se dezvolt� Comer�ul” se dezvolt� „�i economia”, atr�gând aten�ia asupra nevoii „de a avea o concep�ie stabil�” �i „în domeniul comercial”. 2. Principiul concuren�ei loiale

Concuren�a în schimburile comerciale a constituit dintotdeauna un factor de progres economic. Din cele mai vechi timpuri au fost puse în eviden�� atât virtu�ile, cât �i riscurile concuren�ei. Concuren�a - nu de pu�ine ori acerb� între participan�ii la comer�ul interna�ional - a avut un rol hot�râtor: a. în dezvoltarea me�te�ugurilor; b. în înflorirea unor localit��i �i chiar c. în dezvoltarea unor popoare �i regiuni ale lumii. a. Competi�ia pe pia��

1. Concuren�a const�, în principal, într-o competi�ie pe pia�� între cei care exercit� activit��i asem�n�toare. Pentru a p�trunde - �i mai ales pentru a se men�ine pe pia�� - ei trebuie s� depun� eforturi pentru a crea mereu mai bine �i la pre�uri tot mai acceptabile. Printr-o asemenea competi�ie, comer�ul a adus, în toate timpurile, bog��ie, o bog��ie care a determinat „perfec�ionarea me�te�ugurilor”, iar me�te�ugurile au dus la progres economic. Acest mecanism - care „este mânat de competi�ie” - a asigurat prosperitatea na�iunilor. Distrus de cuceritori, comer�ul „cutreier� p�mântul, fuge de unde este asuprit, popose�te acolo unde este l�sat s� tr�iasc�; ast�zi el este st�pân acolo unde odinioar� nu se vedeau decât pustiuri, m�ri �i stânci; iar acolo unde st�pânea cândva, nu exist� acum decât pustiuri”. Comer�ul duce la înflorire, la prosperitate acolo unde este practicat, dispari�ia sa având un impact grav asupra economiei zonei sau regiunii respective.

„Istoria comer�ului este istoria rela�iilor dintre popoare”. Diferitele lor distrugeri, �i anumite fluxuri �i refluxuri de popula�ii �i de devast�ri „alc�tuiesc cele mai importante evenimente ale acestei istorii”.

A�adar, istoria rela�iilor dintre popoare are - între componentele sale majore - istoria competi�iei economice, a confrunt�rii diferitelor produse, p�trunzând cele cu o calitate mai bun� �i fiind condamnate pieirii cele cu o calitate mai slab�.

2. Concuren�a comercial� este o confruntare în acele domenii �i sectoare în care diversitatea agen�ilor economici este permis�, dar nu �i în acelea care sunt sustrase concuren�ei. Este vorba despre o confruntare în plan economic, cu mijloace economice. O asemenea confruntare, care implic� competi�ia, constituie o cauz� major� a dezvolt�rii, a unor cre�teri economice reale.

3. Eliminarea confrunt�rii, a competi�iei din rela�iile comerciale interna�ionale, prin mijloace administrative sau prin alte mijloace, duce - a�a cum a demonstrat �i demonstreaz� �i ast�zi experien�a - la pierderi economice importante, la reducerea sau dispari�ia valorilor. Domeniul concuren�ei comerciale interna�ionale

1. Dac� concuren�a comercial� are un rol important pe pia�a intern�, acest rol cap�t� valen�e �i dimensiuni accentuate pe o pia�� regional� sau chiar la nivelul pie�ei mondiale. în comer�ul interna�ional, rela�iile de competi�ie dintre diver�i agen�i economici vizeaz� nu numai a. atragerea de noi clien�i, în condi�iile men�inerii vechii clientele, dar �i b. cucerirea de noi pie�e pentru desfacerea m�rfurilor, în scopul declarat de c. realizare a unor profituri

2. Având în vedere miza deosebit� a rela�iilor comerciale interna�ionale, concuren�a - care �ine de esen�a acestor rela�ii - îmbrac� mai multe forme dintre care amintim: concuren�a loial�, concuren�a neleal�, conven�ia anticoncuren�ial�.

3. Se în�elege c� atunci când concuren�a comercial� interna�ional� se exercit� în conformitate cu uzan�ele comerciale oneste, deci cu bun� credin��, în sensul respect�rii normelor deontologice ale profesiei de comerciant, suntem în prezen�a unei concuren�e loiale. O asemenea confruntare - fiind în acord cu reglement�rile stipulate în legisla�iile na�ionale �i în conven�iile interna�ionale - ofer� participan�ilor la schimburile comerciale interna�ionale avantajele unui profit ob�inut prin mijloace cinstite, licite. Totalitatea normelor care reglementeaz� concuren�a licit� alc�tuie�te Dreptul concuren�ei.

Abolirea corpora�iilor �i consacrarea principiului libert��ii comer�ului �i industriei prin Legea din 17 martie 1791 în Fran�a, ca unul din actele fundamentale ale Revolu�iei de la 1789, a reprezentat un moment de referin�� în ansamblul rela�iilor comerciale. S-a consacrat principiul liberei concuren�e între cei care desf��urau aceea�i activitate. Ori de câte ori „mai multe persoane urm�resc, în activitatea lor economic�, acela�i scop sau un scop asem�n�tor” exist� concuren��. Normele care reglementeaz� acest domeniu au dat expresie

36

- înc� de la mijlocul secolului al XlX-lea - dreptului concuren�ei. în condi�iile liberalismului comercial, �i-au f�cut, îns�, loc acte �i fapte contrare uzan�elor

cinstite în activitatea comercial� �i industrial� - generate de tendin�a de a ob�ine profituri cât mai mari cu orice mijloace - acte �i fapte care definesc concuren�a neleal� la care s-a recurs �i continu� s� se recurg� destul de frecvent în raporturile comerciale interna�ionale. în aceste condi�iuni - ca o reac�ie fireasc� - au intervenit unele reglement�ri restrictive „ale libert��ii proclamate ini�ial �i, cu timpul, �i necesitatea de a lupta împotriva exercit�rii abuzive a libert��ii de concuren��”.

în rela�iile comerciale interna�ionale se mai întâlnesc situa�ii în care - printr-un contract de sine st�t�tor sau printr-o clauz� de neconcuren�� inclus� în contract - debitorul se oblig�, temporar, s� renun�e la competi�ia pe pia�� într-un anumit domeniu sau la o alt� interdic�ie privind concuren�a. în cazul în care încalc� aceast� obliga�ie, debitorul urmeaz� s� fie supus r�spunderii contractuale specifice. Suntem în prezen�a unei conven�ii anticoncuren�iale, acceptat� numai în m�sura în care sunt respectate: a. principiile libert��ii comer�ului �i libert��ii conven�iilor; b. ordinea public�; c. bunele moravuri. b. Garan�ie a dezvolt�rii comer�ului interna�ional

1. Fiind un principiu fundamental al dreptului comer�ului interna�ional, concuren�a loial� - ca expresie a liberalismului economic - exercit� importante func�ii în evolu�ia rela�iilor comerciale interna�ionale. Dintre acestea trebuie re�inute: a. func�ia de garantare a desf��ur�rii economiei de pia��; b. func�ia de facilitare a liberei circula�ii a m�rfurilor, capitalurilor, serviciilor �i persoanelor; c. func�ia de stimulare a ini�iativei participan�ilor la schimburile comerciale interna�ionale.

2. Competi�ia pe pia�a interna�ional� constituie o condi�ie �i o garan�ie a dezvolt�rii rela�iilor comerciale, a cre�terilor economice regionale �i mondiale.

3. Principiul libert��ii concuren�ei orienteaz� reglement�rile na�ionale �i interna�ionale în direc�ia asigur�rii: a. libert��ii de acces pe pia��; b. libert��ii cererii �i ofertei; c. libert��ii economice, în general; d. prevenirii �i reprim�rii actelor anticoncuren�iale; e. repar�rii prejudiciilor izvorâte din abuzul de libertate în schimburile comerciale interna�ionale. Rolul concuren�ei în fixarea unui pre� just al m�rfurilor

1. Analizând desf��urarea rela�iilor comerciale interna�ionale, to�i cercet�torii, din cele mai vechi timpuri �i pân� ast�zi, au observat �i au subliniat rolul important al concuren�ei comerciale în fixarea unui pre� just al m�rfurilor. Charles Montesquieu observa c� „numai concuren�a duce la fixarea unui pre� just al m�rfurilor �i stabile�te raporturile reale dintre ele”. Când m�rfurile pe care diferite na�iuni le export� sunt scumpe, na�iunile importatoare pl�tesc un pre� ridicat; când sunt, îns� ieftine, na�iunile importatoare pl�tesc un pre� mic. De aceea, atrage aten�ia Montesquieu, este necesar ca na�iunile care export� m�rfurile „s� se concureze unele pe altele”, pentru ca m�rfurile pe care le export� s� fie „întotdeauna ieftine”. Montesquieu considera c� asemenea principii „trebuie studiate”, f�r� a fi desp�r�ite de altele, cum ar fi siguran�a exporturilor; stabilitatea taxelor vamale; schimb�rile �i neajunsurile care se prev�d �i care sunt „adesea, mai pu�in primejdioase decât acelea care nu se pot prevedea”.

2. Principiul concuren�ei orienteaz� desf��urarea raporturilor comerciale interna�ionale în direc�ia ob�inerii unor beneficii propor�ionale cu aportul cantitativ �i calitativ al participan�ilor la aceste raporturi. Concuren�a comercial� este factorul determinant în stabilirea unor pre�uri corespunz�toare - rezultate din raporturile reale dintre m�rfuri, împiedicând ob�inerea unor profituri de monopol.

3. Principiul concuren�ei confer� pie�ei interna�ionale un important grad de libertate în determinarea pre�urilor prin op�iunile pe care le exercit� asupra produselor, absorbindu-le pe unele, considerate acceptabile calitativ, �i respin- gându-le pe altele, considerate necorespunz�toare. Acest rol important al concuren�ei este realizat în confruntarea pe pia�a interna�ional� a comercian�ilor care ofer� produse �i servicii, ce urm�resc s� satisfac� nevoi asem�n�toare ale consumatorilor.

Având în vedere c� actele �i faptele de comer� sunt exercitate în scopul ob�inerii de beneficii (profit), principiul concuren�ei are un rol esen�ial nu numai în fixarea pre�ului m�rfurilor, ci - prin efectul pre�urilor care se reflect� în beneficii - �i în determinarea unei mai bune organiz�ri a proceselor complexe ale producerii lor, a�a încât s� fie competitive pe o pia�� interna�ional� tot mai exigent�. d. Concuren�a neloial�

1. Orice fapt sau act contrar uzan�elor cinstite în activitatea comercial� interna�ional� se constituie într-o concuren�� neloial�. Actele �i faptele de concuren�� neloial� reprezint� o înc�lcare

37

a obliga�iei comerciantului de a folosi în activit��ile comerciale sau industriale procedee oneste. Concuren�a neloial� se caraterizeaz� prin: a. folosirea unor mijloace reprobabile în activitatea

comercial�; b. s�vâr�irea unor acte discutabile în atragerea clientelei. 2. �ara noastr� este membr� a Uniunii de la Paris, creat� prin Conven�ia încheiat� la 20 martie

1883, ceea ce confer� societ��ilor comerciale române�ti dreptul la tratamentul na�ional �i tratamentul unionist pe întreg teritoriul Uniunii. în baza Conven�iei, la rândul lor, str�inii „unioni�ti” pot revendica în România acela�i tratament.

Cu prilejul Conferin�ei de revizuire de la Washington din anul 1911, art. 10 bis privitor la reprimarea concuren�ei neleale a fost modificat, stipulân- du-se c� „toate ��rile contractante se angajeaz� s� asigure resortisan�ilor Uniunii o protec�ie efectiv� împotriva concuren�ei neloiale”. Acest text a suferit modific�ri la Conferin�a de la Haga din 1925 �i la Conferin�a de la Londra din anul 1934.

în baza textului în vigoare, ��rile Uniunii „sunt obligate s� asigure cet��enilor ��rilor acestora protec�ie efectiv� împotriva concuren�ei neloiale”.

3. Constituie un act de concuren�� neloial�, orice act de concuren�� „contrar uzan�elor cinstite în materie industrial� sau comercial�”.

In baza Conven�iei, trebuie interzise mai ales: „1. orice fapte de natur� a crea confuzie, prin orice mijloc, cu întreprinderea, produsele sau

activitatea industrial� sau comercial� a unui concurent; 2. afirma�iile false, în exercitarea comer�ului, de natur� a discredita întreprinderea, produsele

sau activitatea industrial� sau comercial� a unui concurent; 3. indica�iile sau afirma�iile a c�ror folosire, în exercitarea comer�ului, este susceptibil� s�

induc� publicul în eroare, în ceea ce prive�te natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinea pentru întrebuin�are sau cantitatea m�rfurilor”.

Cu toate c� prin prevederile sale, Conven�ia de la Paris define�te destul de detaliat faptele �i actele de concuren�� neloial�, doctrina a atras aten�ia asupra faptului c� „protec�ia pe care o consacr� este, în unele cazuri, mai restrâns� decât aceea pe care o asigur� unele legisla�ii na�ionale”. Astfel, în doctrin� s-a subliniat necesitatea s� fie tratate ca acte de concuren�� neloial� �i: a. substi- uirea produselor; b. dezorganizarea intern� a întreprinderii; c. dezorganizarea general� a pie�ei.

Conven�ia se refer� �i la sechestrarea la import, interzicerea importului, sechestrarea în interior a produselor care poart� ilicit o marc� de fabric� sau un nume comercial protejate în ��rile în care sunt importate.

A�adar, principiul concuren�ei loiale orienteaz� elaborarea �i aplicarea unor asemenea reglement�ri în comer�ul interna�ional care s� garanteze competi�ia onest� a participan�ilor la schimburile comerciale �i s� descurajeze �i sanc�ioneze actele �i faptele contrare uzan�elor cinstite în materie industrial� �i comercial�.

Stimulând �i facilitând confruntarea onest� pe pia�a interna�ional�, reglement�rile adoptate vizeaz�, totodat�, protec�ia produc�torilor �i consumatorilor de acte �i fapte ilicite în acest domeniu. A�a, de pild�, prin Hot�rârea Guvernului nr. 228 din 1992 sunt stipulate m�suri pentru protejarea produc�torilor na�ionali �i a pie�ei interne de competi�ia neloial� prin importul unor produse la pre� de dumping sau subven�ionat, precum �i prin exportul la pre�uri sub nivelul pie�ei interne. Prin ordine ale ministerelor Comer�ului �i Finan�elor se precizeaz� c� un produs este considerat a face obiectul dumpingului atunci când pre�ul s�u de export c�tre România este inferior valorii normale a unui produs similar sau direct concurent. în baza reglement�rilor în vigoare, importul unor produse sub pre�ul valorii lor normale poate fi supus unor taxe anti-dumping, iar în cazul importului unor produse subven�ionate la produc�ie sau la export - direct sau indirect în �ara de origine în tara care le export�, inclusiv subven�iile acordate pentru transport - se pot percepe taxe compensatorii. în cazul importului unor produse în cantit��i sau în condi�ii de natur� s� prejudicieze grav produc�torii na�ionali se pot fixa suprataxe sau restric�ii cantitative (contingente) la import.

Aplicarea unor asemenea m�suri constituie garan�ii importante în respectarea principiului concuren�ei loiale, având impactul subliniat asupra dezvolt�rii rela�iilor comerciale interna�ionale �i a prosperit��ii economice mondiale. §3. Principiul egalit��ii juridice a p�r�ilor

Raportul de comer� interna�ional se bazeaz� pe egalitatea juridic� a p�r�ilor. Fiecare parte contractant� are libertatea s� ac�ioneze potrivit voin�ei sale, convenind asupra modului în care urmeaz� s� se deruleze opera�iunile de comer� exterior în care se angajeaz�. a. Voin�a p�r�ilor

38

1. Este evident c� principiul egalit��ii juridice î�i g�se�te expresia cea mai elocvent� în exprimarea liber� a voin�ei p�r�ilor.

2. Actele �i faptele de comer� ce se concretizeaz� în a. ini�iative, b. op�iuni �i c. decizii cu privire la circula�ia m�rfurilor �i serviciilor implic� în mod necesar voin�a p�r�ilor. Orice ini�iativ�, op�iune �i, cu atât mai mult, decizie în opera�iunile comerciale interna�ionale sunt acte de voin�� ale p�r�ilor.

3. Având în vedere c� schimburile de m�rfuri �i servicii se realizeaz� cu inten�ia de a realiza beneficii (profit), ini�iativele, op�iunile �i deciziile fiec�rei p�r�i implic� un înalt grad de r�spundere. într-un act de comer� interna�ional sunt în joc, nu de pu�ine ori, valori deosebit de mari, care oblig� Ia analiz� �i evaluare a 1. �anselor �i a 2. riscurilor implicate. Fiecare parte este, adesea, în situa�ia de a-�i angaja o bun� parte din patrimoniu, dac� nu chiar întregul patrimoniu. De aceea, orice ini�iativ�, op�iune sau decizie - ca acte majore de voin�� ale p�r�ilor trebuie s� se bazeze pe cunoa�terea cât mai exact� a situa�iei de fapt �i de drept, a�a încât ambele p�r�i s� dobândeasc� profitul scontat, iar riscurile s� fie cât mai mici sau chiar eliminate.

4. Dezbaterile Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional au atras, în mod constant, aten�ia asupra rolului autonomiei de voin�� a p�r�ilor în negocierea, încheierea �i derularea contractelor de comer� interna�ional. în opinia reprezentan�ilor statelor membre ale Comisiei, în cazul în care aceast� voin�� nu este expres manifestat� �i nu rezult� din con�inutul contractului de comer� interna�ional, ea este prezumat�. Punctul de vedere general a fost c�, în fiecare caz concret privind opera�iunile de circula�ie a m�rfurilor sau serviciilor, „p�r�ile au avut o inten�ie în aceast� privin��”.

5. în condi�iile extinderii schimburilor comerciale interna�ionale, autonomia de voin�� se dovede�te a fi un element tot mai important în elaborarea �i încheierea contractelor, ca una din modalit��ile de exprimare �i concretizare a principiului egalit��ii juridice a p�r�ilor. b. De jure gestionis

1. Raporturile ce iau na�tere între agen�ii economici - persoane fizice �i juridice - din diferite state, în calitatea lor de participan�i la comer�ul interna�ional, sunt raporturi de jure gestionis, adic� de pe o pozi�ie de egalitate juridic� a unei p�r�i cu cealalt� parte, deoarece acestea ac�ioneaz� în rela�iile comerciale interna�ionale ca subiecte de drept privat.

2. în cazul în care statul este implicat într-un contract comercial interna�ional sau într-un litigiu contractual de comer� interna�ional, de�i nu are calitatea de comerciant, statul efectueaz� acte �i fapte de comer� interna�ional. Participând la opera�iuni comerciale interna�ionale, în care are „ca partener o persoan� fizic� sau o persoan� juridic� de drept civil (c�ci dac� partenerul ar fi fost tot stat, raporturile juridice legate ar fi de domeniul dreptului public), ac�iunea statului este considerat� ca f�când parte din domeniul ac�iunilor de jure gestionis - �i nu din domeniul celor de iure imperii - �i supus� ca atare regulilor dreptului comercial interna�ional”.

3. în acele raporturi în care statul ac�ioneaz� ca putere suveran� - de jure imperii - în realizarea politicii comerciale financiar-valutare, vamale etc., se stabile�te o rela�ie de subordonare a persoanelor fizice �i juridice str�ine. Raporturile în care intr� organele statului cu aceste persoane str�ine nu sunt raporturi de drept comercial, ci raporturi de drept financiar, administrativ etc., adic� raporturi care �in de domeniul dreptului public. c. Principiu �i metod� de reglementare

1. Principiul egalit��ii juridice a p�r�ilor în raporturile comerciale interna�ionale demonstreaz� apartenen�a dreptului comer�ului interna�ional, prin excelen��, domeniului privat. Este cazul particip�rii nu numai a persoanelor fizice �i juridice, ci �i a statului, ca unul din subiecte, ac�ionând de jure gestionis în raporturi de drept al comer�ului interna�ional pe baz� de egalitate juridic�.

2. în literatura de specialitate �i în documente juridice, egalitatea juridic� a p�r�ilor este definit� nu numai ca un principiu fundamental al dreptului comer�ului interna�ional, ci �i ca metod� de reglementare. In Legea Model asupra Arbitrajului Comercial Interna�ional, adoptat� de Comisia Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional se stipuleaz� în mod expres egalitatea de tratament a p�r�ilor. „P�r�ile - se precizeaz� în Legea Model - trebuie s� fie tratate egal �i fiec�rei p�r�i trebuie s� i se ofere posibilitatea s�-�i prezinte cazul s�u”. Prin pozi�ia de egalitate juridic� a p�r�ilor, ca metod� de reglementare „dreptul comer�ului interna�ional se încadreaz� cu preponderen�� în domeniul dreptului privat”.

39

3. Este evident c� - fiind un principiu al dreptului comer�ului interna�ional - egalitatea juridic� a p�r�ilor orienteaz� normele emise în acest domeniu �i procesul aplic�rii lor, având un puternic impact �i asupra metodei de reglementare. 3. Principiul libert��ii conven�iilor

Raporturile juridice de comer� interna�ional se concretizeaz� în contractele comerciale interna�ionale �i titlurile de valoare. Ambele dau expresie voin�ei juridice a p�r�ilor, depinzând de întinderea puterii lor de decizie, a c�ror limite sunt stipulate în dispozi�iile exprese ale legii. în aceste limite se aplic� principiul libert��ii conven�iilor. a. „ Conven�iile legal f�cute au putere de lege ”

1. Dup� cum am precizat, în baza Codului civil „conven�iile legal f�cute au putere de lege între p�r�ile contractante”. Fiecare subiect de drept se oblig� numai la ceea ce accept� „ca fiind în interesul lui �i numai în m�sura în care dore�te”. Aceast� regul� general� - care d� expresie principiului libert��ii conven�iilor - se concretizeaz� în dreptul fiec�rui participant la raporturile de comer� interna�ional de a-�i alege partenerii contractuali, de a negocia cu ei condi�iile �i termenele contractului, �i de a stipula în contract asemenea clauze care s�-i protejeze interesele �i s�-i garanteze realizarea scopurilor urm�rite.

2. Dup� cum se �tie, comer�ul interna�ional are o structur� specific�, în care se confrunt� participan�i specializa�i, profesioni�ti în materie, care ac�ioneaz� în centre bine definite: porturi, burse, pie�e interna�ionale de m�rfuri'. Ace�ti participan�i - în m�sura în care libertatea contractual� le permite - ac�ioneaz� pe baza unor practici �i obiceiuri comune, nu numai în rela�iile lor reciproce, ci �i în rela�iile cu ter�ii, care, uneori, sunt nevoi�i s� le accepte �i s� le dea curs prin contractele de adeziune ce li se impun. Constatând c� tehnicile clasice de contractare sunt dep��ite, creându-le dificult��i în circula�ia bunurilor �i serviciilor, participan�ii la schimburile comerciale interna�ionale - marile societ��i, trusturi, carteluri, grupuri de interese economice - au recurs �i decurg tot mai mult la tehnici moderne de contractare, iar, într-o m�sur� tot mai mare la cele electronice. Dup� cum observa Comisia Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional, în ultimul timp „se afl� în cre�tere num�rul tranzac�iilor din comer�ul interna�ional prin mijloace electronice” �i „alte mijloace de comunicare” , la care - în mod obi�nuit - ne referim ca fiind „comer�ul electronic, care este implicat în folosirea unor metode alternative de comunicare �i stocare a informa�iilor”. în practic� �i-au f�cut �i î�i fac loc tot mai mult asemenea metode modeme de contractare, facilitând exercitarea libert��ii contractuale a tuturor participan�ilor la raporturile comerciale interna�ionale. Evident, st�pânirea acestor metode se impune, cuprinzând tot mai multe subiecte ale raporturilor comerciale. Necunoa�terea acestor metode modeme este de natur� a crea dificult��i în procesele de contractare �i, în consecin��, în exercitarea libert��ii contractuale. b. Concep�ia subiectiv� �i concep�ia obiectiv�

1. P�r�ile pot desemna legea contractului lor, op�iune ce le este permis� de legea forului. în consecin��, suntem în prezen�a unei autonomii derivate, deoarece ea este înl�untrul ordinii na�ionale, fiind consacrat� de aceast� ordine. Astfel, libertatea conven�iilor apare �i se manifest� în raporturile juridice de comer� interna�ional „nu ca o autonomie primordial�”, ci ca una derivat�.

3. Concep�ia subiectiv� cu privire la libertatea conven�iilor consider� acordul de voin�� al p�r�ilor izvorul principal al drepturilor �i obliga�iilor negociate �i stipulate în contract. Aceast� concep�ie pune accentul pe rolul acordului de voin��, nerecunoscând validitatea legii, impactul pe care îl poate avea asupra raporturilor contractuale. Concep�ia obiectiv� sus�ine primatul legii asupra voin�ei, sus�inând c� „voin�a individual� nu poate avea efect creator în afara legii, sau peste lege”.

2. Consider�m c� tendin�ele de absolutizare a virtu�ilor unei sau altei concep�ii sunt criticabile. F�r� a subestima în vreun fel rolul acordului de voin�� al p�r�ilor - care d� expresie concep�iei liberale în materie, trebuie s� admitem necesitatea concordan�ei acesteia cu ordinea juridic� na�ional�, ceea ce înseamn� c� în temeiul clauzei electio iuris p�r�ile pot desemna legea contractului lor, deoarece o asemenea op�iune le este permis� de legea care guverneaz� materia. în Legea 105 din 1992 se stipuleaz�: „contractul este supus legii alese prin consens de p�r�i”, ceea ce înseamn� c� p�r�ile nu au de ales între lege, echitate �i lex mercatoria universalis. Op�iunea p�r�ilor - în exercitarea principiului libert��ii conven�iilor - este asupra a diferite legi na�ionale, întrucât contractul nu poate fi în afara legii �i cu atât mai pu�in contrar legii. c. Lex voluntatis

40

1. Pentru prima dat� acest principiu a fost formulat de c�tre Dumoulin, cu prilejul unei consulta�ii pe care a dat-o într-o problem� de regim juridic al bunurilor, care era reglementat de mai multe statute locale. Prin solu�ia dat�, Dumoulin a urm�rit s� asigure un regim unic, indiferent unde erau situate bunurile mobile

2. în dreptul comer�ului interna�ional, p�r�ile pot s� aleag� legea competent� a cârmui cerin�ele de fond �i efectele contractului.

Dac� în trecut, autonomiei de voin�� i se conferea un câmp foarte larg de ac�iune, reglement�rile mai recente pun accentul pe facultatea de alegere a legii competente, facultate recunoscut� p�r�ilor.

3. Lex voluntatis mai este definit �i ca norm� conflictual� fundamental�, prin care condi�iile de fond �i efectele contractelor de comer� interna�ional sunt guvernate de legea desemnat� de p�r�ile contractante. „Condi�iile de fond ale actului juridic unilateral - se consacr� în Legea nr. 105 din anul 1992 - sunt stabilite de legea aleas� de autorul s�u”. Contractele comerciale interna�ionale sunt supuse legii alese prin consens de c�tre p�r�i, iar condi�iile de form� ale unui act juridic sunt stabilite de legea care îi cârmuie�te fondul. Practica raporturilor comerciale interna�ionale a pus în eviden�� necesitatea uniformiz�rii normelor conflictuale existente, iar lex voluntatis este comun� în cele mai multe sisteme de drept privat, constituind un element de uniformitate, compatibil cu cerin�ele actuale ale siguran�ei schimburilor comerciale interna�ionale. 4. Principiul bunei-credin�e

Atât în dezbaterile Organiza�iei Mondiale a Comer�ului �i Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional, cât, mai ales, în procesul încheierii �i realiz�rii contractelor comerciale interna�ionale, cu deosebire în ultimii ani, buna credin�� a fost �i este invocat�, clamat� cu insisten��, subliniindu-se, de regul� argumentat, importan�a pe care o are pentru finalizarea schimburilor de m�rfuri �i servicii în condi�ii reciproc avantajoase. a. „ Conven�iile trebuie executate cu bun�-credin�� ”

1. La dezbaterile Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional asupra „Finan��rii private a proiectelor de infrastructur�”, reprezentantul unui grup de exper�i solicita�i s� ofere o variant� de text a f�cut o remarc� care a stârnit mult interes fiind îndelung comentat�: „insisten�a f�r� precedent asupra bunei-credin�e, frecven�a ei tot mai mare în textele elaborate �i invocarea ei în practica rela�iilor comerciale interna�ionale - ar�ta dânsul - nu demonstreaz� c� a crescut gradul în care este respectat�, ci, dimpotriv�, c� este tot mai pu�in respectat� �i, nu de pu�ine ori, înc�lcat� cu brutalitate”, motiv pentru care s-a considerat c� este necesar� nu numai stipularea în texte, ci, îndeosebi, adoptarea de m�suri practice de aplicare în: a. momentul încheierii contractelor, b. în derularea acestora �i c. în predarea m�rfii sau efectuarea serviciilor la nivelul cantitativ �i calitativ convenit.

2. „Conven�iile trebuie respectate cu bun�-credin��” - se stipuleaz� în mod expres în Codul Civil Român.

Mai departe, Codul precizeaz� c� „ele (conven�iile - prec. ns.) oblig� nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urm�rile, ce echitatea, obiceiul sau legea d� obliga�iei, dup� natura sa”.

3. în literatura de specialitate s-au acordat �i se acord� spa�ii largi principiului bunei- credin�e, atr�gându-se aten�ia asupra valen�elor sale nu numai morale, ci �i juridice. „Buna- credin�� - precizeaz� I. Rosetti-B�l�nescu, Ovid Sachelarie �i Nicolae G. Nedelcu - este convingerea posesorului c� are asupra lucrului ce posed� un drept de proprietate pe baza unui titlu translativ a c�rui invaliditate o ignor�”. în mod explicit, legea român� stipuleaz� c� „posesorul nu câ�tig� proprietatea fructelor decât când posed� cu bun�-credin��; la cazul contrariu, el este dator de a înapoia productele, împreun� cu lucrul, proprietarului care-1 revendic�”. Din reglement�rile Codului Comercial Român rezult� c� buna-credin�� trebuie s� înso�easc� toate etapele tranzac�iei comerciale, inclusiv transportul pân� la predarea m�rfii, în condi�iile de calitate �i în cantitatea stipulate în contract.

b. Se poate exercita concuren�a pentru profit cu bun�-credin��? 1. în tranzac�iile comerciale interna�ionale concuren�a are un rol important în ob�inerea beneficiilor (profitului). Dup� cum am v�zut, îns�, „libertatea de concuren�� î�i are limita în obiceiurile comerciale cinstite”, care presupun buna-credin��. Aceasta oblig� partenerii schimburilor comerciale interna�ionale s� respecte un minimum de moralitate. Buna-credin�� în afacerile comerciale interna�ionale oblig� atât comerciantul, cât �i industria�ul - implica�i în competi�ia

41

interna�ional� pentru a ob�ine un profit cât mai mare - a. s� se comporte în limitele moralit��ii în derularea �i finalizarea tranzac�iei; b. s� nu recurg� la ac�iuni de natur� a frauda partenerul, deoarece, chiar dac� câ�tigul este palpabil pe termen scurt, pierderile sunt certe pe termen lung. Acei participan�i la raporturile comerciale interna�ionale, care nu sunt de bun�-credin�� pierd nu numai clien�ii, dar �i pia�a de desfacere a produselor �i î�i fac un renume cu conota�ii negative. Odat� limitele unui minimum de moralitate dep��ite „concuren�a devine neleal� �i angajeaz� r�spunderea celui care a s�vâr�it actele susceptibile de o asemenea calificare”.

2. Legea român� consacr� îndatorirea comercian�ilor de a-�i exercita obliga�iile cu bun�-credin�� i potrivit uzan�elor cinstite, calificând actul de concuren�� neloial� ca fiind contrar uzan�elor cinstite în activitatea comercial� sau industrial�. în contractele de comer� interna�ional sunt stipulate clauze prin care se interzice concuren�a neloial�, stabilindu-se r�spunderi pentru cei ce o practic�.

3. A�adar, atât în baza legii, cât �i a prevederilor contractuale, concuren�a nu numai c� poate, dar �i trebuie exercitat� cu respectarea bunei-credin�e. Se în�elege c� raporturile comerciale interna�ionale implic� competi�ia, concuren�a între participan�ii la schimburile comerciale în scopul de a ob�ine beneficii (profit). Experien�a demonstreaz�, îns�, c� nu prin fraud�, prin în�elarea partenerilor �i clientelei se ob�ine un beneficiu stabilit �i din ce în ce mai mare, ci prin bun�-credin��, prin cinste �i corectitudine. c. R�spunderea pentru reaua-credin��

1. Dup� cum am v�zut, buna-credin�� este un principiu general care c�l�uze�te atât procesul elabor�rii normelor dreptului comer�ului interna�ional, cât �i pe acela al aplic�rii lor. în normele privind schimburile comerciale interna�ionale �i în contractele privind tranzac�iile în acest domeniu se reg�sesc stipulate �i r�spunderile pentru înc�lcarea principiului bunei- credin�e.

2. Legea român� prevede în mod expres m�suri împotriva p�r�ii care a ac�ionat cu rea- credin��. Astfel, „dac� vânz�torul a vândut cu rea-credin�� fondul altuia, el va fi dator s� întoarc� cump�r�torului toate spezele ce va fi f�cut, chiar �i cele de simpl� pl�cere”. Totodat�, „vânz�torul este supus la r�spundere pentru viciile ascunse ale lucrului vândut, dac�, din cauza acelora, lucrul nu este bun de întrebuin�at, dup� destina�ia sa, sau întrebuin�area sa e atât de mic�orat�, încât se poate presupune c� cump�r�torul nu l-ar fi cump�rat, sau n-ar fi dat pe dânsul ceea ce a dat, de i-ar fi cunoscut viciile”. în Codul Comercial Român sunt stipulate r�spunderile pentru ac�iunile (acte �i fapte) de rea-credin��, ceea ce oblig� participan�ii la schimburile comerciale interna�ionale s� aib� o conduit� corect�. Reglement�rile interna�ionale, de asemenea, definesc faptele de rea-credin�� i stipuleaz� r�spunderi pentru comiterea lor. A�a, de pild�, Conferin�a de la Lisabona din 1958 a introdus în Conven�ia de la Paris privind concuren�a neloial� un text care define�te acte �i fapte de rea-credin��: „indica�iile �i afirma�iile a c�ror folosire, în exercitarea comer�ului, este susceptibil� s� induc� publicul în eroare, în ceea ce prive�te natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinea pentru întrebuin�are sau calitatea m�rfurilor”. Se în�elege c� - a�a cum observa Paul Roubier - asemenea comportamente, ce v�desc reaua-credin�� a autorilor lor, „au fost depistate din experien�a raporturilor juridice de comer� interna�ional”. Sanc�ionarea lor s-a dovedit a fi necesar� pentru a descuraja reaua-credin�� i a garanta derularea corect� a contractelor de comer� interna�ional.

3. Principiul bunei-credin�e este considerat a fi atât de important în rela�iile comerciale interna�ionale, deoarece - mai mult decât în cazul celorlalte principii - pune în eviden�� valorile morale ale comportamentului participan�ilor la aceste rela�ii, ad�ugându-le r�spunderilor juridice stipulate în aplicarea sa de c�tre organele competente pentru crearea �i aplicarea dreptului comer�ului interna�ional. 7.4. Unitatea principiilor dreptului comer�ului interna�ional

Analiza principiilor dreptului comer�ului interna�ional pune în lumin� unitatea lor, leg�turile strânse dintre ele în procesul elabor�rii normelor privind schimburile comerciale �i cooperarea economic� �i tehnico-�tiin�ific� interna�ional�, precum �i în activitatea complex� de aplicare a acestor norme în tranzac�iile comerciale externe. 1. Corela�ia cu principiile din dreptul intern

1. Se în�elege c� principiile dreptului comer�ului interna�ional, ca �i normele sale, nu ac�ioneaz� în disonan��, ci în consonan�� cu principiile corelative din dreptul intern. Pentru c� este greu de crezut c� un asemenea principiu, cum este cel al libert��ii comer�ului, ar putea ac�iona numai în schimburile comerciale interna�ionale ale agen�ilor economici, în condi�iile absen�ei sale în

42

1. Care sunt principiile comer�ului interna�ional ?

2. Preciza�i formele de manifestare a libert��ii comer�ului. � � � � � �

tranzac�iile lor comerciale interne. Acelea�i considerente sunt de f�cut în leg�tur� cu libertatea conven�iilor, egalitatea juridic� a p�r�ilor, buna-credin��, libertatea concuren�ei.

2. Experien�a demonstreaz� c� formularea principiilor interne în domeniul comercial �i promovarea lor în practica rela�iilor comerciale constituie un important suport în exercitarea principiilor dreptului comer�ului interna�ional.

3. Cu cât practica rela�iilor comerciale interne este mai bogat�, îmbog��ind principiile care le guverneaz�, cu atât mai mult ele pot contribui la îmbog��irea principiilor care guverneaz� tranzac�iile comerciale interna�ionale, deoarece - în multe cazuri - tranzac�iile comerciale interne se afl� în strâns� leg�tur� cu cele interna�ionale, complementându-se �i sus�inându-se unele pe altele. 2. Complementaritatea principiilor

1. Parcurgând aceast� materie �i luând în considerare practica rela�iilor comerciale interna�ionale se impune concluzia fireasc� c� principiile dreptului comer�ului interna�ional sunt complementare, fiecare în parte putând s� fie în�eles �i explicat în leg�tura sa, adesea, intrinsec� cu celelalte principii.

2. Este greu de crezut c� principiul egalit��ii juridice a p�r�ilor ar putea fi exercitat în toat� plenitudinea sa, f�r� a fi corelat cu principiul libert��ii conven�iilor, iar ambele, f�r� a le corela cu principiul libert��ii comer�ului.

3. Dac� principiul libert��ii comer�ului d� expresie concep�iei generale liberale cu privire la schimburile comerciale interna�ionale, el se completeaz� în numeroase aspecte concrete cu principiul libert��ii conven�iilor, completându-se reciproc.

Caracterul complementar al principiilor a rezultat �i din analiza pe care am efectuat-o asupra principiilor bunei-credin�e �i libert��ii concuren�ei.

Complementaritatea este o caracteristic� a principiilor dreptului comer�ului interna�ional care demonstreaz� unitatea lor. §3. Finalitatea principiilor

1. Caracterul unitar al principiilor rezult� �i din finalitatea lor comun�: a�ezarea rela�iilor comerciale interna�ionale pe un asemenea fundament juridic, care s� stimuleze schimburile mondiale de valori, contribuind la progresul �i prosperitatea tuturor na�iunilor.

2. Aceast� unitate este cu atât mai necesar� în condi�iile în care diversitatea de op�iuni �i practici în comer�ul interna�ional se men�ine, cu toate evolu�iile spre integrare din unele zone �i regiuni ale lumii.

3. Principiile �i normele dreptului comer�ului interna�ional ac�ioneaz� în- tr-o tot mai accentuat� unitate, f�r� a nega diversitatea, ci pentru a orienta opera�iunile comerciale - în multitudinea formelor lor de manifestare - în direc�ia general� a progresului �i dezvolt�rii, asigurându-le coeren�a necesar�, eficien�a �i rentabilitatea, care trebuie s� caracterizeze comer�ul exterior al tuturor na�iunilor. Iat� de ce, cunoa�terea principiilor dreptului comer�ului interna�ional nu este numai o obliga�ie a teoreticienilor, ci, mai ales, a practicienilor, a tuturor celor implica�i în schimburile comerciale interna�ionale, pentru ca, pe temelia trainic� a principiilor, s�-�i conceap� �i promoveze afacerile cu acea siguran�� atât de necesar� într-o lume în care competi�ia este tot mai puternic�, iar supravie�uirea �i, cu atât mai mult, succesul, presupune în afara inteligen�ei �i priceperii - cunoa�tere, o cunoa�tere cât mai temeinic� a principiilor �i normelor juridice care guverneaz� tranzac�iile din comer�ul mondial.

Dezbaterile Comisiei Na�iunilor Unite pentru Drept Comercial Interna�ional din februarie 1999 de la Viena �i din martie 1999 de la New York au pus în eviden��, înc� o dat�, importan�a cunoa�terii �i promov�rii principiilor dreptului comer�ului interna�ional, într-o strâns� leg�tur� cu normele convenite în acest domeniu. Delega�ia italian� - sus�inut� de delega�iile Austriei, Suediei, Egiptului �i ale altor ��ri - a readus în aten�ie „importan�a principiului bunei-credin�e în tranzac�iile comerciale”, subliniind c� „dorin�a de îmbog��ire poate fi în�eleas�”, dar c� „reaua-credin�� în tranzac�ii trebuie descurajat� �i eliminat�”. Dreptul comer�ului interna�ional trebuie „s� garanteze desf��urarea raporturilor comerciale interna�ionale, a competi�iei fire�ti între comercian�i, pe baza regulilor dreptului, justi�iei �i echit��ii”.

NU UITA! Cunoa�terea principiilor dreptului comer�ului interna�ional nu este numai o

43

r dreptului comer�ului interna�ional nu este numai o obliga�ie a teoreticienilor, ci, mai ales, a practicienilor, a tuturor celor implica�i în schimburile comerciale interna�ionale, pentru ca, pe temelia trainic� a principiilor, s�-�i conceap� �i promoveze afacerile cu acea siguran�� atât de necesar� într-o lume în care competi�ia este tot mai puternic�, iar supravie�uirea �i, cu atât mai mult, succesul, presupune - în afara inteligen�ei �i priceperii - cunoa�tere, o cunoa�tere cât mai temeinic� a principiilor �i normelor juridice care guverneaz� tranzac�iile din comer�ul mondial.

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt principiile comer�ului interna�ional ?

2. Preciza�i formele de manifestare a libert��ii comer�ului.

PROPUNERI DE REFERATE Principiul concuren�ei loiale. Complementaritatea principiilor comer�ului interna�ional Principiul bunei credin�e în comer�ul interna�ional.

44

Unitatea de înv��are nr.8 Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional Cuprins

8.1. Introducere 8.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 8.3. No�iunea de izvor al dreptului comer�ului interna�ional 8.4. Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens material 8.5. Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens formal

8.1. Introducere Dup� ce am precizat care este obiectul �i am definit principiile, în acest capitol vom

analiza izvoarele dreptului comer�ului interna�ional, asupra c�rora s-au exprimat puncte de vedere documentate în literatura de specialitate, subliniindu-se importan�a �i semnifica�ia pe care o au în în�elegerea complexit��ii acestei discipline juridice.


- Va fi familiarizat cu izvoarele dreptului comer�ului interna�ional - Va �ti s� identifice normele specifice comer�ului interna�ional - Va cunoa�te rolul doctrinei în comer�ul interna�ional - Va de�ine abilit��i privind uzan�ele comerciale


8.3. No�iunea de izvor al dreptului comer�ului interna�ional

1. în definirea izvorului dreptului comer�ului interna�ional trebuie avute în vedere atât elementele generale, comune izvoarelor tuturor ramurilor de drept, cât - mai ales - elementele specifice acestei discipline juridice.

2. De asemenea, în definirea izvorului dreptului comer�ului interna�ional nu putem s� nu lu�m în considerare realitatea comercial�, „dat”-ul rela�iilor comerciale, acel rerum natura, cum îl defineau romanii, �i cerin�ele dezvolt�rii vie�ii comerciale, care definesc izvorul dreptului comer�ului interna�ional, în primul rând, ca un izvor substan�ial, cum îl numea Jean-Louis Bergel.

3. Având, îns�, în vedere c� normele dreptului comer�ului interna�ional nu se prezint� într-o form� nud�, ci, au întotdeauna o form� exterioar�, imprimat� - în mod firesc de elementul juridic - izvorul dreptului comer�ului interna�ional este definit �i ca izvor formal, care ne ajut� s� în�elegem forma de exprimare a normei de drept al comer�ului interna�ional.

A�adar, izvorul dreptului comer�ului interna�ional este forma prin care con�inutul perceptiv al

normei de drept devine regul� de conduit�, impunându-se ca model de urmat în rela�iile comerciale interna�ionale. 8.4. Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens material

Dup� cum observa Charles Montesquieu „de�i comer�ul este supus unor mari prefaceri, se poate întâmpla ca anumite cauze fizice, calitatea solului sau felul climei, s�-i fixeze pentru totdeauna natura”. Analiza �tiin�ific� a dreptului nu poate ignora rolul izvoarelor materiale

45

1. Rerum natura a. Romanii subliniau importan�a lu�rii în considerare a cerin�elor decurgând din rerum natura

în în�elegerea surselor substan�iale ale dreptului, surse de care nu poate face abstrac�ie nici concep�ia cea mai pozitivist-juridic�, dup� cum observa W. Maihofer. b. Factorii naturali impun normele comerciale; factorii naturali determin� substan�a normelor de drept comercial; factorii naturali impun modificarea sau adaptarea acestor norme. Charles Montesquieu a st�ruit mult asupra acestor factori în configurarea normelor de drept în comer�ul interna�ional. „Ast�zi nu facem comer� cu Indiile - atr�gea aten�ia marele gânditor - decât prin banii pe care îi trimitem acolo. Romanii duceau acolo cam cincizeci de milioane de sester�i pe an. Ace�ti bani, la fel ca �i ai no�tri acum, erau transforma�i în m�rfuri pe care ei le aduceau în Apus. Toate popoarele care au f�cut comer� cu Indi- ile au adus acolo întotdeauna metale �i au adus de acolo m�rfuri”. Clima locuitorilor Indiilor - observa Montesquieu - „nu le cere �i nici nu le îng�duie aproape nimic din ceea ce le vine de la noi”. Ei umbl� „în mare parte goi; ve�tmintele, potrivite pentru ei, le sunt procurate de c�tre propria lor �ar�; iar religia lor care are asupra lor atâta putere, le insufl� sil� fa�� de lucrurile care ne servesc nou� ca hran�”. Ei nu au deci nevoie decât de metalele noastre, care sunt semnele valorilor, �i dau în schimb m�rfuri, ceea ce datorit� cump�t�rii �i naturii ��rii lor au din bel�ug. Dup� opinia lui Montesquieu, „Indiile vor fi ceea ce sunt ast�zi; �i, întotdeauna, cei care vor face nego� cu Indiile vor duce acolo bani �i nu vor aduce de acolo a�a ceva”. în concep�ia lui Montesquieu, factorii naturali au jucat întotdeauna un rol important în elaborarea normelor dreptului comercial, determinând con�inutul �i configura�ia lor în diferite sectoare �i având - la rândul lor, tocmai de aceea - un impact apreciabil asupra dezvolt�rii schimburilor comerciale interna�ionale. Referindu-se - în sus�inerea acestei teze - la comer�ul cu popoarele africane, Montesquieu preciza c� toate popoarele dezvoltate pot „s� fac� cu ele un comer� avantajos; pot s� le fac� s� aprecieze ca foarte valoroase lucrurile lipsite de orice valoare �i s� ob�in� pentru aceste lucruri pre�uri foarte mari”.

c. Comer�ul mondial trebuie s� ia în considerare nevoile cotidiene ale oamenilor �i popoarelor �i s� valorifice - prin norme juridice adecvate - rerum natura în optica modern�. Dac� nu va r�spunde acestor cerin�e, comer�ul mondial nu se va dezvolta, nu-�i va atinge obiectivele, iar normele dreptului, dac� vor contraveni acestor exigen�e, vor deveni o piedic� în extinderea schimburilor (fluxurilor) comerciale interna�ionale.

8.5. Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens formal

„Dat”-ul realit��ii comerciale - ca izvor în sens material al dreptului comer�ului interna�ional - este exprimat într-o anumit� form�, c�p�tând caracter juridic. Aceast� form� exterioar� poart� denumirea de izvoare formale sau forme de exprimare a normelor dreptului comer�ului interna�ional.

Principalele izvoare în sens formal ale dreptului comer�ului interna�ional se pot clasifica în: 1. izvoare interne; 2. izvoare interna�ionale; 3. uzan�e comerciale; 4. principiile generale; 5.doctrina.

„Dat”-ul substratului dreptului comer�ului interna�ional totalizeaz� elemente materiale �i spirituale, reflectându-se în activitatea de legiferare �i creare a regulilor uniforme de drept comercial. Reg�sim în procesul elabor�rii normelor ideea totaliz�rii „faptelor �i valorilor” - ca factori alc�tuind împreun� �i în interdependen�� „substan�a normelor” - fundamentul reglement�rilor juridice a raporturilor comerciale interna�ionale.

în procesul „de construire” a regulilor juridice care guverneaz� schimburile comerciale interna�ionale are o mare importan�� cunoa�terea �tiin�ific� a datelor pe care le ofer� cercetarea diferi�ilor factori care determin� configurarea normelor dreptului comer�ului interna�ional. Normele juridice astfel construite - sub forma legii comerciale sau conven�iei interna�ionale - oglindesc judec��i de valoare, ca urmare a prelucr�rii datelor oferite de cunoa�terea realit��ilor comerciale, ceea ce demonstreaz� c� legiuitorul înf�ptuie�te o opera�iune axiologic� de selectare din multitudinea de fenomene pe acelea care necesit� a fi asigurate, în aplicarea lor, la nevoie, prin mijloace coercitive.

In construc�ia normelor dreptului comercial - atrage aten�ia Mircea Djuvara - se au în vedere, în primul rând, comercian�ii, apoi „care sunt �i în ce consist� actele de comer�”. In ceea ce prive�te „comer�ul pe mare �i naviga�ia, ele fac obiectul unor dispozi�ii speciale, care constituie dreptul comercial maritim”.

A�adar, izvoarele formale sunt formele de exprimare ale normelor dreptului comer�ului interna�ional, care reflect� elementele realit��ii comerciale, vizând reglementarea schimburilor comerciale interna�ionale în interesul prosperit��ii tuturor na�iunilor.

46

Izvoarele dreptului comer�ului interna�ional în sens formal reprezint� procesul de „construire” a reglement�rilor juridice privind rela�iile comerciale interna�ionale, modalit��ile prin care cerin�ele realit��ii comerciale îmbrac� forma juridic� a legii comerciale, a conven�iei interna�ionale sau a legii uniforme în domeniul schimburilor comerciale interna�ionale.

Procesul „construirii” normelor dreptului comer�ului interna�ional - deci, a reglement�rilor care guverneaz� raporturile comerciale interna�ionale - reprezint� unitatea dintre 1. factorii care determin� �i condi�ioneaz� �i 2. ac�iunea de crea�ie, ca o activitate a puterii legiuitoare, la nivel na�ional, sau ca o activitate de negociere, la nivel interna�ional, în scopul de a statornici cadrul adecvat de conduit� tuturor participan�ilor la schimburile comerciale interna�ionale. 1. Izvoarele interne ale dreptului comer�ului interna�ional

în literatura de specialitate, autorii sunt unanimi în a sublinia locul primordial al legii comerciale în ansamblul izvoarelor interne ale dreptului comer�ului interna�ional.

în acela�i timp, în analizele efectuate se subliniaz� rolul important al altor izvoare interne ale dreptului comer�ului interna�ional, cum sunt: legea civil�, uzurile, practica judec�toreasc�. în literatura juridic� s-a f�cut distinc�ie între normele stipulate în legi comerciale �i cele stipulate în alte acte normative „care intereseaz� dreptul comer�ului interna�ional”. Prima categorie a fost definit� ca izvoare specifice, iar cea de a doua, ca izvoare nespecifice. a. Legea comercial�

F�r� îndoial� c� principalul izvor intern al dreptului comer�ului interna�ional este legea comercial� na�ional�, date fiind urm�toarele trei considerente: 1. este emis� sub imperiul cerin�elor realit��ii comerciale percepute la nivel na�ional; 2. stipuleaz� îmbinarea intereselor na�iunii respective cu interesele altor na�iuni; 3. are for�a juridic� cea mai mare, subordoneaz� alte acte normative emise pe teritoriul na�ional privind rela�iile comerciale ale ��rii respective cu alte ��ri.

Legea comercial� na�ional� poate îmbr�ca trei forme de exprimare: a. 1. Coduri comerciale în care sunt stipulate �i norme privind raporturile juridice comerciale interna�ionale 1. Un asemenea cod este cel în vigoare în România �i în alte ��ri. Acest cod reglementeaz�

raporturile comerciale, în general, cuprinzând atât norme privind schimburile comerciale interne, cât �i norme privind schimburile comerciale interna�ionale.

1. Codul comercial constituie dreptul comun comercial pentru c�: 1. reprezint� o reglementare de baz� a rela�iilor comerciale; 2. ofer� un cadru general care este în m�sur� - prin corela�ii adecvate �i o interpretare corect� - s� dea solu�ii juridice adecvate unei probleme comerciale concrete în raporturile de comer� interna�ional; 3. cuprinde o reglementare tipic� a rela�iilor comerciale, fie ele interne, fie interna�ionale.Asemenea coduri stipuleaz� norme juridice care se refer� nemijlocit la schimburile comerciale interna�ionale.

2. Avantajul unei asemenea reglement�ri rezult� din faptul c�: 1. selectarea normelor privind reglementarea raporturilor comerciale interna�ionale a fost efectuat� chiar de c�tre legiuitor; 2. u�ureaz� activitatea participan�ilor la circuitul comercial interna�ional, deoarece normele sunt a�ezate intr-o ordine logic�, în raport de obiectul reglement�rii; 3. posibilit��ile de eroare în aplicarea normelor de drept comercial sunt restrânse considerabil.

3. Codurile de comer� exterior asigur� sistematizarea legisla�iei din acest domeniu, care - în cele mai multe cazuri - este r�spândit� în mai multe acte normative.

Exemplul cel mai frecvent citat este Codul Comercial Uniform al Statelor Unite ale Americii (Uniform Commercial Code), care este aplicat în toate statele federale �i care a ap�rut ca o necesitate în direc�ia 1. elabor�rii unui cadru juridic comun �i uniform pentru statele federa�iei; 2. facilit�rii schimburilor comerciale dintre statele federa�iei �i dintre acestea �i alte state.

a. 3. Legile speciale 1. în ��rile care n-au adoptat înc� un Cod Comercial Uniform sau un Cod de Comer� Exterior

sunt emise legi speciale prin care sunt reglementate raporturile comerciale interna�ionale. 2. Legile speciale, la rândul lor, se împart în dou� categorii: a. cele care con�in norme cu

caracter general în domeniul comercial, inclusiv norme care reglementeaz� raporturile comerciale interna�ionale �i b. cele care con�in norme care reglementeaz� raporturile de comer� interna�ional.Din prima categorie fac parte legile ordinare care reglementeaz� raporturi comerciale dintr-o anumit� zon� sau dintr-un anumit sector al schimburilor comerciale. Din a doua categorie fac parte legile care reglementeaz� raporturile comerciale cu elemente de intema�ionalitate.

In literatura juridic� s-au enun�at trei condi�ii ca legea na�ional� s� fie aplicat� unui raport juridic

47

de comer� interna�ional: a. subiec�ii raportului juridic s� nu fi desemnat ca lex contractus o alt� lege na�ional�; b. unul din subiec�ii raportului juridic s� fie resortisant al ��rii c�reia apar�ine legea respectiv�; c. aplicarea acelei legi na�ionale s� fie acceptat� de ambii subiec�i ai raportului juridic.

Aceast� succint� analiz� îng�duie concluzia c� cea mai potrivit� solu�ie ar constitui-o elaborarea unui Cod de comer� exterior, care s� ofere acea reglementare de ansamblu, în m�sur� a facilita activitatea atât de complex� �i diversificat� în acest domeniu. b. Legea civil�

1. Chiar în primul articol al Codului comercial român se stipuleaz� în mod expres c� în comer� se aplic� normele din acest cod, iar acolo unde aceste norme nu dispun „se aplic� Codul civil”.

2. Legea civil� - în cazul enun�at, Codul Civil Român - este un izvor formal al dreptului comercial, în general, inclusiv al dreptului comer�ului interna�ional.

3. în toate acele cazuri în care nu exist� o dispozi�ie expres� în legea comercial�, se aplic� legea civil� care „constituie dreptul comun în materie”. A�adar, legea civil� este norma general�, iar legea comercial�, norma special�, care are prevalen�� asupra legii civile, potrivit principiului care guverneaz� materia. Se în�elege c� acest principiu se aplic� numai în cazul în care în legea special� nu se dispune expres c� se va aplica legea general�, adic� norma de drept civil, care constituie, în circumstan�ele date - dreptul comun. c. Uzurile sau obiceiul juridic

1. Uzurile constituie, înc�, un izvor de drept în dreptul comer�ului interna�ional, de�i sfera sa tinde s� se restrâng� pe m�sur� ce legea î�i extinde câmpul de aplicare.

2. în practic� se disting trei categorii de uzuri: a. locale, b. regionale, c. na�ionale, care pot fi evocate în raporturile de comer� interna�ional.

3. în acest subcapitol am evocat numai existen�a uzurilor ca una din componentele izvoarelor interne ale dreptului comer�ului interna�ional, urmând a fi examinate în substan�a lor în cadrul uzurilor comerciale interna�ionale. d. Practica judec�toreasc�

1. Practica judec�toreasc� na�ional� - care nu constituie un izvor de drept în sensul deplin al acestei no�iuni - are importan�� în pronun�area solu�iilor de c�tre instan�ele specifice comer�ului interna�ional.

2. Practica judiciar� poate manifesta flexibilitate în cazul excep�iei de ordine public�, prin admiterea validit��ii clauzei aur în contractele de comer� interna�ional sau în privin�a clauzei compromisorii.

Se în�elege c� practica judiciar� are o pondere mai mare �i o influen�� mai accentuat� în sistemul „Common-Law”, în compara�ie cu sistemul „Civil- Law”. Totu�i, când - pentru solu�ionarea unei cauze privind un raport juridic de comer� interna�ional - se recurge la o instan�� de judecat� na�ional� trebuie cunoscute temeinic procedurile care, în multe cazuri, joac� un rol recunoscut �i apreciat ca atare în dreptul comer�ului interna�ional.To�i anali�tii apreciaz� rolul important al conven�iilor în sistemul izvoarelor dreptului comer�ului interna�ional. Mai mult, unii autori consider� conven�iile interna�ionale ca fiind substan�a „dreptului comer�ului interna�ional” sau „principalul izvor interna�ional al dreptului comer�ului interna�ional”.

Conven�ia interna�ional� este o în�elegere convenit� între dou� sau mai multe state sau organiza�ii interna�ionale pentru reglementarea unor probleme interna�ionale. Con�inutul conven�iilor interna�ionale îl formeaz� drepturile �i obliga�iile p�r�ilor, precum �i conduita pe care acestea se oblig� s� o respecte în aplicarea �i realizarea celor convenite.

Conven�iile interna�ionale pot fi: bilaterale sau multilaterale �i pot îmbr�ca forma tratatelor, pactelor, acordurilor, precum �i alte forme asupra c�rora pot conveni p�r�ile. a. Conven�iile bilaterale

1. Aceste conven�ii ocup� un loc foarte important în ansamblul în�elegerilor comerciale interna�ionale ale statelor, având în vedere posibilit��ile multiple pe care le ofer� pentru a conveni modalit��ile practice privind derularea schimburilor comerciale pe baza interesului celor dou� p�r�i. 2. Conven�iile bilaterale îmbrac� - în cele mai multe cazuri - forma tratatului sau a acordului comercial.

3. Statele recurg la una din cele dou� forme, �inând seama de drepturile �i obliga�iile pe care vor s� le stipuleze �i de clauzele comerciale pe care inten�ioneaz� s� le convin�.

1. Experien�a demonstreaz� c� tratatele comerciale se încheie în domenii de interes comercial reciproc, cum sunt: transportul m�rfurilor, tranzitul, regimul vamal, statutul juridic al comercian�ilor

48

pe teritoriul celuilalt stat etc. 2. în practic�, problemele comerciale au fost - în multe cazuri - solu�ionate împreun� cu cele

de naviga�ie, motiv pentru care aceste în�elegeri sunt cunoscute sub denumirea de „tratate de comer� �i naviga�ie”.

3. Dintre clauzele cele mai importante ale tratatelor comerciale amintim: a. clauza na�iunii celei mai favorizate; b. clauza regimului na�ional.

în afara formei necondi�ionate - care implic� principiul egalit��ii în acordarea avantajelor convenite cu un stat ter�, exist� forma condi�ionat� a clauzei na�iunii celei mai favorizate, care implic� principiul compensa�iei, în sensul c� avantajele convenite în rela�iile cu un stat ter� se pot extinde �i în rela�iile dintre p�r�ile la tratat numai în schimbul unor compensa�ii reciproce ori acord�rii unor facilit��i sau avantaje. 2. Acordul comercial

1. Acordul comercial este o în�elegere bilateral� la care se recurge frecvent pentru convenirea modalit��ilor de desf��urare a schimburilor comerciale între dou� state.

2. întrucât, în mod obi�nuit, sunt stipulate nu numai schimburile de m�rfuri, ci �i modalit��ile de plat�, aceste acorduri sunt numite „acorduri comerciale �i de pl��i”.

Acordul comercial poate cuprinde: categoriile de m�rfuri ce fac obiectul schimburilor, termenele �i modalit��ile de contractare, nivelul pre�urilor, reglement�ri vamale, precum �i alte clauze asupra c�rora pot conveni p�r�ile.Prin acordurile comerciale bilaterale de lung� durat� se pot conveni condi�iile aprovizion�rii cu materii prime, cu energie, combustibili �i alte materiale necesare bunei func�ion�ri a economiei na�ionale. 3. Alte forme ale în�elegerilor bilaterale

1. în�elegerile privind schimburile comerciale între dou� ��ri pot îmbr�ca �i alte forme, cum sunt: programele de schimburi de m�rfuri, memorandum-ul etc.

2. Condi�ia valabilit��ii o constituie aprobarea acestor în�elegeri de c�tre organele competente din cele dou� ��ri.

3. Alegerea formei conven�iei bilaterale este un atribut al p�r�ilor. Dac� p�r�ile convin s�-�i stabileasc� cadrul derul�rii schimburilor comerciale printr-un Tratat comercial �i de naviga�ie, printr-un Acord comercial �i de pl��i sau printr-un memorandum o pot face în virtutea competen�elor conferite de legile lor fundamentale �i de alte acte normative.

în literatura de specialitate s-a relevat c� în�elegerile bilaterale - tratate, acorduri, memorandum-uri etc. - reprezint� un mijloc politico-juridic eficient pentru formarea �i dezvoltarea unor norme de drept al comer�ului interna�ional, în exercitarea atributelor suverane ale statelor.

A�adar, conven�iile bilaterale - ca izvoare ale dreptului comer�ului interna�ional - acoper� o sfer� întins� a raporturilor comerciale dintre state, cuprinzând domeniile: comer�ului, cooper�rii tehnico-�tiin�ifice, naviga�iei, rela�iilor financiare etc.

Potrivit legii române, acordurile, conven�iile �i alte în�elegeri interna�ionale - în raport de obiectul lor - pot fi negociate pe baza împuternicirii date de c�tre �eful statului, Primul ministru sau, dac� este vorba de o în�elegere în form� simplificat�, pe baza împuternicirii date de �efii departamentelor respective, ce „se consemneaz� în deplinele puteri, care se elibereaz� de Ministerul Afacerilor Externe”.

Guvernul ia m�surile necesare pentru aplicarea tratatelor, acordurilor, conven�iilor �i celorlalte în�elegeri comerciale �i „controleaz� modul în care se realizeaz� acestea”. b. Conven�iile multilaterale 1. Fiind - a�a cum am subliniat - principalul izvor al dreptului comer�ului interna�ional, al�turi de conven�iile bilaterale, conven�iile multilaterale: a. sintetizeaz� tendin�e �i orient�ri în comer�ul mondial; b. urm�resc eliminarea suprapunerilor �i contradic�iilor din reglement�rile existente; c. promoveaz� un drept substan�ial sau material uniform .

2. Participarea reprezentan�ilor statelor �i ai organiza�iilor interna�ionale specializate la negocierea conven�iilor multilaterale are o importan�� deosebit�, deoarece - numai pe aceast� cale - se pot identifica �i promova normele cele mai adecvate pentru a asigura uniformizarea reglement�rilor din domeniul dreptului comer�ului interna�ional. 3. Conven�iile multilaterale pot avea: a. caracter regional, cum sunt: Tratatele de la Roma din 1957; Conven�ia privind înfiin�area unei Asocia�ii Europene a Liberului Schimb (AELS), încheiat� în 1960, la Stockholm, care instituie o zon� comercial� liber�, prin care se renun�� la taxele vamale între ��rile membre; Tratatul de la Montevideo din 1981; Tratatul de la Jakarta din 1967; Tratatul de

49

la Maastricht din 7 februarie 1992 etc; b. caracter mondial, cum sunt Carta Na�iunilor Unite sau Acordul General pentru Tarife �i Comer� (GATT). 1

4. Conven�iile multilaterale - ca �i cele bilaterale - constituie izvor de drept al comer�ului interna�ional în cazul în care reglementeaz� raporturi comerciale interna�ionale. Experien�a demonstreaz�, îns�, c� asemenea reglement�ri se reg�sesc �i în conven�ii care privesc - în principal - rela�ii politice, culturale etc.

Conven�ii care vizeaz� uniformizarea regulilor de drept interna�ional privat Cunoa�terea acestor conven�ii se impune, în condi�iile în care raporturile dintre cele dou� discipline - dreptul comer�ului interna�ional �i dreptul interna�ional privat - sunt atât de strânse.

Multe din normele stipulate în aceste conven�ii prezint� interes pentru dreptul comer�ului interna�ional 3. Uzan�ele comerciale

Un alt important izvor al dreptului comer�ului interna�ional îl reprezint� uzan�ele comerciale, care au ap�rut �i s-au sedimentat pe parcursul timpului. Dup� cum observa Charles Montesquieu, în rela�iile comerciale „uneori au fost p�r�site legile, pentru a se urma obiceiurile, alteori au fost p�r�site obiceiurile pentru a se urma legile”. în acest caz - observa marele gânditor - „era firesc ca obiceiul s� înving� cu u�urin��”. Dânsul evoc�, în sprijinul acestei teze, legile �i obiceiurile din practica comercial� roman�. 3.1. Defini�ia uzan�elor comerciale

1. în activitatea comercial� s-a dovedit - a�a cum am ar�tat - c� din cele mai vechi timpuri s-a recurs la anumite uzuri (obiceiuri, obi�nuin�e). Poate cea mai simpl� form� a acestor uzan�e sunt practicile �i obi�nuin�ele dintre p�r�ile contractante, acceptate în derularea rela�iilor comerciale dintre ele timp îndelungat.

2. în Codul Comercial Uniform al Statelor Unite ale Americii, practicile, obi�nuin�ele dintre p�r�ile contractante, sunt denumite courses of dealing, precizându-se c� „se în�eleg prin courses of dealing o serie de activit��i între p�r�i, anterioare unei tranzac�ii �i care pot fi considerate în mod rezonabil, ca stabilind între ele o baz� comun� de interpretare a expresiilor �i a actelor lor”. Codul precizeaz� c� este luat� în considerare comportarea p�r�ilor atât în procesul încheierii �i derul�rii contractului, cât �i dup� aceste momente esen�iale în raporturile comerciale. Clauzele exprese �i toate modalit��ile de executare, practicile dintre p�r�i �i uzan�ele comerciale urmeaz� a fi interpretate ca fiind compatibile unele cu altele, iar - în cazul în care o asemenea interpretare nu este posibil� - „clauzele exprese vor prevala asupra modalit��ilor de executare, iar modalit��ile de executare vor prevala asupra practicilor stabilite între p�r�i”.

3. Uzan�ele comerciale sunt definite în conven�iile interna�ionale, prin care sunt stipulate atât locul, cât �i rolul lor în raporturile contractuale. „P�r�ile - se precizeaz� în Conven�ia Na�iunilor Unite asupra contractelor de vânzare interna�ional� de m�rfuri - sunt legate prin uzan�ele la care ele au consim�it �i de obi�nuin�ele care s-au stabilit între ele”. Astfel, sunt re�inute: a. actul de voin�� al p�r�ilor cu privire la uzan�ele de care se consider� legate; b. obi�nuin�ele care s-au stabilit între ele, consecin�� a unor uzan�e acceptate în mod repetat în contractele de vânzare interna�ional� de m�rfuri.

4. Definirea conceptual� a uzan�elor î�i g�se�te expresia în con�inutul raporturilor juridice dintre vânz�tor �i cump�r�tor, dintre creditori �i debitori, dintre participan�ii la raporturile juridice de comer� interna�ional, în general, atât în faptele-condi�ii, cât �i în faptele-solu�ii în configurarea acestor raporturi.

5. Cercetarea efectuat� permite s� se observe c� „uzan�ele sau uzurile comerciale presupun continuitate, constan�� i uniformitate”, fiind practici comerciale cu o anumit� „vechime, repetabilitate �i stabilitate” în raporturile juridice de comer� interna�ional. Ele au un rol important în determinarea drepturilor �i obliga�iilor p�r�ilor, facilitând tratativele �i încheierea contractelor dintre p�r�i. Practicile �i obi�nuin�ele dintre p�r�ile contractante au, uneori, „influen�� i asupra ter�ilor a�a cum se întâmpl� în rela�iile de intermediere sau de agency, în dreptul anglo-american”.

A�adar, uzan�ele comerciale interna�ionale sunt acele practici, atitudini, comportamente, repetate de multe ori în contractele pe care p�r�ile le încheie �i deruleaz�, facilitând schimburile comerciale dintre participan�ii la raporturile juridice de comer� interna�ional.

Deci, uzan�ele comerciale interna�ionale: 1. constituie o practic� social�; 2. se aplic� mai multor parteneri comerciali; 3. sunt opera participan�ilor la schimburile comerciale interna�ionale; 4. sunt recunoscute ca utile �i necesare de c�tre p�r�i; 5. au un rol indiscutabil în facilitarea desf��ur�rii raporturilor de comer� exterior. în func�ie de natura lor uzan�ele pot constitui

50

un izvor al dreptului comer�ului interna�ional. 3.2. Clasificarea uzan�elor comerciale

Analiza uzan�elor comerciale duce la concluzia c� ele se pot clasifica astfel: a. dup� un criteriu geografic, în locale, regionale etc.; b. dup� obiectul contractului, în uzan�e specifice unei sau altei ramuri; c. dup� sfera de cuprindere, în uzan�e generale, aplicabile tuturor rela�iilor comerciale; d. dup� for�a lor juridic�, în uzan�e normative �i conven�ionale; e. dup� gradul de tipizare, în uzan�e tipizate, în forma unor clauze tipizate.

NU UITA! In literatura de specialitate privind dreptul comer�ului interna�ional, numit �i „dreptul

afacerilor interna�ionale”, au fost examinate pe larg asemenea probleme fundamentale cum sunt: principiile �i normele generale care trebuie s� guverneze tranzac�iile interna�ionale; încheierea �i derularea contractelor de comer� exterior; uzan�ele comerciale; contractele speciale etc. Studii aprofundate au fost elaborate cu privire la arbitrajul comercial interna�ional.

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt daturile rela�iilor comerciale? 2. Ce sunt uzan�ele comerciale? 3. Preciza�i izvoarele interne ale dreptului comer�ului interna�ional ? 4. Care sunt implica�iile doctrinei asupra aplic�rii normelor comer�ului interna�ional

PROPUNERI DE REFERATE Uzan�ele comerciale. Izvoarele formale ale dreptului comer�ului interna�ional

51

Unitatea de înv��are nr.9 Raportul juridic de comer� interna�ional Cuprins

9.1. Introducere 9.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 9.3. Concept, premise, caracteristici 9.4. Con�inutul raportului juridic de comer� interna�ional 9.5. Obiectul raportului juridic de comer� interna�ional

9.1. Introducere Comer�ul interna�ional se desf��oar� în cadrul unor raporturi care cad sub inciden�a

normelor dreptului comer�ului interna�ional. Aceste raporturi se stabilesc între participan�ii la schimburile ^comerciale interna�ionale, având un obiect determinat �i vizând finalit��i convenite între p�r�i în baza principiilor �i normelor fundamentale care guverneaz� comer�ul interna�ional �i cooperarea economic� �i tehnico-�tiin�iflc� interna�ional�.

9.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit��i de înv��are, studentul: - Va fi familiarizat cu conceptul raportului juridic de comer� interna�ional - Va �ti s� identifice participan�ii la raporturile comerciale interna�ionale - Va cunoa�te caracteristicile raportului juridic de comer� interna�ional - Va de�ine abilit��i în ceea ce prive�te caracterul obliga�ional al raportului juridic de

comer� interna�ional


9.3. Concept, premise, caracteristici

1. Mecanismul complex al rela�iilor comerciale interna�ionale impune cunoa�terea �i în�elegerea: a. modalit��ilor în care se stabilesc �i a b. formelor în care se desf��oar� raporturile juridice de comer� interna�ional. Fiind o component� a structurilor interna�ionale, raporturile juridice de comer� interna�ional au elemente comune celorlalte raporturi de drept interna�ional, dar �i elemente specifice, care le configureaz� drept o categorie deosebit� deraporturi în cadrul circuitului mondial de valori.

2. In baza principiului libert��ii comer�ului, produc�torul - prin mecanisme adecvate - este liber s� vând� sau s� nu vând� produsele sale, urmând s� negocieze pre�ul pe care îl dore�te, în cazul în care a hot�rât s� vând�, �i s� stabileasc� condi�iile de livrare a m�rfii. Deci, pe baza autonomiei lor de voin��, p�r�ile convin asupra ac�iunilor sau inac�iunilor la care se oblig�. De asemenea, p�r�ile stabilesc volumul �i substan�a obliga�iilor pe care �i le asum�. A�a, de pild�, într-un contract de vânzare interna�ional� de m�rfuri, p�r�ile pot prevedea plata anticipat�, garantarea tranzac�iei de c�tre o alt� parte, precum �i daunele prestabilite pentru neplata m�rfii sau pentru nelivrarea bunului la termenele stabilite.

3. Raportul de drept al comer�ului interna�ional este o rela�ie comercial�, caracterizat� prin existen�a drepturilor �i obliga�iilor juridice corelative în procesul efectu�rii schimburilor comerciale. Acest raport poate fi definit prin precizarea specificit��ii sale în raport cu genul proxim, care - în

52

cazul nostru - sunt rela�iile interna�ionale, în ansamblul lor. în acest sistem de rela�ii, raportul juridic de drept al comer�ului interna�ional: a. prive�te sfera rela�iilor comerciale, b. este reglementat �i de o norm� specific�, norm� de drept comercial interna�ional.

A�adar, raportul juridic de comer� interna�ional este o rela�ie patrimonial� în cadrul activit��ii de comer� interna�ional, reglementat� juridic, în care participan�ii, afla�i într-o deplin� egalitate juridic�, sunt titulari de drepturi �i obliga�ii, realizate, la nevoie, prin for�a de constrângere a statelor.

Deci, este vorba, în primul rând, de un raport de comer� interna�ional. Acest raport este reglementat prin normele dreptului comer�ului interna�ional. In al treilea rând, participan�ii la comer�ul interna�ional �i la cooperarea economic� interna�ional�

sunt titulari de drepturi �i obliga�ii corelative. Aceste drepturi �i obliga�ii, stipulate în mod liber, de c�tre p�r�i, sunt susceptibile de a fi

realizate, la nevoie, prin for�a de constrângere a statelor. în fme, raportul juridic de comer� interna�ional se bazeaz� pe acordul de voin�� al

p�r�ilor, care se g�sesc în rela�ii de egalitate juridic� în cadrul schimburilor comerciale interna�ionale PREMISELE RAPORTULUI JURIDIC DE COMER� INTERNATIONAL

1. Raportul juridic de comer� interna�ional apare numai în cazul în care exist� anumite premise. To�i anali�tii sunt de acord c� aceste premise sunt:

a. norma juridic� de comer� interna�ional; b. participan�ii la raporturile comerciale interna�ionale; c. existen�a unor împrejur�ri care produc efecte juridice prin realizarea lor.

1. Norma juridic� de comer� interna�ional 1. Normele juridice de comer� interna�ional definesc comportamentul posibil sau datorat al

participan�ilor la raporturile comerciale interna�ionale. 2. Normele juridice constituie premisa fundamental� a raportului juridic de comer� interna�ional,

deoarece far� norma de drept nu putem vorbi despre un raport juridic. Norma juridic� define�te capacitatea subiectelor raportului juridic de comer� interna�ional �i precizeaz� categoriile de fapte juridice care ar putea s� produc� efecte juridice în raporturile de comer� interna�ional.

3. La rândul lor, normele juridice de comer� interna�ional sunt transpuse în via�� prin raportul juridic din cadrul schimburilor comerciale interna�ionale. De aceea, raportul juridic de comer� interna�ional mai este definit drept norm� de drept comercial în ac�iune, tocmai pentru c� raportul juridic este principalul mijloc de realizare a dreptului comer�ului interna�ional.

2. Participan�ii la raporturile comerciale interna�ionale 1. Subiectele de drept reprezint� o alt� premis� major� a raporturilor juridice de comer�

interna�ional. Este �tiut c� raporturile comerciale interna�ionale au loc între persoane fizice �i juridice care s�vâr�esc fapte obiective de comer�.

2. în temeiul Codului comercial român, participan�ii la raporturile comerciale sunt acele persoane care au comer�ul ca profesiune obi�nuit�, precum �i societ��ile comerciale.

3. în baza Legii nr. 26/1990 „comercian�ii sunt persoane fizice care exercit� în mod obi�nuit acte de comer�, societ��ile comerciale, regiile autonome �i organiza�iile cooperatiste”.

Potrivit normelor în vigoare, odat� dobândit� calitatea de comerciant, toate actele juridice ale persoanei respective sunt prezumate a fi comerciale. 3. Existen�a unor împrejur�ri care produc efecte juridice prin realizarea lor

1. Actele �i faptele de comer� interna�ional sunt acele împrejur�ri de care norma juridic� leag� na�terea, modificarea sau stingerea unui raport juridic de comer� interna�ional.

2. Faptele juridice sunt acele împrejur�ri - evenimente �i ac�iuni - de care normele dreptului comer�ului interna�ional ata�eaz� consecin�e juridice. Actele juridice sunt acte de voin�� (volitive) s�vâr�ite cu inten�ia de a produce efecte juridice. Opera�iunea juridic� este un mijloc sau o tehnic� juridic� la care se recurge în scopul realiz�rii actului comercial interna�ional.

3. în sens restrâns (stricto sensu) faptele juridice de comer� interna�ional nu includ actele juridice, referindu-se numai la fapte naturale (inunda�ia, cutremurul, tr�znetulA etc.), care au loc independent de voin�a omului, dar produc efecte juridice. In sens larg (lato sensu), faptele juridice includ �i actele juridice. CARACTERISTICILE RAPORTULUI JURIDIC DE COMER� INTERNA�IONAL

Raportul juridic de comer� interna�ional cunoa�te mai multe caracteristici: a. unele comune altor ramuri ale dreptului; b. altele specifice. Dup� cum observa Mircea Djuvara, dreptul comercial este

53

„reprezentat printr-o legisla�ie special�, care se aplic� comer�ului”. El constituie legea special� fa�� de legea civil�, care reprezint� dreptul comun. între principalele caracteristici ale raporturilor juridice de comer� interna�ional trebuie men�ionate urm�toarele: 1. raportul juridic de comer� interna�ional este un raport voli�ional; 2. este un raport valoric; 3. con�ine un element de interna�ionalitate. 1. Raportul juridic de comer� interna�ional este un raport voli�ional

1. Este cunoscut c� instrumentele juridice principale prin care se realizeaz� raporturile juridice de comer� interna�ional sunt: a. contractele comerciale interna�ionale; b. titlurile de valoare. în ambele situa�ii rolul hot�râtor revine voin�ei juridice a subiectelor de drept.

2. Orice contract de comer� interna�ional se încheie prin acordul de voin�� al p�r�ilor; participan�ii la raportul juridic de comer� interna�ional determin� - prin acordul lor de voin�� - obiectul �i con�inutul contractelor pe care le convin între ele; pe parcursul execut�rii contractului - prin acordul lor de voin�� - p�r�ile la contractul de comer� interna�ional îi pot completa sau modifica con�inutul ori îl pot chiar rezilia.

3. Participan�ii la raporturile contractuale de comer� interna�ional au libertatea s� opteze �i asupra legii - român� sau str�in� - care s� guverneze fondul �i efectele contractului, precum �i asupra jurisdic�iei c�reia vor supune litigiile ce ar putea s� apar� pe parcursul derul�rii contractului. 2. Raportul juridic de comer� interna�ional este un raport valoric, urm�rind ob�inerea unor beneficii

1. Participan�ii la raporturile juridice de comer� interna�ional urm�resc, în mod declarat, ob�inerea unor beneficii, a unui profit. Aceasta este o caracteristic� a raporturilor de comer� interna�ional din cele mai vechi timpuri. Vorbind despre „Comer�ul celor vechi”, Plinius Secundus observa „bog��iile care pot fi acumulate prin schimburi comerciale”, iar Strabon atr�gea aten�ia asupra „prosperit��ii pe care o poate aduce comer�ul”. Charles Montesquieu constata c� „istoria comer�ului este istoria rela�iilor dintre popoare” �i c� prin comer� se poate dobândi bun�starea, înfloresc me�te�ugurile.

2. Analizând raporturile juridice de drept comercial, profesorul Mircea Djuvara constata c� participan�ii, îndeosebi societ��ile comerciale, „pun în joc, nu o responsabilitate ilimitat� a componen�ilor societ��ii”, ci „o responsabilitate limitat�”, dând exemplul ac�ionarului unei societ��i, care atunci „când cump�r� o ac�iune, nu în�elege s� se fac� r�spunz�tor cu toat� averea, ci numai cu suma pe care a pus-o când a cump�rat ac�iunea”. Dup� opinia reputatului analist „reglementarea acestui mijloc extraordinar de eficace în ziua de ast�zi constituie una din p�r�ile centrale ale dreptului comercial”.

3. Este lesne de în�eles c� în raporturile juridice de comer� interna�ional beneficiile nu se realizeaz� cu u�urin��, în condi�iile unei competi�ii tot mai puternice. De aceea, atât la încheierea contractelor de comer� interna�ional, cât �i pe parcursul realiz�rii clauzelor stipulate, trebuie s� se fac� tot ce se cuvine pentru ca: a. produsele s� fie la nivelul calitativ al pie�ei mondiale �i, în orice caz, a celei locale, unde se efectueaz� livrarea m�rfii; b. pre�urile practicate s� fie atractive. 3. Raportul juridic de comer� interna�ional con�ine un element de extraneitate

1. Elementul de intema�ionalitate este foarte important în configurarea specificit��ii acestor raporturi juridice, deosebindu-le de celelalte �i conferindu-le locul �i rolul pe care îl au în sistemul raporturilor juridice interna�ionale. Inter- na�ionalitatea, împreun� cu celelalte elemente caracteristice: comercialitatea, caracterul patrimonial, definesc raporturile juridice de comer� interna�ional drept raporturi specifice în ansamblul raporturilor juridice.

2. Dup� cum am observat deja, sediul sau domiciliul - ori în absen�a lor - re�edin�a p�r�ilor constituie elemente de interna�ionalitate pentru raportul juridic de comer� interna�ional determinat de contractul încheiat între p�r�i .

3. în procesul de codificare a dreptului comer�ului interna�ional se are întotdeauna în vedere - în elaborarea normelor juridice - caracterul interna�ional al raporturilor respective, precizându-se criteriile care definesc acest caracter pentru a distinge �i circumscrie sfera de cuprindere a acestor raporturi juridice în compara�ie cu alte raporturi juridice. Lucr�rile Congresului de la New York, din martie 1992, asupra Dreptului Comer�ului Interna�ional sau concentrat asupra „evolu�iilor �i tendin�elor” procesului codific�rii în acest domeniu prin elaborarea unor Reguli Uniforme. Delega�iile participante au observat c� „normele convenite în acest domeniu vor guverna tranzac�iile comerciale în anii ce vor veni”, dându-le „siguran�� i stabilitate”. Relevând conexiunile cu celelalte „raporturi juridice”, Congresul a atras aten�ia asupra „specificit��ii raporturilor juridice de comer� interna�ional”, care explic� locul ce le revine în „ansamblul rela�iilor interna�ionale”.

54

9.4. Con�inutul raportului juridic de comer� interna�ional

Analiza con�inutului raportului juridic de comer� interna�ional presupune, mai întâi, definirea acestuia, �i, apoi, examinarea succint� a drepturilor �i obliga�iilor care-1 configureaz�. DEFINI�IE

1. Con�inutul raportului juridic de comer� interna�ional poate fi definit ca fiind ansamblul drepturilor dobândite de subiectul activ �i obliga�iilor asumate de subiectul pasiv privind fondul de comer�, întreprinderea pe care o organizeaz� sau activitatea de comer� interna�ional pe care urmeaz� s� o desf��oare.

2. Aceste drepturi �i obliga�ii trebuie s� fie în concordan�� cu normele de drept al comer�ului interna�ional care guverneaz� materia ce face obiectul raportului juridic respectiv. în raportul juridic de drept al comer�ului interna�ional este v�dit� leg�tura între norma agendi - care determin� conduita posibil� �i datorat� �i facultas agendi - dreptul participantului la acest raport.

3. între drepturile dobândite de subiectul activ �i obliga�iile asumate de subiectul pasiv într-un raport juridic de comer� interna�ional este o corela�ie. Mari gânditori în domeniul dreptului, precum Leon Duguit �i Auguste Compte au atras aten�ia asupra acestei corela�ii , considerând-o esen�ial� în cercetarea �i în�elegerea con�inutului raportului juridic. DREPTURILE DOBÂNDITE DE PARTICIPAN�II LA RAPORTUL JURIDIC DE COMER� INTERNA�IONAL 1. Dreptul subiectiv reprezint� posibilitatea participan�ilor la raporturile juridice de comer� interna�ional - comercian�i persoane fizice sau societ��i comerciale - s� a. aib� o anumit� atitudine fa�� de drepturile dobândite, de pild� s� dispun� de drepturile respective; b. s� cear� subiectului care �i-a asumat obliga�ia s� �i-o onoreze la timp �i la nivelul calitativ convenit prin contractul interna�ional încheiat; c. s� cear� ap�rarea drepturilor- organelor competente ale statului a c�rui lege a fost desemnat� de p�r�i s� guverneze fondul �i efectele contractului.

2. Drepturile dobândite de subiectul activ pot fi concepute ca o facultate de a face ceva - facultas agendi sau ca o preten�ie ca cealalt� parte contractant� s�-�i îndeplineasc� obliga�ia asumat� - pretesa.

3. în raporturile juridice de comer� interna�ional - chiar mai evident ca în alte raporturi juridice - rezult� leg�tura indisolubil� dintre drepturi �i obliga�ii. Rela�iile contractuale decomer� interna�ional se bazeaz� pe: a. egalitatea juridic� a p�r�ilor �i pe b. autonomia lor de voin�� în precizarea drepturilor �i obliga�iilor. De aceea, �i în derularea raporturilor contractuale cooperarea p�r�ilor este indispensabil�. OBLIGA�IILE ASUMATE DE PARTICIPAN�II LA RAPORTUL JURIDIC DE COMER� INTERNA�IONAL

1. Intr-un contract de comer� interna�ional îndatoriri revin ambelor p�r�i. în m�sura în care una din p�r�i se oblig�, adic� î�i asum� anumite obliga�ii - s� predea marfa la o anumit� dat�; marfa s� fie în cantit��i �i cu o calitate determinate etc. - ea este �inut� s� le îndeplineasc�, altfel cealalt� parte va avea pierderi.

2. Intre vânz�tor �i cump�r�tor, de pild�, pot fi convenite clauze, în virtutea c�rora �i una �i cealalt� din p�r�i, au atât drepturi, cât �i îndatoriri: vânz�torul s� predea marfa Ia timp �i în bune condi�iuni; cump�r�torul s� achite pre�ul stipulat în contractul de vânzare interna�ional�, integral sau în mai multe tran�e.

3. Tranzac�iile de comer� interna�ional - implicând interdependen�a drepturilor �i obliga�iilor, participan�ii la raportul juridic sunt, în acela�i timp, titulari de drepturi, cât �i de obliga�ii, pe parcursul derul�rii contractului. RECIPROCITATEA DREPTURILOR �I OBLIGA�IILOR

1. Practica raporturilor juridice de comer� interna�ional demonstreaz� c� opera�iunile de comer� interna�ional se caracterizeaz� prin reciprocitatea drepturilor �i obliga�iilor.

2. In consecin��, într-un raport juridic de comer� interna�ional este greu s� se fac� o distinc�ie net� între subiectul activ �i subiectul pasiv, destul de frecvent constatându-se c� participan�ii la acest raport au o dubl� calitate de creditor �i, în acela�i timp, de debitor unul fa�� de cel�lalt. Deci, subiectul este activ, atunci când î�i exercit� un drept stipulat în contract sau pasiv, când este �inut s�-�i îndeplineasc� o obliga�ie.

3. In cazul contractelor de factoring sau de leasing suntem în prezen�a unor contracte

55

complexe, care implic� stabilirea între subiectele raporturilor juridice respective a unor raporturi conexe, ca efecte al „unui acord de voin�e multivalent din punct de vedere juridic”

9.5. Obiectul raportului juridic de comer� interna�ional

Al�turi de subiectele raportului juridic de comer� interna�ional, obiectul �i con�inutul acestui raport reprezint� p�r�ile, elementele sale constitutive, asupra c�rora s-a atras aten�ia în literatura de specialitate. NO�IUNE

1. Speciali�tii sunt de acord c� prin obiectul raportului juridic se în�eleg ac�iunile pe care titularii dreptului subiectiv le întreprinde sau le solicit� în cursul desf��ur�rii raportului juridic.

2. Obiectul raportului juridic define�te conduita la care se refer� con�inutul acestui raport. 3. în literatura de specialitate s-a sus�inut c� obiectul raportului juridic ar fi bunurile, deci

marfa, produsul respectiv, iar în optica altor autori ar fi „bunurile �i ac�iunile”. Ca �i al�i autori, suntem de p�rere c� obiectul raportului juridic de comer� interna�ional - ca, de

altfel, a oric�rui raport juridic - îl reprezint� conduita, o anumit� presta�ie în scopul realiz�rii con�inutului raportului juridic. Dup� cum observ� profesorul Dan Ciobanu în „Introducerea în studiul dreptului”, prin raporturile juridice „p�r�ile se oblig� s� întreprind� ac�iuni pe care altfel nu ar fi obligate s� le întreprind�, sau s� nu înteprind� ac�iuni pe care altfel ar fi libere s� le întreprind�”. A�adar, conduita, o anumit� presta�ie define�te obiectul raportului juridic de comer� interna�ional. RAPORTUL JURIDIC DE COMER� INTERNA�IONAL - UN RAPORT OBLIGA�IONAL

1. Anali�tii rela�iilor comerciale interna�ionale au demonstrat c� raportul juridic de comer� interna�ional este „un raport obliga�ional”. în mod constant, obiectul acestui raport s-a dovedit a fi presta�ia pe care are obliga�ia s� o efectueze debitorul fa�� de creditorul s�u. 2. Aceste presta�ii sunt de natur� patrimonial�, concretizate în: a. ac�iunea de a da sau de a face sau în b. inac�iunea debitorului, adic� de a nu face ceva în beneficiul creditorului sau a unei persoane desemnate de acesta.

3. Presta�iile patrimoniale ale debitorului în folosul creditorului rezult� din natura raporturilor juridice de comer� interna�ional care se stabilesc �i se deruleaz� în sfera circula�iei m�rfurilor, serviciilor �i cuno�tin�elor. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC DE COMER� INTERNA�IONAL - DE REGUL�, O OBLIGA�IE DE REZULTAT 1. în cele mai multe cazuri, obliga�iile generate de faptele de comer� sunt obliga�ii de rezultat, ceea ce înseamn� c� presta�ia asumat� de debitor într-un raport juridic de comer� interna�ional va fi considerat� executat� numai în cazul în care creditorul va ob�ine rezultatul vizat.

2. Conduita, comportamentul debitorului urmeaz� s� dea curs intereselor legitime ale creditorului. Mai mult, creditorul poate pretinde debitorului s� fac�, s� dea, sau s� nu fac� ceva, în folosul s�u, adic� s�-�i îndeplineasc� obliga�iile asumate prin contract.

3. Obiectul raportului juridic de comer� interna�ional se distinge �i prin aceea c� presta�ia debitorului fa�� de creditor este, în mod curent, o ac�iune, constând în obliga�ia debitorului de a da sau de a face, ca expresie a specificului schimburilor comerciale interna�ionale.

Intr-o economie de pia�� „marea majoritate a bunurilor r�mân pe pia��”, adic� în comer�. Opera�iunile efectuate de comercian�i în leg�tur� cu aceste bunuri - ansamblul tranzac�iilor comerciale care implic� cump�rarea în scopul de a le revinde - definesc o anumit� conduit� a acestora, vizând ob�inerea unui beneficiu (profit).

Este evident c� opera�iunile de import �i export de m�rfuri �i servicii pe care le desf��oar� comercian�ii - persoane fizice �i juridice (în principal, societ��i comerciale) - implic�, de regul�, o presta�ie, deci o anumit� conduit� în leg�tur� cu bunurile respective. Tocmai aceast� conduit� constituie obiectul raportului juridic de comer� interna�ional. A�adar, obiectul raportului juridic de comer� interna�ional este presta�ia (conduita, comportamentul) subiectului pasiv pe care acesta o datoreaz� subiectului activ, în vederea satisfacerii intereselor sale legitime.

NU UITA! Anali�tii rela�iilor comerciale interna�ionale au demonstrat c� raportul juridic de

comer� interna�ional este „un raport obliga�ional”. în mod constant, obiectul acestui raport s-a dovedit a fi presta�ia pe care are obliga�ia s� o efectueze debitorul fa�� de creditorul s�u. Aceste presta�ii sunt de natur� patrimonial�, concretizate în: a. ac�iunea de a da

56

sau de a face sau în b. inac�iunea debitorului, adic� de a nu face ceva în beneficiul creditorului sau a unei persoane desemnate de acesta.

Presta�iile patrimoniale ale debitorului în folosul creditorului rezult� din natura raporturilor juridice de comer� interna�ional care se stabilesc �i se deruleaz� în sfera circula�iei m�rfurilor, serviciilor �i cuno�tin�elor

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt premisele raportului juridic de comer� interna�ional? 2. Preciza�i caracterul voli�ional al raportului juridic de drept al comer�ului interna�ional. 3. Care sunt elementele constitutive ale con�inutului raportului juridic de comer�

interna�ional? 4. Precizati obliga�ia de rezultat în cazul obiectului raportului juridic de comer�

interna�ional.

PROPUNERI DE REFERATE Premisele raportului juridic de comer� interna�ional Rela�ia dintre raportul valoric �i ob�inerea de beneficii în comer�ul interna�ional. Obliga�iile �i drepturile dobândite de participan�ii la comer�ul interna�ional. Caracterul obliga�ional al raportului juridic de comer� interna�ional

57

Unitatea de înv��are nr.10 Subiectele raportului juridic de comer� interna�ional Cuprins

10.1. Introducere 10.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 10.3. Conceptul de subiect al raportului juridic de comer� interna�ional 10.4. Comercian�ii – persoane fizice

10.1. Introducere Complexitatea tranzac�iilor interna�ionale implic� un mare num�r de participan�i la

raporturile juridice de comer� interna�ional. Pe m�sura dezvolt�rii schimburilor comerciale, în condi�iile extinderii interesului pentru: a. afaceri locale, b. regionale �i c. globale, subiectele raporturilor juridice de comer� interna�ionale s-au diversificat atât de mult, încât pentru examinarea �i în�elegerea lor este necesar un efort de analiz� �i sintez� spre a oferi o imagine de ansamblu asupra acestei problematici vitale în definirea locului �i rolului ce revine dreptului comer�ului interna�ional în lumea contemporan�.


Va fi familiarizat cu elementele definitorii ale no�iunii de întreprinz�tor �i agent economic Va �ti s� identifice tipurile de comercian�i în comer�ul interna�ional Va cunoa�te statutul juridic al comerciantului Va de�ine abilit��i privind dec�deri �i interdic�ii în comer�ul interna�ional


10.3. Conceptul de subiect al raportului juridic de comer� interna�ional

Subiectele raportului juridic de comer� interna�ional pot apar�ine: 1. ordinii juridice na�ionale sau 2. ordinii juridice interna�ionale. 1. No�iunea de întreprinz�tor �i de agent economic

1. în doctrin� se folose�te, uneori, no�iunea de întreprinz�tor pentru a defini persoana implicat� în activit��i comerciale.

2. Dup� Revolu�ia Român� din 1989 s-a folosit �i se folose�te, în continuare, no�iunea de agen�i economici pentru participan�ii la raporturile comerciale, prin agent economic în�elegându-se „orice persoan� fizic� sau juridic� care produce, import�, export�, transport�, depoziteaz� �i comercializeaz� produse ori p�r�i din acestea ori presteaz� servicii”.

3. în aceast� no�iune sunt inclu�i comercian�ii persoane fizice, societ��ile comerciale, regiile autonome, cooperativele de consum �i cooperativele de credit, cooperativele me�te�ug�re�ti, asocia�iile în participa�ie, asocia�iile cu scop lucrativ far� personalitate juridic� �i asocia�iile familiale dac� efectueaz� acte obiective de comer�.

Atât no�iunea de „întreprinz�tori”, cât �i aceea de „agen�i economici” pot fi utilizate pentru a defini participan�ii la schimburile comerciale, a�a cum se poate recurge la orice alt� no�iune, cu condi�ia s� i se defineasc� con�inutul.

Pentru a defini, îns�, participan�ii la raporturile juridice comerciale �i, mai ales, la raporturile

58

juridice de comer� interna�ional este necesar s� se foloseasc� termeni consacra�i, având o larg� circula�ie interna�ional�. 2. „Subiect de drept” �i „subiect al raportului juridic”

1. în diferite lucr�ri de specialitate se întâlnesc atât no�iunea „subiect de drept”, cât �i no�iunea de „subiect al raporturilor juridice de comer� interna�ional”.

2. Evident, între cele dou� no�iuni nu sunt deosebiri calitative. Pentru speciali�tii din domeniu, ambele no�iuni au în�elesul de „participan�i la comer�ul interna�ional”, no�iune, de asemenea, folosit� destul de frecvent. No�iunea de participant, într-un sens larg, include toate categoriile de persoane fizice �i juridice implicate în schimburile comerciale interna�ionale, sens în care �i este, de altfel, folosit�.

3. Totu�i, din nevoia de precizie �i rigoare consider�m c� este mai potrivit s� se foloseasc� no�iunea de subiect al raportului juridic de comer� interna�ional, având în vedere în�elesul clasic ce se d� acestui concept, locul ce îi este consacrat în realitatea comercial�, precum �i frecven�a folosirii acestei no�iuni în rela�iile comerciale interna�ionale. 3. Comercian�ii - subiecte ale raportului juridic de comer� interna�ional

1. Comer�ul interna�ional este exercitat de c�tre persoane fizice �i juridice care sunt comercian�i. în temeiul Codului Comercial Român „sunt comercian�i aceia care fac fapte de comer�, având comer�ul ca o profesie obi�nuit�, �i societ��ile comerciale”. Statul, jude�ul �i comuna „nu pot avea calitatea de comerciant”. Orice persoan� care, „în chip accidental, face o opera�iune de comer�, nu poate fi considerat� comerciant” . Astfel, în baza Codului comercial, este considerat comerciant acea persoan� fizic� sau juridic� care: a. exercit� acte obiective de comer� prin natura sau forma lor; b. din exercitarea actelor de comer� �i-au f�cut profesia lor obi�nuit� (Cotidie et continue exercere qui non quidem semel et raro, sed frequenter et saepius mercani consuevit) , deci, este vorba despre exercitarea continu�, sistematic�, permanent� a actelor de comer�; c. ac�ioneaz� în numele s�u, asumându-�i toate riscurile implicate prin actele de comer� pe care le efectueaz�; d. exerci�iul comer�ului se face în scop de a ob�ine beneficii, de a câ�tiga.

Potrivit acelora�i reglement�ri, societ��ile comerciale au calitatea de comerciant de la constituirea lor, ceea ce le îng�duie s� exercite actele obiective de comer� prev�zute de lege.

2. Atât comercian�ii persoane fizice, cât �i comercian�ii persoane juridice, exercitând în temeiul legii acte de comer�, sunt, în mod firesc, subiecte ale raportului juridic comercial.

3. Dup� cum se �tie, îns�, acte �i fapte de comer� exercit� �i alte persoane, care nu simt cuprinse în sfera conceptului de comerciant. Astfel, nici statele, nici organiza�iile interguvemamentale, cum ar fi institu�iile specializate ale Na�iunilor Unite sau alte institu�ii specializate nu au �i nu pot avea calitatea de comerciant. Cu toate acestea, a�a cum vom vedea, atât statele, cât �i o parte din organiza�iile interguvemamentale particip� la unele raporturi de comer� intema�ional. 4. Persoanele fizice �i juridice, care nu sunt comercian�i, pot efectua acte �i fapte de comer�, participând la raporturile juridice comerciale, dac� au capacitatea deplin� de exerci�iu, dar aceast� participare - fiind izolat�, accesorie sau, adesea, accidental�, întâmpl�toare - nu le confer� calitatea de comerciant. Asocia�iile, funda�iile, societ��ile agricole, sindicatele, societ��ile civile �i alte organiza�ii, al c�ror obiect nu poate fi încadrat în opera�iile specifice stipulate în Codul comercial, vor putea, totu�i, s�vâr�i acte de comer�, cum sunt: înfiin�area unei imprimerii, a unei edituri, a unei libr�rii sau a unei cantine, a unui c�min sau chiar a unui hotel, în condi�iile în care beneficiul realizat din aceste activit��i este destinat acoperirii cheltuielilor necesare realiz�rii scopului persoanei juridice respective. Se constat�, deci, c� la raporturile juridice comerciale particip� �i alte persoane fizice �i juridice, care nu au calitatea de comerciant, ceea ce atrage aten�ia asupra faptului c� no�iunea cea mai indicat� pentru a preciza care sunt participan�ii la comer�ul interna�ional este aceea de „subiecte ale raportului juridic de comer� interna�ional” 10.4. Comercian�ii – persoane fizice

Participan�ii la opera�iile comerciale interna�ionale sunt cunoscu�i sub denumirea generic� de comercian�i, incluzând atât persoanele fizice, cât �i pe cele juridice. Dup� cum am v�zut în analiza efectuat� în sec�iunea precedent�, comercian�ii sunt persoanele „care fac fapte de comer�, având comer�ul ca o profesie obi�nuit� . Codul comercial român define�te în acela�i sens societ��ile comerciale. 1. Capacitatea de a fi comerciant

59

1. Reglementarea capacit��ii de a fi comerciant nu are caracter unitar pe plan interna�ional. în baza principiului libert��ii comer�ului „oricine ar putea exercita orice comer�”. Cu toate acestea, în toate ��rile sunt stipulate condi�iile în care unei persoane i se acord� posibilitatea de a exercita un comer�. Aceste condi�ii se refer� la: a. protec�ia interesului general, b. a intereselor altor profesiuni �i c. a intereselor clien�ilor.

2. în legisla�ia de influen�� german�, calitatea de comerciant se dobânde�te ca efect al înscrierii în registrul de comer� al unei firme comerciale pe numele unei persoane fizice, f�r� a se condi�iona exercitarea actelor de comer� ca o preocupare profesional� sau ca una întâmpl�toare, ocazional�.

Calitatea de comerciant în legisla�ia aflat� sub influen�� francez� este condi�ionat� de s�vâr�irea în nume propriu (nomine proprio) �i pe cont propriu a actelor �i faptelor de comer�, activitatea respectiv� fiind profesional�.

3. Persoana fizic� - pentru a fi comerciant - trebuie s� aib� capacitate de folosin�� i de exerci�iu. Aceast� condi�ie are în vedere faptul c� raportul juridic de comer� interna�ional este, prin excelen��, un raport obliga�ional, care presupune o presta�ie, de regul�, in faciendo, implicând capacitatea de exerci�iu a persoanei fizice. 2. Incompatibilit��i, dec�deri �i interdic�ii

1. Legisla�ia na�ional� a statelor poate prevedea interdic�ii pentru exercitarea comer�ului ca profesie de c�tre persoane care îndeplinesc anumite func�ii sau se afl� în exerci�iul autorit��ii publice. A�a, de pild�, potrivit Constitu�iei României, judec�torii, procurorii �i judec�torii la Curtea Constitu�ional� îndeplinesc func�ii incompatibile cu profesia de comerciant. De asemenea, politicienii, cadrele militare, diploma�ii, medicii, notarii publici, avoca�ii etc. nu pot exercita profesia de comerciant.

2. Comiterea unor fapte grave, desf��urarea unor activit��i economice ilicite în procesul produc�iei, pe parcursul circula�iei m�rfurilor, în activit��ile bancare, în domeniul asigur�rilor �i în alte domenii - fapte care constituie infrac�iuni - atrag dec�derea din dreptul de a exercita profesia de comerciant.

3. Legile na�ionale ale statelor stipuleaz� �i interdic�ii privind unele activit��i comerciale. De pild�, în legisla�iile tuturor statelor sunt interzise fabricarea �i comercializarea drogurilor sau narcoticelor. De asemenea, sunt interzise fabricarea �i comercializarea armamentului, muni�iilor �i explozibililor; producerea �i comercializarea stupefiantelor �i a medicamentelor care con�in substan�e stupefiante etc.. 3. Statutul juridic al comerciantului

1. Ansamblul drepturilor �i obliga�iilor comerciantului alc�tuie�te statutul s�u juridic. Intre drepturile cele mai importante, recunoscute �i consacrate în legisla�iile na�ionale ale statelor sunt: dreptul de a-�i alege liber �i a exercita o profesie comercial�; dreptul comerciantului, persoan� fizic�, la circula�ie liber�; dreptul la circula�ie liber� a m�rfurilor, serviciilor �i capitalurilor; dreptul de a fi informa�i în permanen�� cu privire la orice schimbare legislativ�, cu privire la hot�rârile guvernamentale �i judiciare în domeniul activit��ii comerciale, desf��urate de comercian�i, persoane fizice.

2. între principalele obliga�ii sunt: înscrierea în Registrul de comer�; �inerea unei eviden�e privind derularea afacerilor; efectuarea unor acte de publicitate privind bilan�ul, lichidarea (falimentul) afacerii etc.

Comercian�ii au obliga�ia de a �ine anumite registre, cum sunt: a. registrul jurnal sau registrul inventar. Se apreciaz� c� aceste registre sunt nu numai în interesul general, ci �i în interesul comercian�ilor. în practic�, aceste registre servesc, mai ales, ca mijloace de prob�. Dac� sunt invocate de comerciant, registrele sunt în favoarea acestuia, iar în cazul în care sunt invocate împotriva celui care le-a �inut, ele pot constitui un mijloc de prob� împotriva comerciantului.

NU UITA! Ansamblul drepturilor �i obliga�iilor comerciantului alc�tuie�te statutul s�u

juridic. Intre drepturile cele mai importante, recunoscute �i consacrate în legisla�iile na�ionale ale statelor sunt: dreptul de a-�i alege liber �i a exercita o profesie comercial�; dreptul comerciantului, persoan� fizic�, la circula�ie liber�; dreptul la circula�ie liber� a m�rfurilor, serviciilor �i capitalurilor; dreptul de a fi informa�i în permanen�� cu privire la orice schimbare legislativ�, cu privire la hot�rârile guvernamentale �i judiciare în domeniul activit��ii comerciale, desf��urate de comercian�i, persoane fizice.

60

BIBLIOGRAFIE

1 .Ioan Macovei - Dreptul comer�ului interna�ional, Ed. CH Beck, 2008 1. Victor Babiuc - Dreptul Comer�ului Interna�ional, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1994 2. Brândusa Stef�nescu - Tratat de Drept al Comer�ului Interna�ional, 2007. 3. O. C�p��ân�, Brândusa Stef�nescu - Tratat de drept al comer�ului interna�ional, Ed. Actomi, Bucuresti, 1997 4. Dumitru Mazilu - Dreptul Comer�ului Interna�ional, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2009 5. Ioan Macovei- Dreptul comer�ului international, Ed. C. H. Beck Bucuresti, 6. Duret Nicu - Dreptul comer�ului international, Ed. Universitara Danubius , Gala�i, 2009. 7. Dumitru Mazilu, Dreptul comer�ului international, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2008. 9.Tudor R. Popescu, Dreptul comer�ului interna�ional, E.D.P., Bucure�ti,1983; 10. Drago� Alexandru Sitaru �i colectiv, Dreptul comer�ului interna�ional, 2 vol., Editura Universul Juridic, Bucure�ti, 2008

Documents

Dreptul comertului international.pdf