(PROIECT)

1

(PROIECT)

Eduard Mihailov

DREPTURILE OMULUI

Studiu sociologic

in cadrul proiectului

Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova

Beneficiar: Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

Executant: Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS

(PROIECT)

2

Chisinau, 2004 SUMAR

Introducere/4 Metodologia de cercetare/5 1. Sumar executiv, concluzii si recomandari/6 2. Informatie generala/13

2.1. Respectarea drepturilor oamenilor de rand/13 2.2. Frecventa incalcarii drepturilor/14 2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent/15 2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova/16 2.5. Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de conducere din Moldova/17 2.6. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des/20 2.7. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii drepturilor omului/21

3. Informarea cu privire la drepturile omului/23

3.1. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei/23 3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului/25 3.3. Institutiile, organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului/25 3.4. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi respectate/27 3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor/28

4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie/30

4.1. Dreptul la munca si protectia muncii/31 4.2. Dreptul la protectie sociala/33 4.3. Dreptul la un mediu sanatos/34 4.4. Dreptul la educatie/34 4.5. Dreptul la ocrotirea sanatatii/35

5.Agentii care incalca mai des drepturile unora dintre grupurile de populatie defavorizate/39

5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor/39 5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate/40 5.3. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata/42 5.4. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate/43 5.5. Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar trebui sa beneficieze/44

6. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/46

6.1. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile/46 6.2. Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare/48 6.3. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de catre reprezentantii diferitor institutii/49 6.4. Incalcarea drepturilor de catre institutii/51

(PROIECT)

3

6.5. Rolul administratiilor institutiilor, angajatii carora incalca drepturile/52 6.6. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in Moldova/55 6.7. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor56

7. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova/60

7.1. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova60 7.2. Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului/60 7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova/62

8. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului/65

8.1. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/65 8.2. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului/68 8.3. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”/69 8.4. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea populatiei/70

FIGURI ADAUGATOARE/71 TABELE DE CORELATII /81

Capitolul 1. Informatie generala/81 Capitolul 2. Informarea cu privire la drepturile omului (Grafica e prezentata in text)/ 90 Capitolul 3 . Dreptul la viata, integritatea fizica si psihica/ 94 Capitolul 4. Dreptul la munca si protectia muncii / 96 Capitolul 5. Dreptul la protectie sociala / 99 Capitolul 6. Dreptul la ocrotirea sanatatii (prezentarea grafica in text) / 103 Capitolul 7. Dreptul la un mediu sanatos/104 Capitolul 8. Dreptul la informatie, libertatea opiniei si exprimarii/106 Capitolul 9. Dreptul la educatie/108 Capitolul 10. Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului/110 Capitolul 11. Sistemul de protectie a drepturilor omului din Republica Moldova/115

(PROIECT)

4

Introducere Cadrul general Centrul de Analiza si Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS (CAISPP CIVIS) a efectuat pentru Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare studiul sociologic „Drepturile omului” in cadrul proiectului “Sustinerea in implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova”. Raportul de fata reprezinta rezultatele unei investigatii sociologice in cadrul careia au fost aplicate doua metode de cercetare:

1) metoda sondajului de opinie; 2) metoda discutiilor focalizate in grup;

Raportul dat cuprinde rezultatele obtinute prin ambele metodele mentionate.

Raportul de cercetare a fost intocmit de: Eduard Mihailov

Figurile si tabele de corelatii au fost intocmit de: Ruslan Sintov

Moderator al discutiilor focalizate in grup:

Georgeta Mihailov Scopul si obiectivele studiului Scopul cercetarii: studiul situatiei generale in domeniul respectarii drepturilor omului in Republica Moldova. Obiective:

- Studiul opiniilor oamenilor despre faptul daca drepturile lor sunt respectate sau se incalca - Determinarea drepturilor ce se incalca mai frecvent - Stabilirea categoriilor de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai

des) - Studiul institutiilor (organizatiilor) ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine

incalca drepturile mai des) - Stabilirea institutiilor (organizatiilor ) de care depinde imbunatatirea situatiei (Parlament, Guvern,

ministere, sistemul de justitie, autoritatile publice locale la nivel de raion, administratia orasului (satului), ONG-uri, biserica, sindicate etc.)

(PROIECT)

5

- Determinarea actiunilor care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului - Evaluarea cunostintelor despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului - Evaluarea opiniilor despre posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului - Determinarea gradul de acces la informatie privind drepturile omului, modul in care se aduce la

cunostinta informatia despre drepturile omului - Stabilirea nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul respectiv - Evaluarea respectarii drepturilor persoanei la informare, la exprimare - Determinarea obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor - Determinarea consistentei informatie existente

Metodologia de cercetare Sondaj de opinie national-reprezentativ

þ Volumul esantionului: 1100 persoane in varsta de la 18 ani si mai mult

þ Esantion: stratificat, probabilist, multistadial

þ Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, mediu rezidential (urban-rural), marimea localitatilor urbane (4 tipuri), numarul de alegatori ai localitatilor rurale (4 tipuri de localitati rurale)

þ Esantionare: Volumele straturilor urbane si ale totalului pe regi uni (fostele judete) au fost calculate proportional cu numarul populatiei in conformitate cu datele comunicate de Departamentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova. Volumele straturilor rurale au fost calculate proportional cu numarul de alegatori. Straturile au fost ajustate astfel incat fiecare strat sa contina cel putin 0,5% din esantion. Regruparile au fost facute numai in cadrul aceleiasi regiuni.

Stadii de randomizare: I. Localitatea: in cadrul straturilor ajustate, localitatile selectate (60) au fost stabilite in mod intamplator, in baza unui tabel cu numere aleatoare. II. Punctele de esantionare: fiecare localitate selectata a fost impartita in subdiviziuni aproximativ egale; pentru fiecare dintre aceste localitati s-a stabilit un numar de puncte de esantionare care a fost extras aleator, in baza unui tabel cu numere aleatoare, din numarul total de subdiviziuni. III. Familia: numarul maximal de interviuri efectuat intr -un punct de esantionare a fost de 4. Familiile in care s-au efectuat interviuri au fost selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic.

IV. Persoana: in cazurile in care in familiile selectate exista mai multe persoane adulte, persoana intervievata s -a stabilit prin metoda celei mai apropiate zile de nastere.

þ Reprezentativitate: esantionul este reprezentativ pentru populatia adulta a Republicii Moldova, cu o eroare maximala de +3%

Perioada de culegere a datelor pentru ambele esantioane : 1 – 15 octombrie 2004. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondentilor, de catre operatori din reteaua CIVIS. Chestionarul a fost redactat in limbile romana si rusa, dandu-se respondentilor posibilitatea de a alege varianta. Discutii focalizate in grup (DFG)

In total au fost realizate 7 DFG.

Caracteristica generala a discutiilor focalizate in grup

Numarul grupului

Criteriul de omogenitate al grupului

Numarul total de persoane

participante 1 - 4

Coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica din centrele raionale 30

5-7 Coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala 19

Citatele din stenogramele DFG, care au fost utilizate in prezentul raport, contin codul grupei care corespunde cifrelor indicate in prima coloana.

(PROIECT)

6

Discutiile au fost desfasurate in cadrul programului de instruire a coordonatorilor in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, in perioada 5-26 octombrie 2004. Durata unei discutii a fost in mediu de 1 ora si 20 min. La discutii au participat toti potentialii participanti, care la momentul desfasurarii discutiei erau in cadrul orelor de instruire, cu exceptia a sapte coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala. Pe aceasta cale aducem multumiri Doamnei Ecaterina Doicov, Coordonator Programe de Instruire/ONG, Proiectul „Sustinere in Implementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova”, pentru ajutorul dezinteresat acordat in organizarea discutiilor focalizate in grup.

(PROIECT)

7

I. Sumar executiv, concluzii si recomandari

1.1. Sumar executiv, concluzii

Informatie generala Respectarea sau incalcarea drepturilor oamenilor Majoritatea respondentilor sondajului de opinie (53%) si cea mai mare parte dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca, in Moldova, drepturile omului se incalca sistematic. Conform rezultatelor discutiilor focalizate in grup, in Republica Moldova nu toti oamenii au drepturi egale: persoanele cu functii mijlocii sau inalte, gratie statutului detinut, beneficiaza neoficial de mai multe drepturi (isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand), iar cat priveste drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante, drepturile lor adeseori sunt incalcate constiincios de catre reprezentantii organelor de stat, inclusiv de catre cele responsabile de protectia drepturilor (cum ar fi, de exemplu, instantele de judecata). Drepturile ce se incalca mai frecvent In cadrul sondajului de opinie, avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, cel mai evident, vizibil drept personal al lor, care li se incalca este dreptul muncii (15%); 11% au indicat dreptul la un trai decent, iar 8% - dreptul la ocrotirea sanatatii. respondentii au mentionat mai des ca, in ultimele 12 luni (pe parcursul anului 2004), le-a fost incalcat dreptul la ingrijire medicala (37%), dreptul la munca (30%) si drepturile de consumator (26%). I. din 20 de drepturi si libertati ale omului, cei mai multi dintre respondenti au evaluat cu semnificativul „Rau” si „Foarte rau” respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu rezonabil, la o marime a pensiei rezonabila (86%); Dreptul la un nivel decent de trai (85%); Dreptul la munca si la alegerea locului de munca (82%). Cu semnificativul „Bine” si „Foarte bine” mai mult de jumatate dintre respondenti au evaluat un singur drept : Dreptul la libertatea gandirii si a religiei (60%). din 22 de drepturi si libertati ale omului, respondentii sondajului de opinie mai des au mentionat ca, in ultimii ani, le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai (61%), Dreptul la un salariu rezonabil (56%), Dreptul la ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%); rudelor si cunoscutilor lor, le-au fost incalcate urmatoarele drepturi: Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la un salariu rezonabil (fiecare cate 51%), Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%). In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, in Republica Moldova cel mai des se incalca urmatoarele drepturi:

• dreptul la munca • drepturile consumatorilor

I. Concluzie: In Moldova drepturile omului se incalca sistematic. Indeosebi sunt incalcate drepturile oamenilor fara functii sau cu functii neimportante.

(PROIECT)

8

• dreptul la educatie echitabila • dreptul la sanatate • accesul la informatie

Categoriile de populatie care sunt mai mult defavorizate (a cui drepturi se incalca mai des) In cadrul discutiilor focalizate in grup, au fost mentionate urmatoarele categorii de populatie vulnerabile in privinta incalcarii drepturilor omului:

• copiii (cazul Transnistriei, unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana) • persoanele in etate • tinerii • persoanele cu dizabilitati fizice si psihice • intelectualii din mediile rurale • mamele cu copii • participantii la lichidarea avariei de la Cernobal, la razboiul din Afganistan si Transnistria • persoanele de sex feminin (au mai putin acces la functii de conducere, in comparatie cu persoanele

de sex masculin) • agentii economici (sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea institutiilor de

stat) II. III. In unele grupuri de discutii, participantii au indicat urmatoarele categorii de populatie eterogene, defavorizate in privinta respectarii drepturilor omului:

• locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului), in special taranii

• persoanele sarace din ariile urbane • persoanele sarace • oamenii simpli (de rand)

In cadrul sondajului de opinie, dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise), mai multi respondenti au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata, integritatea fizica si psihica al tinerilor (28%), alte grupe, mentionate cu o diferenta de circa 10% au fost: somerii (18%), pensionarii (17%). Rolul institutiilor in respectarea drepturilor omului Institutiile ce se fac responsabile pentru incalcarea drepturilor (cine incalca drepturile mai des) 40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile in egala masura, 30% au indicat ca persoanele particulare, iar 24%

Concluzie: In Moldova mai des sunt incalcate astfel de drepturi ca: dreptul la munca si la alegerea locului de munca, dreptul la un trai decent, dreptul la ocrotirea sanatatii, drepturile de consumator si dreptul la un salariu rezonabil, la o marime a pensiei rezonabila.

II.

III. Concluzie: Categoriile de populatie mai mult vulnerabile in privinta incalcarii drepturilor omului sunt: tinerii, somerii, persoanele in etate, copiii, persoanele cu dizabilitati fizice si psihice, mamele cu copii.

(PROIECT)

9

au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu persoanele particulare. Majoritatea participantilor la discutiile focus grup, coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii mai des incalca drepturile omului decat persoanele particulare. O parte dintre participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura, iar o persoana a indicat ca persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe. Dintre 14 institutii, despre care, in cadrul sondajului de opinie, respondentii au fost intrebati in ce masura le incalca drepturile personale, Spitalele, punctele medicale au fost mentionate cel mai des la calificativele se incalca in mare masura - 45% - si in foarte mare masura – 7%. Aceasta este unica institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua calificative. La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata Politia 12%, urmata de Parlament, Guvern 10%. In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des drepturile, unii dintre participanti au mentionat:

• politia, politia rutiera, vama, procuratura, institutiile de forta (la general) si organele de drept (la general)

• liderii din sat, agentii economici privati • angajatii din sfera sanatatii • organele de control

Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile:

• vama • politia • politia auto • medicina

In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile, iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita. In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturilor omului in Moldova, cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele Politia (77%), Organele de securitate (73%), Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%). Toate institutiile evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune, cu exceptia Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune (43%), tot atatea si note rele si foarte rele (43%) Despre administratiile institutiilor, angajatii carora incalca drepturile, participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat urmatoarele: • administratiile sunt indiferente fata de faptul ca subalternii incalca drepturile oamenilor • persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland unul

pentru altul la diferite persoane influente • angajatii care incalca drepturile estorcand mita, impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare;

cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au impartit bunurile obtinute cu persoane superioare sau din organe de control

• in organele de drept, hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre persoanele aflate in conflict

Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite

(PROIECT)

10

ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Doar unii dintre participanti au mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine de competenta lor sa se pronunte in problema in cauza. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei 78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova, 77% au mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern, 76% - de Parlament, 74% - de Ministere si departamente, 71% - de Autoritatea publica locala la nivel de raion, iar 70% au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie. Alte institutii au fost mentionate in proportie de pana la 60%. Astfel, majoritatea respondentilor au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Judecatorie (59%), Procuratura (57%) si Avocatura (53%), iar o parte dintre ei au indicat ca imbunatatirea situatiei depinde de ONG-uri (45%), Sindicate (44%) si Biserica (33%). Actiunile care ar contribui la imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului, este necesara:

• acordarea de locuri de munca bine platite 18% • informarea populatiei despre drepturile sale 15% • respectarea legilor, transparenta legilor 8% • realegerea administratiei centrale si locale 7% • respectarea drepturilor 6% • implementarea legilor conform destinatiei acestora 6% • lichidarea coruptiei 6%

IV. Concluzii: 1. Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova apreciaza negativ

activitatea unor astfel de institutii ce asigura respectarea drepturilor omului ca Politia, Organele de securitate, Procuratura si Judecatoriile.

2. Politia, in loc sa asigure respectarea drepturilor omului, este institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura drepturile personale. Mai mult ca atat, aceasta institutie este mentionata si printre primele sase surse in cazul pericolului violenta fizica (bataia, tortura etc.)

3. Spitalele, punctele medicale sunt institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura drepturile personale.

4. Exista angajati in unele institutii care, estorcand mita si incalcand astfel drepturile, impart banii primiti cu persoane ierarhic superioare. Exista legaturi intre administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite ministere, in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi.

VI. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova considera ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de principalele institutii de administratie publica centrala: (Presedintele Republicii Moldova, Guvern, Parlament, Ministere si departamente), de institutia de administratie publica din centrul raional (Autoritatea publica locala la nivel de raion) si de institutia de administratie publica a localitatii (Primarie).

(PROIECT)

11

• monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului 5% • dezvoltarea economica a tarii 5%

Participantii la discutiile focalizate in grup au mai mentionat ca, pentru ca situatia in domeniul drepturilor omului sa se imbunatateasca, este nevoie de:

• perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate; a nu admite ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; a emite legi calitative si functionale

• faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate; este nevoie de o conducere care sa aiba grija cetateanului

• a mari numarul de functionari in administratia publica locala, la nivel de primarii, care au fost in ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern

• a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze • a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data, imbunatatirile

realizandu-se simultan in toate domeniile • perfectionarea tuturor cadrelor • a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului • a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului • a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie • a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime; in fiecare

raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana care sa activeze pe baze obstesti

• a organiza ca societatea, prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des incalca drepturile omului

• a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite • a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita • a ridica marimea salariilor • a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate • a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a

ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM • crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite • efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea

sa le respecte • ridicat economia • a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta urmatoarelor masuri pe care ar trebui sa le intreprinda administratiile institutiilor, ca angajatii lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se adreseaza la aceste institutii: • masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure • sa mareasca salariile angajatilor

• administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de dreptul la informare a cetatenilor

• problemele aparute trebuie solutionate la timp, iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o colaborare constructiva

• cazurile de pedepsire a unor functionari sa fie mai dese si sa nu poarte un caracter propagandistic

(PROIECT)

12

Cunostinte despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie, 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, iar 7% au indicat ca cunoaste putin. La fel, in cazul discutiilor focalizate in grup, cea mai mare parte dintre participanti au mentionat ca populatia nu cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Unii dintre participanti au indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan, mentionand ca este un program nou care abia urmeaza a fi implementat. Unul dintre subiecti a mentionat ca, in centrul raional din care vine, Planul a fost implementat, informatia din plan a fost trimisa la diferite structuri de stat responsabile de realizarea lui, iar alt subiect a indicat ca, desi la ei in raion s-a primit Planul, nu s-a verificat daca el se respecta sau nu; un alt subiect a spus ca la ei in raion acces la cartea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului au doar 1-2 persoane. Participantii la discutii au mai mentionau ca planul este complicat si greu de inteles.

In cadrul sondajului de opinie, unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008, au mentionat ca planul respectiv prevede:

• actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor, acordarea gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.), educatiei, sanatatii (asistenta medicala), minoritatilor etnice, militar;

• actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul muncii, migratia tineretului) si ale copilului, de combatere a traficului de fiinte umane;

• actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare si alte metode de educare.

In opinia unor respondenti, Planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in colaborare cu Guvernul, Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale.

VII. Concluzie: Pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova, sunt necesare urmatoarele actiuni: • informarea populatiei despre drepturile sale, a realiza o campanie informativa cu scopul

de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor Republicii Moldova

• a face ca in Republica Moldova sa functioneze principiul statului de drept: legile sa fie respectate, sa fie usor de informat in privinta lor (sa existe o transparenta a legilor), sa fie aprobate astfel de legi, care sa poata fi implementate in adevar; sa fie perfectionat cadrul legal si mecanismele de implementare a legilor adoptate; sa nu se admita ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; sa fie emise legi calitative si functionale, sa nu fie acceptat primatul numarului de legi aprobate

• sa se respecte intocmai principiile democratice in cadrul procesului de realegere a administratiei centrale si locale; este necesar ca persoanele de la conducere sa aiba in permanenta grija de cetateni, nu doar in cadrul campaniilor electorale; pentru ca aceasta sa se produca este necesar ca la conducere sa vina persoane cu o mentalitate completamente indreptata spre grija fata de cetateni

• elaborarea si implementarea unui complex de actiuni care ar face ca multe dintre drepturile care actualmente adesea se incalca sa fie in aproape toate cazurile respectate; monitorizarea activitatii organelor de stat responsabile de protectia drepturilor omului

• lichidarea coruptiei • facilitatea accesului la locurile de munca bine platite

(PROIECT)

13

Unii respondenti considera ca, in urma implementarii Planului dat, drepturile omului in Republica Moldova vor fi respectate, nivelul de trai va creste si saracia se va reduce. Cativa respondenti, insa, nu impartasesc optimismul altora. Acestia sustin ca Planul dat nu este eficient si nu va schimba nimic in domeniul drepturilor omului in Moldova. Cat priveste aprecierea sistemului de protectie a drepturilor omului in Moldova in general, 85% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia ca Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si clare. 84% din populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil, 80% nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient, iar 79% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se perfectioneaza incontinuu. Referitor la actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova, 83% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia Eu sunt satisfacut de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova. In acelasi timp 76% dintre respondenti au indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului corespunde cerintelor Uniunii Europene, 69% nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse, iar 67% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Ucrainei. Posibilitatea de a imbunatati situatia prin implementarea Planului Referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”, 11% dintre respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri.

Persoanele, care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri, au aratat asupra urmatoarelor imbunatatiri:

• consolidarea ordinii • consolidarea responsabilitatii functionarilor • lichidarea coruptiei • realizarea reformelor sociale, economice si politice • imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient) • salarizarea populatiei • ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului • deservirea medicala mai ieftina • consolidarea echitatii sociale • micsorarea cenzului de pensionare • stoparea migratiei

IX. Concluzie: Cea mai mare parte din populatia Republicii Moldova nu cunoaste nimic despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Abordand, sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova la general, cea mai mare parte din populatie considera ca activitatile sistemului sunt neclare si netransparente, sistemul nu se perfectioneaza, este ineficient, nu este deschis si responsabil. Cea mai mare parte din populatie nu este satisfacuta de actuala politica in domeniul drepturilor omului din Moldova, considera ca aceasta politica nu corespunde cerintelor Uniunii Europene si considera ca politica data nu este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse sau Ucrainei.

(PROIECT)

14

• aproprierea de UE • perfectionarea cadrului legislativ • diminuarea ratei criminalitatii • ridicarea nivelului de trai • dezvoltarea economica a tarii • ridicarea gradului de libertate • deschiderea accesului la procesul de decizie

7% dintre respondenti au mentionat ca Planul este binevenit, pozitiv, oportun, reusit sau ca este de rezonanta sociala majora. 5% dintre respondenti au mentionat ca, prin implementarea Planului, situatia se va imbunatati daca vor vi realizate unele conditii. Printre conditii, respondentii au detaliat: sa fie control strict – realizarea Planului sa fie monitorizata si evaluata, sa se implementeze legile din tarile europene, sa fie respectat, sa fie instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea, sa fie aplicat la nivel national si local, sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale. Pe de alta parte, 69% din populatie, necunoscand nimic despre Plan au indicat ca nu stiu sau nu s-au pronuntat despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova. In acelasi timp, 10% dintre respondenti au indicat ca nu cred ca se va schimba ceva prin implementarea Planului dat, indicand ca acesta este o formalitate, este putin realizabil, fara actiuni concrete, este un joc politic sau ca sunt promisiuni electorale. Informarea cu privire la drepturile omului Nivelului de cunostinte privind accesarea informatiei in domeniul drepturilor omului In cadrul sondajului de opinie, 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului” (acestia se impart in 24% care au indicat ca totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord cu aceasta afirmatie). Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte mica masura, iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta). IV. In cadrul discutiilor focalizate in grup, coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica din centrele raionale au mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei: • cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos • doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile • nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate • sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede orbeste in sistemul care conduce tara • cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor

X. Concluzie: O parte din populatie considera ca, in urma implementarii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului, sunt posibile unele imbunatatiri, unele persoane au mentionat despre aspectele pozitive ale Planului. Unele persoane conditioneaza posibilitatea de imbunatatire a situatiei de unele actiuni ce ar trebui intreprinse. O alta parte din populatie considera ca, in urma implementarii Planului, nu se va schimba nimic, unele persoane indicand asupra caracterului formal sau politic al Planului. In acelasi timp majoritatea populatiei nu stie sau nu s-a pronuntat daca sunt sau nu sunt posibile unele imbunatatiri.

(PROIECT)

15

V. Coordonatorii din institutiile de administrare publica centrala au mentionat urmatoarele referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei: • pasivitatea populatiei • posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative • imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare • mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil pentru

populatie normele legislative • programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente, deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor • desi vorbesc despre drepturile omului, nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile omului si

care sunt drepturile, ce privilegii au • nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor Respectarea drepturilor persoanei la informare, la exprimare In cadrul sondajului de opinie publica, 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice, decat spre opinia ca este respectat acest drept. 67% dintre respondenti au fost mai mult de parere ca, in Moldova, nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare ca cetatean de rand, decat spre opinia ca este respectat acest drept, iar 66% dintre ei mai mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat, decat este respectat, dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare. 53% dintre respondentii chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat fie drept insuficiente cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie, libertatii opiniei si exprimarii (41%), fie ca nu cunosc nimic in acest domeniu (12%). Gradul de acces la informatie privind drepturile omului In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta). 58% din respondentii sondajului de opinie fie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora nu este accesibila (39%), fie nu stiu daca aceasta informatie este sau nu este accesibila (19%). O mare parte din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatiile:

• Lipsa serviciilor juridice la locurile de munca face imposibil accesul la informatia despre drepturile omului (47%: 14% sunt de acord in foarte mare masura, iar 33% sunt de acord in mare masura cu aceasta).

• Exista unele piedici lingvistice in perceperea informatiei (41%: 12% sunt de acord in foarte mare masura, iar 29% sunt de acord in mare masura cu aceasta)

XI. Concluzie: Majoritatea populatiei considera ca exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului si ca nu poseda cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturi.

XII. Concluzie: Cea mai mare parte din populatie considera ca, in Moldova, nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice. Majoritatea populatiei considera ca nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare al cetateanului de rand sau al jurnalistului, iar cunostintele pe care le poseda in domeniul dreptului la informare, libertatii opiniei si exprimarii sunt insuficiente.

(PROIECT)

16

Obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatia Birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta) Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor, sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de acord in foarte mare masura, iar 38% sunt de acord in mare masura cu aceasta). Din cadrul discutiilor focalizate in grup aducem in calitate de exemple de obstacolele intampinate in obtinerea informatiilor, intampinate in structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile, urmatoarele: • prefectura judetului: persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze cetatenilor nici un

document fara consimtamantul lui • administratia publica locala, de nivelul 1 si 2: nu se inregistreaza cererile in privinta unor informatii,

lipsesc modele de cereri pe panouri • institutiile medicale: medicii ascund informatia de la pacient, daca acest fapt ii da posibilitate sa

estorcheze bani de la pacient; panourile cu informatii despre serviciile fara plata, din contul politei de asigurare, sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici

• politia rutiera: subalternii sunt cointeresati ca conducatorii auto sa nu cunoasca marimile diferitor sanctiuni

• politia: nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale • judecatoriile: fac dreptate numai daca se plateste mita • centru guvernamental, institutie care trebuie sa lupte cu traficul de femei: a ajutat la desfasurarea unui

caz de trafic a cinci femei Utilitatea informatiei existente Cat priveste afirmatia Informatia cu privire la drepturile omului de care dispun imi este utila, 47% dintre respondenti mai mult nu au fost de acord (47%: 19% deloc nu sunt de acord sau sunt de acord in foarte mica masura, iar 28% sunt de acord in mica masura) si doar 38% au mentionat ca sunt de acord (38%: 8% sunt de acord in foarte mare masura, iar 30% sunt de acord in mare masura cu aceasta).

XIII. Concluzie: Majoritatea cetatenilor considera ca, in Moldova, informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit, iar o mare parte dintre ei considera ca astfel de informatie nu este accesibila.

XIV. Concluzie: Jumatate dintre cetateni considera ca, in Moldova, sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor, sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei, birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila.

Concluzie: Aproape jumatate din populatie considera ca informatia cu privire la drepturile omului de care dispune nu ii este utila, iar o mare parte este de parere ca informatia de care dispune ii este utila.

XV.

(PROIECT)

17

1.2. Recomandari

1. Cadrul legislativ A). Pentru ca legile sa fie functionale, ele trebuie minutios elaborate, discutate in prealabil pe larg in societate, in cadrul diferitor actiuni, care ar oferi posibilitate specialistilor in domeniul respectiv sa-si expuna parerile si optiunile. Ar fi bine ca, in cazul initierii unor proiecte de legi care au un caracter de masa si afecteaza interesele unor mari categorii de oameni, sa fie studiata opinia publica pentru a afla care sunt atitudinile cetatenilor sau ale grupurilor tinta despre viitoarea lege care le va afecta nemijlocit. B). Deoarece subiectii cercetarii au mentionat despre imposibilitatea de a urmari schimbarile care se produc in cazul diferitor legi, consideram ca, asupra legilor aprobate, ar fi bine sa nu sa se revina des. 2. Organizarea institutionala A). Deoarece populatia considera ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor omului depinde de principalele institutii din administratia publica centrala, primordial este faptul ca partidele, care vin la putere si stabilesc persoanele care detin principalele functii din aceste institutii, sa fie alese in cadrul unui proces in care sa se respecte intocmai principiile democratice. Acest fapt ar mari cu mult increderea populatiei in capacitatea acestor institutii de a asigura respectarea drepturilor omului. B). Este important ca alegerile universale sa se desfasoare in baza unui pluralism real de opinii. Actuala guvernare trebuie sa-si onoreze obligatiunea de a nu incalca dreptul cetateanului de rand la informare si de a-i permite sa faca o alegere libera. C). Mass media ar trebui sa initieze o vasta campanie de informare prin care sa ajute populatia sa constientizeze care dintre institutii ce responsabilitati fata de societate si-a asumat si poarta; in care dintre institutii ce drepturi ale omului se incalca mai des. D). Fenomenul incalcarii drepturilor omului din Republica Moldova este strans legat de comportamentul angajatilor institutiilor ce asigura respectarea drepturilor omului. Pentru ca cetateanul de rand din Moldova sa simta in viata de zi cu zi grija fata de el a angajatilor acestor institutii, respectarea drepturilor cetatenilor ar trebui sa devina o obligatie care sa cada sub sanctiuni bine definite in caz de neindeplinire.

E). Deoarece o mare parte dintre subiectii cercetarii au mentionat ca le este incalcat dreptul la munca, Executivul ar fi bine sa intreprinda un complex de masuri legat de deschiderea locurilor de munca. O prioritate a politicii conducerii tarii si a cercurilor donatoare ar trebui sa fie profesionalizarea persoanelor care si-au deschis afaceri, managerilor si contabililor societatilor comerciale deschise de acestia. Prima etapa ar fi bine sa se desfasoare prin coalizarea ONG-urilor care activeaza in acest domeniu in baza unei politici de stat clar definitivate. Training-urile in cauza ar trebui sa se desfasoare in baza unor plati simbolice. Principalul scop al seminarilor ar trebui sa fie deschiderea noilor locuri de munca si respectarea drepturilor angajatilor. In acelasi timp, din alt unghi, ar fi bine ca Televiziunea si Radioul Public sa introduca in temele agendei prioritar reflectarea activitatii intreprinderilor care deschid locuri de munca, invita doritorii sa participe la concursuri de angajare, ofera salarii mai mari, respecta drepturile angajatilor. F). Este imperios necesar ca Guvernul sa intreprinda masuri urgente pentru a schima situatia din cadrul unor asemenea institutii ca Politia, care, in loc sa asigure respectarea drepturilor omului, este institutia care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in foarte mare masura

(PROIECT)

18

drepturile persoanei, si Spitale, puncte medicale, care a fost cel mai des mentionata in calitate de institutie ce incalca in mare masura sau in foarte mare masura drepturile persoanei.

3. Informarea cu privire la drepturile omului A). Ar fi bine ca, dupa ce vor fi intreprinse masuri concrete care ar duce la o sporire semnificativa a respectarii drepturilor omului, sa fie realizata o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii, despre schimbarile produse. Un alt scop al acestei companii ar fi ridicarea nivelului culturii juridice a cetatenilor Republicii Moldova. B). Televiziunea si Radioul Public ar trebui sa-si schimbe cardinal modul de reflectare a evenimentelor si a circumstantelor de reflectare a lor, dand o prioritate considerabila circumstantelor conflictuale. Aceste institutii ar fi bine sa introduca in programul de emisie emisiuni saptamanale sau bisaptamanale in care sa fie reflectat in circumstante conflictuale cazurile de neimplementarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului. In cadrul acestor cicluri de emisiuni ar fi bine sa fie reflectate cat mai multe cazuri de sanctionare a persoanelor care incalca diferite drepturi ale omului. In calitate de exemplu ar fi cazurile birocratismului excesiv al functionarilor statului, despre care adesea au mentionat subiectii cercetarii. C). Guvernul ar trebui sa asigure functionarea permanenta a unui telefon fierbinte, prin care fiecare cetatean ar putea sa aduca cazuri concrete de incalcare a drepturilor. Televiziunea si Radioul Public ar trebui sa faca publicitate intensa acestui numar de telefon, iar in ciclurile de emisiuni mentionate mai sus ar fi bine sa reflecte cazurile cele mai interesante, despre faptul cum institutiile abilitate sau implicat in rezolvarea cazurilor; un ONG ar fi bine sa monitorizeze daca rezolvarea si reflectarea cazurilor de incalcare a drepturile nu se face selectiv, in functie de anumite influente a anumitor persoane sau institutii.

(PROIECT)

19

2. Informatie generala 2.1. Respectarea drepturilor oamenilor de rand

In cadrul sondajului de opinie, 37% dintre respondenti au mentionat ca, in ultimele 12 luni, li-a fost incalcat dreptul la ingrijire medicala (Fig. 1), 30% - dreptul la munca, iar 26% dintre ei au mentionat ca in ultimele 12 luni li-au fost incalcate drepturile de consumator. Alte drepturi, expuse in Fig. 1, au fost incalcate in ultimele 12 luni in proportie de pana la 15% dintre respondenti.

Fig. 1. Au fost incalcate in ultimele 12 luni urmatoarele drepturi ale Dvs.?

13%

14%

30%

37%

26%

15%

16%

21%

77%

75%

79%

61%

52%

62%

72%

63%

52%

10%

11%

17%

9%

11%

12%

13%

21%

27%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul la securitatea vieþii private

Dreptul la informaþie

Dreptul la participare la conducerea statului

Dreptul la muncã

Dreptul la îngrijire medicalã

Drepturile consumatorilor

Drepturile copilului

Alte drepturi

Drepturile nu au fost încãlcate

Da Nu NR

Referindu-se la oamenii de rand, participantii din cadrul tuturor discutiilor focalizate in grup au fost

de acord cu faptul ca, in Republica Moldova, oamenii de rand nu sunt protejati in privinta respectarii drepturilor omului. In acest sens, in mod special a fost mentionata ideea potrivit careia cele mai defavorizate paturi sunt persoanele din ariile rurale, in speci-al taranii (sunt inselati de catre lideri in cazul incheierii contractelor de arenda sau contractele deloc nu se incheie; lucreaza peste regimul normal de lucru pe zi si nu sunt remunerati corespunzator) si persoanele sarace din ariile urbane.

„O forma de nerespectare a drepturilor omului este neindeplinirea conditiilor contractuale de catre lideri in cazul luarii pamantului in arenda sau neincheierea contractelor.” DFG 1 „In localitatile rurale se munceste dupa expirarea orelor de lucru, fapt care nu se ia in consideratie la calcularea salariului.” DFG 2

In unele grupuri a fost mentionata ideea potrivit careia drepturile omului sunt incalcate constiincios

de catre reprezentantii organelor de stat, inclusiv de catre cele responsabile de protectia drepturilor (cum ar fi, de exemplu, instantele de judecata). Mai mult ca atat, nu exista o politica bine determinata in privinta securitatii populatiei in domeniul respectiv, oamenii nu se simt protejati.

(PROIECT)

20

„Drepturile omului de rand se incalca constient in instantele de judecata.” DFG 1

Pe de o parte, incalcarea drepturilor omului este determinata si de statutul detinut in cadrul societatii.

In acest sens, persoanele cu functii, gratie statutului detinut, beneficiaza neoficial de mai multe drepturi (isi pot permite realizarea intereselor personale in detrimentul persoanelor de rand). Pe de alta parte, oamenii de rand, in cazul incalcarii drepturilor, nu cunosc unde si cum sa se adreseze. Mai mult ca atat, in unele cazuri ei nici nu sunt constienti de faptul daca anumite drepturi li s-au incalcat sau nu (situatia data fiind generata de lipsa de cunostinte a legislatiei, a drepturilor omului).

„Persoanele care detin functii, au un statut oarecare in societate, pot sa-si permita sa incalce mai multe dintre drepturile altora; neoficial au mai multe drepturi.” DFG 3 „Cetateanul nu stie cui sa se adreseze cand apare vre-o problema, ramanand astfel cu problema nesolutionata.” DFG 6

Un participant a invocat ideea potrivit careia situatia existenta in domeniul protectiei drepturilor omului este „normala”, dat fiind faptul ca Republica Moldova este un stat tanar.

„In Moldova, care exista ca stat de 15 ani, este imposibil de a obtine intr-o perioada atat de scurta valori inalte in domeniul respectarii drepturilor omului.” DFG 3 2.2. Frecventa incalcarii drepturilor

53% din persoanele chestionate in cadrul sondajului national reprezentativ au mentionat ca in Moldova drepturile omului se incalca sistematic (frecvent), 35% au indicat ca se incalca ocazional si 5% au afirmat ca drepturile omului in Moldova practic nu se incalca (Fig.2).

In functie de nationalitate, mai multi respondenti ucraineni (62%) (Tabelul 1, pag.81) considera ca drepturile in Moldova se incalca sistematic, fiind urmati de Moldoveni/Romani cu (53%). In schimb, in mediu, de 2 ori mai multi respondenti de nationalitate rusa (12%) in comparatie cu alte nationalitati sustin ca in Moldova drepturile practic nu se incalca.

In functie de nivelul socio-economic cu 9% mai multi respondenti cu nivel mediu si ridicat (cate 56%), fata de cei cu nivel scazut (47%), considera ca drepturile se incalca sistematic.

Fig. 2. In opinia Dvs., drepturile omului in Moldova se incalca sistematic, se incalca ocazional sau, practic, nu se incalca?

Se incalca sistematic; 53%Se incalca ocazional;

35%

Nu stiu (NS); 5% Nu raspunde (NR); 2%

Practic, nu se incalca; 5%

Referindu-se la frecventa incalcarii drepturilor omului in Moldova, cea mai mare parte a

participantilor la DFG au mentionat ca drepturile se incalca sistematic. In acest context, a fost prezentat un exemplu cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, si anume – calitatea marfurilor procurate:

(PROIECT)

21

„In tara noastra mai mult persista sistematicul in cazul acesta. Cand procurati marfuri intr-un loc public, dvs. nu sunteti sigur ca procurati o marfa care sa corespunda calitatii si standardelor stabilite. Este prezenta falsificarea produselor alimentare si, in general, a tuturor produselor”. DFG 7

Un participant la discutii a sustinut ca drepturile omului se incalca in mod sistematic in activitatea de zi cu zi a organelor de drept, iar un alt participant a lansat ideea ca un functionar responsabil de protectia drepturilor omului nu va indeplini obligatia eficient in cazul cand nu este remunerat adecvat conditiilor de trai. „Nu este acces la justitie. Este stipulat ca sedintele de judecata sunt publice, dar nu se respecta.” DFG 5 „Cum poate un functionar public la o leafa de 800 lei sa asigure respectare dreptului unei alte persoane.” DFG 3

O parte dintre participanti a sustinut ca drepturile se incalca „ocazional”, mentionand ca unele

persoane profita de pe urma lipsei de cunostinte din partea cetatenilor in domeniul drepturilor omului. 2.3. Drepturile care se incalca mai frecvent

In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluarea a respectarii a 20 de drepturi si libertati ale omului (Fig.3), doar in cazul Dreptului la libertatea gandirii si a religiei mai mult de jumatate (60%) dintre respondenti au evaluat cu semnificativul „Bine” si „Foarte bine”. Cu semnificativul „Rau” si „Foarte rau” cei mai multi dintre respondenti au evaluat respectarea urmatoarelor drepturi: Dreptul la un salariu rezonabil, la o marime a pensiei rezonabila (86%), Dreptul la un nivel decent de trai (85%) si Dreptul la munca si la alegerea locului de munca (82%).

In functie de studii, cel mai mult vulnerabili fata de respectarea dreptului la un salariu rezonabil, la o marime a pensiei rezonabila si a dreptului la munca si la alegerea locului de munca sunt respondentii cu studii superioare care ajung la ponderea de 93% si, respectiv, 91% (Tabelul 3.1, pag. 83).

Fig. 3 Cum ati evalua respectarea urmatoarelor drepturi si libertati ale omului in Moldova?

5%

7%

47%

38%

54%

53%

53%

45%

50%

46%

42%

44%

42%

26%

50%

37%

36%

35%

29%

21%

16%

24%

10%

8%

16%

13%

14%

15%

16%

36%

43%

42%

16%

13%

29%

12%

10%

9%

9%

6%

11%

13%

8%

13%

12%

11%

14%

30%

51%

23%

25%

24%

15%

14%

58%

36%

2%

1%1%

1%1%

2%

2%

2%

2%

1%

1%

1%1%

2%

2%3% 32%

18%53%

42%

30%28%

27%

14%

10%12%

9%

11%10%

19%

27%

19%19%

20%

40%

31%

5%

5%

6%

4%

3%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Protecþia femeii de violenþa în familie

Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei

Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statului pentrurealizarea dreptului la educaþie

Dreptul copiilor de a fi pro-tejaþi de exploatarea economicã

Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii

Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate

Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial

Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã

Dreptul la un nivel decent de trai

Dreptul la un salariu (remunerare) rezonabil / la o mãrime a pensieirezonabilã

Dreptul la un proces echitabil în judecatã

Drepturile persoanelor în detenþie

Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã

Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii

Dreptul la inviolabilitatea vieþii private

Dreptul la acces la informaþia de la instituþiile de stat

Dreptul la libera exprimare

Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei

Drepturile minoritãþilor sexuale

Drepturile minoritãþilor etnice

Foarte bineBineRãuFoarte rãuNª/NR

(PROIECT)

22

Avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca cel mai evident, vizibil drept personal al lor care li se incalca este dreptul muncii (15%); 11% au indicat dreptul la un trai decent, iar 8% - dreptul la ocrotirea sanatatii (Fig. 35, pag 72).

Cu privire la drepturile incalcate in ultimii ani (Fig. 36, pag. 73), cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca lor personal le-au fost incalcate aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai (61%) si Dreptul la un salariu rezonabil (56%); la acestea se mai adauga printre primele drepturi incalcate si Dreptul la ingrijire medicala profesionala si oportuna (51%).

Cat priveste drepturile incalcate ale rudelor si cunoscutilor respondentilor (Fig. 37, pag. 74), persista aceleasi Dreptul la un nivel decent de trai si Dreptul la un salariu rezonabil (fiecare cate 51%), urmate de Dreptul la munca si alegerea locului de munca (49%).

In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, in Republica Moldova cel mai des se incalca urmatoarele drepturi:

• dreptul la munca • drepturile consumatorilor • dreptul la educatie echitabila • dreptul la sanatate • accesul la informatie • dreptul la un trai decent • dreptul la un salariu adecvat • dreptul la justitie echitabila • dreptul la viata • libertatea exprimarii • dreptul la proprietate • dreptul la un mediu inconjurator sanatos • dreptul la protectie sociala • dreptul la conditii normale de munca • drepturile minoritatilor etnice • dreptul de a alege • dreptul la libera circulatie pe teritoriul Transnistriei

„Pregatirea tinerilor specialisti seamana cu un mecanism de stoarcere a banilor, deoarece dupa absolvire nu sunt asigurati cu un loc de lucru.”; „Chiar daca a absolvit, statul nu garanteaza ca va fi angajat.” DFG 1, 4 „Daca nu ai bani – nu ai acces la studii.”; „In intreaga republica 14 000 copii nu frecventeaza scoala din cauza ca nu sunt asigurati cu cele mai elementare lucruri: incepand de la manuale si finisand cu incaltaminte. Acum o generatie intreaga creste analfabeta.” DFG 1, 4 „Ne-au impus asigurarea obligatorie. Prin asigurarea asta nu se acorda ce trebuie conform cerintelor asigurarii. Nivelul asigurarilor este sub minimul necesar pe care l-ar avea o persoana.” DFG 3 „Cu polita reiese ca plateste dublu.” DFG 4 „Este incalcat foarte mult dreptul la informatie. Dreptul la o justitie echitabila a oamenilor simpli care nu au cunostinte despre drepturile lor. Ei au 100 de obligatii si un singur drept: sa execute.” DFG 5 „Dreptul cuvantului, si asta o stim cu totii, se incalca in special de catre organele de drept.” DFG 4 „Nu e scris lista de servicii care se presteaza conform politei, pentru care trebuie sa platim.” DFG 1 2.4. Motivele incalcarii drepturilor omului in Republica Moldova Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca principalele motive care duc la incalcarea drepturilor omului in Republica Moldova sunt lipsa de cunostinte din partea populatiei referitor la

(PROIECT)

23

drepturile lor si modul in care pot fi protejate, situatia social-economica precara si indiferenta / iresponsabilitatea / birocratia organelor de stat. Un participant din cei care a mentionat lipsa de cunostinte, a concretizat ca acest lapsus este generat de imposibilitatea de accesare a informatiei respective.

„Din lipsa de acces la informatie oamenii nici nu stiu cum sa-si apere drepturile. Nu cunosc drepturile lor. Asta e mai groaznic in societatea noastra.” DFG 5 „Daca bagajul de cunostinte ale oamenilor ar fi mai mare, atunci s-ar micsora considerabil numarul de cazuri de incalcare a drepturilor omului.” DFG 3 „Asigurarea unor drepturi nu este acoperita financiar.” DFG 7 „Un simplu cetatean se adreseaza dupa o decizie a consiliului local, iar furnizorul constiincios refuza sa-i dea decizia. Se teme ca daca o sa dea informatia seful mai mare o sa-l mustreze sau chiar o sa-l concedieze.” DFG 1 „Sunt cazuri cand persoana incepe sa-si caute modalitate de aparare a drepturilor. Cand ajunge pe la cabinete, el este ca o minge de fotbal pe teren, pana cand ajunge la un moment ca ridica mainile in sus si se satura, se lehameteste.” DFG 1

In opinia participantilor din cateva grupuri de discutii nerespectarea drepturilor omului este determinata de apatia, nepasarea, modestia si, uneori, chiar si indiferenta omului de rand, de aceasta stare profita alte persoane; coruptie si spiritul de egoism, fiecare persoana urmarind, in primul rand, realizarea intereselor personale.

„Singura populatia nu doreste sa-si cunoasca drepturile. E bine asa cum este, adica se adapteaza la situatia in care se afla. Ei nu se intereseaza de drepturile pe care le au. Ar fi mai usor daca in Moldova cetateanul s-ar interesa care-i sunt drepturile, cum trebuie sa le apere.” DFG 2 „Moldoveanul din modestie nu-si da seama ca au fost lezate drepturile si interesele sale. De acest fapt se folosesc cei care incalca drepturile.” DFG 2 „Problema este egoismul – fiecare nu se gandeste la persoana de alaturi ci doar la dansul: cum sa-i fie bine. In aceasta masura incalcam drepturile altei persoane.” DFG 7 Pe langa motivele prezentate anterior, asupra incalcarii drepturilor in Moldova influenteaza un sir de alti factori, cum ar fi:

• birocratia functionarilor de stat • necesitatea organelor de politie de a indeplini planul de activitate • lipsa juristilor in localitatile rurale • mentalitatea sovietica – incapacitatea de acomodare la valorile democratice (perioada de trecere) • lipsa institutiilor responsabile direct de protectia drepturilor omului si a mecanismelor respective • imperfectiunea legilor si a mecanismului de respectare a legilor • politica eronata in domeniul economiei – agentii economici nu sunt stimulati

„In sat jurist nu exista. Vine politistul de sector cu regulile lui, care stie 3-4 articole pe baza carora aplica procese verbale unui om care poate nu are vina. Dar el are un plan pe care trebuie sa-l implineasca la sfarsit de luna.” DFG 3 „Unui om simplu ii e dificil de a studia legea. Intr-un sat este un „Monitor Oficial” si acela e la primar care il tine in safeu, atunci cand pleaca undeva sa nu i-l ia cineva.” DFG 3 „Am iesit din sistema veche cu multiple probleme, noi astazi trebuie sa incepem de la inceput; abia acum incepem sa intemeiem statul, noi nu am stiut ce este independenta, democratie.” DFG 4 Lipsa de protectie a drepturilor sociale si economice fundamentale ale omului determina orientarea fortelor si intereselor acestuia spre satisfacerea nevoilor primare. Din aceste considerente populatia nu este activa pe plan politic si nici nu isi respecta obligatiunile fata de stat. „Drepturile sociale influenteaza exercitarea de mai departe a drepturilor politice. Un cetatean sanatos ar putea sa-si exercite drepturile politice cat si cele culturale. Daca cetateanului simplu nu-i sunt

(PROIECT)

24

respectate drepturile si libertatile din sfera social-economica, atunci el nu-si poate onora anumite obligatiuni fata de stat.” DFG 5 2.5. Domenii ale drepturilor omului ce necesita o atentie mai sporita din partea organelor de conducere din Moldova

In cadrul sondajului de opinie, avand posibilitatea sa dea un raspuns liber, fiecare al cincilea respondent considera ca cel mai important domeniu al drepturilor omului care necesita atentie sporita din partea societatii este dreptul la munca (22%); fiecare al zecelea respondent indica dreptul la sanatate

(11%), iar cate 8% dreptul la un trai decent si protectie sociala (Fig.4).

Fig. 4. Care domenii ale drepturilor omului sunt cele mai actuale (importante) in Moldova si necesita atentie sporita din partea societatii?

(Intrebare deschisa)

22%

11%

9%

8%

4%

3%

3%

3%

2%

2%

2%

14%

2%

9%

4%

4%

9%

15%

4%

6%

7%

2%

4%

13%

3%

6%

2%

4%

7%

11%

1%

2%2%

1% 1%2%

2%

2%

1%1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Dreptul la muncã

Dreptul la sãnãtate

Dreptul la un trai decent

Dreptul la protecþie socialã

Dreptul la educaþie

Dreptul la agriculturã ºi realizarea produselor agricole

Dreptul la pensii decente

Dreptul la salarii adecvate (rezonabile)

Dreptul la afacere proprie

Drepturile copiilor

Dreptul la libertatea opiniei ºi gândirii

Alte domenii

Toate domeniile

Nici un domeniu

Nª

NR

În primul rândÎn al doilea rândÎn al treilea rând

La rubrica Alte domenii din Fig. 4 au fost mentionate urmatoarele domenii: Domeniul

In I-ul rand

In al II-lea rand

In al III-lea rand

Dreptul la viata 1,4% ,7% 0,3% Dreptul la securitate personala 1,3% 1,6% 1,6% Drepturile consumatorilor 1,3% 1,0% 0,5% Dreptul la echitate in fata justitiei 1,1% 0,5% 0,9% Drepturile tinerilor 0,9% 1,0% 0,5% Dreptul la timp liber 0,8% 2,0% 1,3% Dreptul la legislatie 0,6% 0,3% 0,2% Dreptul la participare politica 0,5% 0,3% 0,5% Dreptul la un mediu sanatos 0,5% 0,4% 0,5% Dreptul la informare 0,4% 0,8% 0,6% Dreptul la proprietate privata 0,4% 0,5% 0,7%

(PROIECT)

25

Dreptul civil 0,4% 0,2% 0,1% Dreptul la locuinta 0,4% 0,1% 0,1% Dreptul la securitate economica (impozite, preturi inalte) 0,4% 0,6% 0,8% Drepturile emigrantilor (dreptul la lucru peste hotare) 0,3% 0,2% Dreptul la o conducere responsabila 0,3% 0,2% Dreptul la libertate 0,3% 0,2% Drepturile mamelor 0,3% 0,2% 0,2% Drepturile minoritatilor etnice 0,3% Dreptul la cultura 0,2% 0,4% 0,4% Egalitatea gender 0,1% 0,1% 0,2% Alte domenii 1,4% 2,0% 0,6%

In functie de mediul de resedinta, aproape de doua ori mai multe persoane din ariile rurale (40%) (Tabelul 2, pag.81) solicita acordarea atentiei dreptului la sanatate, in comparatie cu locuitorii din ariile urbane (22%). Acest fapt poate fi explicat prin gradul scazut de acces al populatiei rurale la servicii medicale (fie din cauza saraciei, fie din cauza distantei necesare de parcurs la serviciile respective).

In contrast, mai multa populatie din orase (21%) necesita asigurarea dreptului la protectie sociala, in

comparatie cu populatia de la sate (15%). Participantii la discutiile focus grup, de asemenea, au mentionat mai des importanta acelorasi domenii ale drepturilor omului invocate de catre respondenti: dreptul la munca, dreptul la un trai decent, dreptul la sanatate si dreptul la protectie sociala a paturilor social-vulnerabile (invalizi, pensionari, tineri si copii). „Este obligatia statului de a crea conditiile pentru ca fiecare cetatean din RM sa aiba un trai decent.” DFG 5 „Nu poate fi un stat bogat fara cetateni bogati. La moment nu se face nimic ca cetateanul sa devina bogat, iar aceasta trebuie sa fie o prioritate a statului. Eradicarea saraciei trebuie sa presupuna un sistem de politici sociale si elaborarea unor masuri concrete.” DFG 6 „Medicii nu prea pot face nimic. Dar ce e mai scump decat sanatatea omului?” DFG 2 Pe langa domeniile mentionate, participantii la discutii considera ca este necesar de acordat atentie sporita si unor astfel de domenii, precum sunt:

• dreptul la un salariu proportional muncii efectuate • dreptul la informatie • dreptul la educatie • dreptul de participare la procesul de decizie • dreptul la un mediu inconjurator sanatos • protectia legislativa a taranilor • drepturi egale pentru femei si barbati • dreptul la proprietate • drepturile consumatorilor • dreptul la opinie si libertatea exprimarii • protectia drepturilor moldovenilor din regiunea transnistreana

„Administratia publica ar trebui sa ofere posibilitate cetatenilor sa participe la toate procesele decizionale. Daca e vorba de constructia unei statii PECO, numaidecat trebuie consultata populatia daca este de acord.” DFG 1 „In ce inconjurari traim noi? Sa analizam ce apa noi avem.” DFG 2 „Detinatorii de cote de pamant sunt in afara oricarei legi, au cele mai mici salarii.” DFG 3 „Femeia e mai putin la conducere. La noi cati sefi de directie sunt femei si cati barbati? E o diferenta mare, de trei ori.” DFG 3

(PROIECT)

26

In aceasta ordine de idei, unii participanti au sustinut ca este extrem de necesar de atins o stabilitate in politicile de guvernare. Criza in care se afla societatea este, in mare parte, determinata de instabilitatea politica, a deciziilor adoptate – fiecare formatiune politica ajunsa la putere distruge tot ce a fost creat pana la momentul respectiv (atat lucrurile rele, cat si cele bune). Or, orice dezvoltare presupune o anumita stabilitate. Un alt aspect negativ il constituie lipsa unui curs ferm al politicii interne si externe. Pana in prezent conducerea nu a luat o directie concreta, prioritara de evolutie si dezvoltare. Un exemplu elocvent in acest sens serveste politica duplicitara externa – dorim sa ne integram in Uniunea Europeana, insa, totodata, nu vrem sa ne dezicem de CSI. „Drepturile omului vor fi respectate atunci, cand vor fi stabilite sarcinile finale ale politicii interne si externe ale conducerii. Aceasta trebuie sa decida odata si pentru totdeauna traseele pe care trebuie sa evoluam. Si acestea trebuie sa se pastreze intacte in cazul cand conducerea se schimba.” DFG 4 „Indiferent cine ar veni la putere, trebuie sa mergem pe aceeasi cale. Sa nu incepem de la inceput, ci sa mergem mai departe, sa continuam cele initiate.” DFG 4 2.6. Categorii de populatie drepturile carora se incalca cel mai des Copiii si persoanele in etate sunt cele mai vulnerabile categorii ale populatie in privinta incalcarii drepturilor omului. Unul din participanti a exemplificat incalcarea drepturilor copiilor prin cazul Transnistriei, unde copiii sunt privati de dreptul de a studia in limba romana, iar conducerea republicii adopta o atitudine pasiva in problema respectiva. Dupa principiul vulnerabilitatii, copiii si batranii sunt urmati de tineri (care intampina obstacole atat in ceea ce priveste angajarea in campul muncii, cat si procurarea unui spatiu locativ), persoanele cu disabilitati fizice si psihice, intelectualii (in special cei din ariile rurale) si taranii (care presteaza munci grele si sunt remunerati cel mai prost). „Drepturile copiilor.” DFG 1, 2, 4, 6 „Drepturile batranilor.” DFG 1,2, 4, 6 „In cazul Transnistriei, cel mai des se incalca drepturile copilului. Vorbim de situatia cu studierea in limba de stat, fapt ce-si doresc copiii, dar lor nu li se da posibilitate. E straniu, de ce conducerea RM se atarna atat de slab in aceasta privinta.” DFG 1 „Toata lumea stie ca sunt incalcate drepturile copiilor, tineretului, care face studii si nu poate sa se aranjeze, pensionarii care primesc o pensie mizera de 200 de lei imposibil sa aiba un trai decent.” DFG 6 „Taranul 500 lei pe an vede bani. Cum poti sa traiesti? Cum poti sa intretii o familie, un copil, cum poti sa-l inveti?” DFG 1 Alte categorii de populatie (care au fost mentionate doar in cadrul unui grup de discutii) ale caror drepturi, de asemenea, se incalca deseori sunt:

• mamele cu copii, care beneficiaza de indemnizatii mizere de 40 – 60 lei si care nu acopera nici cele mai elementare necesitati;

• participantii la lichidarea avariei de la Cernobal, la razboiul din Afganistan si Transnistria – acestia sufera de boli fizice si mintale, sunt inapti de a presta o munca fizica, iar unii nu au nici un loc de trai;

• persoanele de sex feminin care au mai putin acces la functii de conducere, in comparatie cu persoanele de sex masculin;

• agentii economici, care sunt impusi poverilor fiscale si controalelor excesive din partea institutiilor de stat

„O mama, care naste, primeste indemnizatii 40 sau 60 de lei. Cum sa intretina un copil si cum sa stea ea in maternitate daca ea nu este protejata???” DFG 6 „Participantii la razboiul din Afganistan, Transnistria; participantii la lichidarea catastrofei de la Cernobal sunt protejati de lege. Dar aceasta este doar o expresie formala, nu e pusa in aplicare. Ar fi

(PROIECT)

27

bine pe viitor ca acei oameni sa aiba o sustinere materiala, nu doar morala. Unii dintre ei nici nu au unde trai. Ei sunt bolnavi chiar si mintal, sunt in incapacitatea de a lucra.” DFG 1 „In invatamant, medicina sunt mai multe femei decat barbati. Dar la functiile mai platite sunt barbatii.” DFG 3

In unele grupuri de discutii participantii au indicat categorii de populatie eterogene defavorizate in privinta respectarii drepturilor omului:

• locuitorii din ariile rurale (care sunt cel mai putin informati in domeniul drepturilor omului) • persoanele sarace • oamenii simpli (de rand)

„Cel mai des este obijduit cel sarac. Iar saracia la noi este foarte mare.” DFG 1 „Oamenii simpli nu isi cunosc drepturile lor, mai ales cei de la tara.” DFG 2 2.7. Motivele pentru care unele categorii de populatie sunt mai vulnerabile in domeniul respectarii drepturilor omului Conform opiniilor exprimate de unii coordonatori in domeniul drepturilor omului din institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, principalul motiv care determina vulnerabilitatea unor categorii sociale in privinta incalcarii drepturilor omului este saracia (salarii si pensii mici), criza economica acuta in care se afla Republica Moldova la momentul de fata. Institutiile de stat, insa, nu intreprind nimic semnificativ pentru ameliorarea situatiei create. Mai mult ca atat, acestea in loc sa stimuleze dezvoltarea economica, a agentilor economici, dimpotriva, prin variate metode creeaza obstacole, cum ar fi, de exemplu, numarul excesiv de controale exercitate asupra agentilor economici si impozitele impovaratoare. Acest fapt streseaza agentii economici si le sustrage atentia de la activitatile de afaceri. Saracia din tara determina si un alt flagel nociv al societatii – coruptia excesiva in institutiile de stat – care, la randul sau, favorizeaza incalcarea drepturilor omului, inclusiv prin ingradirea accesului la informatie. Tot din cauza crizei economice nu este posibila sustinerea materiala a hotararilor guvernamentale. Astfel, exista legi, acte normative prin care variate categorii socio-vulnerabile sunt sustinute, dar acestea nu pot fi aplicate din cauza lipsei suportului material. Din aceste considerente se creeaza situatia in care sustinerea din partea statului este doar „pe hartie”. „In statul acesta cine are bani are si putere, cine n-are bani, n-are nici putere si, respectiv, nici drepturi. Acesta este motto-ul societatii noastre.” DFG 6 „Cetateanul nu poate ajunge la functionarul acela, fiindca ori nu are cu ce se incalta, ori chiar nu are bani de drum.” DFG 1 „De ce oamenii pleaca peste hotare? Nu pleaca de bine sau de bucurie, ci din cauza saraciei.” DFG 2 „Agentii economici pur si simplu nu au cum sa se dezvolte. Stau in permanenta cu frica-n san – acus trebuie sa vina politia, daca nu politia atunci inspectoratul fiscal etc. Aceasta sustrage oamenii de la rezolvarea problemelor de afaceri.” DFG 4 „O doamna a lucrat toata viata ei la fabrica de zahar si are pensia de 275 de lei.” DFG 2 „Situatia economica instabila duce la degradarea societatii si la dezvoltarea coruptiei.” DFG 4 „Functionarii de la diferite nivele sunt corupti.” DFG 1 „La noi pana ajungi la Dumnezeu te mananca sfintii.” DFG 6 „In Occident in orice telefon public sunt telefoanele institutiilor de stat, inclusiv si ale conducerii de varf. Orice cetatean a statului poate forma numarul la care consilierul ii da un raspuns concret. La noi nici un functionar de stat ori public nu o sa-ti dea o informatie fara acordul superiorului.” DFG 6 „Avem legi, hotarari de guvern: dar nu sunt bani!” DFG 1 „Exista posibilitatea de procurare a locuintei prin sistemul de creditare – legea prevede acest lucru – dar nu se respecta.” DFG 7

(PROIECT)

28

Alt motiv care determina vulnerabilitatea unor categorii de oameni fata de altele este lipsa de cunostinte necesare printre oamenii de rand, in special cei de la tara, si, legata de primul motiv, lipsa de informare sistematica in domeniul respectiv. „Drepturile copiilor sunt aduse la cunostinta lor, insa aceasta nu este la o ora speciala.” DFG 2 „Populatia rurala nu stie ce drepturi are. Nu stie cui sa se adreseze si cum sa solutioneze problemele.” DFG 7 In cadrul unor discutii, participantii s-au referit la motive concrete pentru drepturile anumitor categorii de populatie. Astfel, unul din motivele de incalcare a drepturilor copiilor il constituie lipsa grijii paterne (este cazul familiilor cu parinti consumatori de alcool sau droguri, precum si familiile cu parinti someri). Lipsa ingrijirii paterne este provocata si de migratia excesiva a moldovenilor peste hotare in cautarea unui loc de lucru mai bine platit.

Cat priveste drepturile tinerilor profesionisti, acestia sunt afectati de stereotipul eronat existent in societatea moldoveneasca conform caruia persoanele mai in varsta si cu stagiu de munca au prioritate fata de tinerii specialisti – aceasta idee este gresita, deoarece un tanar, nefiind angajat, nu poate acumula nici un fel de stagiu de lucru. „Drepturile copiilor sunt lezate chiar de catre parinti, cum ar fi parintii alcoolici, narcomani, someri.” DFG 2 In cazul taranilor, vulnerabilitatea acestora decurge din politica economica eronata a statului fata de agricultura care nu beneficiaza de nici un suport si facilitati legislative. „Nu este nici infrastructura necesara, nici conditiile, nici baza legislativa, nici asigurarea cu cele necesare. Ne-am intors cu cateva decenii in urma si, pana cand, stagnam la acel nivel. Din aceasta cauza suferim si la aspectul economic. Moldova a fost, este si trebuie sa fie un granar.” DFG 5

(PROIECT)

29

3. Informarea cu privire la drepturile omului. 3.1. Cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei

In cadrul sondajului de opinie, 62% din populatie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului” (acestia se impart in 24% care au indicat ca totalmente sunt de acord si 38% care au spus ca sunt de acord); altii 23% au mentionat la punctul „5” pe o scala de la „1” la „10”, unde „1” semnifica „Totalmente nu sunt de acord”, iar „10” semnifica „Totalmente sunt de acord” cu aceasta afirmatie (Fig. 5).

Fig. 5. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie: „Exista o lipsa de cunostinte in domeniul drepturilor omului”.

1%

24%

10%10%

9%9%

23%

7%

3%2%2%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

1 -totalmentenu sunt de

acord

2 3 4 5 6 7 8 9 10 -totalmente

sunt deacord

NR

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei, coordonatorii in domeniul drepturilor omului din institutiile de administrare publica din centrele raionale mai des au mentionat:

• fie ca doar o parte din populatie isi cunoaste drepturile

(PROIECT)

30

„Nu toti cunosc”; „O parte cunosc; un oarecare procent sunt persoane care cunosc, dar alt procent – care nu cunosc”; „Cred ca 70% nu cunosc drepturile si 30% – cunosc. Nu cunosc muncitorii, taranii. Ma refer la localitatile pe care le cunosc eu, in care lucrez. Aceste 30% care cunosc sunt profesori, medici. Intelectualitatea”; „Intelectualitatea cunoaste, ceilalti – partial”; „E mai mare procentul care nu cunosc.” DFG 1 „Poate si sunt cate ceva, dar ei nu au cu cine sa se consulte, si de aceea nici nu se intereseaza, poate predomina si o frica.” DFG 2 „10-15% de populatie cunoaste drepturile. Nu mai mult de 10%”, „La oras poate mai mult, la sat – in genere nu se cunoaste”, „ Ei cunosc unele drepturi, care-s mai principale: sanatate, invatatura, munca.” DFG 3 „Eu cred ca cunostintele lor nu sunt suficiente.” DFG 4

• fie ca cunoasterea drepturilor este la un nivel foarte jos „Cunostintele sunt la zero”, „Duceti-va la tara si incercati sa discutati despre drepturile omului, cine o sa va tina discutia. Nu cei batrani, chiar si din tineri, nimeni nimic nu cunoaste.” DFG 2 „Nu cunosc.” DFG 1 „Zero”, „Foarte putine”, „La un nivel foarte jos”, „Sunt limitate.” DFG 3

Coordonatorii din centrele raionale au mai mentionat urmatoarele despre cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei:

• nu exista garantii ca drepturile persoanelor care-si cunosc drepturile vor fi respectate • sunt cunoscute doar obligatiunile si se crede in sistemul care conduce • cei care-si cunosc drepturile nu se lupta pentru drepturile lor • cei care-si cunosc drepturile nu stiu si de obligatiile lor • pe timpurile Uniunii Sovietice persoanele mai putin cunosteau despre drepturile lor

„Chiar daca isi cunoaste drepturile, nu are garantie ca drepturile ii vor fi respectate.” DFG 1 „Cunoastem drepturile doar care ne obliga de a face ceva. Sa credem intr-un sistem de care suntem condusi.” DFG 2 „Cei mai in varsta au o frica mostenita dinainte :”daca o sa vorbesc ceva o sa ma ridice”. Acei tineri au ajuns la concluzia ca „sa fie cum o fi dar sa nu ma var eu si de ce eu trebuie sa vorbesc?” „Chiar daca cunosc ceva, nu se lupta pentru drepturile lor. Astfel, in cerintele contractuale si in legislatie exista ca inchiriind un bun oarecare, se cere sa se faca contract, inregistrat la primarie. Dar la moment dicteaza arendasul. Nu se negociaza. La un moment dat el poata sa zica:”Nu-ti place, ia-ti pamantul si du-te!”. Poate sa ramana pamantul neprelucrat. Il sperie”; „Cine intreaba pe medic sau pe invatator: „Dumitale traiesti pe impozitele mele. Mata primesti salariu si de la mine, deci esti obligat sa-ti onorezi obligatiile fata de mine”.” DFG 1, 3 „O parte cunosc dar ei nu stiu despre obligatiunile lor.” DFG 1 „Inainte situatia era mai grea ca acum in privinta cunoasterii drepturilor.” DFG 2

Referindu-se la cunostintele populatiei in domeniul drepturilor persoanei, coordonatorii in domeniul

drepturilor omului din institutiile de administrare publica centrala sau referit in special la: • pasivitatea populatiei • posibilitatea de a interpreta diferit diferite articole legislative • imposibilitatea populatiei de la tara de a intelege multi termini noi din legislatia in vigoare • mass media nu preia printr-o terminologie adecvata si nu transmite intr-un mod accesibil

pentru populatie normele legislative • programele realizate de ONG-uri sunt ineficiente, deoarece au ca scop doar cheltuirea banilor • desi vorbesc despre drepturile omului, nu toate persoanele cunosc ce inseamna drepturile

omului si care sunt drepturile, ce privilegii au • nivelul scazut de cunoastere a drepturilor conditioneaza incalcarea lor

(PROIECT)

31

„O anumita pasivitate a populatiei. Eu nu cred ca nu se poate de undeva de cumparat o constitutie. Societatea noastra se caracterizeaza printr-o anumita apatie fata de drepturi. Nu atrage atentia”; „Daca am pune in functiune toata masinaria de informatie ca sa-l informam noi, vom reusi doar in cazul cand el o sa doreasca lucrul acesta.” DFG 5 „Sunt posibile mai multe feluri de interpretari si depinde de avocatul care poate sa interpreteze si s-o intoarca” DGF 6 „Pentru mine, un pedagog, imi este complicat, sunt multi termeni noi pentru mine neintelesi, dar nemaivorbind despre populatia de la tara” DFG 6 „La noi nu este o terminologie adecvata care sa fie preluata de mass-media, toata aceasta informatie trebuie expusa intr-un mod accesibil.” DFG 6 „ONG la noi sunt o modalitate de a spala anumiti bani sau pentru a primi niste salarii bune pentru o anumita perioada cand realizam niste programe.” DFG6 „Toti vorbesc despre drepturile omului, dar nu toti cunosc ce inseamna drepturile omului si care sunt”; Toti stiu ca au drepturi, dar care sunt ele, ce privilegiu au, nu stiu, cum sa-si realizeze.” DFG 7 „Cunostintele sunt la un nivel foarte jos. Asta e premisa faptului ca se incalca drepturile omului.” DFG 5 3.2. Obtinerea informatiei in domeniul drepturilor omului

In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a fost de acord cu afirmatiile: Informatia in domeniul drepturilor omului este greu de gasit (53%: 16% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta) (Fig. 6); Birocratismul functionarilor publici face ca informatia cu privire la drepturile omului sa fie inaccesibila (52%: 15% sunt de acord in foarte mare masura, iar 37% sunt de acord in mare masura cu aceasta). Jumatate din populatie a afirmat ca sunt de acord cu afirmatia Sunt puse piedici si obstacole la obtinerea informatiilor, sunt prezente unele bariere administrative in obtinerea informatiei (50%: 12% sunt de acord in foarte mare masura, iar 38% sunt de acord in mare masura cu aceasta).

Fig.6. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii referitoare la informatia despre drepturile omului:

(PROIECT)

32

16%

12%

15%

14%

12%

8%

37%

38%

37%

33%

29%

30%

22%

30%

28%

25%

26%

29%

28%

32%

9%

9%

8%

6%

15%

19%

30%

8%

14%

16%

20%

16%

13%

12%5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Informaþia în domeniul drepturilor omului este greu de gãsit

Sunt puse piedici ºi obstacole la obþinerea informaþiilor, suntprezente unele bariere administrative în obþinerea informaþiei

Birocratismul funcþionarilor publici face ca informaþia cu privire ladrepturile omului sã fie inaccesibilã

Lipsa serviciilor juridice la locurile de muncã face imposibil accesulla informaþia despre drepturile omului

Existã unele piedici lingvistice în perceperea informaþiei

Informaþia cu privire la drepturile omului de care dispun îmi esteutilã

Am cunoºtinþele necesare obþinerii informaþiei cu privire ladrepturile omului

În foarte mare mãsurã În mare mãsurã În micã mã-surã În foarte micã mãsurã/deloc NR

Majoritatea populatiei mai mult nu a fost de acord cu afirmatia Am cunostintele necesare obtinerii informatiei cu privire la drepturile omului (62%: 30% nu sunt de acord deloc sau sunt de acord in foarte mica masura, iar 32% sunt de acord in mica masura cu aceasta). 3.3. Institutiile, organizatiile care ar trebui sa informeze populatia despre drepturile omului In opinia participantilor la discutiile focalizate in grup, principalele institutii care ar trebui sa fie responsabile de informarea populatiei despre drepturile omului sunt:

• mass media – aceasta trebuie sa reflecte multitudinea punctelor de vedere, nu sa se limiteze doar la opiniile unei sau altei parti. Problema data se refera, in mod special, la institutiile mass media cu cea mai mare acoperire a teritoriului republicii (Moldova 1 si Radio Moldova) si la care are acces intreaga populatie. Acestea, in mare parte, prezinta opinia puterii, in acest fel limitand posibilitatile de informare a populatiei;

• institutiile educative – in cazul dat procesul de informare despre drepturile omului trebuie sa inceapa din clasele primare pentru a oferi posibilitate copiilor de mici sa constientizeze ca au anumite drepturi, care trebuie sa fie respectate, sa le formeze abilitatile necesare pentru protectia drepturilor personale;

• ONG-urile – la momentul de fata exista deja organizatii neguvernamentale specializate in domeniul promovarii si protectiei drepturilor omului. Punctul slab al acestora este ca ele nu beneficiaza de suport din partea statului, de un plan comun de actiune, activand independent in baza finantarilor externe. In acest context, unele organizatii urmaresc, ascunzandu-se dupa masca actiunilor de binefacere, doar realizarea scopurilor personale – de spalare a banilor;

• autoritatile publice – in cazul acestora participantii din unele grupuri au sustinut faptul ca fiecare functionar trebuie sa fie responsabil de informarea drepturilor omului in domeniul sau, iar participantii din alte cateva discutii s-au referit la autoritatile publice locale, motivand convingerea lor prin faptul ca acestia se afla cel mai mult in contact cu oamenii de rand. In acest context, unii participanti s-au referit la functia de „coordonator” numita de administratia publica raionala.

(PROIECT)

33

„Mass media.” DFG 1 - 4, 6, 7 „La noi se numeste televiziune publica, dar ea nu e publica. Acolo au acces doar o parte de populatie. Eu, de exemplu, sa ma duc sa ma expun in domeniul drepturilor omului nu as avea acces acolo nici peste 3 ani. Acolo au acces doar o anumita categorie. Si atunci, taranul, omul simplu, aude doar o parere. Il aude doar pe Vasile si stie ca Vasile vorbeste drept si gata! Alta parere nu exista! El nu poate face comparatie intre parerea lui Vasile si a lui Ion, caci o aude doar pe a lui Vasile.” DFG 5

„Ar fi bine de la scoala sa li se spuna. La scoala elevul afla care sunt drepturile lui si el le duce mai departe in viata.” DFG 1 „Trebuie de inceput de la copii, din clasa intai.” DFG 3

„Diferite sedinte, prin intermediul ONG-urilor care sunt sau trebuie formate.” DFG 3 „Statul ar trebui sa sustina organizatiile neguvernamentale implicate in procesul de informare a drepturilor omului, ca sa le fie mai usor.” DFG 6 „La noi foarte multe ONG sun o modalitate de spalare a banilor.” DFG 6

„Autoritatile publice locale de nivelul 1 si 2.” DFG 1 „Functionarii publici nu-si iau responsabilitatea asta de a informa.” DFG 1 „Primaria, deoarece ea se afla zi de zi in contact cu lumea.” DFG 2 „Ca functionari publici, suntem in dreptul si chiar datori sa aducem la cunostinta populatia.” DFG 2 „Autoritatile abilitate in acest domeniu, fiecare in domeniu sa informeze.” DFG 7 „Coordonatorul.” DFG 3 In cadrul unui grup, un functionar din administratia publica centrala a mentionat ca procesul de informare a drepturilor omului trebuie sa fie realizat de catre juristi sau specialisti competenti, cu abilitati de jurnalisti, care sa aduca informatia populatiei in forma cat mai accesibila pentru intelegere. In acest sens, articolele din ziare, brosurile editate pana acum sunt inutile, nu-si ating scopul scontat – populatia cum a fost prost informata, asa si a ramas. Aceasta stare este determinata de faptul ca ceea ce se face nu este accesibila publicului larg.

„Este nevoie de specialisti ori juristi competenti care sa aiba niste abilitati de jurnalisti. Pentru aceasta este nevoie de anumite surse financiare, deoarece ii foarte greu sa-i dai omului informatia necesara prin mass-media. Poti sa-i faci zilnic o pagina de ziar in care omul sa nu inteleaga nimic din ea. Brosuri se editeaza si cu drepturile omului, macar bine ca s-a miscat lucrurile din loc, si sunt organisme internationale care ne ajuta cu elaborarea materialelor. Cu toate acestea omului nu-i este mai bine, fiindca ceea ce se face nu este accesibil publicului larg. Legile se cunosc in unele cabinete si cu asta se incheie. Iar omul caruia i s-a lezat un drept ramane in continuare cu problema lui.” DFG 6

In general, procesul de informare a drepturilor omului este unul complex si pentru a fi realizat efectiv

si cu succes trebuie antrenate toate institutiile din domeniu, atat cele guvernamentale, cat si cele neguvernamentale. Acestea trebuie sa colaboreze si sa actioneze dupa un plan comun bine chibzuit. Or, la momentul de fata, aceasta problema nu este o prioritate a conducerii.

„Este nevoie de un sistem intreg, care ar trebui sa explice si sa lamureasca toate drepturile.” DFG 2 „Exista un conservatism al institutiilor de stat. Nu trebuie sa negam acest fapt. Totul depinde de politica adoptata de stat.” DFG 6 „Nu este conlucrare intre mass-media si autoritati. Totul se face haotic. Trebuie sa fie cineva care sa coordoneze munca aceasta.” DFG 6

Reusita procesului de informare nu depinde, insa, doar de faptul daca va fi realizat in comun de catre

institutiile responsabile. In cazul dat nu trebuie de uitat de un moment foarte important – informarea trebuie sa decurga astfel incat publicul tinta sa constientizeze necesitatea de a cunoaste drepturile sale si modalitatile de aparare.

(PROIECT)

34

„Daca am pune in functiune toata masinaria de informare ca sa-i informam, noi o sa reusim doar in cazul cand populatia va dori acest lucrul.” DFG 5 Actualmente, 39% din populatie sunt de parere ca informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora nu este accesibila, iar 19% nu stiu daca aceasta informatie este sau nu este accesibila (Fig. 7).

Fig. 7. Dupa parerea Dvs., este accesibila in tara noastra informatia despre drepturile omului si posibilitatile de aparare a acestora?

Da; 42%

Nu; 39%

Nª; 19%

3.4. Garantia pe care o are o persoana care plateste consultatiile juridice ca drepturile ei vor fi respectate In cadrul tuturor discutiilor focus grup participantii au sustinut ca nu exista nici o garantie ca drepturile unei persoane vor fi respectate, chiar daca a apelat la consultatii juridice si a platit pentru acestea.

Motivul principal care determina situatia respectiva este coruptia in institutiile de stat. In acest sens, are castig de cauza cel care dispune de mai multi bani.

Lipsa garantiei de respectare a drepturilor omului este agravata si de saracia din tara. Toate serviciile juridice sunt cu plata si oamenii saraci nu sunt in stare sa achite serviciile respective. Din aceste considerente patimasii nici nu ajung la finele procesului de protectie a drepturilor – instanta de judecata.

„Nu este nici o garantie” DFG 1-7 „Noi nu putem garanta nici faptul ce o sa hotarasca chiar si acel judecator. Nu suntem siguri ca ne ducem in fata unui om cinstit care ne va apara.” DFG 1 „Depinde de autoritati.” DFG 1,3 „Pentru consultatiile juridice trebuie de platit. La fel trebuie bani ca sa te adresez la judecator. Totul trebuie platit si totul se reduce la bani.” DFG 2 „N-ai platit n-ai dreptate si atat.” DFG 7 Doar cate un participant din doua discutii au fost de parerea ca oamenii insistenti pot obtine si obtin succes in protectia drepturilor lor. Aceasta categorie de oameni nu lasa mainile in jos dupa primul esec, ci continua sa se adreseze in instantele superioare celor unde au fost nedreptatiti. Si anume acest spirit trebuie educat la generatiile ce urmeaza. „Exista garantie. Sunt oameni insistenti. Ei scriu la guvern si petitiile revin din nou la noi in primarie. Numai administratia locala rezolva.” DFG 3

(PROIECT)

35

„Aici trebuie de muncit foarte mult la nivel de mentalitate a fiecarui individ si la nivel de insistenta.” DFG 6

Un functionar din administratia centrala a mentionat ca nu este posibila garantarea protectiei

drepturilor tuturor oamenilor in momentul cand nu exista un suport material necesar. Exemplu oferit a vizat dreptul la educatie – nu este posibil de inmatriculat toti doritorii la locuri bugetare, daca surse financiare acordate sunt insuficiente.

„Depinde unde se adreseaza. Da, aveti dreptul, dar la articolul dat pentru anul curent nu au fost planificate surse financiare si nu putem sa va achitam invatatura.” DFG 5 3.5. Actiunile necesare pentru garantarea respectarii drepturilor In opinia reprezentantilor administratie publice locale si centrale, pentru asigurarea respectarii drepturilor omului se impune necesitatea realizarii urmatoarelor actiuni de baza:

• lupta cu coruptia • consolidarea constiintei privind necesitatea de a respecta drepturile altuia si de a indeplini

constiincios propriile obligatii, precum si sanctionarea celor care incalca aceste principii, indiferent de functia detinuta

• ridicarea responsabilitatii organelor care poarta raspundere pentru protectia drepturilor omului (politia, procuratura, instantele de judecata, administratia locala)

• perfectionarea legislatiei, astfel incat sa fie evitate neintelegerile in tratarea legilor si contrazicerea unor legi cu altele

„Sa se lupte cu coruptia.” DFG 2, 4, 7 „Fiecare om are si drepturi si obligatii. Daca vor fi respectate ambele atunci poate o oarecare garantie vom avea.” DFG 4 „Daca cineva nu isi va onora obligatiunile si nu va respecta drepturile altuia, atunci va fi sanctionat. Ceea ce la noi nu este.” DFG 5 „Ridicarea responsabilitatii fiecarei instante (politia, procuratura, instantele de judecata, administratia locala), a celora care primesc bani pentru garantie.” DFG 1 „Sa fie specialisti in acest domeniu ca sa lucreze.” DFG 2 „Sa elaboram planuri de actiune la nivel local, raional. De format un sistem si sa ne conducem de el.” DFG 2 „Ajustarea legislatiei la conditiile noastre de trai si ajustarea actelor normative intre ele. Multe legi sunt divergente. Sunt in contradictie.” DFG 5

In cadrul a cate o discutie, participantii au mentionat si alte idei care ar contribui la ridicarea gradului

de siguranta a respectarii drepturilor omului: • monitorizarea activitatii organelor responsabile de protectia drepturilor omului • numirea unei persoane responsabile de solutionarea cazurilor de incalcare a drepturilor omului in

fiecare localitate (in acest context a fost binevenita ideea crearii functiei de coordonator) • asigurarea paturilor social-vulnerabile cu cate un reprezentant legal care sa le apere drepturile

gratis, din contul salariului de stat • ridicarea gradului de informare a drepturilor omului in randul populatiei • stabilizarea si respectarea legislatiei • eradicarea saraciei in localitatile rurale • respectarea prezumtiei nevinovatiei

„Transparenta in lucru organelor de drept.” DFG 4 „In fiecare sat sa se creeze grupe de 3-4 persoane care ar putea sa se preocupe de problemele unde se incalca drepturile. Sa stim ca este un suport la care poti sa mizezi. E bine ca s-a introdus aceasta functie de coordonator.” DFG 3

(PROIECT)

36

„Ar trebuie sa fie avocat de stat si remunerat de stat care indiferent de ce persoana s-a adresat trebuie sa-i apere interesul si statul sa-l remunereze. Sa aiba un salariu stabil si tot timpul cand cineva se adreseaza trebuie sa-si onoreze obligatia lui, primind salariu.” DFG 7 „Oamenii nu-si cunosc drepturile.” DFG 4 „Foarte des se schimba legile si oamenii nu dovedesc sa le cunoasca. Tot apar si apar legi noi. Eu cred ca nici cei de la conducere nu dovedesc sa le citeasca.” DFG 4 „Legile sa lucreze.” DFG 4 „Eradicarea saraciei in stat.” DFG 5 „La noi vesnic trebuie sa demonstram ca nu suntem vinovati, ne indreptatim.” DFG 6 In fine, pentru a spori siguranta respectarii drepturilor, oamenii trebuie sa fie stimulati in aceasta privinta. In prezent situatia este de asa natura ca oamenii de rand, deseori, nici nu incearca sa protesteze, sa intreprinda careva actiuni pentru respectarea drepturilor personale, deoarece deja au ideea fixa ca „oricum nu voi obtine nimic, ba poate chiar voi inrautati lucrurile”. Din aceste considerente ar fi bine de adus la cunostinta cat mai multe cazurile cand alti oameni simpli au reusit sa obtina respectarea drepturilor lor (in special in cazul litigiilor cu persoane cu functii de raspundere) si modul in care au reusit. In acest fel exista posibilitatea de a aduce o lumina de speranta in sufletele oamenilor si de a forma dorinta de a lupta pentru drepturile personale. „In societatea noastra deja exista predispozitia ca oricum numi voi realiza dreptul, ce sa mai cheltui efort de energie si surse financiare, tot una nu-mi voi obtine nimic.” DFG 6

4. Drepturi, incalcarea carora are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie

(PROIECT)

37

Pentru a ameliora situatia privind respectarea drepturilor omului, in Republica Moldova a fost elaborat si aprobat prin Hotararea Parlamentului RM Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului.

La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului s-a pornit de la ideea ca, din multitudinea de drepturi si libertati ale omului, trebuie accentuate cele a caror incalcare are un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie.

Dupa cum s-a demonstrat in cadrul elaborarii Planului, in aceasta categorie intra drepturile expuse in Fig.8.

In cadrul sondajului de opinie, facand o singura alegere dintre aceste drepturi si libertati, cei mai multi dintre subiecti au mentionat ca lor li se incalca cel mai des Dreptul la munca si protectia muncii (27%), Dreptul la ocrotirea sanatatii si Dreptul la protectia sociala (cate 17% fiecare).

Fig. 8. Dintre drepturile si libertatile enumerate, care vi se incalca cel mai des?

12%

27%

17%

17%

8%

3%

3%

2%

7%

4%

Dreptul la viaþã, integritatea fizicã ºi psihicã

Dreptul la muncã ºi protecþia muncii

Dreptul la protecþia socialã

Dreptul la ocrotirea sãnãtãþii

Dreptul la un mediu sãnãtos

Dreptul la educaþie

Dreptul la informaþie, libertatea opiniei ºi exprimãrii

Alt drept

Nu se încalcã nici un drept / libertate

NR

4.1. Dreptul la viata, integritatea fizica si psihica

(PROIECT)

38

In cadrul sondajului de opinie, majoritatea populatiei a mentionat ca deloc nu le este asigurata Protectia contra furturilor (65%, Fig. 9), Protectia contra violentei verbale (sudalmei, amenintarii, injuraturii, batjocurii etc.) (55%) si Protectia contra violentei fizice (bataii, torturii etc.) (54%).

Fig. 9. In ce masura considerati ca va este asigurata securitatea personala si anume …?

6%

33%

33%

27%

40%

37%

55%

54%

65%

46%

40% 10% 9%

5%

4%

4%

4%

5%

2%

3%

4%

5%

3%

4%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Protecþia contra violenþei verbale(sudalmei, ameninþãrii,

înjurãturii, batjocurii etc.)

Protecþia contra violenþei fizice(bãtãii, torturii etc.)

Protecþia contra furturilor

Protecþia contra bolilortransmisibile

Protecþia contra influenþeimedicamentoase asupra psihicului

În deplinã mãsurã Într-o oarecare mãsurã Nu-mi este deloc asiguratã Nª NR In cadrul unor intrebari deschise, respondentii cercetarii au mentionat mai des asupra principalei surse,

de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor pericolele mentionate in Fig. 9. In privinta pericolului furturile, mai des au fost mentionate astfel de surse ca:

Persoane cu comportament deviant (talharii, escrocii, banditii, utilizatorii de drog si alcool etc.) 22,3% (Fig. 42, pag.77) Vecinii 5,2% Persoanele defavorizate 5,2% Locurile publice (strada, piata, transport public etc.) 2,9% Consatenii 2,7% Persoanele necunoscute 2,5% Somerii 2,0% Persoanele fizice 1,8% Copiii needucati 1,5%

Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de

pericol ca violenta verbala (sudalma, amenintare etc.), mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Locurile publice (strada, piata, transport public etc.) 13,6% (Fig. 40, pag.75) Vecinii 9,7% Sotul 2,8% Societatea 2,3% Persoanele in stare de ebrietate 2,2% Oamenii rai 1,8% Colegii de lucru 1,6% Persoanele prost educate 1,5% Familia 1,5%

(PROIECT)

39

In privinta pericolului violenta fizica (bataia, tortura etc.), mai des au fost mentionate astfel de surse ca:

Locurile publice (strada, piata, transport public etc.) 14,5% (Fig. 41, pag.76) Persoanele cu comportament delincvent 4,5% Vecinii 3,5% Persoanele in stare de ebrietate 2,4% Oamenii rai 1,9% Politia 1,8% Persoanele necunoscute 1,7%

In privinta pericolului bolile transmisibile, mai des au fost mentionate astfel de surse ca:

Institutii medicale / instrumente medicale infectate 16,7%(Fig. 43, pag.78) Persoanele bolnave / utilizarea in comun a obiectelor (consumatorii de drog, alcool, cersetorii, persoanele fara adapost, detinutii etc.) 12,1% Locurile publice (strada, transport public, piata, frizeriile etc.) 6,5% Mediul inconjurator (apa, aerul etc.) 2,6% Persoanele din mediul inconjurator 2,1% Relatii cu parteneri necunoscuti 1,7% Murdaria 1,4%

Cat priveste principala sursa de unde ar putea veni asupra lor sau a membrilor familiei lor astfel de

pericol ca influenta medicamentoasa asupra psihicului , mai des au fost mentionate astfel de surse ca: Institutiile medicale (neglijenta, incompetenta personalului medical) 16,9% (Fig. 44, pag.78) Medicamente necalitative / expirate 6,0% Oricine 4,5% Droguri, alcool 1,3% Frustrare 1,1%

Dintre diferite grupe (propuse in cadrul unei intrebari semideschise), mai multi respondenti din cadrul

sondajului de opinie au mentionat ca se incalca mai des dreptul la viata, integritatea fizica si psihica al tinerilor (28%) (Fig. 10).

Fig. 10. Cat priveste dreptul la viata, integritatea fizica si psihica, dintre grupele prezentate, drepturile cui se incalca cel mai des?

(PROIECT)

40

10%

28%

5%

15%

17%

18%

1%

6%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

Drepturile copiilor

Drepturile tinerilor

Drepturile tinerilor aflaþi înserviciul militar

Drepturile invalizilor / drepturilepersoanelor cu dizabilitãþi

Drepturile pensionarilor

Drepturile ºomerilor

Altele_

NR

4.2. Dreptul la munca si protectia muncii

In cadrul sondajului de opinie, 86% dintre persoanele chestionate au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia „Locurile de munca bine platite pot fi gasite doar cu ajutorul rudelor, prietenilor” (45% totalmente sunt de acord, iar 41% sunt de acord) (Fig. 45, pag. 74). La fel, 86% din populatie sunt de acord cu afirmatia „Accesul la locurile de munca bine platite presupune cumatrism, mita” (47% totalmente sunt de acord, iar 39% sunt de acord) (Fig. 45, pag. 74).

Jumatate dintre persoanele care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la locul de munca. 48% dintre persoanele chestionate au mentionat ca nu au loc de munca (Fig. 46, pag. 74). 52%, care au un loc de munca se impart in 26%, carora nu le sunt asigurate drepturile la locul de munca, 23% carora le sunt asigurate drepturile si 3% care nu-si cunosc drepturile de la locul de munca.

Majoritatea persoanelor care muncesc au mentionat ca nu le sunt asigurate drepturile la protectia muncii la locul de munca. 52%, care au un loc de munca se impart in 31% (Fig. 46, pag. 74), carora nu le sunt asigurate drepturile la protectia muncii de la locul de munca, 17% carora le sunt asigurate drepturile la protectia muncii si 4% care nu cunosc drepturile la protectia muncii de la locul de munca. 4.3. Dreptul la protectie sociala

Pentru marea majoritate a persoanelor care au un loc de munca, marimea salariului nu le asigura dreptul la protectie sociala: fiind intrebate despre protectia sociala pe care le-o ofera locul de munca, 50% din populatie au indicat ca nu au un loc de munca; cei care au un loc de munca se impart in 34% care au mentionat ca marimea salariului pe care-l primesc la locul de munca nu le asigura dreptul la protectie sociala si 16% care au aratat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. 11).

Fig. 11. In ce masura va este asigurat …

(PROIECT)

41

11%

6%5% 5%

7%

5%6%

4%

1%

1%2%

4%4%

6%5%5%

5%

11%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

1 -neasigurat

2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoarte mare

mãsurãasigurat

dreptul la protecþie socialã prin mãrimea salariului pe care îl primiþi la locul de muncã

dreptul la protecþie socialã a dvs., sau a persoanei pentru care primiþi îndemnizaþie socialã, prin mãrimea pensiei sau a îndemnizaþiei sociale pecare o primiþi

Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsurile „Nu am loc de munca”/”Nu primesc pensie sau indemnizatie sociala”

57% din populatie au mentionat ca nu primesc pensie sau indemnizatie sociala (pentru ei sau pentru alte persoane pe care le ingrijeste). Cei care primesc pensii sau indemnizatii sociale se impart in 32% care au mentionat ca marimea acestei pensii sau indemnizatii sociale nu le asigura dreptul la protectie sociala si 11% care au mentionat ca intr-o oarecare masura le asigura acest drept (Fig. 11). 4.3. Dreptul la un mediu sanatos

12% din populatie considera ca calitatea apei din apeduct (sau din fantana in cazurile in care apeductul nu functioneaza sau lipseste) este foarte proasta, iar 23% considera ca calitatea apei este proasta (Fig. 47, pag. 80).

In acelasi timp, 51% din populatie considera ca nu ii este respectat dreptul la apa potabila calitativa (Fig. 48, pag. 80), iar 52% considera ca nu ii este respectat dreptul la aer calitativ (Fig. 48, pag. 80).

Cea mai mare parte din populatie – 79% – considera ca nu ii este respectat dreptul la luarea deciziei in probleme de mediu (Fig. 48, pag. 80). 4.4. Dreptul la educatie

59% dintre persoanele chestionate au mentionat ca au copii de varsta prescolara, scolara sau universitara. Acestia se impart in 49% care au mentionat ca lipsa banilor afecteaza dreptul la educatie al copiilor lor (printre care 25% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% care au mentionat ca nu afecteaza (dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig. 12); la fel, 49% au mentionat sa lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteaza dreptul la educatie al copiilor lor (printre care 20% au mentionat ca afecteaza in foarte mare masura) si 10% au mentionat ca nu afecteaza (dintre care doar 1% a indicat ca nu afecteaza deloc dreptul la educatie) (Fig. 12).

Fig. 12. In ce masura credeti ca …

(PROIECT)

42

2%5% 4%3%

9% 8%

25%

1%1% 1%

2%

5%4%

7%9% 9%

20%

1%1% 1%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

1 - deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurã lipsa banilor afecteazã dreptul la educaþie al copiilor dvs. sau al dvs.lipsa cadrelor didactice profesioniste afecteazã dreptul la educaþie al copiilor dvs. sau al dvs. personal

Nota: Diferenta pana la 100% reprezinta raspunsul „Nu am copii de varsta prescolara, scolara sau universitara”

65% dintre respondenti au indicat ca statul nu asigura accesul egal la educatie si conditii egale de studii si doar 21% au sustinut contrariul (Fig. 49, pag. 81). 4.5. Dreptul la ocrotirea sanatatii

In cadrul sondajului de opinie, avand posibilitate sa se pronunte in cazul unei intrebari deschise in privinta drepturilor din domeniul ocrotirii sanatatii care li se incalca cel mai des, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca li se incalca Dreptul la acces la servicii medicale si medicamente, deoarece acestea sunt foarte costisitoare (11%), Dreptul la servicii medicale fara plata (10%), Dreptul la servicii medicale calitative (8%) si Drepturile acordate in baza politei de asigurare (inutilitatea politei – trebuie de platit dublu pentru servicii medicale, impunerea acesteia, cresterea birocratiei in urma introducerii politei) (6%) (Fig.13).

Fig. 13. Ce drepturi din domeniul ocrotirii sanatatii Vi se incalca cel mai des? (intrebare deschisa)

(PROIECT)

43

11%

10%

8%

6%

5%

4%

2%

1%

1%

1%

5%

2%

9%

36%

2%

Dreptul la acces la servicii medicale ºimedicamente – sunt foarte costisitoare

Dreptul la servicii medicale fãrã platã

Dreptul la servicii medicale calitativeDrepturile acordate în baza poliþei de asigurare

(inutilitatea poliþei – trebuie de plãtit dubluDreptul la asistenþã ºi servicii medicale

Necesitatea de a oferi mitã (în bani sau naturã)Dreptul la informaþie (în special la serviciile

medicale oferite gratuit de poliþa de asigurare)Dreptul la poliþã

Dreptul la un mediu înconjurãtor sãnãtos

Dreptul la foi de deplasare în sanatorii

Alte drepturi

Toate drepturile

Nici un drept nu a fost încãlcat

Nª

NR

La rubrica Alte drepturi din Fig. 13 au fost mentionate urmatoarele drepturi: Dreptul de alegere a medicului 0,4% Drepturile femeilor insarcinate 0,3% Dreptul la vaccinare 0,2% Asigurarea cu medicamente a spitalelor 0,2% Dreptul la deservire la domiciliu 0,2% Dreptul la opinie 0,1% Dreptul la buletin medical 0,1% Dreptul la grupa de invaliditate 0,1% Dreptul la spitalizare 0,1% Dreptul la echitate la serviciile medicale 0,1% Alte drepturi 0,4%

Referindu-se la diferite afirmatii despre polita de asigurare, 76% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca sunt de acord cu afirmatia ca Asiguratul nu detine lista serviciilor medicale gratuite de care ar putea beneficia (32% au mentionat ca sunt in foarte mare masura de acord cu aceasta (Fig. 14), iar 44% au indicat ca sunt in mare masura de acord). In acelasi timp, 73% dintre subiecti au indicat ca sunt de acord cu afirmatia Drepturile se incalca, 68% - ca sunt de acord cu afirmatia Exista un vacuum informational format in jurul politelor de asigurare medicala, iar 57% dintre subiecti au spus ca sunt de acord cu afirmatia Serviciile medicale introduse in baza politelor de asigurare creeaza tensiuni la nivelul personalului medical.

Fig. 14. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre politele de asigurare medicala: …?

(PROIECT)

44

27%

24%

41%

33%

17%

18% 7%

11%

8%

11%

18%

32%

35%

44%

38%

13%

13%

4%

3%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Drepturile se încalcã

Asiguratul nu deþine listaserviciilor medicale gratuite de

care ar putea beneficia

Existã un vacuum informaþionalformat în jurul poliþelor de

asigurare medicalã

Serviciile medicale introduse înbaza poliþelor de asigurarecreeazã tensiuni la nivelul

personalului medical

În foarte mare mãsurã În mare mãsurã În micã mã-surã În foarte micã mãsurã/deloc NR

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele asigurate medical, in toate grupele de discutii a fost mentionat faptul ca medicii incalca mai des drepturile acestor persoane in policlinici si spitale. In acelasi timp, in cateva dintre grupele de discutii au mai fost mentionati lucratorii medicali si astfel de institutii ca Spitalul de Urgenta, Spitalul Republican, policlinici si spitale la general. „Medicii.” DFG 1-6 „E clar ca cel care incalca drepturile pacientului asigurat este medicul, pentru ca el cu medicul se intalneste cel mai des.” DFG7 „Lucratorii medicali”; „Din start sora medicala sau medicul ii spune ca pune asigurarea ceea in buzunar ca oricum nu-ti foloseste la nimic, ca toate le platesti” DFG 4,6 „Se calca aceste drepturi in policlinici, spitale, peste tot se incalca” DFG 1 „Spitalul de urgenta, la centrul Diagnostic, nimeni nici nu s-a uitat la polita de asigurare. A platit ca si oricare, incepand de la prima consultatie, pana la sfarsitul tratamentului”; „Sa facem un sondaj de opinie publica in policlinicile si spitalele din Moldova, veti afla care este taxa in spitalul Republican sau in orice alt spital” DFG 2

In diferite grupe de discutii au fost expuse urmatoarele idei: • in spitale se incalca drepturile omului prin faptul ca dupa opt zile de internare pacientul este

eliberat indiferent de faptul daca s-a tratat sau nu • la policlinica, pacientului aflat in stare de urgenta i se percep bani, neutilizandu-se acele mici

standarde minime; oamenii platesc, deoarece nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul • medicii nu atrag trag atentia la persoanele asigurate, dar care nu platesc bani • exista medici care cer de la pacienti mita in marimi extrem de mari • organele de combatere a coruptiei incalca drepturile deoarece nu intreprind nimic pentru a stopa

fenomenul coruptiei in randul lucratorilor medicali • nu a fost nici un caz de tragere la raspundere a medicilor; daca ar exista penalizari, drepturile ar fi

mai putin incalcate • pacientii nu au timp pentru a apela la organele ierarhic superioare

(PROIECT)

45

„Nu exista o strictete, unde omul sa aiba cunostinta cat i se permite lui sa se trateze in spital. In toate spitalele se practica asa: s-a tratat omul 8 zile E tratat sau nu pleaca acasa. Aici intr-adevar se incalca dreptul omului”. DGF 3 „Ajunge omul la policlinica intr-o stare de urgenta, nu i se acorda in baza politei de asigurare tratamentul necesar si iarasi trebuie sa scoata bani din buzunar. Tot personalul medical continuu sa perceapa bani, taxe de la populatie neutilizand acele mici standarde minime care trebuie sa le acorde cetatenilor. Oamenii nu cunosc la ce standarde ar avea dreptul si ei platesc. Un caz concret: s-a dus omul, trebuia sa plateasca atata, atata, atata; cand a fost dat un telefon la nu stiu care organe, i s-a spus, respectiv, el deja stie ce trebuie sa faca, cat si pentru ce trebuie sa plateasca.” DFG 6 „Am ramas doar cu polita. Fara bani nici nimeni nu se uita la tine. Polita intr-o parte, bani-s pe de alta parte iar sanatatea ramane tot acolo. Polita-i costisitoare, dar ca medicina-i asigurata are venit doar medicul, da restul....” DGF 4 „Aduce persoana la conditia ca sa suporte el anumite cheltuieli” DFG 5 „Un batran, in varsta de 60 de ani a vrut sa-si faca operatie la ochi. Sa adresat la Asistenta Sociala si Protectia Familiei, cei de acolo i-au spus sa aduca un certificat de la medicul de familie, prin care sa confirme ca intr-adevar are nevoie de aceasta interventie chirurgicala. Cand s-a adresat la medic, acela i-a cerut 1000 de lei.” DFG2 „Cazurile de coruptie. Procuratura si celelalte organe, din motiv ca nu-si indeplinesc obligatiile incalca drepturile oamenilor. Ei foarte bine cunosc realitatea, dar nu fac nimic. Ei sunt la curent cu tot ceea ce se intampla in tara, dar nu sunt cointeresati” DFG 2

„E scrisa raspunderea. Dar pana acum nu a fost nici un precedent judiciar la acest capitol” DFG 3 „Nu mai are cand sa apeleze la organe ierarhic superioare. De aici se porneste ilegalitatea, se incalca drepturile”. DFG 5

In alta ordine de idei, au fost mentionate urmatoarele: • intre Casa Nationala de Asigurari Medicale (CNAM) si Spitale sunt incheiate contracte aprobate

de Ministerul Sanatatii, in care sunt delimitate responsabilitatile fiecareia dintre parti • atat in institutiile medicale, cat si in Monitorul Oficial oricare persoana poate sa afle care servicii

sunt incluse in polita de asigurare, iar pentru serviciile achitate, dar de care trebuia sa beneficieze in cadrul politei, poate sa-si intoarca banii de la Ministerul Sanatatii, in urma carui fapt medicul in cauza va fi sanctionat

„Au fost incheiate contracte intre CNAM si aceste spitale. Contractele au fost aprobate de Ministerul Sanatatii si acolo e scris clar: cine si ce trebuie sa faca si cu ce trebuie sa se ocupe” DFG3 „In fiecare institutie medicala este afisat ceea ce este gratuit conform politei, serviciile ce sunt acoperite prin polita de asigurare. Fiecare serviciu pe care nu l-a prestat medicul, se poate de verificat daca intra in polita sau nu. Plus la aceasta, daca careva serviciu nu trebuia sa fie achitat in casa, dar trebuia sa fie acoperit de polita, avand chitanta ceea, conform careia pot determina codul serviciului prestat, pot sa merg la Minister, Departamentul Sanatatii, ca sa-mi intorc acesti bani. Pot sa ridic Monitorul Oficial ca sa vad, daca acest serviciu intra in polita sau nu. Daca se depisteaza ca a intrat, medicul va avea probleme foarte mari” DFG 7

Referindu-se la persoanele care incalca mai des drepturile persoanelor care nu au reusit sa-si faca grad de invaliditate, unii dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca drepturile acestor persoane bolnave sunt incalcate de:

• medici • comisii • consiliile de expertiza medicala • angajatorii persoanelor in cauza

(PROIECT)

46

In una dintre grupele de discutii, participantii s-au referit doar la cazul cand populatia nu cunoaste care este modalitatea de obtinere a gradului de invaliditate, iar in alta grupa participantii au spus ca nu stiu nimic despre gradul de invaliditate.

„Medicul, fiecare vrea sa traiasca, sa se suie sus, smulge bani, doar ca el sa traiasca”; „Medicul tot timpul asteapta mita”; „De la medic se incepe”; Drepturile persoanelor bolnave cel mai des sunt incalcate de medici - persoana la care se adreseaza bolnavul dat.” DFG 1, 2, 5 „Des sunt incalcate aceste drepturi de catre comisii.” DFG 4 „Consiliul de expertiza medicala a localitatii, de pe langa Casa nationala de asigurari medicale, care nu sunt intotdeauna impartiale” DGF7 „Angajatorii care angajeaza aceste persoane, de multe ori incalca aceste drepturi – dreptul la munca. Prea des se elibereaza certificat medical. Pana li se da grad de invaliditate, persoanelor li se elibereaza certificat medical. Medicul indica cauza, dar angajatorii impun de a scrie cerere de eliberare din functie” DFG 7 „Populatia nu cunoaste care e modalitatea, care acte necesita a fi prezentate. Acordarea unei consultante in acest domeniu ar clarifica foarte mult situatia” DFG3

Referindu-se la incalcarea drepturilor acestor persoane, participantii la discutii sau mai referit la

urmatoarele: • sunt persoane care nu-s bolnavi si au reusit sa-si faca grad de invaliditate • persoana de 90 de ani, care nu vorbeste si nu aude nu are grad de invaliditate, deoarece, cand s-a

adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente • aceste drepturi sunt incalcate des

• Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii apartine departamentului de expertiza medicala a Casei Nationale de asigurari medicale. Consiliul dat nu este obiectiv deoarece in consecinta Casa Nationala va trebui sa plateasca indemnizatii invalizilor care si-au obtinut gradul. Consiliile merg spre apararea intereselor institutiei sale si nu a invalizilor. Aceste consilii de expertiza ar trebuie sa fie independente sau in subordinea unei asociatii a agentilor economici care transfera bani Casei Nationale de asigurari medicale

„Sunt care nu-s bolnavi si are grade”. DFG2 „Un caz: o persoana are 90 de ani, nu vorbeste si nu aude. Grad de invaliditate nu are. Cand sa adresat, i-au spus sa pregateasca o sumedenie de documente.....” DFG 2 „Des sunt incalcate aceste drepturi” DFG 4 „Departamentul sau consiliul de expertiza medicala a localitatii, care apartine departamentului de expertiza medicala a Casei nationale de asigurari medicale, nu este obiectiv si nici o data consiliul nu va finaliza obiectiv aceste probleme. Din cauza ca Casa Nationala pe urma va trebui sa plateasca aceste pensii, ea va merge spre apararea intereselor institutiei sale. Sa fie independent cumva. In subordinea acelor care platesc.” DFG 7

5.Agentii care incalca mai des d repturile unora dintre grupurile de populatie defavorizate 5.1. Agentii care incalca mai des drepturile invalizilor

(PROIECT)

47

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la invalizi, unii participanti au mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre:

• comisiile de apreciere a gradului de invaliditate • stat, primarii, care nu coreleaza marimea indemnizatiilor cu preturile • angajatori privati si publici, care le incalca dreptul la munca • medicii, care le incalca constient sau inconstient facilitatile de care dispun

„Sunt erori ale comisiilor de aprecieri a gradului de invaliditate. Sunt oameni fara picior. Lor nu li se da grad pe viata, dar e controlat in fiecare an. Ce, lui ii va mai creste piciorul? Nu! In fiecare an il masoara… E o prostie”; „Dau grupe, la persoane sanatoase, daca nu sar incalca toate aceste ar fi mai altfel....”; „Foarte corect, sunt si asa persoane” DFG 1, 4 „Statul, primaria, incalca drepturile invalizilor, adica nu-i realitate intre preturi si indemnizatii”; „ Statul, ar trebui sa fie o politica de stat”; „Sunt invalizi care au copii, familii, 200 de lei pe luna nu le ajunge ca sa se intretina”; „Nu toti invalizii sunt asigurati; „Prima incalcare a persoanelor cu handicap este faptul ca nu li se asigura in trai decent, minimum pentru existenta”; „Sotul, unei familii, a devenit invalid, si are acasa 2 copii. Cum sa intretina el familia cu o pensie de 200 de lei? Leafa sotiei nu e mai mare. Cum sa supravietuiasca aceasta familie?” DFG 2,4,6 „Dreptul la munca se incalca pentru invalizi. Daca invalidul are un handicap, inseamna ca nu e bun de nimic si e limitat in drepturi. Lise incalca dreptul de a fi ales intr-o autoritate publica. Lui o sa i se spuna cu totul alt motiv ca nu o sa fie primit. Oficial nu o sa i se spuna: ai un handicap” DFG 5 „Ei au anumite prioritati, dar ei nu le cunosc sau le cunosc in masura mica sau nu le pot realiza. Medicii <asistentii sociali> se fac a uita, nu-i informeaza si-i spun din start ca nu sunt valabile”; Poate fi asa situatie ca nici medici nu cunosc legislatia in vigoare, ca invalidul respectiv, sau mama cu multi copii are dreptul sa primeasca o consultatie gratis, nu stiu cat de bine sunt informati si pot face aceste incalcari din necunostinta”. DFG 6

Alti participanti au mentionat urmatoarele cu privire la drepturile invalizilor:

• legile in vigoare le dau drepturi in masura posibilitatilor economice • in linii generale, drepturile lor nu se incalca • exista asistenti sociali care merg pe la casele lor si le vede situatia • daca invalizii vin cu o problema concreta, functionarii din administratia publica centrala fac totul

ca sa-si indeplineasca obligatiunile directe

„Sunt legi in vigoare care dau drepturi in masura posibilitatilor economice” DGF 1 „Ei primesc, indemnizatii, totul se primeste. Se incalca episodic. Cu intentie, cu amageala”; Mai mult nu se incalca. Invalizilor nu li se incalca drepturile. Sunt acordate anumite facilitati invalizilor. Nu e reala, dar exista o atentie”; „Eu consider ca nu se incalca acele dr. care-s scrise in lege” DFG 1, 3, 5 „In fiecare comunitate exista asistent social care raspunde de batrani, de invalizi. El merge la casele lor, vede situatia. Prin intermediul asistentilor sociali ei pot sa tina legaturi”. DFG 3 „Daca vin concret si se adreseaza cu o problema noi facem totul ca sa ne indeplinim obligatiunile noastre directe” DFG 5

In cadrul sondajului de 65% din respondenti au mentionat ca persoanele cu dizabilitati fizice sau psihice sunt protejate slab (48%) sau nu sunt protejate deloc (17%) de catre stat (Fig. 15).

(PROIECT)

48

Fig.15. Credeti ca persoanele cu dizabilitati fizice sau psihice sunt protejate suficient, mediu, slab sau nu sunt protejate deloc de catre stat?

S u f i c i e n t ; 1 0 %

M e d i u ; 1 9 %

S l a b ; 4 8 %

D e l o c ; 1 7 %N R ; 6 %

5.2. Agentii care incalca mai des drepturile persoanelor suspectate

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele suspectate, unii participanti au mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre:

• colaboratorii izolatoarelor preventive • politie • organele de drept (in general) • judecata, judecatorii • procuratura • organele de ancheta • tribunalul

„Atunci cand este retinut, dar inca nu se stie daca el este autorul infractiunii sau nu, insasi conditiile in care este tinut: dreptul la hrana, igiena, la plimbare”; „Persoanele ce functioneaza in cadrul izolatorului”; „Colaboratorii KPZ”; „Un exemplu: un minor de 13 ani, inchis intr-un izolator pentru furt. De trei luni de zile el este inchis in alt oras, nu are parinti, nu are pe nimeni. Avocatul sau sustine ca el nu este vinovat deoarece are o alibi buna, de fapt nici nu a fost la locul faptei. Despre ce drepturi poate fi vorba, cand este retinut o persoana nevinovata si el este si batut si maltratat, el este distrus psihic la doar 13 ani, ce fel de personalitate va fi? Atunci de care drepturi putem vorbi?”; „Angajatii din penitenciare”; „In penitenciare, unde ei sunt tinuti, foarte rau se comporta cu ei, pana a fi dovedita vinovatia acestora.” DFG 1, 2, 7 „Politia”; „Ar fi bine ca lucratorii din politie sa fie putin selectati. Nu unul cu 3 clase neterminate sa te opreasca pe drum, si iti face proces administrativ pe „Aparitia in stare de ebrietate in locurile publice” pe care eu o consider pur formala, servind doar un pahar mic de bere. Dar chiar te taraie. Te ia si te duce. „Hai cu noi”. Daca nu te cunoaste, te ia” DFG 1, 3, 5 „Organele de drept”, „Organele de ocrotire a normelor de drept statal”, „Odata ce nimeresti in vizorul organelor de drept si stiu ca tu esti autorul infractiunii – poti sa te astepti la orice de la ei. Sa te scoale si la miezul noptii.” DFG 1, 3 „Judecata”; „Uneori judecatorii, nu se descurca in situatii. Practic nu este nici o baza de a fi inchis, dar se dea ordin de arest etc. Persoana sta inchisa careva timp, pe urma Curtea Suprema de justitie il declara nevinovat. Raspundere pentru aceasta nu poarta nimeni. Se intampla ca stau in KPZ nevinovati”; „Daca persoana nu este vinovata, si e acuzata pe nedrept, aici de acum e vina judecatorului” DFG 2,3,7

(PROIECT)

49

„Procuratura” DFG 1, 3, 4 „Anchetatorii”; „Organele de ancheta” DFG 1 „Tribunalul” DFG 3

Au mai fost mentionat urmatoarele cu privire la drepturile persoanelor suspectate: • in izolatoare preventive ar trebui retinute doar persoanele suspectate de crime • daca persoanei i s-a dovedit vinovatia, atunci unele drepturi trebuie limitate • nu este functional principiul priezumtiul vinovatiei, deoarece persoana este discreditata inainte de

a i se dovedi vinovatia „Cred, ca ar trebui de facut diferentiere dintre cei care sunt suspectati pentru, Doamne fereste, crima si care sunt izolati pentru furt” DFG 2 „Cate o data trebuie sa fie incalcate. Mai intai trebuie sa – i dovedesti vinovatia” DFG 5 „Trebuie sa fie functional principiul prezumtiul nevinovatiei, ori la noi nu este functional principiul acesta. In special in crimele economice la noi se face zarva foarte mare pana a fi dovedita fapta si de cele mai multe ori se face special”. DFG 6

In cadrul sondajului de opinie, 68% dintre respondenti au mentionat ca persoanelor suspectate,

acuzate si aflate in detentie in Moldova li se acorda foarte putina (11%) sau putina (57%) atentie (Fig. 16). Fig.16. In opinia Dvs., cata atentie se acorda drepturilor persoanelor suspectate, acuzate si aflate in

detentie in Moldova?

19%

12%

15%

3%

8%

1% 1%

14%

16%

11%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

1 - foartepuþinãatenþie

2 3 4 5 6 7 8 9 10 -foartemultã

atenþie

Nª/NR

(PROIECT)

50

5.3. Agentii care incalca mai des drepturile tinerilor din Armata

In toate grupele de discutii au fost mentionate doua categorii de agenti care incalca drepturilor tinerilor in Armata: soldatii care au fost inrolati in armata in perioadele anterioare de recrutare, nominalizati prin termenul preluat din timpurile Uniunii Sovietice „Dedovscina” si personalul de conducere ierarhic superior, inclusiv ofiterii. Alti agenti, nominalizati sporadic, au fost Ministerul Apararii si Statul.

„Ei singuri”; „Dedovscina - soldatii isi incalca drepturile intre ei”; „A ramas „dedovsina”, se incalca drepturile unii la altii”; „Un caz, unde un tanar a fost internat in spitalul militar din Chisinau, cu un ciorap in stomac, si medicii l-au intrebat: Cum a ajuns acest ciorap in stomac. Si el a spus ca a fost impus de catre colegii sai”; „Dvs. doriti ca copilul Dvs. sa vina invalid? Prietenul meu a venit din armata invalid.” DFG 1-7 „Personalul de conducere, comandanti de companie, comandanti de pluton, persoane in grad nu au atentie respectiva fata de soldati”; „E si vina ofiterilor”; „Ofiterii incalca, intradevar ofiterii nu atrag nici o atentie, soldatii tineri ies pur si simplu invalizi. Si cine sunt vinovati? Ei, ofiterii, care permit acest lucru, inainte nu era asa”; „Cazuri de incalcare a drepturilor inferiorilor de catre superiori” „Incepind de la sefii de rang mic, pana la insusi soldati”, „Ei trebuie sa raspunda de disciplina, dar el singur o incalca, provoaca conflicte, apoi fac favoruri celora care se ocupa cu aceasta” DFG 1-7 „Ministerul Apararii”; „Cum sa nu stie conducerea ce se face” DFG 3, 7 „Statul e de vina”; „E saracie in armata”; „Ei nu au incaltaminte, nu au cu ce se imbraca si ce manca.” DFG 4

Participantii la discutii au mai mentionat ca, desi adesea le sunt incalcate, tinerii din Armata au

diferite drepturi. In calitate de exemplu de incalcare a drepturilor a fost adusa utilizarea muncii soldatilor la constructia caselor particulare. Un participant a mentionat ca astfel de incalcare e rar intalnita.

„Soldatii au drepturi: drepturi politice, economice, sociale, etc. Cum trebuie sa fie alimentata, cazat, totului tot. Cel mai des se incalca in relatiile interpersonale, intre ei (adica intre soldati) si e clar ca sunt cazuri cand si superiorii incalca unele drepturi” „Mai des dreptul la opinie”; „La demnitate”; Demnitatea personala” DFG 5 „Soldatii de azi din armata sunt pusi la niste lucrari care se fac la constructia unei case a unui sef, sau altceva la un particular” DFG 1 „Lucrul soldatilor nu e o incalcare permanenta sau e pe larg obisnuit. Este interzis si se intampla ocazional” DFG 5

In calitate de solutii la stare in care se afla tinerii in Armata, unii participanti la discutii au propus ca: • ofiterii sa fie cu mult mai responsabili, sa inlocuiasca parintii • sa se intreprinda masuri eficiente pentru a preveni incalcarile • pentru a respecta drepturile acestor tineri, in structurile responsabile trebuie sa existe persoane

care sa monitorizeze situatia si sa initieze proceduri de reflectare a cazurilor de incalcare a drepturilor

• sa se produca o reforma in cadrul armatei, in urma careia soldatii ar active in baza de contract • cei care vor sa fie pacifisti, sa predea la timp documentele pentru serviciul de alternativa

„La 18 ani, se socot maturi, dar ei sunt copii. Pana la 18 ani ei au fost langa parinti, atunci ar fi cazul ca ofiterii sa-i inlocuiasca” DFG 2 „Tolerand incalcarile, acestea sunt conditionate. Trebuie intreprinse masuri pentru a preveni aceste incalcari” DFG 5 „Fiecare cetatean, indiferent ca este soldat sau colonel, are niste drepturi care trebuie de respectat si ar fi bine sa fie persoane din structurile respective care sa monitorizeze situatia si sa ia acte de incalcare a acestor drepturi”. DFG 6 „Iesirea din situatie este baza de contract va rezolva problema partial” DFG 7

(PROIECT)

51

„Daca baietii vor sa fie pacifisti si dau la timp documentele, fac serviciul alternativ” DFG 1 5.4. Agentii care incalca mai des drepturile copiilor din internate

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la copiii din internate, unii participanti au

mentionat ca drepturile lor sunt incalcate mai des de catre: • educatori, administratia acestor institutii • mass-media, care nu reflecteaza situatia reala din aceste institutii • statul, deoarece nu asigura conditii adecvate de igiena in fiecare internat si deoarece nu dezvolta

programe speciale de integrare in societate a acestor tineri dupa absolvirea scolilor-internat • organele de drept, in un caz de ocupare abuziva a locuintei, copiii fiind dati la internat

„Se presupune ca educatorii. Ei nu au cui se jelui, caci parintele lor e educatorul acela”; „Poate administratia de acolo”; „Educatorii incalca drepturile copilului, daca uneori educatorul se uita la copilul acela ca la un animal, nu-l constata pe dansul ca copil” DFG 1, 7 „Am privit un film, din Olanda. A fost facut in Moldova, la nordul republicii in cadrul unor astfel de institutii. Au primit patru fure cu ajutoare materiale, cand au venit sa vada cum au fost distribuite aceste ajutoare, pur si simplu sau speriat. Copii dormeau pe matrasuri, din ce erau hraniti ... era un dezastru, produsele alimentare care erau trimise pentru copii, de acum fusese distribuite altor persoane. Copii erau hraniti cu varza si cartofi”; „In concluzie: daca mass-media ne-ar aduce la cunostinte despre toate aceste probleme, ar fi putin, poate, mai altfel, dar sa nu aflam din sursele straine” DFG 2 „Statul, desigur. In fiecare scoala internat este baie? Nu-i” DFG 3 „Se incalca dreptul la aceeasi sursa de existenta normala, din aceeasi lipsa de bani nu au dreptul de a merge la odihna undeva, este si acesta un drept. Atunci cand ies din aceste institutii se pomenesc in voia sortii, fara un loc de trai. Este o situatie de mare criza, copii sunt aruncati in voia sortii si ce sa faca? Statul nu le garanteaza si nu le asigura cu nimic, ai iesit in strada si gata du-te unde vrei. Au trait 16 ani in internat. Daca n-ai fost sa vezi lumea, nu ti-ai facut o opinie proprie, ai sa te descurci rau. Intr-o buna zi vei fi sutat afara”;„Ei nu au posibilitatea sa comunice cu alti semeni de-ai lor, trebuie de facut un plan de activitate, de coordonare a acestuia”. DFG 6 „Organele de drept. cunosc caz cand parintilor li s-au luat dreptul de parinte, copiii au fost dati la casa internat, aveau un apartament de trei camere. Politistul a ocupat acest apartament. Copiii au iesit din internat si au ramas in strada. Aceasta s-a intamplat 3-4-ani in urma in raionul Riscani al Chisinaului.” DFG 7

Unul dintre participanti a opinat ca, prin faptul ca copiilor in internate nu le sunt create unele

conditii, nu semnifica ca le sunt incalcate drepturile, deoarece in comparatie cu persoanele fara adapost au conditii de trai mai bune.

„Daca nu este baie nu inseamna ca i se incalca drepturile copilului, doar nu-i sunt create undele conditii. Ii este asigurat un trai decent in comparatie cu acel care doarme in canalizare” DFG 3

In alta ordine de idei, unii participanti au mentionat ca internatele sunt bine aprovizionate datorita ajutoarelor trimise din strainatate, iar activitatea angajatilor in aceste institutii este monitorizata de diferite ONG-uri interne si internationale. Unii participanti au mai mentionat ca astazi in internate copii sunt intretinuti mai bine decat cu 4-5 ani in urma.

„Internatele sunt bine aprovizionate datorita ajutoarelor care sunt trimise din strainatate, nu cu ajutorul statului”; „Organizatiile internationale foarte bine-i sustin pe dansii.” DFG4, 7 „Sunt foarte multe organizatii, ONG-uri interne si internationale, care duc un control riguros asupra aspectelor acestora. Vin pe neasteptate si verifica: cum e asternut patul, ce mancare li se da. Eu cred ca acum se acorda o atentie mult mai deosebita in comparatie cu 4-5 ani in urma. Actualmente copiii beneficiaza de o ocrotire mai buna.” DFG 5

(PROIECT)

52

In acelasi timp, in cadrul sondajului de opinie 78% dintre respondenti au mentionat ca cred ca in institutiile de stat pentru persoanele social-vulnerabile (internate, aziluri pentru batrani, centre de triere etc.) nu este asigurata respectarea drepturilor omului (13%) sau este putin asigurata (65%) (Fig. 17). Fig. 17. In ce masura credeti ca este asigurata respectarea drepturilor omului in institutiile de stat

pentru persoanele social-vulnerabile (internate, aziluri pentru batrani, centre de triere etc.)?

13%

26%

3%

1%1%

3%5%

10%13%13%13%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

1 -neasigurat

2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurãasigurat

Nª/NR

5.5. Cine sunt vinovati de starea in care au ajuns persoanelor fara adapost si drepturile de care ar trebui sa beneficieze

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la persoanele fara adapost,opiniile participantilor sau divizat in doua grupe: o parte care a fost de parere ca aceste persoane sunt singure vinovate de situatia in care se afla, iar o alta parte considera ca de vina este societatea. O parte dintre participanti au mentionat ca conducerea tarii nu le acorda nici o atentie.

„Acesti oameni au avut adapost. Ei sunt devina.”; „In tari destul de dezvoltate, autoritatile locale, au sustinut, ca lor chiar le place, acesta este modul lor de a trai”; „E alegerea lor. Ei si-au ales aceasta viata”; „Si-au vindut apartamentul pe o garafa de rachiu si pe urma s-au trezit si si-au dat seama ca au ramas fara nimic”; „Ei isi doresc acest fel de trai.” DFG 2 - 5 „Societatea”; „Situatia din societate”; „Asta-i nenorocire, societatea insusi ea indepartat, ea respins”; „Societatea noastra acum e de asa natura ca, daca si se intampla ceva niste incalcari de drepturi a omului, nu trebuie cautata intentia cuiva in spate.” DFG 1,4,5 „Rare ori ei sunt vinovati de faptul ca au ajuns in strada, sunt oameni care nu si-au putut determina rolul in aceasta societate. Conducerea tarii tot sau intors de la ei, staruindu-se sa nu-i observe”; „Acelasi stat. Poate si este dar e doar pe hartie, dar lucrativa nu este o politica statala”; „Nu s-a

(PROIECT)

53

facut o analiza, de ce in statul acesta sunt atatia vagabonzi, cum au ajuns ei acolo”; „Nu exista grija statului pentru ei”; „Conducerea statului trebuie sa le acorde o atentie deosebita” DFG 2, 4, 5,6

In cadrul sondajului de opinie 82% dintre respondenti au mentionat ca organele de stat ar trebui sa ofere persoanele fara adapost loc de trai in cadrul unui centru de plasare temporara (Fig. 18). In acelasi timp 76% dintre ei au indicat ca acestor persoane ar trebui sa li se ofere acces liber la persoanele imputernicite de repartizarea ajutoarelor sociale si sa le fie acordate indemnizatii sociale din partea serviciilor sociale. 71% dintre respondenti au indicat ca persoanelor fara acte de identitate (boschetari, refugiati) statul ar trebui sa le asigure gratuit acte de identitate.

Fig. 18. Credeti ca persoanele fara adapost sau fara acte de identitate (boschetarii, refugiatii) ar

trebui sa beneficieze de urmatoarele drepturi, acordate de catre organele de stat …?

82% 16%

76%

76%

71%

22%

22%

28%

2%

2%

2%

1%0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Asigurarea gratuitã cu acte deidentitate

Acordarea unei îndemnizaþiisociale din partea serviciilor

sociale

Accesul liber la persoaneleîmputernicite de repartizarea

ajutoarelor sociale

Loc de trai în cadrul unui centrude plasare temporarã

DA NU Nª/NR

(PROIECT)

54

6. Rolul institutiilor in respectarea d repturilor omului 6.1. Structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile

In cadrul discutiilor focalizate in grup, au nominalizate, in calitate de structuri de stat in care exista functionari care fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile, urmatoarele:

• prefectura judetului, in care o persoana responsabila nu permitea subalternilor sa elibereze cetatenilor nici un document fara consimtamantul lui

• administratia publica locala, de nivelul 1 si 2, unde nu se inregistreaza cererile in privinta unor informatii, lipsesc modele de cereri pe panouri

• institutiile medicale: in care medicii ascund informatia de la pacient, daca acest fapt ii da posibilitate sa estorcheze bani de la pacient; in care panourile cu informatii despre serviciile fara plata, din contul politei de asigurare, sunt astfel intocmite ca sa poata fi intelese doar de medici

• politia rutiera, care este cointeresata ca conducatorii auto sa cunoasca marimile diferitor sanctiuni • politia, care nu aduce la cunostinta victimelor diferitor conflicte drepturile sale • judecatoriile, care fac dreptate numai daca se plateste mita • organele de control • centrele guvernamentale, acea institutie care trebuie sa se lupte cu traficul de femei, dar a ajutat la

desfasurarea cazului de trafic a cinci femei „Activand la prefectura judetului: A venit persoana si a cerut decizia de la mine. Eu, respectiv, nu aveam voie de la sef sa dau nici un document fara consimtamantul lui. Si gata!” DFG 1 „In administratiile publice locale de nivelul 1 si 2 nu sunt registrele celea de inregistrare a petitiilor, adresarilor. E anume accesul la informatie limitat. Petitiile se mai inregistreaza, dar adresarile in privinta cererii unei informatii – nu sunt. Nu se respecta si acele cerinte care sunt. Caci in orice institutie publica trebuie sa fie afisate panouri, modele de cerere. Si termenii sa fie respectati”; „Asta e mentalitatea”. DFG 1 „Majoritatea populatiei este saraca din punct de vedere material, si daca un functionar sau acelasi medic are posibilitatea de a ascunde ceva de la pacient, atunci el asa si va face, deoarece va avea un oarecare venit”; „Institutul Oncologic. El se duce la consultatie, medicul vede ca nu mai are mult timp de trait, totusi ii cere 750$ si-i face operatie, omul moare. Ei cum se poate asa ceva? Omul nu mai avea nevoie. Omul nu a fost informat la timp”; „Intrind in orice spital este pus panou la ce drepturi are persoana asigurata. Eu am stat o saptamana in spital, uitandu-ma la lista se servicii fara plata cu polita. Acolo doar specialistii inteleg, dar mie medicul ar trebui sa-mi explice: Ai primit aceste injectii, ai mincat atatea pastile – gata ai intrat in cei 400 lei.” DFG 3, 4 „Traficul rutier. Politia nu este interesata ca conducatorii auto sa-si cunoasca drepturile. I-ai platit cat ti-a cerut, si du macar oamenii in Africa” DFG 4 „Politistul, cand sa intamplat ceva nu este el cointeresat ca sa ne spuna care sunt drepturile noastre: a fost palita masina primariei de catre 2 politisti, si nici pana in ziua de azi nu au platit amenda pentru daunele facute. Plus la aceasta, l-au amenintat pe sofer ne stiind cine este, dar sa fie un om simplu? Cine l-ar ajuta?”; „Politia isi face interesele ei”; „Un caz, am chemat politistul i-am spus in ce consta problema, si vine a doua zi si intreaba: deci ce luam masuri cu faptasul sau nu?” DFG 2 „Organele judecatoresti”; „Toate judecatoriile sunt cumparate? I-ai dat bani, ti sa facut dreptate”; „Cei care ar trebui sa ne spuna despre drepturile noastre, ei si sunt cointeresati ca sa nu ne

(PROIECT)

55

cunoastem drepturile, ca sa poata lua mita de la unu, de la altul”; „Sunt cazuri cand se cunosc drepturile, dar oricum dreptate nu se face” DFG 2 „Isi realizeaza interesul propriu si mai ales acolo unde organele sunt abilitate cu activitati de control”; „Organele de control.” DFG 2, 6 „Astazi in Asia sunt traficate femei prin intermediul diferitor centre guvernamentale. Pot sa va dau un exemplu chiar de la noi. Avem 5 cazuri, femei care au fost plecate in Turcia, ele sunt pur si simplu distruse.... nu iese nicaieri, nu vorbesc absolut cu nimeni”; „Acea institutie care trebuia sa lupte cu toate acestea, ea a fost si complicele, ajutorul la toate cele petrecute”; „Tot ceea ce este legat cu eliberarea documentelor”; „Cu cat mai sus este organul la care te adresez, cu atat mai mult platesti.” DFG 4

In aceiasi ordine de idei, participantii la discutii au mai mentionat: • toate institutiile statului sunt inaccesibile din cauza birocratismului excesiv al functionarilor • in multe structuri de stat nu se fac eforturi pentru a impiedica accesul la informatie, ci mai degraba

din indiferenta functionarilor informatia nu ajunge la cei care trebuie s-o cunoasca • se intampla cazuri ca functionarul sa se faca de negasit de anumite persoane care ii cauta pentru a

le solicita un anumit gen de informatii

„Toate institutiile sunt inaccesibile”; Nu exista o sistema de acces la informatia, nu sunt cerinte fata de functionari”; „Du-te si te adreseaza. Unde? Asa o sa te poarte si azi, si maine, oricum nimic nu se va rezolva. Exista acest birocratism, de ce nu?! Sau al futboli pe om, du-te in colo, vino incoace.” DFG 2 „Poate sa fie mai degraba indiferenta, cand nu transmit mai departe sau nu transmit la acele categorii care trebuie s-o cunoasca”; „Observam cel mai des ca nu se intreprind eforturi pentru aducerea informatiei la categoria necesara.” DFG 5 „Un om de la Ialoveni dorea sa se consulte cu o problema, si cand venea sa se adreseze, ei practic fugeau de acea persoana”; „Sunt si primari care fug de populatie, dar acestea sunt cazuri foarte rare.” DFG 2

Participantii discutiilor focalizate in grup, fiind intrebati despre motivele atitudinii functionarilor care

fac ca unele informatii cu privire la drepturile persoanei care se adreseaza sa fie inaccesibile, au mentionat:

• nefunctionarea legilor, documentele normative sunt complicate • conducerea statului nu atrage atentie la aceste probleme • inexistenta controalelor, cei care ar trebui sa demareze controalele eficiente nu o fac si sunt

complici la situatia creata – cei care trebuie sa faca ordine, aceia o si incalca • salariile mici • vinovate de starea de lucruri sunt si persoanele care platesc mita • dezinteresul de a informa populatia care se adreseaza in privinta drepturilor lor • cadrele medicale pot manipula cu pacientii, deoarece sub pericol este pusa sanatatea lor • organele publice centrale au posibilitati de a sanctiona organele publice locale, iar cele locale nu

pot influenta cu nimic pe cele centrale

„Legile nu functioneaza domnilor”; „Documentele normative sunt complicate”; „Ele sunt complicate si-n Monitorul Oficial” DFG 2,7 „Statul ar trebui sa atraga o atentie mai mare asupra acestor probleme” DFG 2 „Nerusinarea”; „Lipsa controlului”; „Ei tot sunt complici la ceea ce se petrece”; „Doar ca ei sunt implicati indirect”; „Tan crasa”; „Cei care trebuie sa faca ordine aceia si o incalca” DFG 4 „Salariile mici”; „Eu cred ca medicii ar trebui sa fie remunerati ca sa nu poata lua mita, dar asa sunt nevoiti sa faca acest lucru” DFG 2 „Asa sa creat societatea”; „Nu-i vinovat invatatorul. El nu cere. Noi suntem cei care dam” DFG 2, 3

(PROIECT)

56

„Cei care trateaza, nu sunt cointeresati ca pacientii sa-si cunoasca drepturile”; „Indiferenta fata de oamenii „dupa mine macar si potopul”, eu in gaoacea mea stau bine, ceilalti problemele lor.” DFG 2, 6 „Ei pot manevra cu noi, deoarece aceasta este sanatatea noastra” DFG 2 „Noi la nivelul unu si doi facem apel, sau un demers la un minister oarecare si nu primim raspuns. Ei nu considera de cuviinta sa dea un raspuns la adresa noastra. Cand ei cer informatia de la noi si daca noi nu o prezentam la timp. Ei telefoneaza la presedintii raionului si persoana care e responsabila este pedepsita: la salariu, premia mai mica.” DFG 1

6.2. Respectarea dreptului de a primi informatie si a dreptului la libertatea de exprimare

In cadrul sondajului de opinie publica, 76% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in

Republica Moldova nu este respectat dreptul de a primi informatii utile fara amestecul autoritatilor publice, decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig. 19).

Fig.19. In ce masura credeti ca in Republica Moldova este respectat …?

3%

11%9%

6%

3%5%

10% 10%

17%16%

23%

8%

6%5%

1%1%

8%

2%

4%

4%

8%7%

19%

12%13%

11% 12%

4%7%

20%

11%

12%12%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

1 - deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurã

Nª/NR

dreptul de a primi informaþii utile fãrã amestecul autoritãþilor publicedreptul la libertatea de exprimare ca cetãþean de rânddreptul jurnalistului la libertatea de exprimare

67% dintre respondenti au inclinat mai mult spre opinia ca in Moldova nu este respectat dreptul la libertatea de exprimare ca cetatean de rand, decat spre opinia ca este respectat acest drept (Fig. 19), iar 66% dintre ei mai mult au fost de parerea ca in Moldova nu este respectat, decat este respectat, dreptul jurnalistului la libertatea de exprimare (Fig. 19).

In acelasi timp, 41% dintre respondentilor chestionati in cadrul sondajului de opinie au apreciat drept insuficiente cunostintele lor in domeniul dreptului la informatie, libertatii opiniei si exprimarii, iar 12% au indicat ca nu cunosc nimic in acest domeniu (Fig. 20).

Fig. 20. Cum apreciati cunostintele dvs. in domeniul dreptului la informatie, libertatii opiniei si exprimarii?

(PROIECT)

57

I n s u f i c i e n t e ; 4 1 %

N u c u n o s c n i m i c ; 1 2 %

S u f i c i e n t e ; 4 2 %

E x c e l e n t e ; 1 %N R ; 4 %

6.3. Incalcarea drepturilor de catre persoanele particulare comparativ cu incalcarea drepturilor de catre reprezentantii diferitor institutii

40% dintre respondentii sondajului de opinie au mentionat ca Persoanele particulare si reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile in egala masura (Fig. 21), 30% au indicat ca persoanele particulare, iar 24% au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii incalca drepturile mai des comparativ cu persoanele particulare.

Fig. 21. Cine credeti ca va incalca mai des drepturile: persoanele particulare prin violente, furturi etc. sau reprezentantii diferitor institutii?

N S / N R ; 6 % Reprezentanþii diferitor

instituþii; 24%

Persoanele particulare;

30%

Persoanele particulare ºi reprezentanþii

diferitor instituþii în

e g a l ã m ã s u r ã ; 40%

Majoritatea participantilor la discutiile focus grup, coordonatori in domeniul drepturilor omului din

institutiile de administratie publica centrala si din centrele raionale, au mentionat ca reprezentantii diferitor institutii mai des incalca mai des drepturile omului decat persoanele particulare. O parte dintre participanti au opinat ca si unii si altii incalca drepturile in egala masura, iar o persoana a indicat ca persoanele particulare incalca mai des drepturile deoarece ele sunt mai multe. „Ar trebui sa-i invatam pe oameni cum sa se apere de la functionarii de stat dar nu de la huligani, vecini etc. Deoarece acestea sunt cazuri mai rare cand se incalca drepturile oamenilor de catre alti oameni simpli, decat, atunci cand se incalca de catre functionarii de stat”; „Structurile de stat mai des incalca” DFG 1 - 7 „ Si unii, si altii”; „ Jumatate la jumatate” DFG 3,6

(PROIECT)

58

„Persoanele particulare, pentru ca sectorul privat ocupa o mare parte” DFG 3

Referindu-se la incalcarea drepturilor omului de catre angajatii diferitor institutii, participantii la discutii au mai mentionat:

• autoritatile publice au puterea si abuzeaza de ea, sunt predispusi sa incalce drepturile cuiva, indeosebi considerandu-se in exercitarea functiunii – astfel fiind considerat intr-o oarecare masura sistemul actual de incalcare a drepturilor

• incalcarea drepturilor de catre autoritati duce la pierderea increderii a oamenilor in aceste structuri • persoanele din institutii mai des au in obligatiuni respectarea drepturilor, de aceia incalca mai des

decat persoanele particulare, care nu au astfel de obligatiuni • delapidarile comise in cadrul structurilor de stat mai mult ii afecteaza pe toti cetatenii, comparativ

cu daunele aduse de persoanele particulare • cu cat functia persoanei este mai inalta cu atat posibilitatile lui de a fura sunt mai mari • agentii economici, angajatorii des incalca dreptul muncii platind salarii oficiale mai mici decat

cele reale, privand angajatul de acces pentru acesti bani la pensie, deoarece pentru ei nu se plateste in fondul social

„Autoritatile publice au putere si abuzeaza, sunt predispusi persoanele de la autoritati sa incalce drepturile cuiva, mai ales ca ei se considera obiectul de indeplinire a serviciu dat”; „Aceasta si intr-o oarecare masura si-i sistemul de astazi de incalcare a drepturilor” DFG 7 „Cel mai strasnic ca oamenii pierd increderea si apoi nu se mai adreseaza, daca o data s-a pierdut increderea atunci gata, alta data nu se mai adreseaza.” DFG 7 „Acel care are unele obligatii pentru respectarea drepturilor, clar lucru ca acela mai des o sa incalce. Pe cand persoana fizica, care nu are unele obligatii fata de alte persoane, nu are ce incalca.” DFG 5 „Cand ne ciocnim cu delapidari in structurile statale mai mult ne costa pe noi.”, „Dauna cauzata evident ca este mai mare cea adusa de autoritati” DFG 6, 7 „Deoarece acesta-i da exemplu cum trebuie sa faca: Daca ei cu masina, macar eu cu traista. De acum cine si cum dovedeste: care mai mult, care mai putin” DFG 4 „In domeniul muncii se incalca mai des la agentii economici. Ei incalca legislatia muncii. In sfera sociala, posibil ca si administratia publica incalca. Ei primesc un salariu, dar se inregistreaza alt salariu. Si din acela care se inregistreaza se plateste in Fondul Social. Aici se incalca dreptul omului care lucreaza si primeste salariu bun, dar pentru el nu se plateste in Fondul Social, nu va avea acces pe perioada asta la pensie.” DFG 1

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca, dintre persoanele particulare, mai des

incalca drepturile persoanele cu urmatoarele caracteristici: • persoanele needucate, nerusinate • persoanele care nu au o cultura • persoane duc un mod de viata parazitar • persoanele cu antecedente penale • persoanele care au divergente cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu care au relatii mai stranse • hoti de strada • peroanele care incalca drepturi marunte „Cei ne educati”; „Oameni nerusinati, care fac acest lucru constient, pentru a trai mai bine, pentru a avea mai mult”; „Oamenii rai.” DFG 1, 2 „Cei cu cultura joasa”; „Cei care nu au o cultura” DFG 1, 2 „Cei care iubesc sa traiasca pe spinarea altuia” DFG 2 „Persoanele cu antecedente penale, probabil ca incalca drepturile altor persoane” DFG 1 „Poate sa incalce doar atunci cand sunt unele divergente interpersonale, sau unele dereglari”; „Cel mai des se incalca intre persoanele care se afla in relatii mai strinse” DFG 5 „Aceeasi hoti, ti-e frica sa mergi pe strada”; „De iesit noapte pe strada si indata se vede cine si ce incalca” DFG 6

(PROIECT)

59

„Cand ei iti pun muzica pana la 3 de noapte, n-o sa te duci a doua zi si o sa te jelui, de la politie o sa rada de tine”; „Sunt niste drepturi atat de marunte, pur si simplu sunt lasate balta ani de an” DFG 6

6.4. Incalcarea drepturilor de catre institutii

Dintre 14 institutii, despre care, in cadrul sondajului de opinie, respondentii au fost intrebati in ce masura le incalca drepturile personale, Spitalele, punctele medicale au fost mentionate cel mai des la calificativele se incalca in mare masura - 45% - si in foarte mare masura – 7% (Fig.22). Aceasta este unica institutie asupra careia mai mult de jumatate dintre respondenti au indicat asupra acestor doua calificative.

La calificativul drepturile personale se incalca in foarte mare masura cel mai des a fost mentionata Politia 12%, urmata de Parlament, Guvern 10%.

Fig.22. In ce masura institutiile enumerate incalca drepturile dvs. personale?

26%

20%

25%

23%

15%

19%

16%

22%

21%

42%

27%

28%

53%

48%

30%

34%

36%

36%

31%

28%

31%

36%

33%

24%

39%

39%

36%

31%

28%

12%

24%

25%

25%

35%

45%

33%

32%

28%

31%

23%

23%

9%

9%

5%

6%

12%

5%

6%

7%

10%

9%

7%

9%

10%

7%

9%

5%

5%

7%

7%

10%

15%

8%

8%

10%

6%

13%

52%

10%

1%2%

1%3%

3%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Judecãtoriile

Poliþia

Bãncile

Magazinele, barurile

Spitalele, punctele medicale

Parlamentul, Guvernul

Primãriile

ªefii de la locul de muncã

Liderii, conducerea asociaþiei agricole

Teatrele, cinematografele, bibliotecile

Oficiile de asistenþã socialã

Instituþiile educaþionale

Biserica ortodoxã

Alte culte religioase decât biserica ortodoxã

Altã instituþie

1 - deloc 2-5 6-9 10 - în foarte mare mãsurã Nª/NR

(PROIECT)

60

In cadrul discutiilor focalizate in grup, referindu-se la angajatii caror institutii incalca mai des drepturile, unii dintre participanti au mentionat:

• politia, politia rutiera, vama, procuratura, institutiile de forta (la general) si organele de drept (la general)

• liderii din sat, agentii economici privati • angajatii din sfera sanatatii • organele de control

„Politia”; „Politia rutiera”; „Frontierele, coruptie. Ei aduc o paguba nemaipomenita atat statului cat si persoanelor fizice, ca daca nu-i dai cei 2000 de dolari pe care el tii cere, atunci iti propune o alta varianta, sa stai peste noapte si a doua zi sa-i dai 800 de dolari, dintre care 400 ii raman lui si 400 le da statutului”; „Procuratura”; „Institutiile de forta”; „Toate acele organe de drept, de cei care depinde soarta omului” DFG 1, 2, 7 „Liderii din sat, agentii economici privati Nu se mai incheie nici un contract. A trecut anul, contractul nu e semnat, impozitele neplatite”; „Din 2 mii de agenti economici inregistrati, doar 10 – 15% isi onoreaza obligatiunile fiscale”; Cadrul legal la noi e imperfect si sunt niste parghii care permit sa se incalce legislatia”; „Ei fac parte din sectorul privat”; „Liderii care nu formeaza contracte de munca cu persoanele cu scopul de a nu-i plati: polita de asigurare si fondul social”; „Drepturile omului de la tara sunt incalcate din motiv ca omul nu se intereseaza, el se bucura de ceea cei da”. DFG 3,4 „Mai mult sfera sanatatii; „Da-i un salariu de 3000, de 5000 lei si el nu o sa stea cu mana intinsa. Cum spune odata un medic: „ Nu pot sa intorc inapoi de la poarta babuta care vine la mine cu doua gaste. I-am zis multumesc”.” DFG 3 „Organele care au dreptul la control”; „Fiscul.” DFG 1,7

Una dintre participantele la discutii a mentionat faptul ca indeosebi este afectata cand drepturile sunt

incalcate de o persoana de datoria si obligatiunea careia este sa asigure drepturile.

„Statul este mai costisitor in sensul gravitatii: daca am fost bruscati intr-o institutie unde este o persoana responsabila si este de datoria lui si de obligatiunile lui sa ne asigure noua drepturile, asta pe mine ma afecteaza mai mult si ca material si ca moral, caci el este dator, este de datoria lui sa-mi asigure mie acea libertate”. DFG 6

6.5. Rolul administratiilor institutiilor, angajatii carora incalca drepturile

Unii participanti la discutii au mentionat ca administratiile urmatoarelor institutii ca sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile:

• vama • politia • politia auto • medicina

In una din grupe a fost mentionat faptul ca toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor incalca drepturile, iar in alta grupa s-a mentionat asupra faptului ca a intrat in moda sa se dea mita

„Administratia Departamentului Vamal este vinovata cel mai mult de faptul ca colaboratorii ei incalca cel mai mult drepturile omului”; „Desigur ca este devina”. DFG 2 „Administratia, din domeniul politiei”; „Politia se administreaza singuri” DFG 2 „Directia auto, ce credeti ca ei nu stiu ca subalternii lor iau mita? Stiu, foarte bine stiu”. DFG 4 „In domeniul medicinii, sa ridicam ultimul numar al Monitorului Oficial, si o sa vedem cate persoane, care detineau posturi inalte si au fost date afara, cate pagube au fost aduse statului”. DFG 2 „Toate directiile. Ei sunt legati intre ei”; „Toate administratiile sunt vinovate de faptul ca angajatii lor iau mita”; „Nu au responsabilitate” DFG 4

(PROIECT)

61

„Ii moda asa, eu trebuie sa dau, si-am dat, si-am plecat si asta ii tot. O intrat in moda asa lege ca daca vrei sa faci, trebuie sa platesti” DFG7

In aceiasi ordine de idei, unii participanti la discutii au mai mentionat: • oficial administratiile poarta raspundere, dar in practica nu • in unele cazuri administratiile sunt vinovate si prin interdictiile pe care le pune fata de angajati,

interdictii care incalca dreptul la informatie

„Cred ca poarta raspundere, dar in practica...” DFG 7 „Dreptul la informatie nu-l poti avea daca superiorul a interzis subalternilor sai sa ofere informatia respectiva, in cazul dat nu este inferiorul vinovat, este vinovat conducatorul care a emis directiva aceasta.” DFG 6

Unii participanti au mentionat ca administratiile institutiilor nu poarta vina pentru faptul ca angajatii

lor incalca drepturile, argumentand prin urmatoarele: • administratia nu poarta completamente vina, ci persoana concreta • lipsa legaturii intre administratie si faptul ca un functionar sau altul incalca drepturile • administratia e impusa de instinctul autoconservarii sa i-a masuri cand ceva se incalca • vina o poarta situatia economica a tarii

„Nu depinde de administratie sau de colectiv, depinde de persoana in parte si concreta”; „Nu se poate da vina total pe administratie, depinde de cultura fiecarei persoana in parte.” DFG 7 „Administratia nu are nici o legatura cu faptul ca functionarii lor incalca drepturile omului” DFG 5 „Cutare sau cutare a incalcat ceva, atunci administratia e impusa sa ia masuri . Chiar in sensul direct, a instinctului de autoconservare.” DFG 5 „Nu-s vinovate. Asta e situatia economica a tarii.” DFG 3

Referindu-se la masurile, pe care ar trebui sa le intreprinda administratiile institutiilor ca angajatii

lor sa nu incalce drepturile persoanelor care se adreseaza la aceste institutii, participantii la discutii au mentionat in principal asupra necesitatii ca masurile de strictete si de pedepsire sa fie mai dure; unii dintre participanti au mentionat ca administratiile ar trebui sa mareasca salariile angajatilor.

„Sa fie o strictete”, „Cu cat masurile de pedeapsa vor fi mai dure, cu atat treaba mai buna se va face. Dar, deoarece nimeni nu este pedepsit... Trebuie de actionat cat mai dur, si de adus la cunostinta populatia, ca uite acesta a fost pedepsit cum si din ce motiv”; „Poate de pus anumite conditii, restrictii. Daca fac ceva, de pedepsit”, „Sa ia masurile care-s prevazute de codul muncii, de codul penal. Sunt regulamente, statut de disciplina.” DFG 1, 2, 4, 5 „Sa remunereze mai bine angajatii”, „Daca ar fi un salariu decent si nivelul coruptiei ar scadea” DFG 1, 7

Concomitent participantii la discutii sau referit la fenomenul in cauza ca la unul complex, abordandu-l

din urmatoarele puncte de vedere: • administratia sa permita angajatilor sa-i mai multa libertate in eliberarea informatiei ce tine de

dreptul la informare a cetatenilor • este necesar de a diferentia institutiile unde personalul incalca drepturile urmarind un beneficiul

material de institutiile care incalca drepturile executand o instructiune a superiorilor • in unele structuri, ca de exemplu vama, ar trebui initiata pregatirea unor cadre alese dupa

principiul ca sa nu fie corupti si inlocuirea intregului personal, inclusiv al administratiei • problemele aparute trebuie solutionate la timp, iar intre sefi si colaboratori trebuie sa fie o

colaborare constructiva • cazurile de pedepsire a unor functionari sunt foarte rare si ele sunt mai mult propagandistice

(PROIECT)

62

• fenomenul incalcarii drepturilor este unul foarte raspandit si este complicat de a face ordine intr-o singura institutie, deoarece angajatii se compara cu angajatii din alte structuri; este necesara o conlucrare si o insistenta din partea tuturor structurilor

• deciziile in judecatile ce examineaza cazuri complicate ar trebui sa fie luate de comisii, de un numar mai mare de judecatori si nu de unul singur; informatia va fi mai raspandita, iar acest fapt vor elimina multe dintre posibilitatile de a accepta coruperea

„Sa nu fie principiu acesta, ca daca dai informatia asta, o sa fii eliberat din serviciu” DFG 1 „In dependenta de structura institutiei, trebuie de vazut motivatia, de ce anume se incalca, care este motivul ca este incalcat dreptul, ori ca asta este persoana care incalca drepturile altui cetatean si are din aceasta un beneficiu material, sau de faptul ca este o directiva sau este scrisa de sus, dreptul la informatie sa luam de exemplu” DFG 6 „Ar trebui de schimbat personalul”; „Personalul trebuie bine de ales, sa nu fie corupti etc.”, „Ar trebui de schimbat dintr-o data toata conducerea, toti vamesii si de inlocuit”; „Sunt oamenii care ar dori sa lucreze cinstit”; „Mai intai de toate, trebuie pregatite aceste cadre”; „Niciodata nu stii ce te asteapta maine, nimeni nu-ti garanteaza ca cei care vor veni nu vor fi mai corupti decat acestia care sunt” DFG 2 „Solutionarea la timp a problemelor aparute”; „Colaborarea intre sef si subaltern” DFG 1 „Ati auzit la noi in Moldova asa de multe cazuri, unde sa fie eliberat vri-un vames sau politist?”; „Nu e vorba doar de o persoana si de a o scoate in prajina”; „Au aratat doar odata la cat timp?”; „In politisti este asa o metoda, daca l-au prins de luare de mita, l-au scos la pensie, astfel revenindu-i pensia de 1350 de lei pe luna.” DFG 2, 5 „Acesta e un fenomen negativ care e destul de des intalnit. Din politia rutiera, daca nu va vedea ca si medicul se ocupa cu mita, acelasi profesor, care strange lunar banii, etc. parca nu se vede, doar stiu toti, la nivel ascuns circulatia banilor merge din mana in mana”; „Daca ar fi o conlucrare si o insistenta din partea tuturor structurilor, atunci probabil s-ar putea face altceva.” DFG 5,6 „Hotararea unor anumite probleme dupa cum se vede, de o anumita importanta se cer a fi rezolvate prin anumite comisii, ca sa nu poata un singur om sa puna rezolutia, ca sa participe mai multi si printre acestia se va gasi unul care va fi om de treaba, cumsecade, ba chiar mai mult informat ia va deveni mai mult raspandita, deci scurgerea informatie va fi mai mare si pana la urma va ajunge la...” DFG 7

Referindu-se la cea ce fac in realitate administratiile institutiilor angajatii carora incalca drepturile,

unii participanti la discutii au mentionat: • administratiile sunt indiferente • persoanele influente din diferite structuri au relatii stranse intre ele si se ajuta reciproc apeland

unul pentru altul la diferite persoane influente • angajatii care incalca drepturile estorcand mita, impart banii primiti cu persoane ierarhic

superioare; cel mai adesea sunt trase la raspundere pentru cazuri de mita persoanele care nu au impartit bunurile obtinute cu persoane superioare sau din organe de control

• in organele de drept hotararile luate depind in mare masura de banii platiti de una dintre persoanele aflate in conflict

„Sunt indiferenti.” DFG 2 „Acel general, comisar, judecator sau medic sef etc. toti acestia formeaza o structura. Si in caz cand cineva dintre cunoscutii lor au vre-o problema, repede au sunat la cunoscutii lor si problema sa rezolvat.” DFG 2 „Se impart si se impaca”; „Exista o anumita taxa, care se cere si pe urma este impartita intre ei”; „Daca se spune ca iata l-au prins pe cela sau pe cela, inseamna ca nu le-a dat”; „Cauta o cale de supravietuire.” DFG 4 „Si la politisti si la judecatori, cand a vazut o mie de dolari pe masa si drept nu drept ia luat si a hotarat”; „Sau adresat oamenii in judecata si unul o vazut ca acesta care n-are dreptate, plateste

(PROIECT)

63

3000 de dolari si-i face si-i hotaraste”; „La noi fenomenul coruptiei e ca o modalitate de recompensa” DFG

Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat ca exista legaturi intre

administratiile unora dintre institutiile angajatii carora incalca drepturile si unele persoane din diferite ministere in sensul aprobarii ne formale a incalcarii unora dintre drepturi. Doar unii dintre participanti au mentionat ca astfel de legaturi nu exista sau ca nu tine competenta lor sa se pronunte in problema in cauza. O parte dintre participanti nu si-au expus parerea.

„Da, exista”; „Totul se cumpara si se vinde”; „Administratia cunoaste situatia, si nu numai ca o cunoaste dar si o aproba neformal”; „Sigur ca este si toata lumea stie de aceasta, ne temem sa recunoastem”; „La noi este cunoscut: conducerea directiei generale de politie rutiera sau a ministerului de interne cunoaste ca politistii ies la drumul mare si fac ce vor ei – nu am vazut niciodata o reactie adecvata”; „Exista chiar la exportarea grauntoaselor. Nu e nici o hotarare de guvern, dar au interzis exportul agentilor economici: vama nu permite exportul” DFG 1, 2, 4, 6, 7 „De regula – nu”; „E foarte greu de dat raspuns la aceasta intrebare”; „Nu tine de competenta noastra, caci noi ne invartim intre nivelul 1 si 2. Acolo sunt problemele. Ca sa ajungi la minister, degeaba te duci” DFG 3

6.6. Evaluarea activitatii unor institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturile omului in Moldova

In cadrul sondajului de opinie, facand o evaluare a 10 institutii ce asigura sau contribuie la asigurarea drepturilor omului in Moldova, cei mai multi dintre respondenti au evoluat cu note rele si foarte rele Politia (77%), Organele de securitate (73%), Procuratura (72%) si Judecatoriile (70%) (Fig.23).

Fig. 23. Cum evaluati activitatea urmatoarelor institutii ce asigura sau contribuie

la asigurarea drepturile omului in Moldova?

15%

10%

9%

51%

60%

59%

63%

49%

54%

62%

63%

63%

39%

33%

26%

27%

23%

40%

32%

17%

20%

20%

40%4%

7%

7%

8%

7%

3%

4%

4%

2%

2%

1%

1%

1%

3%

5%

5%

4%

6%

7%

9%

6%

7%

8%

14%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Preºedintele Republicii Moldova

Parlamentul

Guvernul

Judecãtoriile

Mass media

ONG-urile (asociaþiile obºteºti)

Poliþia

Organele de securitate

Procuratura

Centrul pentru DrepturileOmului din Moldova (CPDOM)

1 - foarte rãu 2-5 6-9 10 - foarte bine Nª/NR

(PROIECT)

64

Toate institutiile evaluate au obtinut mai multe note rele si foarte rele decat note bune si foarte bune,

cu exceptia Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova care a obtinut cate note bune si foarte bune (43%), atatea si note rele si foarte rele (43%) (Fig. 23). 6.7. Apelarea la institutii in cazul incalcarii drepturilor

In cadrul sondajului de opinie, 41% dintre respondenti au mentionat ca, in cazul cand drepturile lor au fost incalcate, nu au apelat nicaieri (Fig. 24). In acelasi timp, cel mai des, in asemenea cazuri, respondentii au mentionat ca se adreseaza la Politie (10%), Instante de judecata (7%) sau la Seful institutiei, angajatii careia au incalcat drepturile (5%).

Fig. 24. In cazul cand drepturile dvs. au fost incalcate, unde ati apelat?

2%

1%

2%

2%

7%

10%

5%

2%

2%

5%

14%

7%

41%

Preºedinþie

Parlament

Guvern / ministere

Procuraturã

Instanþe de judecatã

Poliþieªeful instituþiei, angajaþii cãreia au încãlcat

drepturileMass media

Centrul pentru Drepturile Omului dinMoldova

Altceva

Nu am apelat nicãieri

Nu mi-a fost încãlcat nici un drept

Nª/NR

(PROIECT)

65

Cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate au fost intrebati de ce nu s-au adresat. 64% dintre ei au mentionat ca nu s-au adresat deoarece considera ca este inutil, motivand cel mai des ca toti functionarii acestor institutii sunt corupti sau excesiv de birocratizati (Fig. 25).

Fig.25. De ce nu ati apelat nici la o institutie pentru a va apara drepturile incalcate?

59%

6%

6%

6%

5%

5%

6%

2%

3%

0,4%

1%

5%

1%

3%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Este inutil (toþi sunt corupþi, birocraþi)

Lipsã de timp

A fost ceva neesenþial

Nu ºtie unde sã apeleze

Lipsã de bani (toate serviciile sunt cu plate / sunt scumpe)

Nu a avut nevoie

Nu se poate deplasa

A soluþionat singur problema

Nu a avut curaj

Alt motiv

NR

Primul motivAl doilea motiv

Nota: Baza – 446 respondenti, cei care nu au apelat la institutii pentru protectia drepturilor incalcate.

La fel ca si in cazul sondajului de opinie, in cadrul discutiilor focalizate in grup, cei mai multi dintre participanti au mentionat ca considera ca unii oameni nu se adreseaza la careva dintre institutii pentru asi apara drepturile incalcate deoarece considera ca este inutil sa se adreseze, si-au pierdut incredere. In acelasi timp in cadrul grupelor de discutii au mai fost indicate astfel de motive ca:

• saracia • nevoia de a pierde mult timp • teama de persecutie • frica ca ii va fi prejudiciata demnitatea • starea de disperare • necunoasterea • bunatatea • lipsa de informatie in privinta locului unde se poate de adresat • imaginea proasta a sistemului judecatoresc • neexecutarea sentintelor judecatoresti

„Nu au incredere”, „Nu mai cred ca se va rezolva”; „Daca e sa te adresezi in judecata sau procuratura, reuseste acel care e mai bogat”; „Coruptia in organele de drept”; „Si relatiile de rudenie si prietenie in organe. Cumatrismul. Se gandeste: „nu-i nimic, eu am incalcat drepturile, dar am un judecator care ma apara”; „De aceea omul nu se va adresa deoarece nu este siguri de faptul ca va castiga”; „De faptul ca nu au convingerea ca vor fi aparati.” DFG 1, 3-7 „Saracia”; „Motive financiare”; „Nu au bani”; „Cate o data venitul acel pe care o sa-l aiba, daca o sa castige in judecata, e mai putin decat pierderile, adica, cat a dat el la avocat, pe drum a cheltuit, etc. El considera ca nu e rezonabil”; „Bani pierduti si sanatate, incalceala asta.” DFG 1-4, 7 „Ia prea mult timp”; „Multi considera ca este un drum lung”; „Din considerentul de tergiversare. Se pierde mult timp cu riscul de a nu obtine rezultatul scontat”; „Pierde timpul.” DFG 3-5,7

(PROIECT)

66

„Sa nu fie persecutat”; „Oamenii se tem, ca daca se vor adresa nu vor mai putea ajunge acasa”; „Se tem de persecutare” DFG 4 „Frica de nu fi incalcati in picioare.” DFG 4 „Este disperat”; „Nu au incredere in sine”; „Sunt disperati. Cand intreaba o persoana ce sa faca, li se spune: treci acolo, treci dincolo. El merge pana la instantele corespunzatoare si ajunge la un moment cand omul e ca o minge pe teren. Din usa in usa si nu se rezolva nimic. Si el ridica mainile in sus. A doua oara el nu se mai duce” DFG 1 „Lipsa cunostintelor”; „Necunoasterea.” DFG 2, 4 „Bunatatea moldovanului, unul care este de treaba nu prea face zarva, iar unul care incalca drepturile in permanenta, acela si cauta dreptatea.” DFG 2 „Nu stiu unde sa se adreseze” DFG 3 „Publicitatii care si-au facut-o” DFG 7 „Sentintele nu se executa, judecatile se amana, azi nu a venit unul, maine altul si tot asa” DFG 7

In cadrul sondajului de opinie, cele mai multe dintre persoanele care s-au adresat la diferite institutii au mentionat ca au fost ajutate putin – 17% (Fig. 26).

Fig. 26. Institutiile la care v-ati adresat, v-au ajutat?

N ª / N R ; 3 %

M - a u a j u t a t puþin; 17%

M - a u a j u t a t m u l t ; 3%

N u a a p e l a t , n u a fost încãlcat nic i u n d r e p t ; 6 2 %

N u a u p u t u t s ã m ã a j u t e ; 4 %

N u m - a u a j u t a t ; 1 1 %

In cadrul discutiilor focalizate in grup, participantii la discutii au mentionat ca, in cazurile cand le sunt

incalcate un drept sau altul, populatia ar trebui sa se adreseze la: • Instantele de judecata • Organele de drept (in general) • Politie • Procuratura • Avocat • Primarie • Consultantii juridice • Juristul consiliului raional • Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova • Organizatii non-guvernamentale in domeniu

„In primul rand la judecata”; „La judecata”; „Judecatoriile se ocupa, in special, cu aceasta problema”; „Ultima instanta la noi e judecata”; „Institutia specializata”; „Institutia care trebuie sa realizeze dreptul, solicitarea”; „Se adreseaza la Administratia Publica Locala, ar trebui direct sa se adreseze la instantele de judecata”; „De cota de pamant sau alte probleme de acest gen, trebuie de adresat direct la judecata” DFG 1, 2, 4, 5 „In organele de drept”; „La organele de ocrotire a normelor de drept. Ele-s obligate sa ajute populatia”; „Justitia”; „La organele abilitate”; „La organele competente nu la administratia publica. Fiecare institutie de stat isi are competenta conform legii.” DFG 1-5 „Politie”; „Politistul de sector.” DFG 1, 2 „Procuratura.” DFG 1,3

(PROIECT)

67

„Avocatii.” DFG 1 „La primarie.” DFG 1 „Consultantii juridice.” DFG 1 „La noi, la juristi. La consiliul raional”; „In dependenta de incalcari.” DFG 1 „Este Centrul Drepturilor Omului, care acorda consultatii”; „Centrul Drepturilor Omului este cunoscut, persoanele sunt foarte multumite”; „Centrul Drepturilor Omului doar sa monitorizeze situatia, el sa vada situatia, sa analizeze situatia in tara respectiva la moment. Ei trebuie sa vada daca nu s-a intamplat o incalcare in societate.” DFG 6 „Organizatii non-guvernamentale”; „Centrul Dnului Nagacevschi”; „Ele sunt neguvernamentale si nu au mari posibilitati de redresare si solutionare a situatiei”; „Noi trebuie sa muncim pentru aceea ca omul sa nu vie la acelasi centru, ca el sa-si cunoasca structurile menite pentru ca sa solutioneze problema.” DFG 6

In cadrul unei discutii s-a mentionat ca functia de coordonator in domeniul drepturilor omului este o functie obsteasca. Persoanele care ocupa aceste functii au alte servicii si, deoarece pentru aceasta functie nu se plateste, interesul va fi mic.

„Noi nu suntem salarizati. Adica noi mai avem si alte servicii. Asta e un fel de functie obsteasca. Daca nu ni se plateste, nu e mare interesul” DFG 5

In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat ca, in cazul cand urmatoarele drepturi ale lor sau ale rudelor lor sunt incalcate, ei mai des ar apela la (Fig. 27):

Pres

edin

tie

Parla

men

t

Guv

ern

/ m

inis

tere

Proc

urat

ura

Inst

ante

de

jude

cata

Polit

ie

Mas

s med

ia

CPD

OM

1

Altc

eva

Nu

as a

pela

ni

caie

ri N

S/N

R

ON

G-u

ri

% % % % % % % % % % % % Dreptul la securitatea vietii private 18 33 13 Dreptul la informatie 29 20 20 Dreptul la participare la conducerea statului 8 8 29 29

Dreptul la munca 12 12 12 18 17 Dreptul la ingrijire medicala 16 21 17 Drepturile consumatorilor 14 18 25 Drepturile copiilor 14 13 24

1 Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova

(PROIECT)

68

Mentionam faptul ca o parte mare dintre respondenti au mentionat, referindu-se la multe dintre drepturi, ca nu stiu unde ar apela in caz daca drepturile respective vor fi incalcate.

Fig.27. Unde ati apela in primul rand, in cazul cand urmatoarele drepturi ale dvs. sau ale rudelor dvs. sunt incalcate?

4% 8% 8%

12%

16%

7%

10%

6%

4%

18%

8%

5%

12%

10%

9%

9%

33%

4%

29%

4%

4%

4%

4%

12%

9%

8%

14%

6%

3%

6%

5%

5%

7%

5%

10%

21%

14%

10%

11%

20%

29%

18%

13%

18%

13%

13%

20%

29%

17%

17%

25%

24%3%

1%

1%

1%

2%

3%

2%

2%

2%

1%

2%

3%

2%

3%

2%

2%

3%

3%3%

2%

2%

2%

1%

3%

3%

2%

4%

3%

2%

3%

2%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul la securitatea vieþii private

Dreptul la informaþie

Dreptul la participare la conducereastatului

Dreptul la muncã

Dreptul la îngrijire medicalã

Drepturile consumatorilor

Drepturile copiilor

Preºedinþie Parlament Guvern / ministere ProcuraturãInstanþe de judecatã Poliþie Mass media CPDOMONG-uri Altceva Nu aº apela nicãieri Nª/NR

7. Sistemul de protectie a drepturi lor omului din Moldova

7.1. Evaluarea sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova

85% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia ca Activitatile sistemului de protectie a drepturilor omului din Moldova sunt transparente si clare (Fig. 28). 84% din populatie nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul este deschis si responsabil, 80% nu este de acord cu afirmatia ca Sistemul de protectie a drepturile omului din Republica Moldova este eficient, iar 79% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia ca Activitatea sistemului se perfectioneaza incontinuu.

Fig.28. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre sistemul de protectie a drepturilor omului din Moldova?

(PROIECT)

69

64%

68%

66%

62%

14%

12%

11%

14%

16%

17%

18%

17%

1%

1%

1%

1%

5%

2%

4%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Sistemul de protecþie adrepturile omului din

Republica Moldova esteeficient

Activitãþile sistemului sunttransparente ºi clare

Sistemul este deschis ºiresponsabil

Activitatea sistemului seperfecþioneazã încontinuu

1 - totalmente nu sunt de acord 2-5 6-9 10 - totalmente sunt de acord Nª/NR

7.2. Cunoasterea Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului

Cea mai mare parte dintre participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca populatia nu cunoaste despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. Unii dintre participanti au indicat ca o parte din populatie cunoaste putin despre acest plan, mentionand ca este un program nou care abia urmeaza a fi implementat. Unul dintre subiecti a mentionat ca in centrul raional din care vine a fost implementat un plan asemanator, iar alt subiect a indicat ca, desi la ei in raion s-a primit un astfel de plan, nu s-a verificat daca el se respecta sau nu.

„Nu cunoaste”; „Noi, si pana nu demult nu cunosteam, dar nu inca populatia de rand”; „Am stiut putin mai inainte. Dar nu atat de detaliat”; „Daca eu cunosc foarte putin si lucrez intr-un organ de informare, atunci mie mi-e greu sa spun ce cunosc oamenii.” DFG 1-7 „Se cunoaste partial”; „O parte”; „Un program nou, de abia e la o etapa sa fie implementat. Noi acum suntem instruiti cum sa-l implementam. Noi vom aduce la cunostinta tuturor”; „Poate si cunosc cei care lucreaza la primarie si putin au informat sa pe altii” DFG 1, 2 „Avem planul raional, avem comisia respectiva, si toate serviciile care-s implicate in domeniul drepturilor omului, inclusiv medicina, sistemul de invatamant, tineret si sport si altele. Ei au planul de activitate” DFG 1 „Noi l-am primit si asa a fost lasat, nu am controlat daca se respecta sau nu. Acum iarasi trebuie de elaborat cateva actiuni si sa le intarim in monitorul oficial” DFG 2

In cadrul sondajului de opinie, 86% din populatie a mentionat ca nu cunoaste nimic despre Planul

national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova, iar 7% au indicat ca cunoaste putin (Fig. 29).

Fig. 29. Cunoasteti despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova?

(PROIECT)

70

C u n o s c m u l t ; 0 , 3 %

C u n o s c ; 2 % N R ; 5 %

N u c u n o s c n i m i c ; 8 6 %

C u n o s c p u þ i n ; 7 %

Unele dintre persoanele care au sustinut ca detin careva informatie despre Planul national de actiuni in

domeniul drepturilor omului pentru anii 2004 – 2008, au mentionat ca planul respectiv prevede: • actiuni in domeniul protectiei sociale (cresterea si acordarea la timp a pensiilor, acordarea

gradului de invaliditate pentru persoanele cu disabilitati etc.), educatiei, sanatatii (asistenta medicala), minoritatilor etnice, militar;

• actiuni de imbunatatire a protectiei drepturilor tineretului (angajarea tinerilor in campul muncii, migratia tineretului) si ale copilului, de combatere a traficului de fiinte umane;

• actiuni de ridicare a gradului de informare a populatiei despre drepturile omului prin seminare si alte metode de educare.

In opinia unor respondenti, planul de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost elaborat in

colaborare cu Guvernul, Parlamentul Republicii si organizatiile neguvernamentale.

Unii respondenti considera ca, in urma implementarii planului dat, drepturile omului in Republica Moldova vor fi respectate, nivelul de trai va creste si saracia se va reduce.

Cativa respondenti, insa, nu impartasesc optimismul altora. Acestia sustin ca planul dat nu este eficient si nu va schimba nimic in domeniul drepturilor omului in Moldova. Canalele prin care a fost difuzata informatia despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca informatia despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului a fost diseminata prin astfel de canale ca:

• primariile • conferinta de la Palatul Republicii • TV Moldova 1 • mass media, despre sedinta Parlamentului de aprobare a Planului

„El a fost multiplicat in raioane, si a fost adus la cunostinta fiecarei primarii.” DFG 2 „Eu am aflat de la conferinta de anul trecut care a avut loc la Palatul Republicii.” DFG 3 „La TV Moldova 1 a fost, numi amintesc ce anume, asa in linii generale”; „La programul „Buna Dimineata.” DFG 6, 7 „S-a difuzat despre sedinta despre aprobarea Planului. A fost difuzata in mass media pe TV si radio sedinta cand a fost discutat acest plan inainte de aprobare” DFG 5

(PROIECT)

71

Participantii la discutii au mai expus urmatoarele idei despre continutul Planului si despre metodele de aprobare si de implementare a lui:

• planul este complicat, greu de inteles • inainte de a fi aprobat a fost discutat fiind colectate ideile expuse • in un centru raional acces la plan au 1-2 persoane, iar alt raion informatia din plan este trimisa la

diferite structuri de stat responsabile de realizarea lui „Planul acesta este foarte complicat si nu prea cred ca-l va citi cineva, fiindca nu este literatura artistica, se da foarte greu si nu prea pe inteles.” DFG 1 „La multi li s-a trimis dinainte, cand inca se facea acest plan, li se trimitea si se receptionau ideile lor”; „Eu de demult, deoarece am participat si la elaborarea Planului National dat” DFG 3, 5 „Acest Plan este cunoscut de presedintele raionului si de persoana responsabila. Atat! Au doar un singur manual la raion care e tinut intr-un dulap. Si uneori mai scoate informatie de acolo, daca are nevoie.” DFG 3 „Eu am trimis la organizatii din toate domeniile Planului. De ex. daca e din domeniul muncii, am trimis informatia respectiv la institutia pentru munca si inspectia pentru munca. La sindicate am trimis. In invatamant, directia de invatamant, scolile.” DFG 3

7.3. Evaluarea politicii drepturilor omului din Moldova

83% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca nu sunt de acord cu afirmatia Eu sunt satisfacut de actuala politica in domeniul drepturilor omului in Moldova (Fig. 30). In acelasi timp 76% dintre respondenti au indicat ca nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului corespunde cerintelor Uniunii Europene, 69% nu sunt de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Federatiei Ruse, iar 67% din numarul total de respondenti nu este de acord cu afirmatia Actuala politica in domeniul drepturilor omului este mai buna in comparatie cu cea a Ucrainei.

Fig. 30. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre politica drepturilor omului in Moldova?

64%

68%

66%

62%

14%

12%

11%

14%

16%

17%

18%

17%

1%

1%

1%

1%

5%

2%

4%

6%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Sistemul de protecþie adrepturile omului din

Republica Moldova esteeficient

Activitãþile sistemului sunttransparente ºi clare

Sistemul este deschis ºiresponsabil

Activitatea sistemului seperfecþioneazã încontinuu

1 - totalmente nu sunt de acord 2-5 6-9 10 - totalmente sunt de acord Nª/NR In cadrul sondajului de opinie, dintre 16 drepturi, cei mai multi respondenti au mentionat ca in

Moldova se acorda foarte putina sau putina atentie dreptului la munca si dreptului la ingrijire medicala: 84% si, respectiv, 83% (Fig. 31).

(PROIECT)

72

Fig. 31. In opinia Dvs., cata atentie se acorda urmatoarelor drepturi ale omului in Moldova?

28%

13%

12%

15%

11%

12%

11%

20%

13%

15%

16%

16%

14%

21%

16%

11%

56%

65%

63%

52%

57%

66%

45%

52%

56%

61%

59%

58%

61%

62%

60%

57%

12%

13%

12%

25%

13%

14%

11%

23%

22%

20%

17%

19%

15%

16%

21%

9%

13%

19%

8%

32%

8%

9%

8%

16%

1%

2%

1%

1%

1%

1%

1%0%

1%

3%

6%

8%

4%

4%

5%

2%

10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul la muncã

Drepturile migranþilor, refugiaþilor

Drepturile victimelor crimelor

Prevenirea traficului de fiinþe umane

Drepturile persoanelor suspectate, acuzate ºi aflate în detenþie

Dreptul la securitatea vieþii private

Drepturile minoritãþilor sexuale

Drepturile persoanelor în etate

Dreptul de a primi informaþieDreptul de a participa la luarea deciziilor la nivel comunitar,

naþional Drepturile copiilor

Drepturile persoanelor cu dizabilitãþi fizice ºi psihice

Drepturile femeii

Dreptul la îngrijire medicalã

Drepturile consumatorului

Drepturile minoritãþilor etnice

1 - foarte puþinã atenþie 2-5 6-9 10 - foarte multã atenþie Nª/NR

Ca si in cazul sondajului de opinie, in cadrul discutiilor focalizate in grup, cei mai multi dintre participanti au mentionat asupra faptului ca, in Moldova, se acorda putina atentie si ar trebui sa se acorde mai multa dreptului la munca. In cadrul discutiilor, a mai fost mentionat ca ar trebui sa li se acorde mai multa atentie si unor astfel de drepturi ca:

• dreptul la un trai decent • drepturile economice • drepturile sociale • dreptul de a te numi om cu litera mare, la demnitate. • drepturile paturilor social vulnerabile • dreptul femeii • dreptul la acoperirea cosului minim de consum • dreptul la un mediul ambiant curat • dreptul oamenilor de a avea drepturi egale intre ei • dreptul la o salarizare adecvata • dreptul la asistenta medicala • drepturile copiilor • dreptul de a te simti liber

„Dreptul la munca”; „De aceea si multe probleme in familie: nu-s bani, nu lucrezi. Se duc femeile se trafica.” DFG 3, 4, 6 „Dreptul la un trai decent”; „Dreptul de a trai.” DFG 3, 4 „Drepturile economice si sociale.” DFG 5 ,6 „Dreptul de a te numi OM cu litera mare”; „La demnitate.” DFG 4, 5 „Paturile social vulnerabile.” DFG 1 „Dreptul femeii – foarte putina atentie.” DFG 3 „Cosul minim de consum.” DFG 3 „Mediul ambiant.” DFG 3 „Egalitatea.” DFG 4

(PROIECT)

73

„Salarizare.” DFG 4 „Dreptul la asistenta medicala.” DFG 4 „Drepturile copiilor.” DFG 4 „Libertatea.” DFG 5

Referindu-se la atentia care ar trebui sa fie acordata drepturilor participantii la discutii au mai mentionat urmatoarele:

• pot exista drepturi neimportante, dar care, daca nu sunt realizate, ii pot afecta grav pe unii oameni • nu este corect ca cetatenii Republicii Moldova, cand pleaca in Tansnistria, sa fie obligati sa achite

o suma oarecare de bani • in Republica Moldova nu se acorda atentie nici unui drept, ar trebui sa se acorde atentie tuturor

drepturilor, deoarece toate sunt importante si toate sunt legate intre ele. „Poate sa fie un drept nu chiar important, dar daca el nu se realizeaza, pe omul acela poate sa-l afecteze foarte grav” DFG 5 „Cand cetatenii RM pleaca in Tansnistria si sunt obligati sa achite a suma oarecare pentru a intra pe teritoriul Transnistriei” DFG 5 „Da caror drepturi se acorda atenti?”; „Tuturor drepturilor”; „Toate sunt necesare, importante”; „Este unul legat de altul” DFG 2,7

(PROIECT)

74

8. Solutii de imbunatatire a situatiei in domeniul drepturilor omului

8.1. Institutiile de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului

78% dintre persoanele chestionate in cadrul sondajului de opinie au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Presedintele Republicii Moldova (Fig.32), 77% au mentionat ca imbunatatirea situatiei depinde de Guvern, 76% - de Parlament, 74% - Ministere si departamente, 71% - de Autoritatea publica locala la nivel de raion, iar 70% au mentionat ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor lor personale depinde de Primarie. Celelalte institutii, mentionate in Fig.32, au fost mentionate in proportie de pana la 60%.

Fig. 32. In ce masura credeti ca imbunatatirea situatiei in domeniul respectarii drepturilor dvs. personale depinde de …?

6%

6%

6%

9%

23%

18%

23%

19%

17%

18%

20%

24%

25%

34%

34%

37%

41%

39%

34%

13%

44%

45%

46%

47%

46%

46%

44%

43%

40%

35%

26%

36%

11%

32%

33%

31%

27%

25%

24%

15%

14%

13%

10%

7%

8%

6% 47%

3%

4%

3%

3%

2%

3%

2%

1%

2%

3%

3%

2%

1%

3%

4%

5%

5%

4%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Parlament

Preºedintele Republicii Moldova

Guvern

Ministere, departamente

Autoritatea publicã localã la nivel de raion

Primãrie

Judecãtorie

Procuraturã

Avocaturã

ONG-uri (asociaþii obºteºti)

Bisericã

Sindicate

Altã instituþie

1 - deloc 2-5 6-9 10 - în foarte mare mãsurã Nª/NR

8.2. Factori de care depinde imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului

Participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat ca, pentru ca situatia in domeniul drepturilor omului sa se imbunatateasca, este nevoie de:

• perfectionarea cadrului legal si a mecanismelor de implementare a legilor adoptate; a nu admite ca legislatia referitoare la aceleasi lucruri sa se schimbe des; a emite legi calitative si functionale

• faptul ca cei care ne conduc sa aiba o alta mentalitate; este nevoie de o conducere care sa aiba grija cetateanului

• a mari numarul de functionari in administratia publica locala, la nivel de primarii, care au fost in ultimul timp nemotivat redusi de catre guvern

• a permite accesul la informatie si a face ca principiul transparentei sa functioneze • a elabora un plan cu ajutorul caruia populatia sa iasa lent din situatia data, imbunatatirile

realizandu-se simultan in toate domeniile • perfectionarea tuturor cadrelor • a infiinta un institut care sa se ocupe doar de rezolvarea problemelor dreptului omului • a infiinta o agentie puternica care sa se ocupe de problemele somajului • a schimba criteriile dupa care sunt angajate persoanele din politie • a implementa Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului in intregime; in fiecare

raion sa fie o sectie anumita care sa se ocupe de implementarea planului si nu o singura persoana care sa activeze pe baze obstesti

(PROIECT)

75

• a organiza ca societate, prin intermediul ONG-urilor sa controleze acele institutii care mai des incalca drepturile omului

• a realiza ca fiecare in parte sa-si indeplineasca atributiile functionale conform normelor stabilite • a promova ideea ca nici o persoana sa nu dea mita • a ridica marimea salariilor • a face transparenta in privinta marimii salariului Presedintelui Tarii si a activitatilor desfasurate • a realiza o campanie informativa cu scopul de a explica populatiei despre drepturi si obligatii; a

ridica nivelul culturii juridice a tuturor cetatenilor RM • crearea unor centre de consultanta juridica care ar presta servicii gratuite • efectuarea unor studii profunde care ar determina drepturile prioritare pe care societatea ar putea

sa le respecte • ridicat economia • a crea servicii publice moderne cu functionari publici bine pregatiti

„Cadrul legal este, dar implementarea la nivel local…”; La noi se adopta o multitudine de legi si de acte normative, nu calitative, dar la cantitate. Se dau darile de seama pe trimestru in Parlamentul RM ca au adoptat atatea legi, atatea hotarari, atatea dispozitii. Dar care e rolul, sensul acestor legi? Nu este delimitarea intre puterea judecatoreasca si legislativa”; Tarile dezvoltate, acolo s-a adoptat o constitutie cu 300 ani in urma”; „La noi Codul Penal si al Muncii intrat in vigoare de jumatate de an, si avem deja modificari. Cand s-a elaborat codul, de exemplu, de procedura penala, nu a fost expus societatii spre cunoastere”; „S-a discutat intr-un cerc foarte restrans”; „Cand s-a creat centrul Legislativ, aveam speranta ca ei o sa aduca legile pentru adoptare sa armonizeze in asa mod, incat sa poata functiona, sa fie functionale”; „Ar fi bine ca sa nu se modifice Codul Fiscal de 25 de mii de ori” DFG 1, 5 „De la cap, binele nostru se va incepe atunci cand acei care ne conduc vor avea cu totul alta mentalitate. Schimbarea mentalitatii este un proces de durata, asta este evolutia si in opinia mea daca am avea o conducere care ar avea grija cetateanului atunci respectiv pornind de la organele de sus merge in lant spre cele de jos, totul este legat de sursele materiale, sa fii democrat, trebuie sa fii si asigurat material” DFG 6 „Guvernul, pentru a micsora cheltuielile din administrarea publica Locala, a micsorat numarul de angajati la primarii. Acesti angajati la ziua de azi nu isi pot respecta propriile drepturi, nu inca si drepturile populatiei. Dar de noi cine isi bate capul?” DFG 3 „Transparenta si accesul la informatie”; „Transparenta sa fie in primul rand si deci va fi mai greu de a corupe pe cineva, oricine va putea sa cunoasca ori sa ridice materialele si sa vada ca licenta este eliberata nelegal” DFG 4, 7 „Societatea e un mecanism foarte complex, trebuie sa prezinte un tot intreg si toate reparatiile care se fac, toate se fac simultan, ca societatea sa iasa lent din situatia data. Trebuie sa se dezvolte impreuna, in complex”; „E bine cand este un raspunzator. Ar fi bine daca ar fi un plan de actiune total” DFG 3, 5 „Ar trebui toate cadrele sa treaca o perfectionare anumita”; „Trebuie un program de lunga durata, care ar prevedea in dependenta de structura strategica, ar prevedea instruirea.” DFG 2, 3 „Ar fi bine sa fie un institut care sa se ocupe numai cu rezolvarea problemelor in cauza.” DFG 3. „Problemele somajului: ar trebui sa fie o agentia mare, care sa aiba imputerniciri sa poata incheia contracte. Sa creeze conditii de munca. Sa asigure locuri de munca si sa vada si rezultatul”; Daca ar fi locuri de munca, lumea nu ar pleca peste hotare” DFG 3, 4 „Ce cadre avem noi in politie! Vin din armata, si daca au un grad, si are livret militar, il angajeaza in politie”; „Oameni de treaba nu se duc in politie!”; „La noi foarte multi se plang ca incalca drepturile oamenilor carabinierii”; „Acolo multa minte nu trebuie Hop! Pliosc!” DFG 3 „De implementat Planul national in intregime”; Ar trebui sa fie o sectie anumita in teritoriu pentru implementarea Planului dat. Nu o persoana sa se ocupe pe baze obstesti” DFG 1 „Controlul societatilor asupra acestor organe”; „Societatea ar trebui sa prea controlul asupra acestor institutii”; „Prin intermediul ONG-urilor. Acesta este cel mai bun sanitar al statului”; „Dati sa luam in anii precedenti Controlul Social” DFG 4

(PROIECT)

76

„Imbunatatirea situatiei va fi cand fiecare in parte se va gandi sa-si faca atributiile sale functionale conform normelor stabilite”; „Trebuie conlucrare, intre membrii institutiei respective asupra viziunilor. Colaborare”; „Multi isi fac cariera, isi fac legaturi, isi fac perspective si asa evolueaza, dar nu se gandesc, la faptul ca ei sunt pusi acolo pentru a satisface interesele cetatenilor. Noi suntem preocupati de norme, acte si uitam de oameni” DFG 1, 6 „Daca nimeni nu va da mita evident ca coruptia va scadea de doua ori minim” DFG 7 „Ridicarea salariului functionarilor publici”; „Daca va avea un salariul decent el nu-si va permite sa ia mita fiindca in cazul acesta el va pierde serviciul”; „Acelasi politist daca ar avea un salariu mai bun, nu s-ar gandi pe cine sa opreasca ca sai ceara mai multi bani”; „Atata timp cat salariul oamenilor va fi sub cosul minim de consum nu putem vorbi noi despre niste drepturi.” DFG 1,7 „Pana ce societatea nu va preciza leafa conducatorului si sa urmareasca ce munca depune el, si pentru ce este platit, nu va fi nimic”; „Liderii sa fie mai competenti.” DFG 1, 2 „Sa pregatim societatea”; „Sa lamurim in ce consta drepturile si obligatiunile si respectarea lor”; „Informarea-n masa. Populatia. Trebuie sa-si cunoasca drepturile”; „Schimbata mentalitatea”; „Ridicarea nivelului culturii juridice a tuturor cetatenilor RM, crearea mecanismelor necesare pentru a desfiinta aceste tendinte negative.” DFG 1, 4, 5 „O solutie ar fi crearea unor centre de consultanta gratis sub egida PNUD in centrele raionale unde populatia conform programarii stabilite ar putea sa se adreseze si sa primeasca aceste consultatii” DFG „Determinarea acelor drepturi prioritare pe care societatea le-ar putea respecta. Trebuie de analizat in profunzime situatia societatii si de vazut” DFG 4 „Deoarece drepturile descind din situatia economica. Cred ca primul lucru care trebuie de facut este de ridicat economia la nivelul respectiv. Economia este o dominanta. Ea dicteaza legile economice si politice in ultima instanta etc.” DFG 5 „Crearea serviciilor publice moderne, cu functionari publici pregatiti” DFG 7

In cadrul sondajului de opinie, cei mai multi dintre respondenti au mentionat, raspunzand la o

intrebare deschisa, ca, pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului, este necesara informarea populatiei despre drepturile sale – 15% (12% au mentionat despre aceasta in primul rand, iar 3% in al doilea rand) (Fig. 33).

Fig. 33. In opinia dvs., ce ar trebui de facut pentru a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova?

(Intrebare deschisa)

(PROIECT)

77

12%

6%

6%

4%

4%

4%

3%

3%

3%

2%

2%

2%

12%

12%

2%

8%

12%

3%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

9%

6%

3%

1%

1%

1%

1%

1%1%

1%

1%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Informarea populaþiei despre drepturile sale

Respectarea legilor, transparenþa legilor

Realegerea administraþiei centrale ºi locale

Respectarea drepturilor

Implementarea legilor conform destinaþiei acestora

Lichidarea corupþieiMonitorizarea activitãþii organelor de stat responsabile de protecþia

drepturilor omuluiRidicarea nivelului de trai

Dezvoltarea economicã a þãrii

Abrogarea drepturilor nocive societãþiiStudierea opiniei, intereselor, condiþiilor de trai a populaþiei ºi

adoptarea deciziilor în conformitate cu acesteaInstaurarea disciplinei în organele de stat

Alte acþiuni

Dreptul la muncã (acordarea de locuri de muncã bine plãtite)

Acordarea protecþiei sociale celor nevoiaºi cu adevãrat

Mãrirea pensieiÎmbunãtãþirea sistemului de învãþãmânt (accesul la educaþie

gratuitã)Alte drepturi

Nª

NR

În primul rândÎn al doilea rând

La rubrica Alte actiuni din Fig. 33 au fost mentionate urmatoarele: In primul

rand In al doilea

rand Adoptarea unor lege mai severe 0,9% 0,4% Ridicarea gradului de responsabilitate a conducerii 0,8% 1,0% Asigurarea respectarii obligatiilor din partea functionarilor 0,7% 0,9% Pedepsirea celor care incalca drepturile omului 0,7% 0,2% Asigurarea competentei si demnitatii conducerii 0,7% 0,1% Informarea copiilor de mici despre drepturile omului 0,6% 0,6% Lichidarea cenzurii 0,5% 0,6% Asigurarea echitatii sociale 0,5% 0,3% Asigurarea schimbului de experienta cu statele democratic dezvoltate 0,4% 0,1%

Asigurarea independentei puterii judecatoresti fata de puterea executiva si legislativa 0,3% 0,1%

Asigurarea suportului din partea UE (integrarea in UE) 0,2% 0,7% Asigurarea sustinerii din partea populatiei 0,2% 0,5% Instruirea populatiei in domeniul drepturilor omului 0,2% 0,4% Lichidarea birocratiei 0,7% Alte actiuni 5,4% 2,1%

La rubrica Alte drepturi din Fig. 33 au fost mentionate urmatoarele: Acordarea de subventii, inlesniri la impozite taranilor 0,6% 0,1% Protectia drepturilor consumatorilor (asigurarea calitatii serviciilor prestate, ajustarea preturilor la nivelul de trai) 0,3% 0,4%

Asigurarea drepturilor tineretului 0,3% 0,2% Asigurarea dreptului la sanatate (servicii medicale calitative si ajustate la situatia social economica a fiecarei persoane) 0,2% 2,5%

8.3. Posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”

(PROIECT)

78

In cadrul unei alte intrebari deschise, referindu-se la posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”, 11% dintre subiecti au mentionat ca sunt posibile unele imbunatatiri (Fig. 34).

Persoanele, care au indicat ca cred ca sunt posibile unele imbunatatiri, au aratat asupra urmatoarelor imbunatatiri:

• consolidarea ordinii • consolidarea responsabilitatii functionarilor • lichidarea coruptiei • realizarea reformelor sociale, economice si politice • imbunatatirea protectiei drepturilor (control mai eficient) • salarizarea populatiei • ridicarea gradului de informare a populatiei in domeniul drepturilor omului • deservirea medicala mai ieftina • consolidarea echitatii sociale • micsorarea cenzului de pensionare • stoparea migratiei • aproprierea de UE • perfectionarea cadrului legislativ • diminuarea ratei criminalitatii • ridicarea nivelului de trai • dezvoltarea economica a tarii • ridicarea gradului de libertate • deschiderea accesului la procesul de decizie

Fig. 34. Ce credeti despre posibilitatea de a imbunatati situatia in domeniul

drepturilor omului in Republica Moldova prin implementarea „Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului”?

(Intrebare deschisa)

9%

9%

7%

4%

39%

30%

1%

2%

1%

1%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%

Posibil sã fie unele îmbunãtãþiri

Nu cred cã se va schimba ceva – este o formalitate,puþin realizabil, fãrã acþiuni concrete, joc politic,

promisiuni electorale

Este binevenit, pozitiv, oportun, reuºit, rezonanþãsocialã majorã

Va fi reuºit dacã se vor respecta anumite condiþii

Ale menþiuni

Nª

NR

Prima menþiuneA doua menþiune

5% dintre respondenti au mentionat ca, prin implementarea Planului, situatia se va imbunatati daca vor vi realizate unele conditii (Fig.34). Printre conditii, respondentii au detaliat: sa fie control strict – realizarea

(PROIECT)

79

Planului sa fie monitorizata si evaluata, sa se implementeze legile din tarile europene, sa fie respectat, sa fie instruiti oamenii de rand si functionarii pentru a constientiza necesitatea, sa fie aplicat la nivel national si local, sa fie colaborare intre ONG si organizatiile guvernamentale. 8.4. Imbunatatirea situatiei in domeniul drepturilor omului in Republica Moldova prin informarea populatiei Majoritatea participantilor la discutiile focalizate in grup au mentionat in privinta necesitatii desfasurarii unei campanii de informare prin care populatia sa fie informata despre Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului. In acelasi timp, o parte dintre participanti au mentionat ca nu este nevoie de o campanie de informare, ci de o programa concreta de lunga durata de emisiuni la aceasta tema, care sa fie difuzate de Televiziunea si de Radioul National.

„Acum este nevoie de aceasta campanie, ca populatia sa fie la curent”; „Planul cred ca isi va atinge scopul, ca toti sa constientizeze sa stie de existenta, sa stie unde sa se adreseze la unele sugestii” DFG 1-4, 6, 7 „Nu o campanie, dar sa fie o sistema. De exemplu, de 2 ori pe luna la TV, dar sa fie informatia ampla si de 2 ori pe luna la radioul national etc.”; „Orice campanie are plusurile si minusurile ei. Deoarece ea trebuie difuzata in permanenta, si sa fie atrasa atentia la anumita lucruri”; „O campanie permanenta”; „Daca va fi aceasta campanie, trebuie o munca enorma. Adunari prin scoli, cu elevii, parintii, profesorii, adunari cu batranii. Acesta este un lucru permanent” DFG 1-4

Referindu-se la informatia care ar trebui sa fie difuzata referitor la Planul national de actiuni in domeniul drepturilor omului, participantii la discutii au mentionat ca, la aceasta tema, ar trebui:

• sa fie mai dese emisiuni La TV si radio • sa fie difuzata informatia despre drepturi si posibilitati de aparare sau de respectare a acestor

drepturi • sa fie difuzata informatia despre masurile concrete pe domenii incluse in Plan • sa fie multiplicat si trimis la primarie • ca materialul sa fie redacta pe intelesul populatiei • sa se organizeze adunari informationale • sa se spuna la fiecare etapa ce s-a realizat • de nominalizat persoanele responsabile de informarea populatiei despre actiunile trasate • ca in ziarele raionale sa apara rubrica „Juristul” cu intrebari si raspunsuri; sa fie articole si

emisiuni tematice

„Emisiuni mai dese la TV despre Plan”; „Radioul.” DFG 1 „Ar trebui sa fie familiarizata populatia cu drepturile sale de baza si posibilitatile de aparare sau de respectare acestor drepturi . Caci scopul Planului e realizarea drepturilor omului. In aceasta directie si trebuie de lucrat.” DFG 5 „Ce masuri include Planul de imbunatatire si respectarea drepturilor, concret pe domenii” DFG 6 „Multiplicat si de trimis la primarie.” DFG 2 „De scris pe intelesul populatiei.” DFG 2 „ Adunari informationale.” DFG 1 „Sa se spuna la fiecare etapa: ce s-a facut, care-s succesele acestui plan.” DFG 1 „Mai ales actiunile care sunt trasate si cine raspunde ca oamenii sa se familiarizeze.” DFG 3 „Toate consiliile au ziarele lor. Ar fi bine ca intr-o rubrica aparte a ziarului raional sa fie specificata rubrica „Juristul”in care sa se puna intrebari concrete si date raspunsuri”; „Ar trebui sa fie pe o anumita tema emisiunea, articolul in ziar si, respectiv, sa se abordeze la tema respectiva.” DFG 3, 6

Referindu-se la canalele prin care ar trebui sa se desfasoare o eventuala campanie de informare,

participantii la discutiile focalizate in grup au mentionat: • mass media (majoritatea participantilor) • emisiunile sa fie realizate de profesionisti

(PROIECT)

80

• instructaje in centrele raionale, coordonate de formatori din chisinau, care sa comunice formele de aducere la cunostinta a drepturilor

• grupuri de informare din primari, profesori, coordonati de coordonatorii in drepturile omului • fiecare autoritate, institutie sa comunice prin mass media despre drepturile pe care le acorda

populatiei • necesitatea utilizarii tuturor canalelor posibile Unul dintre participanti a mentionat ca este necesar sa se stabileasca responsabili pentru executarea

masurilor concrete in privinta informarii, iar alt participant a indicat despre necesitatea intocmirii unei strategii in baza careia sa se desfasoare informarea.

„Mass media”; „Canalele nationale, cele mai accesibile”; „Mass-media in primul rand.” DFG 3-5, 7 „Acest lucru trebuie sa-l faca niste profesionisti Ca sa le poata arata oamenilor, lamuri aduce exemple. Dar sa nu inceapa cu niste cuvinte de care omul idee nu are, el nu va face altceva decat sa inchida televizorul.” DFG 4 „Ca noi sa putem face anumite instructaje, sa ne vina ajutor din centru, deoarece ei sunt mai competenti”; „Sa ni se dea si forma de aducere la cunostinta a populatiei.” DFG 1, 5 „Grupurile de informare, prin coordonatori”; „Primari, profesorii sunt niste grupuri de informare.”DFG 4 „Fiecare institutie care lucreaza in domeniu”; „Casa Asigurarii Sociale sa vada care-s drepturile lui de asigurare: pensia, incapacitatea temporara de munca, cazuri de invaliditate”; „Transparenta, ca lumea sa stie ca exista”; „Fiecare autoritate in mod aparte”; „Iata, de exemplu, ce se face in domeniul ocrotirii sanatatii, cei prevazut in plan.”DFG 5, 7 „Prin toate canalele.”DFG 1 „Sa fie stabiliti responsabili pentru executarea masurilor concrete. Atat in administrarea Publica Locala, cat si in cea centrala.”DFG 5 „Trebuie de facut o strategie si sa vedem cum va fi, cum se va face lucrul acesta. Trebuie de analizat situatia. Vorbesc zilnic cu oamenii si, pur si simplu, oamenii „spun nu privim”” DFG 6

FIGURI ADAUGATOARE Capitolul: Informatie generala

Fig.35. Care este, dupa parerea Dvs., cel mai evident, vizibil drept personal al Dvs. care Vi se incalca?

(Intrebare deschisa)

(PROIECT)

81

16%

11%

9%

7%

4%

4%

3%

2%

2%

2%

1%

1%

12%

18%8%

Dreptul la muncã

Dreptul la un trai decent

Dreptul la sãnãtate Dreptul la protecþie socialã (persoane în etate,

socio-vulnerabile, mame solitare, familii cu mulþiDreptul la salarii adecvate (rezonabile)

Dreptul la pensii decente (adecvate coºuluiminim de consum)

Dreptul la educaþie

Dreptul la libertatea opiniei ºi gândirii

Drepturile consumatorilor

Dreptul la viaþã

Ale drepturi

Toate drepturile

Nu se încalcã nici un drept

Nª

NR

Fig. 36. Ce drepturi ale omului sau libertati, cu privire la Dvs., au fost incalcate in ultimii ani?

(Parte I)

(PROIECT)

82

61%

57%

78%

79%

54%

64%

70%

73%

72%

72%

35%

15%

11%

12%

41%

14%

17%

16%

15%

17%

47%

11%

13%

11%

13%

22%

5%

9%

11%

28%

48%

4%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%100%

Dreptul oamenilor în etate la securitate socialã

Protecþia femeii de violenþa în familie

Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei

Drepturile persoanelor în detenþie

Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statuluipentru realizarea dreptului la educaþie

Dreptul copiilor de a fi protejaþi de exploatarea economicã

Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii

Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate

Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial

Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã

Dreptul la un nivel decent de trai

DA NU Nª

(Parte II

37%

52%

63%

43%

72%

70%

77%

78%

84%

72%

7%

8%

24%

15%

16%

13%

8%

8%

2%

2%

8%

14%

10%

14%

13%

51%

13%

40%

56%

53%

6%

26%

45%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul la un salariu rezonabil

Dreptul la securitate socialã (concedii de boalã, ajutor de ºomaj etc.)

Dreptul la un proces echitabil în judecatã

Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã

Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii

Dreptul la acces la informaþia de la instituþiile guvernamentale

Dreptul la inviolabilitatea vieþii private

Dreptul la libera exprimare

Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei

Drepturile minoritãþilor sexuale

Drepturile minoritãþilor etnice

DA NU Nª Fig. 39. Ce drepturi ale omului sau libertati, privire la rudele sau cunoscutii Dvs., au fost incalcate

in ultimii ani?

(PROIECT)

83

(Parte I)

51%

38%

51%

57%

37%

41%

47%

50%

43%

42%

27%

28%

28%

30%

55%

33%

34%

33%

33%

36%

49%

22%

24%

17%

19%

26%

8%

13%

21%

34%

26%

22%

25%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul oamenilor în etate la securitate socialã

Protecþia femeii de violenþa în familie

Asigurarea oportunitãþilor egale pentru bãrbaþi ºi femei

Drepturile persoanelor în detenþie

Dreptul copiilor la un suport adecvat din partea statuluipentru realizarea dreptului la educaþie

Dreptul copiilor de a fi protejaþi de exploatarea economicã

Dreptul copiilor de a nu fi expuºi violenþei ºi constrângerii

Drepturile mamelor cu copii mici/femeilor însãrcinate

Protecþia copiilor care nu beneficiazã de suport familial

Dreptul la muncã ºi la alegerea locului de muncã

Dreptul la un nivel decent de trai

DA NU Nª

(Parte II)

23%

34%

38%

29%

49%

50%

55%

57%

64%

53%

26%

29%

43%

27%

37%

37%

34%

32%

27%

4%

2%

9%

11%

11%

13%

14%

44%

19%

37%

51%

38%

43%

60%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Dreptul la un salariu rezonabil

Dreptul la securitate socialã (concedii de boalã, ajutor deºomaj etc.)

Dreptul la un proces echitabil în judecatã

Dreptul la îngrijire medicalã profesionalã ºi oportunã

Dreptul la inviolabilitatea proprietãþii

Dreptul la acces la informaþia de la instituþiileguvernamentale

Dreptul la inviolabilitatea vieþii private

Dreptul la libera exprimare

Dreptul la libertatea gândirii ºi a religiei

Drepturile minoritãþilor sexuale

Drepturile minoritãþilor etnice

DA NU Nª

(PROIECT)

84

Capitolul: Dreptul la viata, integritatea fizic a si psihica

Fig. 40 . Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca violenta verbala (sudalma, amenintare etc.)?

(Intrebare deschisa)

14%

10%

3%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

12%

5%

8%

24%

14%

Locurile publice (strada, piaþa, transportpublic etc.)

Vecinii

Soþul

Societatea

Persoanele în stare de ebrietate

Oamenii rãi

Colegii de lucru

Persoanele prost educate

Familia

Alte surse

Oricine

Nici o sursã

Nª

NR

La rubrica Alte surse din Fig. au fost mentionate urmatoarele:

Persoanele necunoscute 1,4% Persoanele cu comportament delincvent 1,2% Rudele 1,1% Politia 0,8% Dusmanii 0,8% Functionarii publici 0,7% Consatenii 0,6% Cunoscutii 0,6% Persoane fizice 0,6% Tineretul 0,5% Strainii 0,5% Prietenii 0,5% Persoanele bolnave 0,5% Persoanele defavorizate 0,4% Copiii 0,4% Liderii 0,2% Persoanele in etate 0,2% Persoanele de la care nu te astepti 0,1% Televiziunea 0,1% Gazdasii 0,1% Barbatii 0,1% Altceva 0,7%

(PROIECT)

85

Fig. 41. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca violenta fizica (bataia, tortura etc.)?

(Intrebare deschisa)

15%

5%

4%

2%

2%

2%

2%

9%

14%

10%

29%

8%

Locurile publice (strada, piaþa, transportpublic etc.)

Persoanele cu comportament del incvent

Vecini i

Persoanele în stare de ebrietate

Oameni i r ã i

Poliþia

Persoanele necunoscute

Alte surse

Oricine

Nici o sursã

Nª

NR

La rubrica Alte surse din Fig. au fost mentionate urmatoarele:

Consatenii 0,8% Sotul 0,8% Persoanele bolnave 0,8% Strainii 0,7% Familia 0,7% Persoanele prost educate 0,7% Dusmanii 0,7% Rudele 0,7% Tineretul 0,5% Cunoscutii 0,4% Prietenii 0,3% Persoanele vulnerabile 0,2% Colegii de lucru 0,2% Functionarii publici 0,3% Granicerii 0,1% Barbatii 0,1% Alte surse 1,4%

(PROIECT)

86

Fig. 42. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca furturile?

(Intrebare deschisa)

22%

5%

5%

3%

3%

3%

2%

2%

2%

5%

5%

6% 23%

15%

Persoane cu comportament deviant(tâlharii, escrocii, bandiþii, utilizatorii de

Vecini i

Persoanele defavorizateLocurile publice (strada, piaþa, transport

public etc.)Consã ten i i

Persoanele necunoscute

ªomeri i

Persoanele f iz ice

Copiii needucaþi

Alte surse

Oricine

Nici o sursã

Nª

NR

La rubrica Alte surse din Fig. au fost mentionate urmatoarele: Rudele 1,1% Tineretul 1,0% Conducerea tarii 0,6% Trantorii, lenesii 0,3% Agentii economic (de exemplu, Union Fenosa) 0,3% Cunoscutii 0,2% Tiganii 0,1% Colegii de serviciu 0,1% Alte surse 1,0%

(PROIECT)

87

Fig. 43. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca bolile transmisibile?

(Intrebare deschisa)

17%

12%

7%

3%

2%

2%

1 %

2%

8 %

6%

32%10%

Instituþii medicale / instrumente medicaleinfectate

Persoanele bolnave / uti l izarea în comun aobiectelor (consumatori i de drog, a lcool ,Locuri le publice (strada, transport public,

piaþa, frizeriile etc.)

Mediul înconjurãtor (apa, aerul etc.)

Persoanele din mediul înconjurãtor

Relaþii cu parteneri necunoscuþi

Murdã r ia

Alte surse

Oricine

Nic i o sursã

N ª

N R

La rubrica Alte surse din Fig. au fost mentionate urmatoarele:

Persoanele apropiate 0,5% Ereditate 0,3% Vecinii 0,2% Colegii de serviciu 0,1% Alte surse 0,9%

Fig. 44. Care considerati ca este principala sursa de unde ar putea veni asupra Dvs. sau a membrilor familiei dvs. astfel de pericole ca influenta medicamentoasa asupra psihicului?

(Intrebare deschisa)

(PROIECT)

88

1 7 %

7 %

6 %

5 %

1 %

1 %

2 %

2 0 %4 2 %

Inst i tuþi i le medica le (negl i jenþa,i n c o m p e t e n þ a p e r s o n a l u l u i m e d i c a l )

N i c i o s u r s ã

M e d i c a m e n t e n e c a l i t a t i v e / e x p i r a t e

O r i c i n e

D r o g u r i , a l c o o l

F r u s t r a r e

A l t e s u r s e

N ª

N R

Capitolul: Dreptul la munca si protectia muncii

Fig. 45. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii despre posibilitatea de a gasi un loc de munca bine platit?

11%

12%

41%

39%

45%

47%

2%

1%

1%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Locurile de muncã bine plãtitepot fi gãsite doar cu ajutorul

rudelor, prietenilor

Accesul la locurile de muncã bineplãtite presupune cumãtrism,

mitã

1 - totalmente nu sunt de acord 2-5 6-9 10 - totalmente sunt de acord NR

Fig. 46. In ce masura Va sunt asigurate drepturile la:

(PROIECT)

89

3%3%

4%

9%6%

8%

5%

3%

1%

3%

7%

4%

1%2%

4%4%

6%

10%

6%

4%4%

7%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

1 -neasigurat

2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurãasigurat

Nu cunosc

Locul de muncã Protecþia muncii la locul de muncã Nota: Diferentele pana la 100% reprezinta persoanele care nu au loc de munca

Capitolul: Dreptul la un mediu sanatos

Fig. 47. Cum apreciati calitatea apei din apeduct (fantana, in cazurile in care apeductul nu fu nctioneaza sau lipseste )?

F o a r t e b u n ã ; 9 %

B u n ã ; 5 5 %

R e a ; 2 3 %

F o a r t e r e a ; 1 2 % N R ; 1 %

Fig. 48. In ce masura Va este respectat:

(PROIECT)

90

12%

8%

12%

6%

22%

18%

13%

6%5%

2%1%

15%

7%

8%

9%

5%

1%

11%

10%

14%15%

12%

5%

12%

9%

14%

8%

7%

11%

15%

5%

2%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

1 - deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurã

Nª/NR

Dreptul la apã potabilã calitativã Dreptul la aer calitativ Dreptul la luarea deciziei în probleme de mediu

Capitolul: Dreptul la educatie

Fig. 49. In ce masura statul asigura accesul egal la educatie si conditii egale de studiu?

(PROIECT)

91

13%

20%

11%

3%3%

5%

7%

6%

13%

11%

8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

1 - deloc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 - înfoartemare

mãsurã

Nª/NR

(PROIECT)

92