c •• •• u

răiittcă Drietenia româno-sovieticag III No. l,a

,

RedactIa s' administratia Arad. BuL ReglDii Maria 24

1°181'00." Redacţia ŞI aCUIHn. 1/ l'lpografla AI-l l.

8 PAGINI BO LEI

l~SO. Apare sub conducerea unui comitet

Arad. Joi. 8 Hoemvrie 1945

Abona •• ntll: haar L • , 1000 +1 00 P.e"l1 ..... lIril 5,jadluta'or 900 + 1 Ol) AlItOrilltl. .esdtutll JiJ.GOlI Lei p. ••

~_"""~"":L'W;~.aii~~·:J;i, ... ~ __ a~.,",,-::;: ~~r';'~~~~~~

DE 7 raOEMVRIE de BOGDAN IOAN Dtn1eeeu • &finn8t ba ,oate Imprejt._ rjriJe el locnl RomânJci ,,1 al tuturor popoarelor din C\6Dtrul Europei este alături de Uniur.ea Sol-'iptică. Căci nn. mai Mtfel se pot ~lgura independenta si 8uvera.nitatt'a acesji)r POPtoara {Un totdeauna IUl'Kmnţate de Imperiallsmnl german.

Azi se illlpllnese 28 de ani UeI3 lllJLr€S l"eVO_

lutle sucl.l.lista diu RI1Sl8. In acest au ~ta !lUi­

re săl"ÎJ8'\I3re a p.'ogre_ aUlUJ Si Jiix:rtdţli se poa. te pr a:Ull1i SUI) semnul

•• lIi VlCt'h"lel totaîe si delllll_ imperULw.mwIU naz.l!ll g~r·

niliit8r 1t>Il\lliUi japonf"Z. a f(, st lung SI greu. da.r da_

~-ajuiUl şi. :.p.r.ttu.lw de sacrUl. teDOOitutc al biaţlllllllor UUJ.W, Ii'a

pnu iJlil'ângc1"QS bloCului fas-

toate popoarele OOtropite. sau alC puterllor fa!occ,te sunt

i'0t ()ecide f>.ÎDgW'6 adUiJl-a

au lee irănlân~rl pu. eooll'llluce. provocate

r<imăi1te Psciste, ca. democratia abia c /\şti.

corlvi'~"lir.-a pasnlCă Intre po să lupte intreaga Imna

"i dor itonre de pace, pen­lumea dlstrugerU să nu-si m&J ridica capul niciodată.

IQf(snil!at,i ia N aţiunUor U IlIte si toL , dorit<'3re ,,1 iubitoare de ~ QOf'C8:C să pună bazele unel Păei jn· li dur.1bile, care aă a.sigure pentru

li11i"tea şi ].rosperltatea tu. tărilor mici ,,1 mari. Toate popou_

interesul ca mia lor să nU mr.f niciodată .le sabia lnsân.

VlIimul războlu, a unită a fa.-.cism'lhtJ

prttsae .. 1 trU8furi'e a JJllll<»l,ne de \-ktim,<, din rândurile

care nn111('eSC dIn greu si nil

comun cu jntere..'lele cllci-

insII CAută 41 SCăpare -lin ('{I1lF;('Ctntă a războiului

R'ffln prr.vGOOt de faScism. Toot6 cau~5 !;fi-Il! creeze- o fumlă de

~el:na-m'l,nt care flă fie mal potrivitĂ nE'cesit5tile lor si ('nr.,. "'ii le Mi·

a tl"lce dnrabllă 0;;1 JUSta, precum pro~peritflte economică. politică si

forfelor fa!!dsmulul .1 llOpoorelor IIIl (llltorf'<;le pfor·

(1epua de N!I~lun~le Unite, en l..!ulunea Sp.vit'ticfi_ Mare1e

snvietll'. care R purtat timp fIe ani la'l'eUl r"7.holnlui. ('are conle­suncrior;'nt_ m~lf"n~lf'lor 'nI\­

n'" (.('dat "tunr': ('An(1 maillri­amf'ni rd eredPa cit tOtul E'Sfe lller. I!rest PO~Ol' brav ",1 ('.nT!lg\os 8. a..'llma. ile dorinta de, Uberuue pe II ('~~'il!;at-o in urma marci revo. OOci"Hst4>.

";"'Mrf'1\ " .. ni' ~ JW'n ...... '"1 f1l"'('f~t ""tn,...~.P tu nrl .... "l .. il"" TTn111'lti 80·

~·'I ~fyo.. .,.. , N oemvrl~ n11

nllllla.t O ~~ a poponabIl

sovietic, ea dePăst'st6 granItele tărU &a. le şi. !i6 trsn,dOl'IlJă într'un praa.nl.c al lntrege1 lum! democra.tice si progretJiste. ~1le p" care le-a făCUt Uniunea SOl-it:tlc5 in cei 28 de anI, sunt unice în i ... torie. l~ginlUl sociali:;t a făCUt pro­grese 11'i:nitoal'e in domeniul econot\lic~ ţ,{ilnţiflc, tehni(', ei cullural Planurile dI!cinaIe :w realizat progrese uimitoare in domeniul a&rirulturll, ('lectriilcă,ril In· dustrial~H, etc. •

In afară de aoensta, poporul sovietic a fO$t crescut si educat intr'un spirit pao.ni.c •.

Toate aoeete progrese au creat nn stat J?Utemio 8C:('iauS!. ('are dela Inceput a dus o politică de ~CQ 011 ~ prietenie <'u t<X'!..;e po~~lrt'le miei ... 1 marI.

Acest stl.l~. prin. {'{1u('f' ,ia pc enre a. dat.o .-etă~ntlor eRI, a rf'u..,!. să iIlfEiP­tllia."cl5. (,'():lvif'tuirea pa~nici'i Între "*11' pellte 100 de n·i~lon!l.lltafl; din care este (()T'llat" POIlttlat~ 51\.

C"n .. :ient dt' pericolul imperiaHs. ..1 f:1.:ori"t C\""t> "''''f'nmffl. pnel'a lumii, tJniunl'a. 8(.,1('tlc.~ a fO!<t pri'llUI St8.f. C"..-e a. ft,·prt'7.'lt lumE-il desnrp pt>rirolul care o pân(l .. ~t~ o;i a fn!'J~ prlma putere C/lr~ ",I-a r·,li{'"t /!'lft@<ul t'Amfra ,,~Iu­nU hl'lerl"te. Rf>('1ml'>'lrAn(l , ... , .. d\a.t ne· "en'Ul ~e,cI~1 a~tunl, linlUIM'8 SI)_ v!At\C~ S'I1 etră(htit m TE"lI.ll7.area unel s.nroniPri inn'" t'l"le t1'p! m-'lri Uemoera. tii. 'OMHI'11 ..... 'v"TfOa clvfll ,..M,eI.

n1l"'~ Infr-ân<!e1'ea forfelor f_ctfltf!. Unin_a. S'Jv1ctl,,~ a ,.otPra+ tn _1 mat tw.ul't timp la. Organl,..af~· NRlluni101' lfntfe. 'Pf'11'Tll Il 1"1't. ~uu1f"1 n&rH! ln tu·

tăPttdra unei Ilie!. solide si durabile si la aoigurarea seeuri'tăţ!1 mondiale.

~p.iri_~ de oolD.boa.l-e şi de lOleerlta.­te .al l,;lllunU Sovietice e&te caracteriza~ tie ~&i dl. Cllur<.l1iU, care a accentua.t t'i ,.Un1u.,ea St.\·ietică Isi respectă. in toate imprejurarile, cuvântul d3t si angajamentele luate".

Terminaudu se \'idorloll războiul lm. pot.riva faseislnulw, Uniunea Sovietică si.a a"'ătat gt".JlE"rodta.te&. ~ă de po. poarele mld. care a.u fO!lt tăT"J.te in răz. Mu, allltur! de Hitler, de către cliciIe trăd,ătoal'e din ace&te tari,

Armata ROsie, eare a ajUtat la elibe. rarea firii noastre si la gon.irea clicel 8ntonescie~, (iuPă formarea unui gu­'\'ern dcmocrvfk', ne-a redat Al-&>alnl de Nord. ne·a ujntat cconomlwste, îm. p rwnutândll-ne () mare CllDtitate' de ~e. reale Ctl eare am puiut ";i SCăpam de foametea. ~('I ne 'ameninţa. Prlroulerii r(\mâui care se găseau fn U. R. S. :;1. au fOSt apI"l)Hpe in intregime rep:1trI8fÎ. TO:lte vasele UOIlstre ele razboiu Oii 00. merci:!).. ne'au f()Oţt reoot~. iaz guver_ JIul t]roza, si popor11l rc:mân au încre. derea marl"lllI popor IOvi('tic.

Acum. la a 28 a. lU'iven&re a marei revolutii' socjali~te. România ~l popo. lUI roman se află n.lăHlTI de Unlll~ SOvietteă, de Natiunile' l)'1lI~e OIii rIe toa. te popoarele iuNto~ (le pace. Aeeasta pd1tiCl\ a DOMtră de astlid. este sin. g1lrf) jus~ si rt'prerlnt.li 'ntE'l'~ele per" ~n('ntc ll.Ie p(\porului romA,a

MA.rele n~!rn b?;rtoat de stat, Ntcohle

, Acum, dllPă 3!l1tel1 ~llrprlni'f' .,1 j~l't. ft', suntem pe linia poli(icei nm'lLrc fi~ }'eşti, alături de ::'\"atiunlE' rnite, prip~ tenU no<;tri de totdell.Glla. ~cţiu~P8. jn!\ă. ('ar3 mai cnntă 'n.

n }Luro "Il provocare dP. discordie i l1 tt'l"o aliati. caută si de a..,tă dată Să prpzlnte lumii o 51matie lreală de;,pre stările! dela n~t. FOl'(ple t'Pllcthtnij incparc" III:' el f •· il a (' ;l]meze gtll-'E'rnu.l t;;i tOat-o 8ctiflni\e 0010, Să ~~decc pricwnia dintre 1;:0_ mAnia ,,1 Gll.iunc8. So'ViCtică. prin Jife'_ rlte Joou11 m~chhw. I'oporul român elihcnlf de "uh diferitel(' dictaturi, I"S~ insii vl/;'ilpnt 1"1 V8 "ti să se apere jm. POtriva un~ltirilor rN\Cf1onar('.

Arttm, cu ocazia c~l('1 de a 28·a anl­V(}lsBrt II mftl"ef l'e\'olut!1 sociali. .. +f' /lin Oc~omvrle. p(1)ol'ul român î:",i manifl' .. tă Ciu7..a. s,\ hotarir~ de !'I. înfăptui o tru~ libel'ă. df'l'lKcra~, suwntn'i. si !l'l'wJ. tă. care roi\; (lU~1i o pOlitlef\ de sin<'pr,a ~f ve<;ftică 'prl('U-nu- (,ti Uniunea. 80vll' ti"'&, spre binf!le Tilrii lomâll%ti.

La salutul pe C'.are popoarele l:nhmll Sovietice l-au trimis ~i RomânJel I'n prilejul ~nel 00 '7 N01'mvrie, poporul ro­hllm rJi.,'1pandl' urân-d marei nlY.lstre v ... cine 0:1 ~enlf'11l1uj ei condUCător. gE'flC. ra,IL,cJmul ~t~]in, pr08perltR te si. lzbân. d~ tu sfO'J'tărl1c pe eare le tace pentrU It. dărui 1mnU. tu colnborare ea Na.tlI1-Jille Uulte. O p&ee justA si eât wat trai. mea.

'''~IIII.'''III1II1ImIlIlIlIl''II''IIIMIlIlIlIllIIb~i~''''IIIiIlIIII''1I1i1i .... IIIiIIII .... IIII .. IIIiIUIIII ......... 1

o valoroasA conferintă

7 Noemvrie 1917 şi 28 ani de marete înfapfuiri ~n Uniunea Sovietica - Istoricul

Uniunii Sovietice mişcării revolutionare - In

Prqgrese Însemnate în ce constă puterea toate domeniile vietii

I , ,

DeClaratîUe c..·]u; miilor BiiÎen·""v Dumi.ru. reprezentantul . ~a Arad a C ~mls;ej A ;;are de C onlrg,

Cu ocaiia anivl!tsării a 28 ani a ina rci reve/uţii dm Rusia, dl. maIOr Baje no!) Dumitru, reprezenlantul C!'misil'i .. 1liate 'de (;onlrol la Arad, a ~fâcut dec(u raţii presei. reprezentanţilor 'qutorit4ţilo r ŞI organizaţiilor politic~ din localitale

Recepţia a auut loc in localul Comutei Aliate de Con/rol. Au participat d- nil: prefect VQŞlinar Gheorghe, primar Pălincaş loan, maior Ionescu delegatul garni.:oonel Arad, SeCondat de locot. Zu bacu, Ludoşan Nicolae primpreŞedintel al Tribunalului Arad, Sintion G. s/'creta lui Comisiei Locale,' Prudnâr Petre, secretarul Partidului CQmflIlist Roman •. Simăndan Petre. secrelarul Frontului p, ugarilor, Oogaru Constantin din partea U. P.·ului, l:Iolban Crăciun, secrt1arul A •. p,. 1 C. Popescu, secretarul ARLU:)- ulvi; Partidul Soclal·Democrat a fost reprezentat -prin d·nii: TodiciÎ Simwn, Stănescu &ovril. I'op Vasile, Mare loall, Iosif Vulpe din partea Partidului Liber al, Vârlaciu Ioan fi Noţiu Ghe.orghe, Ins pec/oratul Scolar. Belle Petre Şi Sos .·!.ladar din partea Sindicatului ZiariJjtilor. •

Conferinta a fost tradusă dc către '.il locol. superior Cuciue ain parli!a Co misîci Aliate de Control li di. locf)t, Zubacu.

Un istoric al mişcărilor de eliberare a popoarelor In. faţa acestui reprezcnintiv auditoriu

al opiniei publice dI. maior Bajenov. un participant activ al revoluţiei !'oCÎa­liste din lIll~. Şi·a iesvollat conferinţa, făcând o amplă expull"!re asupra eveni· mentelor, care au determin:tt i!lbuI'nirea revoluţiei fzance.ze diD 17!19 fi 114 isto-

.nc al caurelor revoluţi.>i socialiste dj~. lHl05 şi 1917. Ocupându-se de cara"icrul revoluţiilot ce au avut luc in Eu.·opa. d-sa spunt' cii aceasta retul!ă din cioc· nirile ideologiilor invecaite cu cele noui. progresisle Şi care nu vor 5.1 !IIt> incadre­&8 ia cezcul Jtrlmt· d.e vedeti· al Lmcula·

lui oprimanL Asemenea eara.clere progre· siste a avut revoluţia fFan:\eză care a lansat riisunătoarele principij .le: liber· tate, I'gaJitate Şi fra.rernitate, iar revolu­ţia engleză a dat ?fÎlllele inceputuri de eonstiluţ~ iIu;:lobate in ,.Magua ~ Uberlalum". Reyoluţia a.zwlai l8'A a'

"

1.

r.

.;

.. ~

, . ..

• l'ATRJOnrn

Trăiască Armata Roşie eliberatoare~ --SCu:urat jugul imperialist. redilnd liber­la!!:! io1t:gJlor. Pretutindeni. unde lIu ,1'

'Vut loc re\'olllţii progre~jste, ~tructurl1 Statului a :.uferil .serioase schimbări in spre u viaţă socială mai bună.

- Mişcarea re'·oluţioI.ară din Uniu­nea So\ietică are Ull trecut foarte bogat. Acţiunile revoluţionare se pierd in ,,·ea· curile s(",urse. Glnlrcul "Stienc.a Ra· un" amin!t:ştc d" legl'wlarele n!iŞdiri

l'l1'Voluţionare, atribuind iniţiativa con· duciltorului Pugaciov. Revoluţia. 60cia-

; listă a influent·at asupra intregei om(­uiri. Revoluţia din '1 Noemwie 191', respectiv 23 Oclomvrie (stil \'cchi) • fost transformată fn revoluţia proletariatul uit când puterea in Stat a fost luată de sovietele ruunciloreŞli ţărăneşti Şi miM· tare.

Situatia din Rusia taristă - l'na din' cauzele Inincijl:J.le ale re·

"oluţil"i .. Josi mizeria f.:e. domuea in timpul cOliJuccrH ţari.te. Acest imperiu., ('.lill' era cel mai mare din:"e I",tle i'D­periile existente dispunea de cele mai multe bogaţii, fosă dalorită conducerii ţilris/e ŞI luxului extraordinar a ajuns ~ă dt!cadă atât Ue mult Ilie/it rnili ,;1 ne de oameni au pierit din cauza foalnelei. In domeniUl industrial, filhricile şi mi­nele de cărbuni, I"rau conduse 'ele loţi, afară d<' ruşi, c~pitaluli slruine, c~lre in ).,C să des\'olfc ill!luslria. I\cS\"OllllU mai llIult o industric a exploaturii. Proprie. Wţile agricole erau in mina ?tincipilur ŞI lalifundia.rilor, <,ulhvaroa se fUct'a Îu dijmă. in r.ondiţiunile ccle mai primi. On), astfel <'ă s'a ajuns la UII deza~lru economic. transformat In cunoscutele e­pidemii de fonmele care au sllcerat mili· oane de vieţi. In această stare deplora· hilă a gihit pe Rmia ţ.arislă războiul imperialist din 1914; Cu armament slab.

arllll11C1 cal'e se jJrezell!a in condiţiuni slabe,. utilt În ceeaCe priveşto,! echiparea cât Şi educaţi:! utilitarii., .l'rimind lI-Stfei lovituri fatale. Numai prin eforturlle ce· tăţenilor dezastrul ce arueninţ.a Rusia a fost oprit. La fel. lot ncest eroism al popwului a triumfat Şi in luplcle cnmte

. ..le apărurea Patriei, conlra IIrJuatei germane, iiicând ca prin ofensiva de· elanŞată să distrugă forţele na,lste.

- Rusia a fost tnmsfonllată Îlltr'un (>locot de nemulţumiri CU re a dus la i"hucnÎrea rt"foluţiei din :.!e Fehrn.lric III! 7 eânp conducerea imperialista. a· fost inlocuint.l eu guvewele vremelnke, dar nici acestea n'au dnt rezultntele aŞ· replnle, deoarece In conducere erau a· ceiaşi oameni fideli regimului ţarist. In fruntea mişcării stătea Partidul Co­munist BolŞevic condus de marele Le· ,nin. cu lozincele Jui clare. chemări le sale clasice. oo.re au găsit un adAnc e· cou in sufletele muncitorilor.

"Revolutla prolelarlatului, de vorbit s'a înfăptuit"

care am

La sfârşitul lunei Octomvrie 191'1, si. tuaţia a fost ptlit de încordată Încât priulr'o miŞc.are armată Il izbucnit re· voluţia care a dus la disturnarea g.I\(!r· I1Ulul vremelnic Şi

la instaurarea unui {juvern sovicfic, fII fruntea ciJruia se glisca Lenin. Aceaslă re/)oluţi~ a fost IJrcyillila. la l'etrO'JIad de către Partidul C()11l'l­lIi8i 8olşc(,ic care ac/iva subvcrs.u sub conducerea lui LeI/in, care din a3Cuna dădea directivele lupt ci ~Q'

socialiste. . Prin plecarea lui Lenin In Finl~nda. toală aeti vilalea dela Petrogl ad a f os t preluată de clltrc. Stalin. ConUictul ar' Illat a fost condus de cutre S~aUn Şi a

ine~put prin aseclil"rta palatului de iar· nă. unde ~tătea guvernUl vremelnic, Si· tuaţia lui Lenin a de"enit gra~ă şi a fost transp(Jrtat la SmoLillâ.i unde tru. ia sub ocrot~r{'a Imlrinariior din garda r,.şie. Toate unilliţile gărzilor ro:;'li au fost concentrate la Smolinâi unde a fost ocupat vestitul In,tilu[ de Iele care ac· ti\'a sub dirt'('(a supruH:ghere a iUlpii.ra· lului. Gărzile ro:;.ii reu.ş.t:~e să iilfr.in~ă armatele illlpcriaHsle dez:ufilâlldu-Je, a~tfc1 că Lenin filnd fericit cII a pulut ajunge in sala Institut ului SnlOlinâi nnde se ţinea congresul IIOvietelor, a ex-clamat m('mor;lbilele cuvinle: .

- /(evoluţia j"'rolpla;lalului de care a.ut vorbi!, ,'a i.n/lip/uit.

Decrete istorice In aceiaş'i nOJple a fo~l akiHUIl gu. Armo.tele glJnilor roşU Ou respins

glia 9 la SUI~j Iar In Fnmţa.nici n,u l2.3 milioane tone. In Hl37 sia ajun~ la duvollare3 aVll.lâ la lOl~. Sovietică avea 14.5 mil. tone. {It; r~

In al doilea p1a.n cincinal producţia 1;}.2 milioane. Iar fn anul lWl ~ t

fontei ,'a dublat, iar industria' ,rea Il nia a fost intrecula. In a~st 'h: "'t oţelului a crescut de două ori f1 j~l.Ină. de fabricaţie. ~:f tate. Induslrja aJuminiului de 10 ofl. OTEl,UL: 1913, Rusia a avut li '~

Construirea de maŞini in iimpul ce· lio!l.Illl tone, Germania 13.8 l<.: ~ lui de al doilea plan cincinal a tone, 1937 URSS. a avut 17.7 l!I, JII

crescut de 23 de ori. ne, Germania 19.8 miI. tOne. In pwwţ.a eleC.frificării ţării ;dela 10- CARBUNE: 19J3, Rusia ~a,l ~

cuI iiI !li·lea ce·l ocupa in Europa Il a- tone, Germania 13,1 milioane mIII. JUlH J.p. locul al 2·1ea şi In locul al URSS. 127.2 miI. tone. Gennlni.a :> :ea .In lume. In induslria mangaluiui mi!. tone. iar Inainle de iSbuenjrq al BJunfi o.În locul al 4·100, la locul (n· boiulul, Germania Il fost d~: t~i. dealemenea IlcelaŞ locl·a atins şi 1ntrecută. in l,lbti<.alea mu.şinilor.

In ceeace priVI!Şle desvollarea in<1us. INDUSTRIA DE MASINI faţă' (ria.lă d·sa ne faCe următoarele paralele nul 1913, tn URSS. a rrescul de ~ statistice: FONT A: In allul HJl:~ Rusia jar tn Gennanla a w-escut abia ~ avea 4.2 milioane tone, iar Germania la sulă. •

3--. TI '

Prevederile generalissimului Stalin - Pe plllll edilitar URSS·ul după re·

voluţie a construit cele mai masive lqi. ni Şi oraşe inl r' Ull tilllp relaHv scud, .ati1Jo.wd cele mai măreţe realizări din luro~. , ,

- Inainle Cu 1'; ani de isbucnil'ea războiului genialul Stalin. a prevăzut de· zastrul unUi eveutual rlhhoiu Şi dwceea a dispus, ca

fabricile din Vestul ţăTi{ sif fie mu­tate în Est, chiar pesle Vrali, ullde

'Q luat fiinţă apoi cea mai pult:rni. că industrie, (wand la dispoziţiI! le~ lurle de mCl/eIii pritlll! neexploata. te pdm'f atunct. Deasemenea' a re­zolvat într'un mod admirabil Şi u­til problema regiunii Nordului. ca­re fn actualul războiu a contribuit Intr' () largă măsură la câştigarea

victoriei.

In doml"niul agriculturii a fl[eut adevli· rale revelaţii prin de~fiinţarea proprie· tăţilor individ U:J le şi inlocuifl.l:l., lor, prin colho:r:uri; imbunăI1î.ţind a sI fel sIa· rea economică a ţării Şi inlrcprinzând

o agricultură r.Jţiouală prill Ci:'

bra~elor de 1l1llll1'!1, c,lrc au fost I~ itc ]ll-ill cele Ului llJUtl~rlJC maşini ( ti1~J ugrkol. AŞa ~e explitu că pn, holUl nera st , cal e a piitI" uns 3d1r,: la inima R usiej, PO?OlU'cle Uniunij ~ )f

tice IIU a~·ll.t asigurată hrana ŞI ~ ri< pună tie rezerve veulru a conlmUl o bolUI victorios, impotriva Gernu.",!,afu Japoniei imperialiste. ~~

- Pe pion cultural, URSS. II li: ,"' cat de 100 de ori numărul un!:. In,

ililăţilor care existau sub ttglC 'Ill , ţarist.

In toate cenlrele mari, au luat!' rrie Institute de &liinţe Academice. G. JI nul a dispuS" Ştiiuţă gener&lii. fi! ~ mUllci{ori, puniindu.le la di~pOliţ~ NI gratuite Şi burse; ridirÎlnd nstfel n; I

cll.Uural al maselor. Deasemenea In. ~,~~ în acest timp Il luat o des'Voliare F"" ş.1i. Din suuuJ jJoporuh.u s'au rii 31 elemente strălucite, talentul cărora nl dovedit la lnlrecerile internaţiOJl,1le pc Bruxelles şi aHe oraŞe unde DO ctj locul fntâiu din lume.

'il

O strânsă colaborare cu popoarele"lult 'l~: şi nu un export de idei politice ~'rUl

Cu (oale că In URSS. există

!i0 de nuţiollaltlăţi, /S'a putut face aceea sudm ă ideologică IIi .u/letea$' că tnlocuÎndu,se ura Şovină li ~. si(ll~ prin dragoste faţii de toU a­ceea care locuiesc Şi iubesc pămân-

t ul sovietic.

:!lă. In fot d ('cursul expunerii dL Itl in.

~ajenov a fosl indelung aplaudat. ii.i

Din partea celor prezenţi au ră.) Ilt.l prin calde c.uvinte de mulţumi!\! ~ţf p1"ereet VoŞUnar Gheorghe, Prudn3r

ernu.) 1iO\leLk, ILo Iruntea CărUIa se intervenţiile coaliţiei Şi îl! Uliul 1922, • d Războiul .. dovedit puternica. unitate ~,bea Lcu.iu, luawlu·se deCIClt i$lori~e <nlarindu-se spre Paei/ic, au e.s· P" â r. a popoarelor sO\'ietice care n'au cedat

tre. secre!arul Partidului Comunist, w:

mion G., in nuroele muncitorilor * ~a C. Pope!Cu in numele ARLUS .. ultd. .uo

Dupli aceasla ft'cepţia a lunt sfA[ţ! ~!l8 sând adânc săpate tn sunete fn'~' ~ ~ tatea ulei de 7 Nol'. 1917 Ş.i 28 ani

·.rin care lot: tru$tază noul drUIll al Hu· robit l'ladiuostocu, respmg l!d . e . . C prupagandei Şi ameninţărilor imperia. uel. japonezi.

,Pl·imul. decret lausat a fO$I, Pace. pen. _ Acţiunea de inSltaurare a regimului li~te. Se Ildel"E'Ie.Şte prO\'erbul rus că.: Iru termillarea războiulUi illlVtlriali~t cu socialist s'a fllcut cu grele jertfe, Insă. Dreptatea nu arde, fi in apll 'nu le ne

· I.crma.nia. PaCe illtre toate popoareltl u· cu forţe proprii, do ,'edindu· se marile 'neacă, _______________ -rlclc uin;:rsului, lucru care a avut o mare calităţi ale unită:ţii de clasa Şi ide,i' pe, w llilluwţi a~ullla lumii iutregi; ~re le posedă pO;Joarele so\'ietice. ;"- - Noi - spu'ie fn continuare tit ( O r s O

Ca reforille inleem.', s'a LtolĂrH: Pă· Conferenţiarul arată că o perioadă maior Bajellf1v _ dorim o ,trân'iă Telefon ~ Re:" cs mântui !iii 11e d&claral pl'Oprietal~ ,de 24 de ani In viat.a unui om lnseam· colaborare cu toate popoarele lumii, -:;::=;::==;::=-__ ,.3, ... :'_Şl_·_7_flI-.;'!L~

~)tatuJui, naţionalIzat, fură recompensa. nă ceva. iar in viaţa unui Stat; gllndin- Şi nimeni '4 nu creadă c' noi din ~ Ioale latifund.iile au fo~t Iicilidalc prin· . du-ne la desvolta:rea fi progresul lui, vicloria ctJ.Ştigată, vrem 'iÎ facem Cel mai mare film rusesc ~ t:t

'lr'u :.iuguru. trăl.>iilura de cOIlQciu. 'trece neobser\'ată. 'I un export al ideilor noastre politice. PETROGRAD 1911 s a ~IO nalJ.zarea inll'l'p.mderiillr, !nGUS- ... tria a intrat in propriflatuJ. ~tatului. 'REALIZARILE DIN UNIUNEA SOVIJ:?- - Trehue să se ştie cll. strălucl:tele Forillarea unui aparat de eondUt:ere, re· TICA IN LUMINA CIFRELOR IU(lOese obţinute, sunt l'C2uit&tul rCl)i- Reql-e· Traub er

· v(lluţia ma.lură.nd tot apUIulul vedliu de Pentru a oglindi realizirile Ce s'au .mulUi n'lstru socialist. •

c<jrc uu s'a [lutut folosi nici un lUO' .făcut Jn URSS., tlJ. maior Bajenov DO pe-::.aTreinl'asăavdău. COr~ub~~eU'I, ~ ddeecuX::lrud

; CU CIRtOV Si KISARDINI. i'I',:~ meni. deoarece nu corespundea nouilor prezinlă o serie de date statistice rom- Q <iZ '-'.... <D" ...

eoncepyii de vjilor. Aceasta cOllCrelizare .paralive fntre Germania Şi Rusia. in04f'o cluei. atU de zile 11 .vom in liiIulll!., .fău- CI n e m • TeJef. 24-45. - RSIlI: ~'1ll' • victoriei in decrete i .. lJr!f;e· s'a I·ii~· pAnd din 1913' Şi până la isbuCnir"a Cit- rind () ţară Şi mai puternică decAt Il ... zilnio la l, 1i,7 tb r,u a pândit fulgerător in tot Ctl[.rinsul H u· lui de al doilea războiu mondial. Reda· fost, !uplilnd dârz pentru pă,$trarea in- • A RO. Dumioec/i III orelt CIl S'

,~,!i. Peste lot gărzile r09"i" II.U Ieu.Şl! ~l rea. esle făcută pe calegorii şi domenii dependcllţei Şi pentru Întărirea a;Iărl-.· • 11 mllt!neo. IIlI1ll Qcupa marile centre inlIH'ra."l. ~h·aţ· de activitate după cum urmează: ri.i ţării z:oaslL·e. AU perla stUdiourilor maglliare ~ lieUt ţiun~a insă s'a con~olidat inspre Sud. AGRICULTURA: In Uniunea Sovietică Dl. maior BajenO'V .. a.ooentuat ooIa- E. Karady, Nagy Istvan, Halmay t'iO\' blCCpând astfel perioada ri4boi,ului civil, dewoltarea agriCOlă • crescut de noul[ bQn:.rea Uniunii SovietiCe en Statele U· Uray fn In care a dura! timp de trei ani Şi au in· oti faţă de ailUl 1913 Tot în aceasli1 pe- nite ale Americei, cu Anglia fi eu toate O··..., • b ·~trt

;~~: ;r~m~~:\::ot::a!~or. a 14 slate a ~~~~~~l!~C~~:~ij~\: 1~re~c~tutr I~OA~~ ~;!~~:~ ;~~~~ pentru întărirea Şi a· IDlma DU mal ale ~~~I

rea..lizlrl unice.

(~J · Tel. 12-32,. Rarr. la F Telef.20-1O. Repr. Ia J R I Tel. 1943, R6pr. J./1 CI ••• _ Xeltt,ll-iJ."B; ~I! rani s 3., 5, şJ 7. Dumine- "rum 3, S, '1 şi 9'- Dunl. . o y a 3,6, şi 7 Dum, ~ I la ~ ti ,.1. Da' ac

~ . . ti ca şi !~~~~~I 11.30 _ II Ş;J~~~tJ~t~,rj~:tio;ee~e~, . 8~:b~t~~i ~a 1~,~ ti V01l şi ~~D~~!I li~ :: ~Z;J.. . ~O.l Ăz.J. o comedie e ... traOrdJDa a 9621 NumaI ~ zile, Q63 AZI tumul AllHlllGaQ )Ilj .~ I

· .Marele flJ7 american de~vf.>ntud Of'''' · I "" PtiznniEr@le destinului . M 'N C , UNA :~ nr~m~nt9, n ,unI nnri[uln~rn usta ŞI un. pantalon Jn~~'palld de V'?erl • I Cu celebrul Aki': ~f:'oU li MurleJ '~ lh~~l~,!l~~! ~ ~~l ~ .. ~U~tI 1 cu C~~::iJa~~~R~~ cc;;:;;. Maly '1~~~~i~~= !a~1 Ate~li=~;ti;n~ ~.iI :~

..,r, l! N'omivrIe leu PA TRlonJt.; • ~~~'''''mI''''''IIIlIlIIIII44I1''IIIC:lIaIlIl~~,,~~~,,''''~''~IIIE~lIalK3-=IIII''''~"1:~1I1i1I1I"1I""""II""II"'" ____ - .... tiA 0& R' ea· C f

J

~ ~neransiimul S~ann ; ăzul de un di~Jomat

american , r~D1 dintre cele mai ma.r:l sneeese a

t repW't<lot 80llW D.Oe8ta de cat tea dlw ~ E. Davl.e@, fOf>t amba&\dor al .clor Unite la. J\foscO'I(a îlltre a.njj

)~8, &TI) a editat intr'un volUlJl • proaPG boo de pagilll Jurll.a.lul d.!IIl, .re imp!csiilc. avute la: Mosco,'s il! genern.l ro li ruune3 Sonetlca.

De ce (olab răm cu Uniunea Sovietică de ST. 1. SIMON

A.fit&z:I, eAnd popoarele l.lbere al. e UnlaIdl SovIetice anhel'~ă pentru a t8 .• oară m:o.rea revolutie iIOC:II&tj.I tj;tl anUl 1917, care a îD!leuma.t sfir!iiw 1 oplimilrii, sfârşitul IIObjugărli ace!lt<Jl' popoare, se cuvbJe 8ă luăm !'li DOi pa.r­te la a.ceastă mare soarbjitoare a pc>poartJor sovietice., pentf1lCă am fOl$t eUber &fi de sub tilama fBltcbtă ~1;orită yt..J tf,'jiei IICluf.."iwţilor ostElsi al Armatei B~.

Se cuvme Să lUăm pa.rte 1& acea sta sărbătoare eu atU mal mUlt cu ~ t după ZŞ August 19U, Uoa can • sfărAmat pentru totdeauna ba.riere1e, ca re ne..au iJr.ola.f ele U~ Sovietic. ajufOl1ll pe f'alC l·am primit, a toet ne.. mărginit·

PoUtlc., externA a UnJmdi Soviel ioo nu E'3te o poHtiCă de asuprire si ..le domina.re Il (l(")orlalte popoare mai mici, • ci o poutk.ă a libertătU "" con \-ietuiril pasnice lutle popoare. Deattlel pentru această llbert>lte a popoaz"elnr 1~1 lJniunea So"ietjcă a adus cele mal g rele Jertfe de sauge ei ('.ele mal mari I'oaCrllicii de \"H>ti orneneitl la CtUIIu'

~ r'ăzboiwui pentru ~rAngA;r';ii;;~;caA~duC;;Îeui~Î

~ In tc.-ate domeJliUe de viaţă uriaşa ta.. i' nil SovIe~ aAmiDistr&.f1a romA- Tot în urma. tratativelor dela Mosc() , I ră a so""iete!or a ajuta.t desinteresat uoo.scl In Ardealul de Nord a fost va 1.a'au .'estituit Româ)"liei 18 v:l{;e (lot ;'ll <;1 nelimitat poForul român, In primul ln!Jt:a.ura.tA eonfonn armistitl.ulul. rltzboiu si 23 vase comerCiale,

~~~ rând Uniunea SOV1etICă a incheiat LU Diot&tul dela Viena. a fost a.nulaL In urma. aceStor neprecupeţite l1"U'

, noi un aml..lstlVu generOl5, Ne-a ajutat 81 visul de t&(deaona al românIlor a răIi aoords,te In mod generos de că~re Să. eurătirn tara de năVălitorii tasei .. t!. pUtut fi l'ea.lbat. Uniunea Suvietică. transporturile pe Ostasul soveţlc, nelnfricC\ltul luptător al O p8.rie din prizonierii romAn! tnca.d· apă ~ pe llBeat tind spre nOf'mallZ3.1'e,

!D acea~tii earte, lnt1 tuIa.tă .,l\o1ission )f~!)w (Mi~lune la Moscova, dl. rws descrie in cu\intfe Impre151ollan.

• o audienţă avută la geDcrallssimul ilin. InaInte de pleca.ren sa din Mos­

, ~! dl. Danes a fost lJrhnit de tU. KIIo' n' in, prese:1iJ,t('le prezidiumului 8ovie. ,~' 'if1 Suprem, · _ Părăo;ind biroul 4·1ul KaUn1\1 " ,it tll. Davie. _ am rost primit de

Molotov, pe atunci preşedinte al llSiliulul C()JDJ.sarÎ]or Poporului. Ase­

u,m8 III. Dlasă. pe!tte râteva minute 1051 plă('.nt surprllls. U "a din })Mtea Wtă a C3mert'j s'a deschi, şi a In,

:II Stalin. făr8 niciun În5oţitQr. Xlcl nu-am pUtut h.cbipui că s. IlSa CEn"ll pDate in tillTIl'Ja.

, ,_ ;\I'am ridicat si m'am apropiat de Wa salutat cordial, a zâmbit, It. fO"t

,tplu, prietenos, dar totodată ullpnna-, Face imPl esia unui om, In care se rurhlpează o fortă puternicc\ eplri, ~1ă. precum si uu echilibru sufletesc intelepciune. In privirile ochilor ca_ , se o&lindeşt(; bunăf1tea ~ blânde.. Un copil s'ar adăput>t1 bucuros ÎD

(tie lui. ::- ~e-am asezat la masă impreuna

Wl u.'<lJlSlatoJ' si am discutat timp de 'a ore. Am "Qrbit de,;pre problemele liD\IInlce ale 'L'IlJun1i Sovietice. despre

, IIStria r.ovictieă. dOSpre per'SODll!itlJ... Jlrrştldinte1ui KOO&ev~lt, despr.-- situa..

, dln Europa si din E1trcmul Orient. _ Pot să aJmu că această intrevede.. ne-a prlOOttut o adevărată plăcere Iclccttmlă, antrenată ~ ae clipe pline 'wnor. Stalin are un umor inteJ.ept. '~te nu Olal'e geniu. O jut;t;ugenţă u.I!'

;tijă, un om foa.rte int4?lepL - acea.. 3 a lO6t impl't'&i.a pe ()d.r6 mi-a făcut -o.

" ti inchipui o per8onaUtate. care tn !:l.litnte e!!te inhu totffi contrar felului n a fost Pl'ez<'lltat de dUşmanii săi,

, si atuolcl al icoana reală si adevăra, , a. acestui om. - !o!i-8m pUA intreba,.ea. de ce 8

dat () primire excePţion;'l;l ambasa, ;nllul Statelor Unite '? Din ceiace a

• ll'lII! ~ din <;eiace nu a spus. am dedus I t'DJăioarete: Inainte dp, luate, guvemuJ • 'ău nea rdatillc cele mai prletene~ti . ' CII StatOle UI!!l.te. Pe lângă ~tea.. po, ~!IIl'1ll UBiunii Sovietice nu~te sentl" ~ ::!elIte de prietenle faţă de poporul Sta'

t-!Of Unite. \,

In definitiv, Doi n'avem si ntel nu ~tIm a\'ea Pl'ctentU fsţă de ei. iat' ;ld ~I n'au nici o pl'ctentte faţă de Jlui. '\(f de ueiI',d:Jpuit ca int re cele doua

I '""Ii puteri !ia fie ajungă vreodată la wnfltct ru:mat. A~ta este pr<"rell~a făcută de

. ~ diplomat flmerlc&n. care a contribuit

. lI!n munca t!6 la făurf.rea intelegerU In, ': cele trei mari Natfu1J:l Aliate si a ;'?Ui muncă a fo~t Bprt·('jată si de Vniu_ '" Sovl!'tică intr'o aşa. de mare mă· li;J6 tii în lunEl Mn1u a &nulul 1945 • 'Dt! decorBt ca ord:1Dul ,.Leu&D".

Armatei Ro",i1, a luptat. a sâ.ngerat. a '!"&ti în erol.ca Div1z1e Tudor Vla.dlmire.. 1 .. 1' novolli!! şi neajunsurile multiple ce blru1t 'Il & murit eroic pe Pămâ.ntul tA· scu s'au Intors in patrie edueatl lntr'Ul1 au decurs dn llrt'a mJjloa.celor de 1'11 noatltre pentru de5l'oh1rea Ardealului spirit cu adeVărat democratic si au luat transport, au putUt ti In mare parte de Nord., pentru biruinta văcti şi pentru parte la luptele de d~obire a Ardea.. l'Olutionate. l'1trona.re-~ Jibcrtătil în lume. lulu1 de Nord, alătur! de osta...;l1 glo"rtoe.- In ~fara r>rizonJerllor' ele ri'\zboiu, ro-

De indată ce UD guyern demoerat 'sei .Armate Ro",U şi a Ci!lorlaJte viteze mâni tDcedratl in diVlzlile Tudor Vla._ român a eâstigat increderealJnlu. unitAti l'omAroe<.;t1. ''''..si (!lmiresC'l 0;1 Horia, Clo"ca si Cris3.u,

Tracloa re sovietice, bumbac sovietic ••• ca anului becut si din pr1mă""a.ra anu. .

In e&ntpama de lnsămâ!lţărl din t08m, I Umte fa.bTleUe de filatură fii teSăto· rie din tară ~ntate ('u SbtaTe:l lucrului din lipt!lă de materii si'lUt patut C<tDtillua norm:ll activitatea

lui . acesta, 2000 de tractoare sovietice au Inflpt s<'âTtC phtgurlle si au r X sturn<J.t 1 LrazdOl tlupa brauAă fn Pamântul ro, mânesc pt.,ntJ1J • asigUT1l tării pAL

nca de toate zIlt'le. In unea acordul\\i economic incheiat

ILtre Unlunea Smetkă ",1 Român1& m It'Da Iunle. ~ m.ntităt1 de bumbac sovle.. tic au soe1t in tara DOIl8tr&. Astfel

si lipsurile de m.atcrial~ textile au nu. tUt fi in Ps.rle satisfăcute: iar zecile' de Jr;i1 de munc1tod ~1 munc1t<l&'e care t-J eâstigl1 exibt~nta In aceste fabricl nu &U rămas pe drumuri. Tot in cadrul acestui &cort! ecOI-'OmiC au sosit !n tarA .,1 alte importante cantitAti de diterlţe materii prime.

Oecorarea M. S. Rl!1eiui $' reluarea legaturilor ~ ~ diplomartce

Ur-.iuhea. &v1etkă a apreciat ,,1 a I 'cir,' Petrc Gr02'a, a obţinUt la Moaco ... " sprijinit străda1)!il<e poporului român si lezultate mat mult de..:at satlSfăCătoa­tOiodat.l ne-a lLcurajat pe drumul pe 're tu urma tratativelor care au decur8 care am porT.!t. lin atmcefera ljl:ei depbne intelegerl ~

cea mai elocventă dovadă de aprecte_ iI'8.. rermmat cu ÎLcheielca unor acor-re ~t ~ceră prietenie pe care ne,o C:un m~olte să u~urez.e 6ituatia deoae-poartă Uniunea Sovieticl1 este fe.ptul bit de grea. a tării JlOtlstre. Că Astfel poponllu! român 1,5'90 acor-

Suveranul nostru Il rost decGrat ('u dat un imprumUt de 150 anii tone c.e& mat luaU! diStinCţie pentru grâu Al 150 mii tone porumb pen. rqPl"lte de răJ!bolu cu ordinul ,.Vlc- tru nevc.Ue popula&l cu obUptl.a '

',torta" de 1\ le restitui in ('ursul anilor

I Ac~ gest !Il această apreciere a Pre· 1946-47 cu o oobândă de li .. z:.diumului Sc\ietului Suprem iată de 8Utii cereale in D.Btură· ~â.năTUl n~tru Rege 8~ răsfrânge ~u- Deasemeu1 tDtrea.ga conducere a ret'!, pra !ntrege1 n3tiuni şi m acela,.. timp lei CăUor Ferate Romane & trecut aub consJ(leratia fntregei lumi a Cref!ClIt controlul Sta.tulul RomAn, ntât fa.tă de Suveran, cât ",1 f&.tA de 1»" Uniunea ~o\ieliică nc a predat fă-por1,ll rţ;Jmâ'!l.. rJl nicio COTI!ra valoare l1:S Iooomo·

rn:. piimel'! zile ale lunet August. po. tlve ~ 15 DlD vagoane, precum CII r<>rnl romAn a'a convins tnCj'iOOată de in<:hlrlerea pe tlrnp de doi ani a al~ prietenia ~1 aprecierea Uniunll SO'Vle.. tor peste' 6000 de V&!"oane. tice prin faptul că acWStă mare pu,e_ Am mat ,trimit ~ dnuă mU auta. re a reluet le:::~turne diplomati.ee CU c8mioano Of,mplect erblpate Cii ta.. tnra nOElStrli. inainte ('blar de a fi t1. " 'cărcate Cl1 materii prime ~ ehele.t trata.tul de pat':ft. peutru fabriearea c:ancluculal.

oe.re au ~03t repatnafl, au mai rămas ~ Uniunea SovietiCă peste 100 mii de prizonieri. Sl ace~tl pr!zonlen de răz­toiu !n Ur";na. tTatativeior dela M03'~o-

,va tn mare parte s'a'l Intors în t3,q, iar celalalt! ~U!lt în curs de rep<!.trlere,

Intentiil~ tenc]l'tltiOll,!'E' ale ttnnr ~rcuri r~clior.are. care au rA~p:1ndit citlente sV:>nI'r! in ceiace prive .. te soar­ta prlZollit'1'ilor români din Uniunea. SOvietic!. au fost c;1 de astă datl1 cate. goric desmiLtlte.

REALIZARILE GUVERNULUI GRCZA

Mult frămâutata istorie a popoare.. lor htmU nu cur.C8ste );'â.nă, in .uleie noastre un ca2 asCroăllător aceluia cu ~re ne·a in\'rec.nicit 'Cuhtncs Sovie,i_ Că, Istoria nu <;vDoa~te înCă ca un ÎD­\'lx.giltor :;ă atoNie un a.senWnea aju­tor unui mVill2, chiar daCă lupta noas­j;l'ă de un an de zile alături de aliatii nOdri fireşti. ne·a reabIlitat în fata Uniunii Sovietice si in fata lumU }n.. t r eg1. Aju~ si aprecieJ'e3. Uniunii. So, vietice faţă de popOnll român se eJatore..;te in largă 1r-ă~ură guver­nului de concentrare democratică tll frunte eu Petru Groza., care in decursul JUJtjlO1' de gure,rnare " de· pus ef()rtUJ1 uria,.,e pentru a înde. plini total obJigatille ce d{>('org din (".onventia de armtsti,Jo si tn ace, ~ timp l'I'a straduit dtn răsputeri pentru a ('OIuooUda po7.ttla OOmoora.

ttCă a RomA.niel. Politica ţ'Uvernului Petru Groea., ea·

re cete expresia sinceră a tuturor p!­turilor soeiale din România. E!S1.'e o pa.. lit!cj\ dem~ticl\ i'n largul Intelea al cuvâ.ntului .,1 nu Ul"lnă~te altceva de­cât desvottarea României ctI. eonvfetul· rea tn b<..me raporturi cu toti veetnf7 noştri!..

Jertfele si 5jI1C1"ificill~ poporu1Ui 1'0. j; mtLn a.d~ in lUPtele de (>xtem'!marc a n,illtarL~mullli nazist, IlU fost ashz! re. cl:noscute, Prin l'f'lu8.r!'~3. raporturilor diplomatice Ctl U R 5,S, popoTului ro_ mân ·1,9'1'1. ue.~hif! lfrg drumul care nu­ce în mijlocul popoarelor libere • .:1 de­mocratice iubitr.are de Dace ..t Uhertate.

Indeoendenta Si suveranitatea noastră

aEZL~TATELE OBTtNUTE LA MOSCOVA

Si atunci, când tara oOlU>tră a ajuns Ia o criză alimE'Btară acntă. qând popo. rul român a luptat din greu cu Wn1ă· 11.1e d~.wstl'UOase ale unei secete, pe ca· re tara noa.stră. Foat6 nu EL cunQS,CUt o okiod'l.tl!,. ace86tă uriasă tară pe-a i.Il. tina din nou o puternică mână de aju' te r , o mâllă bme"oltoal"e cu O lll.ărini mic Demali!ltâlnită până in preUDt· Uniunea. SovietiCă, luptând cu grcu~, tile inerente unei incle<;tărl de durata .. 1 proportiile celei. care a trecut d1n pu. tinul pe ca.re l,a avut, a inteles Să sa, crifice o parte de bunuri de alimente pentruca. !;!)CCtrul foamete! ce se pro . fila amenintAtor pute tara noastră, Să poată fi combătut.

Asa se eJo.'Plică faptul că delegatia. guv~rna.ment811! l'Omânl!\. In frunte eu ~edlrite1e Consillului de ~U'u. d.

• Din apocaliptica tncle",tare ~porul român. trezindu,se la realita.te. 10. mar. ginea. prltpastiet a pUtUt e.,i biruitor gratie ajutorului si sprijinului invinci. bilelor forte a.nrutte ale uruunii sovie_ tice ~t ale Natiunilor Unite.' poporul lomân pedru a reface ~ntru un timp cât mai scurt distru~rile provocate df" războiu arc D"oe In primul rând de o pllce sin.cerli, de o pace adeVărată •

Pentru a avea ~ pace popo­rol româ'l1: vrea sa trăiască tn rapor. tul ele prietente şi de bună tnte1e­gkre cu too.tO celela.lte p('poare sin, cel' democratice. fie ele nuci sau Dl8ri, mlli apropiate sau mai inde, ,

părtate si mal ales vrea Să tr81a~ flCă e,i să colaboreze lu toll.te dome.

,l[ Diile de viaţă 011 marea Doa8tră ve­('iDă elin Răsărit Uni~ Sovietică.

,care este U11 focal' al democra. tlei şi o forlă con1b&tivă de propor.

~l ::' tU uriase. Din' am1clt1& eu acea&ti Putere. poporul

rom1n nu are decâ.t de câ~gat, ce!a..::e deoa.ltfel dovedeşte eu PriBosintă l'apOl", turtle noastre de până ~um.

Ca ~1 poporul român c;1 celelalte po­poare democratiee g~sese In Uniunea Sovietică o Follt1că si o atitudine de ~tare a independente! 0;1 suvera. nitătii lor nat1on&le de sprljinire si de ajutorare efectivă, găsesc o &tră1Ucitâ' con1'irms.re de J1'E'jnterventie ,,1 de a ne..; amesteC ro PQUt!oa democratică mtern.§' a lor.

Deci Să pri\lim realltâ,ţHe ill iaţă <;1 Să lnte10g~m vremurile: pentru reface.. rea. României, I":I:tru democratizarea. !,l desVoltarea el si pE'.nItru a cuceri un Joc ele cinate in rAndul popoarelOl' ]ibe:oe. roPOTUl român are nevoe de prietent& ,,1 E.jutorul mareIut popor al Uniunii So­vietice, Drmn'll alături de Uniunea ~o,· vletlc:t este drumul lndeppndentel, pro. Pă<;lrii noastre, este drumul care duel! spre tnf~ptulrea uncl.Români! demOcra. tlaa. W>ere.PU~ fi. ~~

, ,

~ 'C

.:',.!

.',' ... ",

. ,

'" ~ .

'.:

4 ~-~t:it-=tisa 'MISie' wee

A:ccc:c din literatura sovietică Aluatul )ltcratur!l ruse s'a dospIt rn

ivI mele reale in care a trăit poporul. AbsoJuti.s:rnul ţari.!.t cu tot rlgolismul

lUi 1mperatorjc n'a putUt I':ă' s,ăvilească I"-'l'nirile revoluţionare al~ condeierilor. /:' .otestul lui UOll 'l'olstol a avut eCDU ~,.upra tutUlor celor ce au fost opriţi in manifestarile vielU naturale, de -"ro'!.. , tt;Undeni. 'rolstol n'a cunOscut frica, .nl. PUlUt 8ăt~că p~.e o lege fire.a...

SCă a con<;tUnjel. "Decât mJ1 supun le­gilor voastre, mai bln-3 pnmesc iunia",

Acum 28 de ani, poporul sovietic s'a turoiat intr'o lUPtă m8.!'e. A ill!vns . .Jl4. te lucru ,~tiUt că oamenii condetului, in 11~5re Dlăsură, au ajutat la trezlrtl<l. con.­ştilIltei ce a iO"t întunecată.

A trebuit Să se acillD.lbtl totul. S'a schimbat. A ""t'ni t o fIU'tUDă <;1 a spul~ berat o lume lnmcilloaiiil.

de George C5udan !!tez'Săturl. Ni Se incurcau plcl~ele ~ trecutUl Inlunec&t. Am fOl::it primii pio. neri ai o.:neniri1, am CIJrătm; w'umul, am mers prin Pădun! v1:rgmă,; când noi c~Twam leagăne, din altă paqe ve.. neau veşti l'e.le; acolo se f&briea!.: bom. ba.rd.lerele care omoarA '!ntr'o 1l0apl& sute de copll".

Pe urmele mare'lu; Gorlti

,Scrii torU au bltel~ Că apArarea pa.;. triei este o datorie mai înaltă decăt pretul vietii, Cazacul J>..na,tolie Kallo1Jl a prins in mână. In >oeQI CODdetu.!ul., SnnA. 0:>pU al DoDuitd, !:ndrăgOl9tit de tară ~t cal, ca f011 cazael.l, a descrta t.einvi1Lf:!e'le eb-a~ - '~&rt6 mchlDa!ă J::,('&mulul lui.

In fruntea mADet de 0Etrrien.t ce au h';)l",t cu condeiul, a stat :r..t..xlm Gor. {:I, ACCStula Lau urn,at altii, c.ll'e ti'aU

f'; auuit ca Bă (le tOt atât uc vrednici S1 u.e.: fOIOSlt";;-1 ca si jnruula"Ul lor.

Dar nu numai proze. a fcst aceia care i';'; l'l1c1ea zb~clunlul maselor explOata. lC' Poezia, la 1 ânciul el, :o,i-a alcătU1t vers de fo::, \·p.8t1tor de lume nOUă. in­lu~l poeţi! care cântau rul'Uc!tatea ,,1 ratl1arhalitatea in plină SUbiectivitate, IIlsu"i ace:;tia au Inteles Că o chemare ~lrC ° altă ViatA heLue ascultală. ABt. IL! clSLe E~enin. unu} dlD poepi cel mal f"prczenrltlvi ELi pc.ezl~l COlltemporane. ltJ.iakows:cy, poet. social de mllre va-

kare, continUă in luptă 11'i1mAntarea .. 1' ura înverşunată pentru dU~ll1ani si cân~ tă Iubire<:!. nemtpgmită pentru patrie. Cn:.de Intr'un v11l;>r mal I>u.n ,,1 llOW sptfl'lin/e ti c0ple~esc S;Ufletul: ,.11111 pl'oslăYet:lC p&,tria Ch.lar aşa cum e azi, ilU:ă o pro&Iă1iCBC de trei ori mal mwt pe cea de malne",

ScriitorI! Loviettc!, dUPă lifâro;ftul re.­voluţief, au mânuit tOCUl tOI atât de 6taciu si in cU"alltul lor a clocotit fră­nu1ntare şi cLădire de lume nOUă. ABt­fel Soloh)V In "Donul linj~ tit" l;I. ere3.t o operă in care se inrn.ănunchează lup~ tele d€ pe Don 'il \/Iata speclIică a ca­Zoa<"Hor,

O ~rl1toa.re cu un tcn:perament ini­rT. os, o 6C1'Htoare cu un dtil simplu, dar plin de viatA e W8.ll<ta Wa.stleveka. ln "Curcubeul" şi in "Dragoste simplă" pOVeI':te"te simplu, Călduros, natural, imbletOZ'. Pe un deal un-:lc se lnc"uc1-sau doUă drumuri, se înjghebase un f'ătUC, Si în iarna acela ge.r068ă. bi.etul sat a fost prădat si jefuit de nemti.

In "Dragoste sImplă", Wanda. VIra.. silevska a creat un prOtotip de cinste, dl'agoste ~i jertfă.

PICS'~I;;,ea •• munc" Dela 23 August si pAnă aJJ~'12Ol, ABo­

ciatia Română pentru Stra.ngerea J~e­găturilor cu Unlunea. Sovieticn, a edt4 ta! zeci de volume din autorii sovieticI. ,.A~a s'a. călit Otelul", l'Qma.nul lui Ostrovskv despre viata din spatele froTl­tulul, .,6ei Q.dscuti In ful'tuD;:S ", "Netn_ fI ântli", o eJ,opee a partiUl.nllor, to ... te sunt de o agitare ,,1 de o spaimă de moorle de o imb;'!\l"bAtare si de o cre· c!ll'jă fermă ir. vIctorie, Moartea lHţ\~ piine~te la or;ce pIloB, dar lupta. e mal ţare dccAt moartea .•. ItI zile ,,1 nopţi" SI_ monov descrlo măreţia luptelor dela Staling-rad in t'adrul unei PQvestil1 ac.ilnc umane.

Omul a ircLJuit să, se rE,nască: avea re-voa ac o 1r.(.:n:pti.l!'e edLlcauv~. Atl. t('n :?vlaC~l'ftlJ{Q, un pectagcg si un I'C;:Ol'_

n,:,~or al Vietii SOClule in ,,::SIragul'! p\.! tI..I uUI'I" d(lt,ctlc cu mU't (·lan îi.u~mhUj I,v.cl munci constl uC[lve S~llldlu~.s~.

Llter<J.tura sovietIcă CUi'llDlle toate t(lrn.ele de viată. EFO,ca tie l'C[acere ~1 l'ClCI~Structie lnLuatr1ală si ecooomlcă {'He viu rcdată, cu o patimă de munc-'1 1ncalculal.J1lă, (.u o devotarc dC&l!varş._ , tll ,,1 cu ..) dn .. g~te nC1llărginltă de ,. rHuncă. Astfel ebte "Cirr,entul" ,,1 "Ju· r.:măntul'· lui Gla<lkov. In "JUI':1mân, tu!" munca f.lo.slăv1tă d indllm. II~zcltă pentru o v1sîă mai bună ,,1 1.1at ~ menoasă nu poate ti Stânjenită ",1 01'1-

ce obStacol CbJ.·e încearCă Să stăvilea~ sCă efeCtuarea năzuinţelor de mal bine, este strivit sl Limicit complectamen~e. Mur,ca Invinge,

ManIa t1'an@ormăr1 soctale au fOSt proo&.te cu o rr.1nuDfl.tle fără pereche eie Ilya Eluenburg ( .. Si & fost ziua Il ooua".)

Incepâ,nd cu 1936, literatura 8ovle· tieă se deba,:'/i,l.ează do) formalism ~1 iTHbl'ătl~eazâ realismul. DaCA literatura la.Orlca. Pană atunci, a tOtit neglij8Ul (dn caUZ:1 bVfrJm~ntclor IStorice, poU. tiee si sociale, acum ia un avA.nt ,,1 o formă specif:că' Alexei TolstOI in "pe., tru I.I< invederelJză marile prefaceri ob~ ~tc"ti, s,o';lale, rezultate In ttropUI dom­niei lui Petru.

Din scniloril care au pregătit revo • IUlia din O~t('mvrie 1917, o parte maJ t,rn eal; şi astazi.

LITl1RATlJRA MARELUI RAZ, BOI DE APARARE A PATRIEI

liya Ehr"nbulg. ziar!l;tu! <:1 roman_ cierul de tRlif: neoLI~nuită. omul care a collndat o lume tntn~lgă, omul caro a Văzut ;:u ochII cele ce s'au petreCUt In lumea rnar~, omul care Iubeste toat,} poţoa.rele carP. mentă Să trăiasCă, lata ce zice in ,.Tine mintc'· .... unde are o S('am.ă de articole de ccioratură vi:! a realitătllor:

"Am pierdut fO&Tte mult ~I llll pXÎ.!It:, un om dela nOI care Să DU se gAnd~' .scă la pierderile noastre. O mare nc­porOClrc eate Intotdeauna tu"lnoasă, ~. ;meia tân~ră, ('a.re inainte se pi~8'C't cle f4)3.te micile nEplăceri. !lcvm ta.ce, Pan_ "Pază in t..,\cere rjjnit!!, r,UPtătorll pe care l·a. ingrijIt, stiu un ~ngur lu::ru~ nu tr~bue Să o intrebe de sotul el. NoI am pierdut mult, unele pierderi vor fi recuperate. I::ar e IreparBblll1 plerder"-4 unul tână!' ln.liufleţ1t, care nu a Cu,,_ Btrult mCA nimic. nici cuibul SăU fs.nu. _ Dl6C6l'. ~ .Qt.M& ~ ~ oq

greUtate. Dar această viată sgronfu, l'ousă era .. nOa.!!+ra. Ea sem-ăna cu ele Illa unul poem splendId, brăulată de

i , .~ , .', .

Literatura so"letică 9ctca.lă s'a for· mat in iUl'esul salvelor ce tun. in lUPlll. pentru liIJerlate ,,1 desrCibirc ,,1 în rr.oartea <'.ele::- multi, care au CăZUt pen" tTU Patrie. E oglinda. In care vot' privi toat€l pop~e lIlIde VOZ' r~a lup­tă si jertfe, pentru clădirea retl.ă8C!l.toa­re a lumii,

8~hJteri··' cumpllr, Irallsform " • • şi scttfmh

Bercovits Francisc aUTar Şl bijutier - Atad, str. I:lrltianu 2.-4. - Telefon 20 .. 70, 992

A"AĂjLjjA.~~~j~.ÂALA.&~"A&ÂÂ.~&~.AA ••• ·.·"~ rrQla!(' frontul N,aIJonal Democrat,

sprijinul principal al guvernului in lupta pentru reconstructia ICirii şi consolidarea democratiei 1

)rrr" • ., • .,., ••• "" .. n'~ ....... ",".9''''''''''''''''''''''''""YVf".'" J:tt',a7~'Zi1:_~

, . ,,", :: RELAŢIIl.E ECO"tOMICE

) N T R E 'R O M Â NI A:': AZI. 7 NOEYVRJE, tealruI ldl!, dlu

CapÎtală prezintă n.arele succes "Fetiţa (/e~e VoJ~H, operetă in 2 acte, Repte­zentnţia va avea loc in sala. . Teatrului Comunal. la orele 19 .

,.TEA TRUL NOSTRU" prednti{ fan­tastica eomedie •• CăllHoria cea Mare". Joi la orele 21, fD !lnla T~trl1hri Co­munal In fruntea di3tnbllţiOld Dina Co· C{'a, Marielta JlareŞ. Jnles CaZltban, Iri. Da Nădejde ~i Jelln ConstllJltînesou.

TEATRUL .. COMEDIA" Dumineei. 11 Noe m vrie, la orele 16 fi :1) pre7fnti lre. zistihila eom(!die 'ame: i !.IIn!l .. Vl)ul ~ Bnni" I'lI Ti micii, Radu Belipa $i Silvia PWlU.I.I.:Qf&

V.M ....

Marşul de OctDmbr'

Din toalt ţările. voi aumci1<W{ Luminaţi-vii chipul, aprindeţl-O~ Lozinca T/or/6trj mr-i trasă fie I/O;i,

E aimp/lJ Şi merg~ de-a dreplDi, Să o dăm, sit a dăm, tu/ltlar ftbt, Din toate pupoareJe, o omenilt/ Toţi; Voi, noi, Voi, noi. Singuri ne eălim lIieţt1e 'nfocat~. Sudoare. prelă-fe în electricil~

Prin Dluncă prin trudă, ndllltti

Prin cam"; fierbinte, prin lupii, Desuoltă.

Aui inainte, deDlin ca lin veTI, AIus, mers. DH!rs/ ...- Cdt ma. addnc. c4t mai Iar!!" Iată, m6ndru'n ce Id Trebut lIă &trigi, tu, de care It ~ Valrlnle oricărui fla(Jel, ,,- Ei., lIl1 8e-audă Şi Şlie' Din planul cincinal, rupe-vom ~OJl< Un an., UJ1 an, un an: Cel care o vrea Cu ardoare, " IlOni Cât munţii de mărfuri, mormalle, Cu Ilici un defect s,lj nu pue iCI/Oii" Si marfa :/0 cnască. 111.1 lIcudl!. Haide/ Omenirii ur UII ei: Muncii, muncă, ,muncă, Cu oţeiul lor, din con.ţtrucţ1a UIea,

~olil JIU de buloane 'i incheelur/

Itrill ucind, la. Iv e.heil Muncitorilor (!redincioşi ~

,tat~l;

l'dnil mai ieri, de asta, aUlta ae dOi!

t" om transporta Şi jll(!ll <le (I:i, De BIri

"dine, pdille, pdlner In oglinda ,evedl lIe Dom pr1"'. Inimile, fruIltea ~i !Juru, Si Cu asprime vom cur4(i, I)e pe eie rU!7Plla Şi sguru: Cu liarJidu'Il cadenţă. Jiiui /lopas, F ilră ocol uri ţine acâaŞ<: Pa!, pus. lJust Mai Dw/le maşini cQQI/)inafe. rutinei lucrată cu primiti"iLatt, Stolllri zlllreaÎ de mot04E~1 Svarh(.i peste ogoare. Otel şi pâine; lier ~i (';M.rbunl!; aselll: Daţi, de!ţi, daţil li ti I'um in/rece. ne vom (Ot!CUla

Nu citlca de geaba_ fiu ,ta tn lac ca o juncăJ RandueŞ/e-ţi bine treubal Tol uşa ca pe-aceştt IZ ani, wom

douăzeci, patruzeci,

Ca vuit uml, .Iredeliţi cu

SA na n~ talc nimic tAria. Ce Cl'ed~ţl, 111. nt las4 AŞa uŞor el, pe noi.

le

fi-aŞa. ttepai

ochiul, ctl pamdiJ:"

aoonlld:

Răl.ltăcioSUl razboiu de Clasii, R4zbor. r/!zbot. t4zboi.

"

Timp d~ emit ,i·o cI.,dn.t de ant, fU Pir ~. elim "

Nil uita inltru4ta " Glltrcnamtn:

Armată-a E:rtrtfmulili - vast Fie-ţi ochiul cdt d~ atent!

lIlilU~: ;

- Oril" ti: Nu IJuŞeftl orlcdtJj trudiJ. fţi dl1l De straiii, la hotar, acolo ,tai, Stat, .tail

Din toate ţările, muncitor', POl, LUllIinaţi·vă chipul, aprindeţi·tI"

pieptul' lA>rinca-l .[mplă fi merg, de-a drepta: O 'ing ură omenîr~ toţi: voi. noi, lIOii

Traducere de STEFANIA ZATOVICEANU ROSt'

=

te

aL

..

PA 1'RIeYrot, •• iLCM • s 7

'&1&* Sâmbătă 10

~lafe bal In teatru diferit! S D r p r iz e, ~G Gă erehzstre J3ZZ' a9Q Bilete la cassa tea.tfU!1Ii l

Noemvrie 1945 ....

- SlNDICATUL UNIT al ArtiŞtilor, .;eriitorilor şi liar.iş.itlor, prin p:re.,nta cODn:-ncă pc t{lţi m~mbrli sili, de a Se'

JlTeteIl(a in IPod obligatoriu în 7..iua d" Miercuri i NocJnnie orele 14, la se. dia! Sindieatului,;>ellku a participa !Il serbările z:ijei de 7 N Ot!mvne.

- \.:l1{CULAhA iJNllJN II .sINDICATE·

6i(11atie a. !iDllDteJor' n$astre în le-gătură cu s.ttuatJ.a. e<,onomică ge.ner<>lă, c~c

;nevoe li ~m o privire ~ra ktu­g-eţulut S~. ~a cum a ioat el in­toem1t la 1 Aprilie 194b si cum 8.

fost rea.l:tza! in primele cind. luni de a.pBca.re. DeVQe aii !le măI eaBCă veniturile buge­t1âIt ~ aii fost -j()l'tte '\IeOi-

BUietul pe anul 1945 ..... 46 Cifra bugetului Statumt pe anltl

1945......416 a. faat 8~ 1&.... de 815_8 nilliarde lei. .

Acoperirea, lWt"Stet BUme en. preVă­zută Îl!. f<slul wmălQr:

Impozite şi taxe 333,8 miliarde (40.9 la -.utA).

Excendente regHJor s1 ?aJ1turilor X1. n!sterelOl' 104.8 miliarae (12.8 proct'nte).

Imprumuturi. mijloa~. de ~ede 'lI alte operaţiuni de credit 377.6 mUiar­(le (4.6.3 la SUtă).

Total: Blti.7 ndUa.rde.

tAte de fiecare cetă~n d\lPii. Inărimea YeDi~ a.Ioe - intră In eom.punorea vemtw:4or bugeta:r-e lNIIlDB4 cu 31.2 la su1:ă pe când bllpc.ei.tele mdir6ete care intră in PretW nLărfurilO!" şi deci sunt Plă1ite de toată lwnea. indiferent de ~ l'ftlllultU - cu 6S..8 la. su. q,).

:M:A..JORARBA VENrrURILOR INDIRECTE

Această lm.părţ1re a v~ buge. tare _ mo.s tea::me ilo treCut ului - :!!'6 da­tore"te faptului eA. Ol'ideeAt1!I ori a toec

turtle 1n~te, dar au fOSt atinse ct... Cat intru mă::;U1a n(;înscnma/~ venitu.: rite celor a''\Ili.

• O asUel de alcătuire a bu~oiuhli fi .. a-stfel de lmpiil'ţ.re a sarcinilor nu este! nici dreaptă, niol democratici'î Şi Biti simătoasu, dar ca ~ la iv""liî Şi mni. ~zbito~ dacă .conStatâm eă dm totalUl: llllpoZltelor dirL'<:te 42,9 la su 'ă 1('01""­

~tă illll?O&itul. pe sal~rh Si aC~c.;l in kmp ce JB1POzi-tul eom~rci~1 Si indus. trial intră numai cu 30 la SUtă: Cu alte cuvinte, toale intreprinderile cOlUct'('jale, bauca:re Şi industrilUe dill inlr~a ţară la 1111\ loc dau pf'nlru bugf'tui Slat~1ri ~al PU).ln de<'ât salaria.ţ.ii. 0.1' Şi atât cat s~ l.nt'.a,.eazu dela comer('ianţi Şi in. duslnaş, se sUjlortă de f:lpt lol ele cil­tre consumatori, <konrec.' imporiu-le di. recte Comeremle Şi industriale SUJlt in. ~se ~ ele In preţ.u.i produselor saH marfunlor "ândule.

Alcătuirea nl'democratică a bu/(etului 1tOstru public a i!>Şi! la i"c-u Iă .şi mai mult. in primele etnCi luoj de a~licare • ba.

LOR ur,arE A MUNCITORILOR CAS· ,lI'lCl. Comitetul ,Executly al Uniunii smdieatellX Unite a Muncitorilor C~· wcĂ, face CUIlOSCut tutucor domnilor 'administratori giranţ.i, mandatarii pro· prie!ariior de case Şi patrolliJor care ;J.U

in J&Viciul lor Illuuc,j,tori Bogajaţl ca: iI1teDdeD~ ioChişti, portari meoanici, portărese, portari, liftit!ri Şi pe.rsonal ~ de onre fel, să. urmeze exemplul I;le!Qr!aJţi patronr con.şti€llţi Şi 5<1 achi­te imediat ajutorul d~ iarnă muncitori­lor angajaţii iu serviciul lor, eonfonn oirculării date de Confederaţ".ia Genera· lă a Muncii. Toţi muncitorii mai sus notaţi se vor adresa patronilor In scris 111.11 verbal, cel"'ându-le ajutorul de ioar· nIi eohivalent cu 208 ore de lucru, Con­form circularei Confe(iera.ţid GMIerale a Muncii, urUlată de circulara Ulliunii Sindicatelor lJnite II Muncitorilor Cu nici. Toale Sindicntele munei1onlor

ca mi ci din România, vor interveni ener­gic Şi hotărît. acolo unde patronul tn-­tlrzie să achite dreptul muncitorilor. "hncitorii chinr nesindiealizaţi încă, u vor a.dresa SindiMtu)u; r.n~ni(' din ora· Şul respl'cliv. pentru II fi ajutaţi Şi lă­muriţi sa-Şi obţină drepturile ce li se

Cu alt~ cuvinte 53 la sută urma. Să se acopere din venituri bugetare. iar restul de 47 la sutăd1n imprumuturL

Prin u.nnare, chiar dela alCătuirea bugetului aproape CI 3UIUfltate & rămas neacoperi1:ă prin venituri obişnuite. ur. mând să fiI,) procurată pe calea imPru. muturilor la Banca Naţiona1â si pe

imprumuluricontra(tale prin de monedă"hârtie

•• • em~sJUru

cuvin. - MEMRRfI SINDICATULUI Func·

ţionarilor Şi A ugajaţilor Parliculn Ti sunt I1Igaţi II !.e ~nta azi Ia orele· 2 Ş: jumătate la Sindicat pentru n pleca ]n desveliN'a monwnemului. Azi după ma· să prăvăliiJ(' vor fi ~nchise.

- SlNDICATUL SANITAH I,une in vedere luturor membrilor săi să se pre­ziule in mod obligatoriu la a('est Sin­dicat in ziua de Miercuri 7 Noemvrie a. C. orele 14.30 pentru II lua parte la serbarea anivers,ării zilei de 7 Xoe.mvrie. . - SlNDlCATUL HIGIl:NA pune in ,edere membrilor săi coafori, barbieri Şi oamenilor dela băi să se preinte in

'mod obligatoriu la ac,esl sindÎc-at tn

plată· . Bugetul pe anul a.eeeta, ca ,,1 buge.

tere pe anii trE:euţt, a lăsat neatins si&­temui f!sca! care se \)a.2ează pe aşeza. rea greulu: se.t-Cini1u- bugetare pe unte. ri! marelor Inl<&;e consumatoare si de'!!., in primul râ,n<i, al functionarUOf", mun. eit01i!0f' ..,1 ţăranilor.

Intr'adeVăr, impozitele directe - plă'

Prin mărirea chelbrloelilflt" Statukri, venituri,le bugetare au ajuns să acopere ;n aoeasll{ perioadă ahia a lreioa p.trte din chel t uieti, restul de 2 treimi fiind :&Coperit prin lmp.-mnntnri, coDirnclate in Cea mai lWVe pane la Banca Naţio· nală prin emÎ<!iÎune de monedă-hârtie.

Partea imr.ozitelor direcle a cobocil la 15 la sulă din ftlliturile bugetare, iar partea impozirelor indirecte s'a M­eat la 75 la sută.

Să tăurim O pace durabilă întărind COlab"."'. 1 rarea cu

. NAŢIUNILE UNITE I .Jră,iască Organizatia Naţiunilor Unite!

In. acela" tImp, impozitul pe salarii a ajuns să acopere 66,6 la sutA din to­tnlt1~ im,P07JÎIrJor dire!'t", i-.,r Jmrl<'3 im. P07~'tllJII1 c.omerci:a1 Şi inrlustrial a C{l.

borlt la 15,7 la sută.

Cu o astfel de strudură bugetară: in c''1re acoperirea clwhuiel!lor nu !il' poate

face decât Cu ajutorul RN.R. Pl-in emi­siune de DlODcdă-hArtie, cu "lin astfel de sistem de impozite. in care tot greul sarcinilor bugetare apasă pe umărul ma­selor consumatoare Şi Cu o astfel de po.

litică financiara. eare pnmejd1leŞte sta. bili.r-ea monedei noastre, nu este de mi. rare că situaţia finanţeior noastre pu • ltlic.e a ajuns atât de bl'eU.

ziua de Miercuri 7 N oemvrie a. C_, orele 14 d. m, penlru El lua parte la Mrbarea anlversării rileide 7 NoemITÎe in rare !eOp atelierele de coafuri Şi frizerie se tor tMhide la ora 14.

Educati~ şi· scoala În U. R. S. S. ..

T~~·;rE\I - --- .. ECONO~fATUL MESERIASILOR PA-

trRONl METALURGIST! ARAD, P. Mi­ton Cristea. NI'. 8, raee cunoscut mem· brilor, să..şi ridice :raţia de făină până la 12 Noemvne a. Co, pentrucă fn cn~ ~?ntr-dr îŞi pierd dreptul la ac..easiă ra­\IC.

I fARHAClll.E OI! SERVICIU _420 aua-: Kalman. Fi1\ta Avram Iancu si Kes- .

tenbaum, Str. M,ărăsestl. New orar &1 fannacfilor: fa.rmaciHe

lunt de~hl8e ~tre orele 8-13. 15-·17.

Regimul nou ce s'a 1n.staUJ'80t In Ra­ma dUPl1 revolut_ din Octomvrie DU

• 'a Putut cimenta decât Prtntr'o A.cţtu· ne edueativă nouă, si printr'o l'ElOl'gani. zare totală 8. blvătământului. Concep. ~ noui de viaţă cereau ca !\coa.1a BJă

ee intemeieze pe pr1nc:ipl1 noul. Scoala eaviet1cl\ 8. devenit astfel largă, extln.. zADdu-"l acţiunea Pducattvă si cUltu. t-a.Iă as'lpl'a Intregului popor, Căci la CCJ. StTlJir!ea noului regim 8UI1t chem&{i totI. Educatia prin "coală si inBtitutlHe d~ cultUl'ă care sunt foarte vatiate t:e desfă"ORră în patru dom(-n!1 hin'."! dis_ t~ctel. social, profeSional, poiitic şi stllntlfic. In toate aceste domenii .le 8eUvita te tnvatlltorul si prOfesorul 8UD.t factorii coordonatori. De aceea., el se bucură de o mare consideraţie in Unlu. nea SOvietiCă. jar aceasta ('('nsideratie ee concretJ:zea.ză in sem.'l.C d:istinctive ca: decoratii. pI~i. ajatoo.re de sa· Iar, etc. sau chial" alegerea. ca repre_

In fiecare Luni dimineală apare

"P ATRIOTUL SPORTIVI' cu cefe mal recente rezultale spor" Il •• locale. dIn laI. Si str6inălal.'

llIe1ltantti ID SovieteIe Locale .... C9D.. traJe.

Sco8J.a 8O'Yieticl prin aCttuo.!l& el a ajuns Să formeze omul nou, omul sta_ tului Socia.Uet a cărei fOI ţă 1nvinctbHă s'a dovedtt în răZboiUl ~ dJ.:ttrugere a faacl5rnului.

A~ rezultat nil este decât rezul· tanta Dauilor ţ.rlDcipii dela temeli~ scoale! sovietice. Ea i~l fn,temcla.7.ă tOa. tă actiunea. el. pe realism, inlăturând dieclpol1na ,9Upert1ue "'" m6ţeriite eal'e lOOepărtea:z:.I1 pe om de viată. Ea. in­vată copilul Să lupfC kl v1ată pentru a cuceri natura, pentru a o StăPân! ,,1 astfel Să-si a.~gure o vi!lffl mai ferl­ck.ă, Sc~ SO'rietîcă 81:ociazrt proeesul nţunci1 'IÎ pune pe copil In conditii de munCă. contribuind astfel prin rrmnca rui. la constructia socie~i>tii sociaJi~e. în care exploatarea omului de Către om CEte inIăturat.'t. Ea tace apel la in1tia­tiva proprie. Omul muncii ae.1ne _t_ fel arhitec?tl lumii nom. El dev1~ con<;tient de libertatea si responsabill­tatca lut Scoala eovietică pune pe 00·

pll i1l Sltuatia de a deprinde meseriA, de a conduce. eoueret-tă 1D t«menu1 englez "Seltg<wemement". Cetăteemrl de mâine, OOI:L<;tient de dl~urile sale. este prega tit. tie sClJQJa, care face din el tDtâ1 un eeţăfl'an al !\coolei. Seif. ~ in Uuttmea Sorletiea e.t.e larg con«put c;i el f!St8 adinc de. a.oer&t. imptmâDd atA.t eIerilot' ettt si ma.ruJa~r lor • ~ O .................

de GEORGE NISTOR Scoa.la SOvietiCă se a.dr€'~ btturor

!~1itătilo::. Ea nu exclude pe ni . ~ dem Nnefacerea. Et. Ea l~ ~ Institutiile e-i răSPâ.ndite in toate re blicete SOVietice <;1 eu l1mba. respec~;.i de predare.

Invăt;'lll2ântlJl in U. R. S. S. a făcut un efQrt urie.ş. O tat1i ca:r-e acum 30 a-n! ~ afla pe &re~ trea.pQi eu Ro_ n'&-nJa de atunci, având 001 mal ma.re procent de &r.al:fabejt, a ajYo8 'NI. aL bă \al in~ătământ eare d6pă~ pe ~ dintre tArtle aP'!teene. atAt dbl punCt de vedere al P'·Jncipii.kIr. cât ,,1 dm punct ac YEăe!'e al CIl'~ pe tere-n. mvâtămâ:nttd ,superior a a,Juns să aibă 750 unhrersltăt1 cu 650.000 l;tt'i-­<ko:nţl. iei:' tnvăfălJlâlM-'"u! prlmar-SOOUJl_ da.r 8 ajuns la. O frecvent.l de 46 mWo. ane elevi

In serviciul "cioeJeI. &tau ~. lnstLtU tii 8llbvent~ cu D1lltte f~ duri de c(1tt'e S'ta'tUl aoviet1e. Zeci da mii de bfbliotecl" ~e cuJ<tU1'&le, eft,.

buri, teatre, cjnen->.8itografe, ~, __

la ~ia JDI!I6'JIelor popuIaz-e. IDrl1-tutele superJoen de cuItaq ...t ...., ~ja.te perfect. .. sa~ ~ -.; tCIJoS la des:i~~ ~

Efortul făcut de tmo~ ~ U. R. 8. S. este o doftdI. 1 • ....,....

1D pll18 el aistemtIl ...... 'lst ~,~ !Iti .. pt'ogX'8I .j. .. el. 1IJl=IIIIl,~ ....... a\.",,*IJ\~'~-' .

i~~- :;~ ·-:-'l~ ' .. -i~ " ... ~

"r -:.: ;:

......... 'r

,~, :

:t

1

l' ,.

;,~

• %' • PA. TRIQTUIo el " •

D:n c5mpan;a de lamurire A. R.l. U. S. baU! botărhii tribunalului &"UI eu ~ ţiullea proc~rorului. '" . ••

o ccnstitutie democrată - C06slilutia Sovietică Invialabi/ltalea domlc!ll;uul t:e. att-Jlilor Şi Secret ul Core.ip'md~nţei

~unt ocrolite de lege. \ LJtlERTATEA CliL'JULUI

Bisertca este cOlllplect desparţită d4 şcoala. S·t.atul Sovietic 11U i~j>j~diCi\ ().C.;\"Ultan;a ~loe.r.lCtl.. dan~ u ~.>OUl ..

liliertate cultului, dar Dld nu o spnJl. C~nferinta dlui decan dl. Gregorovjci Stefan la AteHer ele

Pri't(ipale (FR. despre .. legislatia Sovietiel·· lla.

In eadral ar]ultli de eonferinţe inj. ,ţia. ..~ ... ,oc.Ut \i!Ullea Română pentru btrângerea Lcgatunlor Cu lfRSS. Il eOD­fe.reul,4at ht A~rele CFR.' din . Arad dl. (./t't;;Ill lIregol'Ovlcl StefaJl despre "Legl!>kl\>iu tlovielicii".

M.ai multe mii de muneitori, teJmide· u,i Şi func;ţ.jonari au venit 1>ă 85cul4t! pe ilustrul şi mult apreciatuJ oralor, q>re in" dcrinţ,a de Il popu-Jariz;a scopul org:tni;wţlei A,RL,U.& Şl de a lămuri masele lar~i asupra problemelor de inte­re:; general Şi asupra rt'.alităJţilor eCono. mic~, culturale Şi juridice pe C81re le ~utem lntâJni tn marea noastT)i vecină Şi prietenă Şi care lU!'.i 1lA! vor putea fo­losi drept indreptar hI epoca <U refa­cere a ţării

PRIN A.}\,{..lJ,S. SA INVATAM POPOARELE SOVIETICE

A IHm

Intr' o ~~t.l Şi. documentată n;. punere cU. cir. w-egorovioi. 5'a adresat Il) UU CIt< 'rilur s;nulaJldu-le:

- AII) venit 87'" să "\'ă vorbesc vouă. tov:1ruŞi de suferinţă, de cezi,,:,enţii. lup­lu ilhWldă Şi vic:orje. . După l'A! aouuvă subk>ctul conferintei,

a.rnt-iJ. in linii IDIH'l că in lupla ~.mci.o. TiieT pentru un traiu mai delI1D, UII Tul l,olt:I.I11O'I' il joacă Şi A.R.L,U.S,·ul.

1nLru infOrIuarea a~upra 6wilor de fupt din Uniunea Sovietică. prega.tirea ştl.in­ţineă Şi teorelio)i a eroilor muncii.

PelJlru a ilustra şi mai viu ('.ele afu· mate, conieren~i1.rul adu~ OI. mli.rturii relatiî.rile d·lor prof. Parhon, 'Mihail Sa­doveanu. 1>001. Nicolsu, dr. Veroeanu. părin:ele Burducca Şi general Vasiliu­HXşCUIIU, de unde rezultă Ca un coro1at tm."C ,'<1

UiJi Il I trehlle ~il se b~cur(! de libcr. il:le .11'}'1ină la lItUlICa Şi CUltUl ă.

Prin AHLI.iS. in\'Jţ~'II\l ~ă iubim pO;lOa· rele t)uiulli' Sodelice Cu care avem llt!· Le3 arinitliţi ~ufleteşLi.

In l'niunea Sovietică esIe sprijinită ol"ice formă de lnovaţie Şi se aplică pentru ridicarea producţiei Şi a stan· dardului de viaţă.'

\..V.,.Hdl.!!t\ .,uVIJ.::TICA ESTE CEA MAl IJJ::.MU\"'t\it.U!,.;J\

A doua I,ane It \.Vll'CIiu~";' .II. alcătuit v ..... t'.u ..... JUU~l"ţl ll,:>U!'l"i4 .. LCi:'SUi.Yl\:.t

~O\r ....... uc~ ~.

1>L\'UIIlUl· ... ISlaluhti tol (Jt: .... uol·a,UCa. ., Il :.e lace WUUC Hw'a b", oe intrebat JW)Jurul. VOlJl'ra popuru· nu este UUilllle"..aia prin so\le..e, o aso· cm~le de 'h:l~'ga~1 .ut»ii. din popor {oi ca· re :>e 51ii.tueSl.:· cum SIt ariolljeze IIe-bu· Ilie o~te-;;tl,

Legi:dat,ia sovietică nu este altceva decat VOUIţQ poporuJui aştemll!ă ~e hill'tle, l.ncadrală, in Ul,'uoole Şi plu'agl-a. tlo'. Orice Ct:w~ al liniwtii Sc:wietioe este obligat să respecte legea.

Con~tllţ.ia !IOvletică datea:tă din 19~4 Şi e~ le lllodiliC4hi in tI.llU'1 l\j.3ij,

C<tpI'in.ulnrJ cele Ulai dCJllvcraiice prin­Cil'll din lume.

Arl. 1 din Co~stituţie $pune: liniu­oua. Scwieticti e:.l(; un .stal ~cialilll al I:llunci\orilor Şi .ţ.ărauilor.

Analizeuil apoi proJ.>lema naţionali­tăţHOt' , iDoodra~ . în Sovictul Naţionali­tăţii'or, reliiefând armonia ce domncşte, care faCi!

,li di$pari orice ură rasialA Ufu 16· vi,.ă.

ReferitQr la libertatea polilică s(Alne; 'Articolul 2 din Constituţie ar.ltă că Pa· za politică o formează . 80vielul de de­puiuţ;i ,~r~'!iI; al"j;e prin "ot diced, se­cret, o/.lligatori\4 Şi rtlr[t t:oll;,iuo;larc Ilo! apartenenţl.'l a unei naţiollalităţi, partid. cl.a!i.l!. socială liQU cO!lf<>siullc.

Pentru lămurirea problemei eeonomi­ee, . an, :1 arati. că sistemul eeoDon~ie este eel soc-in !isI şi tot =,roprieletea s0-cialistă ~e extinile asupra uneltelor şi llj.ijloae,:~lor de pror1l1~ţie.

Cl:"\'E 'NU, :>lLXCESTE, ;\1: ~lAX .. DiCA

fu Ul.ilJ'helli So';etieă munca este o da 'Iorie Şi tQt~Li o ebeItilme de OAOW&

Este fotrte firese eă numai aceia care IDUllcesO pot să Şi mău.ânce. iar tr-ânlo­;rii sunt JOctiţi foamei. care nu trebwle Dluoeilă.

Fiecare eMe răsplătit după munca

•• Conlonn amcoJulllÎ ] 18 al Constitu­

ţiei SoVÎti C,fl

Cetăţenii U,R ..s,S,-ulJd "Il clrl'pt.J1 10. muncI,

adiel!. dreptul de a căpăbJ, o munCti ga. rantaUi Şi plătită polTivit cu cant.ital .. .a Şi calit8tea ei. Dreptul la IDWlt'ă e&le asigurat ;>rin organiar" socialistii a economiei na'ţiona1e, prin Jeln-oltarea nelnlIeruptă a forţelor de producţie aJe societăţii sovietice, prin InIătwarea ro­Ilibilităţli.i crUeI!)!!' eeonoIDitle tIt;n in i e.Ilidarea Şomajului.

Crlilţettii V,R.S,S.-rllui tIU flltplill la otUhnă.

Dreptul la odihnă eate 35~l!'at J.nn scurtarea ril .. .i de munCă ·.enl!'ll mII jon. latea covârŞitoare a muncit<)!ij'lr l.'ftllă la 7 ore, prin stabilirea -le ('.()[I~.m lIuuale ('IJ menţinerea p;ăţij sala~;ului

pentru muncitori "funcţionari, rrin punecea la <tftspozâţoie a cel.,r .;e Allat­

oeliC 8 unei. reţele intime Je ~nat,>rii, case de odihnă Şi de oiuburi.

ueosebit de .iDteNsa.nt c,te dreptul Iam.l1w.r, all"e rCj;ţleU1eJli~'l"~~ ",t Ua\~ll j.[I,

lre purmţl ŞI evpJ.Î. FClllel~ :.uVlC~ consi,;"l..I ca iIlgrat

sa }.II·lilH!<I<><:<l ilaui '-Ii ti ," <,; ~,a V'~·u Cetiiţenii V.R.S's.·ului au JT:?plrz! ;(1 1J.lUHi:u.:'e llI!fnLdeşt.e U=~"HC"ca io:u.

îl!ooţămdIlt . Aocst drept este asigurat j.lrin invăţă- dinţ.a WlOra cw-e din divUl~ 'vor sij mântuI primar general şi oblijţ'..ltor, iar.a o proi'?siulle, lucru oo.]">~ la noi e,,tc

, in oan'care llUiSură Încul,,-;al prin lfgt. prin gratwtatea lnvăţ::i.mfmllllui. inclu-siv Şi 1nvăţământulu.i superior prin ~i~te ('are acordJ aCilI venit ridH'ol de pemle mUl burselor de Stat awrd.!!\! maJw'lă. alimentară ca.re esk nemunCÎtu Şi prj, ţ:h COVitrţ;ll.oare a IItudtmţ,ilor Şcolilor uula in mod gratui:l. superioare prin tnvăţătuI'a in ş<:oH in Constituţia ;:,ovielică ocroteşte Şi asi· limba materllă, priu orgallizuft';l pe hln· gură prin legi abwJul democratice de,. gă fabrici, sovhoxuri, ~.taţ\uU1 d~ mllşini voJ:art!u \,jeţ~ sod:lle sub rnporl Cconn.' agriCole Şi trocto.a.re Şi ,le [Rugi co'h,. mic. cultural, moral, poEtic Şi juridic. :Juri a in.văţământului gratuit profesjo- h I FIll kge se as.isură cousohdare3 nal, tehnic ~ agrooomle pentru eei.;.e independenţei Şi Intă.rirea oa?aCităţu dp muncese. apiî.rare a Uniunii Sovietice.

Femeia tn URSS. t!l'e Jreplurt ego. Aceasta este realitatea vieţii din ma le Cu celt ale bă.rlmlrl/ul rele Stat Sovietic prezentată pri:11 tf~

In toate domeniile vieţii ')co}!<t1flic!!, 1'11- mai d~rnocralică eonstituţie ronc.rpl!tă b/ice, culturalI! Şi 8ocialo-polilici'. de ;:enia.!ul L V. Sblin. Pro!'.jlcritatl.'l1 r.

Cl"1lotcni/or URSS·ulu{ It este gara".. ninnii SO\'idire esle n,iÎflurată de cr,n. fută illviolabilitatea pcoSOfUh?/. IOti Iuţie. 1'2r~ formează cel mai !f':ll in-

• Nimeni nu poate fi arestat d'!~,ât in drumălor al vid,ii t>.orialiste l'("'j,,I il'e,

~" ••• II!!!I'I; •••• "iZZ1e1.,il=.i!!I:gBl •• 4B=II!I.l!liI&OOMrD._~~,;mr; .. ~~~

,Ul;1;unea Sovietică ,e'a~e in cir:" t2&':';.J (eiace a distrus războli.,i tJEtler;::t Am."u,,'.'. nOUluI pl ... cincinal sovierdC - Planu# un,el epoci pa:;I1]'';:

d. ,econ",uc'~e

Piaourlle cc(.tl(,miu clnc1n&le ale U. a. S. S. sunt f,opula.n nu numai to Uniw1Ca ;:)oVidic-ă. ci ,,: cincolo de !to. ta) ",le ci. Populal'itat~I'. lor se expli~. 1l1ain~ U.e toate ţrin (1lnamismuJ lor ur-i~. Intreaga iUfae a fost martor:t, cum în cursul primului p!an ,cincinal. ta­ra sovietlc.~ a creat o pUternică Si mo, derIlă industrie gl"ea, a construit zeci de noul intreprinde]'! ~1 cum in acela,,1 timp milioane de tărnnl au cOll&tituit gc.spod.ărll colecU"'e (colilozurlle) ince­pând Să aplice noul me-tode tehnice, Primul pbn cincinal a fost împlinit in J:atrU ani şi jumătate.

Numo.l In ultimii 15 anI inainte de război. prodUCţia indUStri!.'i I11n T.r. 8. S S. a devenit de zece ori mBJ

maro.

de doc~nt SO~JS SRAGHINS~I, Şeful sectorului PlanuriJ.or de Stat al l!HSS.

.Aşa se preziută rezultatele indeplinirii pl~lw110r clncinaJ.e Sta:Inlste, ca.re au t l 'aDl;;fonn8.t U. R. S, S. in cea. mai ma.. re putero inoustlială si milita.ră.

S\,;ccesul pianurilor economice !lovia·

t ice eSte .;:e-8. mal ,ie m!!:riurlo că e~e au putere de vlată. că sunt reale ~f juste.

Acuma. când războiUl s'a terminat şi

tara svviet1eă Stă in tata. problemelor riacate 00 necesităt1)e ~voltă.rii poo::.. ~l1ce. guvernu! 80vieCc a nutorizll( OT'.

ganele d~ planJ!!care Să ela.boreze un nou plan clneiDal pentru refacerea si oe~voltare], ce·nsecvcntt\ a economiei natIonale a U, R.J3. S" pentru ani! 1046-1950.

repede, devenind din nou cea mal in. semnată 'bază earooniferă metrl'll:gk~ a Uniui'"JI &uvil'~ice.

:>n all!!1 HlHi .. or I'~Ua lar:'i"l lumi. nile g·j~'~llli:i.::~uhu i.lni<'iH( .. ;;n.;~·.s (-s:a. tiullPa hidruC':l'drl('ă .(c la ~iilH'U) j

din nt.lu se va r~\"âl'&a un tOi'cnt pUlc" I:;C eie "l1c:al Cip. uz:ncle dela .sud. ('.:>rQ vor fi pe ael'lin r!.'f~,cute pe baz.:.1 nOI· Ivr descopcll!'i tehnice. Toală indu. Stria dm UCl'<lltla lcfăcută va 11 rcin\li. ta şi perfecţi0l:,"tă din I>ullCt ..ia VC.lcr~ l.thnic.

RIDICAH,EA NIVELULUI DIl TRAlU SI A CUL'.lUR.l1

Planul'ile CllltÎLale l:ioVle!.ice nu fost inl.o,ut:auna nu numai planuri de U,5' vol(Xire e.,,;O:1omică, el "i

Care sun' sarcinile De care le impune noul plan ,'ncsnat '1

pi~uu1"l PCIl:JU imhuilijWţir('a bUll~i stăI'! si a culturii POP'Qu:'c)or sovic­tjce i.n Jloul plan cinCinal ,"or fi pre. VăL.utO d~ll~lU:a fondw'l pentru Ge.svoltat'Ca oonr.t1lJqici de lC~llUllt~. mai ales în n'giunUe de la I'ăsi.:nt; pentru Nf;iCer~ loeuin~clor şi a intrl,'Pl'indc1 ilor COIllUl.w,ic Si d~ o. C'1'otJre alu reghlllHe eliberate, căt si peutl'U COllbtrUCţia tie spir'ic, f?coll. sanat'()J"ii, biblioteci si uit:"

In primul rând refacerea ecol\O!'lllcă

lntcgl'ală 11 regiunilor, c.are au avut de suferit ocupatiunea nemteasca..

Pa.gubele, ce le.au suferit intreprin­derile soviet1co, colhozulile si pel'S08. l!elc pa:rticulare, de pe urma a.greshmi1 germa.no-laaciste,

se lidică la suma colosală de InD nwiarde rublc, exprunatc III preţu.

111~ anului 1941:

Refacerea induS'tnej, !tgrtcu1turii ,,1 a tra.napoqulul LU iru;ea.mllă Să se refaCă numai o iehn1că indUlltrki.1.a. similară

celet ex18t;ente ina.1nte de' Tăli:boiu. In· treprinderile refăCute vor U înZestrate cu un utilaj n::.a! prOductiv, ele VOI' ~.

Iesi Ul'ia.<ia experienta. tehniCă adunată in decursul rl!.zboiulul ,,1 se vO!!' folosi iu procesul tehnologic' de metod~ noi, mat desăvâr .. ite, de pe urma cărora poouct.ivitatol. illll'eprinde)'ilol' oda.:il. cu terminarea l"\.GI·e~1 ii, nu numai Că \,,1 ajunge, d~r si va illt1'CCC nivelul dinain· tc.a ljzbo.\ulul.

:., t

'l'RECEREA LA PRODUCTIA DE l~ACE

O a.ltii sw'cillă Importantă. noului pla ... cincinal esti! reorgan1za.rea eco_ IKlmiel uatiOllcJe, J'ăzboiu1 fiint!

. terIllÎllflt. In d~unml războiului,. Uniunea Sovle. fei & ~rlt de u.teva od productia ma..

<.

terlalelO!' de războiu. Mii de intreprln· deri din li\du.stria civilă au trecut la fabricarea materialelor de războiu. Ast­fel U. R. S, S, dispune de uzine mill. tare uri.:l.se. care au produs in decursul I"ăli:bolwUl zeci de m.i.\ d~ tunuri. tancul1 ete. JmewA.t dllpă ternlina:roa războiului­mtrcprinderUe CIvile au t.reCUt dm nou la. productia de pace; multe intreprin­«eri milita!'e "or fabrica masini si In. sta1atiunl pentru indust!'il! ,,\ transpot't.

Una din principalele sarcini ale nou­lui plan clr.unal este d<:8volta.rea conti. l!Uă a tuturt'r reghml~cr riiI. T-ara So-vietică. ,

Republica UCTameaIlă se va refact:l - waa .....

Cititi şi răSDând~ti ziarul .. PATRIOTULII

- ..

Bs~lllinte de C'ultID'ă. PrOductia articole1or \ie 1ntrebuinta\'e largă se va d&1'ăc;ura. într'un ritm ac cele,at, folo/;'ir.ciu .... --e şi in~repnnderll~ CfTe înainte gbricau arm:;:ment.

Oamemi suvietic! cal'O au pUi.'[ut tol greul răz::Joiului, Care au adus jertfe ~Har1, sunt ncinduplc('atl sl pel'se,'e. r(>nti în do:-inta lor arZătoare ele a vin. Gt-ca cu m'.ln::a lor îndâr,i1tit. cât mai re p€de posibil, rănile ră<:boÎului "i a:e ocupatiei inamice şi de a întări ,,1 m:'.! mult puteroo. st<::.twui IcI' propI'iu peo· tru a trăi o vhţă padnlc!{, in priete­nle cu celelalto pOpod.t'c iubi.toare ..le pace.

Noul plan cincinal cheamă si tnsufle. tc"te milioanele de catilt(mi sovietici la 1:.01 fapte .11ă~(>t c po câmpul muncii.

Nun18i prin de~ocrat~e 11l1111citorii Îsi vor Îlllbu­IIdieil; traiu': menţine Ii-

bertălil~ şi drepturile lor.

Numai prin democratie ogorur şi culege roadele.

Numai prin democratie in folosul tărLi.

tăranul Îşi tia putea păs­tra ~i lucra în linişte

intelectualii Î.şi vor pulea 1 desvolta capacitatile lot., ..

,

~',

DA

r J B

P!~ v P

DE

R PATRJO'rut • L

Bazele polilici~ externe a Uniunii Sovietice - o politică pacifică in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite _

Nici un fel de amestec în treburile altor popoare _ Uniunea So .... ietică duce o politică ex­

te1'll(l pacifică, de colaborare intre po. poare, PROGRAMLiL MATC.UlJRILOR DE JOI

iului. anU-hitlerist cât şi în perioada urm,Uoa.re infrângerii biUerismului, .

l'ro~rulDul lDatdlUrilol' de Joi li No· emvrit'. II. ('lIwpienalului de onoare diu

VaJabilitRtea Şi IlÎncerilatea acestei po­litiCi Il. Uniwlii Sovietice, au fost veri. ficate 'Şi duVă agresiunea .ăvârŞită im­potriva ei de către forţele coaJizate

ale ra:sCj~lllU[u.i.

La Il IuJie 1942, URSS. semna cu Statele Unite ~aclUl de ajutor reciproc pentru toată perioada răz.boiului.

Arad; , , fncolol'-Bana tul, arena Gloria orele 13Ab. HA.~p.lI ia arena Gluria orele 15.30. Olil1lpii4 A-:lt)IEn areUa OlliuPla ore·

le la.~O.

JiOIAiUIH:.A VJHR1L1TLUI

Districtul de loolb.t11 ain localitate, aduce la tUIlO.'iili,nţa tuturor spol·ti~'ilor

'Cll VII 11ldo:parta pc Uli.lLcl,U'ul Ilol'a \'a, oile dela lOa!e U1anHe~taţiullJje 5,Jorl!ve pentru toluen una, fiindca a lovit in­tenţionat pe arbitrul Burdan după UlaL' Chul ~(iA,-ljloria.

l)IYfHH;l eL DE l' OOTHALL ARAD u­tunţa ,pe l't'! lI. ('aulă că des]Jato:n!a re. feritoare la' iuC'idenlul dela matchul (,i'l{,- fricolor, 3' a ~lllâuat pe ziua' de Joi g !\oemVI ie la orde 10 a. n.,

DE VA."Il~ARE t:ouă garnitUTi l'o(olU de birou. Sa.na luliana, Bc;ul Dr:J,,';.tJi:11l lu, apaq 2,:~'292

AG:&:NTU. HATSCHEK, Arad, bul. Ca. rol 1'1, tel. 16~5. (Sua.ele in milioa­ne de lei). 5;:': CeUtiU, colţ. P!'a\·,\.li, apartamente, tie<:ilJăl'libll. Iti; !lp1tct1u. lui, vilă paqiculură, grădmă. <5: ca.­să bomi:l .... rdată, etaj. 380

:rA.BLOURI. covoar'e. 4:ar~i S1 caeloun, ,umpa,ral1 la (,;;ol1Hs<vnu1 "Eeit~ .. , .k'alatul Uqulay, 320iJ

m.-.-~ ____ ~___ _ ~ ~~ ~

CAUT leme.e cale stie să gateascJ. SI;.r, <':lo,ca 10, ~:301

L.u i>.iAlS.LJ.\[A DE ~-iL:rt.l.d in Clllne Adr~ti; Str. Dna ba1a"a a, ap. ~:

,J.u:; v Al'.'D: Cjrută t:.rttneasca, plug, CUltl~

vator , !lamuri, frâne, gl'Ulllă<\ări, 2 pluamaN, maşină ue UHUlt, UI.3."ioa c:;e UJlt, ma"lr.ă ae tăiat Bfec1d, ma ~ID.ă 03 tăiat tulei, bldoone pt, lapte, A se vedea In strada DoamDd Bala, Sa 1:14, U!:'4

DACTILOGRAFA bună, llcriB corect "i cuno~tinte de corespundeDtă, CU salar foarte 'un, angajează Org. Fr{;n~ului

_Plugari 01' din Bul. H.eg. Fcrdin.anct 6.

DACTILOGRAFA perfectă, româno, maghiară, căutăm. Adrese!e sub "Pl'r_ iectă" la. Ziar. 3322

CARAMIDA veche 4'5,000 bue ,,1 TIGLA 5{)OO bac. cumPăr, Adresa la ziar. 3327

[;E VANZARE; palton bărbătesc ne. grlJ, nou, pentru Statură înaltă, I1no. Jeum 2x3 mtr, mObile de bucătărie;­garnItură de 8prt1o.t porcelan şi dlfe, rite unCltil de bUCătărie, Miercuri ,,1 JOI, Intre orele 14-1.7. GhJba Blrta 9. 9M

RecunosCând sensul adevărat al aces­tei politici, gU\'crnul brihmic al d-lui Churchill a s.mwat l u URSS. (12 Iulie 1941) pactul pe care Cham.berlaill nu l-a aoril pentruca la 20 Mru 1942 &li. se in. cheie ali81.ţa de 20 de am anglo,soYi •• lică, menită să a.!igare colaborarea dm' tre cele două ţări atAt in t.impul rltzb~

InţeJegerea dilltre URSS. Şi a.nglo-a­mcricam avea să se adl1nccnsCă apoi prin confednţ.cle eomune dela Moscova,

Teheran, Dumbarton Oaks, Yalta, San Francisco Şi Polsdam, după Cum rela­

ţli.ile Cu Franţa, afectate prm politica criminală a lui lJaladier, aveau să fie strânse din nou prin tratatuj 4e alianţă fi a!iÎstenţă mutuall!, pe timp de 20 de ani incheiat la MO!Cova in uua de 10 D.cemvrie 194.

Colaborarea cu democratiile din Vest Azi, ca Şi in trecut, politi~. extornl

a Cniwui Suvietice se bazeazl!, pe urmă. toarele principii;

Ui/iulleu .sovietică dore~ie sll Coope­reNI pe baze sillcere Cu marile pu. teri din Veşl, de care o leagă nu !lumai Iratate importante ci Şi ex­perienţa per/telei colaborari din cursul războiului, colaborare Care

Q dat rezullatele Ştiute, S'a spus in timpuJ răzbuiulUi fi te

mai spune Încă şi azi că o asemenea înţelegere uu se poat~ realiza intre e­lemeuJe atât de 6iierite Ca ideologie. La accas!a obs~n'aţil', nu se poate in'ă ră,­jllUUi mai con \'llJgător decât IlCt'La dat UI! Stalin in Raportul făcut la Şt!dinţu l>olclJJlla a SovIC'tului de depulaţi al ce" lor 0.:... ilIunCe~c dlll Mo~co\'a Şi n orga. llizaţl1Jur ele Padd Şi ol-Şte';'h din Mos. Cova la ti Noemvrie 1942.

~pullea Stalin cu acest prilej: "t\r ii riuicol 3il. se lJeg" ,",c.>sebirea

de lueoJV!:Iitl ŞI de rqim lOocial al sia.. telur Q<ue lac p,ule dlo coaltţia uogi". wvielu-ameriC!illll. Dar exclude oare a. ceu~liI. imprejurare Ilo,ilJililalca Şi folo­Sul at:ţiuHlIor comulle ale luembri:or a. ce~lci ~oaliţil impoiriva duŞmHnu[ui ~o. mun, care le aduce pericolul de inrobi­re't Filră îndoială c.ă nu le ex.clude. Mai mult decât atftt. Pericolul eXlstellt dictează imperios membrilor coaliţiei llece:.ilalC'a acţiunilor comune pentru k scapa omenirea de intoarctrea la starea ue sălbăticie Şi la bestialililţile medie. vale.

(Jure pro[jlamul {le ucţilln2 aT coali­ţif'i anylo sQvieto-americane IIU

este suficient pentru a organiza pe baza lui lUI-ta comuml impotriva ti­taI/iei /;itleri~te ~i pentru a cuceri , victoria asupra ei? Eu cred că e cât

se poate de suficient". Care este în~ă acest program de ac.

ţiune? Răspunde tot Stalin:

"Programul de aoţiune ang!o-sovie­to-americall este: nimicirea exclusi\,ită­ţii de r-asă, egatita lea naţiunilor Şi in­tangibilitalea letitoriilor lor; dreptul tie. Cărei naţ.iuni de Il se orAndui după do<­rinţa ei; ajutor economic naţiunilor oare au avut de juferit 9i concurs aCeS­lor ru;, ţiUJli in opera de realizare II: bu. Ilei ~tan materiale a lor; Illibilirea li. bertăţilor demOCl'alice i nimicirea regi­mului hitlerist".

Cât despre eaporturile din rRSS, Şi ţiirile llUCI, cea dintru s'a dov~,llt a-şi Et;~pecta. principiile nu numai lava de cele limice dar chiar Şi faţ.l de foŞ­tii săi duŞmani.

,,::icopul acestui rltzboiu pentru apiirarea Palriei, dus de intregUl popor lmp-Jtri­\"a asupritorilor la~cişh --'- a spus Sta­lih ia a Iulie 1941 - e,le nu :,u:Ill{i Il­cbidarea primejdiei care d.menin ~ă ţara noastră, dar Şi ajutorarea tuturor po­poarelol' Europei, care gtw sub jugul j ,.~~i>m ului german",

Iar in ziua de 6 ~ocmnie 19H, 101 S lalin preciza:

.. Scopul nostru este de a ajuta a('es. le popv!lre 1n lupta lot' ,1e eliberarc Îm­;JOtfi va tiraniei hi tJerÎ5le

Şi apOi de a le da deplinA, lib.:rtate de a se- orândai pe ptmliintll[ IOl a­~a Cum /Jor. l\'icwn fel de amcllkc tn IrCOUlIlt! illteruc ale altor pa-

poau:l"

Si aCeasta este in adevăr atitudinea U. R. S. ~. faţă de Polonia, Rom~nia, Bul­garia, lingari", Jugoslmia, Austria, Fin­landa, ~orvegia. Ba ~hi~l' mai mult,' U. R, S, S. a aplijmlt Şi sp,rijină rccons. trucţia acestor ţări, trimiţ&ndu·le ali­mente, materii prime Şi maleri!!le, deşi

unele din ele au ajutat războiul b6/.lcrist Cu arme, trupe Şi materii prime. Fără fndoială, URSS. DU poate per­mite existenta la graniţele ei Q unor

•••• ............. O .............. + ............. H.h,..~

Oa meni ai ştii"!ei. , intelectuali ai turi:. ajutati cu mintea şi C/l slO[)(( voastră

la reconstructia unei Romanii lJulernicc, democrate şi independente / ~ ...... ...." ........... H ................................... .

ţ='S'VR1GJ3 Z7Rrmrxasms '"

tlE:RDU'l' adeverinta delR OfIciul Aplo_ Vizionare CF'R pe numele mecanic Palcu Ioan. Declar nul. . 3328

DE VANZARE dOUă bUtOaie de vin la pret convenabil In strada 01tuz 176.

993 DeAZIE, De "ânzare una blană nea_ gră de mânz ,,1 un !'mock, aproape

,I)o!. Adresa la ziar. 3321 ,AlJT una G!'.merll pentru ateller do crOltorl\) fn centru, Aoresa la ziar,

Două repre-zenfafji culturale organizate de "Tineretul Progresist"

3329 :OC DE CASA, pozitie foarte bună. in

C&!ea Victoriei de vdnzare. Informa­;Ull! la ti>:ma 1.r<nnHtru,.,~I:,"". ftr, "10. lIt Y "'~"--''I'J,.. _.~') .

In cadrul &chimblliui de echipe culturale intre tinertlal magl;lnl fi ro­mdll vor avca loc Salllill)ila, 1(1 Nocmv rie orele 15.30 În ,ala mare a Palal ului Cultural fi LUlli, 12 NotL'lvrir, orele 13 111 Teatllll Popular din Mad reprezent'lo ţlt cultural, organiUlt, de tchipel, !t#t 1U81 .. eU, ,J(.j,t(w"~ ct~ Ai*~~~Ml.!l f( ~ ~~"!t,~ ANJ4 '

regimuri la.ci!te .au pro-fa:tCi"~. dupa Cum nu poate li de acord ca e.;;isfellţu unor CI~emenea Tc:gimuri

în nici o alt4 regitme a I umil.

Războiul acesta provocat de fascism s'a. transfomlat ;>rin Il.Il1rea pupoarelor iu.' biloare de libertale, !mr'ull ralhuiu pell~ b:u distrugerea i'asCl"'n1ului, pentru ni­micirea lllicrolJilor războinici din lumea ÎItlreagti. URSS. a fost Şi va fi o ad­versarii de 'moar1e a fa,cÎ'l1lulili _ in­diferent 51lb Ce nl<I.>Că :.'ar ascunde el - Şi 'l'a COlabora '>inc:..>r Cu ţările demo­cratice în lupta lor pentru câştigarea păCii Şi a libertăţilor democmti'~e.

Uniunea Sovietică Il ratiricat Charla colaborare în cadrul acestei Organizuţjj Naţiunilor Unite Şi doreŞte o sinceră pentru a, realiza o pace constructivă.

A., ~, T'Jţi '4JfiE;leItil V. !'.-işti din oraş iu­

clu:siv ' .. rtit're, suut rug,,~i II se pr~7.{'I1-a~J, Ulei!:! 1* la ~CJHJj o q;auil.t ţWl Ulii .baţa AVlalll iancu Î\l. ~1, pl:lltru a

lUa !tarie la ~eruarea de:,n'llill .'.lUl'U' " .ln~llIuJui Eroilor !:>O\'IC!lCI, Pl":ZCH~~a 0-bj~gawne. . .,

U.l".1LJNEA. l'A".1l{lO'i'l.L(h~ SeD. SECfli\: .L<'E,ş·.u VALAIHli:l'llt,,; a ţi. ~Ut ",edinta c.~ constitUire in ziua .j" ti l\oemVie el. c. în saJa sedlU1Ui dIn .Pia­ja Ayam Iancu 21, alc:aluinclu,se colce .. tivul .ele nlUll( a.

DUl pa~tea lkHnitetul:ll au fO.it Pl~­ZHlţl u-nu; LiugliJU (;on>;,anl.n, S[all~­~CU Gh<:oci:)'he, .,iura lor., l:' lJll.a,.ndd.n j~u .. leI Si Tă1apOCLcă Nlccll''::.

C! acea:"", Cla4e S'au repad.!zdt 1n­EăH;.I: ari III COICC (n'e Ul'JIl/i ,utilul'; Jti. La L:on.stantiL~>lCu l'cspoilliabiia COI~:.)_ ti\'ulul, RoseLzweig Ro.::aua, Taria Ma. ria, O~V"~th l\Iari«, HOfOS Ro",-uHa, 1..a, Zăl'oiu <;1 a1lii. 1

Au vorbit ciel:>prc lllS~ll,rJatatea co­leCtivului nc n.tJncă in caUl III Vuiwui Patri0tiJor; D-lla 11'i11& ,COJ1Sta.Tl.tines<.:u. Rozalia ROSCl!ZWeig şi cil. l.n,sl),eC tOl" COllStaJltin Dogaru,

~

A . .&J.;_JL.:,.Ş~, 1IilI1ZI!D_.H.#:r:!'§!P~'d:~ - In ziua de Yiner; \) Noeillvrie

a. C., d-Ila prof. !:.Ii.,abda tir, Haimunici, \Il ţine U collferinţ..;, In lueallii A>o.:la­ţiei, Bulev. Regina Mana l:.i, la orel~ 16.:-10 de~pre "HeaJizările EconomiCe ill L·RSS".

.~/( mbm illiLUS·ului ~ulll invifrlţi el

lua }Jurte (CI dn"til.·ca IIlUlIUl1lerllullli E­roi/ur ~o/Jieiici 111/, jaf c. palal ului C:f< R. " Şo/emnitatea /.Ia al/iO! lc.c ~t, "Miercuri 7 Nov. ora Ui:

-o--BiJ~UI ')'eaJ'4J, Ui ~"'j. ~~:~~ ----..... --~ .. ---..--.. ~~~~~J

ln ziua de 10 NoemVl'le ert. În sala l.eatrulUl d'n loc;I!Jlate va' a\·e..~ loc un ma,,: bal u:'6~lllll<l1 de artIşti:

Pe lâugu dil~l'ilde ~llrpl'ize, VU1' diula două "rl;hc5tre selecl.e de Jall, asigu. rând a.tiel di~tracţia pliicută a pubu. cului,

Tealrlll cu ocalia ac,c.>lui b:'il "a fi abmJut Şi ornawcnlat pentru aCest scop.

Seara petrecu1ă la balUl artiştilor va fi o revelaţie plill! de noutăţi Şi pli!-culii distracţie. '

Balul organint poate fi" vÎr.Îlat .Ie tOată ;:Jopulaţia MuniCipiului doritoare de li petrece o noapte 'intr'o lume de basme. '

Tinuta la nce~t bal nu este de ri­goare,

-o--AVIZ

Se, aduca la cunostinta pubUcului ('.ă nOt8.l'iatul public al dlul dr, Lud<lY1C CiatO din Bulevardul Regina. Maria

.19, desfilntlindu.se conform ordinului dlu! M.inistl'u al Justitiei, toate atrl­bUţlun!le 0;1 actele 98.1e eu trecut la birOul nOtarial publiC al <Uui dr. lf1l1p 0l9ra.f1c1\l dJ.Q .tr~~ l;. C. Br!!,-; "':1. ~

:~:·t;

"·1:' ,. ~.

'", .- ~~, ~

, ~ -:~ 'r~

..-.r

l' ţ

l ..

~ ..

. \ j

.}

i:

r ~

, f ; ~.

PATR10TU1J • ~nl, II "K~ t9U.

'rarcz S .... F

Dt ministru Gheorqîu- Oei ' ,:~~'c

[ele "ionă ~ar'iide ~uiid.t~r~$!i Ire~ue să >l~ fie prima forta. pOlitICa III Iara J :'*'~

_ Colaborarea intre Cele două parti- publice româ1t~li. Aceasta tTebue. să Z;a~le pohllcă In continuare pa&lgii din documenlalul el.pozeu prl\'ind pt"0 7 :wema interna ŞJ uteruă B ţarii făcut la illlrWlir~ comunistă Î1t sala Savoy, de către dl. mlnislI"U Ghcorghiu-Dej, w· cretar !,ll'uer;,t( al PartiduluI CORluni~l Romiill,

Vorbind despre apropiate!e al~ri Domnia Sa a 5PUS:

_ Jn(urand vom propune un pr<"Cct de lege electoral adânc democrat, care (' .. ~rimii !chimoări\e ce s'au produ~ dela 6 Martie Şi piină tlZi.

_ Pentru câŞligarea bă.tăliei ale8Ui­lor este necesară unitatea de acţiune a clasei muncitoare, unitalEa celor două partide •. comunist Şi social-democrat, ca­re trebue 6ă fie prime. forţă politicll

,.tât fn bălălia pentru cAş.tigarea .l~. rilor eât Şi tu T~OIvarea. problemelor de h.,li ale României.

In c..;m:.in~:lte dL ministru Ghtonthiu nl'j Il ~pus:

-o--Devastarea uneI locuInte

'n timpul zilei In' cur ... ul dlei de eri in jurul orelor

14, Ilutori ncculloşcuÎl au devastat ;mn !1p.3.rgl're locuinţa locuÎt..,rulul Seharf­slein lauob. din ~Irad:l Banţiu i'r 7.,

A~lf",l, h,ţii s'au mtrodus in locuin ţă forţând uşile de unde a?oi :\\1 f-ual o mare cantitate de articole do 1mbra­căminle.

Poliţia fiind m<~le eerr,cturi făcătorilor.

i!oesi7a tii a· lntrod liS pri, pl"nlru identificarea rău,

-;.....-:-= Ma _

I A ~~2~::~!:1 ~~D!te,

I ,Jnformatiuni la Deu1scb C!lro!, . A, aci, strana Octavi"n UOila ;:; , (Vi.~a,,~\rIS CI] illtrarea min' do~

sul Teatl UlUI), etaj 1. dupa ma-~24 sa 2~.). Telefon 19-o~.1

, Toti locuitorii trebue sli aiba asupra lor acte

Se adu.;.e la c.:ldlO-?lill~:l publicului Mu­lllCllllului AI'lI.d, ea ~~l~ obligat de a """Oi a,:,upl'a t>Il 1n peruluuenl<l buletinul .1.> It. t'upUlaţu:l. UZal pe auul ln curs, precum 91 UV1dui uUJ.llar 0«1,1 c.;u-uelUI" ti" ouţ.erde l'<!Lef\,ij' tu' toale IDutat:i'i­It: eteduale, la zi. l~eulru a;,e putea jusulica in oriCe ocaue.

,t:ei cari vor fi gH.I ti idră aeLe se .\'OI

upuue La rigorile legii. • L ....

, .... h(;~lor; VINU 611EORGHE -o-

Apelul Apărc:trU Patriotice 'Apărarea' 'Plliriolieă UlVIlă membrii

.şi simpatiuoţii actlolej Ol"sauizaţii, pre, cum 'Şi' viidu.\ele Şi ID\"llliZli de razboiu. ~ă' se ilrezinteMiercuri, 7 ~oeOlvrie a. c. (orele 14 (2 d. m,) la liE"C!iul Apărării Patriolice, din Bule,". Regina M31"ia Nr. t>, el. 1, unde se ,,,1. face in~olonarea peOntru a lua parti! la solemmt~tca des­\clirii MonulT.l'ntulai Eroi!(>r Sovietici, (are urc loc fn caurul festidtăţi!ol' a· f-estei zile.

-o­Ccncerl de Canlo

pl. FC'lc\.i Rudolf, care Îl:I scurle il,· lcrvale a cil.nlat de mai mulle ori SI des. pre care a.tD' scris delailat, de repeta le , ori, s'a produ.'> Cu suc('e~ul aşlepat tn sala futivă a Şcolii evreeŞti l'ublicul -:: pUlem 'afirma pri(Ieni mu:ticali aLI sărLătcril .şi de aSlladală frumoasa realizare • barHonului simpatic. D!. Ru· (IaU feleki Şi-a ('roit dela prima apari­ţie un loc de frunle. O surpri1:ă pIii­eută, că după mulţi ani de retragere, a icapărut in' "illţa, noastră muricală dl. dr. Szelle Carol, recunoscutul pianist. şi eoml,ouÎsl. .. \I:1t IIl'ompaniamenlul ~ăq foarte n'u7ical, ('a Şi compOziţiile sale jl;ltt'r,,~:mfl' ~ rlh.lee(' secueşti - ţinu. fI:: Inlr'ţ; ;.rnvmiinTe mfldernă Şi ;,Jreda­te cu grijii şi sullet de dl. Feleki. AU fost r5şplălite cu aplauze frenetice.

(dr. - gar,)

, ,

de, ccmuJlht ~i~ocial,democrat, s'a do· \. fie o călăuză nu numai pentru ?;;rtldul vedit rodnică in h:~te domeniile. dacă comunist rom lin. ci o călimză pentru I .am face il scurtă' analiză a rezultatelor toţi 50cialj~lii. pentru intregul partid r.:l

l;ERLIN. GClIeralul locotcllent \~l~l iulocUÎtoi'ul gcw:-ralujui Ei"tJlhowcr ~ dl'clnmt că l'i,)!>pllmll'lea gU\'prnarli ia :r.~'l1a (k ol.:up.tpe va. fi l:,~nt:;l pc marti nl:1~ .. lUâ pt.'lnH':~ţh'~ ge:nn~lUI;~. il!';dt:1J cre., tit' $.ln~lt"uul S.!. ('..1 ~e \'1\ f\':li;l:1C fa j'czw. iUte l~l:J.i u:me.

obţinute de cele două parhde în lot de- social-democrat, în frunle cu conduce- ~, cur~ul colaborărilor .tIU consta lat că rea sa. Pe tlea,upra micilor deo;.ehiri de li alât p:'r'tidul ('omuni5t român, cât Şi vederi, {ele două \Jarlide au toate mo: I parlidul socia"J.rlt'nJo(·rat. ali 'Cre~cul pu· th'ele să meorgă Şi in vIitoarele ale;;en • ternic din punct de vedi're organirotorie. tot aŞa de unk<, cum au mNS d('111 2 •• '_ Au dobândit o influ<'nt1i con!iidera- August până la 6 Marlie Şi dela 6 :>'far-

bilă asupra unei mari părţi a opiniei tie 1945 până ari. ' <, ...... --- .. msm:m_r=mzrweFtwt.I"l"FGWSWF'f''W'B· ..... --..

LO::--1l)'::{A. li:, At:!ec. pn'Il:Î<?11.l1 b:i t:luic va olcca \'lnerl In V,,-ashtn~;,on.

Imediat dUP~l lo:::irc \'C, l~ccpe <llSO:U.

tiHe pl"ivi~o:l!e la bomba atom:Qă. DI. Attlo!! va rd.nCl!1c probf'bil o săpt:,n,a. !Ia la \VB.:>iliUi;lon, de ur,de Va pl".t:l rrm'

Azi va avea loc la Arad· desvelirea mcnumentulu;

eroilor sovietic; Programul zilei ~e 7 Noemvr,e

Progra.mul 7.ilet de' Noeatvrie initiat de F;.-ont'll Ul"IW Muncitorel>c 4!1Ite u\'mă­toJuJ :

Ora. 2 d. m. inceteaZa munca In fa­briCI, birolJl':l, e-tc.

Incolonarea. în taţ9> monument ului Eroilor 8mieticl.

La ora 3 deM'eIlrea si efinţlrea mo. uWI1Clltului Eroilor, s,n,ictlC'l.

Cud.nliidk ,'or 11 ros~ltf' de: 1. Do prefect Yosth\8.r Glleorghe din

parlC/l 1'. ~ .. D. ,,1 g'uyernulut.

Z. D. priIna.r rălinc~ Ioan, din par, ~ !'l'1m;:riel MUilleipiu.ui Arau,

3. Reprezentar.lul ArUlatei J{om.ine. -1. AKI,( S. 5. P..ePI'CZC'.t.antul Annatel RosiI. 6. Reprezen(antui Cullf. GClIe.ale a

l\luucii, cU. Z:lharia T"L·u.se. 7 . .G.;pre-.u~.,tllntul Partidului LilJcrn1. 8. D. Ki"i\'agl' lIiih:l-j din pai't('a Un,u­

nU l:'op!l!!U·e l\IRg hiart. 9. D. Dt"ăgan lHiTcea, S<'cretarnl n('!:.

5a.na t a. Partidului Comw)jst Român.

Teie~rama d:u~ \ er:eral VasJhr-ltflSCBDU adreiLHă d{ui general (OlOne, §llSEHC~\f

BVGL·RE.S11. ,_ [)/. G~ncral 'Vasiliu Ri1.ŞWllU ministrul de Ji1=boiu, a tn. mis in l;lur.ele (.jlJnai~i romane !]enaaiu lui Susaikov, o telcllramă fie leiicI/ale C,II OW:10 anwl'r.~~jfii celui ('>/: {fI 25-:1'0 an al marei reuo/flţii ~(I(./[/llsle, cauil'i Ca ecolli. ura/dor să CI/U.laii. l/âr.ii. Ia yc IIcwi!ssllJwl Sia/in .

pentru o vlz!ţl1 de 3 zile in Cam,da. LONDRA. III )C'gătură cu !iituati~

din Grecia, tII, BeVlJl n inst emotionat de celc EPU'>e de politicienii caii nn vi ritat Greciao Ei au 1!lpU!I că În astM d! împrejurăIi Il!egtrl libere ~i d~moer4 te nu se flot face.

LONDRA, S~,b.s,·,,:~'c!~~'ul dt' St3t hr!, f."1nJc penQ"lJ (;fn(.~ri]e ~~-I-r;Jine Vef r1t'~,l;

(

1,:' ~:l C:.lJ'iî.nJ te' G:cci" )l'l'tTU n stl'd;a . ' ~ ~"iJe d~, 7,rav Cit" (!:"'c~o

~'iT~'V -"l-0r\.I{ Ln \~'3":-T':~1f;~ r:"l"~ ~4,. fN

~; n~nt (1 cron1'e I ~;n,~ r,"",':.~"n l·t:,.!~i~~\"'r.<'-~ n~ H lur!:-:-:'l"i ' (11" ,lIn""I<" r'mwilorl ,,; TI~,r~ni

!4 LONDT".\. Dl. l\."~l~". ~"'("'~~;('r!ll h:1 .... tm,îr- ~ d,~I~",t c" plal".:l hri,eni("' n~n. ~ I:U P,'ll·~tin" "~ fi !,ubji("~t in Cel tr,a! ~ s::urt ,i!7:1) rc:.:1hil. .~ [':'!1GA. F..,. fi !lVl1! 'C'(, la T"rn":l. o

I~.~,'~' flfluna.l'c a ,Ar,lidJnr Vn,;nn;i S'wi~'iCt, , ('n ('~t"e Cc.. .. 7:{' S';:lll tl'~:nj!", te1""'l'Ilm~ fl.:

f("'J-r:'f"lr,' !l:!"'H:,'1s .. lt'l"Hl IUi ~!(l111l ti PTi',',N1;"tp"'! l'l( r:(' .. ,.

SlOF'(.'\. )li~. !:<:,'~tli eOnlI'Y·tu!u{ "fm~'!~!

I ,., ,fţ\.r1~'r'~t e~ (~l~n, ",1n.~"~1"1 '\~'1 r.~r-r~ \:\

~,',".'.l\ __ rC"l .. ~'"',. ... ' .. ;.o::;:"\._1'I .. ('_I1_t~u:n h'd,~l~rf'rt u'"\lll nnu ~ ~:~Or(l (,o:~lf'r{'bl ('u Uniu'loa S{),'12iIC~,

(;~a~ Si ~U~ri de C,~$=;!I' Cdut !lenli U COllll!enţd md, In ,;;;;;5 • r i car e Lanter al ora~u;ul. I D"ubCll Carul, IUst dirt~G"H oe pauca, Anhl, :;,r"da Oc.tavian I Judetului Arad i

varză pentru il s'a ~ferit petrol, grâu da In SChimb pacUlllb

şi (j .;~a 3 (vis~,:;-vjs dJsul T .. at!u~ II lui) maj l. Telef lO 19-,),:;' ,

,j

le PE.'Dtru a se uŞlll'a apro\'ixionarea cu 'alimenLe Şi cereale a popui.aţiei <lilJ cu· prinsul judeţului Arll,d, Oficiul Et'OIlO­

mie, JUdcţean, Il ap.roooL şchimbul in na, tură cu alte, jud4e .

A$lfel in ul"ma ofertei economatului Societăţii Petro!ifere Prahova, din CO· munele judeţului Arad. 5' a tran~po!"tat 4 vag->ane porumb in schimbul a doua. ,'agoalle petrol ~i 12 mii kgr. molorinJ..

Judeţul Hunedo:ll'u a trimis bO \'a­

r;oall~ varzil dintre carE! 40 Va.gOUllC au Irecut la uUI;a\dle militare depe ;aza judeţului Arati, iar celelal1e 10 ,·agoa.:J.C .au lost dl~lllDwle economatelor !.ala· riaţi/or din Arad. S'au dat in SChWlh 10 vagoade porumb.

!,nBFn:L URMATOR AL ZlARt O LUI r-,OS-! RU apare \ jm~ri dimineat -la orele oblşnuile.

Din judeţul Dolj a sosit un vagon de grâu Şi a'a dat in schimb un vagon de fasole

Oficiul economie al judeţulUi Vâlcea. a oferit vite ('OIuute Şi porci deasemeai pentru porumb.

Jud4ul AJ~)a urmează, să lrimită dea­semeni 10 v.lr;oane de '"an../i pentru ca· re se va da Î1t sclumb fasole Şi 'o. rumb.

Toate aceste artiCole alimentare au in­trat 10 posesia comunelQr din Care ,'a colectat cerealt'le date In schimb.

Se intenţionează Ca pe viitor aceste schimburi in naturii &â fie Inlensificate.

U. S. 1, C.-ul lnv1tă pl'l toti mem');~ ca azI. 7 Noem\'lie, (,re,le 14- Să !<

auuae la a"cliul ~jnuicatuJul p2n:I"~I, lua r ar~e la man!feMatia zilei (le al"

A VI Z. - Sl!\DICATUL ;\JEsr:RIA!-H..OH p,l,

Tl!O:-:1 Bijulieri, Ceasornicari, ţine o

,,~dinţă Miercuri 7 :-OOCllIvrie nrd.? li in IO<':1!u\ Sindi<'alului. Prezenţa mem, brilor obligatorie .

Obiectivul prinCipal al poHUceÎ Uniunii SovieUce este 'pacea il declarat al lt\OlOtOl - Si Unlunea Sovietică va dispune de energ~e atomică -

MuSCOVA. DI Moloto\". eom~a mI poporUlui pentru afa.oerile e:qerne, a făt-u" , la sedinta festivă a Sovielului cHn M08OOV'B. (l amplă cxpunet'e asupra potit.iccl extUDe a Un.iunU SOl'lCtice, lată câteva pa&al>'t! Dlal W1POJ:'taDte:

I.el

UnÎlllli68 Sov~Ct.eă Vilo dişpuue 81 ea de enel'gia IltomiCă. Aooatttă cuoodl'e a etbn,ei mOLIe !'ne nu trebllc Să ră,mlÎ.uă UD seeret si Să fol0se35Că ârepf mijloc de presiuD~

Dacă Vl'eWJa vin puteri al' vrea Să aju l'gă la o infiu011tă reponde.renfl~ aceas ta ar echivala cu o temltDtă de supr<· ',< mGtlC moo«iala. . ' ....

Cola.borarea celor tret mari. puteri. pe (lal'e Unlt;nea. Sovietică a dorit-O in totdeauna, trebue Iiă continue II Da timp de pace la fel r:.um 9. funcţonat jn thnp de răz.boiu, Egectd cenferintel do ia L .. nW-<l Să tie un avertisment. SOlu, 'lllI tjş trebue cJ,ntlltă. cu atât mai va.rto-;, cu ciit ea. a. fost găsită intotdeauna tu tr~Ut. .

Uniunea. :sovietică tte strădueşt~ Să ŞI ni)nnaHzrze rapol'hu-ile cu st:lte 10 ea.rJ au rupt nUanta. cu Germania lli, tlerustă· .

Obiectivul prillcipa! al politice! U r;jonii 5Qvloticc este pacea. Până ce fa sci&mul nu C.ljte cu totlll Stâ.rJ.:L se ÎliI'

rune ,nu.:-, ,·lgilt:nt8.